Portofoliula limba şi litereatura

română

al elevei din clasa a X-a C

liceul "Spiru Haret"

Postolache Nicoleta

Creaţia populară orală/ Folclorul

Particularitaţi definitorii:

Caracterul anonim

Caracterul tradiţional/naţional

Vareabilitatea

Sincretismul

Caracterul colectiv

Lirica folclorică

Specii:

Doina

-cîntec de jale

-cîntec de cătănie

-cîntec de dragoste

-cîntec de despărţire

Cîntece

-de veselie

Descîntec

Strigături

Proverbe

Zicători

Legenda

Particularităţi de specie:

specie a genului epic

explică apariţia unui fapt real

caracter etnologic

fapte reale dar explicaţii micaruloase

este o naraţiune de proporţii succinte

Snoava şi anecdota

Particulari tăţi de specie- snoava:

specie a genului epic aspect moralizator sînt ironizate de fectele omeneşti caracter umoristic

Particularităţi de specie-anecdota:

specie a genului epic are un volum mic are aspect ficţional

BasmulParticularităţi de specie:

naraţiune cu caracter supranatural semnificaţie simbolică se confruntă binele şi răul personaje unilaterale întîmplări supranaturale

Situaţii epice comune:

absenţa unui lucru, fiinţă plecarea depăşirea obstacolelor complicitate formul de început, mediane, finale

Balada populară

Balada populară- o creaţie populară în care autorul narează faptele vitejeşti ale eroilor neamului nostru

Particularităţi de specie:

specie a genului epic

tendinţă de a hiperbolizare a eroului

actiunile eroului sînt hiperbolizate

se întîlnesc elemente estetice

PastelParticularităţi de specie:

prezintă un peisaj

din modalităţi de expunere are

pondere descrierea

descriere prin intermediul

imaginilor artistice

eul liric exprimă sentimentele

vizavi de cele descrise

Pastel de G. Bacovia

- Adio, pică frunzaŞi-i galbenă ca tine, - Rămâi, şi nu mai plânge,Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubitaŞi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamneiChemam în aiurare…

- Mai stai de mă alintăCu mâna ta cea mică,Şi spune-mi de ce-i toamnăŞi frunza de ce pică…

Glosa

Particularităţi de specie:

prima strofă este strofa temă

ultima strofă este prima inversă

fiecare strofa începînd cu a doua explica

cîte un vers-temă din prima strofă

numărul de strofe este egal cu numărul

de versuri din prima strofă + 2

fiecare vers din text este o maximă

are caracter sentenţios

are formă laconică

are conţinut gnomic

Glossă de M. Eminescu

Vreme trece, vreme vine,Toate-s vechi şi nouă toate;Ce e rău şi ce e bineTu te-ntreabă şi socoate;Nu spera şi nu ai teamă,Ce e val ca valul trece;De te-ndeamnă, de te cheamă,Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,În auz ne sună multe,

Cine ţine toate minteŞi ar sta să le asculte?...Tu aşează-te deoparte,Regăsindu-te pe tine,Când cu zgomote deşarteVreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbăRecea cumpăn-a gândiriiÎnspre clipa ce se schimbăPentru masca fericirii,Ce din moartea ei se naşte

Şi o clipă ţine poate;Pentru cine o cunoaşteToate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatruTu în lume să te-nchipui:Joace unul şi pe patru,Totuşi tu ghici-vei chipu-i,Şi de plânge, de se ceartă,Tu în colţ petreci în tineŞi-nţelegi din a lor artăCe e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutulSunt a filei două feţe,Vede-n capăt începutulCine ştie să le-nveţe;Tot ce-a fost ori o să fieÎn prezent le-avem pe toate,Dar de-a lor zădărnicieTe întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloaceSe supun câte există,Şi de mii de ani încoaceLumea-i veselă şi tristă;Alte măşti, aceeaşi piesă,Alte guri, aceeaşi gamă,Amăgit atât de-adeseNu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii

La izbândă făcând punte,Te-or întrece nătărăii,De ai fi cu stea în frunte;Teamă n-ai, căta-vor iarăşiÎntre dânşii să se plece,Nu te prinde lor tovarăş:Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,Lumea-ntinde lucii mreje;Ca să schimbe-actorii-n scenă,Te momeşte în vârteje;Tu pe-alături te strecoară,Nu băga nici chiar de seamă,Din cărarea ta afarăDe te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,De hulesc, să taci din gură;Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,Dacă ştii a lor măsură;Zică toţi ce vor să zică,Treacă-n lume cine-o trece;Ca să nu-ndrăgeşti nimică,Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,De te-ndeamnă, de te cheamă;Ce e val, ca valul trece,Nu spera şi nu ai teamă;Te întreabă şi socoateCe e rău şi ce e bine;Toate-s vechi şi nouă toate:Vreme trece, vreme vine.

Gazel

Particularităţi de specie :

o poezie erotică sau uneori filozofică

primul distih e monorima

in următoarele distihuri începînd cu al

doilea, primul vers are rimă diferită, iar al

doilea identic cu primul distih

de obicei exaltă plăcerile vieţii: dragoste,

fericire, băutură

Ghazel de M. Eminescu

Tu, cu cruzime m-ai respins, cand am voit, copila, Sa devastez frumsetea ta cea dulce, far’ de mila — Si totusi corpul tau e plin de-o coapta tinerete, Tu, al amorului duios demonica prasila! Eu am plecat purtand in piept durerea-mi toata scrisa, Precum al primaverii vant duce-n vazduh o fila; Dar noaptea cand am adormit, atunci durerea-mi toata Se ghemuieste-n inima-mi, o arde s-o impila; Parea din somn ca m-am trezit si te-am vazut pe patu-mi, Botind cersaful meu cel alb cu mana ta gentila; Abia al hainei tale gaz de umaru-ti se tine Si sanii tai s-au liberat de-a hainei cruda sila Si proaspeti, albi, rotunzi si tari ei se ridic, se lasa Si ochii tai in lacrimi ard, in lacrimi dulci de mila. La rasuflarea cald-a ta se coace-uscata gura, Se vad frumosi margaritari ce-ntredeschisi defila.

Cu bratul meu eu selele ti le-nclestai salbatec Si-am vrut sa-ti musc gurita ta de tremurai febrila Si tu te aperi surazand, c-o man-acoperi sanii, Privirea ta inoata ud, cand blanda, cand ostila, De bunavoie, lancezind, te lasi de sold rapita, Dar retrezita din amor tu te desfaci cu sila

Si de turbare s-a-nclestat, s-a strans gurita-ti creata; Tu de pe frunte paru-ti dai, plangi tremurand, copila, In solduri boiul ti-l indoi s-ai vrea sa-mi scapi din mana, Precum se-ndoaie, vrand s-o rupi, in degete-o zambila. Dar sangele tau dulce-acum ca mierea cea de struguri In vine-ti fierbe nebunit, si mintea o exila. Atunci cazusi pe pieptul meu o sarcina in friguri, Un fruct rascopt de-amorului caldura fara mila, Ai mai gemut o data clar ca omul care moare, Apoi te lasasi patimei ce te ardea, Sibylla, Si-n lupta noastra te-am adus sub greul vietii mele, Pecetea-am rupt, ce pan-acum junetea ti-o sigila — Un corp am fost ingemanat traind o viat-obscura, Demonic-dulce, amoros, spasmotica, febrila, Si sufletele noastre-atunci pe buze atarnate S-au contopit in sarutari, in desmierdari, in mila, Parc-am trecut noi amandoi in noaptea nefiintei, Ne-am sugrumat in sarutari, ne-am omorat, copila!

Rondel

Particularităţi de specie

are forma fixă

are 13 versuri (2 catrene şi o cvinarie)

versurile 1 şi 2 sînt identice cu versurile 7

şi 8

primul vers este identic cuultimul vers

are refren-versul 13

în versul 13 este concentrată ideea

principală

Rondelul rozelor ce mor

de A. Macedonski

E vremea rozelor ce mor,Mor în grădini, şi mor şi-n mine --Ş-au fost atât de viaţă pline,Şi azi se sting aşa uşor.

În tot, se simte un fior.O jale e în orişicine.E vremea rozelor ce mor --Mor în grădini, şi mor şi-n mine.

Pe sub amurgu-ntristător,Curg vălmăşaguri de suspine,Şi-n marea noapte care vineDuioase-şi pleacă fruntea lor... --E vremea rozelor ce mor.

ElegieParticularităţi de specie:

atmosfera tristă, nostalgică,

melancolică

senzaţii legate de emoţii negative

eul liric se implcă emoţionl

eul liric are o atitudine subiectivă

abordează temele existenţiale:viaţă,

moarte, condiţii umane

Elegie de L. Blaga

Tremura aceeasi apa si frunza la bataile aceluiasi ceas.In ce taram si-n ce somn te-ai oprit? Cereasca subt ce iarb-ai ramas?

Se revarsa in mine drumurile toate pe cari ai umblat. Oglinda-ti mai pastreaza chipul si dupa ce-ai plecat.

Fara gand, fara-ndemn, fara glas, cu maneca sterg ochiuri ude.Un vecin prin zidul meu aude rabdarea neagra a aceluiasi pas.

Meditaţie Particularităţi de specie:

atmosfera calmă, echilibrată

abordează temele existenţiale:viaţă,

moarte, condiţii umane

eul liric este filozof, analizator

eul liric rămîne neutru, echilibrat,

meditativ, obiectiv

este prezentă interogaţia retorică

Noi de o. Goga

La noi sunt codri verzi de bradSi câmpuri de matasa;La noi atâtia fluturi sunt, Si-atâta jale-n casa.Privighetori din alte tariVin doina sa ne-asculte;La noi sunt cântece si floriSi lacrimi multe, multe...

Pe bolta, sus, e mai aprins, La noi, batrânul soare, De când pe plaiurile noastreNu pentru noi rasare...La noi de jale povestescA codrilor desisuri, Si jale duce Murasul, Si duc tustrele Crisuri.

La noi nevestele plângândSporesc pe fus fuiorul, Si-mbratisându-si jalea plângSi tata, si feciorul.

Sub cerul nostru-nduiosatE mai domoala hora, Caci cântecele noastre plângÎn ochii tuturora.

Si fluturii sunt mai sfiosiCând zboara-n zari albastre,

Doar roua de pe trandafiriE lacrimi de-ale noastre.Iar codrii ce-nfratiti cu noiÎsi înfioara sânulSpun ca din lacrimi e-mpletitSi Oltul, biet, batrânul...

Avem un vis neîmplinit, Copil al suferintii, De jalea lui ne-am raposatSi mosii, si parintii...Din vremi uitate, de demult,

Gemând de grele patimi, Desertaciunea unui visNoi o stropim cu lacrimi...

Sonet

Particularităţi de specie:

are forma fixă-14 versuri

regula de aur a sonetului - nu se

repetă nici un cuvînt în afara de

conjuncţii, propoziţii şi articole

de obicei a unsprezecea silabă are

ritm iambic

Ai noştri tineri de M. EminescuAi nostri tineri la Paris învataLa gît cravatei cum se leaga nodul, S-apoi ni vin de fericesc norodulCu chipul lor istet de oaie creata.

La ei îsi casca ochii sai nerodul, Ca-i vede-n birje rasucind mustata,

Ducînd în dinti tigara lungareata…Ei toata ziua bat de-a lungul Podul.

Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strîmba:Stîlpi de bordel, de crîsme, cafeneleSi viata lor nu si-o muncesc — si-o plimba.

S-aceste marfuri fade, usurele, Ce au uitat pîn’ si a noastra limba, Pretind a fi pe cerul tarii: stele.

Basm cultParticularităţi de specie:

are autor

are limbaj cult

are stil elaborat

personajele sînt oameni comuni care

învatţă

sursă de inspiraţii pot servi miturile

Cronica Particularităţi de specie:

atitudinea autorului este obiectivă

informaţiile sun exacte şi autentice

are un caracter istoric

Formă incipientă de prozăParticularităţi de specie:

cu caracter istoric

informaţional

conţine unle ficţiuni

sint folosite provebele

conţine elemente beletristice

Legenda istorică

Particularităţi de specie:

conţine personaje istorice

explică lucrurile reale print-un mod

miraculos

conţine ficţiune

naratorul îşi exprimă atitudinea

Povestirea Particularităţi de specie:

se narează la persoana I

naratorul este subiectiv

naratorul este participant al

evenimentelor

evenimentele sînt hiperbolizate

Nuvelă istorică Particularităţi de specie:

în centrul nuvelei se afla un

personaj şi toate acţiunile se

rportează asupra lui

nararea este la persoana III

naratorul este obiectiv

acţiunile sunt autentice

CerereCon ţinut:

formulă de adresare funcţia numele, prenumele

prezentare solicitare motivul formula de adresare

Cazuri care necesită redactarea unei cereri: a cere liber imatriculare participare la concurs transfer in alta clasă a intra la serviciu

ProcurăConţinut:

numele celui care împuterniceste

locul unede lucrează

domiciliul

actul prin care e identificat

numele celui împuternicit

sarcina încrediţată expusă precis

data întomirii

semnătura

Curriculum vitaeRigorile pentru aranjare în pagină:

foaie standart A4 aspect estetic, impecabil se lasa 3 cm la sînga restul se lasă 0,5 cm

Conţinut:

denumirea actului în stînga paginei:nume, adresă,

contact caracteristica generală

aptitudini carieră studii pasiune detalii personale data, luna, anul semnatura

Scrisoare de intenţieConţinut:

-în partea stîngă:

nume, prenume domiciliu data scrierii

-3cm la stînga:

motivul scrisorii specificarea de unde am aflat despre

postul vacant argumentarea motivului cu referire la C.V. solicitarea unui interviu de selectie

formulă de încheere semnătură

Reguli:

text direct, succint, clar să nu fie amanunte nesemnificative

RezumatulCerinţe:

relatarea succintă-doar ideile principale

se relatează la persoana a III-a verbele la moduri personale(perfect

compus şi prezent indicativ) se păstrează specificul textului se păstrează titlul se folosesc mai puţine neologisme şi

arhaisme

Se interzic:

citatele vorbirea directă adaosuri

interpretări personale detalii

Defecte stilisticeDefecte stilistice/explicaţie Exemple

Pleonasm-cînd în 2 cuvinte diferite se repetă aceiaşi idee

mai minunat mai miraculos mai adevărat

Cacafonie- o asociaţie urîtă de sunete, cînd ultima silabă a cuvîntului precedent se repetă îm I silabă a cuvîntului urmator

cred că ca să-ţi placă ca cînd cu cucuşor ca cartea

Tautologie- se repetă rădăcina în mai multe cuvinte sau se foloseşte un cuvînt de mai multe ori

am desenat un desen a scris o scrisoare a povestit o poveste

Solicism- dezacord gramatical băiat frumoasă casă mic unghi ascuţită

Ambiguitate- lipsă de precizie şi de claritate

Lumea nu este făcută doar din alb negru.

A conduce este atît o artă cît şi o ştiinţă.

Manifestă toleranţă pentru ambiguitate.

Prolixitate-exces de cuvinte incoerente, fără sensEchivoc-care poate fi interpretat în mai multe feluri

Dragostea este un echivoc, sufletul cere un lucru iar corpul răspunde cu altul.

Metafora Figura de stil

Transferul prin analogie

La bază stă o comparaţie ascunsă

Cel ma des se exprimă prin substantiv

Explicită Implicită

Linguală Literară

Diferenţe între

meditaţiesi elegie

Metafora

Elegie Criteriu de comparaţie

Meditaţie

Trista Melancolică Sumbră Elegiacă

Atmosfera textului

Calmă Echilibrată

Viaţă Moarte Condiţii

umane

Tema Viaţă Moarte Condiţii

umane Suferind Ipostaza eului

liric Filozof Analizator

Se implică emoţional

Aditudine subiectivă

Atitudinea si starile eului liric

Rămînne neutru

Echilibrat Meditativ Atitudine

obiectivă_______________ Figuri de stil Interogaţie

retorica

Deosebirile dintre basmul popular şi basmul cult

Basm popular Criterii de

comparaţie

Basm cult

Anonim Autorul Are autor

Limbaj

popular

Limbajul Limbaj cult

Stil elaborat

Personaje

cu puteri

supranatura

le

Personajele Oameni

comuni

Care învată

Caracter

naţional

Sursa de

inspiraţie

Mit

universal