Considera]ii generale asupra vi]elor portaltoi

Vi]ele portaltoi sau vi]ele americane, au fost introduse `n viticultur\ dup\ invazia filoxerei `n Europa (dup\ anul 1863). Ini]ial, `mpotriva filoxerei s-au `ncercat metode directe de combatere ca: inundarea periodic\ a planta]iilor de vii, pentru distrugerea filoxerei prin asfixiere; tratarea terenului cu sulfur\ de carbon, prin injectarea acesteia `n sol, metode care `ns\ nu au dat rezultate. Altoirea vi]elor roditoare europene pe vi]ele americane, ca metod\ indirect\ de lupt\ `mpotriva filoxerei, a survenit mult mai trziu, prin anul 1885 (deci dup\ circa 20 de ani de la p\trunderea filoxerei `n Europa).Cu ajutorul portaltoilor, nu numai c\ se lupt\ `mpotriva filoxerei, dar se `nlesne[te [i posibilitatea cultiv\rii vi]ei de vie pe terenurile `n pant\ slab productive, terenurile erodate, scheletice [i pe nisipuri.La `nceput vi]ele portaltoi au fost introduse `n Fran]a. Ac]iunea a `ntmpinat mari dificult\]i, cauzate de unele `nsu[iri negative pe care le au vi]ele americane folosite ca portaltoi [i anume: afinitate slab\ la altoire cu vi]ele europene; `nr\d\cinare greoaie; perioad\ lung\ de vegeta]ie (tardivitate); sensibilitate fa]\ de carbonatul de calciu din sol etc. Au fost necesare lucr\ri ample de selec]ie [i de ameliorare pentru a se ob]ine soiurile de vi]e portaltoi care s\ corespund\ condi]iilor ecopedologice foarte variate din podgoriile Europei. Contribu]ii importante la rezolvarea acestei probleme au adus viticultorii [i oamenii de [tiin]\ francezi (G. FOEX, L. RAVAZ, A. MILLARDET, C. COUDERC, V. GANZIN, P. CASTEL, R. LAFON, M. RICHTER [i al]i), italieni (A. RUGGERI, F. PAULSEN), austrieci (F. KOBER), maghiari (S. TELEKY) [i al]ii.

La noi `n ]ar\ vi]ele portaltoi au fost introduse `ncepnd cu perioada anilor 1888-1889, `n Transilvania. Lucr\rile de selec]ie au fost `ncepute la pepinierele de la Aiud (M. AMBROSI, 1918-1920) [i Cr\ciunel-Blaj (UNGAR 1935). Ele au fost continuate `n cadrul Institutului de Cercet\ri Agricole al Romniei (I.C.A.R.) de c\tre I.C. TEODORESCU la pepinierele Buftea de lng\ Bucure[ti (1928-1939). Prin re]eaua {colilor de Viticultur\ [i Sta]iunilor de Cercet\ri Viticole `nfiin]ate `n diferite zone ale ]\rii, preocup\rile pentru vi]ele portaltoi s-au amplificat: C. HOGA{ la Hu[i (1930); M. TOADER, B. BALTAGI [i N. ALEXANDRESCU la Cr\ciunel Blaj (1946); P. BANI}| la Dr\g\[ani (1950); GH. CALISTRU, V. GRECU, GH, {TEF|NESCU GH. MIHALCA, V. JUNCU [i al]ii.~n prezent, lucr\rile de selec]ie la vi]ele portaltoi se desf\[oar\ `n cadrul Institutului de Cercet\ri pentru Viticultur\ [i Vinifica]ie Valea C\lug\reasc\ [i `n re]eaua de Sta]iuni viticole aferente, de la Ia[i, Dr\g\[ani, Murfatlar etc.Planta]iile de vi]e portaltoi ocupau `n anul 1990 o suprafa]\ de 2300 ha, cu o produc]ie anual\ de 200-250 milioane buta[i care asigura cerin]ele sectorului pepineristic viticol din ]ara noastr\. Prin aplicarea Legii 18/1991 de reconstituire a propriet\]ii private `n agricultur\, planta]iile de vi]e portaltoi s-au redus drastic, ajungndu-se `n anul 2010 la o suprafa]\ de numai 284 ha, din care doar 215 ha sunt lucrate, cu o produc]ie de 20 milioane buta[i STAS. Produc]ia actual\ de buta[i portaltoi este insuficient\ pentru realizarea programului anual de altoire de 40 milioane vi]e altoite. ~n aceast\ situa]ie, suprafa]a planta]iilor de portaltoi trebuie m\rit\ la 600 ha `n anii urm\tori, cu o produc]ie de 60 mil. buta[i din care intern 40 mil. [i 20 mil. buta[i pentru export. Planta]iile de portaltoi se afl\ mai mult `n zonele din sudul ]\rii, unde condi]iile climatice sunt dintre cele mai favorabile pentru maturarea lemnului coardelor, asigurndu-se produc]ii mari de buta[i [i de calitate.

Clasificarea vi]elor portaltoi

Se poate face dup\ mai multe criterii [i anume: originea lor genetic\, caracterele botanice, `nsu[irile biologice, rezisten]a la filoxer\, rezisten]a la carbonatul de calciu din sol. Cea mai folosit\ este clasificarea dup\ originea lor genetic\. Dup\ acest criteriu, vi]ele portaltoi se `mpart `n patru grupe [i anume (figura 3.1):1. Portlatoii americani. Din aceast\ grup\ fac parte portaltoii rezulta]i prin selec]ie clonal\, direct din speciile de vi]e americane (Vitis riparia; Vitis rupestris; Vitis berlandieri). Sunt primii portaltoi ob]inu]i `n Europa dup\ invazia filoxerei, care au stat la baza refacerii planta]iilor de vii europene distruse de filoxer\.2. Portaltoii americo-americani. Ace[tia au fost ob]inu]i ulterior, prin `ncruci[area speciilor de vi]e americane `ntre ele, cu scopul de a se ob]ine forme mult mai valoroase de portaltoi. Din aceast\ grup\ fac parte portaltoii ob]inu]i din `ncuci[\rile: Vitis riparia x Vitis rupestris; Vitis berlandieri x Vitis riparia; Vitis berlandieri x Vitis rupestris.Grupa portaltoilor americo-americani este cea mai valoroas\, pentru podgoriile din ]ara noastr\, deoarece `nr\d\cineaz\ u[or [i adnc `n sol, au afinitate bun\ la altoire cu soiurile roditoare, dau produc]ii mari de buta[i [i rezist\ la calcarul activ din sol.3. Portaltoii europeo-americani. Au provenit din `ncruci[area soiurilor de vi]e roditoare europene cu speciile de vi]e americane. Exemplu: Chasselas x Vitis berlandieri; Aramon x Vitis rupestris; Mourvedre x Vitis rupestris; Cabernet Sauvignon x Vitis berlandieri. Ace[ti portaltoi au fost crea]i `n Fran]a cu scopul de a se ob]ine soiuri cu rezisten]\ mare la calcar pentru refacerea planta]iilor de vii din podgoriile Champagne [i Charante.4. Portaltoii hibrizi complec[i. Au rezultat prin `ncruci[area [i re`ncruci[area speciilor [i soiurilor de vi]e portaltoi, pe de o parte, sau a speciilor de vi]e portaltoi cu soiurile de vi]e europene, pe de alt\ parte. De exemplu, portaltoiul Fercal care are urm\toarea compozi]ie genetic\ : (Vitis berlandieri x Colombard nr. 1) x (Cabernet Sauvignon x Berlandieri 333 EM). Este grupa de portaltoi la care se lucreaz\ `n prezent, `n toate ]\rile viticole.Portaltoii complec[i, reprezint\ forme genetice valoroase din punct de vedere agrobiologic, cei mai mul]i fiind ob]inu]i `n ultimile decenii. Se caracterizeaz\ prin rezisten]e biologice sporite la calcar, s\ruri, viroze [i nematozi.

~nsu[irile agrobiologice ale portaltoilor

Vi]ele portaltoi sunt cultivate pentru produc]ia de coarde, din care sunt confec]iona]i buta[ii folosi]i la altoire sau `nr\d\cinare (pentru `nmul]ire). Direc]ia principal\ de selec]ie la vi]ele portaltoi, o constituie ob]inerea de soiuri cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie care s\ matureze lemnul pe o lungime ct mai mare a l\starilor (coardelor). Vigoarea de cre[tere. La vi]ele portaltoi, deosebim vigoarea proprie de cre[tere caracteristic\ portaltoiului (vigoarea intrinsec\) [i vigoarea pe care o confer\ soiurilor de vi]\ roditoare altoite (vigoarea indus\).~n general, vi]ele portaltoi se caracterizeaz\ prin vigoare mare de cre[tere, lungimea l\starilor, respectiv a coardelor, dep\[ind 5-6 m. Vigoarea de cre[tere este determinat\ de factori genetici, biologici [i ecologici. Astfel, portaltoii proveni]i din speciile Vitis berlandieri [i Vitis riparia se caracterizeaz\ prin cre[teri viguroase, iar cei care provin din specia Vitis rupestris prin cre[teri mai slabe. Dintre factorii biologici, importan]\ prezint\ adaptarea portaltoilor la condi]iile de mediu, avndu-se `n vedere sensibilitatea lor la calciul activ din sol, s\rurile nocive, seceta pedologic\ etc. ~n ceea ce prive[te factorii ecologici, cei mai importan]i sunt factorii climatici; vi]ele portaltoi avnd perioad\ lung\ de vegeta]ie au nevoie de mult\ c\ldur\, care s\ asigure ritmul de cre[tere [i maturarea lemnului l\starilor.Vigoarea de cre[tere a portaltoilor este imprimat\ [i soiurilor de vi]\ roditoare, din acest punct de vedere portaltoii se grupeaz\ astfel: foarte viguro[i (Kober 5 BB, Selec]ia Cr\ciunel 2, Selec]ia Cr\ciunel 26 [i Selec]ia Dr\g\[ani-57); portaltoi cu vigoare mare (Teleky 8 B, Selec]ia Oppenheim 4, Selec]ia Cr\ciunel 71); portaltoi cu vigoare mijlocie (Riparia gloire, Selec]ia Cr\ciunel 25, 41 B, 140 Ruggeri, 1616 C).

Capacitatea de `nr\d\cinare. Una din `nsu[irile de baz\ care se cere unui portaltoi este capacitatea de `nr\d\cinare, adic\ formarea cu u[urin]\ a r\d\cinilor adventive [i dezvoltarea `n sol a unui sistem radicular ct mai puternic. ~nr\d\cinare u[oar\ au portaltoii care provin din speciile Vitis riparia, Vitis rupestris [i Vitis labrusca; `nr\d\cinare slab\, portaltoii care provin din specia Vitis berlandieri; iar `n cazul speciei Vitis rotundifolia `nr\d\cinarea buta[ilor este nul\.Capacitatea de `nr\d\cinare se exprim\ `n procente, adic\ c]i buta[i portaltoi din 100 formeaz\ r\d\cini. Majoritatea portaltoilor au capacitatea de `nr\d\cinare cuprins\ `ntre 60-80%; capacitate de `nr\d\cinare foarte mare de 80-100% are portaltoiul Riparia gloire, iar capacitate de `nr\d\cinare slab\, de 20-40%, portaltoiul Chasselas x Berlandieri 41 B.Afinitatea cu vi]ele roditoare europene. Afinitatea este o `nsu[ire biologic\ complex\, generat\ de c\tre diferen]ele anatomice, histologice, fiziologice [i biochimice care exist\ `ntre vi]ele portaltoi [i soiurile de vi]\ roditoare. Ea se pune `n eviden]\ `n [coala de vi]e prin procentul de vi]e cu sudur\ complet\ format\ la punctul de altoire (afinitatea la altoire); precum [i prin procentul de goluri care apar `n primii 10-15 ani dup\ plantarea vi]elor (afinitatea `n planta]ii). Afinitatea la altoire se situeaz\ `n jur de 50%; afinitate slab\ de 30-40% au portaltoii 41 B [i 1616 C. Comportarea diferit\ a soiurilor de vi]\ roditoare `n planta]ii, pe aceea[i portaltoi, dovede[te existen]a gradelor diferite de afinitate. ~n general, portaltoii proveni]i din Vitis riparia au afinitate mai slab\ cu vi]ele europene, iar portaltoii care provin din Vitis berlandieri au afinitatea cea mai bun\. M\rimea glmei care se formeaz\ la punctul de altoire a vi]elor `n planta]ii, indic\ lipsa de afinitate dintre altoi [i portaltoi.

Rezisten]a la filoxer\. La vi]ele portaltoi se deosebe[te rezisten]a/toleran]a la filoxera radicicol\ [i filoxera galicol\. Cea mai important\ este rezisten]a la filoxera radicicol\. ~n func]ie de aceasta, portaltoii sunt grupa]i `n dou\ categorii:portaltoi cu rezisten]\ mare la filoxer\, cum sunt cei proveni]i din speciile Vitis riparia [i Vitis rupestris, precum [i hibrizii dintre speciile Vitis riparia x Vitis rupestris, Vitis berlandieri x Vitis riparia;portaltoi cu rezisten]\ slab\ la filoxer\, cum sunt hibrizii dintre Vitis vinifera x Vitis riparia [i Vitis vinifera x Vitis rupestris.Rezisten]a la filoxer\ a portaltoilor se apreciaz\ cu note de la 0-20 dup\ scara de notare propus\ de P. VIALA [i L. RAVAZ (1900), `n care Vitis rotundifolia imun\ la filoxer\ s-a notat cu 20, iar Vitis vinifera cu rezisten]a cea mai slab\ s-a notat cu zero. ~ntre ele se situeaz\ speciile Vitis riparia [i Vitis rupestris notate cu 18, apoi specia Vitis berlandieri notat\ cu 17 etc.Rezisten]a fa]\ de filoxera galicol\ este `n general mijlocie la vi]ele portaltoi: rezisten]\ slab\ au portaltoii cu snge de Vitis rupestris (Rupestris du Lot, 3309 C; 140 Ruggeri etc.). Mai recent R. POUGET (1975), stabile[te cinci clase de rezisten]\/toleran]\ la filoxer\ pentru vi]ele portaltoi [i soiurile de vi]\ roditoare.

Clasa de rezisten]\Intensitatea [i forma de manifestare a ataculuiSpeciile [i soiurile de vi]\ de vieI imune la filoxer\-Vitis rotundifoliaII foarte rezistentepe r\d\cinile sub]iri apar nodozit\]i mici, foarte rareRiparia gloire; Rupestris du Lot; 140 RuggeriIII - rezistentepe r\d\cinile de un an apar nodozit\ [i cu diametrul de 1-2 mm3309 C; 101-14 MG;SO4; 41 BIV - sensibilepe r\d\cini apar nodozit\]i foarte multe, de diferite m\rimihibrizii dintre V. vinifera x V. riparia; V. vinifera x V. rupestrisV foarte sensibilehipertrofia r\d\cinilor [i necrozarea ]esuturilorSoiurile de vi]\ roditoare (V. vinifera)

Rezisten]a la nematozi. Nematozii sunt principalii vectori ai virusurilor (neprovirusurilor) care infecteaz\ vi]ele `n planta]ii. Cercet\rile `ntreprinse de P. GALET (1956) au stabilit urm\toarele:portaltoi foarte rezisten]i la nematozi: SO4, Kober 5 BB, 99 Richter [i 1616 C;portaltoi rezisten]i la nematozi: Rupestris du Lot, Riparia gloire, 101-14 MG [i 420 A;portaltoi sensibilii la nematozi: 41 B [i 3309 C.Rezisten]a la boli. Comparativ cu vi]ele roditoare, la vi]ele portaltoi `ntlnim un num\r mai restrns de boli. Dintre bolile criptogamice cele mai frecvente sunt: putregaiul cenu[iu al r\d\cinilor, produs de ciuperca Sclerotinia fuckeliana [i necroza p\tat\, produs\ de ciuperca Rhacodiella vitis. Infec]iile apar pe coarde [i r\d\cini la p\strarea `n silozuri [i la for]area vi]elor altoite. Unele soiuri de portaltoi [i `n special hibrizii europeo-americani, cum este portaltoiul Chasselas x Berlandieri 41 B sunt sensibili la man\, `nct `n anii cu condi]ii favorabile pentru atacul acestei ciuperci sunt necesare aplicarea a 2-3 tratamente; `n general vi]ele portaltoi nu se trateaz\ contra manei.Cea mai p\gubitoare boal\ r\mne cancerul bacterian produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (Smith & Townsend), pentru combaterea c\ruia se folosesc biopreparate de tulpini avirulente de Agrobacterium radiobacter (N. ZINCA, 1971). Agentul fitopatogen infecteaz\ soiurile de vi]\ roditoare altoite pe portaltoii respectivi, `nct tumorile canceroase se instaleaz\ pe tulpinile [i coardele butucilor. Frecven]a bolii este corelat\ pozitiv [i cu rezisten]a slab\ la `nghe] a soiurilor de vi]\ roditoare (J. BRANAS, 1978).~n ultimul timp, virozele la vi]a de vie au devenit att de p\gubitoare ca [i cancerul bacterian. Unii portaltoi manifest\ sensibilitate sporit\ fa]\ de anumite virusuri, `nct se folosesc ca plante test prin altoirea soiurilor roditoare pe ei. A[a de pild\, portaltoiul Rupestris du Lot serve[te ca plant\ test pentru 3 viroze: scurt nodare (court nou), mozaicul galben (panachure) [i clorozarea nervurilor (marbrure); portaltoiul Riparia gloire, pentru mozaicul nervurian (vein mosaic); iar portaltoiul 110 Richter, pentru necrozarea nervurilor (wein necrose).

Rezisten]a la calcarul din sol. Este o `nsu[ire foarte important\ deoarece speciile de vi]e americane sunt plante calcifuge (nerezistente la calcar). Se urm\re[te rezisten]a fa]\ de calcarul activ din sol (% CaCO3 activ din sol) sau se calculeaz\ indicele puterii clorozante (I.P.C.), propus de C. JUSTE [i R. POUGET (1972).Rezisten]a cea mai slab\ la calcar o au portaltoii din grupa Riparia x Rupestris (7-12% CaCO3), iar cea mai mare rezisten]\ o au portaltoii europeo-americani (41 B) [i portaltoii hibrizi complec[i (Fercal). Rezisten]a slab\ a portaltoilor la calcar se manifest\ prin clorozarea frunzelor la soiurile de vi]\ de vie roditoare altoite pe portaltoii respectivi.Rezisten]a la s\rurile nocive din sol. Comparativ cu vi]ele roditoare, portaltoii sunt mai sensibili fa]\ de s\rurile nocive din sol (NaCl, Na2CO3). ~n general, portaltoii nu rezist\ la concentra]iile mai mari de 0,4 s\ruri totale, exprimate `n NaCl. Unii portaltoi au o rezisten]\ sporit\ fa]\ de s\rurile nocive din sol, fiind indica]i pentru solurile cu exces de cloruri : 1103 P; 1202 C; 1616 C; 41 B.Rezisten]a vi]elor portaltoi la s\rurile nocive din sol este `n func]ie [i de condi]iile ecopedologice din podgorie. ~n general, con]inutul de s\ruri nocive din sol nu trebuie s\ dep\[easc\ 0,5 NaHCO3, 0,005 Na2CO3, 0,7 NaCl [i 0,15 Na2SO4.

Rezisten]a la secet\. Este o `nsu[ire foarte valoroas\, determinat\ `n special de arhitectonica sistemului radicular a portaltoiului. Dup\ rezisten]a la secet\, portaltoii se grupeaz\ astfel: sensibili la secet\ (rezisten]\ slab\), cum sunt portaltoii Riparia gloire [i 1616 C, la care sistemul radicular este fascicular [i de suprafa]\ (trasant); rezisten]\ mijlocie la secet\, cum sunt portaltoii din grupa Berlandieri x Riparia; rezisten]\ mare la secet\, cum sunt portaltoii din grupa Berlandieri x Rupestris la care unghiul geotropic al r\d\cinilor este mic [i sistemul radicular profund (140 Ruggeri [i 1103 Paulsen), precum [i portaltoiul Chasselas x Berlandieri 41 B.Rezisten]a la excesul de umiditate. Vi]ele portaltoi nu suport\ excesul de umiditate din sol. A[a se explic\ de ce nu dau rezultate planta]iile de vii pe solurile umede, gleizate. Portaltoii cu sistemul radicular superficial, care dezvolt\ o mas\ mare de r\d\cini, suport\ mai u[or excesul de umiditate din sol, exemplu fiind portaltoii Riparia gloire [i Riparia x Rupestris 3309 C. Rezisten]\ slab\ la excesul de umiditate o au portaltoii 41 B [i 140 Ruggeri.

Portaltoii ob]inu]i din specia Vitis riparia

Specia Vitis riparia Mich. (sinonime: River grape; June grape; Vigne de rivieres; Riparia rebe etc.). Este r\spndit\ `n zona temperat\ din nordul Statelor Unite ale Americii (statele Virginia, Missouri, Dakota), unde cre[te sub form\ de lian\ viguroas\ cu port ag\]\tor, prin luncile cu terenuri aluvionare fertile [i cu con]inut redus `n calcar. Manifest\ o mare rezisten]\ la filoxer\ [i la bolile criptogamice. Are o `nr\d\cinare u[oar\, iar sistemul radicular este superficial (trasant).A fost folosit\ ca portaltoi prima dat\ `n Fran]a (anul 1874), dovedind o foarte bun\ prindere la altoire, `nr\d\cinare u[oar\ `n [coala de vi]e, dar [i o slab\ rezisten]\ fa]\ de calcarul activ din sol. Din specia Vitis riparia au fost ob]inute circa 60 de selec]ii, dintre care 18 sunt mai cunoscute. Dintre acestea 4 se folosesc ca portaltoi: Riparia gloire, Riparia grand glabre, Riparia Portalis rouge [i Riparia pubescens rouge. Cea mai valoroas\ selec]ie este Riparia gloire de Montpellier, care s-a generalizat ca portaltoi.

RIPARIA GLOIRE

Sinonime: Riparia gloire de Montpellier; Riparia Portaly sau Riparia Portalis; RG.Origine. A fost ob]inut `n sudul Fran]ei la Montpellier (domeniul Portaly), de c\tre MICHEL prin selec]ie clonal\ dintr-o popula]ie de Vitis riparia. Este considetrat portaltoiul pionier `n ac]iunea de refacere a podgoriilor distruse de filoxer\ `n Europa. La noi `n ]ar\ a fost introdus `n perioada anilor 1888-1889 .

Caracterele ampelografice. Dezmugurire cu rozeta de culoare cafenie; frunzele tinere se desfac `n form\ de jgheab [i sunt lucioase.Frunza adult\ este mare (20-25 cm lungime), cuneiform\, cu `nceput de trilobie; sinusul pe]iolar deschis `n form\ de lir\. Limbul frunzei este sub]ire, u[or gofrat, cu din]ii lungi, u[or ascu]i]i, mucronii fiind lungi [i `nconvoia]i (caracter specific la Vitis riparia). Nervurile de culoare verde rosiatic, iar pe cea inferioar\ perisorii sunt grupa]i la bifurca]ia nervurilor. Floarea este hermafrodit\ func]ional mascul\, ginosteril\, cu polen abundent [i fertil. Mai rar se `ntlnesc [i flori unisexuat mascule.L\starii viguro[i, netezi [i lucio[i, de culoare verde cafenie cu nuan]e ro[ietice pe partea `nsorit\. Crceii puternici, bi sau trifurcati.Coarda are meritale lungi (15-20 cm lungime), noduri proeminente de culoare cafenie ro[iatic\. In sec]iune este eliptic\, cu m\duva dezvoltat\, raportul lemn/m\duv\ fiind `n favoarea acesteia. Scoar]a se deta[eaz\ `n f[ii (periderm a]os, care incomodeaz\ la altoire) .

~nsu[irile agrobiologice. Riparia gloire se caracterizeaz\ printr-o perioad\ relativ scurt\ de vegeta]ie de 160-170 zile; dezmugure[te timpuriu [i `ncepe maturarea lemnului l\starilor devreme, prin luna august. ~nr\d\cineaz\ u[or `n [coala de vi]e, (80-100% capacitatea de `nr\d\cinare a buta[ilor), iar afinitatea cu soiurile roditoare la altoire este mijlocie.~n planta]ii dezvolt\ un sistem radicular fascicular, bogat, care pe solurile u[oare p\trunde pn\ la adncimea de 2-3 m; pe solurile mai grele, tasate, r\d\cinile sunt trasante, sistemul radicular fiind `n general, superficial. Afinitatea `n planta]ii este slab\, vi]ele formeaz\ o glm\ la punctul de altoire a c\rui m\rime depinde de soiul altoit. Ca urmare, procentul de goluri `n planta]iile de vii altoite pe Riparia gloire este destul de ridicat, de 10-15%.Rezisten]e biologice: foarte bun\ la filoxera radicicol\ (nota 18-20), datorit\ r\d\cinilor sub]iri care au o mare putere de regenerare a ]esuturilor atacate de filoxer\; bun\ la filoxera galicol\, frunzele tinere fiind atacate numai `n anii cu precipita]ii abundente; foarte slab\ la putregaiul alb al r\d\cinilor (Rosellinia necatrix); slab\ la cloroz\ (maxim 6% calciu activ `n sol) [i la secet\. Este rezistent la nematozi, `n special la Meloidogyne incognita, mai pu]in rezistent la Meloidogyne arenaria.

~nsu[irile agrotehnice. Riparia gloire matureaz\ lemnul foarte bine, pe o lungime mare a coardelor (`n medie 4 m), asigurnd astfel produc]ii ridicate de buta[i (130-150 mii buta[i/ha). Randamentele `n [coala de vi]e sunt mari, de 40-50% vi]e altoite STAS. Imprim\ precocitate soiurilor roditoare altoite, cu circa 10-15 zile, fiind indicat ca portaltoi pentru soiurile de mas\. Vigoarea pe care o confer\ soiurilor altoite, este mijlocie. Nu suport\ terenurile calcaroase.Particularit\]ile de cultur\. Riparia gloire intr\ devreme `n vegeta]ie (prima decad\ a lunii aprilie), `nct poate fi afectat de `nghe]urile trzii de prim\var\. Are nevoie de soluri cu textur\ u[oar\, profunde, permeabile, fertile (denumite `n practica viticol\ soluri de Riparia). T\ierea se face `n cepi scur]i de 1,0-1,5 cm. Mijloacele de sus]inere recomandate sunt spalierul vertical monoplan cu conducerea oblic\ a l\starilor [i piramidele, deoarece l\starii au cre[teri mari, ritmul fiind de 10-12 cm/zi `n lunile de var\. Nu necesit\ multe lucr\ri de copilit (8-9 copiliri pe var\), iar sarcina care se las\ pe butuc este `n medie de 10 l\stari.Reac]ioneaz\ bine la fertilizarea cu `ngr\[\minte chimice, `n special la cel cu potasiu care trebuie s\ predomine `n sistemul de fertilizare. Recoltarea coardelor se face obligatoriu din toamn\, dup\ care butucii se mu[uroiesc.

Varia]ii [i clone. Fiind un portaltoi foarte vechi, se prezint\ ca o popula]ie heterogen\. Prin selec]ia clonal\ f\cut\ la Sta]iunea viticol\ Blaj s-a ob]inut clona 93 RG, omologat\ `n 1989 (M. TOADER [i colab.).~n Fran]a au fost selec]ionate [i certificate 4 clone cu numerele 1, 117, 142 [i 196; cea mai valoroas\ este clona nr. 1 care este extins\ `n cultur\.Zonare. Riparia gloire a ocupat suprafe]e mari `n primele decenii ale secolului XX. Treptat, suprafe]ele au fost reduse `n toate ]\rile, pe m\sur\ ce a intrat `n competi]ie cu al]i portaltoi, `n special cu hibrizii din grupa Berlandieri x Riparia. Se `ntlne[te `n planta]iile vechi de soiuri de mas\, `n podgoriile din Moldova [i cele de pe prima teras\ a Dun\rii, pe terenurile cu putere de clorozare slab\ (I.P.C. < 10) [i cu umiditate asigurat\. ~n prezent nu mai este prev\zut la `nmul]ire ci doar clona 93 RG.Riparia gloire se folose[te `nc\ `n multe ]\ri viticole: `n Fran]a este portaltoiul de baz\ pentru soiurile de calitate `n regiunile Gironde [i Dordogne; se folose[te `n Portugalia, Elve]ia, Austria, Ungaria, Rusia etc.

Portaltoii ob]inu]i din specia Vitis rupestris

Specia Vitis rupestris Scheele (sinonime: Sand grape, Mountain grape, Rock grape, Raisin de montagne etc.). Este r\spndit\ `n zonele aride din sudul Statelor Unite ale Americii (bazinul Missisipi-Missouri), unde cre[te sub form\ de arbust r\muros pe platourile stncoase ale mun]ilor, pe terenurile pietroase, lipsite de vegeta]ie. Manifest\ rezisten]\ foarte bun\ la filoxer\, la bolile criptogamice [i la secet\. ~nr\d\cineaz\ u[or [i suport\ mai bine calcarul din sol dect specia Vitis riparia. A fost folosit\ ca portaltoi `n Fran]a, `n anul 1885; la noi s-a introdus `n perioada anilor 1888-1889. Din aceast\ specie au fost extrase mai multe selec]ii: Rupestris du Lot, Rupestris Ganzin, Rupestris Viala, Rupestris Martin, Rupestris metalica [i altele. Ca portaltoi s-a impus numai selec]ia Rupestris du Lot.

RUPESTRIS DU LOT

Sinonime: du Lot; Rupestris monticola; Rupestris phenomene; Rupestris Saint George - `n California; Rupestris Sijas; Rupestris Richter; Rupestris Lacastella; Albarella `n Italia.Origine. A fost ob]inut dintr-o popula]ie de Vitis rupestris de c\tre CH. de GRASSET (1888), `n departamentul Lot din sudul Fran]ei. Dup\ L. RAVAZ acest portaltoi ar fi fost remarcat mult mai `nainte de c\tre R. SIJAS (1879) prin vigoare [i rezisten]a mare la calcar, pe terenurile carbonatice de lng\ Montpellier, localitatea Montferrier.S-a r\spndit `n regiunile aride cu terenuri calcaroase din bazinul M\rii Mediterane; ulterior a fost introdus `n America de Sud [i California. La noi `n ]ar\ a fost adus dup\ 1900, odat\ cu importul de vi]e altoite din Algeria [i s-a folosit pentru refacerea viilor filoxerate din podgoriile subcarpatice.

Caracterele ampelografice. La dezmugurire, rozeta este de culoare verde ar\mie, u[or peroas\; odat\ cu primele frunzuli]e apar [i inflorescen]ele de culoare ro[ie. Frunzele tinere au culoarea verde-ar\mie [i sunt lucioase. Frunza adult\ este mic\, reniform\, `ntreag\ mai mult lat\ dect lung\, pu]in asimetric\, de culoare verde cu luciu metalic; sinusul pe]iolar larg deschis, `n form\ de acolad\, constituind caracterul tare de soi. Din]ii sunt mici, ascu]i]i, neregula]i, `n alternan]\ un dinte mare cu unul mic. Nervurile sunt slab proeminente, glabre [i de culoare ro[ie violacee `n jurul punctului pe]iolar. pe]iolul scurt, lucios, cu nuan]e ro[ii-violacee pe partea `nsorit\. Limbul se pliaza in forma de jgheab pe linia nervurii mediane.Florea hermafrodit\ func]ional mascul\, ginosteril\, degaj\ la `nflorit o arom\ puternic\.L\starul este neted, cu meritale scurte (sub 10 cm lungime), de culoare verde-ro[iatic\ pe partea `nsorit\ [i acoperit cu un strat gros de pruin\. Crceii sunt mici, bifurca]i [i foarte puternici.Coardele sunt groase, cu suprafa]a neted\ [i de culoare cenu[ie-deschis\, cu reflexe violacei la noduri. Lemnul este dens, buta[ii sec]ionndu-se greu la altoit; raportul lemn/m\duv\ fiind `n favoarea lemnului. Ochii pe coarde sunt mici [i rotunji]i.

~nsu[irile agrobiologice. Rupestris du Lot este un portaltoi cu perioad\ foarte lung\ de vegeta]ie (peste 200 zile); dezmugure[te foarte devreme, pe la finele lunii martie `nceputul lui aprilie, iar vegeta]ia se prelunge[te pn\ toamna trziu la sfr[itul lunii octombrie. Are vigoare mare, pe care o imprim\ soiurilor altoite de vi]\ roditoare. Prezint\ afinitate foarte bun\ cu soiurile roditoare, sudura la punctul de altoire fiind perfect\ [i durabil\ (trainic\). ~nr\d\cineaz\ u[or `n [coala de vi]e, capacitatea de `nr\d\cinare a buta[ilor fiind `n propor]ie de 80-100%. {i `n planta]ii afinitatea este foarte bun\; totu[i procentul de goluri `n viile altoite pe Rupestris du Lot este mare, din cauz\ c\ se formeaz\ u[or l\stari din portaltoi care sl\besc altoiul pe care `l elimin\. Dezvolt\ un sistem radicular pivotant cu un num\r redus de r\d\cini ramificate, groase [i c\rnoase, care p\strund `n sol sub un unghi geotropic de 30-350 pn\ la adncimea de 4-5 m (P. PI}UC, 1960).Rezisten]e biologice: foarte rezistent la filoxera radicicol\, cu toate c\ r\d\cinile prezint\ numeroase nodozit\]i [i chiar tuberozit\]i, leziunile `ns\, nu ajung la cilindrul central. Este atacat `n schimb, puternic de filoxera galicol\, frunzele prezentnd numeroase gale mari de culoare ro[ie, fiind necesare tratamente `n timpul perioadei de vegeta]ie cu insecticide organo-fosforice. Este foarte sensibil la viroze (scurt-nodare, mozaicul galben, clorozarea nervurilor), de aceea se folose[te ca plant\ test pentru aceste viroze. Foarte sensibil la nematozii din genul Meloidogyne; are rezisten]\ bun\ la cloroz\, suportnd pn\ la 30-40% calcar total; rezisten]\ mare la s\ruri, pn\ la 0,8 NaCl; este rezistent la man\ [i oidium, `nct nu necesit\ tratamente `mpotriva acestor boli.Adaptabilitatea la caren]e: foarte sensibil la caren]a de potasiu, sensibil la caren]a de bor, mai pu]in sensibil la caren]a de magneziu.

~nsu[irile agrotehnice. Avnd perioada de vegeta]ie foarte lung\, nu reu[e[te s\ matureze lemnul l\starilor, lungimea util\ a coardelor fiind `n medie de 2,5 m. Ca urmare, produc]ia de buta[i este mic\, circa 50-60 mii/ha. ~n schimb randamentele `n [coala de vi]e sunt dintre cele mai ridicate, dep\[ind 60% vi]e altoite STAS.Imprim\ tardivitate soiurilor altoite de vi]\ roditoare [i favorizeaz\ meierea [i m\rgeluirea strugurilor `n cazul soiurilor cu vigoare mare. Pe terenurile cu exces de umiditate este foarte repede atacat de scurt nodare, cu toat\ gama de simptome pentru aceast\ viroz\: fascia]ia l\starilor, deformarea frunzelor, pana[ura frunzelor etc.Se comport\ bine pe terenurile `n pant\, cu soluri scheletice, argiloase, bogate `n carbona]i. S-a constatat c\ nu rezist\ `ns\ la secet\, fenomenul manifestndu-se prin c\derea prematur\ a frunzelor; se creaz\ probabil un dezechilibru `ntre transpira]ia intens\ a soiului altoi [i alimentarea cu ap\ a portaltoiului.Particularit\]ile de cultur\. Rupestris du Lot formeaz\ foarte mul]i l\stari pe butuc, `nct plivitul trebuie s\ se fac\ de mai multe ori. De asemenea, formeaz\ din abunden]\ copili, lucrarea de copilit efectundu-se des (12-14 ori). Mijlocul de sus]inere cel mai adecvat este spalierul vertical, cu srme oblice; nu se recomand\ spalierul orizontal, deoarece este cople[it de cresterea copililor. Sarcina care se las\ pe butuc este mic\, `n medie 5-6 l\stari, cre[terile vegetative fiind slabe.La fertilizarea planta]iilor se folosesc doze mici de `ngr\[\minte chimice, `n special cu azot care prelungesc perioada de cre[tere vegetativ\ a l\starilor. Cea mai indicat\ este fertilizarea organic\, cu gunoi de grajd bine descompus.Recoltarea coardelor se face toamna mai trziu, dup\ ce survin `nghe]urile puternice din luna noiembrie, pentru a se putea `nl\tura por]iunile de coard\ cu lemn insuficient maturat.

Varia]ii [i clone. Datorit\ viroz\rii `n mas\ a portaltoiului Rupestris du Lot, `n Fran]a s-a trecut la selec]ia sanitar\. Au fost ob]inute prin termoterapie 6 clone: 14, 110, 110 T1, 213, 214 [i 215. Cele mai valoroase sunt clonele 110 [i 110 T1 care vor `nlocui `n cultur\ popula]ia veche de Rupestris du Lot.Zonare. Rupestris du Lot este folosit ca portaltoi `n toate ]\rile din bazinul M\rii Mediterane, pe solurile scheletice [i bogate `n CaCO3. ~n Fran]a, se folose[te `n departamentele meridionale la altoirea soiurilor pentru struguri de vin, de mare produc]ie (Carignan, Grenache, Ugni blanc, Syrah). ~n Algeria, peste 50% din planta]iile de vii sunt altoite pe Rupestris du Lot. Este folosit `n Maroc, Spania, Portugalia, Turcia, Israel. A fost introdus `n California, Peru [i Uruguay.~n ultimile decenii, planta]iile de Rupestris du Lot s-au aflat `n regres, `n favoarea portaltoilor hibrizi cu snge de Rupestris, cum sunt: Berladieri x Rupestris 140 Ruggeri [i Berladieri x Rupestris 1103 Paulsen.La noi `n ]ar\, Rupestris du Lot s-a folosit mult\ vreme ca portaltoi `n podgoriile din regiunile colinare ale Moldovei, Munteniei, Olteniei [i `n podgoriile din Dobrogea. ~n prezent este scos din cultur\, deoarece d\ produc]ii foarte mici de buta[i [i imprim\ tardivitate soiurilor altoite de vi]\ roditoare. Este p\strat `n colec]iile ampelografice pentru a fi folosit ca genitor la ob]inerea soiurilor noi de portaltoi sau hibrizilor `nnobila]i (soiuri rezistente).

Portaltoii ob]inu]i din specia Vitis berlandieri

Specia Vitis berlandieri Planchon. (sinonime: Sugar grape, Winter grape, Fall grape, Spanish grape, Vigne de montagne etc.). Este r\spndit\ `n sudul Statelor Unite ale Americii (statul Texas) [i `n Mexic, unde cre[te `n stare s\lbatic\. Denumirea de Vitis berlandieri a fost dat\ de c\tre PLANCHON, `n memoria botanistului elve]ian J.L. BERLANDIER care a recoltat aceast\ specie din Texas [i a adus-o `n Europa (1834-1836). Se prezint\ ca o lian\ viguroas\, ag\]\toare. Are o serie de `nsu[iri valoroase, cum sunt: rezisten]\ bun\ la filoxer\ [i la secet\, rezisten]\ foarte mare la calcarul activ din sol.~n perioada anilor 1888-1889 au fost f\cute `n Fran]a lucr\ri de selec]ie din specia Vitis berlandieri. Dintre selec]iile ob]inute au fost mai importante: Berlandieri Ressguier 1, Berlandieri Ressguier 2 [i Berlandieri Lafon 9. La noi `n ]ar\ a fost adus\ `n colec]iile ampelografice, selec]ia Berlandieri Ressguier 2.Selec]iile de Vitis berlandieri nu s-au impus ca portaltoi, deoarece buta[ii au o capacitate de `nr\d\cinare foarte slab\, numai 15-20%, iar randamentele ob]inute `n [coala de vi]e sunt mici. Un alt neajuns este sensibilitatea la man\, necesitnd multe tratamente ca [i vi]ele roditoare europene.

*