POLUAREA APEIPOLUAREA APEI
OO ELEV:Diaconita Cristian-Florin ELEV:Diaconita Cristian-Florin
SCOALA CU CLASELE I-VIII SCOALA CU CLASELE I-VIII Constantin Constantin BrancusiBrancusi
PROF. INDRUMATOR:Manoila PROF. INDRUMATOR:Manoila ConstantinConstantin
SCOPUL LUCRĂRII
Apa este o substanţa esenţiala vieţii.Fară Apa este o substanţa esenţiala vieţii.Fară apa nu poate fi concepută nici o formă de apa nu poate fi concepută nici o formă de viată. Ea este necesară atât omului ,lumii viată. Ea este necesară atât omului ,lumii animale cât si lumii vegetale.animale cât si lumii vegetale.
Lucrarea de fata isi propune sa studieze Lucrarea de fata isi propune sa studieze experimental unele proprietati fizice experimental unele proprietati fizice observabile ale apei provenita din diferite observabile ale apei provenita din diferite surse si dezvoltarea capacitatii de a surse si dezvoltarea capacitatii de a constientiza si asuma responsabilitatea constientiza si asuma responsabilitatea protejarii mediului de catre elevi.protejarii mediului de catre elevi.
LUCRAREA CUPRINDE:
PARTE TEORETICPARTE TEORETICĂĂ::
Introducere;Introducere; Generalitati despre Generalitati despre
apa;apa; Circuitul apei in Circuitul apei in
natura;natura; Proprietati fizice ale Proprietati fizice ale
apei pure;apei pure; Proprietatile fizice ale Proprietatile fizice ale
apei potabile;apei potabile; Poluarea apeiPoluarea apei
PARTE EXPERIMETALĂ
Observarea tipurilor Observarea tipurilor de poluare a apelor de poluare a apelor din comunele Manesti din comunele Manesti si Cocorastii Colt;si Cocorastii Colt;
Analiza diferitelor Analiza diferitelor probe de apaprobe de apa
“În natură nu există nici recompense,nici pedepse ,numai
consecinţe” (V. Prelog)
““Apei i-a fost data Apei i-a fost data puterea magica de a puterea magica de a deveni seva vietii pe deveni seva vietii pe Pamant.(Leonardo)Pamant.(Leonardo)
““Nu mai privim raul Nu mai privim raul ca pe un izvor de ca pe un izvor de visare, ci ca pe un visare, ci ca pe un izvor de energie”(I. izvor de energie”(I. Velican)Velican)
Viata este imposibila Viata este imposibila fara apa(V. Soranfara apa(V. Soran))
GENERALITAŢI DESPRE APĂ
Multe secole apa a fost consideratã ca Multe secole apa a fost consideratã ca un element.un element.
În 1781, fizicianul englez H. Cavendish În 1781, fizicianul englez H. Cavendish a arãtat cã apa se formeazã prin explozia a arãtat cã apa se formeazã prin explozia unui amestec de hidrogen si oxigen, cu unui amestec de hidrogen si oxigen, cu ajutorul scânteii electrice. ajutorul scânteii electrice.
În 1783, Lavoisier a repetat experienta, În 1783, Lavoisier a repetat experienta, realizând pentru prima oarã sinteza realizând pentru prima oarã sinteza cantitativã a apei. S-a stabilit atunci cã cantitativã a apei. S-a stabilit atunci cã 2g de hidrogen se combinã cu 16g 2g de hidrogen se combinã cu 16g oxigen pentru a da 18g apã. oxigen pentru a da 18g apã.
În 1805, Humboldt si Gay-Lussac au În 1805, Humboldt si Gay-Lussac au arãtat cã apa este formatã din douã arãtat cã apa este formatã din douã volume de hidrogen si un volum de volume de hidrogen si un volum de oxigen.oxigen.
Apa naturalã constã în amestecul Apa naturalã constã în amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea acestora genereazã 18 specii de acestora genereazã 18 specii de molecule de apã. molecule de apã.
Apa purã este întotdeauna un amestec Apa purã este întotdeauna un amestec de apã usoarã (H2O) si de cantitãti de apã usoarã (H2O) si de cantitãti extrem de mici de apã grea (D2O) si apã extrem de mici de apã grea (D2O) si apã hipergrea (T2Ohipergrea (T2O).).
STRUCTURA LEGĂTURII DIN MOLECULA DE APA
In apa lichida moleculele sunt In apa lichida moleculele sunt asociate prin legaturi de asociate prin legaturi de hidrogen;hidrogen;
Fiecare molecula de apa este Fiecare molecula de apa este implicata in doua legaturi de implicata in doua legaturi de hidrogen;hidrogen;
In apa solida se gaseste un numar In apa solida se gaseste un numar de legaturi de hidrogen aproape de legaturi de hidrogen aproape dublu decat in apa lichida;dublu decat in apa lichida;
Realizarea numarului dublu de Realizarea numarului dublu de legaturi de hidrogen incepe de la legaturi de hidrogen incepe de la temperatura de+4 grade Celsius;temperatura de+4 grade Celsius;
De aceea gheata are densitatea mai De aceea gheata are densitatea mai mica decat a apei lichide si mica decat a apei lichide si pluteste deasupra apei.pluteste deasupra apei.
Aceasta structura a ghetii explica si Aceasta structura a ghetii explica si punctul de topire ridicat al apeipunctul de topire ridicat al apei..
PROPRIETAŢILE FIZICE ALE APEI PURE
CONSTANTA FIZICA CONSTANTA FIZICA
VALOAREVALOARE
Stare de agregareStare de agregare LichidLichid
CuloareCuloare Incolor in Incolor in straturi groase straturi groase albastrualbastru
GustGust InsipidInsipid
MirosMiros InodorInodor
Punct de topirePunct de topire 0 grade C0 grade C
Punct de fierberePunct de fierbere 100 gradeC100 gradeC
Densitatea la 4 grade CDensitatea la 4 grade C 1g/1g/
Conductibilitatea electricaConductibilitatea electrica izolatorizolator
CIRCUITUL APEI IN NATURĂ
Caldura soarelui determina Caldura soarelui determina evaporarea apei de suprafataevaporarea apei de suprafata
Vaporii rezultati se ridica in Vaporii rezultati se ridica in atmosfera. Daca in atmosfera atmosfera. Daca in atmosfera saturata cu vapori de apa apare o saturata cu vapori de apa apare o scadere a temperaturi , parte din scadere a temperaturi , parte din vaporii condensati iau forma de vaporii condensati iau forma de nori,ceata,ploaie zapada sau nori,ceata,ploaie zapada sau grindina.grindina.
In anotimpurile calde,dar cu nopti In anotimpurile calde,dar cu nopti racoroase se depune roua,iar daca racoroase se depune roua,iar daca temperatura solului este sub zero temperatura solului este sub zero grade C,se depune bruma.grade C,se depune bruma.
Apele la nivelul solului sau cele ce Apele la nivelul solului sau cele ce rezulta din topirea zapezilor, in rezulta din topirea zapezilor, in parte umplu din nou parte umplu din nou lacurile,râurile,fluviilor,mărilor si lacurile,râurile,fluviilor,mărilor si oceanele.oceanele.
Alta parte strabate straturile de Alta parte strabate straturile de pamant,la diferite adâncimi, pamant,la diferite adâncimi, formînd apele freaticeformînd apele freatice
Apa subterana poate reapărea la Apa subterana poate reapărea la suprafată,fie prin izvoare, fie suprafată,fie prin izvoare, fie extrasă prin fântâni,puţuri sau extrasă prin fântâni,puţuri sau sondesonde
CIRCUTUL APEI IN NATURACIRCUTUL APEI IN NATURA
DISTRIBUŢIA REZERVELOR DE APĂ
Totalitatea apei pe Totalitatea apei pe pamant este de pamant este de aproximativ 1,46 aproximativ 1,46 miliarde de Km cubi miliarde de Km cubi din care:din care:
97% oceane si mari;97% oceane si mari;
2% calote glaciale;2% calote glaciale;
1% 1% rauri,lacuri,panze rauri,lacuri,panze subterane.subterane.
TIPURI DE POLUARETIPURI DE POLUARE
PLOAIA ACIDAPLOAIA ACIDA;; POLUARE CU PRODUSE PETROLIEREPOLUARE CU PRODUSE PETROLIERE;; POLUAREA CU REZIDUURI POLUAREA CU REZIDUURI
ANIMALE,VEGETALE SI DESEURI INDUSTRIALEANIMALE,VEGETALE SI DESEURI INDUSTRIALE
PLOAIA ACIDĂ
Ploaia acidă este o formă de poluare atât a Ploaia acidă este o formă de poluare atât a aerului cât şi a apei în care acizii din aer, produşi de aerului cât şi a apei în care acizii din aer, produşi de uzine de producere a energiei electrice şi alte surse, uzine de producere a energiei electrice şi alte surse, cad pe Pământ în diferite regiuni. Acţiunea corosivă a cad pe Pământ în diferite regiuni. Acţiunea corosivă a ploii acide provoacă pagube incomensurabile mediului ploii acide provoacă pagube incomensurabile mediului inconjurător. Problema începe cu producerea inconjurător. Problema începe cu producerea dioxidului de sulf şi a oxizilor de azot produşi prin dioxidului de sulf şi a oxizilor de azot produşi prin arderea combustibilului fosil (cărbune, gaz natural şi arderea combustibilului fosil (cărbune, gaz natural şi petrol). Dioxidul de sulf şi oxizii de azot reacţionează petrol). Dioxidul de sulf şi oxizii de azot reacţionează cu apa, şi alte substanţe chimice din aer, pentru a cu apa, şi alte substanţe chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul azotat şi alţi poluanţi. forma acidul sulfuric, acidul azotat şi alţi poluanţi. Aceşti acizi poluanţi ajung până în atmosferă, unde Aceşti acizi poluanţi ajung până în atmosferă, unde călătoresc sute de kilometri, şi, în cele din urmă, se călătoresc sute de kilometri, şi, în cele din urmă, se întorc pe pământ sub formă de ploaie, zăpadă sau întorc pe pământ sub formă de ploaie, zăpadă sau ceaţă.ceaţă.
EFECTE ALE PLOII ACIDE
Prin îndepărtarea substanţelor Prin îndepărtarea substanţelor nutritive din sol, ploaia acidă nutritive din sol, ploaia acidă încetineşte creşterea plantelor, dar încetineşte creşterea plantelor, dar mai ales a copacilor. De mai ales a copacilor. De asemenea, atacă copacii intr-un asemenea, atacă copacii intr-un mod mai aparte prin producerea mod mai aparte prin producerea unor găuri în depozitele de amidon unor găuri în depozitele de amidon ale frunzelor, rezultând pete ale frunzelor, rezultând pete moarte, maronii. Dacă se formează moarte, maronii. Dacă se formează mai multe astfel de pete, un copac mai multe astfel de pete, un copac îşi pierde abilitatea de a produce îşi pierde abilitatea de a produce hrană prin fotosinteză. De hrană prin fotosinteză. De asemenea, organismele pot infecta asemenea, organismele pot infecta copacul prin frunzele rănite. Odată copacul prin frunzele rănite. Odată slăbiţi, copacii sunt mai vulnerabili slăbiţi, copacii sunt mai vulnerabili la alţi posibili factori cum sunt la alţi posibili factori cum sunt infestarea cu insecte, temperaturi infestarea cu insecte, temperaturi scăzute sau secetă.scăzute sau secetă.
EFECTE ALE PLOII ACIDE
Asupra suprafeţelor de apăAsupra suprafeţelor de apăPloaia acidă cade, de asemenea, şi în râuri, Ploaia acidă cade, de asemenea, şi în râuri, lacuri si mlaştini. Acolo unde este zăpadă lacuri si mlaştini. Acolo unde este zăpadă iarna, apele locale cresc dintr-o dată mai iarna, apele locale cresc dintr-o dată mai acidice în momentul în care zăpada se acidice în momentul în care zăpada se topeşte primăvara.. Marea majoritate a topeşte primăvara.. Marea majoritate a apelor naturale sunt aproape de neutrul apelor naturale sunt aproape de neutrul chimic, nici acidice, nici alkaline: pH-ul lor chimic, nici acidice, nici alkaline: pH-ul lor este undeva între 6 şi 8. În Munţii Adirondack este undeva între 6 şi 8. În Munţii Adirondack din SUA, o pătrime din lacuri şi iazuri sunt din SUA, o pătrime din lacuri şi iazuri sunt acidice, şi multe dintre ele şi-au pierdut deja acidice, şi multe dintre ele şi-au pierdut deja peştii. Toate râurile majore ale Norvegiei au peştii. Toate râurile majore ale Norvegiei au fost scuturate de ploaia acidă, reducând fost scuturate de ploaia acidă, reducând drastic populaţia de somon şi păstrăv.drastic populaţia de somon şi păstrăv.
EFECTE ALE PLOII ACIDE
Asupra structurilor construite de omPloaia acidă şi depoziţia Ploaia acidă şi depoziţia de acid „uscat” strică de acid „uscat” strică clădiri, statui, automobile clădiri, statui, automobile şi alte structuri obţinute şi alte structuri obţinute din piatră, metal sau din piatră, metal sau orice alt material expus orice alt material expus pentru o perioadă pentru o perioadă îndelungată de timp la îndelungată de timp la capriciile vremii. Paguba capriciile vremii. Paguba corozivă poate fi foarte corozivă poate fi foarte scumpă, iar în oraşele cu scumpă, iar în oraşele cu clădiri istorice, tragică. clădiri istorice, tragică. Atât Parthenon-ul din Atât Parthenon-ul din Atena, Grecia, cât şi Taj Atena, Grecia, cât şi Taj Mahal-ul din Agra, India Mahal-ul din Agra, India se deteriorează datorită se deteriorează datorită ploii acide.ploii acide.
PPOLUAREA APEI CU PETROLOLUAREA APEI CU PETROL
Poluarea apei cu reziduuri petroliere reprezinta o problema deosebit de importanta si greu de prevenit si remediat . Afecteaza atat apele de suprafata , cat si pe cele subterane . In prezent , acest gen de poluare a devenit ubicvitar , iar consecintele ei asupra proprietatilor organoleptice ale apei , faunei si florei acvatice sunt deosebit de nocive si durabile .
Reziduurile de petrol ajung in bazinele naturale de apa prin deversarea de ape reziduale rezultate de la rafinarii , uzini de cracare si alte instalatii de prelucrare a titeilui . Aceste reziduuri conduc la cresterea temperaturii si turbiditatii , la formarea unei pelicule de petrol la suprafata apei sau a unor emulsii ( apa- petrol sau petrol-apa ) si la schimbarea compozitiei apei , prin dizolvarea in aceasta a substantelor petroliere solubile , toxice in anumite concentratii , pentru organismele acvatice , om si animale .
Indicatorii de poluare cu reziduuri petroliere sunt substantele extractibile, ca indicatori chimic global, ce evidentiaza totalitatea reziduurilor si germenii petrol oxidanti , ca indicator bacteriologic care, folosind pentru dezvoltarea lor substantele petroliere , se inmultesc cu atat mai puternic, cu cat acest substrat este in cantitate mai mare. Germenii petrol-oxidanti sunt in acelasi timp si indicatori de autopurificare de reziduuri petroliere .
Concentratiile admise in apele de suprafata sunt de 0,1 mg /dm3 .
PARTEA EXPERIMENTALA
CUPRINDE:CUPRINDE:
- - observarea tipurilor de poluare din observarea tipurilor de poluare din localitatile Manesti si Cocorastii Colt:localitatile Manesti si Cocorastii Colt:
- analiza diferitelor probe de apa;- analiza diferitelor probe de apa; - determinarea culorii;- determinarea culorii; - determinarea mirosului;- determinarea mirosului; - determinarea pH-ului;- determinarea pH-ului; - determinarea ionilor de clor;- determinarea ionilor de clor; - determinarea ionilor sulfat;- determinarea ionilor sulfat;
Poluarea cu resturi menajere a raului CRICOVUL DULCE care apartine
comunei MANESTI
Datorita ploilor abundente in aceasta primavara s-Datorita ploilor abundente in aceasta primavara s-au produs inundatii astfel debitul raului a crescut au produs inundatii astfel debitul raului a crescut astfel ca au fost antrenate cantitati de resturi astfel ca au fost antrenate cantitati de resturi menajere aruncate de catre semenii nostrimenajere aruncate de catre semenii nostri
ATENTIE : Nu folositi apa dupa inundatii!
Apa provenita dupa inundatii poate fi Apa provenita dupa inundatii poate fi contaminata cu substante chimice,alte contaminata cu substante chimice,alte substante toxice sau cu diverse deseuri.substante toxice sau cu diverse deseuri.
Daca a-ti venit in contact cu apa provenita Daca a-ti venit in contact cu apa provenita din inundatii,spalati-va pe maini cu apa si din inundatii,spalati-va pe maini cu apa si sapun si apa dezinfectata.sapun si apa dezinfectata.
DETERMINAREA CULORII
Mod de lucru:Mod de lucru:
In 3 eprubete perfect In 3 eprubete perfect curate se introduc trei curate se introduc trei probe diferite pe care probe diferite pe care elevii le analizeaza;elevii le analizeaza;
Concluzii: in eprubeta Concluzii: in eprubeta nr.3 se observa nr.3 se observa culoarea galbena culoarea galbena ceea ce indica ceea ce indica prezenta ionilor de prezenta ionilor de fierfier..
REZULTATE EXPERIMENTALE
Nr. Nr.
probeiprobei
PROVENIENTA PROVENIENTA CULOARE,CULOARE,
OBSERVATIIOBSERVATII
COMPOZITIACOMPOZITIA
11 Com.Cocorastii Com.Cocorastii ColtColt
Fara culoareFara culoare --
22 Com.ManestiCom.Manesti Fara culoareFara culoare --
33 Raul Cricov DulceRaul Cricov Dulce GalbenaGalbena Probabil exista Probabil exista ioni de fierioni de fier
DETERMINAREA MIROSULUI
Nr. Nr. probeiprobei
Proveninta probeiProveninta probei Mirosul Mirosul identificatidentificat
IntensitateaIntensitatea GradulGradul
11 Com. ManestiCom. Manesti Fara mirosFara miros InodorInodor 00
22 Com. Cocorastii ColtCom. Cocorastii Colt Fara mirosFara miros InodorInodor 00
33 Apa din Cricovul Apa din Cricovul DulceDulce
PerceptibilPerceptibil slabslab 22
MOD DE LUCRUMOD DE LUCRUIn 3 baloane cotate de 200ml se introduc probe egale de apa provenite din trei In 3 baloane cotate de 200ml se introduc probe egale de apa provenite din trei
surse diferite,se acopera cu capacul de sticla, se agita ,se aduc la surse diferite,se acopera cu capacul de sticla, se agita ,se aduc la temperatura de 18grade C,se agita balonul si se inspira in aer.temperatura de 18grade C,se agita balonul si se inspira in aer.
CONCLUZIE:CONCLUZIE:In urma cresterii debitului si aparitia inundatiilor apa din raul Cricovul Dulce a fost In urma cresterii debitului si aparitia inundatiilor apa din raul Cricovul Dulce a fost
impurificata cu organisme vegetale si animale precum si cu deseuri menajere.impurificata cu organisme vegetale si animale precum si cu deseuri menajere.
DETERMINAREA pH-ului
MOD DE LUCRU:MOD DE LUCRU:
Ph-ul celor 3 probe au Ph-ul celor 3 probe au fost identificate cu fost identificate cu ajutorul hartiei ajutorul hartiei indicatoare de pH.indicatoare de pH.
REZULTATE REZULTATE EXPERIMENTALE:EXPERIMENTALE:
Toate cele 3 probe au Toate cele 3 probe au pH cuprins intre 7-8 , pH cuprins intre 7-8 , au caracter neutru.au caracter neutru.
DETERMINAREA IONILOR SULFAT
MOD DE LUCRUMOD DE LUCRU:: In cele trei eprubete care contin probe diferite de apa se introduceIn cele trei eprubete care contin probe diferite de apa se introduce
clorura de bariu clorura de bariu (BaCl2);(BaCl2);OBSERVATII:OBSERVATII:Se observa aparitia unui precipitat albSe observa aparitia unui precipitat alb in in toate cele trei eprubetetoate cele trei eprubete;;CONCLUZIE:CONCLUZIE: TToate probele contin ionioate probele contin ioni sulfat.sulfat.
DETERMINAREA IONILOR DE CLOR
MOD DE LUCRUMOD DE LUCRU:: In cele trei eprubete care contin probe diferite de apa se In cele trei eprubete care contin probe diferite de apa se
introduce azotat de argint (AgNO3);introduce azotat de argint (AgNO3);OBSERVATII:OBSERVATII:Se observa aparitia unui precipitat alb care se innegreste la Se observa aparitia unui precipitat alb care se innegreste la
lumina in toate cele trei eprubete;lumina in toate cele trei eprubete;CONCLUZIE: toate probele contin ioni de clor;CONCLUZIE: toate probele contin ioni de clor;
ACESTE IMAGINI TREBUIE ACESTE IMAGINI TREBUIE PASTRATEPASTRATE
“Protejati mediul inconjurator”“Protejati mediul inconjurator”
NU VREM CA CEEA CE NE INCONJOARA SA ARATE ASTFEL:
