UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU”
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
PORTOFOLIU DIDACTICPOSIBILITĂȚI DE UTILIZARE A
INTERNETULUI ÎN ÎNVĂȚARE
STUDENT:POP ANTONIU-TIBERIUCOORDONATOR ȘTIINȚIFIC:LECT.UNIV.DRD. ANCA PETROI
ARAD,2009
1
POSIBILITATI DE UTILIZARE A INTERNETULUI IN INVATARE
Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie.Existenţa
fiecărui individ în parte, ca şi a întregii societăţi în ansamblul ei, capătă deci un ritm din ce în ce
mai alert, devine tot mai marcată de necesitatea cunoaşterii rapide,complete şi corecte a realităţii
înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun şi competent.Aceasta duce
inevitabil, la creşterea volumului de informaţii ce trebuie analizat, la necesitatea stocării şi
prelucrării acesteia, deci la necesitatea utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi cât şi în
procesul instructiv-educativ.Tehnologiile digitale nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare în
planul de învăţământ, ele trebuie să fie integrate deplin „în serviciul educaţiei” la toate nivelurile
sistemului şcolar.Actorii educaţionali trebuie să fie formaţi pentru a face faţă schimbării,
incertitudinii şi inovării.Complexitatea crescută a şcolilor şi mediilor de învăţare de astăzi sugerează
nevoia realizării într-o nouă manieră a activităţilor educaţionale.De aceea lucrarea prezintă
avantajele şi limitele utilizării Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în procesul de învăţământ
şi o analiză asupra eficienţei utilizării Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în procesul
instructiv-educativ1.
Argument
Introducerea Tehnologiei Informatiei si a Comunicatiilor in procesul didactic constituie o
provocare permanenta pentru sistemul educational romanesc;ofera o gama larga de posibilitati
pentru ameliorarea strategiilor didactice,pentru eficientizarea procesului educativ.
Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor influenteaza pozitiv comunicarea interumana si
interactiunea intre indivizi sau intre indivizi si grupuri umane sau intre diferite grupuri umane
aflate,uneori,la distante apreciabile,interactiuni care,in conditii normale nu ar avea loc.Aici este
meritul sitemului informational INTERNET care permite transmiterea informatiei de diverse tipuri
dintr-o parte in alta a lumii aproape instantaneu.
Cunoasterea lumii in care treim,a realitatii,pregatirea psihica si profesionala a persoanei,
modelarea personalitatii elevului pentru a face fata vietii sunt tinte ale actului educativ
contemporan,iar tehnologia informatiei face parte din aceasta lume.
1 M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic, Teoria Informatiei si a comunicatiilor in procesul didactic, gimnaziu – liceu, Bucuresti, 2002 pag.12
1
Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor ofera elevului deficient de auz noi posibilitati de
explorare a realitatii inconjuratoare,utilizarea la un potential crescut a analizatorilor senzitivi valizi
si recuperarea handicapului cognitiv si/sau psihic generat de diminuarea sau lipsa auzului.
Utilizand Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor in procesul de invatare-predare,elevul
devine constructor al unei realitati noi,descopera noi posibilitati de explorare a realitatii,isi
adapteaza treptat propriile reactii la lumea inconjuratoare.Modelarea virtuala a realitatii,a unor
procese si fenomemne naturale sau sociale ofera elevului posibilitatea intelegerii lumii in care traim,
constituirea unui pachet de atitudini si comportamente integrarii si adaptarii la sistemul social in
care traiesc sau in care ar fi pusi la un moment dat sa traiasca.Prin Tehnologia Informatiei si a
Comunicatiilor elevul redescopera legile universului si cele sociale,participa la luarea virtuala a
deciziilor.
Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor ofera posibilitatea unei invatari temeinice prin
iterarea unor probe sau situatii,elevii invata “sa invete” devin un real colobarator al profesorului.
Comunicarea intre elev si profesor poate fi facuta si prin intermediul Tehnologiei Informatiei si a
Comunicatiilor fara a fi necesara prezenta celor doi parteneri ai invatarii in acelasi spatiu.
Comunicarea presupune insa o multitudine de tipuri de mesaje:scrise,iconografice,sonore,imagini
filmate,de aceea elevul invata mai intai sa produca mesaje si apoi sa le transmita mai departe la fel
cum trebuie si sa le decodifice pe cele primite.
Invatarea treptata, mai intai a componentelor unui sistem informatic (unitate
centrala,tastatura ,mouse), deprinderea utilizarii perifericelor (imprimanta,scaner,webcam),
utilizarea aplicatiilor pe care le ofera un sistem de operare
(PAINT,NOTEPAD,WORDPAD,CLOCK,CALENDAR) si incheind cu utilizarea unor aplicatii
specifice uzuzale in activitatea zilnica si universal valabile in majoritatea
profesiilor(OFFICE,PROCESOARE IMAGINE,TEXT,SUNET).
Cursul ofera posibilitatea ca elevul,la sfarsitul ciclului gimnazial sa se poata orienta chiar
spre o cariera in domeniul informatic,fiind pregatit deja pentru a continua ciclul urmator la un nivel
superiorsi pregatirea pentru viata.Se mai are in vedere ca nu toti elevii vor urma o asemenea
cariera,insa evolutia societatii contemporane ne indeamna sa consideram ca anii urmatori vor
cunoaste o informatizare accentuata a proceselor de productie,de la cele mai complicate si pana la
cele mai banale activitati,ca,in final comunicarea prin intermediul Tehnologiei Informatiei si a
Comunicatiilor va predomina devansand cu mult mijloacele traditionale.Elevilor li se ofera
posibilitatea de a fi in pas cu epoca in care traiesc si de a face fata provocarilor tehnologice ale
viitorului.
1
Cursul poate fi proiectat de catre cadrul didactic in functie de resursele materiale si umane
de care dispune:
1. la clasele mici IV–VI se pot prevede activitati care se bazeaza in primul rand pe
resursele sistemului de operare,PAINT SI WORDPAD,oferind posibiulitatea procesarii
unor texte simple
2. la clasele VII–VIII de incepatori se va insista pe aplicatiile din pachetul OFFICE
(WORD,EXCEL,POWER POINT)avand in vedere ca acestea vor putea fi aplicate si
transpuse cu mai multa usurita in aplicatiile sistemului de operare.
3. in cazul continuitatii de la clasa a IV la a VIII-a se va trece gradat de la utilizarea
aplicatiilor sistemului de operare la pachetul OFFICE,adugand aplicatii care nu au fost
prevazute in aceasta programa (PUBLISHER,ACCES,FRONT PAGE,OUTLOOK).
Ramane ca profesorul clasei sa decida ritmul atingerii obiectivelor si gradarea parcurgerii
continuturilor.
Principalele aspecte teoretice ale predării-învăţării-evaluării cu ajutorul
tehnologiilor informaţionale
Predarea-învăţarea cu ajutorul tehnologiilor informaţionale,precum şi evaluarea rezultatelor
procesului didactic sunt metode relativ noi în ţara noastră şi ca orice demers care urmăreşte
progresul sau optimizarea activităţilor pedagogice este important şi reprezintă,din punctul nostru de
vedere, un salt calitativ în domeniu având un caracter creator şi inovator.
Computerul este folosit în educaţia prin Internet ca instrument de acces la diverse resurse
pregătite şi selectate pentru a fi puse la dispoziţie de către echipe de cadre didactice pentru unele
grupuri ţintă eterogene indifferent de localizarea geografică.Astfel,studentul situat în orice parte a
lumii are acces la informaţie,prin intermediul unui calculator conectat la reţeaua Internet şi echipat
cu un navigator obişnuit pentru Internet (Internet Explorer,Netscape Navigator,etc.),folosit şi pentru
informare,distracţie,comerţ electronic,poştă electronică etc2.
În funcţie de punctele de interes ale studentului,acesta poate accesa baze de date pentru
completarea studiului individual sau poate stabili un contact direct şi imediat cu autorul cursului
pentru a împărtăşi reacţiile sale.Mai mult cursantul poate interacţiona cu alţi cursanţi pentru a
discuta interactiv despre impresiile lăsate de materialul studiat.Accesul la materialele electronice se
face prin intermediul navigatorului de Internet care execută transferul informaţiei dinspre server
2 D. Oprescu, C.E. Damacus, Tehnologia informatiei si a comunicatiilor , Edit.Niculescu.pag.2-4
1
(localizat în instituţia de învăţământ) şi student.Există şi cazuri rare în care sunt concepute
programe speciale pentru a accesa informaţia într-o formă particularizată specifică instituţiei de
învăţământ.Forma de prezentare a materialelor suport îmbina prin suport multimedia text,imagine,
sunet,şi animaţie/filme.În plus obiectele de tip „legătură” (hyperlink) asigură accesul structural la
alte informaţii,căutarea de informaţii relaţionate sau gruparea acestora pe categorii.
Pentru fundamentare prezentăm şi câteva dintre avantajele acestor materiale didactice
electronice:
- costuri de întreţinere şi expediere reduse;
- accesibilitate directă şi flexibilitate pentru student;
- actualizare imediată a datelor prezentate;
- accesul în timp real la informaţie,când şi unde îi este necesar studentului;
- lipsa necesităţii spaţiilor de depozitare;
- îmbinarea pe un singur suport a mediilor de învăţare:text,imagine,sunet,animaţie etc.;
- posibilitatea de acces la toate sursele relaţionate materialului didactic existente pe Internet prin
intermediul legăturilor.
Avantaje şi limite ale utilizării calculatorului în procesul de învăţământ
Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă folosirea acestuia trebuie
realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ,nu sa îl îngreuneze.
Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea
unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o
permanentă evoluţie.Acesta trebuie să fie pregătit pentru schimbări,să le întâmpine cu entuziasm nu
cu frică şi rezistenţă.Dacă elevii sunt orientaţi cu încredere spre schimbare,ei vor simţi nevoia de a
fi instruiţi cât mai bine pentru a face faţă noilor tipuri de profesii.Eşecul în dezvoltarea capacităţii
de a reacţiona la schimbare poate atrage după sine pasivitatea şi alienarea.Profesorul trăieşte el
însuşi într-o societate în schimbare,şi din fericire,în prima linie a schimbării,astfel încât va trebui să
se adapteze,să se acomodeze,să se perfecţioneze continuu.Deci,introducerea în şcoală a Internetului
şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţământ.
1
Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului,ci rodul
interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul3.
Această schimbare în sistemul de învăţământ vizează următoarele obiective :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual
Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire al profesorului în utilizarea
calculatorului,de stilul profesorului,de numărul de elevi,de interesul,cunoştinţele şi abilităţile
acestora,de atmosfera din clasă şi tipul programelor folosite,de timpul cât se integrează softul în
lecţie,de sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate,de metodele de evaluare,de fişele de lucru
elaborate.Utilizarea la întâmplare,fără un scop precis,la un moment nepotrivit a calculatorului în
timpul lecţiei duce la plictiseală,monotonie,ineficienţa învăţării prin neparticiparea unor elevi la
lecţie,nerealizarea obiectivelor lecţiei şi poate produce repulsie faţă de acest mijloc modern de
predare-învăţare-evaluare.Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilitaţilor
practice,de calcul şi de investigare a realităţii,la deteriorarea relaţiilor umane.
De asemenea individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului elev-profesor
şi la izolarea actului de învăţare în contextul său psihosocial.Materia se segmentează şi se
atomizează prea mult,iar activitatea mentală a elevilor este diminuată,ea fiind dirijată pas cu pas.
Totuşi utilizarea calculatorului are numeroase avantaje :
1. Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare,adaptabilă la condiţii de schimbare socială
rapidă
2. Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică
3. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea
4. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a
răspunsurilor elevilor
5. Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare
6. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei
7. Introducerea unui stil cognitiv,eficent,a unui stil de muncă independentă
8. Instalarea climatului de autodepăşire,competitivitate
9. Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului
10. Dezvoltarea culturii vizuale
11. Formarea deprinderilor practice utile
3 Ibidem pag.23
1
12. Asigurarea unui feed-back permanent,profesorul având posibilitatea de a reproiecta
activitatea în funcţie de secvenţa anterioară
13. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor,de efectuare a calculelor,de afişare a
rezultatelor,de realizare de grafice,de tabele
14. Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii
15. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei
probleme elevul îşi gaseste singur răspunsul pentru o problemă concretă
16. Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie
permanentă (educaţia de-a lungul întregii vieţi)
17. Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este
utilizat calculatorul şi faţă de valorile morale,culturale şi spirituale ale societăţii
18. Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesal educaţional
De asemenea calculatorul este extrem de util deoarece simulează procese şi fenomene
complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă.Astfel,prin
intermediul lui se oferă elevilor,modelări,justificări şi ilustrări ale conceptelor abstracte,ilustrări ale
proceselor şi fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive.Permite realizarea
unor experimente imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului didactic,a dotării
necorespunzătoare a laboratoarelor şcolare sau a pericolului la care erau expuşi elevii şi
profesorul.Elevii au posibilitatea să modifice foarte uşor condiţiile în care se desfăşoară
experimental virtual,îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în
care se desfăşoară fenomenele studiate,pot extrage singuri concluziile,pot enunţa legi.Deşi
efectuarea experimentelor reale este extrem de utilă deoarece aşa cum spunea un proverb chinez: ”o
imagine înlocuieşte 1000 de cuvinte”,pregătirea şi realizarea acestora consumă timp şi material
didactic.
În acelaşi timp,calculatorul,construieşte contexte pentru aplicaţii ale conceptelor studiate,
permite verificarea soluţiilor unor probleme sau identificarea condiţiilor optime de desfăşurare a
unui nou experiment.De asemenea,calculatorul este folosit pentru dezvoltarea capacităţilor de
comunicare,pentru colectarea, selectarea,sintetizarea şi prezentarea informaţiilor,pentru
tehnoredactarea unor referate.Astfel elevii îşi dezvoltă capacitatea de a aprecia critic acurateţea şi
corectitudinea informaţiilor dobândite din diverse surse.Calculatorul permite crearea de situaţii
problemă cu valoare stimulativă şi motivaţională pentru elevi,sau cu statut de instrument de testare
a nivelului cunoştinţelor şi abilităţilor însuşite de către elevi,îmbunătăţirea procesului de conexiune
inversă,graţie posibilităţilor de menţinere sub control a activităţii elevilor.Tehnica modernă şi
învăţământul centrat pe nevoile,dorinţele şi posibilităţile elevului impune desfăşurarea de activităţi
1
diferenţiate pe grupe de nivel.Elevul poate parcurge materialul avut la dispoziţie în ritmul propriu şi
numai este nevoit să reţină cantităţi uriaşe de informaţie.Trebuie să ştie doar să gândească logic şi
să localizeze informaţia de care are nevoie.Prezentarea materialelor pe module cu grade diferite de
dificultate permite elevului să cunoască exact la ce nivel este situat,să îşi recunoască limitele şi
posibilităţile4.
Astfel se dezvoltă conştiinţa de sine şi dorinţa de a reuşi.Va cerceta,va învăţa motivat
devenind astfel o fiinţă capabilă de autoinstruire.Utilizarea calculatorului şi a Internetului permit o
înţelegere mai bună a materiei într-un timp mai scurt.Se reduce timpul necesar prelucrării datelor
experimentale în favoarea unor activităţi de învăţare care să implice procese cognitive de rang
superior:elaborarea de către elevi a unor softuri şi materiale didactice necesare studiului.Se dezvoltă
astfel creativitatea elevilor.Aceştia învaţă să pună întrebări,să cerceteze şi să discute probleme
ştiinţifice care le pot afecta propria viaţă.Ei devin persoane responsabile capabile să se integreze
social.În cazul evaluării se elimină subiectivitatea umană,elevul fiind protejat de capriciile
profesorului.Poate chiar să se autoevalueze singur.Este redusă starea de stres şi emotivitatea
elevilor.Există posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivele de pregătire
diferite,deoarece testele de evaluare sunt realizate de asemenea pe nivele de dificultate diferite.Se
pot realiza recapitulări,sinteze,scheme atractive,animate care să ducă la reţinerea mai rapidă a
informaţiei esenţiale.Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi
dezvoltării abilităţilor practice sau în scopul îmbogăţirii acestora,proiecte,portofolii,pagini
html.Elevii pot realiza pagini web de prezentare a şcolii,a oraşului,a ţării (cu obiective turistice), a
culturii,obiceiurilor şi tradiţiilor poporului român,a materialelor didactice elaborate de ei şi de
profesorii lor,de informare (subiecte şi bareme de corectare pentru diferite examene şi concursuri
şcolare,manifestări ştiinţifice şi cultural artistice,cărţi şi reviste şcolare,cursuri de pregătire şi
perfecţionare pentru elevi şi pentru profesori,grafice de desfăşurare a olimpiadelor şi
examenelor,documente oficiale,forum de discuţii,note ale elevilor şi date despre activitatea lor în
şcoală,anunţuri şi mică publicitate,statistici realizate de elevi pe diverse teme,mesaje,cursuri
opţionale,facultăţi şi colegii).
De asemenea elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor Cd-uri,afişe,grafice,reviste,teste,
diferite programe şi softuri educaţionale,jocuri,pliante publicitare,dicţionare on-line,activităţi
educative interactive care să antreneze copii de pe întreaga planetă.
Instruirea şi învăţarea bazată pe Web (Web-based learning) oferă astfel elevilor
interactivitatea (posibilitatea schimbului de păreri, opinii, materiale),mediumultimedia(matrialele
4 CHIROVICI, Eugen Ovidiu, 2001, Naţiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura Polirom, Iaşi.
1
prezintă cel puţin doua elemente multimedia:text,grafică,audio,animaţie,video etc),mediu deschis
(se pot accesa diferite pagini Web sau aplicaţii),mediu sincron şi asincron de
comunicare,independenţa faţă de echipamente,distanţă şi timp (elevii pot utiliza orice calculator
conectat la Internet şi pot comunica cu persoane din orice colţ al lumii).Se poate spune deci că
utilizarea Internetului şi a tehnologiilor moderne reprezintă cea mai complexă formă de integrare a
educaţiei informale în educaţia formală.Utilizarea tehnologiilor moderne în procesul de învăţământ
este îngreunată de lipsa unor softuri de foarte bună calitate,de imposibilitatea adaptării softurilor
străine programelor şcolare româneşti,de costurile foarte ridicate,de lipsa unui personal specializat
şi a dotărilor corespunzătoare,de rezistenţa la schimbare a cadrelor didactice,a elevilor,a
părinţilor.Deşi avantajele utilizării Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în educaţie sunt
numeroase,elevul nu trebuie transformat într-un “robot” care să ştie doar să folosească
calculatorul.El trebuie să realizeze atunci când este posibil experimentele reale,deoarece îi dezvoltă
spiritul de observaţie,capacitatea de concentrare,răbdarea,atenţia,abilităţile practice.
De asemenea,educaţia nu se realizează numai prin simpla dezvoltare intelectuală.Tot atât de
importantă este şi necesitatea educaţiei pentru viaţă,tot ceea ce generează interes şi cunoaştere.Deci
nu se poate pune problema înlocuirii profesorului cu calculatorul.Acesta trebuie utilizat doar pentru
optimizarea procesului instructiveducativ,în anumite etape.Deoarece softul educaţional nu poate
răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale elevilor,profesorul va deţine întotdeauna cel mai
important rol în educaţie.Utilizarea calculatorului în şcoală nu trebuie să fie limitată doar la un
anumit domeniu de exemplu informatica;calculatorul trebuie să-şi găsească loc şi în cadrul altor
discipline,într-un mod raţional şi bine gândit.
Tehnologia digitală produce anumite schimbări ale mediului de învăţare prin posibilităţile de
utilizare a dimensiunilor sale pedagogice:
● varietate pedagogică (se poate utiliza pentru aplicarea diverselor paradigme educaţionale:
behaviorism,cognitivism,constructivism);
● spaţiu de învăţare virtual (mult mai eficient decât spaţiul de învăţare real,creează
posibilitatea ca informaţiile de transmis să fie scoase din context,să fie accesibilizate,vizualizate,
simulate procesual,deci materialul devine mai atractiv şi mai uşor de înţeles);
● autonomie în învăţare (cursanţii îşi petrec timpul utilizând informaţia,nu căutând-o);
● individualizarea învăţării,absenţa grupurilor de elevi/studenţi care învaţă împreună
(caracteristică depăşită în prezent cu ajutorul teleconferinţelor sau cu ajutorul discuţiilor on-
line),respectarea ritmului propriu de lucru al fiecăruia;
● comunicarea în ambele sensuri (ceea ce face deosebirea între învăţământul la distanţă şi
utilizarea tehnologiei pentru a ajuta învăţarea tradiţională).
1
Faptul că procesul de instruire şi educare nu mai este centrat în jurul profesorului,a
calităţilor şi abilităţilor sale,nu se mai desfăşoară în funcţie de interesele şi performanţele
profesorului,aceasta nu înseamnă că vorbim de celebrul „învăţământ fără profesor“,care a fost un
concept foarte vehiculat ca modalitate de educaţie continuă şi de autoeducaţie.Educaţia la distanţă
susţinută electronic nu este lipsită de profesor,nu este o livrare,o distribuire de informaţie de către o
maşină,în mod impersonal.Profesorul există,este chiar foarte implicat,are o contribuţie
remarcabilă,însă nu în modul tradiţional,în care ne-am obişnuit să îl vedem la clasă,îndeplinindu-şi
rolul de factor conducător al procesului instructiv-educativ.Independenţa acordată celui care
învaţă,chiar dacă aparent subminează rolul profesorului,devine o strategie didactică
eficientă,adoptată conştient de către cadrele didactice.
Experienţa învăţământului tradiţional ne arată că uneori prezenţa fizică nu este o condiţie
asiguratorie pentru realizarea scopurilor educaţiei,pentru că profesorul şi elevii aflaţi fizic în aceeaşi
încăpere,pot fi la distanţe foarte mari în ceea ce priveşte câmpul cunoaşterii,al comunicării,al
motivaţiei,al compatibilităţii.Cea mai mare provocare pentru educaţia la distanţă este să reducă
distanţele mentale,sociale,culturale,distanţele geografice nefiind o provocare majoră pentru
tehnologia informaţiei.
Distanţa tranzacţională reprezintă relaţia dintre gradul de independenţă al celui care învaţă şi
gradul de integrare în structura prin intermediul căreia învaţă .Între aceste două componente relaţia
este invers proporţională şi depinde de experienţa cursantului, astfel încât pentru începători
integrarea în structură este un obiectiv major,gradul de independenţă fiind redus şi învăţarea
realizându-se în manieră behavioristă, după cum cursanţii experimentaţi sunt mai
independenţi,legătura cu organizaţia este mai puţin pregnantă şi maniera constructivistă de învăţare
predomină.Impactul învăţării electronice asupra vieţii oamenilor este un subiect controversat,care
merită urmărit în dezbaterile comunităţilor educaţionale,deoarece teoreticienii şi practicienii acestui
mod de învăţare se află în faţa unei afirmaţii copleşitoare:în educaţie,prezenţa umană este de
neînlocuit.
Utilizarea Internet-ului în procesul de învăţământ,alături de alte instrumente
auxiliare,favorizează accesul în timp real la informaţii,schimburile interne şi internaţionale şi oferă
noi posibilităţi de învăţare–predare.În acest cadru participă diverse categorii de persoane
participante (elevi,profesori,specialişti în informatică),fiecare având un rol bine determinat.
Internetul,trebuie să fie un simplu instrument didactic care să servească realizării
obiectivelor pedagogice, dar nu trebuie să fie confundat cu însăşi modernizarea didacticii.
Aplicaţiile didactice ale Internetului ar putea fi clasificate în mai multe tipuri de
1
activităţi de predare–învăţare:
1. comunicarea interpersonală,realizată cu ajutorul poştei electronice (email)şi a
comunicării directe (chat),reuneşte acele aplicaţii pedagogice care favorizează schimburile
interpersonale între tineri şi îi determină să cunoască şi să respecte asemănările şi deosebirile
culturale,politice,lingvistice din cele mai îndepărtate zone ale Terei.Se pot organiza întâlniri cu
personalităţi,ori forma clase virtuale-multiplex (studenţii au posibilitatea de a-şi verifica aptitudinile
comunicaţionale în limbă străină).Pentru putea schimba mesaje cu tineri din alte ţări (studenţii pot
lucra singuri sau în grup).Profesorii îi vor învăţa pe tineri tehnici de corespondenţă amicală şi
oficială specifice limbii străine studiate,ceea ce va conduce la ameliorarea exprimării scrise,la
utilizarea informaţiilor pertinente,la structurarea ideilor.Ca evaluare a exprimării scrise se poate
avea în vedere şi mesageria electronică.
2. Culegerea de texte autentice în limbi străine.În funcţie de specificul tematicii
lecţiei,profesorul trebuie să definească în mod clar un subiect care să suscite interesul studenţilor,să
aleagă tipul de documente (PDF,articole de presă,eseuri etc şi numărul de documente etc.Studenţii
(individual sau în grup) ar avea ca sarcină culegerea documentelor,analizarea şi interpretarea
documentelor culese,solicitarea avizului unor cadre didactice specialiste în domeniul
respectiv,redactarea unei lucrări scrise (rezumat, sinteză, comentariu etc.) în limba străină.
3. Cercetarea documentară,validarea şi utilizarea resurselor în limbă străină în vederea
realizării unei bibliografii pe o temă dată respectând regulile citării documentelor electronice.
4. Publicarea de documente în limbi străine pe Internet implică nu numai o bună cunoaştere
a calculatorului,a programelor specifice unei astfel de activităţi ci şi o bună cunoaştere a unei limbi
străine.Se poate avea în vedere redactarea une pagini personale în care studentul să se prezinte,să-şi
descrie realizările în plan intelectuale şi profesional,centrele de interes,proiectele.Rolul profesorului
este de a-l învăţa pe student tehnicile de structurare,redactare şi prezentare personală în limbă
străină.Studenţii vor putea să-şi perfecţioneze cunoştinţele de exprimare scrisă în limbă străină
(respectarea stilului jurnalistic specific unei reviste de specialitate,prezentarea convingătoare a
informaţiei etc.)prin redactarea unui articol.
5. Auto-învăţarea prin conectarea la situri specializate în manuale virtuale ori teste de
verificare a cunoştinţelor de limbi străine.Ar mai fi de amintit utilizarea calculatorului pentru
generarea testelor de evaluare.Există numeroase programe,unele pot fi procurate chiar gratis de pe
Internet.Dar aproape toate se încadrează în aceiaşi parametri de uniformizare a testelor.Majoritatea
generatoarelor de teste dau posibilitatea profesorului să-şi aleagă modul de evaluare (auto învăţare
sau verificare),să decidă ce tip de exerciţii să utilizeze alegând din oferta programului,să decidă
dacă studentul să aibă sau nu acces la răspunsuri în timpul evaluării,să calculeze timpul necesar
1
pentru rezolvarea fiecărui exerciţiu,să stabilească legături cu alte materiale didactice virtuale
(manuale,dicţionare,explicaţii de gramatică sau lexic,bibliografii etc.).
Dintre cele mai întâlnite tipuri de exerciţii oferite de programele generatoare de teste
amintim:
- exerciţii cu alegere multiplă (o întrebare şi unul,nici unul sau mai multe răspunsuri corecte);
- exerciţii cu propoziţii lacunare,cu obligaţia umplerii lacunelor,în ordine impusă,prin editarea lor
de către student;
- exerciţii cu propoziţii lacunare,cu obligaţia umplerii lacunelor,în ordine liberă,prin editarea lor de
către student;
- exerciţii cu propoziţii lacunare,cu obligaţia umplerii lacunelor,în ordine impusă,prin alegerea
variantei corecte dintr-un meniu oferit;
- exerciţii cu propoziţii lacunare,obligaţia umplerii lacunelor,în ordine liberă, prin alegerea variantei
corecte dintr-un meniu oferit;
- exerciţii cu răspunsuri la care,fiecare variantă oferită conţine un număr grupat format din numerele
întrebărilor;
- exerciţii de ordonare liberă a unor părţi de propoziţie mobile în funcţie de alte părţi de propoziţie
fixe;
- exerciţii de ordonare ordonare impusă a unor părţi de propoziţie mobile în funcţie de alte părţi de
propoziţie fixe.
Din păcate,aceste generatoare de teste oferă posibilităţi limitate de evaluare a cunoştinţelor
în cadrul didacticii limbilor străine.În ceea ce priveşte evaluare a cunoştinţelor de exprimare scrisă
(compuneri libere sau ghidate,rezumat, sinteză,comentariu, corepondenţă profesională),este dificil
de cuantificat şi uniformizat răspunsurile.Aceeaşi situaţie est şi în ceea ce priveşte evaluarea
cunoştinţelor de exprimare orală.Programele de recunoaştere a vocii umane, dacă se pot obţine,ar
putea fi folosite doar pentru evaluarea formativă.
În cadrul procesului de predare a limbilor străine,o altă soluţie la îndemâna profesorului o
constituie utilizarea CDROM-urilor cu manuale virtuale,a filmelor etc.
Ca modalitate de utilizare a calculatorului,se poate avea în vedere fie lucrul individual (ca în
cazul auto învaţării sau al evaluării sumative),fie lucrul în grup (în acest caz calculatoarele ar trebui
să fie legate în reţea).
Acestea sunt doar câteva dintre posibilităţile pe le pot oferi noile tehnologie ale informaticii
şi ale comunicării.Diversele instrumente sau tehnologii puse la dipoziţia profesorului de limbi
străine trebuie să-şi găsească locul în procesul de învăţământ,să satisfacă cerinţele de continuitate şi
coerenţă în realizarea obiectivelor didactice propuse.În aceste condiţii,noile tehnologii ale
1
infomaticii vor trebui să conducă la creşterea motivaţiei,la dezvoltarea învăţământului limbilor
străine.
Se stie ca multi-media in sens popular reprezinta o mixtura intre text,sunet si imagini,de
preferat imagini in miscare.Trebuie sa largim aceasta perceptie,sa utilizam multi-media la justa lor
valoare,si sa prezentam produse care nu pot fi realizate cu ajutorul niciunui alt mijloc.Un astfel de
produs trebuie sa fie superior celor bazate pe materiale conventionale si trebuie sa asigure legaturi
ce nu pot fi realizate altfel.
Posibilitatile multi-media pot fi numeroase,dar din cele aplicabile in spatiul scolar,in special la
clasele I-IV,sunt de apreciat urmatoarele:
Grafice si fotografii,monocrome si policrome de marimi,cantitate si detalieri variate;
Filme demonstrative sau reprezentari virtuale,ceea ce mareste interesul oricarui privitor;
Prezentari audio,apelandu-se la cat mai multe canale senzoriale ceea ce faciliteaza in mod
evident invatarea;
Internetul,care,fara niciun dubiu asigura o larga posibilitate de exemplificare in cadrul tuturor
activitatilor propuse;
Combinatii ale celor de mai sus.
In cele ce urmeaza va vom caracteriza cateva programe ce pot fi insusite cu succes de catre
elevii din ciclul primar,in special de cei din clasele a III-a si a IV-a,daca sunt prezentate elevilor
intr-un mod distractiv:
Microsoft Word - este un program foarte bun pentru incepatori,multi fiind familiari cu acest
progarm,ceea ce reduce vizibil curba efortului invatarii;
Microsoft Paint – acest program este distractiv si poate fi utilizat la casele primare fara a
necesita un efort de invatare marit;
Microsoft PhotoEditor- aceasta aplicatie este folositoare in modificarea imaginilor
(detaliu,transparenta);
Macromedia Flash- este un program care ajuta la realizarea unor animatii simple,asociate sau
nu cu sunete;
Cool Edit- un program care permite inregistrari sau modificari ale unor melodii.
Multe din aceste progame au si un suport care le permite utilizatorilor sa afle mai multe despre
respectivul program sau daca exista intrebari,apeland la acest suport se pot afla foarte usor
raspunsuri.
Aceste programe vor fi insusite de elevi in cadrul unor activitati distractive,chiar si
extrascolare,prin realizarea unor concursuri pe diverse teme,in realizarea revistei scolii,sau in cadrul
materiei optionale.Nu este necesar ca invatatorul sa-si propuna ca scop formarea sau dezvoltarea
1
deprinderilor de operare pe calculator,ci realizarea unor produse finite,concrete cum ar fi:felicitari
de 8 Martie sau cu alte ocazii,imagini si articole in revista scolii,expozitii.Astfel de proiecte
atragandu-i pe copii si facandu-i sa-si insuseasca informatiile fara prea mult efort si distractiv.
Insa pentru a realiza toate acestea e necesara formarea unui mediu incurajator care sa
indemne copiii la explorare (invatarea prin descoperire fiind in mod cert mult mai temeinica decat
in cazul unor expuneri.)Aceasta impune un potential tehnologic-informational din partea scolii si
posibilitatea de antrenare a elevior in mod diferit,pe mai multe nivele de studiu.
In invatamantul romanesc exista mai multe proiecte si programe care sprijina astfel de dotari
ale scolilor din punct de vedere informational si tehnic.Printre acestea se afla si “Programul de
implementare a tehnologiei informatiei si comunicatiilor in invatamantul preuniversitar” care are
printre obiective si:
Crearea infastructurii necesare comunicarii si documentarii la nivel educational;
Crearea si achizitionarea de soft educational in limba romana;
Conectarea unitatilor de invatamant la reteaua de calculatoare a educatiei nationale RoEduNet
Crearea de parteneriate intre unitati si firme,institutii si organizatii care au un obiect de
activitate educatia.
Pe baza unor astfel de dotari materiale se pot face instruiri ale elevilor si antrenarea lor in
crearea unor produse finite sau in insusirea unor deprinderi care sunt pretabile unor anumite
discipline.De asemeni in scoli ar trebui realizat un sistem prin care elevii instruiti sa se incadreze
intr-un “grup de elita” prin care acestia sa devina la randul lor instructori,informatiile fiind mult mai
usor acceptate atunci cand vin de la un egal decat atunci cand vin de la un cadru didactic.Elevii pot
fi din aceeasi clasa sau din clase diferite, ceea ce ar duce la un ambient concurential care ar sprijini
procesul de invatare5.
Tot in sprijinul procesului de invatare se pot realiza lectiile pe calculator (programul AEL
existand si fiind utilizat cu frecventa din ce in ce mai crescuta).In ceea ce priveste ciclul primar
exista si se pot realiza lectii prezentate in Power Point,aplicabile la toate disciplinele,inlocuindu-se
astfel tipicele fise de lucru.Aceste lectii pot fi personalizate de la clasa la clasa,devenind astfel din
ce in ce mai atragatoare.Printr-o astfel de organizare a lectiei se pot realiza atat
exercitii,experimente, demonstratii,cat si vizionari de filme demonstrative,care prin
format,colristica si mod de expunere sunt mult mai interesante decat plansele,imaginile si culegerile
cunoscute.
5 ROCHLIN, Gene I., 2002, Calculatorul: binefacere sau blestem?, Editura Curtea Veche, Bucureşti.
1
De asemeni, prin utilizarea calculatorului si prin formarea de deprinderilor de operare se
faciliteaza insusirea unei limbi straine, in special a limbii engleze, deoarece majoritatea comenzilor
sunt in limba engleza.
Prin utilizarea internetului la clasa se obtin avantaje impresionante,spre exemplu in cazul
lectiilor de limba romana se pot realiza comentarii on-line,ceea ce duce la dezvoltarea limbajului,la
dezvoltarea capacitatii de argumentare pro si contra a ideilor proprii.De asemeni prin utilizarea
internetului se faciliteaza invatarea in spirala,avandu-se posibilitatea revenirii si adaugarii
informatiilor pe aceeasi tema,realizarea unor structuri si sisteme de organizare a informatiilor foarte
elaborate si foarte bine structurate.
Prin utilizarea multi-media cu toate posibilitatile sale se poate realiza foarte usor
transdisciplinaritatea la clase,deoarece calculatorul are un fond informational variat inserat si se pot
imbina informatii din diferite domenii,pot fi alternate si schimbate formele de expunere in functie
de disponibilitatea copiilor si a atmosferei din clasa.
O alta facilitate a utilizarii calculatorului este ca,datorita disponibilitatilor sale
tehnice,informatiile pot fi prezentate si auditiv si vizual,in diferite modalitati,ceea ce duce la
perceperea acestora prin mai multe simturi si implicit la insusirea lor cat mai lejera.In acest
domeniu se poate vorbi despre avantajele aduse de reprezentarile 3D ale unor
monumente,constructii poate chiar situatii,care in mod normal sunt imposibil de vizualizat.Astfel de
reprezentari sunt ideale in insusirea istoriei la clasa a IV-a,unde elevul este pus fata in fata cu
elemente pe care cu greu si le poate imagina,riscand astfel ca informatiile sa ramana undeva la
nivelul abstract,fiind foarte usor uitate.Aceste reprezentari asigura si satisfacerea curiozitatii elevilor
cat si prezentarea unor detalii care in mod normal sunt greu de surprins in lucrarile scrise,cum ar
fi:caractere arhitecturale,coloristice sau comportamentale in ceea ce priveste oamenii.
Insa,cu toate aceste avantaje aduse de multi-media,nu trebuie ca elevii sa se indeparteze de
carte.Cartea a fost si este inca dominanta,dar datorita internet si www (World Wide Web)
publicatiile electronice au devenit aproape paralele cu cartea.Exista deja carti transcrise in format
electronic,care sunt mai usor de accesat decat din biblioteci.De aceea multe edituri ofera atat
versiunea tiparita cat si pe cea electronica, sau diverse suporturi electronice care detaliaza audio sau
video textul tiparit.
Aceasta concurenta dintre cartea tiparita si cea in format electronic exista de cativa ani si
elevii sunt din ce in ce mai mult inclinati spre a doua versiune.Retelele si posibilitatile tehnologice
de dupa ’90,au adus mai multe avantaje asigurarii informatiei.Aceasta este mai usor de
distribuit,clipsand tehnologiile anterioare.Costul de achizitionare a informatiei este mai scazut in
domeniul electronic, iar informatiile sunt accesate mai rapid,scapandu-se de anumite
1
interfaze,devenind astfel si mai comod.De aceea sunt biblioteci care au introdus calculatorul nu
numai pentru statistici,ci si pentru imprumuturi on-line,deoarece prin astfel de operatiuni se poate
face trecerea mai usor de la un simplu titlu la colectii intregi,informatiile fiind manipulate la scara
mai larga.
Desi se presupune ca imprumuturile on-line vor distruge bibliotecile,se stie ca in biblioteci
pot intra si studia carti un numar mare de elevi,pe cand in ceea ce priveste accesarea tehnologiei
electronice,sunt prea multi elevi,si nu numai,care au mari probleme.De altfel un factor foarte
important care da avantaj cartilor tiparite este mediul socio-economic
Un sondaj de pe internet reflecta influenta majora pe care o are mediul socio-economic.
Intrebare: “Ce utilizati mai des?”
1
Intrebare: ”Cate carti aveti in biblioteca?”
Dupa cum se poate observa posibilitatile de acces multi-media in particular,sunt foarte reduse,in special la clasele I-IV;de aceea consideram ca este prioritara utilizarea acestor mijloace cat mai frecvent posibil in scoli,pentru a oferi aceleasi sanse de cunoastere tuturor si pentru a prezenta intr-un mod cat mai atractiv o lectie sau o activitate desfasurta in clasa.
Aplicatii
Competente specifice (Obiective de referinta) Activitati de invatare
1
1. identificarea partilor componente ale calculatorului, numirea si identificarea unor posibilitati de utilizare
- numirea partilor componente- conectarea unor periferice- utilizarea unor periferice
2. utilizarea partilor componente, mouse si tastatura
- utilizarea corecta a butoanelor mouse-lui- identificarea si utilizarea corecta a tastelor - utilizarea diferentiata a grupurilor de taste
3. crearea si organizarea directoarelor si fisierelor
- creare director propriu- crearea unui fisier propriu- creare shortcut pe desktop- mutare fisier dintr-un director in altul- copiere fisier dintr-un director in altul
4. utilizarea aplicatiilor sistemului de operare PAINT, NOTEPAD, WORDPAD
- executare desen- tehnoredactare text in wordpad- salvare fisier in director propriu
5. utilizarea aplicatiilor OFFICE - WORD -creare fisier- setari pagina (dimensiune, margini)-selectare marime si culoare font
6. utilizarea aplicatiilor tip INTERNET - utilizare motor de cautare- configurare adresa e-mail- utilizare messenger
7. utilizarea aplicatiilor non-WINDOWS - utilizare command prompt MS-DOS- utilizare comenzi uzuale NC5
Continuturi:
1. Introducere in informatica :
- Introducere in informatica; istoric
- Partile componente ale calculatorului
- Tastatura si taste utilizate frecvent.
2. Sistemul de operare Windows
- Prezentare si lansare in executie.
- Icoana My Computer; meniul Start.
- Organizarea datelor in fisiere.
- Editorul de texte NotePad.
- Editorul graphic Paint.
- Editorul de texte Write.
- Aplicatiile Calculator, Clock, Calendar.
3. Word – tehnoredactare
- Prezentare generala si lansare in executie.
- Bara de meniuri.
- Crearea unui document.
1
- Tastarea si inserarea textului.
- Deschiderea si inchiderea unui document.
- Salvarea unui document. Crearea unui document nou.
-Verificarea numarului de cuvinte. Renuntarea si revenirea la modificari.
- Selectarea, mutarea si copierea de zone text.
- Vizualizarea Print Preview.
- Editare tabele.
- Folosirea tabelelor in documente.
- Editarea ecuatiilor.
4. INTERNET
- motoare de cautare
- mailul
- instant messengerul
5. Aplicatii non-WINDOWS
- MS-DOS prompt – comenzi uzuale: md, cd, copy, dir, path
- NC5 – creare director, copiere fisiere, directoare, lansare aplicatiilor MS-DOS din NC5
Modalitati de evaluare
- observarea sistematica e elevilor,
- sondajul,
- investigatia,
- lucru in echipa,
- proiecte,
- autoevaluare
- probe orale, scrise,
- p robe practice,
- referatul
Concluzii:
Posibilitatile multi-media sunt nemarginite,imposibil de realizat prin materiale tiparite;
Printre avantajele aduse de utilizarea multi-media mentionam:
1
- dezvoltarea vocabularului;
- invatarea unei limbi straine;
- invatarea in spirala;
- transdisciplinaritatea;
- dezvoltarea imaginatiei si a spectrului cultural.
Desi surclasate de multi-media,materialele tiparite sunt inca mai usor si mai ieftin de accesat de
catre elevii din ciclul primar.Se poate spune că integrarea resurselor Tehnologiei Informaţiei şi a
Comunicaţiilor în educaţie este benefică şi duce la o creştere a performaţelor şcolare,cu condiţia ca
elevii să posede cunoştinţe de utilizare a calculatorului ce implică introducerea orelor de
informatică şi Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor la toate profilurile şi la toate treptele de
învăţământ.De asemenea ar trebui să se lucreze cu grupe mici de elevi,iar clasele să fie dotate cu
calculatoare performante conectate la Internet,ar trebui realizate biblioteci de programe şi sisteme
expert în acord cu curriculum-ul şcolar în curs de reformare,iar promovarea pătrunderii spiritului
informatic în şcoli să fie intensificată.Profesorii ar trebui să posede pe lângă cunoştinţele teoretice şi
practice aferente disciplinei studiate şi abilitaţi de utilizare a Tehnologiei Informaţiei şi a
Comunicaţiilor.De asemenea ar trebui realizate mai multe cercetări metodice privind implementarea
Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor în educaţie.Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor
nu trebuie să fie doar un instrument pentru a prezenta conţinuturile existente într-o altă
manieră,trebuie să ducă la modificarea modului de gândire şi stilului de lucru la clasă al
profesorilor,cristalizate în secole de învăţământ tradiţional, prea puţin preocupat de personalitatea şi
de posibilităţile elevului.Utilizarea Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor nu trebuie să devină
o obsesie deoarece fiecare elev are dreptul la succes şcolar şi la atingerea celor mai înalte standarde
curriculare posibile de aceea trebuie găsite metodele pedagogice adecvate în fiecare caz în parte.Nu
trebuie deci să renunţăm la cretă,tablă şi burete,la lucrul cu manualul, la rezolvarea de probleme şi
la efectuarea experimentelor reale deoarece prin realizarea unei legături directe între experienţa
practică şi ideile teoretice,studiul fizicii contribuie la formarea competenţelor necesare dezvoltării
personale a elevului şi a societăţii în care trăieşte.În concluzie putem spune că pentru a realiza un
învăţământ de calitate şi pentru a obţine cele mai bune rezultate trebuie să folosim atât metodele
clasice de predare,învăţare,evaluare cât şi metodele moderne!
BIBLIOGRAFIE
1. BANCIU DOINA (coord.), 2001, Cartea electronică, Editura Ager, Bucureşti.
1
2. BRETON, Philippe, 2001, Cultul Internetului, Editura Coresi, Bucureşti.
3. CHIROVICI, Eugen Ovidiu, 2001, Naţiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura
Polirom, Iaşi.
4. D. Oprescu, C.E. Damacus, Tehnologia informatiei si a comunicatiilor , Edit.Niculescu.
5. M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic, Teoria Informatiei si a comunicatiilor in procesul
didactic, gimnaziu – liceu, Bucuresti, 2002
6. Nancy D.Lewis, Office 2003 in imagini , Edit.Teora
7. ROCHLIN, Gene I., 2002, Calculatorul: binefacere sau blestem?, Editura Curtea Veche,
Bucureşti.
8. TÎRZIMAN, Elena, 2002, Utilizarea noilor tehnologii ale informării şi comunicării în
mediul universitar: aspecte ale formării unei culturi informaţionale, Universitatea din
Bucureşti.
CUPRINS
1
Posibilitati de utilizare a internetului in invatare…………………….....pag.1
Argument……………………………………………………………....pag.1 -3
Principalele aspecte teoretice ale predarii-invatarii-evaluarii cu ajutorul
tehnologiilor informationale…………………………………………..pag.3-4
Avantaje si limite ale utilizarii calculatorului in procesul de
Invatamant……………………………………………………………pag.4-15
Sondaj…………………………………………………………………....pag.16
Aplicatii………………………………………………………………pag.17-18
Concluzii……………………………………………………………......pag.19
Bibliografie……………………………………………………………...pag.20
