+ All Categories
Home > Documents > Poluarea Si Poluantii Mediului

Poluarea Si Poluantii Mediului

Date post: 20-Nov-2015
Category:
Upload: menphiscleodris
View: 38 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
Poluare si Poluanti
58
Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”-Facultatea de Management Turistic si Comercial POLUAREA SI POLUANTII MEDIULUI
Transcript

Poluarea si Poluantii Mediului

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir-Facultatea de Management Turistic si Comercial

POLUAREA SI POLUANTII MEDIULUI

2008

CUPRINS

1. CAP.I.ECOSISTEMUL-NOTIUNI GENERALE

I.I ECOSISTEME TERESTRE IN ROMANIA

II.I ECOSISTEMELE ACVATICE IN ROMANIA

2. CAP.II.POLUAREA ECOSISTEMELOR I.II DEFINITIE SI CLASIFICARE

II.II POLUAREA ATMOSFEREI III.II POLUAREA APEI

IV.II. POLUAREA SOLULUI

3. CAP.III.ECOSISTEMUL URBAN- PLOIESTI4. CAP.IV.ECOSISTEMUL URBAN-BAIA-MARE5. CAP.V.POLUAREA MEDIULUI SI SANATATEA UMANACAP.I.ECOSISTEMUL-NOTIUNI GENERALE

Mediul de viata este reprezentat de totalitatea factorilor fara viata (abiotici) si inzestrati cu viata (biotici).Partea abiotica a mediului formeaza biotopul, care cuprinde substratul (elemente minerale si organice) si factorii climatici (lumina, temperatura, umiditate, vant), iar partea biotica formeaza biocenoza, fiind reprezentata de populatiile de plante si animale din specii diferite, care traiesc intr-un biotop.Biocenoza,la randul ei,este alcatuita din totalitatea populatiilor din specii diferite de plante si animale dintr-un biotop.

Substratul biotopului poate fi de trei feluri, dupa natura sa:

solid (solul),

lichid (apa),

gazos (atmosfera) ;

In consecinta,biotopurile sunt de trei feluri: terestru (de exemplu parcul, avand ca substrat solul), acvatic (de exemplu balta, avand ca substrat masa apei si substratul solid de pe fundul apei) si biotopul aerian, avand ca substrat atmosfera.

Intre biotop si biocenoza exista o stransa legatura si influente reciproce; ele nu pot exista decat impreuna,formand impreuna ecosistemul. In tara noastra, ecosistemele prezinta sase aspecte sezoniere: prevernalul, vernalul, estivalul, serotinalul, autumnalul si hibernalul.Aparitia acestor sezoane au determinat si o ritmicitate a activitatii organismelor animalelor. Din acest punct de vedere, organismele pot fi active toata perioada anului (sedentare sau migratoare) si care alterneaza perioada de activitate cu cea de repaus (hibernare sau amortire).Unele vietuitoare nu sunt specifice anumitor biotopuri. De exemplu, ghiocelul creste in mai toate tipurile de relief, de la campie pana la zona alpina, in paduri, tufarisuri, poieni sau ciocanitoarea pestrita care este cea mai comuna ciocanitoare de la noi, traieste in toate padurile de ses si de deal, dar populeaza si localitatile, sesurile si gradinile.Alte vietuitoare traiesc numai in anumite biotopuri (nufarul creste in balti si lacuri, stejarul in padurile din zona de campie, rama in mediul subteran, stiuca in mediul acvatic etc.). Aceste vietuitoare au adaptari specifice biotopului in care traiesc; ele reprezinta forme biotice, fiind expresia unitatii dintre organism si mediu, a interrelatiilor dintre biotop si biocenoza.

Pe baza cunoasterii formelor biotice, putem aprecia mediul din care provin acestea. Biotopul, la randul sau actioneaza ca un factor de selectie in alcatuirea biocenozei. Insusirile biotopului favorizeaza dezvoltarea unei specii si impiedica patrunderea altora in teritoriu.

Exemple de ecosisteme naturale:

Parcul National Portile de Fier si Rezervatia biosferei Delta Dunarii sunt unicate ecologice, care trebuie protejate si conservate; Raurile, ecosisteme acvatice in care structura biocenozelor este determinata de structura biotopurilor; Marea Neagra, care este unica intre marile lumii prin caracteristicile biotopului si ale biocenozei; Lacurile, ecosisteme acvatice in care structura biocenozei este determinata de variatia factorilor abiotici; Padurea, care ramasa in regim ntural este un ecosistem complex si stabil. Ea prezinta o stratificare caracteristica pe orizontala si pe verticala; Tufarisurile si pajistile (pasuni si fanete), ecosisteme terestre care trebuie protejate, pentru ca reprezinta surse importante de producere a nutretului pentru animalele domestice.I.I ECOSISTEME TERESTRE IN ROMANIA

Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe, mediul fluid format de aer, caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii, sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre. Subtipurile identificate in aceasta categorie s-au delimitat plecnd de la asociatia de specii vegetale, ntruct aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisajelor specifice. n acest context, prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere, care mparte categoria n paduri, tufarisuri si pajisti. Formarea unor asociatii de arbori (alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de disponibilitatea unor resurse, dar si de anumite conditii. Primul factor care conditioneaza raspndirea padurii este temperatura, iar apoi resursele de umiditate. Astfel, padurile se pot forma ncepnd cu zonele unde se nregistreaza cel putin 60 de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10C. ntre aceste limite, repartizarea padurilor depinde de bilantul hidric din sol, respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. De exemplu, n conditiile climatului temperat-continental din Romnia, raspndirea padurilor va urmari izohietele anuale de 500 mm.

1.Padurea

Prototipul structural si functional al ecosistemelor naturale il constituie padurea, fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera (biosfera) nu ntruneste, in aceeasi masura, toate elementele alcatuitoare ntr-o stare de maxima stabilitate, n pofida extremei complexitati si diversitati. In interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale complicatei arhitecturi pe care o infatiseaza un ecosistem natural, fiindca padurea este, inainte de toate, o fiinta colectiva, cea mai grandioasa din cate exista, nviorata de viata proprie,inchegata, la randu-i, din milioane de vitei individuale, ct se poate de diverse, care impresioneaza coplesitor si ntr-un fel unic spiritul omenesc.

Ecosistemul de padure (forestier) manifesta o tendinta de maximizare a stabilitatii prin optimizarea structurii biocenozei, cresterea complexitatii relatiilor biocenotice si a diversitatii genetice a populatiilor din cadrul fiecarei comunitati de viata, ntarirea controlului exercitat de biocenoza asupra biotopului, sporirea eficientei ecologice a sistemului.

Legile generale de organizare si functionare a padurii sunt: existenta etajelor complex alcatuite, in care se asociaza plante si animale care se dezvolta sub influenta a numerosi factori climatici, edafici, geomorfologici; rolul preponderent, sub aspect fizionomic si functional, al arborilor in viata padurii; existenta ansamblului integrat, unitar al plantelor, animalelor si conditiilor de viata ale padurii, n cadrul caruia au loc permanent interferente, influente reciproce. Etajele de vegetatie, care formeaza adevarate subsisteme de viata interconditionate functional (straturi ecologice), sunt reprezentate de: arboret (etajul arborilor, al coronamentului), cu rol fundamental n transferul de substanta si energie, ntruct asigura intrarile energetice pentru ntregului ecosistem; subarboretul si patura erbacee. La acestea se adauga litiera si solul, n care predomina componentele anorganice. Totodata, existenta unor conditii ecologice particulare determina formarea a numeroase microcenoze (consortii). Hotartor n viata ecosistemului de padure este ecranul continuu si compact al frunzisului,constituit de coronamentele arborilor, care reprezinta o suprafata activa de reglare a unor factori de biotop calitatea si intensitatea luminii, cuantumul caldurii si precipitatiilor, viteza si intensitatea vntului etc. In planul opus, la nivelul solului, ntrepatrunderea si etajarea accentuata a sistemelor de nradacinare a vegetatiei influenteaza disponibilitatea substantelor minerale si a apei.

La nivelul Romaniei, n categoria padurilor se deosebesc mai multe grupe de ecosisteme. Dintre acestea, cele mai importante sunt padurile de molid, fag si stejar.

1. Padurea de molid

Se situeaza n etajul bioclimatic boreal, la altitudinea de 1 200-1 700m, cobornd pna la 700 m n depresiunile intracarpatice din Carpatii Orientali.

2. Padurea de fag

Apartine etajului nemoral, la 600-1 300 m, putnd cobor sau urca n functie de topoclima (vai adnci 100 m; versanti nsoriti 1 650m).

3. Padurea de stejar

Semnifica, in Romania, padurile formate din specii apartinand genului Quercus (paduri de cvercinee). Cea mai mare ntindere o au padurile de gorun, urmate de cele de stejar si apoi cele de cer si garnita,predominarea speciilor permitand delimitarea subzonelor mentionate. In aceeasi ordine cresc exigentele manifestate fata de temperatura si rezistenta la seceta.

Protectia terenurilor si a solurilor

Este o functie deosebit de importanta in regiunile cu relief framantat si in regiunile cu soluri nisipoase. De altfel, aici padurea joaca un rol hotarator si n nsusi procesul de solificare, asigurand stabilitatea mecanica, bioacumularea, retinerea apei n profilul de sol. Actiunea moderatoare asupra scurgerilor superficiale reduce eroziunea solului, contribuind, n acelasi timp, la reducerea volumul de sedimente, respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau lacurilor de acumulare. Prevenirea colmatarii albiilor si bazinelor lacustre Padurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adncime, evitarea alunecarilor de teren, fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate n exces. Defrisare eroziune, procese torentiale, alunecari de teren.Absenta padurii releva importanta acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala a reliefului. Defrisarea padurilor de pe coastele repezi din zonele colinare, pentru nfiintarea de islazuri comunale (Legea din 1920) a condus la suprafete ntinse degradate prin eroziune si procese torentiale n Vrancea, Subcarpatii Sudici, Valea Ariesului, Valea Lotrului, Podisul Central Moldovenesc etc.

Protectia atmosferei si functiile climatice

Reprezinta un alt aspect al rolului jucat de padure in mentinerea echilibrului ecologic.

Padurea reuneste pe o suprafata relativ restransa un volum important de biomasa vegetala (arbori, arbusti, plante erbacee) angajate n procesul fotosintezei. Astfel, ea asigura consumul de dioxid de carbon rezultat din metabolismul propriu, dar si din ecosistemele invecinate sau, mai nou, datorat poluarii, eliberand, in acelasi timp, oxigenul necesar la aceeasi scara. Aceasta functie justifica denumirea de plaman verde, ecosistemele forestiere, mai cu seama cele tropicale, fiind unele din cele mai importante producatoare de oxigen la nivel planetar. Efectul purificator se manifesta pentru un spectru mai larg al poluantilor atmosferici pulberi sedimentabile, dioxid de sulf, elemente radioactive retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis. Desi, in acest sens, rolul padurii este semnificativ, nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot distruge padurea, toleranta speciilor vegetale fiind limitata. Se semnaleaza, de asemenea, o diminuare a ncarcaturii microbiene, datorata prezentei fitoncidelor, cu pna la 90% fata de atmosfera urbana. Aerul padurii este, n schimb, mai bogat n ioni negativi, favorabili sanatatii.

Efectul purificator al vegetatiei forestiere

Un hectar de padure produce anual aproximativ 30 de tone oxigen, din care aceasta consuma circa 13 tone n procesul de respiratie al arborilor sai. Vegetatia arborescenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma, n procesul de fotosinteza, circa 16 tone de dioxid de carbon. Un curent de aer poluat cu dioxid de sulf n concentratie de 0.1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure. Prin reducerea, pe cale mecanica, a vitezei vntului, un hectar de padure poate retine o cantitate de 60-70 t/an de praf, ceea ce reprezinta de 6-7 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia ierboasa. Prin emanarea fitoncidelor volatile, n cantitate de 5-30 kg/ha, padurea realizeaza o epurare microbiana foarte eficienta, evidenta n special n padurea de conifere. De exemplu, n timp ce pe bulevardele din Paris s-au nregistrat 570 mii bacterii/m3, iar n unele magazine chiar 4-8 milioane bacterii/m3, n padurea Fontainbleu din apropiere, ncarcatura microbiana era de numai 50-55 bacterii/m.ntruct modifica semnificativ suprafata activa, ca factor genetic al climei, prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific. Acesta este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare, circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare. Topoclima padurii se diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura, intensitate scazuta a radiatiei solare, cresterea umezelii relative a aerului, cresterea frecventei calmului atmosferic si viteze mai mici ale vntului, repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora.

Protectia fondului genetic

Decurge din nsasi existenta padurii, ecosistem n stare de climax, n care numeroase populatii traiesc ntr-o stabilitate relativa, asigurata de mecanismul complex de autoreglare a ecosistemului forestier. Diversitatea biologica cea mai ridicata se nregistreaza n padure, culminnd cu padurile tropicale. De aici decurge si rolul padurii pentru cercetarea stiintifica, pentru identificarea posibilitatilor de protectie ale unor specii aflate pe cale de disparitie, pentru cunoasterea legitatilor care coordoneaza procesele din natura.

Functia de recreare

Ocupa, in randul functiilor padurii, un loc aparte prin influenta directa asupra activitatii si sanatatii umane. In acest context, unii autori (Muja, 1994) considera acest rol o functie sociala. Prin influenta exercitata asupra climatului si calitatii aerului padurea permite realizarea unui cadru ambiental optim pentru sanatatea umana. Adaugand la aceasta efectul asupra psihicului uman, padurea devine un refugiu pentru citadinul modern care, desi depinde n mare masura de o serie de facilitati ale vietii urbane, ramne, ca orice fiinta vie, legat intim de natura. Din acest punct de vedere, tinand cont de tendinta de concentrare a populatiei n centre urbane care caracterizeaza contemporaneitatea, rolul padurii devine esential nu numai pentru mentinerea echilibrului ecologic, dar si a celui interior al fiecarei fiinte umane si, in final, a intregii societati. Functiile de protectie sunt importante in actualul context economico-social in care exploatarea intensiva a condus la manifestarea consecintelor deosebit de grave ale diminuarii suprafetelor acoperite de padure. Din perspectiva istorica insa, padurea apare mai degraba ca un important furnizor de materii prime si alimente (material lemnos, fructe, vanat etc.). De asemenea, la acest orizont de timp, protectia poate fi nteleasa si in sensul ngreunarii atacurilor cotropitorilor.

Situatia padurilor in Romania

Situatia actuala a padurilor in Romania, departe de a fi considerata favorabila, este, totusi, destul de buna. Astfel, n ceea ce priveste productivitatea ne situam pe locul doi, dupa Elvetia. Suprafata forestiera totala de 6.339 milioane hectare, reprezentand 26% din suprafata totala a tarii, este, in opinia specialistilor, insuficienta (cu numai cteva secole in urma aceasta proportie era de 60-70%). Cauzele acestei diminuari se regasesc, pe de o parte, in cresterea populatiei si, implicit, a nevoii de hrana, materiale de constructii etc., iar, pe de alta parte, n antrenarea Romniei n comertul international pe pozitia de furnizor preferat pentru calitatea produselor (alimentare, forestiere), dar si pentru preturile reduse practicate.

Alte ecosisteme terestre : In conditiile climatului temperat, care nu impune restrictii termice, covorul vegetal dominat de specii lemnoase nu se mai realizeaza odata cu diminuarea cantitatii de precipitatii. Prin urmare, locul padurii de foioase este preluat de pajisti stepice. Avand n vedere faptul ca relieful Romaniei este deosebit de variat cuprinzand toatele unitatile majore de relief, exista posibilitatea manifestarii limitative a temperaturii in etajarea altitudinala. Astfel, la altitudini mari, padurile de conifere sunt nlocuite de tufarisuri subalpine urmate apoi de pajisti alpine intrerupte de formatiuni stancoase si grohotisuri. 1. Stepa

Este un ecosistem natural care a fost nlocuit n cea mai mare parte prin ecosisteme amenajate (n special agricole). Totusi, apare ca formatiune secundara n zonele defrisate, unde disparitia vegetatiei arborescente a dus la accentuarea deficitului hidric. n Romnia, ocupa cmpiile si podisurile joase (Baragan, Podisul Dobrogei, sudul Moldovei), unde temperatura medie anuala depaseste 10C, iar cantitatea de precipitatii este mai mica de 500 mm/an, cu un accentuat deficit spre sfrsitul verii. Structura trofica cuprinde pe primul nivel numeroase specii de insecte (cosasi, greieri, calugarita), pasari si mamifere, din care multe carnivore (dropie, prepelita, hrciog, popndau, soareci de

cmp). Consumatorii secundari sunt reprezentati de insecte, pasari insectivore (graur) sau rapitoare (soim, erete, soricar), al treilea nivel fiind dominat de specii parazite.

2. Pajistile alpine

Se intalnesc in continuarea tufarisurilor subalpine de jneapan si ienupar sau direct n continuarea padurilor de molid. Diversitatea ecologica este mult diminuata intrucat conditiile de biotop sunt nefavorabile (temperaturi coborate, vanturi puternice, perioada scurta de vegetatie). Prin urmare, covorul vegetal este dominat de 2-3 specii de graminee, prezenta exclusiva a unei sau alteia dintre ele fiind legata de conditiile locale (aciditatea solului, exces permanent de apa, profunzimea stratului de sol, intensitatea gleizarii sau pseudogleizarii etc.). Alaturi de numerosi consumatori primari din clasa Insecta, cea a mamiferelor este reprezentata de capra neagra (specie ocrotita), marmote, soareci etc. consumatorii de ordinul al II-lea fiind insecte, soparle, pasari insectivore sau de prada (de exemplu, acvila de munte), mamifere.

II.I ECOSISTEMELE ACVATICE IN ROMANIA

DELTA DUNARII

Se diferentiaza in functie de caracteristicile mediului de viata, apa, in ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice) si curgatoare (ecosisteme lotice).

A. Ecosisteme lentice Sunt de mai multe tipuri in functie de dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a apei. Astfel, dimensiunea determina impartirea in ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar compozitia chimica a apei le diferentiaza in functie de salinitate (de apa dulce si de apa sarata) si aprovizionarea cu substante nutritive (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe).

1. Lacul

A fost printre primele studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice.

Structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului n raport cu adncimea.

2. Balta

Are o adancime mai mica (3-5 m). In zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar in larg sunt raspndite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul alb si galben, lintita, cat si cele submerse ca sarmulita apei, ciuma apei, bradis etc. In structura fitoplanctonului intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii de rotifere. Balta este populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite specii de broaste, pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.).

3. Mlastina

La nivelul Romaniei se diferentiaza doua categorii: mlastini eutrofe, cu vegetatie caracteristica baltilor si mlastini oligotrofe care se intalnesc in regiunile cu climat rece si umed, n zonele cu sisturi cristaline, gresii, granite, sedimentare sau in zonele montane unde substantele provin partial din mineralizarea materiei organice animale si vegetale. Aici este prezent muschiul de turba (Sphagnum) si alte specii vegetale (bumbacarita, rogoz, roua cerului).

4. Marea Neagra

Se caracterizeaza prin existenta a doua straturi de apa:

a) la suprafata, un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de 16- 17%) si mai usor, oxigenat, in care se situeaza cea mai mare parte a biocenozei.

b) un strat de adncime (peste 180-200 m), mai sarat (salinitate 21-22%) si mai greu, ncarcat cu hidrogen sulfurat, lipsit de oxigen si, implicit, de formele aerobe de viata.

Intre cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul superficial (mai usor) plutind deasupra celui de adancime (mai greu).

Producatorii sunt reprezentati de algele planctonice, grupa consumatorilor incluzand zooplanctonul, pesti obisnuiti (hamsii, stavrizi, guvizi); sturioni (nisetru, morun, cega, pastruga) denumiti de Herodot pesti fara oase; rechini; delfini si, pana n 1984, foci.

Pe plaja de la Mamaia, Costinesti, Navodari esueaza in cantitati mari alge verzi cu talul latit si marginile ondulate, denumite popular salatica de mare, precum si alge brune si rosii, bogate in iod. In zona de litoral cuibaresc specii de pescarus argintiu, chira

de mare, furtunar s.a. Printre dunele de nisip s-au identificat circa 120 de specii de plante arenicole ca varza de nisip, carcelul, ridichea de nisip, scaiul vnat, pelin de nisip, lucerna de nisip, castravetele de mare etc.

B. Ecosisteme lotice

Se diferentiaza in functie de particularitatile reliefului strabatut in paraie si rauri: a. De munte

In albia putin adanca si ingusta a raurilor si paraielor substratul este neuniform format din bolovanisuri, pietrisuri, nisip. Pantele mari, uneori discontinue, determina o viteza de scurgere mare apei si formarea de cascade. Debitele sunt relativ mici, temperatura apei coborata, variabila de la anotimp la anotimp. Transparenta apelor este mare (anulandu-se insa in perioadele de torentialitate ploi puternice, topirea zapezilor), iar concentratia de saruri dizolvate este scazuta. Plantele (muschi, alge) si animalele (rotifere, cladocere) prezente aici au cerinte mari fata de oxigen, manifestand diferite adaptari morfologice pentru a evita antrenarea de curentii puternici. Dintre vertebrate, reprezentativ este pastravul, alaturi de care se intalnesc zglavocul, lipanul, molanul etc.

b. De zone deluroase

Fitoplancton permanent. Biocenoza saraca. Oxigenare buna. Malurile sunt mai joase, albia este mai larga si adnca, fiind marginita de bolovanisuri, pietris, nisip. Pantele auinclinatii mai mici, determinand o viteza de scurgere mai mica. In apa sunt prezente atat substante in suspensie, cat si solvite (100-200 mg/l). Variatia termica mai larga in cursul anului, de la anotimp la anotimp favorizeaza prezenta planctonului, ca o componenta biocenotica permanenta, formata dintr-un numar mic de populatii diatomee, alge verzi si albastre pentru fitoplancton si rotifere, cladocere, copepode pentru zooplancton. In sectoarele cu viteza redusa, algele si numerose specii de nevertebrate (insecte, larve,viermi sarma, crustacee mici, gasteropode) se fixeaza de elementele substratului (pietre, nisip, ml) formand comunitatea biocenotica bentala.

c. De campie

Cursul inferior al raurilor se caracterizeaza prin albii foarte largi, cu acumulari de mal si nisip, cu viteza de scurgere si eroziune foarte reduse, dar si o concentratie de saruri care depaseste 1 250-1 500 mg/l. Planctonul este mult mai diversificat dect in zona colinara. In apa apar si plante superioare submerse. Nectonul este si el bine reprezentat (mreana, clean, boarta, crap, stiuca etc.).

C. Delta Dunarii

Reprezinta o asociere complexa de ecosisteme interconectate, dependente de regimul hidrologic al Dunarii care, prin fluctuatiile sale, contribuie la modificari substantiale ale biotopurilor cu o periodicitate mai mult sau mai putin constanta. Diversitatea mare a conditiilor de mediu, intrepatrunderea si suprapunerea acestora nu permit o delimitare stricta a ecosistemelor, aflate si ele ntr-o permanenta interactiune unele cu altele. Cu toate acestea, se individualizeaza urmatoarele categorii:

a) Apele curgatoare

Sunt reprezentat de cele trei brate ale Dunarii (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe), canale si grle. Fitoplanctonul reprezinta clasa producatorilor, in timp ce un zooplancton variat si numeroase specii de vertebrate (crap, salau, stiuca, somn, sturioni) compun clasa consumatorilor.

b) Apele stagnante

Permit dezvoltarea macrofitelor sub suprafata apei (broscarita, bradis, cosor, inarita, ciuma apei), cu frunze plutitoare (nuferi) sau plutitoare (lintita, pestisoara, otratel) si n marginile mlastinoase (ciulini, limba broastei, sageata apei, stuf etc.). Consumatorii sunt bine reprezentati de pesti din familia Cyprinidelor (crap, cosac, babusca), precum si de biban, salau, stiuca, somn. In afara acestora, molustele, larve, insectele se asociaza tulpinilor plantelor sau populeaza zona bentala.

c) Terenurile mlastinoase

Acumulari de ml si nisip.Cel mai ntins biotop al deltei cuprinde regimul hidrologic al Dunarii.Servesc n timpul viiturilor la reproducerea pestilor de balta, fiind intercalate ntre baltile permanente si terenurile inundabile. Practic, formeaza cel mai intins biotop al deltei actuale.

Multe terenuri mlastinoase sunt acoperite cu stufarisuri permanente, a caror limita spre uscat o constituie o centura de papura si rogozuri. Printre plantele insotitoare se numara papura, pipirigul, rogozul, sageata apei, stnjeneii, macrisul-de-apa etc. Prezenta lor depinde de durata si intensitatea inundatiilor de primavara, fiind invers

proportionala cu acestea. Consumatorii micro- si macroscopici sunt mai mult sau mai putin, comuni cu cei din ecosistemele acvatice descrise anterior. Regiunile ntinse de stufarisuri, mai ales cele cu substrat nisipos, dau nastere, cu timpul, la o formatiune specifica si anume zonele de plaur. Desi este format din stuf, el prezinta asociatii de organisme constituindu-se ntr-un adevarat ecosistem care si-a creat suportul ecologic.

d) Terenurile inundabile

Se acopera cu apa in timpul viiturilor, iar pe durata apelor mici sunt uscate, acoperite de pamant aluvionar si resturi organice. Apropierea de mlastini a unora permite extinderea biocenozelor acestora, atta timp cat uscaciunea nu este excesiva, iar pe cele cu substrat nisipos s-au format asociatii vegetale caracteristice, mai cunoscute fiind cele de popndaci, alcatuite din specii de rogoz prin acumularea si turbificarea materialului organic mort, astfel incat sa permita supravietuirea speciei in conditiile alternantei dintre uscat si apa. Tot aici se ntlnesc zaloagele, respectiv tufe de salcii n care predomina zalogul sau salcia cenusie. Importanta lor este data de conditiile prielnice pe care le asigura pentru cuibarit, transformndu-se n adevarate colonii de pasari pentru speciile:

tiganus, cormoran pitic, strc-de-noapte, strc galben, egreta mica etc. Aceste terenuri, ca si cele mlastinoase, sunt importante pentru reproducerea faunei piscicole (mai ales a ciprinidelor).

e) Grindurile

Constituie suportul ecologic al padurilor de salcii si plopi (Letea, Caraorman) care concentreaza o diversitate ecologica ridicata, atat a speciilor vegetale, cat si a celor animale. Astfel, alaturi de numeroasele specii de salcii (Salix) si plopi (Populus),

arbustii (catina alba, catina rosie, maces, dracila, lemn cinesc, corn, snger, calin), subarbusti, liane (curpen, vita salbatica, mur, iedera, hamei, volbura mare) si plante parazite (vsc) edifica, ntr-o arhitectura specifica, paduri cu aspect luxuriant.

Paduri cu aspect luxuriant. Padurile Letea si Caraorman sunt fitocenoze foarte interesante si rare n flora Europei si arata, comasate pe un spatiu relativ mic, o variatie multipla a diverselor fenotipuri de plante caracteristice stepelor aride, nisipurilor umede, padurilor, marginii baltilor si lacurilor. Dintre consumatori, caracteristici sunt soarecii cu botul

ascutit, iepurii si coropisnitele, diferite specii de pasari, vipera, sarpele de apa, spurcaciul, sitarul de padure, vulturul codalb, bufnita mare, mistret, lup (mai ales iarna). In stufarii si tufarisurile dinspre mare, n anii favorabili, se pot dezvolta lacustele migratoare, deosebit de daunatoare pentru culturile agricole, fapt pentru care s-au folosit mijloace chimice n

combaterea lor, cu efecte poluante si asupra celorlalte specii.

f) Zona marii

Loc de reproducere a lacustelor ca latoare. Este reprezentata de mediul marin in care se simte influenta apelor Dunarii. Aceasta zona este populata cu puieti din familia

sturionilor. In regiunile mai departate de litoral, avand o salinitate variabila, se produce o continua ploaie de organisme moarte spre fundul platformei continentale, alimentnd bancurile de scoici, hrana preferata a morunului si nisetrului, care-si vor petrece aici mare parte din viata. In ncercarea de a reda o imagine cat mai sintetica, dar in acelasi

timp relevanta, s-au facut numeroase simplificari. Cu toate acestea, Delta Dunarii constituie un ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil de autoreglare si caracterizat de stabilitate, important prin functiile sale de filtru biologic, statiune temporara a unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti, respectiv de conservare a biodiversitatii.

CAP.II.POLUAREA

I.II DEFINITIE SI CLASIFICARE

Termenul de poluare provine din latina: polluo ere =a murdarii, a degrada. Aceasta desemneaza o actiune prin care omul isi degradeaza propriul sau mediu de viata. Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.

Exista doua categorii de materiale poluante(pouluanti):

1. Poluantii biodegradabili -substante cum ar fi apa menajera,care se descompun rapid in proces natural.Avesti poluanti devin o problema cand se aacumuleaza mai rapid decat pot sa se descompuna;

2. Poluantii nondegradabil i-materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural.Odata ce apare contaminarea,este dificilsau chiarimposibil sa se indeparteze acesti poluanti din mediu.

Compusii nondegradabili, cum ar fi:Diclor-Difenil-Tricloretan(DDT),dioxine,difenili policrorurarti(PCB sau materiale radioactive,pot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare si pot sa urce in lantul trofic prin intermediul animalelor.De exemplu: moleculele compusilor toxici pot sa se depuna pe suprafata plantelor acvatice fara sa distruga acele plante;un peste mic care se hraneste cu aceste plante,acumuleaza o cantitate mare din aceste toxine;un peste mai mare sau alte animale carnivore care se hranesc cu pesti mici,pot sa acumuleze o cantitate mai mare de toxine.Acest proces se numeste bioacumulare.

II.II POLUAREA ATMOSFEREI

Atmosfera terestra este definita ca invelisul gazos alcatuit din aer, care inconjoara Pamantul fara o limita superioara precisa, avand o compozitie si prioritati aproximativ constante pana la circa 5000 m altitudine.

Aerul normal ( uscat ) este un amestec de gaze format din circa 78% N2, 21%O2 si alte gaze ( ozon, neon, heliu, dioxid de carbon). In atmosfera aerul ocupa circa 96% din volum, restul de 4% revenind apei in stare de vapori.

-Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in :

1. surse naturale(eruptiile vulcanice, furtunile de praf;

2. surse artificiale(legate de activitatea vitala a omului).

Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt transportul, obiectele industriale si centralele termoelectrice.In orase, gazele produse de aceste surse formeaza uneori o ceata densa, numita smog, care face aerul greu de respirat.Gazele acestea intra in componenta norilor, dand nastere ploilor acide care ucid plantele.

Poluarea atmosferei-afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Majoritatea poluantilor atmosferei pornesc de la arderi care genereaza energie. Au fost puse in evidenta in atmosfera peste 100 de substante poluante, printre care cele mai frecvente sunt anhidrida sulfuroasa, oxidul de carbon, oxizii de azot, fumul, sulful. Anhidrida sulfuroasa este un poluant aproape permanent al oraselor. Provine din siderurgie, rafinariile de petrol etc., prin arderile incomplete ale combustibililor utilizati care elibereaza in atmosfera sulf sub forma de anhidrida sau gaz sulfuros ( SO2 ).

Anhidrida carbonica sau gazul carbonic provine din arderea compusilor organici si din transformarea oxidului de carbon.

Oxidul de carbon este un gaz extrem de toxic. El se afla in cantitati apreciabile in atmosfera oraselor. Rezulta din arderile incomplete din siderurgie, rafinarii de petrol etc.

Oxidul de azot este unul din componentii smogului din marile orase. Are grad ridicat de toxicitate si provine din industria fertilizantilor, de la avioane, de la cuptoare industriale, motoare.

Fumul, cenusa, praful sunt poluanti ai atmosferei. Acestia scapa prin sistemele de epurare.

Impuritatile din atmosfera,indiferent de sursa lor, nu raman pe loc fiind duse de curenti de aer la mari distante.Cantitatile imurificatoare ale atmosferei sunt foarte mari(de exemplu,in Germania, fabricile arunca in atmosfera circa 20 mil. de tone pulberi industriale; S.U.A. 180 mil. tone anual).

Poluantii atmosferei se caracterizeaza prin:-gradul de persistenta, foarte diferit,in functie de natura poluantului si conditiile climatice locale; si influenta reciproca, manifestata in cazul prezentei simultane a mai multor poluanti.Prezenta in atmosfera a poluantilor sub forma de pulberi si gaze, in anumite cantitati poate crea un mediu diferit de cel natural prin modificarea ansamblului microclimatic.In cursul anului,modificarile maxime produse de poluare se inregistreaza toamna, din cauza actiunii combinate a cetei, iar cele mai reduse primavera.

Poluarea atmosferica reprezinta una dintre primele forme de manifestare a fenomenului de poluare, considerate un pericol pentru sanatatea umana. In tarile in curs de dezvoltare smogul este din ce in ce mai frecvent din cauza autovehiculelor si industriilor locale. In orasele asiatice, mai ales aerul contine doze de praf si de fum, de mai multe ori superioare celor care se intalnesc in aerul zonelor urbane din tarile industrializate. Numeroase studii arat ca cu cat sangele este incarcat cu plumb, cu atat coeficientul intelectual al persoanei este mai scazut si cu dificultati de auz. Procesul prin care aerul revine la compozitia anterioara poluarii se numeste autoepurarea aerului si se realizeaza prin mai multe cai: sub actiunea curentilor de aer, sedimente si precipitatii.

1. Autoepurarea prin curenti de aer consta in deplasarea poluantilor din atmosfera o data cu masele de aer. Ca urmare asemenea mase de aer se vor comporta ca orice aer poluant, dar consecintele se vor produce departe fata de sursa de poluare, depasind uneori granitele tarilor;2. Sedimentarea particulelor de praf este posibila in conditii de acalmie, cand pulberile ajung pe sot in ape sau pe plante, cu consecintele ca decurg : poluarea solului, a apelor, a vegetatiei etc;3. Precipitatiile contribuie la autoepurarea aerului prin urmatoarele cai: antrenarea mecanica a poluantilor, dizolvarea substantelor poluante. Poluarea si autoepurarea aerului afecteaza uneori puternic vegetatia pana la distrugerea ei, micsoreaza in mare masura posibilitatile de protectie a solului inclusiv pe cele impotriva eroziunii.

III.II POLUAREA APEI

Ca si aerul pe care il respiram, apa se gaseste pretutindeni pe planeta noastra : pe pamant, sub pamant, in aer, in corpul vietuitoarelor.Prezenta sa in toate geosferele Terrei este explicabila, deoarece ea este corpul cu cea mai mare mobilitate. Ea poate trece de la o stare la alta, participand astfel la realizarea ciclului hidrologic.

Apa nu este un element chimic, ci o combinatie din 2 atomi de hidrogen si unul de oxigen, formula cunoscuta dupa celebrele experiente ale marelui chemist Lavoisier.Se estimeaza ca planeta dispune de 1.37 mld km3 de apa, dar circa 97.2 %este constituita din apa marilor si oceanelor.Omul dispunand numai de apele de la suprafata solului adica de aproximativ 30.000 km3, ceea ce inseamna circa, 0.002% din total.

In tara noastra necesarul de apa in 1980 depasea stocul de aproximativ 4 ori, iar anul 2000, se previzioneaza o depasire a acestuia de aproximativ 15 ori.

Poluarea apelor este definita ca acea schimbare a compozitiei apelor care le face daunatoare pentru sanatatea oamenilor, neadecvate pentru intrebuintarea economica si de duce la deteriorarea florei si faunei din mediul acvatic. Sursele care produc poluarea apei de suprafata se pot imparti in :

1. Surse de poluare concentrate sau organizate, reprezentate de apele uzate industriale, cu descarcare continuua sau intermitenta, si care au un anumit grad de epurare si de apele uzate orasanesti ce deverseaza continuu dupa o prealabila epurare.2. Surse de poluare neorganizate, dispersate pe suprafata bazinului hidrografic al cursului de apa, constituit din apele de precipitatii sau siroaie care spala suprafetele localitatilor sau drumurilor etc. Apa se incarca cu materii poluante, devenind uzata prin utilizarea ei de catre om, in cele mai diverse scopuri practice, prin contactul apelor meteorice cu produse ale activitatii umane care se gasesc in aer si pe sol .

Dupa provenienta, apele uzate se pot divide in mai multe grupe:

1. Ape uzate menajere, care contin ca poluanti : resturi alimentare, dejectii, sapun, detergenti, microorganisme etc.2. Ape uzate de zootehnie care contin ca poluanti : resturi de furajer, resturi de asternut etc.3. Ape de racire avand ca poluant : caldura.4. Ape uzate provenite din sectiile de productie, utilizate direct in procesul de productie, ca mod de dizolvare sau de reactie, au ca poluanti : substante provenite din materiile prime si produsele finite.-Principalele forme de poluare a apei in functie de sursele si natural or sunt :

Poluarea organica. Principala sursa a acestei forme de poluare acvatica o constituie deversarile menajere din marile orase si o serie de industrii. Poluarea organica are un mecanism propriu de producere: deversate in apa, materiile organice sunt consumate ori degradate de catre bacterii, avand loc un proces de autoaparare Poluarea toxica provine in mod exclusiv din surse industriale si in special, din industria chimic extractiva prelucratoare a metalelor etc. Una dintre problemele importante ale acestei forme de poluare o reprezinta masurarea toxicitatii produselor. Materiale de suspensie. Diferite particule, datorita eroziunii naturale ori deversarii artificiale ale localitatii si industriilor, pot schimba calitatea apei generand o poluare estetica. La nivelul tarilor occidentale, circa trei sferturi din materiile in suspensie proveneau din orase si numai un sfert din industrie. Materiile nutritive ( nitrati , fosfati). Acest tip de substante nutritive, respectiv nitrati si fosfati, provoaca fenomenul de eutrofizare a apelor curgatoare bine, locurilor ori marilor. Fosfatii provin, din dejectii umane si din diverse surse industriale si agricole, iar nitratii provin in principal din agricultura ( ingrasaminte ) si din cresterea intensiva a animalelor ( dejectii) Poluarea termica. O mare parte a apelor uzate utilizate in industrie sunt ape de racire care apoi se evacueaza in stare calda. Acest fenomen de incalzire a apelor poate avea doua consecinte principale: influenta directa asupra vietii unor specii vegetale si animale. activitatea bacteriana mai intensa si astfel un foarte mare consum de oxigen.

-Desigur in stransa legatura cu formele de poluare a apei se afla poluantii acesteia, care pot fi grupati in : poluanti organici si biologici si respectiv poluanti chimici.

1. Poluantii organici si bilologici:-Cererea chimica de oxigen ( CCO). Acesti poluanti deversati in cursurile de apa antrenata in urma degradarii, un consum suplimentar de oxigen in detrimentul organismelor vii din mediul acvatic. Importanata acestei poluari intr-un afluent poate fi evaluata prin cererea chimica de oxigen. ( CCO) care reprezinta cantitatea de oxigen necesara degradarii pe cale chimica a totalitatii poluarii.

2. Poluanti chimici Azotul- In apa se intalnesc patru categorii principale de compusi azotati : nitrati, nitriti, azotul organic si amoniacul, care pot avea surse naturale ori sunt semnul unei poluari. Continutul ridicat de azot antreneaza o crestere excesiva a algelor si plantelor pe fundul raurilor.- Sarurile nutritive, precum compusii azotati, sulfati, fosfati, cloruri accelereaza fenomenul de eutrofizare a raurilor. O serie de industrii evacueaza cantitati importante de saruri precum unitatile de producere a oxidului de titan etc.-Metalele ca de pilda cadmin, cupru, mercur, pumb, zinc, titan, sunt prezentate in deversarile lichide provenite de la diverse industrii, metalurgie chimica etc. Arsenicul este utilizat in principal in metalurgii in industria chimica si parachimica.Fluorul precum marea majoritate a metaloizilor, nu este intalnit in stare naturala sub forma sa moleculara libera, ci sub forma de floruri.Fenolii provin cel mai frecvent din poluarea industriala respective din industria petrolului , industria chimica si farmaceutica .

Micropoluantii chimici sunt poluanti dificili de decelat prin procedeele obisnuite de analiza, data fiind concentratia ori complexitatea lor chimica.

-Din punct de vedere al persistentei in apa poluantii pot fi clasificatii in urmatoarele categorii largi:

1. Poluanti biodegradabili care pot fi metabolizati si neutralizati de fauna si flora activa. Poluantii biodegradabili tipic sunt cei biologici ( dejectiile animale de la crescatori ).Caracterul biodegradabil nu inseamna insa ca acestia pot fi oricand si oricat in ape. Degradarea lor se face prin intermediul unor procese de oxidare deci prin consum de oxigen.

2. Poluanti nebiodegradabili care se mentin ca atare in ape-sunt cei alcatuiti din substante organice, petroliere si radioactive.Organismele prezinta limite de toleranta diferite fata de poluanti. Toxicitatea poluantilor se exprima prin efecte de scurta durata si prin efecte cronice dupa expunerea de lunga durata. Toxicitatile acute se exprima prin concentratii letale care pot provoca moartea a 50 % din efectivul populatiei acvatice dupa 24-96 ore.

3. Poluanti termici In categoria apelor de suprafata se inscriu apele curgatoare ( rauri si fluvii ) si apele statatoare ( lacuri, mari ). Apele uzate care se varsa intr-o apa statatoare sau curgatoare se numesc afluenti, iar cele in care se varsa se numesc receptori.Influenta apelor uzate asupra apei raurilor este determinata in mare masura de conditiile de evacuare cat si de caracteristicile hidrodinamice si de regimul hidrologic al raurilor.

Delimitarea zonelor de poluare se face prin urmarirea unor indicatori de poluare care caracterizeaza calitativ si cantitativ substantele poluante deversate si receptionate de rau.

Apele subterane reprezinta o bogatie naturala a carei importanta este legata de folosirea tot mai intensa in alimentarea cu apa potabila a localitatilor urbane si rurale, in activitati industriale sau pentru acoperirea necesitatilor crescande din agricultura.Poluarea apelor subterane poate fi provocata in general de aceeasi sursa, care se intalneste la poluarea apelor de suprafata. Deosebirea esentiala consta in conditiile diferite de contact cu aceste surse, care in cazul apelor subterane sunt impuse patura de sol acoperitor.

-Clasificarea poluarii apelor subterane:

Poluarea prin infiltrare periodica a apelor provine din precipitatii atmosferice care pot antrena substante poluante din aerul atmosferic poluat si din alte medii poluate. Poluarea prin infiltare a apelor uzate, a rezidelor lichide de la procesele de productie solutii sintetice, produse petroliere care provin din zone de acumulare a apelor uzate, iazuri de acumulare bazine de namol etc. Poluarea direct prin canale carstice exploatarii miniere, foraje de prospectare a surselor de apa subterana sau care unesc straturile exploatate cu straturi situate dedesubt sau deasupra. Poluarea apelor subterane mai poate fi provocata prin infiltrarea precipitatiilor prin straturi acvifere desecate in timpul exploatarilor, daca ecestea contin substante minerale sau compusi care devin solubili sub actiunea oxigenului din aer.Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in urma evacuarii unor substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri : orase canalizate, crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.

-Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in : permanente;

nepermanente;

accidentale.

-Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :

naturale;

atrificiale,datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in :

-ape uzate;

- depozite de deseuri

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.Ele provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor.Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :

trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor saruri in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Rocile radioactive pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine cum sunt cele din marne si argile care se mentin mult timp in suspensie.

Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare variabile in timp in functie de perioada de vegetatie;

Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin caderea plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere care conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se datoreaza unor fenomene cu caracter geologic.

IV.II. POLUAREA SOLULUI

Una dintre componentele deosebit de importante ale biosferei este solul corp natural tridimensional situate la suprafata uscatului cu proprietatile si functiile specifice.Pin natura lui solul prezinta particularitati pe cat de deosebite de ale celorlalti factori ai mediului inconjurator, pea tat de importante pentru biosfera, pentru om.

Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatile omului:

1. Procesele naturale, care duc la degradarea solurilor sunt procesele de modelare a reliefului care se desfasoara cu mai multa putere decat pot avea procesele pedogenetice. Eroziunea si alunecarile de teren reprezinta fenomenele naturale de poluare a solului care afecteaza in tara noastra aproximativ 5.7 milioane ha.

2. Degradarea solului ca urmare a actiunii umane-Cultivand anumite plante de care avea nevoie pentru imbracaminte omul a sapat si a arat solul.In acest fel a distrus covorul vegetal si a afant solul, astfel incat apele din precipitatii au inceput sa-l atace mai puternic decat inainte. La degradarea solului mai contribuie intrebuintarea excesiva a ingrasamintelor chimice, potasice, care contin sodium, sulfat de amoniu etc.

Defrisarea padurilor de pe terenurile cu panta accentuate si pasunatul excesiv pot duce la o eroziune intensa, mergand pana la degradarea avansata a solurilor.

Degradarea solului se manifesta, atat prin degradarea parametrilor cantitativi cat si prin deteriorarea parametrilor calitativi.

Provenienta substantelor care polueaza solul este foarte variata. Unele dintre ele sunt scoase direct din pamant, cum este titeiul,altele apar ca un rezultat secundar in procesul de fabricatie al anumitor produse industriale.

Substantele poluante sunt varsate de om, fie direct asupra solului, fie in apa sau aer, de unde ajung in sol.Asadar poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca mediu de viata, in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om.

ROMANIA se situeaza pe locul 40 intr-un top al celor mai poluante 50 de state la nivel mondial,(informeaza o analiza realizata de Reuters.) Potrivit aceleiasi surse, pe primele pozitii in acest clasament se situeaza Statele Unite ale Americii, China, Rusia si India. In pofida eforturilor facute pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, tari precum China si India nu pot fi penalizate pentru nerespectarea prevederilor protocolului de la Kyoto.In ciuda locului neonorant din acest clasament, Romania si-a redus emisiile de gaze cu efect de sera de la 250 de milioane de tone la inceputul anului 1990 la 125 de milione de tone in anul 200, consemnandu-se astfel o reducere de aproximativ 50%.Statele Unite, cel mai mare poluator la nivel mondial si totodata una dintre tarile ce nu au ratificat acordul de la Kyoto, a avut un nivel al emisiilor de gaze de aproximativ 7 miliarde de tone, in crestere cu 15% fata de anul 1990.Saltul cel mai spectaculos in acest clasament a fost realizat de Emiratele Arabe Unite - cu o crestere de 75% fata de anul 1990, si Malaiezia - cu o crestere de 80%.La polul opus se situeaza statele din estul Europei si tarile din fosta URSS, cu scaderi ale valorilor poluarii de pana la -50%.

Protocolul de la Kyoto, semnat in anul 1997 a intrat in vigoare in 2005 si prevede mentinerea nivelului de gaze cu efect de sera la un nivel constant, fiecarei tari fiindu-i acordat un prag maxim de poluare. De asemena protocolul prevede ca o tara care nu si-a atins "tinta" de poluare sa-si poata tranzactiona cantitatea ramasa.

Comisia Europeana a luat o decizie istorica la inceputul acestui an, propunandu-si reducerea cu 10% a gazelor cu efect de sera in intervalul 2011-2020.

III.ECOSISTEMUL URBAN- PLOIESTI

Situat in sud-estul Romaniei, avand o populatie de peste 250.000 locuitori, Ploiesti e unul din cele mai importante orase din Romania, pe locul doi dupa Bucuresti ,la productia industriala.Aflat la 60 Km de Bucuresti, strabatut de meridiana 26 si de paralela de 44 55', Ploiesti e citadela industriei petroliere.Ploiestiul e de asemeni cunoscut pentru productia si exportul de produse petrochimice si chimice,echipamente pentru industria petrolului, rulmenti grei, detergenti, imbracaminte, mobila ca si pentru specialistii trmisi sa lucreze in afara tarii.Potentialul economic al orasului e remarcabil datorita:

traditiei si profesionalismului companiilor de proiectare (PETROSTAR, RAYTHEON ENGINEERS & CONSTRUCTORS, IPIP, COMPROIECT 92, MAAD INTERNATIONAL, IPCUP, CONSPROECT, ICERP) in domeniul forajului, echipamentelor si rafinarii petrolului.

unor mari companii din domeniul industriei petroliere (S.N.P. PETROM PETROBRAZI, S.N.P. PETROM PECO PRAHOVA, SHELL, MOL ROMANIA, S.N.P. PETROM PECO PRAHOVA, SHELL, MOL ROMANIA, VEGA - ROMPETROL, PETROTEL - LUKOIL).

celor mai mari producatori de utilaj petrolier (UPETROM 1 MAI, UZUC, UZTEL, 24 IANUARIE, FLINTAB ROMANIA).

altor mari companii care apartin unor firme renumite (TIMKEN, COCA-COLA, EFES PILSNER, BRITISH AMERICAN TOBACCO).

Datorita exploatarii de petrol din zona orasului,inca de timpuriu acesta a devenit oras industrial,aici construindu-se prima rafinarie din lume.Deoarece Ploiestiul era cel mai mare producator de petrol dinEuropa,acesta a fost de numit Capitala aurului negru.Desi in prezent cantitatea de titei extras in zona scade continuu,cele patru rafinarii prelucreaza cantitati insemnate ,produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre Bucuresti,Constanta si Giurgiu.

Orasul a ramas ancorat in aceasta industrie, cu preponderent in industria extractiva de prelucrare a titeiului si industrii legate de aceasta ramura (constructii de masini, echipamente electrice, intretinere, ect.). In raport cu cifra de afaceri aceasta ramura a industriei ocupa primul loc cu 39,6% si este urmata la mare distanta cu doar 17,7% de industria alimentara a bauturilor si a tutunului si cu 14,5% energia electrica si termic, gaze i apa. Urmeaza apoi industria de masini si echipamente, industria constructiilor metalice si a produselor din metal, industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor si a maselor plastice, industria lemnului si a produselor din lemn, celulozei, hartiei si cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielariei si incaltamintei, industria metalurgica, edituri, tiparirea, reproducerea inregistrarilor pe suporti si industria textila si a produselor textile. Datorita faptului ca este un oras industrial foarte dezvoltat,Ploiestiul este unul dintre cele mai poluate orase ale Romaniei,datorita emisiilor de poluanti atmosferici proveniti de la procesele tehnologice de la diferite rafinarii sau uzine.De exemplu S.C.RAFINARIA"ASTRA ROMANA" S.A. Ploiesti- emisiile atmosferice de hidrocarburi;sau poluantii atmosferici proveniti de la activitatea S.C. PETROTEL LUKOIL S.A.

Industrialismul a fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza, nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale. Alvin Toffler(scriitor american) observa cu sarcasm: "Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul naturii,in loc sa traiasca din dobnzile pe care le dadea acest capital!". Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre n fauna si flora si in sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.

CAP.IV.ECOSISTEMUL URBAN-BAIA-MARE

Municipiul Baia Mare este situat in partea vestica a judetului Maramure, in depresiunea cu acelai nume, pe cursul mijlociu al Raului Ssr, la o altitudine medie de 228 m fata de nivelul marii

In componena municipiului Baia Mare intra si localitatile Blidari, Firiza, Valea Neagr, Valea Borcutului, nsumnd o suprafa de 23.471 ha. La nord se nvecineaz cu Muntii Ignisului, la sud cu localitatile Recea si Grosi, la est cu orasul Baia Sprie si la vest cu oraul Tauii Magheru. Suprafata teritoriului administrativ insumeaz 23.573 ha din care 3.170 ha sunt terenuri agricole, 18.599 ha - terenuri silvice, cu preponderenta paduri, si 1.804 ha - constructii si alte destinatii.

Poluarea in Baia Mare este prezenta deja de multa vreme datorita mineritului cat si a extractiei si prelucrarii materialelor neferoase. Baia Mare este o depresiune industriala dezvoltata in productia de plumb si aur ceea ce aduce pe linga satisfactiile materiale si insatisfactii majore privind poluarea.

Aceasta poluare se resimte atat la nivelul solului cat si in apa si aer.

Solul -se numara printre marile bogatii naturale ale omenirii si este considerat pe buna dreptate un ecosistem complex, un adevarat organism viu, de activitatea microflorei si microfaunei specifice depinzand intreaga comunitate a lumii vii de pe planeta noastra. El cuprinde substante minerale si organice, care sub influenta apei, aerului si microorganismelor de aici sufera de o serie de transformari, rezultatul final fiind humusul, care-i confera fertilitate.

- constituie o veriga importanta intre regnul mineral si cel organic, orice dereglare la acest nivel fiind resimtita in mod direct sau indirect de toate verigile ecosistemului.

-reprezinta substratul fundamental pentru organismele terestre si se afla intr-o stransa dependenta cu clima precum si cu ceilalti factori naturali. Pentru vegetatie relatiile cu solul sunt vitale, iar repercusiunile acestor relatii se resimt si la nivelul regnului animal.

Prin poluarea solului se intelege orice modificare nedorita privind caracteristicile fizice, chimice sau biologice ale acestui factor natural, cu implicatii directe asupra vegetatiei in primul rand dar si asupra animalelor sau privind starea de sanatate a omului.

Principalele surse de poluare ale solului sunt : reziduuri menajere (ca rezultat al activitatii zilnice a oamenilor); reziduuri agro-zootehnice (care provin din aceasta ramura economica); reziduuri industriale (rezultate din procesele tehnologice folosite in activitatea economica din aceasta ramura.Printre poluantii proveniti din industrie in Baia Mare un loc de frunte il ocupa plumbul. Pe langa plumb in Baia Mare s-a mai constatat o poluare insemnata si cu alte metale grele cum ar fi: cupru, zinc, mangan, cobalt, cadmiu, cianuri si sulf. Cei mai mari poluatori ai tuturor mediilor sol, apa si aer sunt: Phoenix, Romplumb, Remin si Aurul. In mod frecvent concentratiile maxime sunt superioare depasind C.M.A. la toate tipurile de poluanti in sol.Printre marile bogatii ale planetei noastre, componenta esentiala a mediului, apa reprezinta una din substantele fundamentale care a stat la originea aparitiei vietii pe Pamant. Apa este atat de scumpa incat poate costa chiar viata. Apa se numara printre factorii cei mai importanti care regleaza clima si are o mare capacitate de acumulare a energiei termice pe care o cedeaza incet.Sursele de poluare ale apei sunt multiple: Ape uzate menajere Ape uzate din zootehnie Ape uzate industriale O sursa reala si deosebit de primejdioasa pentru apa, ca si pentru sol sau aer o reprezinta cianura folosita de S.C Aurul pentru tratarea sterilului tehnica interzisa de altfel de Uniunea Europeana. Cianura afecteaza grav lanturile trofice.Industria metalurgiei neferoase din zona constituie sursa unor noxe cum sunt: plumbul, cuprul zincul, cadmiul arsenut etc. Cel mai mare si mai bun exemplu in majora poluare a apelor baii mari este raul Sasar care este incadrat in categoria de "pustiire biologica" fiind considerat practic un rau mort cu biocenoza compromisa din care mai supravetuiesc doar niste bacterii. In acest fel Baia Mare figureaza in topul celor mai poluate centre din tara. Aerul invelisul gazos al Pamantului, pe langa rolul de protectie cunoscut are o importanta deosebita pentru viata in general. In Baia Mare elementele care polueaza aerul cel mai mult sunt plumbul si oxizii de sulf su frecventa cea mai mare in zona orasului avand un rol cancerigen. Cel mai sensibil si vulnerabil segment al populatiei fata de poluare in general si fata de poluare cu plumb in special, il reprezinta copiii urmat indeaproape de varstnici. Poluarea de fond a orasului Baia Mare este asigurata de catre cele doua unitati bine cunoscute S.C. Romplumb si S.C. Pheonix la care se adauga si alte surse printre care: centrale termice, industria locala, autovehicole si multe altele.

V.POLUAREA MEDIULUI SI SANATATEA UMANA

In cadrul interrelatiilor intre om si mediul sau ambiant, acesta din urma exercita asupra omului influente multiple, dintre care una din cele mai importante este actiunea asupra sanatatii. Din acest punct de vedere se stie ca mediul contine factori care au o actiunea favorabila asupra sanatatii, cunoscuti sub numele de factori sanogeni.

Mediul contine insa si factori care au o actiune nefavorabil asupra sanatatii, determinand inrautatirea sau pierderea acesteia, denumiti factori patogeni.

Actiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variata si complexa. Ea poate merge de la simple incomoditati in activitatea omului, asa-zisul disconfort, pana la perturbari puternice ale starii de sanatate.

Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei.ele se datoresc unor concentratii deosebit de mati ale poluantilor din mediu care au repercursiuni puternice sio brutale asupra organismului uman: marile epidemii de la Hamburg si Petersburg, de la sfarsitul secoluluil trecut, datorate poluarii apei cu vibrionul holerei, iar mai recent, Londra, 1952, cand, datorita poluarii cu pulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 decese. Desi rare, aceste episoade acute au avut meritul de a fi atras atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand primele cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate poluare.

Efectele cronice reprezinta formele de manifestare cele mai frecvente ale actiunii poluarii mediului asupra sanatatii umane. In mod obisnuit, diversii poluanti existenti in mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor continua, chiar in concentratii mai scazute nu este lipsita de efecte nedorite.

Efectele aerului poluat asupra sanatatii populatiei

Influenta directa a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei consta in modificarile ce apar in organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiti poluanti atmosferici. De cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii aerului este rezultanta interactiunii mai multor poluanti prezenti concomitent in atmosfera si numai arareori actiunea unui singur poluant.

Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina n lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, ncepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.

Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa, clima, biosfera - cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii. In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza ntr-o masura mai mare sau mai mica mediului. Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui - ca necesitate supravietuirii si progresului - reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia. Influenta mediului asupra sanatatii umane:

Riscuri de mediu pentru sanatatea umana:

RIDICATE:

FENOMENE METEO PERICULOASE

DEGRADAREA STRATULUI DE OZON

DEGRADAREA HABITATEALOR NATURALE

SCADEREA BIODIVERSITATIIMEDII:

PLOI ACIDE

POLUAREA APEI CU SUBSTANTE TOXICE

POLUAREA AERULUII CU GAZE DE SERA

POLUAREA SOLULUI CU PESTICIDE

POLUARE RADIOACTIVASCAZUTE:

POLUARE TERMICA

POLUARE FONICA

BIBLIOGRAFIE

Mediul inconjurator-Poluare si Protectie-Sanda Visan,Anca Angelescu,Cristina Alpopi,ed.Economica 2000

www.poluare.org www.evz.ro(Ziarul Evenimentul Zilei) ro.wikipedia.org www.ploiesti.ro www.ecomagazin.ro www.graiul.ro www.referate10.roMEDIU

POLUARE FIZICA, CHIMICA, BIOLOGICA

INFLUENTE POZITIVE

INCARCAREA ORGANISMULUI

ACTIUNEA ASUPRA DESCENDENTILOR

CAPACITATEA DE ADAPTARE A ORGANISMULUI

EFECTE CRONICE

EFECTE ACUTE

FACTORI SANOGENI

FACTORI PATOGENI

RISCURI PENTRU SANATATEA POPULATIEI PRIN:

AER POLUAT

MEDIU DE LUCRU TOXIC

REMANENTA SI CONCENTRAREA PESTICIDELOR IN HRANA

SUBSTANTE TOXICE ION BUNURILE DE CONSUM

APA POTABILA POLUATA


Recommended