Portalul Primariilor din Romania - RAPORT DE MEDIU VI.doc · Web viewExistă preocupări tot mai...

Pag. 1

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

RAPORT DE MEDIUPENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL COMUNA CHIBED JUDEŢUL MUREŞ

COPIE Revizuit 1 Pagina 1 / 79

RAPORT DE MEDIU

PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL

AL COMUNEI CHIBED

FIŞA PROIECTULUI

OBŢINEREA AVIZULUI DE MEDIU

AMPLASAMENT

COMUNA CHIBED JUDEŢUL MUREŞ

BENEFICIAR

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CHIBED JUDEŢUL MUREŞ

STR. PRINCIPALĂ NR. 452 COD POŞTAL 547367 TEL 0265-717783 717723

NR. PROIECT

2192/01.04. 2009

FAZA

RAPORT DE MEDIU

PROIECTANT

S.C. TOTAL PROIECT S.R.L, ODORHEIU SECUIESC STR. KOSSUTH L. Nr. 13.

TEL: 0266-218449, FAX: 0266-217967

DIRECTOR: ING. KASSAY GÁBOR ______________________

ŞEF COLECTIV: ING. MINIER GÁBOR _______________________________

Pag. 2




FIŞA CU RESPONSABILII LUCRĂRII

COLECTIVUL DE COORDONARE:

PROIECT MANAGER : ING. KASSAY GÁBOR ______________________

ŞEF COLECTIV : ING. MINIER GÁBOR ______________________

COLECTIVUL DE SPECIALIŞTI:

DR. ING. TÖRÖK JÁNOS ______________________

ING. MINIER GÁBOR ______________________

ING GEOL. KASSAY ZSOMBOR ______________________

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL

AL COMUNEI CHIBED

Pag. 3




CUPRINS

A. PIESE SCRISE

1. GENERALITĂŢI____________________________________________________________________________________251.1 INTRODUCERE______________________________________________________________________________25

1.1.1 ROLUL ŞI IMPORTANŢA RAPORTULUI DE MEDIU ÎN CADRUL EVALUĂRII DE MEDIU___________________251.1.2 Necesitatea elaborării Raportului de mediu_______________________________________________25

1.2 METODOLOGIA SEA__________________________________________________________________________252. ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL INTOCMIT ÎN ANUL 1994___________________________________26

2.1 DESCRIEREA ELEMENTELOR CHEIE ALE PLANULUI ACTUALIZAT, PRINCIPALELE OBIECTIVE__________________262.2 REZULTATE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT________________________________________262.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE (EUROPENE) RELEVANTE_________282.4 IN DOMENIUL URBANISMULUI_________________________________________________________________28

2.4.1 IN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI_______________________________________________________282.4.2 PLANURI, PROGRAME INTERNAŢIONALE RELEVANTE__________________________________________30

2.5 PREZENTAREA OPŢIUNILOR RELEVANTE IDENTIFICATE, ALTERNATIVE PROPUSE IN PLANUL ACTUALIZAT, INCLUSIV ALTERNATIVA ZERO__________________________________________________________________________30

3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN COMUNAL CHIBED_____________________________________________________333.1 DESCRIEREA STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ÎN COMUNĂL CHIBED______________________________________333.2 GESTIONAREA DEŞEURILOR GENERATE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI_____________________423.3 EVOLUTIILE POSIBILE IN ABSENTA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT___________443.4 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT________46

4. FORME DE IMPACT________________________________________________________________________________474.1 OBIECTIVELE, INDICATORII ŞI ŢINTELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI_____________________________________474.2 MODUL DE LUARE ÎN CONSIDERARE A OBIECTIVELOR DE MEDIU ŞI A ORICĂROR CONSIDERAŢII DE MEDIU PE PARCURSUL PREGĂTIRII PLANULUI ACTUALIZAT___________________________________________________________534.3 PREDICŢIA ŞI EVALUAREA EFECTELOR ALE PUG ACTUALIZAT ŞI ALE ALTERNATIVEI SALE____________________60

5. MĂSURI DE AMELIORARE ŞI PUNERE ÎN VALOARE_______________________________________________________725.1 IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE, REDUCERE, AMELIORARE SAU COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA ÎN URMA IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC GENERAL________________________________________________________________________________725.2 DESCRIEREA EFECTELOR REZIDUALE RĂMASE DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE REDUCERE_________________73

5.2.1 PENTRU PUG REVIZUIT__________________________________________________________________735.2.2 PENTRU PUG EXISTENT( ALTERNATIVA 0)___________________________________________________73

5.3 IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA IN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT________________73

6. ALTERNATIVA ALEASĂ_____________________________________________________________________________746.1 DESCRIEREA MODULUI EVALUĂRII______________________________________________________________746.2 DESCRIEREA ALTERNATIVEI SELECTATE, CARE ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI

746.3 EXPUNEREA MOTIVELOR PENTRU CARE ALTERNATIVA ALEASĂ ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI________________________________________________________________________________74

7. MONITORIZAREA_________________________________________________________________________________757.1 PROPUNERI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT______________________________________________________________________75

8. CONSULTĂRI_____________________________________________________________________________________808.1 LISTA FACTORILOR INTERESAŢI CARE AU FOST CONSULTAŢI__________________________________________808.2 REACŢII, SUGESTII ŞI OBIECŢII FORMULATE DE FACTORII INTERESAŢI___________________________________808.3 PUNCTUL DE CONTACT UNDE FACTORII INTERESAŢI POT TRIMITE COMENTARIICU PRIVIRE LA RAPORTUL DE MEDIU 80

Pag. 4




ANEXE

Proces Verbal încheiat cu ocazia şedinţei de lucru la sediul Consiliului Local

Anexe privind calitatea factorilor de mediu din zona studiată

Avizele Instituţiilor interesate privind PUG-ul Comunei Chibed

Plan de incadrare în zonă al Comunei Chibed

PUG Chibed- Situaţia existentă- disfuncţionalităţi

PUG Chibrd- Reglementări urbanistice- Zonificare

PUG Chibed- Reglementări edilitare-

PUG Chibed- UTR-uri

Glosar de termeni

PUG – plan urbanistic general

UTR – unitate teritorială de referinţă

SEA = evaluarea de mediu pentru politici, planuri şi programe

POS Mediu – Program Operaţional Sectorial de Mediu

PND - Planul Naţional de Dezvoltare

POR - Program Operaţional Regional

PNDR - Program Naţional de Dezvoltare Rurală

PABH – Planul de amenajare a bazinului hidrografic

PMBH – Planul de management al bazinului hidrografic

PJGD – Planul judeţean de gestionare a deşeurilor

PRGD – Planul regional de gestionare a deşeurilor

ANPM- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului

Pag. 5




REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC

GENERALITĂŢI

Zona rurală joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabilă. In ariile rurală pe o parte s-au păstrat tradiţiile seculare privind modul de viaţă şi de lucru şi o parte din construcţiile vechi dar apare şi tehnica modernă, aceste contradicţii de multe ori, din lipsă de cunoştinţe şi infrastructura necesară contribuie la poluarea mediului.Există preocupări tot mai intense privind starea mediului rural în Europa. Provocările de mediu cu care se confruntă localităţile rurale au consecinţe semnificative pentru sănătatea umană, calitatea vieţii cetăţenilor din mediul rural şi performanţa economică a satelor.

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul urbanistic general actualizat al Comunei Chibed, titularul planului fiind Consiliul Local al Comunei Chibed.

Raportul de mediu (raportul SEA) este parte a documentaţiei Planului urbanistic general actualizat fiind un instrument important pentru integrarea consideraţiilor de mediu în acest plan şi are ca obiectiv identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului ale implementării planului, precum şi a alternativelor posibile ale acestuia, sprijinând astfel dezvoltarea durabilă a comunei.

De asemenea, constituie baza pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului urbanistic general actualizat.

Totodată Raportul de mediu ajută la creşterea eficienţei luării deciziei prin aceea că elimină, de la inceputul procesului de luare a deciziei, alternativele de dezvoltare care nu ar fi acceptate din punct de vedere al protecţiei mediului dacă ar fi implementate prin proiecte.

METODOLOGIA SEA

Metodologia SEA folosită include toate cerinţele stabilite de H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, recomandările metodologice din Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 117/2006 şi din ghidul sectorial Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism, elaborat de Proiectul Phare 2004/016-772.03.03/02.01.

Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general actualizat al Comunei Chibed este elaborat de S.C. Total Proiect S.R.L Odorheiu- Secuiesc persoană juridică atestată cu certificat de atestare R –EIM-07-167/04.07.2007, iar elaboratorul Planului urbanistic general actualizat este S.C. AALTO PROIECT SR.L.. din Târgu Mureş.

ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL

DESCRIEREA ELEMENTELOR CHEIE ALE PLANULUI ACTUALIZAT, PRINCIPALELE OBIECTIVE

Planul Urbanistic General – PUG al Comunei Chibed- Judeţul Mureş a fost comandat de Consiliul Local al Comunei Chibed după ce pe baza Legii nr. 84 din 2004 a fost reinfiinţară comuna prin divizarea Comunei Ghindari, proiectantul ales fiind S.C. AALTO PROIECT S.R.L. din Târgu Mureş.

Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor (nr.50/1991, republicată 1997) prevede că fiecare comună trebuie să aibă Planul Urbanistic General, care este avizat de organele teritoriale de specialitate şi se aprobă de către Consiliul Local.

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde programului de amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii, fiind actul normativ principal specific domeniului, cu implicaţii asupra dezvoltării urbanistice a localităţii.

Planul este elaborat pentru sectorul de urbanism şi transpune la nivelul unităţii teritorial administrativă a Comunei Chibed, alcătuit din satul Chibed, având o populaţie stabilă de 1772 locuitori, strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă in profil spaţial.

Dezvoltarea localităţilor Comunei Chibed are la bază conceptul de dezvoltare durabilă sau viabilă, sustenabilă, în cadrul căruia se urmăreşte interacţiunea compatibilităţii a patru sisteme: economic, uman, ambiental şi tehnologic, astfel încât să se

Pag. 6




asigure satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Pentru realizarea condiţiei de compatibilitate a celor patru sisteme care se intercondiţionează, strategia dezvoltării durabile include, ca un element esenţial, indispensabil, simultaneitatea progresului în toate cele patru dimensiuni.

Viziunea strategiilor de dezvoltare durabilă porneşte de la înţelegerea faptului că economia unei teritorii înseamnă mai mult decât suma părţilor componente, că modificările produse într-un subsistem sau altul antrenează schimbări de ansamblu profunde în virtutea interdependenţelor existente întrte componenţilor acesteia. Aceşti factori sunt: populaţia; resursele naturale; mediul natural; producţia agricolă; producţia industrială; poluarea.

Strategia de dezvoltare durabilă la nivel local înseamnă de a concepe şi a realiza un asemenea mediu economic care să se afle într-o compatibilitate directă şi dinamică cu mediul natural, dar şi cu nevoile şi cu interesele prezente şi viitoare ale generaţiilor care coexistă şi se succed la dezvoltare. Pentru aceasta mediul creat de om trebuie să fie compatibil cu mediul natural.

Pentru a realiza aceste scopuri, planul urbanistic general elaborat în 2008 cuprinde:Reglementări pe termen scurt, la nivelul intregii unităţi administrativ-teritoriale , cu privire la:

Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localităţii; Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; Zonificarea functională în corelaţie cu organizarea retelei de circulatie; Delimitarea zonelor afectate de servituti publice; Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; Stabilirea zonelor protejate şi de protectie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate; Precizarea conditiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate. Zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi

atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea constructiilor in aceste zone. Respectarea zonelor de siguranţă prevăzute de reglementări legale în special la drumuri, linii electrice aeriene,

conducte de transport gaze, cimitire

Prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:

Evoluţia în perspectivă a comunei; Direcţiile de dezvoltare funcţională în comună.

PUG - ul reactualizat în privinţa direcţiilor de dezvoltare a Comunei propun obiective similare cu cele de acum un deceniu, dar se clarifică direcţiile principale de dezvoltare şi obiectivele operaţionale cheie – creşterea calităţii vieţii locuitorilor, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi celui construit printr-un management integrat urban şi protecţie faţă de riscurile naturale.

Astfel, se pune accent pe dezvoltarea infrastructurală- inclusiv pe transportul spre centrele subregionale: Târgu Mureş, Sovata şi Sighişoara, la creşterea eficienţei energetice, la dezvoltarea economică generală – având în vedere resursele existente – la dezvoltarea activităţilor legate de turism. Aceste obiective sunt susţinute de o reglementare mai bine conturată a dezvoltării urbanistice, acordând o atentie specială zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar.

Regulamentul local aferent Planului urbanistic general cuprinde în acest sens prescripţiile specifice zonelor funcţionale şi a celor 10 unităţi teritoriale de referinţă ( UTR).

Planul va fi implementat în perioada 2008 – 2017.

REZULTATE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Pag. 7




Întocmirea Planului Urbanistic General a devenit obligatorie pentru Consiliul Local pentru că în 2004 conform Legii nr. 84 din 2004 a fost reinfiinţată Comuna Chibed prin divizarea Comunei Sărăţeni. Planul Urbanistic în vigoare la data respectivă a fost aprobată în 1996 pentru toate localităţile comunei Ghindari, PUG-ul etapa I fiind întocmit de S.C. Partner Inne Serv S.R.L.

În 2006 au trecut cei 10 ani de valabilitate, astfel pentru comuna reinfiinţată conform legii nr. 50 privind disciplina în construcţii din 1991 republicată s-a comandat PUG-ul de la S.C. Aalto Proiect SRLA. din Târgu Mureş. Teritoriul administrativ al Comunei Chibed are o suprafaţă de 3719,04 ha - din care suprafaţa agricolă 636 ha şi fond forestier 434 ha.

Vatra satului are o formă tentaculară, ea se întinde de-a lungul DN 13 A, pe malul drept al râului Târnava Mică. Localitatea este străbătută de câteva pârâiaşe dinspre partea nord-vestică a teritoriului localităţii cum sunt: pârâul Szilas , pârâul Uron , Kokenyes şi Tabika. O parte din localitate este aşezată pe malul stâng al râului Târnava Mică, dezvoltată haotic pe Jegverem şi Suru

Mare parte a localităţii Chibed este construită pe cele două laturi al drumului naţional DN 13 A: Miercurea Ciuc- Sovata - Bălăuşeri DN 13 A- E 60. Localitatea dispune de o haltă de cale ferată de pe linia secundară 307 Blaj- Târnăveni- Praid. Aeroportul cel mai apropiat este în Municipiul Târgu Mureş.

Condiţiile cadrului natural şi amplasarea au determinat atât relaţiile în teritoriu cât şi dezvoltarea în sine a localităţii. Dezvolarea economică a comunei din ultimii ani se datoreşte cultivării şi comercializării zarzavaturilor, ceapa din Chibed este cunoscută în zonă. S-a început un program pentru alimentarea cu apă, s-a executat proiectul pentru canalizarea localităţii cu staţie proprie de epurare.

Deoarece este de aşteptat să apară o serie de noi proiecte finanţate din fonduri structurale UE în perioada 2007 – 2013 , modificările PUG-lui tratează în mod specific următoarele aspecte: Zona de locuinţe, inclusiv zona pentru locuinţe sezoniere ( case de vacanţă), Zona pentru activităţi turistice şi de recreere, inclusiv construcţii aferente, Zona pentru activităţi de agrement şi sport, inclusiv construcţii aferente, Zona unităţilor de producţie, Zona pentru instituţii şi dotări publice, Zona pentru dotări şi servicii de interes public, Zona dotărilor pentru culte, Zona spaţiilor verzi, Zona pentru gospodărie comunală, Zona construcţiilor aferente lucrărilor tehnico-edilitare, Zona aferentă transportului rutier,

In acest sens au fost modificate suprafeţele anumitor zone funcţionale cuprinse în intravilan mărind suprafaţa totală a intravilanului din localitatea Chibed la 191,32 ha faţă de 167,00 ha.

De la PUG actualizat sunt aşteptate următoarele rezultate: Modificarea zonelor funcţionale prin mărirea suprafeţei zonelor pentru locuinţe individuale, a spaţiilor verzi naturale

sau amenajate şi a zonelor destinate pentru turism, agrement, sport dar reducând trupuk Jegverem cu 0,38 ha Modificări ale infrastructurii de transport, respectiv amenajări de noi drumuri, Amenajarea intersecţiilor problematice între străzile comunale şi DN 13 A , amenajări de trasee pietonale, amenajarea

de parcaje în toate zonele funcţionale Modificări ale infrastructurii tehnice, în special a aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv staţia de

epurare a apelor uzate Modificări în gestionarea deşeurilor prin asocierea la sistemul de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean Modificări în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi , respectiv lucrări de reabilitare, pentru

asigurarea comfortului termic, Modificări în consolidarea economiei locale, respectiv promovarea activităţilor legate de turismul durabil şi oferirea de

servicii de calitate în domeniul turismului, având în vedere posibilitatea colaborării pe linie turistică cu oraşul balnear de interes republican Sovata, declararea unor monumente istorice existente pe teritoriul administrativ, asigurarea terenului pentru agrement- 10 ha

modificări ale comportamentului personal şi al comunităţii , respectiv colectarea selectivă a deşeurilor menajere modificări ale acţiunilor autorităţilor publice locale, respectiv acordare de fonduri pentru îmbunătăţirea serviciilor de

utilitate publică

Pag. 8




Obiectivele şi priorităţile relevante propuse în documentele conceptuale naţionale şi internaţionale existente au fost folosite de echipa SEA la compilarea unui set de obiective de referinţă în domeniul mediului şi al protecţiei sănătăţii.

PREZENTAREA OPŢIUNILOR RELEVANTE IDENTIFICATE, ALTERNATIVE PROPUSE ÎN PLANUL ACTUALIZAT, INCLUSIV ALTERNATIVA ZERO

Opţiunile relevante ale PUG-lui revizuit care are scopul de a asigura o dezvoltare urbană integrată pentru comună ca un tot unitar sunt :

1.Pentru crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală, înteleasă în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, socialeşiecologice :

Nr.crt.

ZONE FUNCŢIONALEEXISTENT PROPUS

Suprafaţa-Ha-

%din totalintravilan

Suprafaţa-Ha-


1. LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE- trup localitatea principală (pe malul drept)- trup “jegverem” (pe malul stâng)

99,8499,040,80

59,7859,300,48

100,80100,000,42

52,6952,270,42

2. UNITĂŢI CU CARACTER INDUSTRIAL ŞI DEPOZITARE- trup localitate- trup balastieră

3,422,900,52

2,051,740,31

4,403,950,45

2,302,060,24

3. UNITĂŢI AGROZOOTEHNICE 0,05 0,03 - -4. INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,85 0,50 1,40 0,735. CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT

din care: - rutier a) trup localitate b) trup jegverem - feroviar a) trup localitate

18,6515,051,042,56

11,179,011,001,53

24,1320,061,512,56

12,6110,490,781,34

6. SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIEîn localitatea principalătrup jegverem-suru (malul stâng)trup zona de agrement

1,331,33

0,800,80

12,702,70

10,00

6,631,415,22

7. CONSTRUCŢII TEHNICO – EDILITARE 4,28 2,56 4,32 2,268. GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE 3,90 2,32 3,66 1,879. ALTE ZONE:

-teren agricol-rezervă pt. locuinţe, case de vacanţă -trup localitatea principală -trup “Jegverem”b) -ape curgătoare

38,03

29,1431,996,040,28

22,77

17,3019,153,620,17

42,87

55,0535,607,270,30

22,41

28,1018,613,800,16

TOTAL INTRAVILAN 167,00 100,00 191,32 100,00din care: - trup localitatea principală

trup “Jegverem-Suru”trup “Bucla Târnavei” (balastieră)trup – zona de agrementtrup staţie de epurare

158,607,880,52--

94,974,720,31--

172,308,070,5210,000,40

90,074,220,275,230,21

Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent nu există suprafeţe libere pentru construcţia de noi locuinţe împărţirea teritoriului în 6 UTR-uri, obiectivele de interes public nu formează zone compacte, chiar dacă sunt comasate - în zona centrală de exemplu -

sunt aşezate intercalat cu alte funcţiuni - în primul rând de locuit, trebuiesc stabilite prin studii şi Hotărârea Consiliului local monumentele istorice şi de arhitectură de interes local

Alternativa propusă – conform PUG revizuit mărirea intravilanului cu 24,32 ha, paralel cu reducerea unor suprafeţe cu unele destinaţii

Pag. 9




mărirea suprafeţelor anumitor zone funcţionale, conform celor specificate în Tabelul de mai sus. Respectarea zonelor de siguranţă prevăzute de reglementări legale în special la drumuri, linii electrice aeriene,

conducte de transport gaze, cimitire protejarea unor case de locuit tradiţionale, identificabile în zonele perimetrale ale Comunei, împărţirea teritoriului Comunei în 18 unităţi teritoriale de referinţă.

2. Pentru modernizarea retelelor de infrastructură şi cresterea eficientei energetice prin:

2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, accesibil şi abordabil ca pret, cu legături către Municipiul Târgu Mureş şi Sighişoara precum spre oraşul Sovata. Este necesară acordarea unei atenţii deosebite infrastructurii destinate ciclistilor, pietonilor şi căruţelor şi găsirea unui traseu pentru vaci, căci nu se recomandă folosirea drumului naţional de animale domestice.2.b. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea

apelor uzate

2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor.

Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent

Sunt prevăzute extinderi şi modernizări la trama stradală : repararea străzilor, şi amenajarea traseelor pietonale.

Amenajarea de parcaje şi staţii de autobuze în zonele funcţionale.

Alternativa propusă – conform PUG revizuit Prevederile PUG-ului existent în domeniul asigurării unui transport durabil s-a completat cu:

O importanţă deosebită prezintă modernizarea străzilor de interes local a tramei stradale secundare, care se suprapun cu fostele drumuri de desrvire agricole

Circulaţia intensă pe DN 13 A impune necesitatea acută a drumului ocolitor pentru a scoate traficul de tranzit din centrul comunei.

Nu există legături directe între părţile extreme ale localităţilor, decât prin utilizarea DN 13 A A În domeniul alimentării cu apă potabilă s-a prevăzut dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă a locuitorilor

localităţii Chibed, apa potabilă fiind asigurată din reţeaua oraşului Sovata.

În prezent satul este alimentat cu apă potabilă din conducta de apă Sovata – Sărăţeni – Chibed – Ghindari prin cişmele instalate pe străzile localităţii printr-un rezervor de 200 mc instalat pe un deal din nord-estul localităţii.

În calculul debitului necesar de apă s-a ţinut cont de prevederile privind oprirea scăderii şi creşterea populaţiei în următorii ani, şi de prevederile normelor SR 1343-1/95 şi STAS 1478/90.

S-a considerat că 40 % din populaţie se va alimenta din cismele stradale, consumând 40 l/zi 30 % din populaţie se va alimenta din cismele în curţi, consumând 80 l/zi 30 % din populaţie dispune de instalaţii interioare de apă rece, consumând 40 l/zi

Prin urmare necesarul de apă potabilă este:

Q zi med = 505.55 mc/zi = 5.85 l/s

Q zi max = 576.64 mc/zi = 6.67 l/s

Q or max = 44.05 mc/zi = 12.24 l/s

În prezent, din punct de vedere administrativ, cişmelele stradale sunt închise, gospodăriile individuale se pot racorda la reţeaua de apă. Pe malul stâng al Râului Târnava Mică nu există alimentare cu apă centralizată, numai fântâni individuale.

Conductele de aducţiune şi de distribuţie sunt fabricate din polietilenă PE- HD, PE 100 PN 610 şi 6, de diferite diametre

Localitatea nu dispune de instalaţie centralizată de canalizare dar există un proiect pentru o reţea comunală de canalizare şi pentru o staţie de epurare (elaborat de firma de proiectare S.C. CONSULT CONSTRUCT S.R.L. Sighişoara).

Conform acestui proiect din comună vor fi colectate, în reţeaua de canalizare cu o lungime de 14 790 m, realitată din conducte de PVC Dn = 250 mm apele uzate cu un debit de

Pag. 10




Q zi med = 404,44 mc/zi = 4,64 l/s

Q zi max = 461,31 mc/zi = 5,35 l/s

Q or max = 35,24 mc/zi = 9,764 l/s

Pe reţeaua de canalizare se vor monta 233 cămine pentru vizitare şi pentru racordarea consumatorilor şi 24 pentru spălarea nămolului depus, acolo unde panta conductei nu permite scurgerea apelor cu viteză peste 0,7 m/s.

Suprafaţa ocupată temporar: 12 790 mp pentru pozarea conductelor şi 1184 mp pentru staţia de epurare.

Staţia de epurare va fi astfel amplasată, ca să fie asigurat perimetrul de protecţie conform normelor în vigoare.

Atât conductele cât şi căminele vor fi construite din PVC corugate, asigurând o rezistenţă transversală mecanică mărită traseelor.

Pentru racordarea consumatorilor aflaţi la cote inferioare sunt prevăzute 3 staţii de pompare. În localitate sunt prevăzute 8 subtraversări sub pârâuri, 5 subtraversări de cale ferată şi 4 sub DN 13 A A.

Staţia de epurare va fi amplasată sud estul localităţii, emisarul apelor epurate fiind Râul Târnava Mică. Staţia, de tipul RESETILOVS N2 CA 15, 500 961 np asigură precipitarea materialelor în suspensie, reducerea concentraţiei substanţelor organice, denitrificarea, reducerea fosforului şi dezinfectarea apelor epurate. În concluzie staţia permite reducerea poluanţilor de la nivelul determinat în NTPA 002/2005 la parametrii enunţaţi în NTPA 001/2005. Blocul de epurare mecanică este calculat la un debit de 60 mc/h, cea biologică la 500 mc/zi.

Fazele procesului tehnologic sunt următoarele: egalizare debite; reţinerea materialelor grosiere şi a spumelor; epurarea biologică, care constă din oxidarea substanţelor orgabice, nitrificarea şi denitrificarea, decantarea secundară

însoţită de precipitarea fosforului; dezinfecţia cu lampă UV care asigură eliminarea a 99 % a bacteriilor coliforme; fermentarea nămolului.

Aceste procese se desfăşoare în următoarele bazine: bazin de egalizare- pompare prevăzut cu debitmetru grătar cu presă deznisipator treaptă de epurare biologică magnetizator cameră de coagulanţi tanc de sedimentare tanc de hidroliză fermentaţie tanc de biooxidare tanc mineralizare trofică I tanc mineralizare trofică II compresor dezinfectare cu lampă UV stocator dozator coagulant colector nămol deshidratare nămol

În domeniul sporirii eficienţei energetice a clădirilor existente şi a clădirilor noi

lucrări de reabilitare, renovare la şcoli, grădiniţe paralel cu modernizarea sistemelor de încălzire centrală cu randamente termice ridicate şi impunerea folosirii materialelor cu rezistenţă termică ridicată la clădirile noi, în vederea reducerii consumului de combustibili

In domeniul utilizării eficiente şi durabile a resurselor

prin includerea în intravilan valoarea terenurilor a crescut

Pag. 11




este asigurat terenul necesar pentru realizarea unei baze de recreere lângă lacul format din un braţ al Târnavei Mici în vederea dezvoltării turismului

2. Pentru acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar: Trupul Jegverem cu case mici, locuite de rromi nu dispun de apă potabilă centralizată, casele sunt mici, fără confort. Se

prevede repararea drumurilor şi alimentarea cu apă potabilă din reţea. . Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent

Nu cuprinde prevederi în acest sens.

Alternativa propusă – conform PUG revizuit

Realizarea construcţiilor pe terenuri cuprinse în intravilan în condiţiile existenţei unui proiect de parcelare şi cu proiectul infrastructurii, avizat de Agenţia de Protecţia Mediului reglementează construcţiile în toate zonele comunei.

3. Pentru urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin Ameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele incluse în intravilan, în ceea ce priveşte utilităţile, designul,

condiţiile fizice şi eficienţa energetică. Îmbunătăţirea standardelor de locuit pentru noile clădiri, precum şi pentru clădirile de o slabă calitate. Alternativele în acest sens sunt cele menţionate la pct.3.

4. Pentru consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pieţelor locale ale forţei de muncă, în special prin promovarea

activităţilor industriale nepoluante şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.


Elaborarea planurilor urbanistice zonale pentru sprijinirea şi dezvoltarea micii industrii prin asigurarea utilităţilor şi a spaţiilor destinate acestor tipuri de industrii


În plus faţă de cele stipulate în Alternativa 0 s-a prevăzut introducerea în intravilan a unor zone utilizate în scop agricol de slabă calitate pentru industrie şi turism

5. Protecţia speciilor periclitate prin includerea unor zone în reţeaua NATURA 2000


În perioada întocmirii PUG-ului existent în România nu a fost implementată Programul European NATURA 2000

Alternativa propusă: protecţia speciilor conform prevederilor unionale

Zona analizată în cadrul PUG Chibed se învecinează cu situl Natura 2000 ROSPA0028 Deaurile Tărnavelor – Valea Nirajului

28, declarată arie specială de protecţie ( spa) de O.M 739/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică

ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Pe o suprafaţă mică în zona Jegverem intravilanul şi aria de

protecţie se suprapune.

Ariile naturale protejate din judeţul Mureş pot avea un rol deosebit de important pentru conservarea genofondului national,

deoarece acestea adăpostesc ecosisteme deosebite, cu o biodiversitate mare, cele mai multe cu o stare de echilibru bună şi o

apreciabilă valoare ştiinţifică şi peisagistică.

Conservarea diversităţii biologice se realizează prin intermediul Reţelei Ecologice „Natura 2000”. Programul Natura 2000

reprezintă o structură de protejare a naturii, protejare care nu înseamnă neapărat „limitări şi restricţii”. Natura 2000 permite

atât conservarea cât şi dezvoltarea pe mai departe a biodiversităţii României. Astfel, se observă oportunităţi în numeroase

direcţii: de la un turism durabil la o combinaţie între activităţile agricole şi alternativele de protejare a naturii.

Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate cu o distribuţie care să acopere teritoriul Uniunii Europene, prin

intermediul căreia sa doreşte asigurarea supravieţuirii pe termen lung a celor mai importante specii şi habitate din Europa.

Scopul Reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversităţii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi

periclitate specii şi habitate de interes european.

Reţeaua este alcătuită din:

Pag. 12




Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) pentru protecţia păsărilor sălbatice (UE acceptă toate propunerile trimise); Situri de Importanţă Comunitară (SCI) pentru protecţia unor specii de flora şi fauna dar şi habitate, care după

acceptarea UE se vor transforma în Arii Speciale de Conservare (SAC).Scopul acestei retele ecologice este de a proteja biodiversitatea Europei, printr-o dezvoltare durabilă, fără a se aduce

prejudiciu comunităţii locale.

Multe dintre habitatele valoroase ale României sunt rezultatul folosirii tradiţionale a terenurilor şi procesul destinat

conservării lor depinde de menţinerea practicilor şi abilităţilor tradiţionale.

Natura 2000 recunoaşte faptul că interesele localnicilor trebuie protejate şi oferă sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitară care urmăresc menţinerea economiei şi a structurii sociale din zonele rurale;

Reţeaua Natura 2000 este singura reţea teritorială de interes comunitar, ce asigură o bază excelentă pentru obţinerea de fonduri de la diverse instrumente de finanţare europene cum sunt LIFE +, SAPARD, Leader + INTEREG şi în viitor Progamul de Dezvoltare Rurală şi Fondurile Structurale;

în zonele cu valoare naturală ridicată desemnată, creşte numărul angajărilor de personal din mediul rural; asigură creşterea diversificării activităţilor economice şi a investiţiilor interne; oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a serviciilor locale; compensările pot suplimenta veniturile care pe aceste terenuri sunt în general mici; zona câştigă o publicitate mai mare, capătă o imagine mai bună.

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv

Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru

fiecare sit în parte care a fost desemnat.

Deşi termenul „statut de conservare favorabilă” nu este bine definit, România va trebui să raporteze periodic către

Comunitatea Europeană cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul

unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca

impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin

metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi

implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

C a fost propus de către ONG “Milvus”, are suprafaţa de 85217,2 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor

Mureş şi o mică parte în judeţul Harghita.

Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale

ţării.

Importanţa desemnării SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului” constă în: existenţa unui număr de 39 de

specii de păsări, dintre care C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii

importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul

(Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg

(Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de

pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius).

STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN COMUNA CHIBED

MEDIUL FIZIC

STAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE

Comuna Chibed se situează în bazinul hidrografic al râului Mureş, al cărui afluent din zona cursului mijlociu este pârâul Târnava Mică, administrată cantitativ şi calitativ de Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, subunitate teritorială a Direcţiei Apelor Mureş.

Pag. 13




Corpurile de apă de suprafaţă delimitate conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş:

Localitatea Chibed este străbătută de râul Târnava Mică - afluent al râului Târnava Mare. Deasemeni localitatea mai este străbătută de pârâurile Tabika, Szilas, Uron, Kokenyes şi Koves iar pe malul stâng Nagyaszo, Vaghelohat. Debitul râului este direct influenţat de factori climatici. Se înregistrează variaţii mari de debite din cauza scurgerilor nivo-pluviale, în timpul inundaţiilor din 1970 şi 1975 unele porţiuni din sat au fost inundate. Calitatea apei este de clasa I.

Din cauza lipsei de canalizare în comună, o parte din apele uzate menajere se scurg în râu şi periclitează calitatea apei de suprafaţă.

Presiuni semnificative identificate pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed:

Există multe surse punctiforme de poluare semnificativă care nu au fost inventariate, apa râului nefiind utilizată ca sursă de apă potabilă:

surse difuze de poluare semnificativă provin din terenuri agricole, gospodării individuale

Pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed în prezent nu sunt zone naturale amenajate pentru imbăiere conform prevederilor HG 459/2002.

STAREA CALITĂŢII AERULUI

CLIMĂ ŞI CONDIŢII METEOROLOGICE

Indicatori meteo, conform Rapotului stării mediului în judeţul Mureş, in anul 2006 Temperatura medie anuală, în ºC : 8,9 Temperatura maximă, în ºC 31,8 Temperatura minimă, în ºC - 28,3 Precipitaţii-cantitatea anuală (l/mp) 506,2

CALITATEA AERULUI AMBIENTAL

Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Mureş reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în Comuna Chibed nu există punct de prelevare a probelor pentru determinarea pulberilor sedimentabile.Principalele surse de emisii de COV sunt: sursele mobile (motoarele cu ardere interna a autovehiculelor) sunt o altă categorie importanta de surse de emisie a

COV, dar acestea nu au putut fi estimate cantitativ şi incluse în inventar, din lipsa de date complete referitoare la parcul national auto şi la recensământul circulaţiei.

Din instalaţiile de încălzire a locuinţelor care funcţionează cu lemne de foc sau gaze naturale, emisiile de noxe la aceşti combustibili este minim.

Oxidul de carbon şi oxizi de azot apar atât la arderea combustibililor fosili în sobe sau în cazane care funcţionează cu gaze naturale sau cu lemne de foc şi în gazele de eşapament evacuate din motoarele cu ardere înternă ale autovehicolelor care circulă prin drumul DN 13 A dar şi pe străzile comunale.Emisii de metan care este un gaz care contribuie la efectul de seră rezultă atât din agricultură, fiind produsă în procesul de digerare a celulozei în special în organismele taurinelor, cât şi în procesul de descompunere anaerobă a substanţelor organice, precum şi din scăpările din conductele de transport gaze naturale.Producerea compuşilor care distrug ozonul troposferic (poluarea fotochimică) este dată de oxizii de azot şi de compuşi fluoruraţi utilizate în spray-uri şi în instalaţii frigorifice, cantitatea acestora scade continuu.Nu au fost efectuate determinări ale ozonului troposferic în judeţul Mureş.

SCHIMBĂRI CLIMATICE

Schimbările climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane care determină schimbarea compozitiei atmosferei globale şi care se adăugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp comparabilă. În prezent se presupune că s-a întrat într-o fază de încălzire globală ce poate să ducă la consecinţe catastrofale pe plan mondial, cauzată de creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră, în primul rând dioxidulului de carbon şi gazului metan.

Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera la nivelul judeţului Mureş( conform Raportului stării mediului elaborat de APM Mureş) prezintă o tendinţă de creştere începând cu anul 2003, în 2005 prezentând valorile cele mai ridicate inregistrate (4000 mii to/an CO2 şi 5,3 mii to/an metan), iar în 2006 emisiile au scăzut (3500 mii to/an CO2 şi 5,2 mii to/an metan).

Pe teritoriul comunei nu există activităţi care intră sub incidenţa Directivei 2003/87/CE, amendată prin Directiva 2004/101/CE, creşterea nivelului emisiilor anuale de gaze cu efect de seră datorându-se sectorului energetic cu capacităţi mai mici de 20 MW şi transportului, precum şi instalaţiilor de transport şi distribuţie de gaze naturale, unde există pierderi de metan, gaz cu influenţă mărită asupra efectului de seră.

Pag. 14




Pădurile situate pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed joacă un rol important în absorbţia gazului cu efect de seră – dioxid de carbon.

STAREA CALITĂŢII SOLULUISolul joacă un rol crucial pentru activităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor.O serie de procese de degradare reprezintă o ameninţare pentru sol, cum ar fi: eroziunea, reducerea materiei organice, contaminarile difuze şi locale, scoaterea din circuitul agricol, compactare, declinul biodiversităţii, salinizarea, inundatiile şi alunecarile de teren.

Repartiţia solurilor pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed pe categorii de folosinţă: Suprafaţa agricolă: 2409,21 ha, Suprafaţa fond forestier: 974,93 ha Suprafaţă de ape: 52,71 ha Suprafaţa drumurilor: 64,00 Curţi, construcţii: 60,84 Neproductiv 157,36

În baza Rapoartelor anuale privind starea mediului în judeţul Mureş putem stabili că pe amplasamentul comunei nu există poluare potenţial semnificativă a solului.

Defrişările, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie, pot cauza alunecări de teren. Conform Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional – Zone de risc natural, potenţialul de producere a alunecărilor de teren primare pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed este mediu în special pe dealurile care înconjoară localitatea.

PEISAJUL

Peisajul este definit de către Convenţia europeană pentru peisaje ca fiind " o suprafaţă, aşa cum percep oamenii , al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani " Această definiţie reflectă ideea că peisajele evoluează de –a lungul timpului şi subliniează faptul că peisajul formează un întreg, ale cărui componentele naturale şi culturale sunt luate împreună.

COMPONENTELE NATURALE ALE PEISAJULUIComuna Chibed este situat între Dealurile Târnavelor..Componentele naturale majore, componente pe care nu le putem schimba sau le putem modifica foarte puţin sunt: dealurile aparţinând Dealurilor Târnavelor valea râului Târnava Mică, în care sunt amplasate majoritatea construcţiilor din localitatea Chibed

Peisaje naturale specifice unităţii teritorial administrative pot fi grupate în: pădurile de amestec (predomină molid şi fag)

COMPONENTELE NATURALE ALE PEISAJULUI URBAN

Spaţiul verde al cărei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) este prezent în PUG-ul existent printr-o suprafaţă de 1,33 ha, iar în PUG-ul actualizat printr-o suprafaţă de 2,70 ha, la care se va adăuga cele 10 ha destinate zonei de agrement, asigurând cu mult peste suprafaţa minimă de spaţiu verde 20 mp/locuitori din terenul intravilanului.

Transportul şi infrastructura de transport au un impact direct asupra peisajului urban.

Infrastructura de transport neadministrată corespunzător reduce atractivitatea localităţii, ţinând cont chiar şi de resursele naturale şi culturale bogate.

MEDIUL BIOLOGIC

BIODIVERSITATEA

Biodiversitatea teritoriului administrativ al Comunei Chibed se regăseşte în regiunea biogeografică deluroasă acoperită de păduri foioase.

ARII NATURALE PROTEJATE

În Anexa care stabileşte limitele Sitului SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului”, dealurile şi pădurile la sud şi nord de intravilanul localităţii Chibed sunt încluse în sit, intravilanul localităţii, cu excepţia unei părţi a trupului Jegverem nu este zonă protejată.

Pag. 15




Conform propunerii de PUG va fi mărită suprafaţa intravilanului cu terenuri de-a lungul DN 13 A A, o suprafaţă destinată construirii locuinţelor. O altă zonă lângă albia veche a Târnavei Mici va fi inclusă în intravilan cu scopul de a asigura terenul necesar construirii unei baze sportive şi pentru case de vacanţă.

MEDIUL SOCIAL

SĂNĂTATEA UMANĂEvaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de:

Calitatea aerului citadin; Alimentarea cu apă potabilă; Gestionarea deşeurilor; Zgomotul urban; Habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); Calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.

Intrucât nu s-a obţinut suficiente informaţii la nivelul comunei cu privire la datele stării de sănătate a populaţiei s-au utilizat graficele elaborate în acest sens de către Autoritatea de Sănătate Publică Mureş la nivelul judeţului .

Aceste informaţii sunt utilizate numai pentru stabilirea trendului, urmând ca aceste date să fie obţinute în cadrul monitorizării PUG-lui cu luarea în considerare şi a rezultatelor ce vor fi obţinute în cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează în perioada 2007 – 2008 şi care are printre obiective şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi a factorilor de risc, în vederea păstrării şi promovării sănătăţii, precum şi a prevenirii îmbolnăvirilor şi complicaţiilor acestora , inclusiv cunoaşterea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sănătăţii populaţiei.

GESTIONAREA DEŞEURILOR GENERATE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI

GESTIONAREA DEŞEURILOR MENAJERE:Cantităţile de deşeuri municipale generate la nivelul Comunei Chibed într-un an se ridică la circa 180 t, într-o uşoară creştere. Chibed fiind localitate rurală, cantitatea de deşeuri pe cap de locuitori este mai mică decât cea rezultată în oraşe. Compoziţia deşeurilor reflectă tendinţele naţionale, având în vedere faptul că sunt puţine tipuri de deşeuri ce pot fi valorificate, nu sunt preluate pentru reciclare nici sticlele şi borcanele, nici materiale plastice sau buteliile fabricate din PET. Colectarea deşeurilor menajere până în prezent se realizează de un agent local cu o remorcă tractată de un tractor, deşeurile colectate se depozitează într-un depozit neconform situat în afara intravilanului, într-o groapă din care se extrăgea argilă. Acest depozit trebuie inchis cel târziu în iulie 2009 şi după desemnarea unui operator regional în Judeţul Mureş aceasta va prelua colectarea şi transportul deşeurilor în depozitul judeţean. Deşeurile biodegradabile nu sunt colectate selectiv.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale colectate selectivPe teritoriul comunei nu sunt unităţi economice cu profil de activitate în domeniul valorificării deşeurilor.Eliminarea deşeurilor municipale nevalorificate se realizează prin depozitare în depozitul neconform al Municipiului Târgu Mureş, cu perioadă de tranziţie până la 2012.

Gestionarea deşeurilor de producţie – este obligaţia producătorilor de deşeuri, conform Autorizaţiilor de funcţionare emise de APM Mureş. După natura activităţii industriale trebuie urmărită activitatea societăţii care fabrică produse de3 carne şi atelierele de prelucrare a lemnului.

GESTIONAREA DEŞEURILOR GENERATE DE ACTIVITĂŢILE MEDICALEDeşeuri medicale ce rezultă din activitatea cabinetelor medicilor de familie şi de stomatologie, considerate deşeuri periculoase sunt colectate şi transportate spre incinerare de către operator economic autorizat.

GESTIONAREA FLUXURILOR SPECIALE DE DEŞEURI:În prezent, deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere şi deseuri asimilabile deseurilor menajere, nu sunt colectate selectiv. Aceste deseuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deseuri, precum şi tratarea levigatului si, în final, pot polua apa subterană.

Pag. 16




Pentru colectarea deşeurilor de ehipamente electrice şi electronice comuna nu dispune de un punct de colectare autorizat, însă participă la colectarea acestora în cadrul campaniilor organizate la nivel naţional.În prezent nu există date relevante privind cantitatea generată de deseuri din constructii şi demolări la nivelul judetului Mureş, de asemenea, în judet nu exista instalatii de gestionare a deseurilor din constructii şi demolari.Planul judeţean de gestionare a deşeurilor la care este parte şi Comuna Chibed şi a cărui implementare va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deseurilor, a fost avizat de APM Mureş şi APRM Sibiu şi aprobat de Consiliul Judeţean , iar rezultatele acestui plan vor fi utilizate pentru completarea cunoştinţelor în domeniul gestionării deşeurilor la nivelul comunei în cadrul monitorizării PUG-lui. Conform acestui plan, deşeurile menajere, mai puţin cele compostabile vor fi supuse selectării la o staţie din Bălăuşeri şi de acolo transporta la un depozit regional, al cărui amplasament încă nu a fost stabilit.Pe teritoriul Comunei nu există dar trebuie realizată o instalaţie frigorifică pentru depozitarea temporară a deşeurilor de origine animală. O societate autorizată din Târgu Mureş şi în prezent preia şi transportă acest tip de deşeuri periculoase pe bază de contract.

ZGOMOTUL ŞI SIGURANŢA CIRCULAŢIEIPoluarea sonoră existentă în ComunaChibed se datorează :

Traficului rutier comuna fiind traversat de drumul naţional DN 13 A A, Unităţilor cu activităţi comerciale- industriale amplasate în zonele de locuit.Zgomotul produs de circulaţia intensă pe acest drum naţional, cu multe autoturisme şi autocamioane care tranzitează DN 13 A nu poate fi micşorat semnificativ, decât prin scoaterea circulaţiei de tranzit. Realizarea unei centură de ocolire a comunelor amplasate paralel cu Târnava Mică se va realiza odată cu construirea Autostrăzii Transilvania- Moldova, în fază de proiect, din bugetul comunei sau al judeţului nu poate fi realizat drum naţional.

EVOLUŢIILE POSIBILE ÎN ABSENŢA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZATSchiţarea principalelor evoluţii probabile ale stării mediului pentru alternativa 0 (neimplementarea PUG actualizat) cuprinde prezentarea principalelor ameninţări (contaminarea solului, dispariţia speciilor, habitatelor) şi a tendinţelor pentru mediu ( modificări ale calităţii apei, aerului ). Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării PUG actualizat pe componentele de mediu este:

Apa Nerealizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră concomitent cu montarea unei staţii de epurare proprie

conduce la evacuarea apelor uzate neepurate direct în apele de suprafaţă sau în subteran contribuind la poluarea , respectiv la creşterea gradului de poluare a acestora cu substanţe organice azot şi fosfor, periclitând astfel asigurarea stării bune existente a corpurilor de apă, respectiv neatingerea acestei stări bune a secţiunii râului Târnava Mică.

Traficul intens pe DN 13 A conduce la creşterea riscurilor de accidente, implicit a celor în care sunt antrenate vehicule ce transportă substanţe periculoase, conducând la poluarea accidentală a apelor de suprafaţă cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase.

Continuarea gestionării necorespunzătoare a deşeurilor municipale şi a celor asimilabile cu deşeurile municipale (inclusiv eliminarea acestora într-un depozit neconform) va conduce la poluarea corpului de apă de suprafaţă Târnava Mică cu substanţe organice, fenol, detergenţi şi metale grele punând în pericol starea chimică şi ecologică bună a acestui corp de apă.

Aerul ambiental Practicarea în continuare a unui transport urban nedurabil (fără asigurarea drumului ocolitor al localităţii , zonelor

pietonale şi culoarului pentru biciclişti precum şi a parcărilor amenajate corespunzător) poate conduce prin ridicarea emisiilor de gaze de eşapament la mărirea concentraţiilor de pulberi în suspensie, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf, benzen, plumb în aerul înconjurător şi prin deteriorarea calităţii acestuia la creşterea incidenţei bolilor respiratorii.

Încălzirea locuinţelor cu gaze naturale reduce poluarea aerului faţă de utilizarea conbustibililor lichizi sau cu deşeuri de orice tip, cu excepţia deşeurilor de lemne.

Solul Neadoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele

mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone ( inundaţii, alunecări de teren, eroziuni)

Lipsa spaţiilor special amenajate pentru colectarea şi tratarea în siguranţă a deşeurilor, contribuie la poluarea apelor şi solului cu influenţe directe asupra florei şi faunei.

Flora şi fauna, arii naturale protejate

Pag. 17




Supraexploatarea speciilor (vânătoare , pescuit , suprapăşunat, exploatarea forestiere ), respectiv distrugerea habitatului lor prin construirea diverselor obiective urbane şi industriale vor conduce la dispariţia sau scăderea până la un nivel critic al speciilor.

Peisajul Neamenajarea din terenul intravilanului a unei suprafate de spatiu verde de minimum 20 mp/locuitor, pana la data de

31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013 contravine normelor legale şi nu asigură cadru pentru recreer4e a locuitorilor.

Sănătatea umană Nedezvoltarea sistemului de distribuţie a apei potabile, şi neextinderea cu reţea nouă în zona Jegverem poate avea

efecte asupra sănătăţii umane. Lipsa canalizării şi asigurarea apei potabile din fântâni unde pătrund apele uzate menajere pot duce la boli cauzate de nitriţi, fenoli etc.

Nivelul de zgomot mai ridicat decât limita admisă, datorat traficului, poate avea efecte asupra sănătăţii umane în anumite zone de locuit a Comunei.

PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Principalele probleme de mediu relevante pentru Planul urbanistic general actualizat, pe aspecte de mediu, identificate pe baza analizei PUG existent , precum şi a analizei efectuate asupra stării actuale a mediului sunt:

Apa Secţiunea râului Târnava Mică pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed este considerată corp de apă cu posibil

risc de a nu atinge starea bună (în urma poluării cu substanţe organice şi cu nutrienţi) datorită lipsei sistemului centralizat de canalizare pe întreg teritoriu al intravilanului şi în celelalte localitităţi în special în aval.

Aerul Impact potenţial semnificativ asupra calităţii aerului produs de emisiile cauzate de:

congestiile de trafic, gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, metode de salubrizare inadecvate. Poluarea periodică a aerului prin prin arderea miriştelor şi a vegetaţiei ierboase. Necesitatea utilizării unei cantităţi ridicate de combustibili fosili sau lemne de foc pentru asigurarea

randamentului termic al caselor vechi conduce la emisii ridicate de dioxid de carbon (gaz cu efect de seră).

Solul Extinderea suprafeţelor construite şi impermeabile cu efect asupra solului şi corpurilor de apă subterană prin

includerea în intravilan a unor terenuri agricole. Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor. Alunecări primare de teren şi zone supuse riscului de inundaţii. Eroziunea în suprafaţă. Suprafeţe de terenuri afectate de exces de umiditate.

Pădurile Incendii provocate de campări în afara locurilor organizate. Reducerea suprafeţei de păduri existente cu rol important în absorbţia gazului cu efect de seră – dioxid de carbon .

Biodiversitatea, arii naturale protejate

Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

Importanţa desemnării SPA “ ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului” constă în: existenţa unui număr de 39 de specii de păsări, dintre care C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat..

SPA “Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului” se poate caracteriza prin lipsa aproape totală a arăturilor şi prin abundenţa terenurilor semi-naturale - pajişti şi fâneţe extensive.

Pag. 18




Sănătatea umană Echipare insuficientă cu reţele de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat pe întreg teritoriu al intravilanului,

poluarea fântânilor cu ape subterane cu noxe peste limite admise. Nivelul de zgomot mai ridicat decât limita admisă, datorat traficului, în anumite zone de locuit ale comunei. Nepunerea în practică a unui management integrat al deşeurilor generate pe teritoriul Comunei, inclusiv al deşeurilor

animaliere). Lipsa informaţiilor legate de evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului la nivelul Comunei.

Managementul riscurilor de mediu

Risc crescut de inundaţii, alunecări de teren ca urmare a neluării măsurilor preventive.

Peisajul Infrastructura de transport neadministrată din lipsă de fonduri (drumuri cu intreţinere proastă), reduce atractivitatea

localităţii şi măreşte poluarea aerului.

Turismul durabil

Practicarea turismului neorganizat şi neecologic – campare neorganizată în păduri, folosirea focului, prepararea hranei, poluarea cu resturi menajere în multe cazuri duce la poluarea mediului, degradarea peisajului şi distrugerea valorilor naturale.

FORME DE IMPACT

OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Obiectivele relevante de protecţie a mediului s-au stabilit pe baza: obiectivelor de mediu deja cuprinse în actele normative şi de politică de la nivel comunitar, naţional, regional , local; aspectelor de mediu relevante pentru PUG actualizat; obiectivelor de mediu deja definite ale PUG actualizat.

Obiectivele relevante, stabilite pe aspectele de mediu pentru Comuna Chibed sunt:

Apa Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apă de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al

comunei Realizarea canalizării în comună pentru prevenirea poluării corpurilor de ape de suprafaţă La consumatori izolaţi şi industriali care nu au posibilitatea racordării la canalizare, se vor monta microstaţii moderne de

epurare, respectând prevederile NTPA 001/2005 privind calitatea efluentului.

Aerul Mentinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limite prevăzute de normele in vigoare pentru indicatorii de

calitate: dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon şi sub valorile-ţintă şi obiectivele pe termen lung pentru ozonul troposferic.

Reducerea la minim a impactului transporturilor rutiere asupra calităţii aerului. Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3) şi compusi organici volatili (COV) pentru a

reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic.

Schimbări climatice Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor. Reducerea pierderilor de gaze naturale din reţelele de transport şi de distribuţie pentru a reduce emisiile de metan Schimbarea instalaţiilor frigorifice vechi cu instalaţii cu agent frigorific care nu întră în reacţie cu stratul de ozon Limitarea costurilor economice, de mediu şi sociale pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice.

Solul Reducerea contaminării şi salvgardarea calităţii şi cantităţii de sol. Reducerea ocupării de noi terenuri prin sprijinirea dezvoltării pe terenuri recuperate. Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea de suprafaţã şi alunecări.

Pag. 19




Zgomot Reducerea zgomotului şi vibraţiilor în cartierele rezidenţiale. Reducerea poluării fonice provenită din transportul rutier.

Energie Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor energetice. Îmbunătăţirea calităţii carburanţilor folosiţi în transporturi pentru a reduce consumul de benzină cu plumb şi motorină

cu sulf şi a sprijini utilizarea eco-carburanţilor (de ex. biocombustibili).

Transport Sprijinirea transporturilor mai puţin dăunătoare mediului şi promovarea dezvoltării şi utilizării transporturilor publice.

Reducerea zgomotului şi vibraţiilor în cartierele sensibile. Utilizarea mai eficientă a transportului pe cale ferată, având în vedere faptul că emisiile de noxe specifice pe călător şi

pe tone transportate sunt mai mici de multe ori decât în cazul transportului rutier, Promovarea dezvoltării durabile în special prin reducerea la minim a efectelor adverse ale transportului asupra

mediului şi prin îmbunătăţirea siguranţei. Reducerea poluării fonice provenită din transportul rutier. Reducerea traficului de tranzit în zonele sensibile ( zone de locuit, etc.).

Biodiversitate, fauna şi flora Menţinerea suprafeţelor împădurite şi conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din zonă în jurul

localităţii Chibed, în special în zona inclusă în Reţeaua Europa 2000. Sprijinirea metodelor tradiţionale de lucru în agricultură, renunţarea la mecanizarea excesivă şi chimizarea lucrărilor

agricole. Menţinerea păţunilor şi loturilor de cosit care nu trebuie să fie transformate în terenuri arabile Se vor evita cositul şi alte lucrări în perioada înmulţirii speciilor de păsări Se interzice vânatul, distrugerea cuiburilor şi comerţul cu păsările enumerate în anexele HG. Asigurarea protecţiei rutelor de migraţiune, coridoarelor şi locurilor de popas pentru speciile migratoare, reducerea

fragmentării peisajului prin intervenţia barierelor în calea migraţiei.

Managementul deşeurilor Reducerea la minim a producţiei de deşeuri. Creşterea cantităţii de deşeuri reutilizate sau recuperate prin reciclare sau compostare. Implementarea unui sistem de colectare, transport şi stocare al deşeurilor fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu de

către un agent regional autorizat. Inchiderea depozitului neconform existent pe baza unui proiect autorizat, care să prevadă, dacă este cazul, urmărirea

emisiilor de gaze şi de ape

Populaţie şi sănătate publică Reducerea riscurilor pentru sănătate – reducerea numărului de locuitori, inclusiv de gravide şi copii, expuşi la substanţe

toxice din mediu, agenţi biologici şi zgomot excesiv. Reducerea numărului de locuitori (în special copiii) care nu dispun de apă potabilă corespunzătoare.

Peisajul Armonizarea cadrului natural cu cel construit, crearea de noi spaţii verzi.

Turism durabil Elaborarea şi implementarea strategiei locale de dezvoltare a turismului durabil în beneficiul populaţiei locale.

MODUL DE LUARE ÎN CONSIDERARE A OBIECTIVELOR DE MEDIU ŞI A ORICĂROR CONSIDERAŢII DE MEDIU PE PARCURSUL PREGĂTIRII PLANULUI ACTUALIZAT

Pe parcursul pregătirii planului actualizat s-a urmărit evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele Planului urbanistic general actualizat şi obiectivele de mediu relevante , identificarea atât a sinergiilor cât şi a neconcordanţelor posibile. Rezultatele evaluării compatibilităţilor sunt prezentate in tabelele din capitolul 5.2 al Raportului.

RECOMANDĂRI SEA:

Pag. 20




asigurarea unei suprafeţe de teren pentru punctul de stocare a deşeurilor animaliere – inclus în Propunerea de zonare a teritoriului, respectiv în Regulamentul local.

PREDICŢIA ŞI EVALUAREA EFECTELOR ALE PUG ACTUALIZAT ŞI ALE ALTERNATIVEI SALE

Pentru a realiza evaluarea efectelor trebuie să amintim că obiectivul principal al PUG revizuit este asigurarea unei dezvoltări urbane integrate pentru comună ca un tot unitar.

In scopul atingerii acestui obiectiv au fost identificate următoarele obiective specifice:

1. Crearea şi asigurarea unor spaţii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală, înţeleasă în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, sociale şi ecologice ; 2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, accesibil şi abordabil ca pret, cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, acordând o atenţie deosebită gestionării traficului şi creerii de legături între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate ciclistilor şi pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de cele de birouri, de mediu şi de spatiile publice;

2.b. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special a aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare, şi calitatea drumurilor şi străzilor


3. Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar

4. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin ameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte designul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică., precum şi îmbunătăţirea standardelor de locuit pentru noile clădiri5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pieţelor locale ale forţei de muncă, în special prin promovarea activităţilor legate de industrie nepoluantă şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

La evaluarea semnificaţiei efectelor prezise au fost analizate următoarele întrebări: Va conduce oricare dintre opţiunile alternative propuse la riscul încălcării standardelor de mediu? Poate conduce oricare dintre opţiunile alternative propuse la neîndeplinirea politicilor sau ţintelor de mediu? Ar putea afecta oricare dintre opţiunile alternative propuse resursele de mediu: peisaje, resurse de apă, resurse

agricole, situri culturale

Ţinând cont de întrebările precizate mai sus echipa SEA a realizat evaluarea obiectivelor specifice atât la PUG revizuit cât şi la PUG existent ( alternativa 0).

Rezultatele evaluării efectelor diferitelor alternative sunt prezentate în Tabelul din capitolul 5.3. al Raportului.

MĂSURI DE AMELIORARE ŞI PUNERE ÎN VALOARE

IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE, REDUCERE, AMELIORARE SAU COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL

Măsurile de prevenire, reducere, compensare pentru efectele negative semnificative asupra mediului ale implementării Planului urbanistic general, pe aspecte de mediu sunt următoarele:

Biodiversitatea Vor fi protejate pajiştile naturale, pădurile, se va reduce la minim folosirea chimicalelor în agricultură în vedera

protejării habitatelor existentePentru ocrotirea speciilor în acest areal sunt importante următoarele măsuri: păstrarea metodelor tradiţionale de cultiver a pămâturilor, evitând intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor

de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, transformarea păşunilor în terenuri arabile

se interzice braconajul, distrugerea cuiburilor, a pontei sau puilor, deranjarea păsarilor in timpul cuibăritului (colonii de starci şi ciori), scoaterea puilor pentru comerţ ilegal, prinderea puilor în capcane

Pag. 21




se evită în limita posibilităţilor desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de şes, reglarea cursurilor râurilor

se evită cositul în perioada de cuibărire, cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristele de camp) este interzisă arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) se incearcă evitarea electrocutării şi coliziunilor in linii electrice se interzice practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren se incearcă frânarea înmulţirii necontrolate a speciilor invazive, se evită defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafaţa mari, tăierile selective

a arborilor în varsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci se evită amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate se interzice vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci se evită în limita posibilităţilor împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, faneţe etc.) se evită în aceste zone schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. Construirea barajelor) se evită lucrările îndelungate în vecinătate cuiburilor în perioada de reproducere

Peisajul Amenajarea /reabilitarea spaţiilor verzi pe terenuri prevăzută cu această utilizare conform PUG actualizat. Introducerea în Regulamentul Local aferent PUG actualizat interzicerea schimbării destinatiei terenurilor amenajate ca

spatii verzi si/sau prevazute ca atare in PUG actualizat, reducerii suprafetelor acestora ori strămutării lor. Corelarea PUG actualizat cu Programul local de imbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi.

Managementul deşeurilor Corelarea prevederilor PUG cu prevederile Master Planului pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în

judeţul Mureş, inclusiv cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în curs de elaborare. Includerea în Propunerea de zonare a teritoriului, respectiv în Regulamentul local aferent PUG actualizat a modului de

asigurarea unei suprafeţe de teren pentru punctul de stocare a deşeurilor animaliere.

Sănătatea umană Corelarea prevederilor PUG cu informaţiile legate de evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea

mediului la nivelul Comunei, obţinute în cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează în perioada 2007 – 2008, prelungit şi în 2009.

Apa Corelarea prevederilor PUG cu Schema Directoare de Amenajare şi Management a bazinului hidrografic Mureş, după

elaborarea acesteia ( 2009), cu accent pe corpurile de apă de suprafaţă şi subterană. Prin realizarea reţelei de canalizare şi construirea staţiei de epurare se va reduce la minim poluarea apelor subterane şi

de suprafaţă din zonă

Turism durabil Armonizarea prevederilor PUZ –urilor ce vor fi întocmite pentru zone destinate activităţii de turism şi agrement cu

regulamentele locale de campare, vizitare.

Recomandări SEA

Aceste măsuri vor fi incluse în Regulamentul Local de Urbanism aferente PUG revizuit la capitol 2 Prescripţii specifice zonelor funcţionale , respectiv la capitolul 3 PRESCRIPŢII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ, după caz.

DESCRIEREA EFECTELOR REZIDUALE RĂMASE DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE REDUCERE

Referitor la efectele reziduale putem stabili următoarele:

Pentru PUG revizuit In urma măsurilor de compensare prevăzute pentru efectele adverse asupra mediului ale implementării PUG-lui

efectele reziduale sunt nesemnificative, existând probabilitatea unui impact rezidual asupra solului cauzată de construcţiile preconizate

Pag. 22




Prin introducerea în intravilan a unor suprafeţe de teren cu destinaţie intravilan de PUG revizuit în scopul realizării construcţiilor, pe suprafeţele construite efectele adverse asupra funcţiile solului constituie efecte reziduale negative, dar terenurile lângă DN 13 A nu sunt favorabile protecţiei biodiversităţii.

Realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare va avea un efect pozitiv asupra hidrologiei corpului de apă Târnava Mică

IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA IN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

In afară de măsurile de întărire a efectelor pozitive asupra mediului susţinute de către măsurile de eliminare a efectelor adverse specificate mai sus, măsurile de întărire complementare a efectelor pozitive asupra mediului produse de PUG sunt următoarele: Prin supunerea evaluării iniţiale a impactului asupra mediului al tuturor proiectelor ce decurg din PUG vor fi stabilite

cele cu impact semnificativ asupra mediului impunând în acest caz parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului .

Realizarea canalizării în intravilan favorizează eliminarea poluării apelor de suprafaţă, neafectând astfel ulterior starea bună a corpurilor de apă de suprafaţă.

Promovarea pădurii ca o zonă importantă pentru eco – turism şi recreere. Anularea reglementărilor referitoare la zonele funcţionale respective în zonele cu riscuri naturale până la eliminarea

riscurilor reducând astfel vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor. La autorizarea construcţiilor se vor specifica condiţiile pentru încadrarea în arhitectura tradiţională pentru a se evita

poluarea peisajului cu construcţii ce nu corespund aspectului general al zonei şi se va urmări utilizarea de materiale tradiţionale.

Asigurarea managementului organizării de şantier la execuţia investiţiilor tehnice de mare anvergură de către constructor( management al calităţii şi al mediului bazat pe standardele internationale ISO 9001:2000 şi ISO 14001:2005) şi restricţiile cauzate de prevederile cuprinse în Regulamentul NATURA 2000..

Atragerea fondurilor necesare pentru realizarea proiectelor din infrastructura tehnică ( infrastructură de transport, edilitară, gaze , gospodărirea deşeurilor).

Iniţierea şi derularea unor proiecte de conştientizare a publicului în domeniul protecţiei mediului şi a naturii. ( campanii în domeniul colectării DEEE, alte tipuri de deşeuri de la populaţie,mai ales a bateriilor, acumulatorilor, uleiurilor minerale uzate şi comestibile, ocrotirea speciilor din flora şi fauna zonei periclitate sau pe cale de dispariţie).

ALTERNATIVA ALEASĂ

DESCRIEREA MODULUI EVALUĂRII

A fost analizată Varianta 0 – PUG existent, adoptat în 1994 şi evoluţia sa probabilă în cazul în care PUG revizuit nu ar fi implementat . Aceasta a relevat faptul ca varianta 0“ PUG existent ” ar conduce la deteriorarea stării mediului in continuare, deci în absenta unei intervenţii se vor manifesta o serie de efecte negative asupra mediului.

Au fost identificate obiectivele de mediu relevante pentru PUG cu specificarea indicatorilor şi ţintelor de mediu, iar obiectivele specifice ale alternativelor de PUG au fost evaluate în raport cu aceste obiective de mediu. Pentru evaluarea semnificaţiei efectelor alternativelor s-a considerat o scară de valori de la -1 la +3 reprezentând: ± 3 efect pozitiv/negativ major ( semnificativ) ± 2 efect pozitiv/negativ mediu ( potenţial semnificativ) ± 1 efect pozitiv/negativ nesemnificativ ( minor) 0 - Efect neutru

Pag. 23




La evaluarea semnificaţiei efectelor prezise în cadrul matricei de evaluare a efectelor alternativelor au fost analizate următoarele întrebări: Va conduce oricare dintre opţiunile alternative propuse la riscul încălcării standardelor de mediu? Poate conduce oricare dintre opţiunile alternative propuse la neîndeplinirea politicilor sau ţintelor de mediu? Ar putea afecta oricare dintre opţiunile alternative propuse resursele de mediu: peisaje, resurse de apă, resurse

agricole, situri culturale

Din matricea de evaluare a efectelor alternativelor rezultă modul de respectare a obiectivelor de mediu de către fiecare alternative, respectiv efectul alternativelor pe termen scurt, mediu şi lung. Pe baza acestei matrice se poate compara alternativele şi identifica alternativa benefică din punct de vedere al mediului.

Evaluarea efectului net al alternativelor a fost realizată în Raport, iar mărimea efectelor reziduale reprezintă un factor major în selectarea alternativei preferabile a PUG.

Referitor la dificultăţile intâmpinate, putem aprecia faptul că elaborarea evaluării de mediu s-a bazat pe o documentare vastă, dar lipsa unor date/informaţii referitoare la parametrii factorilor de mediu direct din comună (concentraţia noxelor emise de circulaţie, nivelul de zgomot produs, calitatea apei Târnavei Mici) şi starea de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului şi lipsa unor date privind calitatea factorilor de mediu în localităţi rurale a ingreunat intr-o oarecare măsură acurateţea evaluării.

DESCRIEREA ALTERNATIVEI SELECTATE, CARE ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI

Comparând ambele variante : PUG existent şi PUG revizuit ( actualizat) în baza celor prezentate mai sus reiese că PUG revizuit va avea mai multe efecte pozitive asupra mediului decât PUG existent, prezentând avantaje atât sub aspectul dezvoltării cât şi sub aspectul durabilităţii din punct de vedere al protecţiei mediului.

EXPUNEREA MOTIVELOR PENTRU CARE ALTERNATIVA ALEASĂ ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI

Alternativa aleasă – PUG revizuit – îmbunătăţând balanţa generală între efectele pozitive şi cele adverse ale PUG existent aduce următoarele beneficii mediului faţă de PUG existent: Prin rmărirea intravilanului se asigură terenurile necesare pentru construcţia de noi locuinţe în mod organizat cât şi alte

spaţii prevăzute în legile în vigoare necesare pentru dezvoltarea localităţii în următorii 10 ani Punând accentul pe funcţii de locuire şi spaţii verzi în cadrul unui intravilan normalizat asigură menţinerea calităţii

aerului înconjurător prevăzute de normele în vigoare. preconizează reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului. Promovează pădurea ca o zonă importantă pentru eco – turism şi recreere. Asigură conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din păşunile şi pădurile existente pe teritoriul

administrativ al comunei conform cerinţelor Natura 2000. Prezintă efecte reziduale nesemnificative. Contribuie la reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor. Prevede amenajarea /reabilitarea spaţiilor verzi pe terenuri prevăzute cu această utilizare. Interzice schimbarea

destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi. Asigură implementarea Programului local de imbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi.

Promovează formele de turism uşor, adaptate la condiţiile locale. Asigură implementarea unui sistem de colectare, transport şi stocare al tuturor deşeurilor generate pe teritoriul

administrativ al comunei conform Strategiei judeţene.

MONITORIZAREA

PROPUNERI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Programul de monitorizare a implementării PUG revizuit are ca scop: urmărirea implementării PUG-lui actualizat, a modului în care obiectivele specifice ale PUG –lui sunt îndeplinite

Pag. 24




validarea concluziilor evaluării, adică de a urmări dacă corespunde natura, probabilitatea şi mărimea efectelor produse asupra mediului cu predicţiile prezentate în Raport ( valabilitatea previziunilor privind impactul şi a concluziilor SEA)

de a verifica dacă sunt realizate măsurile propuse pentru compensarea efectelor adverse şi întărirea efectelor pozitive, specificate în Raport, eficacitatea măsurilor de compensare

identificarea necesităţii modificării PUG în vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizării beneficiilor concluziile desprinse de SEA

Programul de monitorizare a implementării PUG actualizat cuprinde : evaluarea sistemului de monitorizare propus de PUG, recomandarea privind integrarea monitorizării indicatorilor de mediu relevanţi în progamul de monitorizare a PUG propunere de măsuri de monitorizare suplimentare privind efectele asupra mediului

Deci, monitorizarea trebuie să urmărească atât rezultatele PUG actualizat cât şi efectele asupra mediului.

In acest sens programul de monitorizare a efectelor asupra mediului propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante pe componente şi aspectele de mediu, specificate de echipa SEA pentru obiectivele specifice ale PUG-lui, axând pe acele componente de mediu şi domenii care cel mai probabil vor afectate de implementarea acestuia.

Progamul de monitorizare trebuie evaluat periodic, în special dacă situaţia generală sau orice altă influenţă asupra mediului este schimbată, fie luate în mod natural, fie măsurate în arealul considerat.

Pentru a monitoriza măsura în care efectele pe care le are PUG asupra mediului echipa SEA a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.

1. GENERALITĂŢI

1.1 INTRODUCERE

1.1.1 ROLUL ŞI IMPORTANŢA RAPORTULUI DE MEDIU ÎN CADRUL EVALUĂRII DE MEDIU

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul urbanistic general actualizat al Comunei Chibed, titularul planului fiind Consiliul Local al Comunei Chibed.

Actualizarea PUG-lui adoptat în anul 1994 având caracter director şi de reglementare operaţională, este impusă prin Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu completările şi modificările ulterioare.

Raportul de mediu(raportul SEA) este parte a documentaţiei Planului urbanistic general actualizat fiind un instrument important pentru integrarea consideraţiilor de mediu în acest plan şi are ca obiectiv identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului ale implementării planului, precum şi a alternativelor posibile ale acestuia, sprijinând astfel dezvoltarea durabilă a Comunei.

De asemenea, constituie baza pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului urbanistic general actualizat.

Totodată Raportul de mediu ajută la creşterea eficienţei luării deciziei prin aceea că elimină, de la inceputul procesului de luare a deciziei, alternativele de dezvoltare care nu ar fi acceptate din punct de vedere al protecţiei mediului dacă ar fi implementate prin proiecte.

Pag. 25




Elaborarea raportului de mediu şi integrarea consideraţiilor de mediu în pregătirea PUG-lui reprezintă un proces iterativ care contribuie la luarea unor decizii durabile în scopul îmbunătăţirii mediului de viaţă, creşterii atractivităţii comunei şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă precum şi atragerii de investiţii .

1.1.2 NECESITATEA ELABORĂRII RAPORTULUI DE MEDIU

Datorită modificărilor şi completărilor aduse PUG-lui iniţial în faza de actualizare ( privind posibilele efecte asupra ariilor specială de conservare), precum şi schimbării legislaţiei de mediu în urma transpunerii aquisului comunitar din domeniu faţă de legislaţia din anul 1996, pentru planul actualizat s-a stabilit de către APM Mureş( având delegarea ARPM Sibiu a parcurgerii etapelor procedurale până la analiza calităţii Raportului de mediu) prin adresa APM Mureş. obligativitatea efectuării evaluării de mediu (SEA) conform prevederilor art.5, alin.2. din HG nr. 1076/2004.

Raportul de mediu reprezintă documentul care conţine informaţiile şi concluziile evaluării de mediu pentru acest plan urbanistic general precum şi criteriile, condiţiile din punct de vedere al protecţiei mediului care îndrumă autoritatea emitentă a acordurilor unice în ce mod să decidă asupra unei cereri la emiterea certificatului de urbanism, respectiv a unei autorizaţii de construcţii. Aceste criterii pot limita tipurile de activităţi permise într-o anumită zonă, pot stabili limite pentru activităţile care urmează a se desfăşura într-o zonă, pot prezenta anumite condiţii care trebuie îndeplinite în vederea obţinerii acordului unic sau pot impune să se păstreze caracteristicile unei anumite zone.

1.2 METODOLOGIA SEA

Metodologia SEA folosită include toate cerinţele stabilite de H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe, recomandările metodologice din Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 117/2006 şi din ghidul sectorial Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism, elaborat de Proiectul Phare 2004/016-772.03.03/02.01.

Prima versiune a PUG-lui actualizat cu anunţurile publice privind iniţierea actualizării planului a fost depusă la APM Mureş în anul .2007, iar completările cu informaţii solicitate în anul.2008.

Definitivarea proiectului planului concomitent cu stabilirea domeniului evaluării şi a nivelului de detaliu al informaţiilor ce trebuie incluse în raportul de mediu, precum şi analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului s-au realizat în cadrul întâlnirilor grupurilor de lucru la sediul Primăriei Chibed în prezenţa membrilor Consiliului Local al Comunei Chibed, consultând concomitent şi pe membrii Consiliului Local. Componenţa grupurilor de lucru este specificată în Procesele verbale ale întâlnirilor , anexate prezentei.

Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general actualizat al Comunei Chibed este elaborat de S.C. Total Proiect SRL Odorheiu- Secuiesc persoană juridică atestată cu certificat de atestare R –EIM-07-167/04.07.2007, iar elaboratorul Planului urbanistic general actualizat este S.C. Aalto Proiect S.R.L. Târgu Mureş, Proiect nr. 252.0 faza PUG.

2. ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL INTOCMIT ÎN ANUL 1994

2.1 DESCRIEREA ELEMENTELOR CHEIE ALE PLANULUI ACTUALIZAT, PRINCIPALELE OBIECTIVE

Planul este elaborat pentru sectorul de urbanism şi transpune la nivelul unităţii teritorial administrativă a Comunei Chibed, având o populaţie stabilă de 1722 locuitori în Satul Chibed- reşedinţa comunei strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă in profil spaţial.

Planul urbanistic general cuprinde:Reglementări pe termen scurt, la nivelul intregii unităţi administrativ-teritoriale , cu privire la: stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relatie cu teritoriul administrativ al localităţii; stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; zonificarea funcţională in corelaţie cu organizarea retelei de circulaţie; delimitarea zonelor afectate de servituţii publice; modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; Respectarea zonelor de siguranţă prevăzute de reglementări legale în special la drumuri, cale ferată, linii electrice

aeriene, conducte de transport gaze, cimitire stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice precizarea conditiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate.

Pag. 26




zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor in aceste zone.

Prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la: evoluţia in perspectivă a comunei; direcţiile de dezvoltare funcţională în comună.

Direcţiile de dezvoltare a comunei propun obiective similare cu cele de acum un deceniu, dar se clarifică direcţiile principale de dezvoltare şi obiectivele operaţionale cheie – creşterea calităţii vieţii urbane, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi celui construit printr-un management integrat urban şi protecţie faţă de riscurile naturale.

Astfel, se pune accent pe dezvoltarea infrastructurală- inclusiv pe transportul în comun durabil cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, la creşterea eficienţei energetice, la dezvoltarea economică generală, respectiv având în vedere resursele existente, la dezvoltarea activităţilor legate de turism. Aceste obiective sunt susţinute de o reglementare mai bine conturată a dezvoltării urbanistice, acordând o atentie specială zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar.

Modificările şi completările ediţiei anterioare a P.U.G.-lui au fost efectuate în această direcţie, dând o formulare mai clară a obiectivelor de implementat.

Regulamentul local aferent Planului urbanistic general cuprinde în acest sens prescripţiile specifice zonelor funcţionale şi a celor 10 unităţi teritoriale de referinţă ( UTR).

Planul va fi implementat în perioada 2007 – 2017.

2.2 REZULTATE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Teritoriul administrativ al Comunei Chibed are o suprafaţă de 3719,4 ha - din care suprafaţa agricolă 2409,21 ha şi fond forestier 924,93 ha.

Vatra satului are o formă tentaculară, ea se întinde de-a lungul DN 13 A, pe malul drept al râului Târnava Mică. Localitatea este străbătută de câteva pârâiaşe dinspre partea nord-vestică a teritoriului localităţii cum sunt: pârâul Szilas , pârâul Uron , Kokenyes şi Tabika. O parte din localitate este aşezată pe malul stâng al râului Târnava Mică, dezvoltată haotic pe Jegverem şi Suru.

Mare parte a localităţii Chibed este construit pe cele două laturi al drumului naţional DN 13 A, Miercurea Ciuc- Sovata- Bălăuşeri- DN 13- E 60 cu o circulaţie foarte intensă. Localitatea dispune de o haltă de cale ferată de pe linia secundară 307 Blaj- Târnăveni- Praid. Aeroportul cel mai apropiat este în Municipiul Târgu Mureş.

Conform concepţiilor moderne planul de dezvoltare a localităţii trebuie să fie coordonată cu programul de dezvoltare a localităţilor invecinate. Conform prevederilor PUG-ului Comuna Chibed se dezvoltă datorită apropierii de oraşul balnear de împortanţă naţională Sovata care preia o parte din forţa de muncă din localitate şi produsele alimentare din zonă şi o parte din turişti care vizitează sau primesc tratamente balneare pot fi cazaţi în Chibed, dezvoltându-se turismul rural. Astfel condiţiile cadrului natural şi amplasarea au determinat atât relaţiile în teritoriu cât şi dezvoltarea în sine a localităţii.

Deoarece este de aşteptat să apară o serie de proiecte finanţate din fonduri structurale UE în perioada 2007 – 2013 , modificările PUG-lui tratează în mod specific următoarele aspecte: Zona de locuinţe, inclusiv zona pentru locuinţe sezoniere ( case de vacanţă), Zona pentru activităţi turistice şi de recreere, inclusiv construcţii aferente, Zona pentru activităţi de agrement şi sport, inclusiv construcţii aferente, Zona unităţilor de producţie, Zona pentru instituţii şi dotări publice, Zona pentru dotări şi servicii de interes public, Zona dotărilor pentru culte, Zona spaţiilor verzi, Zona pentru gospodărie comunală, Zona construcţiilor aferente lucrărilor tehnico-edilitare, Zona aferentă transportului rutier,

In acest sens au fost modificate suprafeţele anumitor zone funcţionale cuprinse în intravilan mărând suprafaţa totală a intravilanului din localitatea Chibed la 592,6 ha faţă de 495,6 ha, iar pentru Bozeni de la 21,1 ha la 63 ha, conform PUG-ul existent. Zonele funcţionale ale căror suprafaţă a fost modificată conform PUG actualizat sunt prezentate în Tabelul nr. 3.2.1.

Pag. 27




Tabel nr. 3.2.1. Comuna Chibed

Nr.crt.

ZONE FUNCŢIONALEEXISTENT PROPUS

Suprafaţa-Ha-


Suprafaţa-Ha-


1. LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE- trup localitatea principală (pe malul drept)- trup “jegverem” (pe malul stâng)

99,8499,040,80

59,7859,300,48

100,80100,000,42

52,6952,270,42

2. UNITĂŢI CU CARACTER INDUSTRIAL ŞI DEPOZITARE- trup localitate- trup balastieră

3,42

2,900,52

2,05

1,740,31

4,40

3,950,45

2,30

2,060,24

3. UNITĂŢI AGROZOOTEHNICE 0,05 0,03 - -4. INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,85 0,50 1,40 0,735. CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT

din care: - rutier a) trup localitate b) trup jegverem - feroviar a) trup localitate

18,6515,051,042,56

11,179,011,001,53

24,1320,061,512,56

12,6110,490,781,34

6. SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIEîn localitatea principalătrup jegverem-suru (malul stâng)trup zona de agrement

1,331,33

0,800,80

12,702,70

10,00

6,631,415,22

7. CONSTRUCŢII TEHNICO – EDILITARE 4,28 2,56 4,32 2,268. GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE 3,90 2,32 3,66 1,879. ALTE ZONE:

-teren agricol-rezervă pt. locuinţe, case de vacanţă -trup localitatea principală -trup “Jegverem”b) -ape curgătoare

38,03

29,1431,996,040,28

22,77

17,3019,153,620,17

42,87

55,0535,607,270,30

22,41

28,1018,613,800,16

TOTAL INTRAVILAN 167,00 100,00 191,32 100,00din care: - trup localitatea principalătrup “Jegverem-Suru”trup “Bucla Târnavei” (balastieră)trup – zona de agrementtrup staţie de epurare

158,607,880,52--

94,974,720,31--

172,308,070,5210,000,40

90,074,220,275,230,21

De la PUG actualizat sunt aşteptate următoarele rezultate: modificarea zonelor funcţionale prin mărirea suprafeţei zonelor pentru locuinţe individuale, a spaţiilor verzi naturale

sau amenajate şi a zonelor destinate pentru turism, agrement, sport modificări ale infrastructurii de transport , respectiv amenajări de noi drumuri, amenajarea intersecţiilor problematice între străzile şi DN 13 A, amenajări de trasee pietonale, amenajarea de parcaje

în toate zonele funcţionale modificări ale infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor

uzate modificări în gestionarea deşeurilor prin asocierea la sistemul de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean

sau zonal, inchiderea depozitelor neconforme existente în 2009 şi ecologizarea depozitelor pe baza unor documentaţii avizate de APM

modificări în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi, respectiv lucrări de reabilitare, pentru asigurarea comfortului termic,

Pag. 28




modificări în consolidarea economiei locale, respectiv promovarea activităţilor legate de turismul durabil şi oferirea de servicii de calitate în domeniul turismului, declararea ca atare şi restaurarea monumentelor istorice existente pe teritoriul administrativ

modificări ale comportamentului personal şi al comunităţii , respectiv intensificarea utilizării transportului public, colectarea selectivă a deşeurilor

modificări ale acţiunilor autorităţilor publice locale, respectiv acordare de fonduri pentru îmbunătăţirea serviciilor de utilitate publică


2.3 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE (EUROPENE) RELEVANTE

Analiza SEA a identificat următoarele planuri, programe, documente naţionale care sunt relevante pentru PUG-ul actualizat.

2.4 IN DOMENIUL URBANISMULUI

Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a I-a Reţele de transport, aprobată prin Legea nr. 363/2006 Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a II-a Apa, aprobată prin Legea nr. 171/1997 , modificată prin

Legea nr.20/2006 Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a Zone protejate, aprobată prin Legea nr. 5/2000 Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V- a Zone de risc natural, aprobată prin Legea nr. 575/2001 Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a VI- a Zone cu resurse turistice, proiect de lege Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HG nr. 525/1996, republicată în 2002 Planul de amenajare a teritoriului judeţean Mureş ( PATJ), aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş cu nr.

122/1999 Planul de amenajare a teritoriului zonal PATZ periurban municipal Târgu Mureş elaborat de INCD Urbanproiect

Bucureşti 2005 Programul Guvernului României „Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă” Planul de dezvoltare al regiunii Centru pentru perioada 2007 -2013

2.4.1 IN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

Planul Naţional de Dezvoltare pentru 2007 – 2013 , stabilind 6 priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii şi subdomenii prioritare

Programul Operaţional Sectorial de MEDIU 2007 – 20013, versiunea finală 2007- având ca obiectivul global protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005 Plan Local de Acţiune pentru judeţul Mureş, revizuit, adoptat prin Hotărârea nr.3/2006 a Colegiului Prefectural Mureş şi

prin Hotărârea nr.58/2007 a Consiliului Judeţean Mureş Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic MUREŞ cu cele două componente: Planul de

Amenajare a bazinului hidrografic Mureş ( PABH) şi Planul de Management al bazinului hidrografic Mureş (PMBH) Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare Programul de eliminare treptata a evacuarii emisiilorşipierderilor de substante prioritar periculoase aprobat prin HG

351/2005 modificata şi completata cu HG 783/2006 Strategia Naţională de Management al riscului la inundaţii Program de realizare a Planului naţional pentru prevenirea , protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor aprobat prin

HG 1309/2005 Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, aprobată prin HG nr. 731/2004 Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei, aprobat prin HG nr. 738/2004 Legea nr. 271/2003 privind ratificarea Protocolului Gothenburg Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai

2001 Hotărârea nr. 1.856 din 22 decembrie 2005 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici

Pag. 29




Ordin MMGA nr. 352 din 12 martie 2007 privind aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 7 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor şi clasificarea aglomerarilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului in Romania

Strategia Naţională privind Schimbările Climatice 2005-2007, aprobată prin HG nr. 645/2005 Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice 2005-2007, aprobat de HG nr. 1877/2005 Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei salbatice H .G. nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale şi parcurilor naturale şi

constituirea administratiilor acestora Ordin MMDD nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a Reţelei Ecologice

Europene Natura 2000 în România Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 162/2005 privind ariile naturale protejate pe teritoriul judeţului Mureş, cu

modificările ulterioare Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate prin HG nr.

1470/2004 Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 7 Centru, aprobat prin Ordinul comun MMGA şi MIE nr.

1364/1499/2006 Legea nr. 451/2002 privind ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000 Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea şi administrarea spatiilor verzi din zonele urbane Ordonanţa de urgenţă nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului – planificarea strategică privind existenţa suprafeţelor de spaţii verzi în localităţi

Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, instituit prin OUG. nr. 59/2007

Convenţia Carpatică ratificată de România prin Legea nr. 389/2006

2.4.2 PLANURI, PROGRAME INTERNAŢIONALE RELEVANTE

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Rio de Janeiro, 1992 Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă – Conferinţa de la Johannesburg,2002 Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu ( 2001 – 2010) numit Mediul 2010: Viitorul Nostru, Alegerea Noastră Planul de acţiune al UE “Stoparea pierderii biodiversităţii – 2010 şi în perspectivă” Propunerea de Strategie Tematică pentru Sol, adoptată de către Comisie în 2006 Carta municipiilor şi comunăelor europene pentru durabilitate – Carta Aalborg, 1994 Strategia Tematică pentru Mediul Urban – SEC(2006)16, adoptată in luna iunie 2006, cu ocazia reuniunii Consiliului de

mediu, Acordul Bristol Strategia europeană pentru dezvoltare durabilă (Gothenburg 2001 şi Bruxelles 2006) Agenda teritorială a Uniunii Europene Spre o Europă mai competitivă şi durabilă a regiunilor diverse, acceptată cu

ocazia Reuniunii ministeriale informale privind dezvoltarea urbană şi coeziunea teritorială de la Leipzig, 24-25 mai 2007


2.5 PREZENTAREA OPŢIUNILOR RELEVANTE IDENTIFICATE, ALTERNATIVE PROPUSE IN PLANUL ACTUALIZAT, INCLUSIV ALTERNATIVA ZERO

Opţiunile relevante ale PUG-lui revizuit care are scopul de a asigura o dezvoltare urbană integrată pentru Comună ca un tot unitar sunt :

1.Pentru crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală, înteleasă în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, socialeşiecologice :

Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent nu există suprafeţe libere pentru construcţia de noi locuinţe

Pag. 30




împărţirea teritoriului în 6 UTR-uri, dispunerea pe teritorii întinse ale zonelor de locuit, fără legături directe între ele, de multe ori este necesară

traversarea DN 13 A obiectivele de interes public nu formează zone compacte, chiar dacă sunt comasate - în zona centrală de exemplu -

sunt aşezate intercalat cu alte funcţiuni - în primul rând de locuit, trebuie declarate unele edificii ca monumentele istorice şi de arhitectură de interes local şi trebuiesc renovate

Alternativa propusă – conform PUG revizuit mărirea intravilanului cu 24,32 ha mărirea suprafeţelor anumitor zone funcţionale, conform celor specificate în Tabelul de mai sus. protejarea unor case de locuit tradiţionale, identificabile în zonele perimetrale ale comunei, împărţirea teritoriului Comunei în 10 unităţi teritoriale de referinţă.

2. Pentru modernizarea retelelor de infrastructură şi cresterea eficientei energetice prin:

2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, accesibil şi abordabil ca pret, cu legături coordonate către Municipiul Târgu Mureş şi oraşul Sovata, acordând o atenţie deosebită gestionarii traficului şi crearii de legaturi între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate ciclistilor şi pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de cele de birouri, de învăţământ şi de spatiile publice. Se recomandă realizarea unei legături directe de cale ferată spre Târgu Mureş şi Sighişoare, cerută de locuitorii ambelor municipii, carese intersectează cu linia spre Târnăveni- Blaj care nu constituie o direcţie prioritară pentru locuitorii zonei.

2.b. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate

În prezent satul este alimentat cu apă potabilă din conducta de apă Sovata – Sărăţeni – Chibed – Ghindari prin cişmele instalate pe străzile localităţii printr-un rezervor de 200 mc instalat pe un deal din nord-estul localităţii. În calculul debitului necesar de apă s-a ţinut cont de prevederile privind oprirea scăderii şi creşterea populaţiei în nurmătorii ani, şi de prevederile normelor SR 1343-1/95 şi STAS 1478/90.

S-a considerat că 40 % din populaţie se va alimenta din cismele stradale, consumând 40 l/zi 30 % din populaţie se va alimenta din cismele în curţi, consumând 80 l/zi 30 % din populaţie dispune de instalaţii interioare de apă rece, consumând 40 l/zi

Prin urmare necesarul de apă potabilă este:

Q zi med = 505.55 mc/zi = 5.85 l/s

Q zi max = 576.64 mc/zi = 6.67 l/s

Q or max = 44.05 mc/zi = 12.24 l/s

În prezent, din punct de vedere administrativ, cişmelele stradale sunt închise, gospodăriile individuale se pot racorda la reţeaua de apă. Pe malul stâng al Râului Târnava Mică nu există alimentare cu apă centralizată, numai fântâni individuale.

Conductele de aducţiune şi de distribuţie sunt fabricate din polietilenă PE- HD, PE 100 PN 610 şi 6, de diferite diametre.

Se recomandă racordarea tuturor consumatorilor la reţeaua de apă şi asigurarea apei potabile în trupul Jegverem.

Localitatea nu dispune de instalaţii centralizate de canalizare dar există un proiect pentru o reţea comunală de canalizare şi pentru o staţie de epurare (elaborat de firma de proiectare S.C. CONSULT CONSTRUCT S.R.L. Sighişoara).

Conform acestui proiect din comună vor fi colectate, în reţeaua de canalizare cu o lungime de 14 790 m, realitată din conducte de PVC Dn = 250 mm apele uzate cu un debit de

Q zi med = 404,44 mc/zi = 4,64 l/s

Q zi max = 461,31 mc/zi = 5,35 l/s

Q or max = 35,24 mc/zi = 9,764 l/s

Pe reţeaua de canalizare se vor monta 233 cămine pentru vizitare şi pentru racordarea consumatorilor şi 24 pentru spălarea nămolului depus, acolo unde panta conductei nu permite scurgerea apelor cu viteză peste 0,7 m/s.

Pag. 31




Suprafaţa ocupată temporar: 12 790 mp pentru pozarea conductelor şi 1184 mp pentru staţia de apurare.

Staţia de epurare va fi astfel amplasată, ca să fie asigurat perimetrul de protecţie conform normelor în vigoare.

Atât conductele cât şi căminele vor fi construite din PVC corugate, asigurând o rezistenţă transversală mecanică mărită traseelor.

Pentru racordarea consumatorilor aflaţi la cote inferioare sunt prevăzute 3 staţii de pompare. În localitate sunt prevăzute 8 subtraversări sub pârâuri, 5 subtraversări de cale ferată şi 4 sub DN 13 A A.

Staţia de epurare va fi amplasată în sud estul localităţii, emisarul apelor epurate fiind Râul Târnava Mică. Staţia, de tipul RESETILOVS N2 CA 15, 500 961 np asigură precipitarea materialelor în suspensie, reducerea concentraţiei substanţelor organice, denitrificarea, reducerea fosforului şi dezinfectarea apelor epurate. În concluzie staţia permite reducerea poluanţilor de la nivelul determinat în NTPA 002/2005 la parametrii enunţaţi în NTPA 001/2005. Blocul de epurare mecanică este calculat la un debit de 60 mc/h, cea biologică la 500 mc/zi.

Fazele procesului tehnologic sunt următoarele: egalizare debite reţinerea materialelor grosiere şi a spumelor epurarea biologică, care constă din oxidarea substanţelor orgabice, nitrificarea şi denitrificarea, decantarea secundară

însoţită de precipitarea fosforului dezinfecţia cu lampă UV care asigură eliminarea a 99 % a bacteriilor coliforme. fermentarea nămolului

Aceste procese se desfăşoare în următoarele bazine: bazin de egalizare- pompare prevăzut cu debitmetru grătar cu presă deznisipator treaptă de epurare biologică magnetizator cameră de coagulanţi tanc de sedimentare tanc de hidroliză fermentaţie tanc de biooxidare tanc mineralizare trofică I tanc mineralizare trofică II compresor dezinfectare cu lampă UV stocator dozator coagulant colector nămol deshidratare nămol

2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor. Combustibilii utilizaţi sunt lemne de foc şi gazele naturale, ambele produc puţine noxe în gaze arse. Pentru reducerea emisiilor este nevoie de îmbunătăţirea izolaţiei termice în locuinţe şi utilizarea elementelor de ardere cu randament ridicat.

2. d. Îmbunătăţirea circulaţiei


Sunt prevăzute extinderi şi modernizări la trama stradală prin repararea străzilor, şi amenajarea traseelor pietonale.

Amenajarea de parcaje şi staţii de autobuze în zonele funcţionale.


Prevederile PUG-ului existent în domeniul asigurării unui transport durabil s-a completat cu: O importanţă deosebită prezintă modernizarea străzilor de interes local a tramei stradale secundare, care se suprapun

cu drumurile de deservire agricole

Pag. 32




Traversarea DN 13 A impune necesitatea acută a drumului ocolitor, problema comună a aşezărilor din zona acestui drum naţional. Se discută de realizarea Autostrăzii Moldova- Transilvania Bălăuşeri- Ditrău- Tulgheş- Târgu Neamţ- Iaşi care rezolvă scoaterea circulaţiei de tranzit din localităţi. Nu există legături directe între părţile extreme ale localităţilor, decât prin utilizarea DN 13 A, existând

permanent pericol de accidentare In domeniul sporirii eficienţei energetice a clădirilor existente şi a clădirilor noi

lucrări de reabilitare, renovare la şcoli, grădiniţe, şi impunere folosirea materialelor cu rezistenţă termică ridicată la clădirile noi

3. Pentru acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar:

Nu există terenuri libere pentru realizarea noilor locuinţe decât unele terenuri rămase libere ceea ce exclude sistematizarea construcţiilor, noile construcţii au fost realizate haotic, fiecare proprietar a realizat clădirea pe baza unui studiu care a tratat numai un singur teren. Se prevede realizarea unor PUZ-uri pentru a reproiecta reţeaua stradală şi utilităţile intre clădiri în zonele care vor fi incluse în intravilan cu acest scop.


Nu cuprinde prevederi în acest sens.


Realizarea construcţiilor pe terenuri cuprinse în intravilan în condiţiile existenţei unui proiect de parcelare şi cu proiectul infrastructurii, avizat de Agenţia de Protecţia Mediului reglementează construcţiile în toate zonele comunei.

4. Pentru urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin Ameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele incluse în intravilan, în ceea ce priveşte utilităţile, designul,

condiţiile fizice şi eficienţa energetică. Îmbunătăţirea standardelor de locuit pentru noile clădiri, şi pentru clădirile de o slabă calitate.

Alternativele în acest sens sunt cele menţionate la pct.3.5. Pentru consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pietelor locale ale forţei de muncă, în special prin promovarea activităţilor industriale nepoluante şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent Elaborarea planurilor urbanistice zonale pentru sprijinirea şi dezvoltarea micii industrii prin asigurarea utilităţilor

necesare activităţilor nepoluante


In plus faţă de cele stipulate în Alternativa 0 s-a prevăzut introducerea în intravilan a unor zone utilizate în prtezent în scop agricol de slabă calitate care vor fi utilizate pentru sport şi agrement.

6. Modernizarea gospodăriei de deşeuri menajere

Alternativa 0 – situaţia corespunzătoare PUG-lui existent, utilizând un depozit local

Alternativa propusă: preluarea şi transportul deşeurilor municipale într.o staţie de sortare, deşeurile ce nu pot fi rciclate vor fi depuse într-un depozit regional de un operator regional desemnat conform strategiei Judeţene.

3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN COMUNAL CHIBED

3.1 DESCRIEREA STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ÎN COMUNĂL CHIBED

STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN COMUNA CHIBED

MEDIUL FIZIC:Starea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

Comuna Chibed se situează în bazinul hidrografic al râului Mureş, zona cursului mijlociu al Râului Târnava Mică, administrată cantitativ şi calitativ de Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, subunitate teritorială a Direcţiei Apelor Mureş.

Corpurile de apă de suprafaţă delimitate conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş:

Localitatea Chibed este străbătută în partea sudică-sud-vestică de râul Târnava Mică - afluent al râului Târnava Mare- Mureş. Deasemeni localitatea mai este străbătută de pârâurile Tabika, Szilas, Uron, Kokenyes şi Koves iar pe malul stâng Nagyaszo,

Pag. 33




Vaghelohat. Debitul râului este direct influenţat de factori climatici. Se înregistrează variaţii mari de debite din cauza scurgerilor nivo-pluviale, în timpul inundaţiilor din 1970 şi 1975 unele porţiuni din sat au fost inundate. Calitatea apei râului este de clasa I, periodic apar depăşiri de ioni de clor şi sodiu din cauza Salinei Praid şi domul de sare din Sovata.

În prezent din cauza lipsei de canalizare în comună, o parte din apele uzate menajere se scurg în râu şi periclitează calitatea apei de suprafaţă.

Deoarece delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut în cadrul PMBH-lui numai pentru zonele în care există acvifere semnificative pentru alimentări cu apă potabilă cu debitul exploatabil mai mari de 10 mc/zi urmează ca în cadrul elaborării schemelor directoare ( până la 22 decembrie 2009) să fie delimitate şi corpurile de apă subterană existente pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed de către Direcţia Apelor Mureş, respectiv Administraţia Naţională Apele Române.

Presiuni semnificative identificate pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed: Există multe surse punctiforme de poluare semnificativă care nu au fost inventariate, apa râului nefiind utilizată ca

sursă de apă potabilă: surse difuze de poluare semnificativă provine din terenuri agricole, gospodării individuale

Pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed nu sunt zone naturale amenajate pentru imbăiere conform prevederilor HG 459/2002.

STAREA CALITĂŢII AERULUI

Climă şi condiţii meteorologice

In Câmpia Transilvaniei se evidenţiează un topoclimat specific, caracterizat prin diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte , între vară şi iarnă.

Îngheţul se produce în depresiunea intramontană pe timp de peste 160 zile anual, apare foarte frecvent iarna, dar se produce şi primăvara şi toamna.

Durata de strălucire a soarelui este între 1400-1500 ore anual.

Durata zilelor cu strat de zăpadă, în funcţie de altitudine şi expunere, este cuprinsă între 60-160 de zile.

Indicatori meteo, conform Rapotului stării mediului în judeţul Mureş, in anul 2006 Temperatura medie anuală, în ºC : 8,9 Temperatura maximă, în ºC 31,8 Temperatura minimă, în ºC - 28,3 Precipitaţii-cantitatea anuală (l/mp) 506,2

Staţia meteorologică Chibed este situată la o altitudine aproape 700m.

Calitatea aerului ambiental

Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Mureş reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în Comuna Chibed nu există punct de prelevare a probelor pentru determinarea pulberilor sedimentabile.

Atmosferadin zonă este poluată cu oxizi de azot şi monoxid de carbon din gazele de eşapament ale mijloacelor de transport, în primul rând a celor care circulă pe DN 13 A şi din sistemele de încălzire a locuitorilor, din coşurile caselor. Dioxidul de sulf este în scădere din cauza utilizării acestor două tipuri de combustibili utilizaţi şi datorită scăderii sulfului din carburanţi auto.

Emisia de dioxid de sulf este minimă, acând în vedere că pentru încălzire se folosesc gaze naturale sau lemne de foc, care produc cantităţi minime de dioxid de sulf.

Principalele surse de emisii de COV sunt: instalatiile care intră sub incidenta directivei 1999/13/CE (COV), transpusă prin Hotărârea de Guvern nr. 699/2003,

privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati şi instalatii, completată şi modificată prin Hotarârea de Guvern nr. 1902/2004 – unele ateliere de reparaţii autovehicule, a cărei emisii COV se încadrează sub valorile limită ;

instalatiile care intra sub incidenta Directivei 94/63/CE (COV din benzina) transpusa prin Hotarârea de Guvern 568/2001, privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la statiile de benzina, cu modificările şi completările ulterioare – staţiile de alimentare cu carburanţi ( 2 buc.)

sursele mobile (motoarele cu ardere internă a autovehiculelor) sunt o altă categorie importanta de surse de emisie a COV, dar acestea nu au putut fi estimate cantitativ şi incluse în inventar, din lipsa de date complete referitoare la parcul national auto şi la recensământul circulaţiei.

Pag. 34




Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică).

Nu au fost efectuate determinări ale ozonului troposferic în zona Chibed. Sodată cu schimbarea din cauza uzurii a instalaţiilor frigotehnice casnice şi industriale cu utilaje moderne sunt eliminate surse de poluare cu produse tip freon care contribuie la reducerea stratului de ozon. Scăderea emisiilor de oxizi de azot care de asemenea contribuie la distrugerea stratului de ozon şi prin aceasta la creşterea radiaţiilor ultraviolete cu multe efecte negative depăşeşte competenţa conducewrii comunei.

Schimbări climatice

Schimbarile climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane care determină schimbarea compoziţei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioada de timp comparabilă.

Pe teritoriul Comunei nu există activităţi care intră sub incidenţa Directivei 2003/87/CE, amendată prin Directiva 2004/101/CE, creşterea nivelului emisiilor anuale de gaze cu efect de seră datorându-se sectorului energetic cu capacităţi mai mici de 20 MW şi transportului, precum şi instalaţiilor de transport şi distribuţie de gaze naturale, unde există pierderi de metan, gaz cu influenţă mărită asupra efectului de seră.

Pădurile situate pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed joacă un rol important în absorbţia gazului cu efect de seră – dioxid de carbon.

Starea calităţii solului

Solul joacă un rol crucial pentru activităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor.

O serie de procese de degradare reprezintă o ameninţare pentru sol, cum ar fi: eroziunea, reducerea materiei organice, contaminarile difuze şi locale, scoaterea din circuitul agricol, compactare, declinul biodiversităţii, salinizarea, inundatiile şi alunecările de teren.

Repartiţia solurilor pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed pe categorii de folosinţă: Suprafaţa totală: 3719,4 ha, din care Suprafaţa agricolă: 2409,21 ha, Suprafaţa fond forestier: 974,93 ha Suprafaţă de ape: 64,0 ha Drumuri: 60,64 ha Terenuri neproductive: 157,36 ha

În baza Rapoartelor anuale privind starea mediului în judeţul Mureş putem stabili că pe amplasamentul comunei nu există poluare potenţial semnificativă a solului, cu excepţia unui depozit de deşeuri menajere neconformă, utilizat în trecut, care va fi ecologizată pe baza unui proiect, conform Strategiei Judeţene de eliminare a deşeurilor menajere.

Defrişările, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie, pot cauza alunecări de teren. Conform Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional – Zone de risc natural, potenţialul de producere a alunecărilor de teren primare pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed este mediu. S-au semnalat alunecări de teren de mici dimensiuni pe dealul unde sunt construite casele în trupul Jegverem.

Peisajul

Peisajul este definit de către Convenţia europeană pentru peisaje ca fiind " o suprafaţă, aşa cum percep oamenii , al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani " Această definiţie reflectă ideea că peisajele evoluează de –a lungul timpului şi subliniează faptul că peisajul formează un întreg, ale cărui componentele naturale şi culturale sunt luate împreună.

Componentele naturale ale peisajului

Comuna Chibed este situat în Depresiunea Transilvaniei.

Componentele naturale majore, componente pe care nu le putem schimba sau le putem modifica foarte puţin sunt: dealurile Comunei Chibed acoperite de păduri care fac parte din Dealurile Târnavelor. valea râului Târnava Mică, în care sunt amplasate majoritatea construcţiilor din localitate

Peisaje naturale specifice unităţii teritorial administrative pot fi caracterizate prin prezenţa pădurilor de amestec (predomina molid şi fag).

Componentele naturale ale peisajului urban

Spaţiul verde al cărei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasa, arborescenta, arbustiva, floricolă şi erbacee) este prezent în PUG-ul existent printr-o suprafaţă de 1,38 ha, iar în PUG-ul actualizat printr-o suprafaţă de 12,70 ha, din care 2,70

Pag. 35




ha fiind zona verde extinsă la 2,70 ha şi 10 ha trup zonă agrement, asigurând cu mult peste suprafaţa minimă de spaţiu verde 20 mp/locuitori din terenul intravilanului.

Transportul şi infrastructura de transport au un impact direct asupra peisajului urban.

Infrastructura de transport neadministrată reduce atractivitatea localităţii, ţinând cont chiar şi de resursele naturale şi culturale bogate, ca exemple având drumurile de pământ, clădirile ce pot fi declarate monumente pot fi vizitate foarte greu.

MEDIUL BIOLOGIC

Biodiversitatea

Biodiversitatea teritoriului administrativ al Comunei Chibed se regăseşte în regiunea biogeografică deluroasă acoperită de păduri foioase, cuprinsă în Reţeaua Natura 2000. Este foarte valoroasă fauna, în special numărul mare de specii de păsări, dar celelalte specii din flora şi fauna sunt tot atât de valoroase. În acestă zonă a rămas relativ mare suprafaţa împădurită şi păşunile, nefiind transformate în terenuri arabile. Ecosistemul original a rămas în mare parte neschimbată, nu au fost folosite chimicalele în cantităţi mari.

Zona analizată în cadrul PUG Chibed se învecinează cu situl Natura 2000 ROSPA0028 Deaurile Tărnavelor – Valea Nirajului 28, declarată arie specială de protecţie ( spa) de O.M 739/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în Romania.

Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat.

Deşi termenul „statut de conservare favorabilă” nu este bine definit, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

Situl Natura 2000 SPA “ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului” a fost propus de către ONG “Milvus”, are suprafaţa de 85217,2 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş şi Harghita.

Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

Importanţa desemnării SPA „ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului” constă în: existenţa unui număr de 39 de specii de păsări, dintre care C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat.

Dintre speciile de păsări de interes comunitar au fost localizate două specii pe amplasament. Acest fapt nu este ceva ieşit din comun, având în vedere suprafaţa mică a acestuia, respectiv caracterul antropizat al amplasamentului (aşezare rurală). Una dintre aceste două specii (Ciconia ciconia) nu poate fi afectată în nici un fel, cuibărând pe stâlp electric, şi folosind pentru hrănire fânaţele din extravilanul satului.

În apropierea amplasamentului au fost observate încă 9 specii de interes comunitar care apar în fişa standard a sitului „Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului” ROSPA0028. Dintre speciile menţionate, o singură specie poate fi direct afectată extinderea intravilanului şi construcţii de case, restul speciilor nefiind afectate în nici un fel. Mai jos vom descrie în detalii toate speciile observate, cu accent specific asupra speciilor posibil afectate, respectiv cu menţionarea a măsurilor de prevenire şi ameliorare a impactului la speciile posibil afectate.

Specii observate în interiorul amplasamentului proiectului posibil afectate, pe baza studiului domnilor Domşa Cristian, ecolog şi Lészai István, biolog de la SC. NATURALNET SRL

Ciocănitoare de grădină - Dendrocopos syriacus

Pag. 36




Habitat: Poate fi întâlnită într-o gamă largă de habitate, de la liziera pădurilor mature de foioase, până la pădurile de luncă, livezi, parcuri şi gospodării cu grădini din zona rurală.

Ecologie: Pasăre sedentară. Se hrăneşte cu insecte şi larve, dar şi fructe de pădure pe care le extrage folosindu se de cioc şi limba lungă, lipicioasă. Caută hrana avansând de jos spre coronament, pe trunchiul copacului. Activitatea speciei o putem recunoaşte şi pe baza loviturilor intense repetate, cu care îşi semnalează prezenţa. Face chiar mai multe scorburi cu diametru de 4,5 cm în acelaşi copac. Ponta constă din 6 ouă pe care le depune în aprilie, de obicei într-o scorbură nouă. Juvenilii părăsesc cuibul în iunie.

Distribuţie: Specie cu areal relativ restrâns, prezentă în sud-estul Europei. Are o distribuţie largă dar necontinuă în România, în unele zone poate fii considerată chiar comună iar în alte zone accidentală. A fost descrisă prima dată în Syria, actualmente arealul este în expansiune către Europa de Vest.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 24000 - 32000 de perechi ( 37 % din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,2% din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit, astfel situl este nesemnificativ pe plan naţional din punct de vedere al speciei. Populaţia cuibăritoare din zonă nu este relevantă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic. Specia a fost observată în zona amplasamentului în mai multe regiuni (vezi fig sau în imediata vecinătate.

Impactul extinderii intravilanului asupra populaţiilor speciei din sit: Specia foloseşte pentru cuibărit şi hrănire linia de arbori plantaţi de-a lungul drumului în anumite zone. De aceea poate exista un impact direct asupra populaţiei, din cauza deranjului produs de activitatea de construcţie, sau de lucrările propriu zise, în special în zona staţiei de epurare.

Măsuri de prevenire a impactului/deranjului:

Planificarea lucrărilor înafara perioadei de cuibărit a speciei (aprilie-iunie).

Evitarea distrugerii vegetaţiei de arbori din vecinătatea drumurilor.

Măsuri de reducere a impactului/deranjului: nu este cazul

Măsuri de compensare a impactului/deranjului: nu este cazul

A338 Sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio

Habitat: Specia ocupă o gamă largă de habitate preferând zonele deschise, adeseori cultivate, cu tufişuri cu spini şi luminişuri. Alege pentru cuibărit zone unde se întind fânaţe, păşuni, câmpii umede şi zone agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei.

Ecologie: Este o specie migratoare, iernând în zona tropicală a Africii, în estul şi sudul continentului. Primăvara ajunge în România în aprilie - mai. Îşi construieşte cuibul în desişuri la 0,5-2 m de sol în arbuşti de Rosa, Prunus, Crataegus, etc. Depune 5-6 ouă care variază foarte mult ca şi culoare: roz, brun, gălbui, verzui, roşcate stropite întotdeauna spre partea rotundă cu pete întunecate. Doar femela cloceşte. Perechea depune 2-3 ponte pe an.

Ca şi celelalte specii de sfrâncioci, manifestă un pronunţat comportament de pasăre răpitoare, iar hrana este diversificată, constând din insecte de talie mijlocie şi mare (coleoptere), amfibieni, reptile (şopârle), chiar mamifere mici şi păsări.

Distribuţie: Este o specie tipică stepei şi silvostepei. În România o găsim în locuri deschise cu arbuşti de Rosa, Prunus, şi Crataegus, de multe ori şi în preajma culturilor agricole. Niciodată nu poate fi găsit în interiorul pădurilor.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 1.380.000 - 2.600.000 de perechi (43% din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,5% din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit, astfel situl nu este printre cele mai importante Arii de Protecţie Specială Avifaunistică pentru această specie. Populaţia cuibăritoare din zonă este nesemnificativă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona localităţii: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic. Două perechi au fost localizate marginea satului, în apropierea locaţiei staţiei de epurare, respectiv mai multe perechi au fost observate dea lungul străzii Mátyus Szoros, în apropierea unei zone acoperite de tufăriş, la o distanţă de ca. 200-400 m de la marginea drumului.

Impactul lucrărilor de construcţie asupra populaţiilor speciei din sit: Nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie, nici de lucrările propriu zise. Impact indirect poate fi cauzat de către lucrări prin deranj.

Măsuri de prevenire a impactului/deranjului:

Pag. 37




Planificarea lucrărilor înafara perioadei de cuibărit a speciei (mai-iulie).

Evitarea distrugerii vegetaţiei de arbori şi arbuşti în imediata vecinătate a drumurilor.

Măsuri de reducere a impactului/deranjului: nu este cazul

Măsuri de compensare a impactului/deranjului: nu este cazul

A246 - Ciocârlie de pădure - Lullula arborea

Habitat: Preferă zone deschise cu arbuşti şi copaci răsfiraţi, liziere, crânguri şi dumbrăvi, apare regulat în zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat cald. Este prezentă în special în zone colinare şi depresiuni dar şi în zone muntoase de altitudine mică şi mijlocie. Larg răspândită în România, însă abundenţa locală diferă semnificativ între diferitele zone ale ţării.

Ecologie: Perioada de reproducere începe odată ce păsările revin în ţară în luna aprilie. Masculul cântă în zbor, în timp ce descrie un zbor ondulat mai pronunţat decât ciocârlia de câmp. De asemenea, cântă şi stând pe stâlpi sau în vârful copacilor. Femela depune 3-5 ouă în cuiburi confecţionate în adâncituri săpate în pământ, de regulă în vegetaţia de la lizieră sau la baza arborilor. Se hrănesc pe sol, cu diverse specii de insecte şi cu seminţe.

Distribuţie: Este o specie predominant europeană, cu o distribuţie până în Iran şi în sudul Turkmenistanului în Asia şi nord-vestul Africii. Preferă climatul temperat şi mediteranean, cuibărind la liziere şi în zonele împădurite. Specie migratoare, populaţiile nordice şi central Europene migrează şi cartierele lor de iernare in se suprapun cu arealul populaţiilor din sudul Europei, care sunt sedentare.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciată la 65000 - 87000 de perechi (7 % din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Aproximativ 6% din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit, astfel situl este printre cele mai importante Arii de Protecţie Specială Avifaunistică ca importanţă pentru această specie. Populaţia cuibăritoare din zonă este relevantă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona localităţii: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic. Specia a fost observată în zona amplasamentului la o distanţă de ca. 200-300 m de drum în mai multe porţiuni.

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere distanţele la care au fost observate exemplarele speciei, nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările propriu zise.

A089 Acvilă ţipătoare mică - Aquila pomarina

Habitat: Cuibăreşte mai ales în păduri de foioase înconjurate de zone umede sau terenuri agricole cultivate în mod tradiţional. În nordul şi estul arealului preferă zone umede mai întinse şi pădurile de câmpie, în Europa Centrală şi de Est însă o întâlnim şi la altitudini de până la 1800 m.

Ecologie: Specie migratoare, o întâlnim în locurile de cuibărit între aprilie şi octombrie. Iernează în Africa, la sud de Sahara, în Etiopia şi regiunea Transvaal. În perioada de migraţie uneori se adună în grupuri de până la 20 indivizi în locaţii bogate în hrană. Perechile deseori sosesc împreună la locul de cuibărit, unde se comportă foarte teritorial. Îşi construiesc cuibul în copaci, la circa 14-15 m de sol. Cuibul este construit din crengi, şi camuflat cu frunze verzi. Îşi refolosesc cuibul în de la un an la altul, deseori având 2 cuiburi în teritoriu. Femela depune 2 ouă, incubaţia durează până la 41 zile. Puii sunt hrăniţi timp de 58 zile, apoi încă o lună după părăsirea cuibului. De obicei doar 1 pui supravieţuieşte.

Acvila ţipătoare mică se hrăneşte mai ales cu mamifere, dar prinde amfibieni, reptile şi insecte, dar şi păsări mici şi de talie mijlocie. Caută hrana zburând şi planând, deseori stă la pândă sau coboară la sol, unde se plimbă şi pândeşte prada.

Distribuţie: Această specie are o distribuţie destul de restrânsă în Centrul şi Estul Europei. După ultimele studii reiese că România găzduieşte o populaţie importantă pe plan global. Cele mai bune habitate sunt în centrul şi Estul Transilvaniei.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 2500 -2800 (26 % din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Aproximativ 2% din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit, astfel situl este nesemnificativ pe plan naţional din punct de vedere al speciei. Populaţia cuibăritoare din zonă nu este relevantă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona localităţii: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic (păduri de foioase mărginite de fânaţe şi păşuni). Specia a fost observată în zona amplasamentului sau şi în imediata vecinătate numai în zbor, tranzitând spaţiul aerian în zbor de la locul cuibului (SE de la sat, aproximativ 4 km) spre zone de hrănire (aval de sat, zona inundabilă a Râului Târnava Mică).

Pag. 38




Impactul acţiunii locuitorilor asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere distanţele la care au fost observate exemplarele speciei, nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările propriu zise.

A072 Viespar - Pernis apivorus

Habitat: Cuibăreşte într-o gamă largă de habitate, în zonele temperate de la câmpie la munte, acolo unde condiţiile favorizează dezvoltarea Hymenopterelor. O întâlnim mai ales în păduri de foioase şi de conifere, unde există luminişuri multe, sau terenuri favorabile de hrănire în apropiere.

Ecologie: Specie migratoare, la noi este oaspete de vară între mai şi septembrie, iernează în Africa ecvatorială şi subecvatorială, unde se hrăneşte mai ales cu locuste. Depune o singură pontă pe an începând cu luna mai. Deseori se foloseşte de cuiburile părăsite de alte specii răpitori sau ciori, dar poate construi şi cuib nou. Cuibul este alcătuit din crengi, şi de obicei la 10-20 m înălţime. Partea de sus a cuibului e mereu camuflată cu frunze verzi. Ambele sexe clocesc cele 2 ouă până la 37 zile. Masculul vânează, în timp ce femela împarte hrana puilor. Ambii pui se maturizează, şi sunt hrăniţi la cuib timp de circa 40 zile, şi încă 10 zile revin la cuib pentru hrană. Puii devin independenţi la vârsta de circa 75-100 zile. Se hrănesc mai ales cu insecte sociale din ordinul Hymenoptera, pe care le vânează fie stând la pândă, fie zburând după insecte şi astfel găsindu-le cuibul. Datorită unghiilor mai puţin îndoite ca şi celelalte specii de pradă, sapă până la 40 cm adâncime după cuiburi de insecte. Consumă atât larvele, pupele, cât şi insectele. Viespii nu le pot înţepa datorită penelor protectoare de pe cap şi piciorelor puternice, cu solzi tari. Mai consumă amfibieni, reptile, mamifere mici şi pui de păsări, chiar şi ouă sau fructe. Deseori vânează umblând pe sol. Viesparul, deşi foarte asemănător cu speciile de şorecari, mai ales cu şorecarul comun (juvenilii), nu este înrudit cu aceştia, ci mai degrabă cu speciile de gaie (Milvus). S-a sugerat că asemănarea ar fi de fapt un mimicri, o adaptare pentru a evita atacul uliilor porumbari, faţă de care şorecarii sunt mai protejaţi datorită ciocului şi ghearelor mai puternice.

Distribuţie: Aproape pe toată suprafaţa Europei, mai puţin în regiunile nordice. Deseori e greu de observat datorită faptului ca nu zboară mult. În România destul de comună.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 2000- 2600 de perechi ( 5 % din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Aproximativ 4,5% din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit, astfel situl este printre Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică cele mai importante pentru această specie. Populaţia cuibăritoare din zonă este relevantă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona localităţii: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic. în zbor, tranzitând spaţiul aerian în zbor de la locul cuibului (SE de la sat, aproximativ 4 km) spre zone de hrănire (aval de sat, zona inundabilă a Râului Târnava Mică).

Impactul acivităţii locuitorilor asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere distanţele la care au fost observate exemplarele speciei, nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările propriu zise.

A122 Cristel de câmp - Crex crex

Habitat: Cuibăreşte în pajişti umede, fânaţe, în jurul zonelor umede şi uneori în culturi de cereale păioase. Înafara sezonului de cuibărit deseori intră pe terenurile agricole. Niciodată în pădure sau în stuf, dar nici în zone descoperite. Preferă vegetaţia ierboasă de până la 50 cm înălţime. Periclitat de introducerea tehnicilor moderne în agricultură, mai ales a cositului mecanizat.

Ecologie: Specie migratoare de noapte, însă se ştie puţin despre căile de migraţie şi locurile de iernare. Probabil ca şi majoritatea păsărilor din Europa iernează în Africa sub-sahariană. Părăseşte locurile de cuibărit începând cu luna august, dar exista mai multe date despre iernarea unor păsări în vestul şi sudul Europei. În România revine pe la mijlocul lunii aprilie. Masculul îşi marcheză teritoriul în timpul nopţilor de vară prin strigătul crre-cree foarte puternic, cel mai frecvent în luna iunie. Se deplasează în desişul vegetaţiei şi nu zboară aproape deloc. Foarte greu de zărit. Cuibul este construit la sol din vegetaţie ierboasă, şi adesea periclitat de cosit sau alte practici din agricultură. O singură pontă pe an de 8-12 ouă. Există dovezi asupra poligyniei (un mascul se împerechează cu mai multe femele) şi de regulă puii sunt hrăniţi doar de femelă. Puii râmân în cuib doar 2 zile, timp în care sunt hrăniţi, apoi se hrănesc independent. Au nevoie de circa 34 zile pentru a dobândi capacitatea de zbor, timp în care devin independenţi. Sunt păsări omnivore, se hrănesc cu insecte şi seminţe.

Distribuţie: Europa şi Asia Centrală şi de Nord, până la 120 grade Est. În Europa de Vest s-a împuţinat ca număr în secolul 20. În România specia este distribuită mai ales în interiorul Bazinului Transilvaniei, Moldova de Nord şi Est şi în Bucovina. Preferă fânaţele umede, şi apare

mai ales pe văile secţiunilor montane ale râurilor mai mari (Mureş, Olt, Someş), sau pe terasele adiacente zonelor rurale din bazine montane şi de şes.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 44000 – 60000 de perechi (28 % din populaţia UE).

Pag. 39




Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,68 % din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit, astfel situl este nesemnificativ pe plan naţional din punct de vedere al speciei. Populaţia cuibăritoare din zonă nu este relevantă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona localităţii: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic. Exemplare ale speciei au fost observate amonte de sat, la o distanţă de cca. 1500 m pe păşunile comunale ale satului Sărăţeni.

A031 Barză albă - Ciconia ciconia

Habitat: O pasăre a terenurilor deschise, în Europa cuibăreşte aproape exclusiv în interiorul aşezărilor omeneşti, pe case, clădiri ale gospodăriei, sau pe copaci, dar la noi mai ales pe stâlpii electrice. Este considerată o specie care trăieşte în comensualism cu omul, formându-se o strânsă legătură istorică în schimbările peisagistice şi în structura habitatelor de către om şi distribuţia berzei albe. Astfel, o găsim în zonele mediteraneene şi temperate ale Europei, acolo unde în jurul aşezărilor omeneşti există pajişti umede, păşuni şi terenuri agricole. De regulă nu cuibăreşte peste 500 m altitudine.

Ecologie: Barza albă este oaspete de vară, revine la cuib la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Masculul adult se întoarce de regulă la acelaşi cuib, şi se va împerechea cu prima femelă sosită. masculul este cel care renovează cuibul, care este construit de-alungul anilor din crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit cu paie, fân, iarbă, bălegar, uneori şi cu hârtie şi cârpe. În cursul anilor, în urma reparaţilor, poate să ajungă la mărimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o înălţime de până la 2 m şi o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze în jur de 8 zile. Femela depune 2-7 ouă. Masculul şi femela clocesc alternativ, iar schimbul acestora la cuib este precedat de o ceremonie însoţită de clămpănit. La noi, puii ies din ouă în iunie, după aproximativ 32 de zile de clocit. Numărul mediu al puilor este în general 3. În unii ani, acesta poate să ajungă în mod excepţional şi la 6. Dacă cantitatea necesară de hrană nu poate fi asigurată pentru toţi puii, puiul cel mai mic este aruncat din cuib de către adulţi. Puii rămân la cuib până la sfârşitul lunii iulie. La vârsta de trei luni pot să se hrănească singuri. Încep să se asocieze cu alţi pui zburători de la alte cuiburi. Juvenilii pleacă primii către Africa, urmat apoi de adulţi. Se formează grupuri mari de berze, care migrează folosind curenţii ascendenţi de aer (termice), rotindu-e la înălţimi de circa 800 m, apoi planând până la un alt termic. pentru berzele din Europa există 2 coridoare principale de migraţie, prin strâmtorile Gibraltar respectiv Bosfor. Ajung până în partea de sud al Africii, unde formează grupuri mari şi urmăresc stolurile de locuste migratoare. Juvenilii rămân în primii 2-3 ani al vieţii în Africa, unde hoinăresc de-alungul căii de migraţie, apoi se întorc în zona unde au ieşit din ou (rareori ajung să cuibărească la distanţe mai mari faţă locul natal).

Berzele se hrănesc cu insecte, râme, broaşte, şopârle şi rozători. Puii sunt hrăniţi la început cu insecte, apoi cu rozătoare - o familie de berze consumă aproape 6 kg de hrană pe zi.

Distribuţie: Aria de răspândire a berzei albe cuprinde Europa, Africa de Nord, partea vestică a Asiei şi o parte a Orientului Mijlociu. În Europa lipseşte din Marea Britanie, Scandinavia, Italia, puţine fiind - cu excepţia Peninsulei Iberice - şi în Europa Occidentală. La noi, berzele albe preferă în general câmpiile joase şi zonele umede de-a lungul marilor râuri. Evită zonele împădurite întinse. Cele mai multe berze se găsesc în nord-vestul şi sud-vestul ţării (în judeţele Satu Mare şi Timiş), în depresiunile intramontane din estul şi sudul Transilvaniei (în judeţele Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov) şi în Lunca Dunării. Relativ puţine berze trăiesc în centrul ţării (Câmpia Transilvaniei, judeţele Cluj şi Alba), în Dobrogea şi în Moldova. Cea mai mare altitudine la care cuibăreşte barza albă în România este în zona Bilborului, la peste 900 de metri. Cele mai multe perechi (între 28-30) cuibăresc în localităţile Cristian (jud. Sibiu) şi Sânsimion (jud. Harghita). Se pare că tendinţa descrescătoare a speciei a fost oprită. Viitorul acestor păsări depinde în mare măsură de protejarea zonelor umede şi a pajiştilor unde îşi procură hrana.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 4000 - 5000 de perechi ( 4% din populaţia UE).

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Aproximativ 1% din populaţia naţională cuibăreşte în acest sit, astfel situl este nesemnificativ pe plan naţional din punct de vedere al speciei. Populaţia cuibăritoare din zonă nu este relevantă pe plan naţional.

Distribuţia speciei în zona localităţii: Specia este distribuită punctiform în localităţile umane în jurul cărora găseşte locuri de hrănire. Specia cuibăreşte în satul Chibed )1 cuib amplasat pe stâlp electric în centrul satului, lângă Biserica Reformată).

Impactul activităţii locuitorilor asupra populaţiilor speciei din sit: Specia este antropofilă şi beneficiează de prezenţa omului (suport pentru cuib, zone de hrănire), folosind mai toate terenurile agricole din regiune. Este ataşată omului şi nu este sensibiăl deloc la deranj. Având în vedere că prin proiect nici unul dintre habiotatele speciei nu vor fi afectate în nici un fel, nu exista impact direct sau indirect asupra populaţiei.

A098 Şoim de iarnă - Falco columbarius

Habitat: Este specia de şoim care se aventurează în regiunile cele mai nordice. Preferă zonele cu dealuri şi mult teren neîmpădurit, gura văilor şi zonele umede. Nu apare acolo unde peisajul este dominat de păduri sau de suprafeţe întinse de ape. Cuibăreşte în copaci, pe stânci sau chiar pe sol.

Ecologie: La noi oaspete de iarnă. Se reîntoarce în regiunile la limita zonei temperate şi în zonele boreale în lunile aprilie – mai. Femela depune o singură pontă pe an, alcătuită din 3-5 ouă, perioada de incubaţie ţine 28-32 zile, ambele sexe participă.

Pag. 40




Puii zboară la circa 30 zile, şi devin independenţi după încă o lună. Şoimul de iarnă se hrăneşte cu păsări pe care le prinde din zbor, pornind de obicei de la avanpost şi urmărind prada deasupra solului. Uneori urmăreşte prada până acesta oboseşte. Poate vâna şi în grupuri mici.

Distribuţie: Nordul şi Nord-Estul Europei, Nordul Asiei şi părţile de nord al continentului Nord American.

Populaţia din România: Nu cuibăreşte în ţară. Circa 400-1500 păsări vizitează teritoriul ţării în timpul iernii.

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Specia nu cuibăreşte în România, dar situl este între primii 10 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică ca importanţă pentru această specie.

Distribuţia speciei în zona localităţii: Specia apare sporadic în timpul iernii în regiune, folosind zone deschise pentru vânătoare. Specia nu a fost observată în zona amplasamentului sau în imediata vecinătate, cea mai apropiată observaţie fiind la o distanţă de cca. 1500 m.

Impactul ac tivităţii locuitorilor asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere distanţele la care au fost observate exemplarele speciei, nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările propriu zise.

A081 Erete de stuf - Circus aeruginosus

Habitat: Are nevoie de zone umede unde vegetaţia de stuf acoperă suprafeţe întinse. Se stabileşte lângă eleştee, lacuri, ape curgătoare sau mlaştini, acolo unde este suficientă vegetaţie de apă, dar nu sunt mulţi copaci. Ocoleşte zonele împădurite, regiunile muntoase, deşertele şi regiunile aride unde nu sunt zone umede. Totuşi adesea se hrăneşte în habitate de uscat, mai pe ales terenurile agricole şi pajiştile din jurul stufărişului unde cuibăreşte. Deseori nu are suficient spaţiu şi perechile se concentrează în stufărişuri mici, şi se hrănesc pe terenurile agricole din jur.

Ecologie: Specie migratoare în afara populaţiilor rezidente în ţările cu climat mediteranean sau tropic. Deseori păsările din Europa de Vest iernează în apropierea lacurilor car nu îngheaţă, mai ales în iernile mai calde. Migraţia de toamnă între august şi noiembrie. Iernează în Africa, de unde se întoarce în martie – aprilie. Cuibăreşte în stuf, la nivelul solului construieşte un cuib destul de mare din crengi, stuf şi vegetaţie ierboasă. Cuibul e construit de femelă, pe când masculul construieşte mai multe cuiburi false. O singură pontă pe an alcătuită din 3-8 ouă, clocite de către femelă timp de circa 38 zile, timp în care masculul aduce hrana la cuib. Capacitatea de zbor se dezvoltă după circa 35 zile, dar puii părăsesc cuibul cu câteva zile înainte. Femela mai îngrijeşte juvenilii timp de 2 săptămâni. Ereţii de stuf se hrănesc cu mamifere şi păsări de talie mică, ouă, insecte şi ocazional amfibieni sau reptile. Vânează mai ales din zbor lent, cu bătăi de aripi tipice, la mică înălţime deasupra vegetaţiei. Uneori ataca prada aflată în apă. De obicei va vâna cea mai abundentă pradă.

Distribuţie: Larg răspândit în Palearcticul de Vest, Asia inclusiv Japonia între latitudinile 40-60 grade, respectiv Australia şi insulele învecinate, şi în insulele din Oceanul Indian. Nu ocupă regiunile nordice. În România mai ales în stufărişurile din zonele umede.

Populaţia din România: estimată la 1700 – 2000 perechi.

Distribuţia speciei în zona intravilanului: Specia apare sporadic în regiune în timpul migraţiei, folosind zone deschise pentru vânătoare. Specia nu a fost observată în zona amplasamentului sau în imediata vecinătate, cea mai apropiată observaţie fiind amonte de sat, la o distanţă de cca. 1500 m.

Impactul activităţii populaţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere distanţele la care au fost observate exemplarele speciei, nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările propriu zise.

A082 Erete vânăt - Circus cyaneus

Habitat: Evită zonele împădurite, regiunile muntoase, chiar şi zonele umede acoperite cu vegetaţie înaltă. Preferă o multitudine de habitate deschise, acoperite cu vegetaţie joasă, dar şi zone umede, habitate nisipoase şi stepe. Alege habitatul în funcţie de abundenţa pradei. Iernează pe terenuri agricole şi păşuni.

Ecologie: Specie parţial migratoare, iernează în Centrul şi Sudul Europei, Asia Mică şi Ţările Arabe. Migrează în fronturi largi, traversează suprafeţele de apă şi nu depinde de coridoarele clasice de migraţie. Migraţia de toamnă începe în august, dar mai ales în octombrie. Păsările se reîntorc în februarie - martie. Cuibăreşte începând cu luna aprilie, o singură pontă de 4-6 ouă, depuse într-un cuibul clădit la nivelul solului în vegetaţie densă, de regulă în zone mai umede, rareori în câmp deschis. Deseori cuibăreşte în colonii, cuiburile aflându se la circa 200 m unul de celălalt. Clocitul durează timp de circa 29 - 39 zile, de către femelă timp în care masculul aduce hrana la cuib. Puii părăsesc cuibul la vârsta de circa 32 zile, şi dezvoltă capacitatea de zbor la circa 32-42 zile. Devin independenţi după câteva săptămâni. Vânează mai ales păsări de talie mică, prin metoda atacului surpriză, la marginea habitatelor, zburând activ şi cu viteză mai mare. Atunci când caută rozătoare, zboară jos şi lent.

Distribuţie: Larg răspândit în Palearcticul de Vest, parte de nord al Asiei la sud până la China, America de Nord, Partea de Vest al Americii de Sud. În România mai ales în pasaj şi iernat.

Pag. 41




Populaţia din România: nu există date recente despre cuibăritul speciei

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Specia nu cuibăreşte în România, dar situl este între primii 10 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică ca importanţă pentru această specie.

Distribuţia speciei în zona intravilanului: Specia apare sporadic în regiune în timpul migraţiei, folosind zone deschise pentru vânătoare. Specia nu a fost observată în zona amplasamentului sau în imediata vecinătate, cea mai apropiată observaţie fiind la o distanţă de cca. 1500 m.

Impactul activităţii locuitorilor asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere distanţele la care au fost observate exemplarele speciei, nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările propriu zise.

A229 Alcedo atthis Pescăraş albastru

Habitat: Pescărelul albastru se stabileşte oriunde găseşte un luciu de apă curat, bogat în peşti de mărime mică, şi are suficiente locuri unde poate sta la pândă. Pentru reproducere are nevoie de maluri nisipoase, unde poate săpa o vizuină. De obicei preferă cursurile de apă şi canalele cu apă curată de adâncimi mici înaintea suprafeţelor mari de apă cum ar fi lacurile de acumulare, dar locurile de pândă şi de cuibărit sunt considerentele pe baza căruia alege.

Ecologie: Populaţiile din estul Europei migrează, cele din Centrul şi Vestul continentului nu parcurg distanţe mari, şi sunt adesea decimate de iernile mai grele. Masculii sunt mai fideli locurilor de cuibărit. Ouăle sunt depuse în capătul lărgit al unei vizuine săpată în malul apei de către mascul. Vizuinele sunt deseori refolosite de-alungul anilor. Ponta alcătuită din 6-7 ouă este depusă la începutul lunii mai, ambele sexe le clocesc timp de 19-21 zile. Puii sunt hrăniţi aproape o lună după ieşirea din ou, iar după ieşirea din cuib devin repede independenţi. Produce 1-2 ponte pe an, ocazional 3. Hrana constă din peşti de apă dulce, dar şi insecte şi larve de apă. De obicei prinde hrana plonjând în apă direct din locul de pândă, sau uneori din zbor statornic deasupra apei.

Distribuţie: Palearcticul de vest şi în părţile centrale, estice şi de sud ale Asiei. La noi o întâlnim în zonele de deal şi câmpie unde îsi găseşte habitatul. Uneori şi în lacurile de acumulare din munţi.

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Situl nu este între primele Arii de Protecţie Specială Avifaunistică ca importanţă pentru această specie, astfel populaţia cuibăritoare din zonă nu este semnificativă pe plan European.

Distribuţia speciei în zona intravilanului: Specia preferă cursuri de apă cu mal abrupt, cuibărând în găuri săpate în mal. Apare regulat dea lungul râului Târnava Mică, cuibărând şi amonte şi aval de Chibed. Păsările sunt teritoriale în perioada cuibăritului, dar se mişcă mult în afara sezonului estival.

Impactul activităţii populaţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Fiindcă caracterul investiţiei nu se vor implementa activităţi la malul sau în albia râului, nu exista nici un impact asupra acestei specii.

Pentru a proteja biodiversitatea caracteristică zonei, sunt necesare câteva măsuri: păstrarea metodelor tradiţionale de cultivare a pămâturilor, evitând intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor

de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, transformarea păşunilor în terenuri arabile

se interzice braconajul, distrugerea cuiburilor, a pontei sau puilor, deranjarea păsarilor in timpul cuibăritului (colonii de starci şi ciori), scoaterea puilor pentru comerţ ilegal, prinderea puilor în capcane

se evită în limita posibilităţilor desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de şes, reglarea cursurilor râurilor

se evită cositul în perioada de cuibărire, cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristele de camp) este interzisă arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) se incearcă evitarea electrocutării şi coliziunilor in linii electrice se interzice practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren se incearcă frânarea înmulţirii necontrolate a speciilor invazive, se evită defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafaţa mari, tăierile selective

a arborilor în varsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci se evită amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate se interzice vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci se evită în limita posibilităţilor împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, faneţe etc.) se evită în aceste zone schimbarea majoră a habitatului acvatic (construirea barajelor, desecarea zonelor mlăştinoase,

regularizarea râurilor) se evită lucrările îndelungate în vecinătate cuibului în perioada de reproducere

Pag. 42




MEDIUL SOCIAL

Sănătatea umană

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de: Calitatea aerului citadin; Alimentarea cu apă potabilă; Gestionarea deşeurilor; Zgomotul urban; Habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); Calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.

Intrucât nu s-a obţinut suficiente informaţii la nivelul comunei cu privire la datele stării de sănătate a populaţiei, se aşteaptă publicarea rezultatelor ce vor fi obţinute în cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează în perioada 2007 – 2008 fiind prelungit şi în 2009, şi care are printre obiective şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi a factorilor de risc, în vederea păstrării şi promovării sănătăţii, precum şi a prevenirii îmbolnăvirilor şi complicaţiilor acestora , inclusiv cunoaşterea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sănătăţii populaţiei.

3.2 GESTIONAREA DEŞEURILOR GENERATE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI

Gestionarea deşeurilor municipale

Cantităţile de deşeuri municipale generate la nivelul Comunei Chibed se ridică la circa 170 t, într-o uşoară creştere fiind localitate rurală, cantitatea de deşeuri pe cap de locuitori este mai mică decât cea rezultată în oraşe. Compoziţia deşeurilor reflectă tendinţele naţionale, având în vedere faptul că sunt puţine tipuri de deşeuri ce pot fi valorificate, nu sunt preluate pentru reciclare nici sticlele şi borcanele, nici materiale plastice sau buteliile fabricate din PET.

Colectarea şi transportul deşeurilor menajere se realizează de catre prestatorul de serviciu public de salubrizare autorizat pe bază de contract, având în dotare un transportor container cu capacitate de 9 mc., deşeurile sunt depozitate într-un depozit neconform aflat în marginea comunei.

Deşeurile biodegradabile nu sunt colectate selectiv.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale colectate selectiv.

Pe teritoriul comunei nu sunt unităţi economice cu profil de activitate în domeniul valorificării deşeurilor.

Depozitul neconform existent în extravilanul comunei trebuie să fie tratat conform Strategiei judeţene ce va fi pusă în aplicare în anii următori, pe baza unor proiecte. Gestionarea deşeurilor de producţie – este obligaţia producătorilor de deşeuri, conform Autorizaţiilor de funcţionare emise de APM Mureş. După natura activităţii industriale trebuie urmărită activitatea turnătoriei şi a unităţii de prelucrare a lemnului.

Gestionarea deşeurilor generate de activităţile medicale

Deşeuri medicale ce rezultă din activitatea cabinetelor medicilor de familie considerate deşeuri periculoase sunt colectate şi transportate spre incinerare de către operator economic autorizat.

Gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri

În prezent, deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere şi deseuri asimilabile deseurilor menajere, nu sunt colectate selectiv. Aceste deseuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deseuri, precum şi tratarea levigatului si, în final, pot polua apa subterană.

Pentru colectarea deşeurilor de ehipamente electrice şi electronice comuna nu dispune de un punct de colectare autorizat, însă participă la colectarea acestora în cadrul campaniilor organizate la nivel naţional.

În prezent nu există date relevante privind cantitatea generată de deseuri din constructii şi demolări la nivelul judetului Mureş, de asemenea, în judet nu exista instalatii de gestionare a deseurilor din constructii şi demolari.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor la care este parte şi Comuna Chibed şi a cărui implementare va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deseurilor, a fost avizat de APM Mureş şi APRM Sibiu şi aprobat de Consiliul Judeţean , iar rezultatele acestui plan vor fi utilizate pentru completarea cunoştinţelor în domeniul gestionării deşeurilor la nivelul Comunei în cadrul monitorizării PUG-lui. Conform acestui plan, deşeurile menajere, mai puţin cele

Pag. 43




compostabile vor fi supuse selectării la o staţie din Bălăuşeri şi de acolo transporta la un depozit regional, al cărui amplasament nu a fost stabilit.

Pe teritoriul Comunei nu există idar trebuie realizat o instalaţie pentru depozitarea temporară a deşeurilor de origine animală. O societate din Târgu Mureş şi în prezent preia şi transportă acest tip de deşeuri periculoase pe bază de contract.

Zgomotul şi siguranţa circulaţiei

Poluarea sonoră existentă în ComunaChibed se datorează : traficului rutier comuna fiind traversat de drumul naţional DN 13 A, unităţilor cu activităţi comerciale- industriale amplasate în zonele de locuit.

Pentru eliminarea traficului de tranzit pe DN 13 A care traversează satul pe direcţia est- vest este nevoie de realizarea unui nou drum, paralel cu cel existent dar construit în afara satelor, proiect foarte costisitor , realizarea acestui drum cade în competenţa Ministeruluio Transporturilor. Se află în fază de proiectare o autostradă care face legătură între DN 13- E 60 şi DN 2, altfel spus între Târgu Mureş- Bălăuşeri- Iaşi, ce ar rezolva şi eliminarea tranzitului prin Chibed.

În privinţa accidentelor de circulaţie zona Comunei Chibed se situează printre zonele cu 10- 14 accidente majore de circulaţie/an.

Având în vedere circulaţia intensă pe această porţiune cu viteză în general peste nivelul admis, în condiţiile unui drum fără curbe, cu pietoni, căruţe, biciclişti, în condiţiile lipsei trotuarelor pe acest drum european în cazul amânării construcţiei centurii de ocolira a comunei, se recomandă un studiu de circulaţie pentru reducerea pericolelor de accidente.

3.3 EVOLUTIILE POSIBILE IN ABSENTA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Pag. 44




Schiţarea principalelor evoluţii probabile ale stării mediului pentru alternativa 0 (neimplementarea PUG actualizat) cuprinde prezentarea principalelor ameninţări (contaminarea solului, dispariţia speciilor, habitatelor) şi a tendinţelor pentru mediu ( modificări ale calităţii apei, aerului ).

Descrierea acestor tendinţe viitoare este limitată de următoarele incertitudini: lipsa datelor concrete referitoare la dezvoltarea viitoare a zonei, la dezvoltarea economică a comunei; progresele tehnice în diferite sectoare ( industrie, agricultură, transport , turism, etc.) fezabilitatea proiectului Sistem Integrat de Gestiune a Deseurilor Municipale in Judetul Mureş.

Componentul de mediu Evoluţie probabilă în situaţia neimplementării PUG actualizat

1 2

APA

- Nerealizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră concomitent cu construirea unei staţii de epurare conduce la evacuarea apelor uzate neepurate direct în apele de suprafaţă sau în subteran contribuind la poluarea , respectiv la creşterea gradului de poluare a acestora cu substanţe organice şi nutrienţi, periclitând astfel asigurarea stării bune existente a corpurilor de apă, respectiv neatingerea acestei stări bune a secţiunii râului Târnava Mică şi Mureş - Circulaţia intensă pe DN 13 A conduce la creşterea riscurilor de accidente, implicit a celor în care sunt antrenate vehicule ce transportă substanţe periculoase, conducând la poluarea accidentală a apelor de suprafaţă cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase.

AERUL AMBIENTAL

- Practicarea în continuare a unui transport în comun nedurabil (fără asigurarea drumului ocolitor al localităţii , zonelor pietonale şi culoarei pentru biciclişti precum şi a parcărilor amenajate corespunzător) poate conduce prin ridicarea emisiilor de gaze de eşapament la mărirea concentraţiilor de pulberi în suspensie, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf, benzen, plumb în aerul înconjurător şi prin deteriorarea calităţii acestuia la creşterea incidenţei bolilor respiratorii.- Arderea miriştilor şi al deşeurilor de toate tipurile produce emisii poluante cu conţinut de oxid de carbon, oxizi de azot, acid clorhidric, particule, dar şi dioxine foarte toxice- Prin neameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte designul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică va creşte cantitatea de dioxid de carbon emis ( gaz cu efect de seră) rezultat în urma arderii combustibililor fosili la producerea energiei convenţionale.

SOL

- Neadoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone ( inundaţii, alunecări de teren, eroziuni)- Ocuparea terenurilor cu destinaţie agricolă cu costrucţii conduce la extinderea suprafeţelor construite şi impermeabile cu efect asupra solului şi corpului de apă subterană. - Lipsa spaţiilor special amenajate pentru colectarea şi tratarea în siguranţă a deşeurilor, contribuie la poluarea apelor şi solului cu influenţe directe asupra florei şi faunei.

FLORA ŞI FAUNA, - Distrugerea speciilor ( vânătoare , pescuit , suprapăşunat) şi a habitatului lor prin construirea diverselor obiective urbane şi industriale vor conduce la dispariţia sau scăderea până la un nivel critic a speciilor.

PEISAJ - Tăierea pădurilor din zonă şi construcţiile haotice conduce la distrugerea peisajului caracteristic zonei.

SĂNĂTATEA UMANĂ - Calitatea apei potabile din fântâni în zone unde nu a ajuns apa din reţeaua, în special în trupul Jegverem, poate avea efecte asupra sănătăţii umane.

Pag. 45




- Nerespectarea distanţelor de siguranţă între fântâni şi WC-uri şi dejecţiile de animale din gospodării ajută apariţia amoniacului, azotiţilor, fenolilor, substanţelor organice peste limitele admise .- Nivelul de zgomot ridicat datorat traficului poate avea efecte asupra sănătăţii umane în anumite zone de locuit ale comunei.

3.4 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

În tabelul 4.3.1. de mai jos sunt evidenţiate principalele probleme de mediu relevante

pentru Planul urbanistic general actualizat. Acestea au fost identificate pe baza analizei PUG existent , precum şi a analizei efectuate asupra stării actuale a mediului (cap. 4.1)

Principalele probleme legate de PUG actualizatTabel 4.3.1.

Aspecte de mediu Probleme de mediu relevante pentru PUG actualizat

APA

Calitatea apei din apele de suprafaţă pe teritoriul administrativ al Comunei Chibed este considerată corp de apă cu posibil risc de a nu atinge starea bună (în urma poluării cu substanţe organice şi cu nutrienţi) datorită lipsei canalizării Poluări din surse difuze datorită eliminării deşeurilor municipale prin depozitare necontrolată, al folosirii chimicalelor în agricultură

AER

Impact potenţial semnificativ asupra calităţii aerului produs de emisiile cauzate de:- congestiile de trafic,- infrastructurii învechite şi deteriorate- gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, metode de salubrizare inadecvate Poluarea periodică a aerului prin incendiile provocate de campări în afara locurilor organizate, inclusiv prin arderea miriştelor şi a vegetaţiei ierboaseNecesitatea utilizării unei cantităţi ridicate de combustibili fosili pentru asigurarea randamentului termic al caselor de locuit conduce la emisii ridicate de dioxid de carbon ( gaz cu efect de seră)Pierderile de metan la instalaţiile de transport şi distribuţie al gazelor naturale contribuie la creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră

SOLUL

Extinderea suprafeţelor construite şi impermeabile cu efect asupra solului şi corpurilor de apă subterană prin includerea în intravilan a unor suprafeţe de terenuri cu destinaţie agricolă Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilorAlunecări primare de teren şi zone supuse riscului de inundaţiiEroziunea în suprafaţă cauzată de dispariţia vegetaţiei originaleSuprafeţe de terenuri afectate de exces de umiditate

PĂDURILE Incendii provocate de campări în afara locurilor organizateMenţinerea suprafeţei de păduri existente cu rol important în absorbţia gazului cu efect de seră – dioxid de carbon Revizuirea planurilor de amenajamente silvice pentru păduri care asigură un microclimat

Pag. 46




acceptabil în jurul localităţilorBIODIVERSITATEA Protejarea pădurilor, a păşunilor în vederea menţinerii speciilor floristice şi faunistice

caracteristice zonei conform prevederilpr NATURA 2000

SĂNĂTATEA UMANĂ

Echipare insuficientă cu reţele de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat pe întreg teritoriu al comuneiNivelul de zgomot ridicat datorat traficului în anumite zone de locuit ale Comunei.Lipsa unui management integrat al deşeurilor generate pe teritoriul Comunei, inclusiv al deşeurilor animaliere (şi pentru cazul de epizootii)Lipsa informaţiilor legate de evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului la nivelul comunei

MANAGEMENTUL RISCURILOR UMANE

Risc crescut de inundaţii, alunecări de teren ca urmare a neluării măsurilor preventive

PEISAJUL Reţeaua de străzi comunale în stare proastă reduce atractivitatea localităţii.

TURISMUL DURABILPracticarea turismului neorganizat şi neecologic – campare neorganizată în păduri, folosirea focului, prepararea hranei, resturi menajere în multe cazuri duce la poluarea mediului, degradarea peisajului şi distrugerea valorilor naturale.

4. FORME DE IMPACT

4.1 OBIECTIVELE, INDICATORII ŞI ŢINTELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Setul de obiective relevante privind mediul, cuprins în Tabel 5.1.1., s-a stabilit pe baza: obiectivelor de mediu deja cuprinse în actele normative şi de politică de la nivel comunitar, naţional, regional , local aspectelor de mediu relevante pentru PUG actualizat, prezentate la pct.4.3. obiectivelor de mediu deja definite ale PUG actualizat

Pag. 47




Tabel 5.1.1.ASPECTE DE MEDIU OBIECTIVELE DE MEDIU INDICATORI ŢINTE

0 1 2 3

APĂ

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apa de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al Comunei în scopul prevenirii deteriorării ulterioare ale acestora

Concentraţii de substanţe organice şi nutrienţi

Menţinerea stării bune a corpurilor de apă de suprafaţă pe teritoriul administrativ

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpului de apă posibil la risc de a nu atinge starea bună pe râul Târnava Mică şi afluenţii acestuia în scopul îmbunătăţirii stării acestuia

Concentraţii de substanţe organice şi nutrienţi

Atingerea stării bune a corpului de apă pe secţiunea râul Târnava Mică

Realizarea sistemelor de canalizare în satul Chibed în conformitate cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate, transpuse în legislaţia românească prin HG 188/2002 cu modificările ulterioare, coroborat cu cele ale Tratatului de aderare la UE

- realizarea reţelei de canalizare menajeră şi de staţie de epurare

- concentraţii de materii în suspensie, de substanţe organice (CBO5, CCO), de fosfor total şi de azot total în evacuările de la staţia de epurare

- Colectarea tuturor apelor uzate menajere rezultate pe teritoriul administrativ Eliminarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane

AERUL

Mentinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limite prevăzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon şi sub valorile-ţintă şi obiectivele pe termen lung pentru ozonul troposferic

Concentraţii de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM 10 şi PM 2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon, ozonul troposferic în aerul înconjurător

Concentraţiile evaluate pentru aceste indicatori de calitate să nu depăşească valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane şi pentru protecţia ecosistemelor,prevăzute în Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru perioadele de mediere specificate

Reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului - fluxul autovehiculelor pe drumurile naţionale situate în intravilan

Reducerea cu cel puţin 20% a concentraţiilorde NOx, SOx, pulberi în suspensie şi CO în aerul ambiental pânã în 2010

Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3) şi compusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic

Cantitatea de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniu, compuşi organici volatili emisă in decursul unui an calendaristic

Reducerea cu 30% a emisiilor de SO2, NH3 şi cu 20% a emisiilor de NOx pentru anul 2010 faţă de 1999.

SCHIMBĂRICLIMATICE

Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor Emisiile de gaze cu efect de seră Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de 1989

Pag. 48




până la 2012;

Limitarea costurilor economice, de mediu şi sociale pe termen lung a efectelor schimbarilor climatice

Emisiile rezultate din activitatea umană, provenite de la surse şi din retinerea prin absorbtie a gazelor cu efect de sera de către vegetaţia forestiere ( fondul forestier) de pe teritoriul administrativ

- Reducerea cu30% a emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor până în 2020 comparativ cu anul 2000

SOLUL

Reducerea contaminării şi salvgardarea calităţii şi cantităţii de sol suprafaţa de teren poluat Redarea în circuitul natural / economic asuprafeţelor afectate

Reducerea ocupării de noi terenuri prin sprijinirea dezvoltării pe terenuri recuperate suprafaţă/ pierdere de terenuri verzi/ terenuri recuperate şi proporţia posibil de reutilizat;

Păstrarea funcţiilor solului

Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea de suprafaţã şi alunecări Suprafeţe de teren la care s-a implementat sisteme de consolidare/stabilizare a solului

Execuţia lucrãrilor de combatere a eroziunii de suprafaţã şi împãdurirea suprafeţelor de teren din zona alunecãrilor activesau stabilizate cu panta mai mare până la 2013

ZGOMOT Reducerea zgomotului şi vibraţiilor în zonele rezidentiale - reclamaţii referitoare la zgomot primite în perioada de

- reducere cu 50% a reclamaţiilor referitoare la

Pag. 49




valabilitate a PUG actualizat zgomot

Reducerea poluării fonice provenite din transport rutier - număr de locuitori din zona centrală supus depăşirii nivelului de zgomot admis

Reducerea expunerii la zgomotul ambiant;Realizarea cartării zgomotului incepand cu anul 2011 cu metodele de evaluare prevazute in HG 321/2005 , cu modificările ulterioare

ENERGIE

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor energetice - economii de energie ( PJ)

- Realizarea unei economii de energie de cca. 25% fatã de situatia actualã prin aplicarea mãsurilor de reabilitare termicã la caselor vechi- Promovarea utilizării energiei curate (în special energia hidro, geotermala, eoliana, solara şi cea rezultată prin arderea biogazului sau biomasei).

economii de energie ( PJ)

Utilizarea biocarburanţilor într-o cantitate de minimum 5,75%, calculata pe baza continutului energetic al tuturor tipurilor de benzina şi motorina utilizate in transport, introduse pe piata pana la data de 31 dec. 2010.

TRANSPORTSprijinirea transporturilor mai puţin dăunătoare mediului şi promovarea dezvoltării şi utilizării transporturilor publice

Investiţii în dezvoltarea transporturilor publice

Creştere cu 20% a investiţiilor până în 2013

Promovarea dezvoltării durabile în special prin reducerea la minim a efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi prin îmbunătăţirea siguranţei

- fluxuri de trafic pe drumurile naţionale existente pe teritoriu

Imbunătăţirea calităţii carburanţilor folosiţi în transporturi pentru a reduce consumul de benzină cu plumb şi motorină cu sulf şi a sprijini utilizarea eco-carburanţilor (de ex. Biocombustibili pe bază de uleiuri vegetale pentru motoare Diesel şi etanol pentru motoare Otto)

Pag. 50




administrativnr. accidente rutiere/locuitor

Reducerea traficului de tranzit în zonele sensibile ( zone de locuit, etc.) - fluxul de trafic în centrul comunei

Reducerea traficului de tranzit în zona centrală a comunei

BIODIVERSITATE, FAUNĂ ŞI FLORĂ

Menţinerea suprafeţelor împădurite , a păşunilor şi a zonelor umedeEvitarea distrugerii cuiburilor, comerţului cu ouă, cu pui, a braconajuluiEvitarea chimizării şi a utilizării excesive a maşinilor agricoleLucrările de construcţii se vor executa în afara perioadei reproducerii păsărilor

suprafaţa totală împădurită din teritoriul administrativ

Menţinera procentului de 26,21 % de păduri

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Reducerea la minim a producţiei de deşeuri reducerea producţiei de deşeuri în perioada de valabilitate PUG

Creşterea cantităţii de deşeuri reutilizate sau recuperate prin reciclare sau compostare, depăşeşte posibilităţile Consiliului local, preluarea deşeurilor de hârtie, sticle, PET trebuie organizat la nivel naţional

cantitatea de deşeuri valorificate prin reciclare/ an

până în anul 2012, creşterea cantităţii reciclate la 55 % din totalul deşeurilor produse

Implementarea unui sistem de colectare , transport şi stocare al deşeurilor fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu prin operator regional conform Strategiei Judeţene. Închiderea depozitului existent şi urmărirea postinchidere.

- Populaţia deservită(% din nr. total depopulaţie)

- Cantitatea de deşeuri transportate /an

- Staţia de transfer realizatăpentru deşeuri municipale- Punct de stocare realizat pentru deşeuri animaliere

- Colectarea selectivã a deşeurilor pentru 100 % din populaţia rurală până în anul 2015- Separarea la sursã a deşeurilor şi reducerea cantitãţilor de deşeuri depozitate în depozitul neconform - Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală,exprimată gravimetric,produsă în anul 1995, înmaximum 5 + 4 ani de la data de 16 iulie 2001

POPULAŢIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ

Reducerea riscurilor pentru sănătate – reducerea numărului de locuitori, inclusiv de gravide şi copii, expuşi la substanţe toxice din mediu, agenţi biologici şi zgomot excesiv

- număr de locuitori din zonele la care sunt depăşite valorile limită din standarde

- cunoaşterea ponderii factorilor de risc legate de calitatea mediului pentru bolile cu impact

Pag. 51




de mediu major asupra sănătăţii populaţiei din Comună

Reducerea numărului de locuitori (inclusiv copii) care nu dispun de apă potabilă. - numărul de locuitori cu alte surse de aprovizionare a apei potabile decât sistemul centralizat de apă potabilă

Satisfacerea cerinţelor de apã în Chibed

PEISAJUL Armonizarea cadrului natural cu cel construit, crearea de noi spaţii verzi Suprafaţa de spaţiu verde/locuitor

Amenajarea din terenul proprietate punlică a unor spaţii verzi noi

TURISM DURABIL

Elaborarea şi implementarea strategiei locale de dezvoltare a turismului durabil în beneficiul populaţiei locale

Nr. de investiţii/acţiuni realizate pentru implementarea strategiei

Reducerea deficienţelor existente în infrastructura specifică turistică

Pag. 52




4.2 MODUL DE LUARE ÎN CONSIDERARE A OBIECTIVELOR DE MEDIU ŞI A ORICĂROR CONSIDERAŢII DE MEDIU PE PARCURSUL PREGĂTIRII PLANULUI ACTUALIZAT

Pe parcursul pregătirii planului actualizat s-a urmărit evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele Planului urbanistic general actualizat şi obiectivele de mediu relevante , identificarea atât a sinergiilor cât şi a neconcordanţelor posibile

La matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante se utilizează următoarele simboluri:

+ obiectivele sunt compatibile

X obiectivele sunt incompatibile

? compatibilitatea depinde de anumite prezumţii

Căsuţă liberă - dacă nu există nici o legătură între două obiective date

a. Matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante în domeniul protecţiei apelor

Obiectivele PUG actualizat Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apa de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al Comunei care şi-au atins starea bună a apelor în scopul prevenirii deteriorării ulterioare ale acestora

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpului de apă posibil la risc de a nu atinge starea bună pe râul Târnava Mică în scopul îmbunătăţirii stării acestuia

Realizarea sistemelor de canalizare şi construirea staţiei de epurare a apelor uzate menajere în conformitate cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, transpuse în legislaţia românească prin HG 188/2002 cu modificările ulterioare, coroborat cu cele ale Tratatului de aderare la UE

1.Crearea şi asigurarea unor spatii locale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală

??

+

2.a.Asigurarea unui transport în comun durabil, cu legături coordonate către reţelele

? ? +

Pag. 53




regionale de transport,2.b.Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelei de canalizare , inclusiv construirea staţiei de epurare a apelor uzate

+ + +( sinergie)


?

3. Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar

? ? +

4. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic

? ? +

5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pietelor locale ale fortei de munca,în special prin promovarea activităţilor legate de servicii şi activităţi industriale nepoluante, turism durabil şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

? ? +

Pag. 54




b. Matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante în domeniul aerului şi schimbărilor climatice

OBIECTIVELE DE MEDIU RELEVANTE ÎN DOMENIUL AERULUI/SCHIMBĂRILOR CLIMATICEObiectivele PUG actualizat Mentinerea calităţii aerului

înconjurător sub valorile limite prevăzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate dioxid de sulf, dioxid de azotşioxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10şiPM2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon şi sub valorile-ţintă şi obiectivele pe termen lung pentru ozonul troposferic

Reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului


Reducerea emisiilor

specifice de CO2 pe

cap de locuitor

Limitarea costurilor

economice, de mediu

şi sociale pe termen

lung a efectelor

schimbarilor climatice

1. Crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală

?+

?

? +

2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, cu legaturi coordonate către reţelele regionale de transport,

+ +(sinergie)

+ + +

2.b. Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate în staţia nou construită

+ +


+ + + +

3. Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul

? ? ? ? ?

Pag. 55




comunei ca tot unitar


+ + + + +

5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pietelor locale ale fortei de munca, în special prin promovarea activităţilor legate de servicii şi industrie nepoluantă durabil şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

? ? ? ? +

c. Matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante în domeniul protecţiei solului.

OBIECTIVELE DE MEDIU RELEVANTE ÎN DOMENIUL SOLULUIObiectivele PUG actualizat Reducerea contaminării şi salvgardarea

calităţii şi cantităţii de sol Reducerea ocupării de noi terenuri prin sprijinirea dezvoltării pe terenuri recuperate

Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea de suprafaţã, alunecări

1. Crearea şi asigurarea unor spatii urbane de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală

+ + +

2.a.Asigurarea unui transport în comun durabil, cu legaturi coordonate către reţelele regionale de transport

+ +

2.b. Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate în staţia proiectată

+ +

2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturaleşigestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor.

+

3. Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunăului ca tot unitar

+ +

4. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic +5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pietelor locale ale fortei de munca, în special prin

?

Pag. 56




promovarea activităţilor legate de servicii, mindustrii nepoluante şi turism, oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

d. Matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante în domeniul conservării

biodiversităţii, faunei şi florei

Obiectivele PUG actualizat Menţinerea suprafeţelor împădurite Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor

1. Crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală

+ ?


?

2.b. Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare, inclusiv epurarea apelor uzate în staţia de epurare proiectată nu de mult

+ +


+

3. Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar4. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic ?5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp a pietelor locale ale fortei de munca, în special prin promovarea activităţilor legate de turism durabil, servicii şi industrie nepoluante prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

+ ?

Pag. 57




e. Matricea de evaluare a compatibilităţilor obiectivelor Planului Urbanistic General actualizat cu obiectivele de mediu relevante în domeniul sănătăţii umane

Obiectivele PUG actualizat Reducerea riscurilor pentru sănătate – reducerea numărului de locuitori, inclusiv de gravide şi copii, expuşi la substanţe toxice din mediu, agenţi biologici şi zgomot excesiv

Reducerea numărului de locuitori (inclusiv copii) care nu dispun de apă potabilă.

Reducerea la minim a producţiei de deşeuri

Creşterea cantităţii de deşeuri reutilizate sau recuperate prin reciclare inclusivcompostare

Implementarea unui sistem de colectare , transport şi stocare al deşeurilor fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu, inchiderea depozitului existent

1. Crearea şi asigurarea unor spatii re- zidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală

+ + + ?lipsă prevedere spaţiu pentru stocare deşeuri animaliere


+ + + +

2.b. Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate în staţia de epurare

+

2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor. 3. Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar

+ +


+ +

5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp a pietelor locale ale fortei de munca,în special prin promovarea activităţilor legate de turism durabil, servicii, industrie nepoluantă şi

+ + +

Pag. 58




prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

RECOMANDĂRI SEA:- asigurarea unei suprafeţe de teren pentru punctul de stocare a deşeurilor animaliere – inclus în Propunerea de zonare a teritoriului, respectiv în Regulamentul local.

Pag. 59




4.3 PREDICŢIA ŞI EVALUAREA EFECTELOR ALE PUG ACTUALIZAT ŞI ALE ALTERNATIVEI SALE

Predicţia şi evaluarea efectelor PUG actualizat şi ale alternativelor sale au la bază: Starea actuală a mediului în Comuna Chibed, prezentată la capitolul 4, în care au fost specificate şi tendinţele

probabile de evoluţie a mediului pentru alternativa zero ( fără implementarea PUG actualizat) Rezultatele aşteptate ale implementării PUG actualizat, prezentate la subcapitol 3.2. Opţiunile relevante identificate în PUG actualizat şi în PUG existent (alternativa zero), prezentate la subcapitol 3.4. Matricea de evaluare a compatibilităţii obiectivelor PUG cu obiectivele de referinţă privind mediul prezentată la

subcapitol 5.2

Pentru a realiza evaluarea semnificaţiei efectelor trebuie să amintim că obiectivul principal al PUG revizuit este asigurarea unei dezvoltări urbanistice integrate pentru comună ca un tot unitar.

In scopul atingerii acestui obiectiv au fost identificate următoarele obiective specifice:1. Crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală, înteleasă în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, sociale şi ecologice ;2.a. Asigurarea unui transport în comun durabil, accesibil şi abordabil ca pret, cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, acordând o atenţie deosebită gestionarii traficului şi creării de legături între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate ciclistilor şi pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de cele de birouri, de mediu şi de spatiile publice;2.b. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv construirea unei staţii de epurare a apelor uzate

2.c. Eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice de utilităţi, inclusiv sporirea eficienţei energetice a clădirilor. 3.Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar4.Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic prin ameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte designul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică., precum şi îmbunătăţirea standardelor de locuit pentru noile clădiri5. Consolidarea economiei locale şi în acelasi timp, a pietelor locale ale fortei de munca,în special prin promovarea activităţilor legate de turism durabil, servicii, industrie nepoluante şi prin oferirea de servicii de calitate în acest domeniu.

Pentru aprecierea predicţiilor şi efectelor s-a considerat o scară de valori de la -1la +3 reprezentând: ± 3 efect pozitiv/negativ major ( semnificativ) ± 2 efect pozitiv/negativ mediu ( potenţial semnificativ) ± 1 efect pozitiv/negativ nesemnificativ ( minor) - Efect neutru

La evaluarea semnificaţiei efectelor prezise au fost analizate următoarele întrebări: Va conduce oricare dintre opţiunile alternative propuse la riscul încălcării standardelor de mediu? Poate conduce oricare dintre opţiunile alternative propuse la neîndeplinirea politicilor sau ţintelor de mediu? Ar putea afecta oricare dintre opţiunile alternative propuse resursele de mediu: arii naturale protejate, peisaje,

resurse de apă, resurse agricole, situri culturale

Ţinând cont de scara de valori specificată şi de întrebările precizate mai sus echipa SEA a realizat evaluarea obiectivelor specifice atât la PUG revizuit cât şi la PUG existent ( alternativa 0).

Rezultatele evaluării efectelor diferitelor alternative sunt prezentate în Tabele 5.3.1. şi 5.3.2.

(Matricea de evaluarea efectelor alternativelor)

Pag. 60




TABEL 5.3.- Matricea de evaluare a efectelor alternativelor

Obiectivul specific nr. 1: Crearea şi asigurarea unor spatii urbane de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în

cultura arhitecturală, înteleasă în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, socialeşiecologice ;

Tabel 5.3.1.

PUG existent – ALTERNATIVA ZERONu există suprafeţe libere incluse în intravilan cu destinaţia de construcţii de locuinţă, inexistenţa legăturilor eficiente între aceste zone

PUG REVIZUIT – ALTERNATIVA 1Modificarea teritoriului inclus în intravilan prin includerea unor suprafeţe cu folosinţă agricolă în intravilan, mărirea suprafeţei zonelor pentru locuinţe individuale, a spaţiilor verzi naturale sau amenajate şi a zonelor destinate pentru turism, agrement, sport, împărţirea teritoriului Comunei în 18 unităţi teritoriale de referinţă în baza caracterului (omogenitatea urbanistică),funcţiunii dominante a zonei, delimitării localităţilor componente, zonelor pentru care se prevede elaborarea de planuri urbanistice zonale sau de detaliu, posibilităţii delimitării prin limite fizice existente pe teren.

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE

Indicatori relevanţi /Intrebări orientative

Comentarii/explicaţii privind efectele probabile asupra mediului

Efectul Comentarii/explicaţii privind efectele probabile asupra mediului

Efectul

Ter-menscurt

Ter-menme-diu

Ter-menlung

Ter-menscurt

Ter-menme-diu

Ter-menlung

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apa de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al comunei care şi-au atins starea bună a apelor în scopul prevenirii deteriorării ulterioare ale acestora

- debite de apă uzate neepurate corespunzător evacuate anual în aceste corpuri de apă Va reduce emisia de ape uzateneepurate?

Va periclita îndeplinirea ţintei de mediu?

S-a propus realizarea canalizării fără a proiecta concret acest sistem. Mărirea intravilanului fără un studiu de impact pe terenuri împrăştiate, în câmp a contribuit la emisia de ape uzate neepurate în apele de suprafaţă

-1 -2 -3 Încluderea în intravilan a unor terenuri compacte, unde obligatoriu se vor proiecta toate reţelele de utilităţăţi favorizează realizarea sistemului centralizat de canalizare şi epurare ape uzate pe Comună, inclusiv a sistemelor locale într-o perioadă mai scurte neafectînd astfel ulterior starea bună a corpurilor de apă de suprafaţă

-2 ±1 +2

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpului de apă posibil la risc de a nu atinge starea

debite de apă uzate cu concentraţii de substanţe organice şi nutrienţi evacuate anual

-3 -3 -2 Favorizează realizarea sistemului centralizat de canalizare şi epurarea apelor uzate , într-o perioadă mai scurtă contribuând

-2 -1 +1

Pag. 61




bună pe râul Târnava Mică cu afluenţi în scopul îmbunătăţirii stării acestuia

în mod indirect la atingerea stării de bună calitate a râului Târnava Mică în timp

Realizarea sistemelor de canalizare (reţele de canalizare şi staţie de epurare), epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere în conformitate cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, transpuse în legislaţia românească prin HG 188/2002 cu modificările ulterioare, coroborat cu cele ale Tratatului de aderare la UE

- lungimea reţelei de canalizare- concentraţii de materii în suspensie, de substanţe organice (CBO5, CCO), de fosfor total şi de azot total în evacuările de la staţia de epurare

Va conduce la evacuări de concentraţii de poluanţi peste valori limită admise?Va conduce la neîndeplinirea ţintelor de mediu?

Realizarea canalizării apelor uzate menajeră pentru un intravilan cu multe incluziuni de terenuri agricole este mult mai costisitoare , riscul neîndeplinirii a ţintelor de mediu pentru acest obiectiv este mai mare

-2 -2 -2 Extinderea canalizării pentru un intravilan compact sistematizat este mult mai avantajoasă, riscul pentru neîndeplinirea ţintelor de mediu pentru acest obiectiv este mult mai mic

0 +1 +2


Nivelurile deemisii (sursefixe şi mobile)

Va conduce la riscul încălcării a standardului de mediu pentru aerul inconjurător?

In cadrul unui intravilan cu incluziuni de societăţi productive conduce la ridicarea numărului surselor fixe de emisie în aerul înconjurător

-2 -2 -2 In cadrul unui intravilan compact punând accentul pe funcţii de locuire, turism, servicii, unităţi nepoluante şi spaţii verzi se va asigura menţinerea calităţii aerului înconjurător

0 0 0


- fluxul autovehiculelor pe drumurile naţionaleVa conduce la neîndeplinirea ţintelor de mediu?

Traficul intens pe DN 13 A produce poluarea intensă a aerului ce nu poate fi influenţat de consiliul local

-2 -2 -2 Îmbunătăţirea nivelului tehnic al parcului auto şi folosirea carburanţilor de calitate superioară reduce noxele emise de circulaţie.

-1 -1 -1

Pag. 62




Numai realizarea centurii de ocolire a localităţilor rezolvă grosul problemelor.


- Cantitatea de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniu, compuşi organici volatili emisă in decursul unui an calendaristic

Va reduce emisia de poluanţi cu efect acidifiant?

S-a propus trecerea la gaze naturale pentru încălzirea locuinţelor,astfel se reduc emisiile de SO2.Noxele emise de agricultură nu pot fi modificate semnificativ.Industriile recomandate în comună sunt puţin poluante.

-2 -2 -2 In intravilanul compact probabilitatea existenţeimai multor surse de emisie ale poluanţilor cu efect acidifiant este mult mai mică, se poate reliza sisteme comune de încălzire. Se recomandă acceptarea unor industrii care nu emit poluanţi.

-1 -1 -1

Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor

Emisiile de gaze cu efect de seră

Va conduce la neîndeplinirea ţintei de mediu pentru acest obiectiv ?

Ca mai sus -2 -2 -2 Se recomandă utilizarea instalaţiilor de încălzire cu randamente ridicate pentru reducerea emisiilor de CO2, şi se recomandă folosirea combustibililor regenerabile.

-1 -1 -1

Limitarea costurilor economice, de mediu şi sociale pe termen lung a efectelor schimbarilor climatice


Ca mai sus -2 Ca mai sus -1

Reducerea contaminării şi salvgardarea calităţii şi cantităţii de sol

suprafaţa de teren poluat (% din intravilan)

Prin includerea în intravilan a unei suprafeţe de terenuri agricole probabilitatea contaminării solului este mai redusă din cauza neutilizării chimicalelor

-2 -2 -2 Prin transformarea suprafeţelor de terenuri agricole introduse în intravilan şi realizarea construcţiilor reduce ireversibil solul pe acest teren, pe terenurile folosite pentru sport şi turism solul rămână intact

-1 -1 -1

Reducerea ocupării de noi terenuri prin sprijinirea dezvoltării pe terenuri recuperate

- suprafaţă/ pierdere de terenuri verzi/ terenuri recuperate şi proporţia posibil de reutilizat;- Va afecta resursele agricole?

Prin menţinerea în intravilan a terenurilor cu destinaţie agricolă funcţiile solului nu sunt periclitate

+1 +1 +1 Prin folosirea terenurilor recuperate scade necesarul de terenuri agricole ocupate de construcţii

+2 +3 +3

Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea de

Suprafeţe de teren la care s-a implementat sisteme

Pentru suprafeţele afectate de eroziunea de suprafaţă şi de

+2 +2 +2 Pentru suprafeţele afectate de eroziunea de suprafaţă şi de

+2 +2 +2

Pag. 63




suprafaţã şi alunecări de consolidare/stabilizare a solului

Va conduce la neîndeplinirea ţintei de mediu pentru acest obiectiv?

alunecări s-a prevăzut lucrări de consolidare/stabilizare a solului

alunecări s-a prevăzut lucrări de consolidare/stabilizare a solului

Menţinerea suprafeţelor împădurite

% de suprafaţăimpădurită necesar a fi defrişată din totalul de suprafaţă împădurită

Va fi redusă suprafaţa împădurită existentă?

Realizarea anumitor construcţii (drumuri) poate avea un efect negativ ca urmare a defrişării unor suprafeţe împădurite

-1 -1 -1 Realizarea anumitor construcţii ( camping) poate avea un efect pozitiv ca urmare a împăduririi unor suprafeţe Promovarea pădurii ca o zonă importantă pentru eco – turism şi recreere

+1 +1 +2

Reducerea riscurilor pentru sănătate – reducerea numărului de locuitori, inclusiv de gravide şi copii, expuşi la substanţe toxice din mediu, agenţi biologici şi zgomot excesiv, creşterea protecţiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor detrafic

- reclamaţii referitoare la la zgomot primite în perioada de valabilitate a PUG actualizat - număr de locuitori din zona centrală supus depăşirii nivelului de zgomot admis - fluxuri de trafic pe drumurile naţionale existente pe teritoriu administrativnr. accidente rutiere/locuitor

PUG-l prevede realizarea unui drum ocolitor pentru localitate care poate conduce lareducerea numarului autovehiculelor grele carecircula pe drumurile principale, ceea ce va aveaefect pozitiv asupra calităţii aerului din zona urbană, precum şi la reducerea poluarii fonice şi a vibraţiilor induse de traficul greu. A fost ca o recomandare, fără proiect aprobat, altfel nu este competenţa Consiliului local

+1 +1 +1 În PUG se recomandă realizarea unui drum naţional paralel cu cel existent, care să ocolească localităţile rurale, nu este competenţa C.L. Trebuie rezolvată şi trotuare lângă străzi şi DN 13 A, treceri de pietoni semnalizate, locuri de parcare, staţii de autobuze pentru reducerea poluării chimice şi fonice, reducerea riscului de accidente rutiere.

+2 +3 +3

Reducerea numărului de locuitori (inclusiv copii) care nu dispun de apă potabilă

- număr de locuitori cu alte surse de aprovizionare a apei potabile decât sistemul centralizat de apă potabilă

PUG-l prevede extinderea reţelei centralizate de apă potabilă

+2 +2 +2 PUG-l prevede extinderea reţelei centralizate de apă potabilă pentru toţi locuitori

+2 +2 +2

Implementarea unui sistem de colectare ,

- Populaţia deservită(% din nr. total de

PUG prevedea realizarea unui depozit conform pentru eliminarea

-1 -2 -3 PUG-ul este în concordanţă cu prevederile SNGD, PNGD, PRGD şi

+1 +2 +32

Pag. 64




transport şi stocare al deşeurilor fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu

populaţie) - Cantitatea de deşeuri transportate /an

- Staţia de transfer realizatăpentru deşeuri municipale- Punct de stocare realizat pentru deşeuri animaliere

deşeurilor municipale rezultate pe teritoriul administrativ al Comunei, cea ce contravine prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, PRGD-lui şi este nefezabil din punct de vedere economicIn Regulamentul Local aferent PUG nu au fost specificate suprafeţele necesare pentru punctele de colectare selective a deşeurilor în comună

prevede colectarea şi transportul deşeurilor menajere de către un operator regional până la staţia de transfer din Comuna Bălăuşeri, şi măsuri de inchidere aq depozitului existent.

În această variantă nu este specificat punctul de stocare provizorie a deşeurilor animaliere.

Crestereagradului desiguranta inconditii de riscurinaturale

Va reducepierderile devietiomeneşti şide bunuri?

Riscurile naturale sunt determinate de hazardurilenaturale, de vulnerabilitatea elementelor expuse şi deexpunerea acestora.Hazarduri naturale cele mai importante în condiţiile ţăriinoastre, se consideră cele determinate de următoarelefenomene potenţiale:- cutremure,- inundaţii şi viituri,- alunecări de teren.In PUG s-a luat în considerare aceste riscuri naturale şi în Regulamentul local aferent PUG s-a reglementat aceste terenuri. In zonele cu riscuri naturale sunt instituite interdicţii de construire până la eliminarea riscurilor reducând astfel vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor.Evident se păstrează un anumit risc dat de producereaunor fenomene meteorologice sau hidrologiceextraordinare sau de evenimente

+2 +3 +3 In PUG s-a luat în considerare riscurile naturale şi în Regulamentul local aferent PUG s-a reglementat aceste terenuri. In zonele cu riscuri naturale sunt instituite interdicţii de construire până la eliminarea riscurilorreducând astfel vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor.Evident se păstrează un anumit risc dat de producerea unor fenomene meteorologice sau hidrologiceextraordinare sau de evenimente (cutremure sau ploi maxime) care pot pune în pericol siguranţa unor construcţii

+2 +3 +3

Pag. 65




(cutremure sau ploi maxime) care pot pune în pericol siguranţa unor lucrări

Armonizarea cadrului natural cu cel construit, crearea de noi spaţii verzi , protejarea şi gestionarea durabilă a acestora

Va asigura realizarea construcţiilor fara afectarea cadrului natural?Va conduce la îndeplinirea ţintelor de mediu pentru suprafeţe de spaţiu verde din intravilan?

Conform Regulamentului Local de urbanism la autorizarea construcţiilor se vor specificacondiţiile pentru încadrarea în arhitectura tradiţionalăpentru a se evita poluarea peisajului cu construcţii cenu corespund aspectului general al zonei şi se varecomanda utilizarea de materiale tradiţionale.Suprafaţa pentru amenajarea spaţiului verde impus în intravilan este asigurată prin PUG însă trebuie amenajată/reabilitată pentru îndeplinirea rolului în domeniul imbunătăţirii factorilor de mediu şi a calităţii vietii

-1 -2 -2 Conform Regulamentului Local de urbanism la autorizarea construcţiilor se vor specifica condiţiile pentru încadrarea în arhitectura tradiţionalăpentru a se evita poluarea peisajului cu construcţii cenu corespund aspectului general al zonei şi se vaurmări utilizarea de materiale tradiţionale.Suprafaţa pentru amenajarea spaţiului verde impus în intravilan este asigurată prin PUG însă trebuie amenajată/ reabilitată pentru îndeplinirea rolului în domeniul imbunătăţirii factorilor de mediu şi a calităţii vieţii. Realizarea unei zone de agrement va contribui la mărirea zonelor de agrement, sport şi turism.

+1 +2 +2

Elaborarea şi implementarea strategiei locale de dezvoltare a turismului durabil în beneficiul populaţiei locale pe baza patrimoniului natural, peisagistic şi cultural

Va reduce daunelecauzate de turismmediului?

Dezvoltarea unui turism durabil necesită ca în principalele puncte de interes ale zonelor construite să se amplaseze indicatoare de monumente istorice şi trasee turistice şiinformaţii asupra regulamentelor locale de, vizitare.

+2 +2 +2 Dezvoltarea unui turism durabil necesită ca înprincipalele puncte de interes ale zonelor construite să se amplaseze indicatoare de trasee turistice şi informaţii asupra regulamentelor locale de vizitare. Aceasta va permite ca localnicii şi turistii sa fie informati asupra unor case memorile şi monumente de interes local

+2 +2 +2

Luarea măsurilor pentru Menţinerea numărului de Nu sunt prevederi -3 -3 -3 Delimitarea zonelor +2 +2 +2

Pag. 66




protejarea speciilor protejate în Reţeaua EUROPA 2000

specii de păsări pe teritoriul administrativ al comunei

protejate.Păstrarea suprafeţelor pădurilor, păşunilor şi a zonelor umede, evitarea utilizării chimicalelor şi mecanizării excesive în agricultură. Protejarea cuiburilor şi a puilor, executarea lucrărilor necesare în alte perioade. Educarea copiilor şi a adulţilor pentru cunoaşterea şi ocrotirea speciilor periclitate.

Obiectivele specifice 3, 4 şi 5 prezinta efecte asemănătoare celor specificate în Tabele 5.3.1 şi 5.3.2.

Obiectivul specific nr. 2. Modernizarea retelelor de infrastructură şi cresterea eficientei energetice prin:

asigurarea unui transport în comun durabil, cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, acordând o atenţie deosebită gestionăriii traficului şi crearii de legaturi între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de cele de birouri, de mediu şi de spatiile publice.

îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv epurarea apelor uzate eficienţa energetică, utilizarea ratională a resurselor naturale şi sporirea eficienţei energetice a clădirilor

Tabel 5.3.2.PUG EXISTENT – ALTERNATIVA ZEROExtinderi şi modernizări la trama stradală Amenajarea intersecţiilor problematice DN 13 A cu străzile comunaleAmenajarea trotuarelor pietonale. Amenajarea de parcaje în toate zonele funcţionaleExtinderea reţelei de apă potabilă, sistemul centralizat de canalizare menajeră .

PUG REVIZUIT – ALTERNATIVA 1Separarea traficului greu de traficul local, amenajarea intersecţiilor între DN 13 A cu străzile comunale, amenajarea de parcaje în toate zonele funcţionaleModificări ale infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare , inclusiv construirea staţiei de epurareModificări în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi , respectiv lucrări de reabilitare, renovare la clădiri vechi, pentru reducerea pierderilor de căldură

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE

Indicatori relevanţi /Intrebări orientative

Comentarii/explicaţii privind efectele probabile asupra mediului

Efectul Comentarii/explicaţii privind efectele probabile asupra mediului

Efectul

Ter-men

Ter-men

Ter-men

Ter-me

Ter-men

Ter-men

Pag. 67




scurt me-diu

lung nscurt

me-diu

lung

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apa de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al comunei care şi-au atins starea bună a apelor în scopul prevenirii deteriorării ulterioare ale acestora

Debite de apă uzate neepurate corespunzător evacuate în aceste corpuri de apă Timp de interventie in caz de poluariaccidentale

Va reduce emisia de ape uzateneepurate?

Va periclita îndeplinirea ţintei de mediu?

Realizarea unui sistem centralizat de canalizare menajeră pe localitate Chibed elimină evacuarea apelor uzate neepurate, contribuând astfel la menţinerea stării bune a corpurilor de apă de suprafaţă.Efectul este cumulativ.

Existenţa unui sistem de comunicaţii, mai alestelefonia mobila, permite anunţarea unor situaţii depoluare, reducându-se astfel impactul potenţial asupracorpurilor de apă şi timpul de intervenţie

+2 +3 +3 Realizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră şi epurare ape uzate pe localitate Chibed, contribuie la menţinerea stării bune a corpurilor de apă de suprafaţă.Efectul este cumulativ

Existenţa unui sistem de comunicaţii, mai ales detelefonie mobilă permite anunţarea unor situaţii depoluare, reducându-se astfel impactul potenţial asupra corpurilor de apă şi timpul de intervenţie

+2 +3 +3

Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpului de apă posibil la risc de a nu atinge starea bună pe râul Târnava Mică în scopul îmbunătăţirii stării acestuia

Debite de apă uzate cu concentraţii de substanţe organice şi nutrienţi evacuate anual în râul Târnava Mică

Prin realizarea reţelei centralizat de canalizare menajeră şi construirea staţiei de epurare va fi asigurată o epurare eficientă a apelor uzate evacuate în râu contribuind astfel la atingerea stării bună a acestuia.Efectul este cumulativ

+2 +2 +3 Prin extinderea reţelei centralizat de canalizare menajeră şi construirea staţiei de epurare al comunei va fi asigurată o epurare eficientă a apelor uzate evacuate în râul Târnava Mică contribuind astfel la atingerea stării bună a acestuia. Efectul este cumulativ

+2 +3

Realizarea sistemelor de canalizare (reţele de canalizare şi staţii de epurare); epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere în conformitate cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, transpuse în legislaţia românească prin

Lungimea reţelei de canalizare/localitateConcentraţii de materii în suspensie, de substanţe organice (CBO5, CCO), de fosfor total şi de azot total în evacuările de la staţia de epurare

Va conduce la evacuări de concentraţii de poluanţi

Deşi s-a enunţat necesitatea realizării canalizării, din lipsa fondurilor nu s-a realizat Studiul de fezabilitate

-2 -2 -2 S-a proiectat un o reţeaua de canalizare modernă şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică, care asigură calitatea efluentului conform NTPA 001/2005.

0 +1 +2

Pag. 68




HG 188/2002 cu modificările ulterioare, coroborat cu cele ale Tratatului de aderare la UE

peste valori limită admise?Va conduce la neîndeplinirea ţintelor de mediu?


Nivelurile deemisii pe pasager-km şi pe tonă –km

Va conduce la riscul încălcării a standardului de mediu pentru aerul inconjurător?

Prin modernizarea infrastructurii rutiere, se reduce poluarea ca urmare a evitării ştrangulărilor in trafic.

±1 ±1 ±1 Prin modernizarea infrastructurii rutiere, se reduce poluarea ca urmare a evitarii strangulărilor in trafic şi creşterea vitezei de deplasare. În plus modernizarea parcului de maşini şi îmbunătăţirea calităţii carburanţilor reduce emisiile de CO, NOx, Pb, PM, COV

+2 +2 +2


Fluxul autovehiculelor pe drumurile naţionaleVa conduce la neîndeplinirea ţintelor de mediu?

Fluxul de autovehicule creşte continuu, este de dorit realizarea unor drumuri de ocolire a localităţilor de traficul greu.

-2 -2 -2 Prin realizarea centurii de ocolire scade circulaţia de tranzit, şi îmbunătăţirea calităţii carburanţilor se va reduce impactul traficului rutier asupra calităţii aerului

+2 +2 +2

Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3)şicompusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic


Va reduce emisia de poluanţi cu efect acidifiant?

Prin modernizarea infrastructurii rutiere vor fi reduse cantitatea de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx)şicompusi organici volatili (COV) ca urmare a evitării ştrangulărilor in trafic.

-1 -1 -1 Prin modernizarea infrastructurii rutiere, modernizarea parcului de maşini şi îmbunătăţirea calităţii carburanţilor vor fi reduse cantitatea de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi compusi organici volatili (COV) ca urmare a evitării ştrangulărilor in trafic.Prin modificările în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi în urma realizării unori termoizolaţii corespunzătoare cantitatea de combustibil utilizată

+2 +3 +3

Pag. 69




pentru producerea energiei termice va fi mai mică reducând astfel emisiile de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) PM şi CO2

Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor

Emisiile de gaze cu efect de seră


La obiective cu eficienţă energetică redusă cantitatea de dioxid de carbon emis ( gaz cu efect de seră) rezultat în urma arderii combustibililor fosili la producerea energiei convenţionale este mare

-2 -2 -2 Prin modificările în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi în urma realizării unor termoizolaţii corespunzătoare cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea energiei termice va fi mai mică reducând astfel emisiile de dioxid de carbon

+2 +2 +3


Suprafaţa de teren poluat (% din intravilan)Se poate evitapoluareasolului?

Realizarea sistemelor de colectare şi epurare a apeloruzate va elimina riscul poluării solului prin evacuări de ape uzate neepurate. S-a prevăzut realizarea unui depozit de deşeuri pentru localităţile vecine.

+1 +2 +2 Realizarea sistemelor de colectare a apelor uzate va elimina riscul poluării solului prin evacuări de ape uzate neepurate.Colectarea selectivă a deşeurilor municipale in conditii de siguranţă prin realizarea platformelor de precolectare a deseurilor şi a staţiei de transfer va reduce sursele de poluare difuză a solului.

+2 +3 +3


Suprafaţă/ pierdere de terenuri verzi/ terenuri recuperate şi proporţia posibil de reutilizat;Va afecta resursele agricole?

Completarea infrastructurii rutiere existente şi construirea noilor locuinţe va necesita ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul agricol

-2 -2 -2 Prin realizarea unor noi construcţii pe terenuri recuperate în urma desfiinţării unităţilor agrozootehnice şi reducerea terenului balastierei şi eliminării pericolului de eroziune nu va fi necesară transformarea unor terenuri agricole în construcţii.

+2 +2 +2

Menţinerea suprafeţelor împădurite

% de suprafaţăimpădurită necesar a fi defrişată din totalul de suprafaţă împădurită

Va fi redusă suprafaţa împădurită existentă?

Realizarea infrastructurii tehnice va necesita ocupareadefinitivă a unor terenuri din fondul agricol şi forestier

-2 -2 -2 Realizarea infrastructurii tehnice va necesita ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul agricol şi forestier.

-1 -1 -1

Reducerea riscurilor pentru sănătate –

Reclamaţii referitoare la la zgomot primite în

PUG-l prevede realizarea unui drum ocolitor pentru localitate care poate

+1 +1 +2 Există un proiect pentru drumul ocolitor prin construirea Autostrăzii

+2 +3 +3

Pag. 70




reducerea numărului de locuitori, inclusiv de gravide şi copii, expuşi la substanţe toxice din mediu, agenţi biologici şi zgomot excesiv, creşterea protecţieipopulatiei impotrivariscurilor asociateaccidentelor detrafic

perioada de valabilitate te a PUG actualizat Număr de locuitori din zona centrală supus depăşirii nivelului de zgomot admis Fluxuri de trafic pe drumurile naţionale existente pe teritoriu administrativNr. accidente rutiere/locuitor

conduce lareducerea numarului autovehiculelor grele carecircula pe drumurile principale, ceea ce va aveaefect pozitiv asupra calităţii aerului din zona urbană, precum şi la reducerea poluarii fonice şi a vibraţiilor induse de traficul greu. Se recomandă reducerea chimicalelor utilizate în agricultură.

Transilvania- Moldova, ceea ce ar duce la reducerea la minim a poluării cu gaze de eşapament şi cu zgomot...Chimicalele trebuiesc utilizate în godpodării şi în agricultuiră în cantităţi cât mai mici sub controlul specialiştilor.

Ameliorareastarii de sănătate apopulaţiei prinimplementareade masuri care sa vizeze asigurareadotarilor edilitarepentru reducerea numărului de locuitori (inclusiv copii) care nu dispun de apă potabilă

Număr de locuitori cu alte surse de aprovizionare a apei potabile decât sistemul centralizat de apă potabilă

Nr. imbolnăviricauzate deboli transmisepe cale hidrică

PUG-l prevede extinderea reţelei centralizate de apă potabilă

+2 +2 +2 PUG-l prevede extinderea reţelei centralizate de apă potabilă. Sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă astfel realizată va permite reducerea/eliminarea intreruperii in alimentarea cuapă şi implicit va asigura imbunatatirea conditiilor deigiena şi de sanatate.

+2 +3 +3

Crestereagradului desiguranta inconditii deriscuri naturale

Nr. zoneafectate deriscuri naturale

In anumite zone, în cazul ploilor torenţiale terenurile aflate lângă râuri pot fi inundate. Menţinerea albiilor libere, cu podeţe care permit scurgerea debitelor mărite reduc dar nu elimină complet acest pericol.În zonele deluroase cu panta pronunţată de unde pădurea a fost tăiată apare pericolul eroziunii, alunecări de teren, ce pot fi oprite cu lucrări de specialitate sau împădurire.

+3 +3 +3 In anumite zone, în cazul ploilor torenţiale terenurile aflate lângă râuri pot fi inundate. Menţinerea albiilor libere, cu podeţe care permit scurgerea debitelor mărite reduc dar nu elimină complet acest pericol.În zonele deluroase cu panta pronunţată de unde pădurea a fost tăiate apare pericolul eroziunii, alunecări de teren, ce pot fi oprite cu lucrări de specialitate sau împădurire

+3 +3 +3

Pag. 71




5. MĂSURI DE AMELIORARE ŞI PUNERE ÎN VALOARE

5.1 IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE, REDUCERE, AMELIORARE SAU COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA ÎN URMA IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC GENERAL

Măsurile de prevenire, reducere, compensare pentru efectele negative semnificative asupra mediului ale implementării Planului urbanistic general, identificate la cap.5 sunt cuprinse în Tabelul 6.1.1.

Măsurile de eliminare a efectelor adverse susţin în acelaşi timp şi efectele pozitive asupra mediului determinate de alternativele planului urbanistic general.

Modalităţile de compensare a efectelor negative cuprind: Impunerea de condiţii pentru proiectele, activităţile ce ar putea decurge din PUG. Introducerea de măsuri care fac componentele de mediu receptoare mai puţin vulnerabile Introducerea de măsuri de remediere a efectelor negative după ce au apărut. Introducerea de măsuri de compensare a efectelor negative prin crearea de beneficii pentru mediu în alte părţi.

Tabel 6.1.1.

ASPECTE DE MEDIU Măsurile de prevenire, reducere, compensare pentru efectele negative semnificative asupra mediului

PEISAJUL

Amenajarea /reabilitarea spaţiilor verzi pe terenuri prevăzută cu această utilizare conform PUG actualizatIntroducerea în Regulamentul Local aferent PUG actualizat interzicerea schimbării destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevăzute ca atare in PUG actualizat, reducerii suprafetelor acestora ori strămutării lor Corelarea PUG actualizat cu Programul local de imbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi

GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

Corelarea prevederilor PUG cu prevederile Master Planului pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Mureş , inclusiv cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în curs de elaborare. Colectarea deşeurilor de către un operator regional autorizat, selectarea deşeurilor la Staţia de sortare la Bălăuşeri, inchiderea depozitului existent neconform

Includerea în Propunerea de zonare a teritoriului, respectiv în Regulamentul local aferent PUG actualizat a modului de asigurarea unei suprafeţe de teren pentru punctul de stocare a deşeurilor animaliere

SĂNĂTATEA UMANĂCorelarea prevederilor PUG cu informaţiile legate de evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului la nivelul Comunei, obţinute în cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează în perioada 2007 – 2008

APA

Corelarea prevederilor PUG cu Schema Directoare de Amenajare şi Management a bazinului hidrografic Mureş, după elaborarea acesteia în 2009 Prin realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare va dispărea în cea mai mare parte poluarea râului Târnava Mică , contribuind astfel la atingerea stării bună a acestuia.

BIODIVERSITATEA

Se va reduce, pe cât posibil tăierea rasă a pădurilor şi transformarea păşunilor în terenuri de construcţiiProgramul de lucru pentru lucrările de construcţii în această zonă va fi optimizat astfel ca aceste lucrări să se desfăşoare în afara perioadei de împerechere a speciilor protejate.Plantarea unui copac în locul fiecăruia tăiat ca urmare a implementării prevederilor PUG ( la îmbunătăţirea infrastructurii de transport, etc.)

TURISMUL DURABIL Armonizarea prevederilor PUZ –urilor ce vor fi întocmite pentru zone destinate activităţii de turism şi agrement cu regulamentele locale de campare, vizitare

TRANSPORT DURABIL Investiţii în transportul public odată cu construcţia de noi străzi comunale pentru autovehicule private, relizarea trotuarelor cel puţin paralel cu DN 13a şi pentru biciclişti

Recomandări SEA:Aceste măsuri vor fi incluse în Regulamentul Local de Urbanism aferente PUG revizuit.

Pag. 72




5.2 DESCRIEREA EFECTELOR REZIDUALE RĂMASE DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE REDUCERE

Coroborând evaluarea efectului al fiecărui obiectiv specific pentru alternativele PUG-lui prezentată la pct. 5.3. cu măsurile de compensare care pot fi sau vor fi aplicate, specificate la pct.6.1., referitor la efectele reziduale putem stabili următoarele:

5.2.1 PENTRU PUG REVIZUIT

In urma măsurilor de compensare prevăzute pentru efectele adverse asupra mediului ale implementării PUG-lui efectele reziduale sunt nesemnificative, construcţia reţeleor de canalizare, extinderea reţelelor de apă, construcţia locuinţelor produce un efect redus provizoriu, dar beneficiile sunt mult mult mari.

5.2.2 PENTRU PUG EXISTENT( ALTERNATIVA 0)

Prin introducerea în intravilan a unor suprafeţe de teren cu destinaţie agricolă în scopul realizării construcţiilor, pe suprafeţele construite efectele adverse asupra funcţiile solului constituie efecte reziduale neglijabile, faţă de suprafaţa totală de păduri şi păşuni.

5.3 IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE ASUPRA MEDIULUI CE POT REZULTA IN URMA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

In afară de măsurile de întărire a efectelor pozitive asupra mediului susţinute de către măsurile de eliminare a efectelor adverse specificate la Tabelul 6.1.1 măsurile de întărire complementare a efectelor pozitive asupra mediului produse de alternativele ale Planului urbanistic general, identificate la cap.5 sunt cuprinse în Tabelul 6.3.1.

Modalităţile de potenţare a efectelor pozitive cuprind: Impunerea de condiţii pentru proiectele, activităţile ce ar putea decurge din PUG. Introducerea de măsuri care fac componentele de mediu receptoare mai puţin vulnerabile.

Tabel 6.3.1. A

Măsuri de întărire a efectelor pozitive produse de PUGPrin supunerea evaluării iniţiale a impactului asupra mediului al tuturor proiectelor ce decurg din PUG vor fi stabilite cele cu impact semnificativ asupra mediului impunând în acest caz parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului . Extinderea intravilanului paralel cu DN 13 A prin includerea spaţiilor libere folosite ca terenuri agricole în intravilan favorizează realizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de sistem centralizat de canalizare ape uzate pe comună într-o perioadă mai scurtă neafectând astfel ulterior starea bună a corpurilor de apă de suprafaţăPromovarea pădurii ca o zonă importantă pentru eco – turism şi recreere, valşorificând includderea terenurilor în Reţeaua Natura 2000.Anularea reglementărilor referitoare la zonele funcţionale respective în zonele cu riscuri naturale până la eliminarea riscurilor reducând astfel vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor.La autorizarea construcţiilor se vor specifica condiţiile pentru încadrarea în arhitectura tradiţională pentru a se evita poluarea peisajului cu construcţii ce nu corespund aspectului general al zonei şi se va urmări utilizarea de materiale tradiţionale.Asigurarea managementului organizării de şantier la execuţia investiţiilor tehnice de mare anvergură de către constructor ( management al calităţii şi al mediului bazat pe standardele internationale ISO 9001/2000 şi ISO 14001/2005)Atragerea fondurilor necesare pentru realizarea proiectelor din infrastructura tehnică ( infrastructură de transport, edilitară, gaze , gospodărirea deşeurilor)

Iniţierea şi derularea unor proiecte de conştientizare a publicului în domeniul protecţiei mediului şi a naturii. ( campanii în domeniul colectării DEEE, alte tipuri de deşeuri de la populaţie)

Locuitorii comunei trebuie educaţi să cunoască speciile de păsări ocrotite, zonele în care trăiesc să fie delimitate, în aceste zone lucrările trebuiesc să nu fie executate în afara perioadei de înmulţire. Se interzice vânătoarea, colectarea şi comercializarea ouălor şi puilor păsărilorPădurile şi păşunile precum şi zonele umede trebuiesc păstrate ca atare şi să se evite mecanizarea eccesivă şi chimizarea a lucrărilor agricole. Se interzic tăierile rase.

Pag. 73




6. ALTERNATIVA ALEASĂ

6.1 DESCRIEREA MODULUI EVALUĂRII

Varianta 0 – PUG existent, adoptat în 1994, a fost examinată in capitolul 4 privind Starea actuală a mediului în Comuna Chibed şi evoluţia sa probabilă în cazul in care PUG revizuit nu ar fi implementat – aceasta a relevat faptul ca varianta 0“ PUG existent ” ar conduce la deteriorarea stării mediului in continuare, deci in absenţa unei interventii se vor manifesta o serie de efecte negative asupra mediului.

Problemele de mediu existente relevante pentru varianta 1 – PUG revizuit- au fost specificate tot în cadrul acestui capitol.

Au fost identificate obiectivele de mediu relevante pentru PUG cu specificarea indicatorilor şi ţintelor de mediu, iar obiectivele specifice ale alternativelor de PUG au fost evaluate în raport cu aceste obiective de mediu. Pentru evaluarea semnificaţiei efectelor alternativelor s-a considerat o scară de valori de la -1la +3 reprezentând: ± 3 efect pozitiv/negativ major ( semnificativ) ± 2 efect pozitiv/negativ mediu ( potenţial semnificativ) ± 1 efect pozitiv/negativ nesemnificativ ( minor) - Efect neutru

La evaluarea semnificaţiei efectelor prezise în cadrul matricei de evaluare a efectelor alternativelor au fost analizate următoarele întrebări: Va conduce oricare dintre opţiunile alternative propuse la riscul încălcării standardelor de mediu? Poate conduce oricare dintre opţiunile alternative propuse la neîndeplinirea politicilor sau ţintelor de mediu? Ar putea afecta oricare dintre opţiunile alternative propuse resursele de mediu: arii naturale protejate, peisaje, resurse

de apă, resurse agricole, situri culturale

Din matricea de evaluare a efectelor alternativelor prezentată la capitolul 5 rezultă modul de respectare a obiectivelor de mediu de către fiecare alternative, respectiv efectul alternativelor pe termen scurt, mediu şi lung. Pe baza acestei matrice se poate compara alternativele şi identifica alternativa benefică din punct de vedere al mediului.

Evaluarea efectului net al alternativelor a fost specificată în capitolul 6, iar mărimea efectelor reziduale reprezintă un factor major în selectarea alternativei preferabile a PUG.

Referitor la dificultăţile intâmpinate, putem aprecia faptul că elaborarea evaluării de mediu s-a bazat pe o documentare vastă, dar lipsa unor date/informaţii referitoare la starea de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului. În ceea ce priveşte protejarea biodiversităţii lipsa măsurilor impuse prin planurile de management ale ariilor naturale cuprinse în reţeaua Natura 2000 a ingreunat intr-o oarecare măsură acurateţea evaluării.

6.2 DESCRIEREA ALTERNATIVEI SELECTATE, CARE ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI

Comparând ambele variante : PUG existent şi PUG revizuit ( actualizat) în baza celor prezentate la capitole 5 şi 6 reiese că PUG revizuit va avea mai multe efecte pozitive asupra mediului decât PUG existent, prezentând avantaje atât sub aspectul dezvoltării cât şi sub aspectul durabilităţii din punct de vedere al protecţiei mediului.

6.3 EXPUNEREA MOTIVELOR PENTRU CARE ALTERNATIVA ALEASĂ ESTE PREFERATĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECTIEI MEDIULUI

Alternativa aleasă – PUG revizuit – îmbunătăţând balanţa generală între efectele pozitive şi cele adverse ale PUG existent aduce următoarele beneficii mediului faţă de PUG existent, specificate în

Tabelul nr. 7.3.1.: Prin mărirea suprafeţei intravilanului în satul Chibed asigură spaţiul necesar al noilor construcţii de locuinţe în mod organizat, ceea ce favorizează realizarea sistemului centralizat de canalizare şi epurare ape uzate pe comună, eliminând astfel pericolul afectării ulterioare a stării bune a corpurilor de apă de suprafaţă care şi-au atins deja această stare şi contribuie în mod indirect la atingerea stării bune până la 22 decembrie 2015 a corpului de apă pe secţiunea râului Mureş în aval Alba Iulia;

Punând accentul pe funcţii de locuire, turism şi spaţii verzi în cadrul unui intravilan mărit se asigură menţinerea calităţii aerului înconjurător prevăzute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon şi ozonul troposferic respectiv se va contribui la reducerea emisiilor de poluanţi cu efect acidifiant (SO2, NH3 şi de NOx) ;Asigură reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului în cazul realizării căii de circulaţie ocolitoare pentru tranzit, acest lucru depăşeşte competenţele Consiliului LocalPromovează pădurea ca o zonă importantă pentru recreere şi reducerea concentraţiei particulelor solide şi legarea bioxidului de carbon rezultate din gazele de eşapament şi sistemele de încălzire ale populaţiei

Pag. 74




Asigură conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale cuprinse în reţeaua Natura 2000 existente pe teritoriul administrativ al Comunei prin promovarea numai a acelor proiecte/activităţi care permite conservarea speciilor şi habitatelor prin impactul nesemnificativ asupra ariilor naturale. Contribuie la reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor prin modificările prevăzute în eficienţa energetică a clădirilor existente şi a clădirilor noi şi prin menţinerea suprafeţei împădurite pe teritoriul administrativ al comunei.Prevede amenajarea /reabilitarea spaţiilor verzi pe terenuri prevăzută cu această utilizare. Interzice schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevăzute ca atare in PUG , reducerea suprafetelor acestora ori strămutarea lor. Asigură implementarea Programului local de imbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi.Asigură implementarea spaţială a unui sistem de colectare , transport şi stocare al tuturor deşeurilor generate pe teritoriul administrativ ( inclusiv cele de animaliere) fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu

7. MONITORIZAREA

7.1 PROPUNERI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Programul de monitorizare a implementării PUG revizuit are ca scop: urmărirea implementării PUG-lui actualizat, a modului în care obiectivele specifice ale PUG –lui sunt îndeplinite validarea concluziilor evaluării, adică de a urmări dacă corespunde natura, probabilitatea şi mărimea efectelor produse

asupra mediului cu predicţiile prezentate la subcapitol 5.3. ( valabilitatea previziunilor privind impactul şi a concluziilor SEA)

de a verifica dacă sunt realizate măsurile propuse pentru compensarea efectelor adverse şi întărirea efectelor pozitive, specificate la capitolul 6, eficacitatea măsurilor de compensare

identificarea necesităţii modificării PUG în vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizării beneficiilor concluziile desprinse de SEA

Deci, monitorizarea trebuie să urmărească atât rezultatele PUG actualizat cât şi efectele asupra mediului.

In acest sens programul de monitorizare a efectelor asupra mediului propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante pe componente şi aspectele de mediu, specificate de echipa SEA pentru obiectivele specifice ale PUG-lui (vezi capitolul 5), axând pe acele componente de mediu şi domenii care cel mai probabil vor fi afectate de implementarea acestuia.

Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului – Comuna Chibed. Titularul planului este obligat să depună anual, până la sfârsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competentă pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu. Totodată acest raport fiind informaţie de mediu, Primăria Comunei Chibed are obligaţia să - l publice pe site-l Primăriei în scopul informării publicului şi a altor autorităţi interesate.

Adoptarea unei strategii în ceea ce priveşte monitorizarea efectelor asupra mediului, poate

depinde de răspunsul primit la următoarele întrebări: Sunt informaţii deja disponibile din alte surse, sau informaţiile trebuie colectate prin

monitorizare? Dacă monitorizarea este necesară, este suficientă o privire generală sau este necesară

o monitorizare mai amplă? Ce tip de monitorizare este bine să se aleagă pentru a culege date şi informaţii specifice

de care este nevoie?

Astfel dacă trebuie monitorizate efectele emisiilor asupra mediului se va utiliza monitorizarea impactului, iar pentru eficacitatea măsurilor de reducere va fi folosită monitorizarea axată pe performanţă

Pag. 75




PROPUNERI PRIVIND PROGRAMUL DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PUG REVIZUIT

MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PUG REVIZUIT MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE PUG REVIZUITA. REALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE PUG REVIZUIT

INDICATORI FRECVENŢA

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PE COMPONENTE/ASPECTE DE MEDIU

INDICATORI FRECVENŢA

MODALITATE DE MONITORIZARE/SURSE DE INFORMAŢII

Crearea şi asigurarea unor spatii rezidenţiale de bună calitate, atrăgătoare, orientate spre utilizator, care joacă un rol important în conditiile de trai ale populatiei şi în cultura arhitecturală în sensul cel mai larg al cuvântului, ca suma a tuturor aspectelor culturale, economice, tehnologice, sociale şi ecologice

Modul de utilizare a suprafeţelor de teren în intravilan, haNr. cazuri de POT şi CUT schimbat faţă de prevederile UTRNr. PUZ derogatoriu pentru schimbări în funcţiunii UTR faţă de PUG

anual Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apa de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al Comunei care şi-au atins starea bună a apelor în scopul prevenirii deteriorării ulterioare ale acestora, respectiv a corpului de apă posibil la risc de a nu atinge starea bună pe râul Târnava Mică în scopul îmbunătăţirii stării acestuia.

- Indicatori de calitate specifici apelor uzateevacuate în receptori naturali conform HG 188/2002 cu completările şi modificările ulterioare prin HG 352/2005- Indicatori de calitate specifici pentru monitorizarea receptorilor natural conform O.M. 161/2006- nr poluări accidentale /an

anual - Monitorizarea se realizează prin intermediul Sistemului Naţional de Supraveghere a Calităţii Apelor – de la Direcţia Apelor Mureş – Târgu - Mureş

Asigurarea unui transport în comun durabil, cu legături coordonate către reţelele regionale de transport, acordând o atenţie deosebită gestionarii traficului şi crearii de legaturi între diferitele moduri de transport, inclusiv infrastructurii destinate pietonilor în raport cu diferitele cerinte legate de zonele de locuit, de cele de instituţii publice, de învăţământ şi de spatiile publice.

Lungimi de străzi intrată într-o categorie superioară/anSuprafeţe de drum modernizate/anNr. parcaje amenajateSuprafeţe amenajate pentru pietoni/an

anual Urmărirea datelor recensământului circulaţiei şi preluarea rezultatelor analizelor concentraţiilor de noxe din gazele de eşapament în special la monoxid de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, particule, COV,

Nivelul de imisii de-a lungul DN 13 A pe teritoriul administrativ al comunei

de la 2009 anual

APM Mureş va face determinări pentru noxele gazoase produse de autovehicule care circulă pe DN 13 A.

Imbunătăţirea infrastructurii tehnice, în special aprovizionării cu apă, a retelelor de canalizare şi randamentul staţiei de epurare

Lungimea reţelei de canalizare/localitate

anual Mentinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limite prevăzute de normele in vigoare

Nivelurile deemisii (sursefixe şi mobile)

anual Inventarul emisiilor (surse fixe şi mobile) în cadrul Sistemului national de evaluare şi gestionare integrata a calităţii aerului Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti, prin

Pag. 76




Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului, intocmeste anual, pana pe data de 30 noiembrie, un raport privind inventarul national de emisii pentru anul precedent şi il supune spre aprobare Comitetului interministerial

Eficienţa energetică, utilizarea natională a resurselor naturale şi sporirea eficienţei energetice a clădirilor. Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic

Nr. case reabilitate termicEconomii de energie, MW

anual Reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului

- fluxul autovehiculelor pe drumurile naţionale în intravilan- investiţii în dezvoltarea transporturilor publice

anual Indicator furnizat de administratorul celor 2 drumuri naţionale

Acordarea unei atenţii speciale zonelor defavorizate în contextul comunei ca tot unitar

Nr. locuinţe sociale construite;Nr. obiective de interes public construite

anual Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3)şicompusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic


anual Inventarul emisiilor- Raportul stării mediului în judeţul Mureş- site-l APM Mureş, ANPM, Institutul Naţional de Statistică

B. Realizarea măsurilor de prevenire, reducere, compensare pentru efectele negative semnificative asupra mediului

INDICATORI FRECVEN-ŢA


suprafaţa de teren poluat, mp

anual Inventarul siturilor contaminate – site-l APM Mureş, ANPM


- suprafaţă/ pierdere de terenuri verzi/ terenuri recuperate şi proporţia posibil de reutilizat

anual - prin autorizaţii de construcţii emise

Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea de suprafaţã şi alunecări

Suprafeţe de teren la care s-a implementat sisteme de consolidare/stabilizare a solului

anual - prin certificate de urbanism emise- Raportul privind starea mediului în judeţul Mureş- site APM Mureş

Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite - % suprafeţe împădurite din total suprafaţăteritoriu administrativ - Ha suprafeţe împădurite în anul x / Ha suprafeţe împădurite în anul x-1

anual Indicatori obţinuţi de la structurile silvice autorizate care administrează fondul forestier pe teritoriul administrativ al Comunei

Pag. 77




- Ha fond forestier afectat de poluare

Introducerea în Regulamentul Local aferent PUG actualizat interzicerea schimbării destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in PUG actualizat, reducerii suprafetelor acestora ori strămutării lor şi corelarea PUG actualizat cu Programul local de imbunatatire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi

Suprafaţa de spaţiu verde/locuitor

anual Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale, urmărirea respectării măsurilor impuse în cadrul Reţelei Natura 2000

- Nr. investiţii/activităţi anual - prin certificate de urbanism emise

Ameliorarea stării de sănătate a populaţiei prin implementarea de măsuri care să vizezeasigurarea dotărilor edilitare şi prevenirea poluarii datorită noxelor, inclusiv a poluării fonice, creşterea protecţiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor detrafic

- Mortalitatea şi morbiditatea în Comună - Dinamica îmbolnăvirilor cauzate de boli hidrice- Reclamaţii primite referitoare la zgomot - Dinamica accidentelor de circulaţie

anual - informaţii obţinute de la Autoritatea de Sănătate Publică Mureş, respectiv de la Poliţia Rutieră

Corelarea prevederilor PUG cu prevederile Master Planului pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Mureş , inclusiv cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor şi asigurarea unei suprafeţe de teren pentru punctul de stocare a deşeurilor animaliere

Competente - staţia de transfer pentru deşeurile municipale şi punctul de stocare a deşeurilor animaliere amplasate corespunzător cu avizele autorităţilor punctele de precolectare selectivă a deşeurilor amplasate corespunzător

anual Susţinerea unui sistem de colectare , transport şi stocare al deşeurilor fãrã riscuri pentru populaţie şi mediu

- Populaţia deservită(% din nr. total depopulaţie) - Cantitatea de deşeuri transportate /an- Staţia de transfer realizată pentru deşeuri municipale- Punct de stocare realizat pentru deşeuri animaliere

anual din evidenţa operatorului de deşeuri municipale- Raportul privind starea mediului în judeţul Mureş- Planul de gestionare a deşeurilor în judeţul Mureş - monitorizare

Corelarea prevederilor PUG cu informaţiile legate de evaluarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea mediului la nivelul Comunei, obţinute în cadrul Programului naţional

Nr de măsuri stabilite şi realizate pentru reducerea riscurilor pentru

anual Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale

Valoarea anuală a pagubelor produse deinundaţii, prezentată în corelare cu nivelul precipitaţiilor din anul

anual - din evaluările de pagube

Pag. 78




de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care derulează în perioada 2007 – 2008

sănătate respectiv, de alunecări de teren sau cutremure

Realizarea reţelei de canalizare în comună pentru asigurarea epurării eficiente a apelor uzate evacuate în râul Târnava Mică contribuind astfel la atingerea stării bună a acestuia.

Investiţii realizate la reţeaua de canalizare

anual Amenajarea/reabilitarea terenurilor destinate spaţiilor verzi, protejarea şi gestionarea durabilă a acestora

Suprafaţa de spaţiu verde amenajat sau reabilitat/locuitor

anual - din Programul local de imbunatatire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi

Promovarea utilizării energiei curate - Nr. investiţii realizate pentru producerea energiei curate- energia curată produsă, MW

anual - din autorizaţii de construcţii emise în acest sens

Pag. 79




8. CONSULTĂRI

8.1 LISTA FACTORILOR INTERESAŢI CARE AU FOST CONSULTAŢI

1. Consiliul Municipal Chibed2. Operatori economici din localitatea Chibed, specificaţi în Procesul verbal al grupului de lucru3. Primarul, viceprimarul Comunei Chibed4. Membrii Grupului de lucru specificaţi în Procesele verbale ataşate prezentei, inclusiv Autoritatea de Sănătate PublicăConsultarea a avut loc în etapa de definire a domeniului, în etapa de finalizare a proiectului şi a raportului de mediu, urmând ca la disponibilizarea versiunii finale a PUG –lui actualizat şi a raportului de mediu factorii interesaţi să fie din nou consultaţi.

8.2 REACŢII, SUGESTII ŞI OBIECŢII FORMULATE DE FACTORII INTERESAŢI

sunt cuprinse în Procesele verbale întocmite la şedinţele grupului de lucru , anexate.

8.3 PUNCTUL DE CONTACT UNDE FACTORII INTERESAŢI POT TRIMITE COMENTARIICU PRIVIRE LA RAPORTUL DE MEDIU

la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, din Târgu Mureş, judeţul Mureş; la sediul Primăriei Chibed.

Întocmit Beneficiar S.C. Total Proiect S.R.L. Comuna Chibed

Date post:	24-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Portalul Primariilor din Romania - RAPORT DE MEDIU VI.doc · Web viewExistă preocupări tot mai...

Documents