Selec]iile romne[ti de vi]e portaltoi din grupa Berlandieri x Riparia

Portaltoii din grupa Berlandieri x Riparia s-au dovedit cei mai valorosi pentru viticultura romneasc\. De aceea, `nc\ de la introducerea lor `n cultur\ s-a pus accentul pe activitatea de selec]ie `n vederea ob]inerii unor forme biologice mai bine adaptate la condi]iile ecoclimatice [i pedologice din podgoriile noastre. Lucr\rile de selec]ie au vizat portaltoii Teleky 8 B [i Kober 5 BB, din care s-au ob]inut mai multe selec]ii: Selec]ia Buftea, Selec]ile Cr\ciunel 71, 2, 25 [i 26, Selec]iile Dr\g\[ani 37 [i 57.

SELEC}IA BUFTEA

Origine. Este prima selec]ie de portaltoi ob]inut\ la noi `n ]ar\, rezultat\ din Berlandieri x Riparia Teleky 8 B. Lucr\rile de selec]ie au fost `ncepute la pepiniera viticol\ de la Aiud (M. AMBROSI, 1920) [i finalizat\ la pepinierele Buftea de lng\ Bucure[ti (1939) `n cadrul Institutului de Cercet\ri Agricole al Romniei (I.C.A.R.). De aceea, mai este cunoscut\ [i sub denumirea de Selec]ia Ambrosi.Caracterele ampelografice [i agrobiologice. Caracterele ampelografice sunt asem\n\toare cu ale portaltoiului Teleky 8 B din care provine. Prezint\ unele `nsu[iri agrobiologice mai valoroase, cum sunt: capacitatea foarte bun\ de `nr\d\cinare a buta[ilor, adaptabilitatea u[oar\ pe solurile umede [i rezisten]\ mare la secet\.Selec]ia Buftea nu s-a impus ca portaltoi [i s-a renun]at `n scurt timp la folosirea ei. ~n schimb au fot continuate lucr\rile de selec]ie la Sta]iunea Cr\ciunel Blaj, urm\rindu-se ameliorarea ei.

SELEC}IA CR|CIUNEL 71

Sinonime: SC-71; C-71; Cr-71Origine. Este o supraselec]ie provenit\ din Berlandieri x Riparia Teleky 8 B-Selec]ia Buftea. A fost ob]inut\ la Sta]iunea viticol\ Cr\ciunel Blaj de c\tre M. TOADER [i colab. (1949), omologarea ca portaltoi f\cndu-se `n anul 1970. Se remarc\ prin produc]ii foarte mari de buta[i [i randamente `n pepiner\ de peste 60% vi]e altoite STAS.

Caracterele ampelografice. Sunt asem\n\toare cu ale portaltoiului Teleky 8 B. Dezmugurire pufoas\, verde-albicioas\, cu marginile rozetei carminate. Vrful l\starului [i primele frunzuli]e sunt pufoase de culoare ar\mie-bronzat\. Frunza adult\ este mare, cuneiform\, `ntreag\, cu tendin]a de trilobie. Limbul frunzei este gros, cu mezofilul b\[icat, de culoare verde intens, acoperit cu scame rare pe ambele fe]e; marginile sunt u[or involute, iar sinusul pe]iolar `n forma de lir\ sau U.Floarea hermafrodit\, func]ional mascul\, ginosteril\, cu polen abundent [i fertil. Coarda de culoare cenu[ie cafenie, cu meritale lungi, striate; nodurile de culoare vine]ie [i acoperite cu peri scur]i de[i.

~nsu[irile agrobiologice. SC-71 este un portaltoi cu vigoare mare [i perioad\ lung\ de vegeta]ie (peste 180 zile). Dezmugure[te devreme, `nct poate fi afectat de brumele trzii de prim\var\, iar maturarea lemnului l\starilor se realizeaz\ abia la sfr[itul lunii octombrie.~nr\d\cinare bun\ a buta[ilor (65-80% capacitate de `nr\d\cinare), afinitate mare la altoire cu soiurile de vi]\ roditoare (60%, `n medie), `nct randamentele `n [coala de vi]e sunt ridicate, pn\ la 60% vi]e altoite STAS.Rezisten]e biologice: bun\ la filoxera radicicol\ [i mijlocie la filoxera galicol\; rezisten]\ bun\ la man\ [i antracnoz\. Rezisten]\ bun\ la cloroz\ (maximum 20% calciu activ `n sol), la secet\ [i la excesul de umiditate din sol. Sensibilitate la s\ruri, maxim 0,4 NaCl.

~nsu[irile agrotehnice. Fiind un portaltoi cu vigoare mare, se las\ sarcini corespunz\toare de l\stari pe butuc, `n medie 8-12 l\stari. Matureaz\ bine lemnul l\starilor numai `n regiunile sudice ale ]\rii, lungimea total\ a coardelor fiind de 4-5 m. Ca urmare, produc]ia de buta[i care se ob]ine este mare, de peste 200 mii/ha. Coardele se conserv\ bine `n timpul iernii, `n sensul c\ ]esuturile lemnoase `[i p\streaz\ viabilitatea, f\r\ a se necroza.SC-71 are afinitate bun\ `n planta]ii cu soiurile de mas\ Chasselas dor [i Muscat de Hamburg, c\rora le imprim\ cre[terea `n greutate a strugurilor, ace[tia fiind mai mari [i mai aspectuo[i. Dintre soiurile pentru struguri de vin se comport\ bine pe SC-71: Riesling italian, Feteasc\ regal\, Muscat Ottonel [i altele.Zonare. Selec]ia Cr\ciunel 71 este portaltoiul recomandat `n toate podgoriile din centrul Transilvaniei (Trnave, Alba Iulia), sudul Moldovei. Este indicat, `n special, pentru soiurile de mas\ i cele de calitate.Planta]iile mam\ de SC-71 sunt `nfiin]ate cu prioritate `n zonele sudice ale ]\rii, dat\ fiind perioada lung\ de vegeta]ie a acestui portaltoi.

SELEC}IA DR|G|{ANI 57

Sinonime: Dr\g\[ani 57 sau 57-Dg.Origine. Este o selec]ie clonal\, rezultat\ dintr-o popula]ie de Teleky 8 B, ob]inut\ la Sta]iunea viticol\ Dr\g\[ani de c\tre P. BANI}| (1964). Lucr\rile de selec]ie au fost `ncepute `n anul 1950 [i au durat pn\ la 1964. Omologarea ca portlatoi s-a f\cut `n 1985.De fapt au fost ob]inute dou\ selec]ii: Dr\g\[ani 37 [i Dr\g\[ani 57. S-a impus ca portaltoi valoros numai selec]ia 57, care se remarc\ prin precocitate (maturarea foarte bun\ a lemnului) [i produc]ii mari de buta[i.

Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este sc\moas\ de culoare verde deschis, cu nuan]e ro[iatice pe margine.Frunza adult\ este mare (20-25 cm lungime), cuneiform\, `ntreag\ cu tendin]\ de trilobie mai ales c\tre baza l\starului. Limbul frunzei este neted, cu marginile ondulate; din]ii mici [i neregula]i ca m\rime, mucronii u[or alungi]i [i `nconvoia]i; sinusul pe]iolar deschis `n form\ de U sau de lir\.Floarea este hermafrodit\, func]ional femel\, androsteril\. L\starul este viguros, de culoare ro[iatic\ pe partea `nsorit\, puternic striat [i acoperit cu scame rare. Coarda de culoare cafenie deschis\, cu meritale mijlocii (16-18 cm lungime), sec]iunea eliptic\, m\duva dezvoltat\ ocupnd circa din suprafa]a sec]iunii ceea ce o apropie mai mult de Vitis riparia.

~nsu[irile agrobiologice. Selec]ia Dr\g\[ani 57 este un portaltoi foarte viguros, care confer\ vigoare mare soiurilor altoite de vi]\ roditoare. Are perioad\ scurt\ de vegeta]ie (`n medie 170 zile), matureaz\ lemnul l\starilor `ncepnd devreme, `n a doua decad\ a lunii august. Buta[ii `nr\d\cineaz\ u[or 60-80% capacitate de `nr\d\cinare, iar afinitatea la altoire este bun (50% `n medie, prinderile la altoire). ~n planta]ii dezvolt\ un sistem radicular puternic cu numeroase r\d\cini de schelet, care p\trund adnc `n sol sub un unghi geotropic de 45-500.Rezisten]e biologice: bun\ la filoxera galicol\; rezisten]\ bun\ la man\. Este rezistent la cloroz\ (maxim 20% calciu activ `n sol) [i cu rezisten]\ mare la secet\. Rezisten]a la excesul de umiditate este mijlocie. Nu suport\ salinitatea, maxim 0,4 NaCl s\ruri totale.

~nsu[irile agrotehnice. Matureaz\ lemnul coardelor bine [i asigur\ produc]ii mari de buta[i, de pn\ la 200 mii/ha. Se adapteaz\ cu u[urin]\ pe toate tipurile de sol. Cu toate c\ are perioad\ scurt\ de vegeta]ie, s-a constatat c\ imprim\ tardivitate soiurilor altoite de vi]\ roditoare. ~n condi]iile ecologice ale podgoriei Cotnari a rezultat c\ sus]ine poten]ialul ridicat de produc]ie al soiurilor, `ns\ calitatea strugurilor este totdeauna mai sc\zut\. ~n cazul soiului Chasselas dor se formeaz\ pe butuc un num\r mare de struguri, mici cu boabe m\runte.Zonare. Selec]ia Dr\g\[ani 57 este prev\zut pentru `nmul]ire, fiind un portaltoi valoros, mai ales pentru regiunile viticole din sudul ]\rii.

SELEC}IA CR|CIUNEL 2

Sinonime: SC-2; C-2; Cr-2.Origine. Este o prim\ selec]ie ob]inut\ la noi `n ]ar\ din portaltoiul Kober 5 BB. Lucr\rile de selec]ie au fost `ncepute la Cr\ciunel jude]ul Alba de c\tre pepineristul UNGAR (1937); `nmul]irea ulterioar\ a selec]iei s-a f\cut `n cadrul Sta]iunii viticole Blaj (M. TOADER [i B. BALTAGI, 1956). Se remarc\ prin perioad\ scurt\ de vegeta]ie, afinitate bun\ cu soiurile viguroase pentru struguri de vin [i produc]ii mari de buta[i.

Caracterele ampelografice. Dezmugurire sc\moas\, de culoare verde deschis cu vrfurile [i marginile rozetei intens carminate; vrful l\starului este semideschis, frunzele tinere cu mucronii ro[iatici [i `nconvoia]i, intens sc\moase pe ambele fe]e.Frunza adult\ este mare (20-26 cm lungime), cuneiform\, `ntreag\ cu sinusul pe]iolar `n form\ de U larg deschis. Limbul frunzei de culoare verde deschis, rugos, slab gofrat [i acoperit cu peri scur]i [i erec]i, pe ambele fe]e. Din]ii sunt mici, la]i, mucronii u[or alungi]i. Pe]iolul frunzei de lungime mijlocie, gros, culoare verde vine]ie [i acoperit cu peri de[i.Floarea este hermafrodit\, func]ional femel\, androsteril\; formeaz\ struguri mici cu boabe de culoare cafenie violacee.L\starul este muchiat de culoare verde vine]ie, mai intens\ la noduri [i acoperit cu peri scur]i, rigizi. Coarda de culoare cenu[ie uniform\, cu internodii lungi (18-22 cm lungime), cu striuri superficiale [i acoperit\ cu peri[ori scur]i.

~nsu[irile agrobiologice. Selec]ia Cr\ciunel 2 are `nsu[iri agrobiologice comune cu portaltoiul Kober 5 BB din care provine. Se deosebe[te prin urm\toarele: perioad\ de vegeta]ie mai scurt\ cu circa 6-8 zile fa]\ de Kober 5 BB; dezmugurire timpurie, `n prima decad\ a lunii aprilie; maturarea lemnului l\starilor ceva mai devreme de ct la Kober 5 BB.Are vigoare foarte mare, pe care o confer\ [i soiurilor altoite de vi]\ roditoare. Capacitatea de `nr\d\cinare a buta[ilor este foarte bun\, medie 80%, iar afinitatea la altoire cu soiurile de vi]\ roditoare bun\ (50% `n medie, prinderea la altoire). ~n planta]ii dezvolt\ un sistem radicular foarte bogat, lungimea r\d\cinilor de schelet ajungnd pn\ la 5,5 m.Rezisten]e biologice: bun\ la filoxera radicicol\ [i mijlocie la filoxera galicol\; este rezistent la cloroz\, asimilnd maximum 20% calciu activ din sol, I.P.C. = 40; rezisten]\ mijlocie la secet\ [i la excesul de umiditate din sol; sensibil la s\ruri, maximum 0,4 NaCl. ~n planta]iile mam\ se semnaleaz\ frecven]a crescut\ a atacului de cancer bacterian, din cauza rezisten]ei slabe la temperaturile sc\zute din timpul iernii.

~nsu[irile agrotehnice. Matureaz\ bine lemnul l\starilor, lungimea util\ a coardelor fiind `n medie de 4,5 m. Ca urmare, produc]iile de buta[i care se ob]in sunt mari, `n jur de 200 mii/ha. Datorit\ precocit\]ii [i matur\rii bune a lemnului coardelor, ofer\ posibilitatea extinderii planta]iilor de portaltoi [i `n zona viticol\ a Transilvaniei.Sarcinile care se las\ pe butuc sunt `n medie de 10 l\stari. Mijlocul de sus]inere recomandat este spalierul vertical cu srme oblice. Formeaz\ mul]i copili, `nct necesit\ multe lucr\ri de copilit [i de legatul l\starilor `n timpul perioadei de vegeta]ie.Fiind un portaltoi foarte viguros este indicat la soiurile de struguri pentru vin cu poten]ial mare de produc]ie, cum sunt: Feteasc\ regal\, Feteasc\ alb\, Iordan\, Mustoas\ de M\derat, B\beasc\ neagr\, Cadarc\ etc. Nu este indicat pentru soiurile de mas\.Recoltarea coardelor se face obligatoriu din toamn\, deoarece este sensibil la ger. Butucii se mu[uroiesc pentru a fi proteja]i peste iarn\.Zonare. Selec]ia Cr\ciunel 2 este portaltoiul recomandat cu prec\dere `n podgoriile din Transilvania. S-a r\spndit [i `n Slovacia, unde [i-a confirmat precocitatea fa]\ de Kober 5 BB.

SELEC}IILE CR|CIUNEL 25 i 26

Sinonime: SC-25 [i SC-26; C-25, C-26; Cr-25, Cr-26.Origine. Au rezultat prin selec]ie clonal\ din popula]ia portaltoiului Kober 5 BB. Lucr\rile de selec]ie au fost efectuate `n perioada anilor 1949-1964 la Sta]iunea viticol\ Cr\ciunel-Blaj de c\tre M. TOADER [i B. BALTAGI. Omologarea ca portaltoi s-a f\cut `n anii 1970 (SC-26) [i 1978 (SC-25).

Caracterele ampelografice. Sunt asem\n\toare pentru cele dou\ selec]ii. Dezmugurire sc\moas\, verde albicioas\, cu marginile rozetei de culoare roz-ro[iatic\.Frunza adult\ de m\rime mijlocie, cuneiform\, `ntreag\, cu u[oar\ tendin]\ de trilobie. Limbul frunzei este u[or gofrat, de culoare verde intens, acoperit cu peri scur]i, erec]i, pe fa]a inferioar\ [i prev\zut cu scame rare pe fa]a superioar\. Sinusul pe]iolar este larg deschis, `n form\ de lir\ sau de V.Floarea hermafrodit\, func]ional femel\, androsteril\. L\starii sunt viguro[i, cu meritale lungi, striate, de culoare verde cafenie. Coardele de culoare cenu[ie cafenie, nodurile cu nuan]\ violacee [i acoperite cu peri scur]i [i de[i.

~nsu[irile agrobiologice si agrotehnice. Sunt diferite de la o selec]ie la alta. Selec]ia Cr\ciunel 25 se caracterizeaz\ prin urm\toarele `nsu[iri agrobiologice: vigoare mijlocie, perioad\ lung\ de vegeta]ie (187 zile), maturarea lemnului l\starilor `ncepe dup\ 20 august [i dureaz\ pn\ c\tre sfr[itul lunii octombrie. Matureaz\ lemnul l\starilor pe lungimi mari, lungimea util\ a coardelor fiind de 4-4,5 m, iar produc]ia de buta[i este `n jur de 170 mii/ha.Selec]ia Cr\ciunel 26 prezint\ `nsu[iri agrobiologice asem\n\toare cu ale Selec]iei Cr\ciunel 71: vigoare foarte mare, pe care o imprim\ [i soiurilor altoite de vi]\ roditoare; perioad\ lung\ de vegeta]ie (183 zile), `ncepe maturarea l\starilor trziu dup\ 1 septembrie [i matureaz\ lemnul pe lungimi mai mici, lungimea util\ a coardelor fiind `n jur de 4 m. Coardele se conserv\ bine `n timpul iernii.~nr\d\cinare bun\ `n [coala de vi]e (60-80% capacitate de `nr\d\cinare a buta[ilor), afinitate bun\ la altoire cu soiurile de vi]\ roditoare (50% `n medie, prindere). ~n planta]ii dezvolt\ un sistem radicular puternic cu multe r\d\cini de schelet care p\trund adnc `n sol, sub un unghi geotropic de 45-500. Sunt indicate ca portaltoi la soiurile pentru struguri de vin.

Rezisten]ele biologice: ambele selec]ii au rezisten]\ bun\ la filoxera radicicol\ [i mijlocie la filoxera galicol\; sunt rezistente la cloroz\, maximum 20% calciu asimilabil din sol, respectiv I.P.C. = 40; rezisten]\ mijlocie la secet\ [i excesul de umiditate din sol; nu rezist\ la s\ruri, maximum 0,4 NaCl. Zonare. Planta]iile mam\ se `nfiin]eaz\ cu prec\dere `n zonele din sudul ]\rii, pentru a se asigura maturarea lemnului coardelor `n to]i anii. Seleciile C-25 i C-26 tind sa nlocuiasc populaia portaltoiului din care provind Kober 5 BB.

SELEC}IA OPPENHEIM 4 - CLONA CR|CIUNEL 4

Sinonime: SO 4-4; SO4-4.Origine. Este o supraselec]ie ob]inut\ din portlatoiul Berlandieri x Riparia Selec]ia Oppenheim 4 la Sta]iunea viticol\ Cr\ciunel-Blaj (M. TOADER, 1955). A fost omologat\ ca portaltoi `n anul 1974.

Caracterele ampelografice. Sunt asem\n\toare cu cele ale Selec]iei Oppenheim 4; vrful l\starului [i primele frunzuli]e sunt sc\moase, de culoare verde-galbui, ar\miu.Frunza adult\ mare, cuneiform\, `ntreag\ sau cu un `nceput de trilobie. Limbul frunzei este asimetric, gofrat, cu sinusul pe]iolar deschis `n form\ de lir\ sau de V i mucroni evideni.Floarea este hermafrodit\, func]ional mascul\, ginosteril\ cu gineceul atrofiat.L\starul este striat, cu noduri violacei, pubescente. Coarda de culoare maro deschis, fin striat\ cu peri scur]i la noduri.

~nsu[irile agrobiologice. SO 4-4 asigur\ o bun\ maturare a lemnului coardelor [i produc]ii mari de buta[i (190-200 mii/ha). Are rezisten]\ bun\ la ger, ]esuturile coardelor `[i p\streaz\ viabilitatea f\r\ a se necroza. ~n pepinier\ asigur\ randamente mari, `n medie de 43% vi]e altoite STAS. Prefer\ solurile u[oare, cu un con]inut mijlociu `n calcar, maxim 17% calciu activ, respectiv I.P.C. = 30.Zonare. SO4-4 este recomandat ca portaltoi `n toate podgoriile [i centrele viticole, att pentru soiurile de mas\, ct [i cele pentru struguri de vin. Planta]iile mam\ vor fi `nfiin]ate cu prioritate `n regiunile sudice ale ]\rii.