Curs de formare continuă

Perioada: 2012 – 2013

Individual

ARIA CURRICULARĂ: OM ŞI SOCIETATE

Formator, Cursant,

Prof. RANCIU Mioara Prof. itinerant COZMA Liliana

Strategie didactică – integrare elemente T. I. C.

Învăţarea pe grupe mici folosind tehnica rezolvării de probleme şi ca instrument, calculatorul (Internetul) la disciplina ISTORIE

PORTOFOLIU ISTORIC

Istorici şi geografi despre spaţiul românesc

În realizarea proiectului veţi respecta următoarele repere:

• Structura portofoliului :

Veţi descoperi şi veţi analiza minimum 2 istorici şi 2 geografi ale căror lucrări ştiinţifice conţin argumente despre spaţiul românesc şi veţi prezenta structura portofoliului într-un tabel, astfel:

Nr.crt. Istorici Argumente Bibliografie

1.2.3.4.

Nr. Crt. Geografi

Argumente Bibliografie

1.2.3.4.

• Descrierea portofoliului

Analizarea fiecărui tip de acţiune şi argumentarea deciziei de susţinere a ideii proprii, pe baza următoarelor criterii:

• Poziţia istoricilor şi geografilor în timpul cronologic şi în cadrul oamenilor de ştiinţă;

• Opinii ale istoricilor şi geografilor aleşi despre spaţiul românesc;

• Lucrări ştiinţifice redactate de către istoricii şi geografii selectaţi, altele decât cele care atestă spaţiul românesc (enumerarea lor);

• Păreri ale altor oameni de ştiinţă despre istoricii şi geografii selectaţi spre analiză;

• Opinii personale , cu argumente, despre spaţiul românesc;

Puteţi culege informaţii de pe site-urile:

• www.istorie-adevarata.ro

• www.scritube.com

• www.ro.wikipedia.org

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ DISCIPLINA OPŢIONALĂ

Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATE

Curriculum la decizia şcolii pentru liceu

ARGUMENT

Programa şcolară pentru disciplina EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE reprezintă o ofertă curriculară de disciplină opţională pentru liceu, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră / săptămână, pe durata unui an şcolar. Programa face parte din pachetul educaţional propus de către Asociaţia Pro Democraţia în cadrul unui proiect cu acelaşi nume, al cărei scop este de a îmbunătăţi procesul de educaţie pentru democraţie al elevilor de liceu, contribuind la formarea acestora pentru cetăţenia activă. Acest demers continuă seria programelor şi proiectelor Asociaţiei Pro Democraţia care îşi propun dezvoltarea spiritului civic şi a unei culture politice în rândul tinerilor liceeni, ca precondiţii ale participării acestora la procesele democratice în cadrul societăţii. Educaţia pentru democraţie reprezintă o necesitate a educaţiei contemporane. Prezenta program şcolară pune un accent major pe dimensiunea acţională a educaţiei civice, prin exersarea în diferite contexte a competenţelor, atitudinilor şi comportamentelor civice dobândite de către elevi, contribuind la accentuarea caracterului practic-aplicativ al proceselor de predare-învăţare-evaluare. Participarea la acţiuni cu dimensiune publică sau la procesul decizional reprezintă indicatori importanţi ai civismului; participarea la viaţa comunităţii presupune însă competenţe care trebuie formate şi dezvoltate; în acest scop, şcoala trebuie să pregătească tinerii în spiritul participării la viaţa comunităţii, al asumării responsabile şi eficiente a propriilor acţiuni şi a efectelor acestora. În planul activităţii didactice, pregătirea elevilor pentru participare publică (direct sau mediată) presupune, în mod fundamental, implicarea elevilor în situaţii de învăţare din şi prin experienţă. Programa destinată tuturor elevilor de liceu, susţine în mod special nevoile şi interesele specifice elevilor din ciclul secundar superior şi este în cocordanţă cu cerinţele programelor şcolare ale altor discipline socio-umane din aria curriculară Om şi societate.

Elementele de noutate ale programei constau în: • Accentuarea dimensiunii practic-aplicative a activităţii de predare-învăţare-

evaluare în care este implicat elevul;• Focalizarea pe problematica participării cetăţeanului la viaţa publică prin

implicarea în procesul de luare a deciziilor de interes public;• Exersarea drepturilor şi obligaţiilor cetăţeneşti în relaţie cu autorităţile publice;• Crearea unor situaţii de învăţare care facilitează implicarea elevilor în procesul

decizional (prin vot, activitatea de voluntariat, iniţierea în ceea ce priveşte activitatea în cadrul unor grupuri de interese sau campanii de advocacy etc.);

• Utilizarea metodei învăţării prin proiecte, ca demers prioritar în învăţarea democraţiei;

Disciplina opţională Educaţie pentru democraţie, propusă spre studiu în gimnaziu, se raportează la Recomandarea Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC), care conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un “profil de formare european” orientat de formarea celor opt competenţe cheie: comunicare în limba maternă, comunicare în limbi străine, competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, competenţă

digital, a învăţa să înveţi, competenţe sociale şi civice, spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, sensibilizare şi exprimare culturală. Contribuţia disciplinei Educaţie pentru democraţie la dezvoltarea competenţelor cheie europene este nuanţată şi diversificată, incluzând atât susţinerea dezvoltării anumitor competenţe cheie, cât şi sensibilizarea cu privire la alte competenţe cheie. Disciplina Educaţie pentru democraţie contribuie la dezvoltarea competenţelor cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi, recomandate de Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce priveşte următoarele domenii de competenţe cheie:

• Competenţe sociale şi civice;• Comunicare în limba maternă;• Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;• A învăţa să înveţi;• Competenţă digitală; Programa şcolară are următoarea structură:

• Argument • Competenţe generale• Valori şi atitudini• Competenţe specifice şi conţinuturi• Sugestii metodologice

Competenţele generale sunt preluate din programa şcolară de trunchi comun dezvoltată în liceu pentru disciplinele socio-umane. Valorile şi atitudinile recomandate completează dimensiunea cognitivă a învăţării cu cea afectiv-atitudinală şi morală, din perspective studierii acestei discipline, dar şi a finalităţilor educaţiei. Competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corespondenţa dintre acestea nefiind biunivocă; o anumită competenţă specific poate să fie atinsă prin diferite unităţi de conţinut. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi cu statutul acesteia de curs opţional.

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală

2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare

3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri

4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare

5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii

VALORI ŞI ATITUDINI

Procesul de predare-învăţare a disciplinei opţionale Educaţie pentru democraţie are la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:

• Participare/implicare la/în viaţa comunităţii;

• Manifestarea unui interes constructiv pentru problemele comunităţii;• Respect faţă de lege;

• Rezolvarea problemelor pe cale non-agresivă;

• Respectarea drepturilor omului;

• Toleranţă faţă de persoanele/grupurile care manifestă opinii, credinţe şi valori diferite de ale majorităţii;

• Comportament social eficient;

• Capacitate de decizie responsabilă;

• Atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi;

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1 Identificarea modalităţilor şi a instrumentelor prin care cetăţenii se pot implica în comunitate2.1 Elaborarea de proiecte civice prin utilizarea unor proceduri specifice managementului proiectelor3.1 Cooperarea în vederea participării cetăţenilor la procesul decizional4.1 Rezolvarea problemelor comunităţii prin implicarea în proiecte civice 5.1 Dezvoltarea capacităţii de angajare civică în rezolvarea problemelor comunităţii

Eu, cetăţeanul

• Conceptul de cetăţean• Importanţa implicării civice; modalităţi de

implicare a cetăţenilor în viaţa comunităţii • Rolul organizaţiilor neguvernamentale

într-o societate democratică • Participarea cetăţenească pentru

îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică

• Realizarea obiectivelor de angajare în rezolvarea problemelor comunităţii prin intermediul proiectelor. Proiectul civic.

3.2 Cooperarea în grupuri diferite pentru stabilirea unor reguli şi condiţii de participare în organisme reprezentative ale elevilor, la acţiuni şcolare, la decizii la nivel de şcoală etc. (consiliul elevilor, grupuri care participă la proiecte, la elaborarea regulamentului de ordine interioară etc.)3.3 Cooperarea în rezolvarea unor probleme ale comunităţii 4.2 Asumarea de roluri în derularea unor acţiuni sociale (lider, purtător de cuvânt, agent, petiţionar, trezorier etc.) 4.3 Manifestarea atitudinilor pro-active în rezolvarea de conflicte 5.2 Participarea la luarea deciziilor la nivelul comunităţii locale/educaţionale, prin manifestarea unui comportament pro-activ şi responsabil 5.3 Participarea prin acţiuni specifice la viaţa comunităţii (voluntariat, dezbatere, advocacy etc.)

Şcoală – familie – comunitate locală

Democraţia în şcoală

• Decizii cu efect asupra activităţii elevilor • Modalităţi şi instrumente de implicare şi de

influenţare de către elevi a procesului decizional din şcoală

• Relaţia elev-profesor-părinte. Norme de conduită în cadrul acestor relaţii

Parteneriatul şcoală – comunitate

• Modalităţi de participare a elevilor la viaţa comunităţii (voluntariat, dezbatere, advocacy etc.)

1.2 Reconstituirea etapelor unui proces legislativ într-o societate democratică

Educaţie juridicăProcesul legislativ

• Procesul de elaborare a legilor

1.3 Proiectarea unor demersuri de urmat, prin care cetăţenii pot să reclame nerespectarea unor drepturi 2.2 Operarea cu criterii valorice pentru evaluarea activităţilor instituţiilor democratice 4.4 Exersarea drepturilor cetăţeneşti în diverse situaţii

• Participarea cetăţenilor la elaborarea legislaţiei. Instrumente de promovare a unei iniţiative legislative

• Instrumentele de aplicare a legilor

Accesul la justiţie • Metode pentru accesul la justiţie • Metode de contestare a deciziilor incorecte

ale autorităţilor publice

Relaţiile contractuale • Contractul; relaţii şi clauze contractuale • Reclamarea încălcării unor clauze

contractuale

2.3 Explicarea rolurilor şi atribuţiilor pe care le au instituţiile locale, centrale şi europene2.4 Explicarea avantajelor transparenţei deciziilor de interes public pentru cetăţean şi pentru funcţionarea democratică a instituţiilor 4.5 Utilizarea unor proceduri şi practici de relaţionare a cetăţeanului cu diferite instituţii 5.4 Utilizarea unor proceduri, instrumente şi bune practici pentru rezolvarea unor situaţii problemă în relaţia cetăţeni-instituţii

Instituţiile în slujba cetăţeanului

• Atribuţiile instituţiilor publice şi modul de relaţionare a cetăţeanului cu acestea

• Comunicarea instituţiilor cu cetăţenii –

prevederi legale

• Instrumente de monitorizare a activităţii instituţiilor publice

SUGESTII METODOLOGICE

Prezentul curriculum se adresează profesorilor care doresc să predea disciplina Educaţie pentru democraţie şi a fost astfel conceput, încât să răspundă exigenţelor impuse de noua concepţie asupra finalităţilor educaţiei, prin deplasarea semnificativă de accent de pe conţinuturi pe competenţe. Prezenta programă îşi va atinge utilitatea numai dacă profesorii vor urmări, în primul rând, implicarea elevilor în activităţi practice legate de identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea, dar mai ales formarea unor competenţe privind elaborarea unor proiecte şi care să-i implice în activităţi de cooperare. Conţinuturile propuse sunt mijloace pentru formarea competenţelor specifice prevăzute de programă.

Se recomandă utilizarea prioritară a metodelor active precum:• Dezbaterea; • Activităţi bazate pe proiect; • Studiul de caz; • Deliberarea; • Investigaţia; • Rezolvarea de probleme; • Brainstormingul; • Stimularea (de ex., campanii de informare şi conştientizare);• Observaţia participativă şi non-participativă;• Analiza de conţinut;

Modalităţi de lucru cu elevii: • Munca în echipă/activităţi pe grupe;• Vizite la instituţii;• Discuţii libere pe subiecte date; • Simularea unor situaţii de relaţionare între cetăţeni şi aleşi locali/funcţionarii

publici. Se recomandă, de asemenea, utilizarea unor mijloace şi instrumente didactice, cum ar fi:

• DVD-uri, planşe, casete video, diapozitive; • Filme care să reprezinte baza unor dezbateri;• Postere legislative (disponibile la adresele:

http://www.apd.ro/files/proiecte/poster_proces_legislativ.pdf şi http://www.apd.ro/files/proiecte/poster_instituţii_centrale.pdf).

În ceea ce priveşte evaluarea, strategia abordată trebuie să ţină seama de caracterul opţional al acestui curs care doreşte să îi implice pe elevi în activităţi relevante şi atractive pentru dezvoltarea spiritului civic. În acest scop se recomandă ca evaluarea să se realizeze prin metode diferite, aşa cum sunt:

• Portofoliul;• Autoevaluarea;• Interevaluarea.

Exemplificând, portofoliul poate fi realizat individual sau pe grupe de lucru. Ca demers didactic, utilizarea proiectului este una dintre modalităţile de implicare a elevului de situaţiile autentice de învăţare. Proiectul este o activitate personalizată, care permite folosirea liberă a cunoştinţelor însuşite într-un context nou şi relevant. Produsul finit realizat în urma activităţii de proiect creează elevului sentimental utilităţii a ceea ce produce; de asemenea, un astfel se context de învăţare valorifică particularităţi individuale (de gen, cultural, aptitudinale), precum şi interesele personale. Elevii pot contribui la realizarea unor proiecte cum ar fi:

• Proiecte privind utilizarea legilor referitoare la transparenţa decizională şi accesul la informaţii publice;

• Proiecte de monitorizare a rapoartelor anuale de activitate ale aleşilor locali;• Proiecte privind influenţarea deciziilor legate de protecţia mediului

înconjurător/protejarea patrimoniului cultural etc.De asemenea, autoevaluarea şi interevaluarea (prin aplicarea unor chestionare de evaluare) pot contribui la exprimarea de către elevi a opiniilor, la exersarea resposabilităţii în formularea unor aprecieri despre ei înşişi şi despre ceilalţi, la analiza performanţelor şi la revizuirea strategiei de învăţare.

BIBLIOGRAFIE

Constituţia României Declaraţia Universală Drepturilor Omului Convenţia cu privire la drepturile copilului Gabriel A. ALMOND, Sidney VERBA, Cultura civică, Editura DU Style, Bucureşti, 1996Cezar BÎRZEA, Cultură civică, Editura Trei, 1999Domenique CHAGNOLLAND, Dicţionar al vieţii politice şi sociale, Editura All, 1999Ion DIACONU, Drepturile omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti, 1993 Fernando SAVATER, Politica pentru fiul meu, Humanitas, 1999 ***Buna guvernare la români – Ghid de bune practici pentru consolidarea bunei guvernări locale, Asociaţia Pro Democraţia, Bucureşti, 2008***Scrisoare pentru comunitatea ta – despre succesul implicării în luarea deciziilor publice la nivel local, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de resurse pentru participare publică, Bucureşti, 2008***Valori europene în guvernarea locală, Asociaţia Pro Democraţia, Bucureşti, 2007 ***Raport privind liberal acces la informaţiile de interes public în România – analiza comparativă 2003 – 2007, Asociaţia Pro Democraţia, Transparency International România, Bucureşti, 2007 ***Transparenţa decizională în administraţia public locală – instrucţiuni de utilizare, Asociaţia Pro Democraţia, Transparency International România, Bucureşti 2006***Administraţia Publică Locală – instrucţiuni de utilizare, Asociaţia Pro Democraţia – Club Timişoara, Pro Finance, Editura Mirton, Timişoara, 2006 ***Ghidul funcţionarului din administraţia public locală, Asociaţia Pro Democraţia, Asociaţia Pro Democraţia – Club Braşov, Braşov, 2006***Ghidul cetăţeanului, Asociaţia Pro Democraţia, Asociaţia Pro Democraţia – Club Braşov, Braşov, 2005 ***Ghid de bune practici privind relatarea despre minorităţi în presa românească, Centrul pentru Jurnalism Independent, 2002 ***Familii politice – pe înţelesul tuturor, Asociaţia Pro Democraţia, Bucureşti, 2000

TRASEU PROFESIONAL PERSONALIZAT

1. Debutant – dreptul de practică în învăţământul preuniversitar este obţinut prin parcurgerea formării iniţiale care cuprinde mai multe etape:

• Formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată în universităţi, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;

• Master didactic cu durata de 2 ani; • Stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub

coordonarea unui profesor mentor.

2. Definitivat – dreptul definitiv de practică pentru profesia didactică este obţinut prin promovarea examenului de definitivat. Acordarea definitivării în învăţământ semnifică recunoaşterea competenţelor minime acceptabile dobândite de către o persoană care a optat pentru cariera didactică şi care garantează, în acest fel, că dispune de pregătirea necesară pentru exercitarea profesiei didactice şi poate intra pe o rută de profesionalizare ascendentă.

3. Master profesional • orientat preponderant spre formarea competenţelor profesionale• obţinerea unei noi specializări (asociat cu numărul de credite

transferabile conform legii) Studiile universitare de masterat asigură:

• fie aprofundarea în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat;• fie obţinerea de competenţe complementare în alte domenii, precum şi

dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică; 4. Gradul didactic II

• evoluţia în cariera didactică şi dezvoltarea profesională prin examenul de grad didactic II este atestată de dobândirea unui set de competenţe specifice pentru gradul II

• acordarea gradului II asigură cadrului didactic, atingerea unui nivel înalt de profesionalizare, competenţele astfel dobândite, constituindu-se ca o valoare adăugată în intervalul parcurs de la obţinerea definitivării

5. Gradul didactic I – setul de competenţe de care trebuie să dea dovadă candidatul la obţinerea gradului I sunt:

• competenţe profesionale • competenţe psiho-pedagogice • competenţe psiho-sociale• competenţe privind managementul clasei

6. Alegerea la interval de 5 ani a unui ansamblu de cursuri de formare continuă şi dobândirea sau dezvoltarea de competenţe complementare necesare activităţii didactice (asociat cu numărul de credite transferabile conform legii)

Managementul eficient al carierei are în vedere o dezvoltare profesională care nu este lăsată la voia întâmplării ci este planificată, orientată şi condusă în direcţia în care cadrul didactic profesionist, şi-o stabileşte în cunoştinţă de cauză. Există o serie de „mituri”, prejudecăţi (de exemplu cele formulate de L. L. Byars) legate de promovarea, perfecţionarea şi avansarea în cariera unei persoane. Multe dintre acestea funcţionează şi în sistemul educaţional:

• cheia succesului este să fii la locul potrivit şi la momentul potrivit (cu condiţia ca „omul potrivit” să fie adaptabil la schimbare); pentru că: „În epoca pedagogiei informatizate, învăţământul modern reclamă din partea cadrului didactic un dinamism sporit, o distributivitate extinsă faţă de problemele şcolii şi o adaptare rapidă la noile solicitări pedagogice”;

• calea de a merge înainte este capacitatea de a-ţi determina slăbiciunile şi de a munci pentru corectarea lor;

• este bine să separi viaţa de familie de viaţa profesională, dar suportul familiei în profesie este necesar.

“Când vezi că ai aceeaşi părere cu majoritatea e bine să mai reflectezi o dată”. Mark Twain

“Nu este de ajuns să ai o minte bună. Scopul principal e să o foloseşti bine”. Rene Descartes

TEMA I

Realizaţi macheta unei programe şcolare de curs opţional, pentru ciclul liceal sau gimnazial, ca disciplină nouă, formulând competenţele generale (cele ale disciplinelor socio-umane valabile pentru disciplinele de trunchi comun), competenţele specifice derivate din cele generale şi conţinuturile asociate. În realizarea materialului veţi avea în vedere faptul că timpul alocat este de 1 oră/săptămână:

Competenţe generale:

1. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri

2. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare

Competenţe specifice:

3.1 Cooperarea în vederea participării cetăţenilor la procesul decizional

3.2 Cooperarea în grupuri diferite pentru stabilirea unor reguli şi condiţii de participare în organisme reprezentative ale elevilor, la acţiuni şcolare, la decizii la nivel de şcoală etc. (consiliul elevilor, avocatul elevilor, grupuri care participă la elaborarea regulamentului de ordine interioară etc.)

3.3 Cooperarea în rezolvarea unor probleme ale comunităţii

4.3 Manifestarea atitudinilor pro-active în rezolvarea de conflicte

5.1 Dezvoltarea capacităţii de angajare civică în rezolvarea problemelor comunităţii

Conţinuturi:

1. Participarea cetăţenescă pentru îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică

2. Realizarea obiectivelor de angajare în rezolvarea problemelor comunităţii prin intermediul proiectelor. Proiectul civic.

3. Relaţia elev-profesor-părinte. Norme de conduită în cadrul acestor relaţii

4. Modalităţi de participare a elevilor la viaţa comunităţii (voluntariat, dezbatere, advocacy etc.)

TEMA II

Realizaţi propriul plan de carieră pe următorii 20 de ani, pornind de la informaţiile oferite de suportul de curs şi de la cunoaşterea personală.

Date rezultate din cunoaşterea propriei personalităţi pe baza unei evaluări individuale:

• capacitatea de autocunoaştere • capacitatea de rezolvare a conflictelor • abilităţi de comunicare • capacitatea de a gestiona eficient situaţii de violenţă în mediul şcolar

Competenţe care trebuie dobândite:

• o foarte bună informare • autocunoaştere pentru a identifica propriile nevoi de formare – perfecţionare • o foarte bună informare cu privire la piaţa ofertelor de formare

Reguli care trebuie respectate:

• adecvarea la obiective a unor trasee alternative bine alese• alegerea traseului (cel mai potrivit tipului de personalitate şi condiţiilor de

fezabilitate)• alegerea şi utilizarea mijloacelor, instrumentelorcele mai adecvate pentru atingerea

obiectivului

Trasee alternative posibile de urmat:

• Şcoli masterale şi obţinerea unor noi specializări • Cursuri postuniversitare de reconversie profesională şi obţinerea unor noi

specializări • Alegerea la interval de 5 ani a unui ansamblu de cursuri de formare şi dobândirea

sau dezvoltarea de competenţe complementare necesare activităţii didactice

PLAN DE CARIERĂ

1. Punctul la care vă aflaţi la momentul iniţial: debutant

2. Punctul – ţintă pe care doriţi să-l atingeţi peste 20 ani: grad didactic I

3. Momente puncte intermediare necesare pentru atingerea ţintei propuse: definitivat, grad didactic II

TEMA III.

• Alegeţi una dintre disciplinele socio-umane ca ţintă a unui început de carieră didactică. Indicaţi paşii pe traseul care trebuie parcurs (instituţii, programe de urmat) până în momentul obţinerii depline a dreptului de practică.

Disciplina socio-umană aleasă: psihologie

TRASEU

Pas 1. Absolvirea Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii Bucureşti.

Pas 2. Absolvirea cursurilor organizate de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Pas 3. Perioada de inserţie de cel puţin 2 ani – stagiu /debut în activitatea didactică:

• Concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate• Repartizare de către Inspectoratul Şcolar Judeţean pe posturile rămase neocupate

în urma concursului

Pas „n”. Înscrierea la gradul didactic definitiv

• Obţinerea deplină a dreptului de practică este obţinut prin promovarea examenului de definitivat

TEMA IV.

Ce metode, pentru care grupuri?

Scopul prezentului exerciţiu este să exploreze care metode ar fi cele mai utile fiecărui grup – ţintă de elevi. Grupuri – ţintă de elevi sunt:

• Elevi pasionaţi de disciplina socio-umană pe care o predaţi• Elevi cu dificultăţi de relaţionare • Elevi cu deficit de atenţie • Elevi cu dizabilităţi fizice • Elevi care aparţin unei minorităţi.

Întrebările asupra cărora trebuie să vă concentraţi sunt:

1. Care sunt nevoile specifice de instruire ale acestui grup?

• Elevi pasionaţi de disciplina socio-umană

• Oportunităţi suplimentare de studiu • Suport cognitiv pentru obţinerea performanţei: participarea la olimpiadă,

pregătirea examenelor naţionale (bacalaureat)

• Elevi cu dificultăţi de relaţionare

• Posibilitatea valorificării experienţelor personale – o mai bună relaţionare a elevilor, în special în cazul celor izolaţi

• Încurajarea efortului personal • Creşterea motivaţiei intrinseci, cognitive• Încurajarea unor atitudini pozitive faţă de propria activitate în grup• Creşterea gradului de participare, relaţionare în grup

• Elevi cu deficit de atenţie

• Încurajarea efortului personal• Implicarea în activităţile de învăţare • Stimularea trăirilor afective pozitive în grup încurajarea unor atitudini

pozitive faţă de propria activitate în grup

• Elevi cu dizabilităţi fizice

• Implicarea tuturor elevilor în activităţile de învăţare • Suport cognitiv pentru atenuarea unor tensiuni la nivelul grupului, pentru

schimbarea de atitudini faţă de unii membri ai grupului • Creşterea motivaţiei, în special a motivaţiei intrinseci, cognitive

• Încurajarea unor atitudini pozitive faţă de propria activitate în grup• Încurajarea efortului personal• Valorificarea experienţei elevilor • Stimularea trăirilor afective pozitive în grup

• Elevi care aparţin unei minorităţi

• Suport cognitiv pentru atenuarea unor tensiuni la nivelul grupului , pentru schimbarea de atitudini faţă de unii membri ai grupului

• Creşterea gradului de participare, relaţionare în grup • Creşterea gradului de coeziune a grupului • Posibilitatea gradării sarcinilor de lucru• Stimularea trăirilor afective pozitive în grup • Valorificarea experienţei elevilor

2. Care sunt cele mai adecvate metode? De ce ? • Elevi pasionaţi de disciplina socio-umană

• Rezolvarea de probleme• Studiul de caz• Jocul didactic

Stimulează operaţiile superioare ale gândirii, creativitatea, transferul. Încurajează participarea. Pot atenua tensiunile grupului.

• Elevi cu dificultăţi de relaţionare

• Învăţarea prin descoperire • Învăţarea problematizată • Învăţarea prin cooperare • Simularea • Jocul de roluri • Mozaicul • Cafeneaua • Realizarea de proiecte în echipă

Dezvoltă competenţe de comunicare şi relaţionare. Generează atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi. Stimulează lucrul în echipă, colaborarea, relaţionarea cu ceilalţi. Se realizează interacţiunea directă între elevi şi indirectă cu ceilalţi colegi.

• Elevi cu deficit de atenţie

• Observaţia • Studiul de caz • Micro-anchete • Sondaje de opinie

Menţin concentrarea atenţiei. Contribuie la creşterea responsabilităţii individuale în realizarea sarcinilor comune. Generează atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi (încrederea în sine, cooperarea, manifestarea satisfacţiei faţă de realizările grupului, într-ajutorarea, asumarea de responsabilităţi, încrederea în grup).

• Elevi cu dizabilităţi fizice

• Învăţarea prin descoperire• Învăţarea problematizată • Învăţarea prin cooperare • Simularea locul de roluri • Observaţia • Studiul de caz • Micro-anchete • Sondaje de opinie

Valorifică experienţa proprie a elevilor. Încurajează toleranţa. Contribuie la formarea unor atitudini prosociale, stimulează reflecţia, spiritul critic. Generează atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi. Stimulează lucrul în echipă, colaborarea, relaţionarea cu ceilalţi. Realizează interacţiunea directă între elevi şi indirectă cu ceilalţi colegi.

• Elevi care aparţin unei minorităţi

• Învăţarea prin cooperare • Simularea• Jocul de roluri • Observaţia • Studiul de caz • Jocul didactic • Realizarea de proiecte în echipă

Încurajează toleranţa şi diversitatea. Contribuie la formarea unor atitudini prosociale, atenuează tensiunile în grup. Încurajează participarea, stimulează lucrul în echipă, colaborarea, relaţionarea cu ceilalţi. Realizează interacţiunea directă între elevi (în grupul iniţial) şi indirectă cu ceilalţi colegi (prin intermediul produselor muncii acestora). Dezvoltă capacităţile intelectuale ale elevilor (de a gândi, a înţelege, a comunica eficient, a fi creativi) pentru a rezolva problemele cu care se confruntă.

Cursant,

Profesor itinerant COZMA Liliana

Şcoala Gimnazială Specială Nr. 14 Tulcea

Motto:

„Învăţat este omul care se învaţă necontenit pe sine şi învaţă pe alţii.”

Nicolae Iorga

Aplicarea conceptului de educaţie permanentă reprezintă una dintre priorităţile

sistemului nostru de învăţământ, fiind un mijloc de racordare a formării profesionale la

noile cerinţe ale societăţii bazate pe cunoaştere.

„Cadrul didactic – un profesionist în sistemul de învăţământ” a sprijinit depăşirea

formelor tradiţionale de perfecţionare, care păreau învechite şi a reuşit dezvoltarea şi

implementarea unui program de formare continuă la nivel naţional care a ţinut cont de

necesităţile cadrelor didactice dar şi de permanentele inovaţii din pedagogie.

Voi susţine faptul că acest curs de formare continuă va contribui la creşterea

calităţii învăţământului preuniversitar prin dezvoltarea profesională continuă a cadrelor

didactice cu specializări în aria curriculară „Om şi Societate”.

Două argumente vor fi aduse în sprijinul acestui punct de vedere.

Primul va sublinia că învăţământul românesc are un conţinut asigurat prin

Curriculum naţional.

Al doilea va susţine importanţa managementului carierei didactice din perspectiva

personalităţii profesorului.

I. CURRICULUM ŞI CADRUL DE REFERINŢĂ AL CURRICULUMULUI NAŢIONAL

Curriculumul naţional cuprinde un set de documente care reglementează

modalităţile prin care şcoala poate asigura atingerea idealului educaţional şi a ţintelor

educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale pentru dezvoltarea personală

şi profesională, pentru inserţia socială.

Conform Art. 64 (2) din Legea Educaţiei Naţionale, componentele Curriculumului

naţional sunt reprezentate de planurile-cadru şi de programele şcolare din învăţământul

preuniversitar.

Planu –cadru de învăţământ este un document oficial de tip reglator-strategic, care

reflectă filosofia şi politica educaţională la nivelul sistemului naţional de învăţământ.

Programa şcolară reprezintă un document şcolar principal de tip reglator, care

stabileşte, pentru fiecare disciplină, oferta educaţională (obiective/competenţe şi

conţinuturi) realizată în bugetul de timp stabilit prin planul-cadru; din perspectivă

funcţională, programa este un instrument de lucru al cadrului didactic, care stabileşte

oferta educaţională pentru un parcurs şcolar determinat, în conformitate cu statutul şi

locul disciplinei în planul-cadru de învăţământ.

Datorită semnificaţiei lor în domeniul Curriculumului naţional, voi prezenta în

continuare şi alte concepte cheie în domeniu:

• Idealul educaţional şi finalităţile sistemului de învăţământ;

• Finalităţile pe niveluri de şcolaritate;

• Ciclurile curriculare;

• Aria curriculară;

• Disciplina de învăţământ/de studiu;

• Modulul;

• Standardele curriculare de performanţă;

Conform Legii Educaţiei Naţionale, Art. 2 (3), „Idealul educaţional al şcolii româneşti

constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea

personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru

împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru

participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare

pe piaţa muncii”.

Finalităţile pe niveluri de şcolaritate (primar, gimnazial şi liceal) descriu specificul

fiecărui segment de şcolaritate din perspectiva politicii educaţionale, constituind o

concretizare a finalităţilor sistemului de învăţământ pentru diversele niveluri ale acestuia.

Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale şcolarităţii, care au în comun anumite

obiective şi grupează mai mulţi ani de studiu, aparţinând uneori de niveluri şcolare

diferite. Fiecare ciclu curricular oferă un set coerent şi clar de achiziţii ale învăţării.

Acestea consemnează ceea ce ar trebui să dobândească elevii la capătul unei anumite

etape a parcursului lor şcolar.

Aria curriculară reprezintă o grupare funcţională de discipline de studiu care au în

comun anumite obiective şi metodologii şi care oferă o viziune multi- şi/sau

interdisciplinară asupra disciplinelor de studiu. Curriculumul naşional din România este

structurat în următoarele şapte arii curriculare:

• Limbă şi comunicare

• Matematică şi Ştiinţe ale naturii

• Om şi societate

• Arte

• Educaţie fizică şi sport

• Tehnologii

• Consiliere şi orientare

Stabilirea ariilor curriculare s-a realizat astfel:

• Pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi psihopedagogic;

• În conformitate cu finalităţile învăţământului;

• În funcţie de importanţa şi de conexiunile dintre diversele domenii culturale,

ştiinţifice şi tehnologice care structurează personalitatea umană;

Disciplina de învăţământ/de studiu este definită în literatura de specialitate ca

unitate didactică ştiinţifică care prezintă coerent un ansamblu de cunoştinţe şi aplicaţii

cu rol de a informa şi de a forma elevii într-un domeniu.

Modulul pedagogic este definit de literatura de specialitate din perspectiva

următoarelor cerinţe fundamentale:

• Defineşte un ansamblu de situaţii de învăţare;

• Se poate integra în diferite contexte de învăţare;

• Vizează obiective bine definite;

• Presupune o componentă de evaluare pentru realizarea feed-back-ului.

Standardele curriculare de performanţă asigură conexiunea între curriculum şi

evaluare; constituie criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare, fiind formulate

ca enunţuri sintetice care indică gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare de

către elevi. Standardele curriculare de performanţă constituie repere utile tuturor

agenţilor implicaţi în procesul educaţional, după cum urmează:

• Elevii pot şti care sunt aşteptările explicite în ceea ce priveşte învăţarea-

în termeni de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini – precum şi criteriile de

evaluare a performanţelor la sfârşitul unei trepte de şcolaritate sau la o

disciplină de studiu; standardele au rolul de a-i motiva pe elevi în învăţare

sub aspecte diferite: pentru structurarea capacităţilor proprii învăţării

active, precum şi pentru învăţarea continuă;

• Cadrele didactice îşi pot regla demersul didactic în funcţie de nivelurile de

realizare a obiectivelor de referinţă/competenţelor;

• Evaluatorii au la dispoziţie repere de la care pot să pornească în

elaborarea nivelurilor de performanţă, a descriptorilor şi a itemilor de

evaluare;

• Părinţii iau la cunoştinţă aşteptările pe care le are şcoala faţă de elevi;

• Conceptorii de curriculum se pot raporta la un sistem de referinţă coerent

şi unitar cu privire la performanţele dezirabile ale elevilor.

II. MANAGEMENTUL CARIEREI DIDACTICE

Profesorul R. IUCU defineşte conceptul de management al carierei ca fiind

„procesul de planificare, proiectare şi aplicare a strategiilor şi planurilor care permit unei

organizaţii să-şi satisfacă necesarul de resurse umane, iar membrilor organizaţiei să-şi

îndeplinească propriile aspiraţii privind realizarea socială şi profesională”.

Managementul eficient al carierei are în vedere o dezvoltare profesională care nu

este lăsată la voia întâmplării ci este planificată, orientată şi condusă în direcţia în care

cadrul didactic profesionist, şi-o stabileşte în cunoştinţă de cauză.

Aceasta presupune un plan de carieră elaborat personal de cadrul didactic în

baza cunoaşterii propriei personalităţi pe baza unei evaluări individuale; precum şi în

baza cunoaşterii sistemului de formare continuă şi a metodologiei care îl reglementează

din mai multe perspective: competenţe care trebuie dobândite, reguli care trebuie

respectate şi trasee alternative posibile de urmat; precum şi în baza cunoaşterii

oportunităţilor care pot fi valorificate datorită diversităţii de oferte de pe piaţa ofertelor de

formare-perfecţionare în educaţie.

Orientarea planului de carieră este dată de stabilirea de ţinte, obiective proprii

fiecărui cadru didactic şi care trebuie atinse. Pentru atingerea unui obiectiv este

necesară formarea şi dezvoltarea următoarelor competenţe: profesionale (cognitive,

funcţional-acţionale), complementare (digtale, lingvistice, de consiliere), transversale (de

rol, de dezvoltare personală şi profesională), de conducere, de îndrumare şi control,

dobândite prin programe de reconversie profesională.

Dezvoltarea personală profesională se bazează pe dobândirea şi dezvoltarea

următoarelor competenţe psiho-sociale:

• Capacitatea de autocunoaştere;

• Capacitatea de rezolvare a conflictelor;

• Abilităţi de comunicare;

• Capacitatea de a gestiona eficient situaţii de violenţă în mediul şcolar.

O importantă oportunitate pentru dezvoltarea profesională a cadrelor

didactice, inclusiv la disciplinele socio-umane, există în sistemul proiectelor şi

prgramelor derulate la nivel local, naţional şi internaţional.

Profesionistului în educaţie, cadru didactic de socio-umane îi stau la dispoziţie

informaţii, instituţii, resurse, instrumente pentru a valorifica în beneficiul său şi al

sistemului educaţional o mare diversitate de oportunităţi de formare continuă, toate

acestea conturând şansa unui management eficient al carierei.

BIBLIOGRAFIE

1. IUCU, R.,Formarea cadrelor didactice, Humanitas, Educaţional, Bucureşti, 2004

2. PĂCURARI, O., IUCU, R.,Formarea iniţială şi continuă, Humanitas Educaţional,

Bucureşti 2001, lucrare elaborată în cadrul programului Educaţional Eucaţia 2000+

3. PALOŞ, R., SAVA, S.,UNGUREANU, D., (coordonatori), Educaţia adulţilor, Ed. Polirom,

Iaşi, 2007

4. ***Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1/2011, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.

18/10. I. 2011

5. *** H.G. 1412/ 2009 privind organizarea şi funcţionarea Institutului de Ştiinţe ale

Educaţiei. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I NR. 830 din 3 decembrie 2009

6. ***Metodologia privind formarea continuă a personalului din învăţământul

preuniversitar, disponibilă la: www.edu.ro, site MECTS, iunie, 2011

7. CUCOŞ, C., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Polirom, Iaşi, 2008