POL UANŢI AI ATMOSFEREI ŞI EFECT ELE LOR Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităţii sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umane. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţ i pentru a fi epuraţ i-trataţ i. Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi poluanţi prezenţi rezultnd astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului şi mediului. !ompoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de no"e gazoase, pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca# poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei. $tarea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea următoarelor aspecte# poluarea de impact cu di ferite no" e, calitatea pr eci pit aţ iilo r atmosf eri ce, situaţ ia ozo nu lui atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbarilor climatice. Pol uan ţ i pre cum o" izi i de sulf şi azot, cloro- flu or o-carb uri le, dio "id ul de carbo n, mono"idul de car bo n, şi fun ing in ea%c ărb une le& sun t pr ici pal ii con tri bu itori la po lua rea atmosferică. Poluarea atmosferică poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice şi terestre dacă poluanţii se dizolvă în apă sau precipită sub forma de ploaie. $e estimează că poluarea atmosferică contribuie anual la apro"imativ '().))) de decese în $*A. +n fiecare an dezvoltarea industr iei generează miliarde de tone de materiale poluante. SURSE DE POLUARE A ATMOSFEREI clasificare a surselor de poluare sunt# • $ursele naturale de p oluarea aerului nu provoacă dect în mod e"cepţional poluări importante ale atmosferei. !ea mai comună dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi prov enite din erodarea st raturilor sup erficiale ale solului , ridicate de vnt pană l a o anumită a ltitudine. e asemenea dintre sursele naturale de poluare putem menţiona# erupţiile vulcanice, emanaţiile de gaze din sol, şi poluarea produsă de procese naturale de descompunere în sol a substanţelor organice, incendiile din păduri etc.
Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităţsale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umanAerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanţii, odaajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţPătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu al poluanţi prezenţi rezult nd astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupomului şi mediului.
!ompoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de no"egazoase, pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca# poluarea urbană, ploacide, modificarea climei.
$tarea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea următoarelor aspecte# poluarea impact cu diferite no"e, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferidinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbarilor climatice.
Poluanţi precum o"izii de sulf şi azot, cloro-fluoro-carburile, dio"idul de carbon
mono"idul de carbon, şi funinginea%cărbunele& sunt pricipalii contribuitori la poluaatmosferică. Poluarea atmosferică poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice şi teresdacă poluanţii se dizolvă în apă sau precipită sub forma de ploaie.
$e estimează că poluarea atmosferică contribuie anual la apro"imativ '().))) de deceseîn $*A. +n fiecare an dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de materiale poluante.
SURSE DE POLUARE A ATMOSFEREI
clasificare a surselor de poluare sunt#
• $ursele naturale de poluare a aerului nu provoacă dec t în mod e"cepţional poluări
importante ale atmosferei. !ea mai comună dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de v nt pană lao anumită altitudine. e asemenea dintre sursele naturale de poluare putem menţiona# erupţiile vulcaniceemanaţiile de gaze din sol, şi poluarea produsă de procese naturale de descompunere îsol a substanţelor organice, incendiile din păduri etc.
• $ursele de origine artificială sunt în special întreprinderile industriale, centraleletermoelectrice şi termice, mijloacele de transport, instalaţiile de încălzit pentru locuinţe,incineratoarele de reziduuri , etc. Aceste surse sunt o urmare a activitaţii omului, a progresului societăţii, a dezvoltării industriale, a urbanizării, etc. av nd drept fenomen
poluarea mediului - implicit şi poluarea aerului.
ncendii naturale /ransport
Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate în surse sta ionare i surse mobile.ț ș
$ursele sta ionare sunt costituite din#ț
- dispozitivele de combustie industriale i menajere care emit pulberi, o"izi de carbon, deș
sulf, de azot etc. !u c t combustibilul este de calitate mai scăzută arderea decurge curandament mai mic i se elimină cantită i mai mari de poluan i. e asemenea cu c tș ț ț
arderea este mai bună sau mai completă cu o"igen suficient, cu at t cantitatea de poluanț
este mai mică. 0ipsă de o"igen duce la apari ia unor produ i incompleti de ardere1ț ș- instala iile industriale din chimie, metalurgie, materiale de construc ii elimină o"izi de 2ț ț
3n, !r, 4i, 5n, Pb, !d, !u, ! (, i (, ! etc1ș- vulcanii, apele stătătoare emit diverse gaze, vapori1- reziduurile de orice provenien a, aruncate pe sol, animalele i plantele în putrefac ieț ș ț
constituie tot at tea surse fi"e de poluare atmosferică.
$ursele mobile de poluare împră tie, pe distan e mult mai mari dec t sursele fi"e,ș ț
diver i poluan i. +n această categorie intră# v ntul, apa, mijloacele de transport rutier, pe caleaș ț
ferată, naval i aerian.ș
+mpră tierea poluan ilor este întotdeauna influen ată de mi carea aerului, care seș ț ț ș
realizează datorită diferen elor de temperatură e"istente în două regiuni adiacente. /emperaturaț
modifică densitatea aerului, produc nd curen i orizontali, verticali sau v rtejuri.ț
in fig. ( reiese că sunt două tipuri de poluanţi, poluanţii atmosferici primari emanaţidirect în atmosferă %în primul r nd o"izi de azot şi sulf, dar şi compuşi organic volatili& şi poluanţi atmosferici secundari produşi prin reacţii între poluanţii primari %ozonul şi ploile 6 pulberile acide&. ntre cele doua tipuri de poluanţi e"istă o continuă inter-corelare. zonultroposferic se formează prin reacţii fotochimice mediate de o"izii de azot şi compuşii organicivolatile. $pecie molecular foarte reactivă, ozonul poate %re&forma o"izi de azot în anumitecondiţii şi poate produce compuşi organici volatili %izopren, etenă7 etilen&. zonul contribuie asemenea la o"idarea bio"idului de sulf %anhidridă sulfuroasă& la trio"id de sulf %anhidridăsulfurică&. /rio"idul de sulf reacţionează cu apa din nori şi formează acid sulfuric. Acidulsulfuric %ca şi ozonul& mediază transformarea o"izilor de azot în acid azotic %prin combinarapa în nori&. !ei doi acizi din nori determină formarea de ploi acide, iar sărurile lor cu bazeleslabe din componenţa atmosferei %baze organice de obicei& reprezintă pulberi acide %pentruhidrolizează la solubilizarea în apă, fiind săruri ale acizilor tari cu baze slabe&. zonul şi ploileacide sunt principalii poluanţi atmosferici care afectează solul.
zonul % 9&. Predomin nd în amestecul de poluanţi, instituţiile de resort îl folosesc caindice pentru concentraţia de poluanţi o"idanţi din atmosferă. zonul este un o"idant at t de puternic, înc t este folosit în epurarea avansată a apei potabile, pentru o"idarea chimică. 3ulţioameni de ştiinţă îl consideră a fi cel mai to"ic dintre poluanţi. atorită faptului că emisia deo"izi de azot şi hidrocarburi a crescut, cantitatea de ozon, chiar în zonele rurale, s-a dublat şi seapropie de concentraţia to"ică pentru multe specii de vieţuitoare.
Particule aflate în suspensie, numite adesea pulberi1 particulele solide din aer sunt celmai evident gen de poluare şi adesea cel mai periculos. .3.$. apro"ima, în ':;<, că <)= din populaţia urbană a lumii respiră un aer în care concentraţia de asemenea particule depăşeştelimitele stabilite de 3$. *nele dintre aceste particule sunt evacuate prin coşurile fabricilor subformă de fum negru, dar cele mai periculoase sunt particulele fine care pot pătrunde în alveole pulmonare. 3ajoritatea conţin dio"id de sulf şi o"izi de azot, transform ndu-se apoi în nitraţi şisulfaţi. +n unele oraşe majoritatea particulelor din atmosferă rezultă din transformarea bio"idul
de sulf în sulfaţi. +n alte oraşe predomină nitraţii.
3ono"idul de carbon şi o"izii de azot sunt principalii poluanţi emişi de arderile decombustibil. 2uninginea şi dio"idul de sulf sunt poluanţii primari produşi în principal prinarderile de combustibili fosili în centralele energetice, precum petrolul şi cărbunele.+n fiecare an peste ' miliard de tone de astfel de materiale intră în compoziţia atmosferei prin aceste procesPoluanţii au tendinţa de a se găsi numai în anumite zone.
semnificantă parte a industriei i a transporturilor se bazează pe combustibili fosili. Peș
măsură ce ace ti combustibili sunt consuma i, în atmosferă sunt eliminate particule chimicale ș ț
materii poluante. !u toate că un mare număr de astfel de chimicale contribuie la poluareatmosferică, cele mai multe dintre ele con in carbon, sulf i azot. !ombustia carbonului, ț ș
petrolului i a benzinei este răspunzătoare pentru majoritatea poluan ilor atmosferici. 3ai muș ț
de ;)= din dio"idul de sulf, >)= din o"idul de azot, i între 9) i ?)= din materia poluantăș ș
emanată în atmosferă de către $*A, sunt produse de combustibili fosili, centrale electrice boilere industriale i furnale reziduale1 ;)= din mono"idul de carbon i ?)= din o"idul de azotș ș
i hidrocarburi rezultă din arderea gazului i a combustibililor diesel.ș ș
Alte materiale poluante pot avea sursă de emitere industria metalelor %fier, zinc, plumcupru&, rafinăriile petrolifere, uzinele de ciment i cele în care se ob ine acidul azotic i aciș ț ș
sulfuric. Aceste chimicale interac ionează între ele dar i cu razele ultraviolete din razele solaț ș
cu intensită i periculoase.ț
Plumb. !onţinutul de plumb din atmosferă este dat de emisia de gaze de eşapament,motiv pentru care acesta este prezent oriunde sunt folosite vehicule cu motoare cu ardere intern!hiar în ţările în care benzina cu plumb nu mai este folosită, acest metal continuă să fie prezentîn praf, ca urmare a emisiei acestuia timp de decenii. Pe l ngă plumb, o serie de alte substanţe
to"ice se adaugă conţinutului de poluanţi din atmosfera zonelor urbane, de la azbest şi metalegrele %precum cadmiul, arsenul, manganul nichelul şi zincul& la o serie întreagă de compuşiorganici%benzen şi alte hidrocarburi, aldehide&.
io"id de sulf %$ (&. Acesta rezultă în bună parte prin arderea combustibililor fosili @ în
principal a cărbunelui @ pentru generarea curentului electric. io"idul de sulf, care în prezenţavaporilor de apă devine un gaz acid şi incolor, poate declanşa accese de astm, iar prezent fiind atmosferă, el reacţionează în continuare, form nd particule fine şi acizi.
idrocarburile. 4umite uneori şi compuşi organici volatili %!. .B.& sau gaze organicereactive %C. .D.&, hidrocarburile din atmosferă sunt produse secundare ale arderii incompletecombustibililor fosili.
EFECTE REZULTATE ÎN URMA POLUĂRII
Ploaia acidă este un tip de poluare atmosferică, formată c nd o"izii de sulf şi cei de azose combină cu vaporii de apă din atmosferă, rezult nd acizi sulfurici şi acizi azotici, care pot transportaţi la distanţe mari de locul originar producerii, şi care pot precipita sub formă de ploaPloaia acidă este în prezent un important subiect de controversă datorită acţiunii sale pe arealargi şi posibilităţii de a se rasp ndi şi în alte zone dec t cele iniţiale formării. +ntre interacţiunisale dăunatoare se numară# erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole şi a plantaţiiforestiere, ameninţarea speciilor de animale terestre dar şi acvatice, deoarece puţine specii prezista unor astfel de condiţii, deci în general distrugerea ecosistemelor.
2runză afectată de ploaia acidă 8fectele ploii acide în Depublica !ehă
$mogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate candumiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleaza lansursele lor. $mogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii, si se stica este cauza a mii de decese anual. n asezarile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de e"punere la smog, maales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului.
$mogul fotochimic este o ceata to"ica produsa prin interactia chimica intre emisiile poluante si radiatiile solare. !el mai intalnit produs al acestei reactii este ozonul. n timpul orelode varf in zonele urbane concentratia atmosferica de o"izi de azot si hidrocarburi creste rapid pmasura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule.
$mog în /oEFo
8fectul de seră ce rezultă din această creştere de ! (, ce permite energiei solare să pătrundă în atmosfera dar reduce reemisia de raze infraroşii de la nivelul Păm ntului, poateinfluenţa tendinţa de încălzire a atmosferei, şi poate afecta climatul global. Principalul elementresponsabil de producerea efectului de seră sunt vaporii deapă %<)=&. *rmătoarea pondere o aredio"idul de carbon %:=&, urmat demetan %:=& si ozon %<=&.
+n ultima jumătate de secol au fost emise în atmosferă cantită i foarte mari de dio"id deț
carbon i metan, care au redus permeabilitatea atmosferei pentru radia iile calorice reflectate dș ț
Păm nt spre spa iul cosmic. Acest lucru a dus la începerea a a-numitului fenomen deț ș încălzireglobală.
!onform unui studiu din anul ())<, ((= dintre emisiile mondiale de gaze cu efect deseră provin dinagricultură, un procent similar celui dinsectorul industrial, dar superior celui dintransporturi. !re tereaș vitelor , mai ales transportul i hrănirea acestora, se află la originea a ;)=ș
din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură.
!onform raportului P!! !limate !hange ()'?# 3itigation of !limate !hange, G(= dinemisiile de gaze cu efect de seră între ())) i ()') sunt reprezentate de dio"idul de carbon.ș
8misiile de gaze cu efect de seră au crescut mai rapid între ())) i ()') dec t în cele trei deceniiș
precedente, iar aproape jumătate din emisiile de dio"id de cardon din perioada '<>) @ ()') sedatorează ultimilor ?) de ani.
Dezultatul efectului de seră este creşterea temperaturii planetei care duce la schimbăriclimatice şi de relief, datorită în primul r nd topirii calotelor glaciare de la poli.
CONTROLAREA POLUARII ATMOSFERICE!ele mai sensibile strategii de control ale poluării atmosferice implică metode ce reduc,
colectează, captează sau reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă.
in punct de vedere ecologic, strategia preferată este reduc nd emisiile poluante cu omărire a randamentului energetic şi prin măsuri de conservare, precum şi arderea de mai puţincombustibil. nfluenţ nd oamenii să folosească transportul în comun în locul autovehiculelor personale, ajută de asemenea la îmbunătăţirea calităţii aerului urban.
Poluanţii potenţiali pot e"ista în materialele ce intră în procese chimice sau în procese decombustie%ca de e"emplu plumbul din benzină&. 3etode de controlare a poluării atmosfericeinclud şi îndepărtarea materialelor poluante direct din produsul brut, înainte ca acesta să fiefolosit, sau imediat după ce s-a format, dar şi alterarea proceselor chimice ce duc l-a obţinerea produsului finit, astfel înc t produşii poluanţi să nu se formeze sau să se formeze la nivelescăzute.
Deducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosiţi de către automobile est posibilă şi prin realizarea unei combustii c t mai complete a carburantului sau prin recirculareagazelor provenite de la rezervor, carburator şi motor, dar şi prin descompunerea gazelor înelemente puţin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluanţii industriali pot fi la r ndul lorcaptaţi în filtre, precipitatori electrostatici, etc.
EFECTELE POLUANŢILOR ASUPRA SĂNĂTĂŢII OMULUI
8fectul realizat asupra organismului depinde de natura chimică a substanţei,concentraţia şi timpul de acţiune. !um pentru poluanţii atmosferici poarta principală de pătrundere în organism este reprezentată de aparatul respirator, solubilitatea în apă a poluanţilogazoşi prezintă deosebita importanţă1 cu c t solubilitatea este mai mare, efectul to"ic este mairedus1 poluantul fiind reţinut în proporţie mare în zonele superioare ale arborelui bronşic, poat
repede eliminat.Procesele fotochimice din aer ce intervin în condi iile unei atmosfere umede, încărcate ț
amestecuri de diver i poluan i, pot duce la formarea de produ i iritan i alergenici, cancerigeni, ș ț ș ț
efecte nedorite asupra sănătă ii popula iei, vegeta iei, bunurilor materiale.ț ț ț
in punct de vedere al ac iunii asupra sănătă ii putem distinge efectele directe i efecteleț ț ș
indirecte % rezultate din ac iunea asupra mediului &.ț
8fectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a popula iei ca urmare a e"punerii la agen ii poluan i. Aceste modificări se pot traduce în ordineaț ț ț
gravită ii prin# cre terea mortalită ii, cre terea morbidită ii, apari ia unor simptome sauț ș ț ș ț țmodificări fiziopatologice, apari ia unor modificări fiziologice discrete i încărcareaț ș
organismului cu agentul sau agen ii poluan i.ț ț
+n condi ii obi nuite, e"punerea la un singur poluant este e"cep ională, de obicei populaț ș ț ț
fiind supusă ac iunii unui amestec de poluan i în concentra ii relativ mici.ț ț ț
Poluan ii iritan i determină modificări la nivelul căilor respiratorii, produc nd îndeosebiț ț
hipersecre ie de mucus i alterarea activită ii cililor vibratili, precum i la nivelul alveoleiț ș ț ș
pulmonare.
intre bolile favorizante de poluan ii iritan i, cele mai caracteristice sunt cele cuprinse înț țtermenul de bronho-pneumopatii cronice obstructive, în care se include i bron ită cronică iș ș ș
Poluan ii fribrozanti cei mai răsp ndi i sunt dio"idul de siliciu i o"izii de fier, la care seț ț ș
adaugă compu ii de cobalt, bariu etc.ș
Poluan ii to"ici asfi"ian i sunt cei care împiedică asigurarea cu o"igen a esuturilorț ț ț
organismului# o"idul de carbon, care formează cu hemoglobină un compus relativ stabil iș
împiedică astfel o"igenarea s ngelui i transportul de o"igen către esuturi.ș ț
Poluan ii alergenici din atmosferă sunt cunoscu i de multă vreme. îndeosebi este cazulț ț
poluan ilor naturali % polen, fungi, insecte & precum i a prafului din casă, responsabili de unț ș
număr foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate.
8fectele indirecte sunt reprezentate de modificările produse de poluarea aerului asupramediului. Astfel pot fi alterate floră i faună, rezult nd pagube economice, precum i graveș ș
dezechilibre ecologice.
Ac iunea asupra plantelor i animalelor poate constitui, prin alterări ale mecanismelorț ș
biologice i un indicator al nocivită ii poten iale directe asupra omului. Pentru substan ele to"icș ț ț ț
stabilite în mediu i care pot să polueze suprafe e sau să fie metabolizate de către plante, e"istăș ț ș
riscul pătrunderii în lan ul trofic al animalelor sau omului.ț
e asemenea poluarea aerului reduce radia ia solară care ajunge la sol, scadeț
luminozitatea i favorizează apari ia ce ei, constituind factori de disconfort cu efect deprimantș ț ț
ată fiind ac iunea nocivă, at t directă c t i indirectă a aerului poluat asupra sănătă iiț ș ț
popula iei, trebuie elaborate o serie de măsuri de prevenire i combatere a poluării aerului#ț ș
construirea de întreprinderi industriale în afara zonelor de locuit1stabilirea pe bază de calcul a unor distan e între întreprinderile industriale poluante iț ș
locuin e, astfel înc t poluarea să nu depă ească normele sanitare1ț ștratarea prealabilă a combustibilului folosit pentru reducerea concentra iilor de poluan iț ț
produ i1șasigurarea unor arderi complete a combustibililor utiliza i în industrie1țînzestrarea întreprinderilor industriale cu instala ii de re inere sau neutralizare aț ț
poluan ilor atmosferici1țconstruirea de co uri c t mai înalte1ș
a ezarea industriilor poluante fa ă de zonele de locuit astfel înc t v ntul dominant să batăș ț
de la locuin e spre industrie1țdotarea zonelor libere dintre întreprinderile industriale poluante i locuin e cu spa ii verzș ț ț
alcătuite din arbori rezisten i la ac iunea poluan ilor %stejar, salc m, plop&ț ț țînlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior, mai pu in poluant, pentruț
încălzirea locuin elor i mai ales generalizarea sistemelor de încălzire prin termoficare1ț șreglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminării poluan ilor i controlul periodic al acestora la eava de e apament1ț ș ț șinterzicerea circula iei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimină cantită i mari dț ț
poluan i atmosferici în localită i1ț țlimitarea circula iei autovehiculelor pe anumite zone sau străzi de mare aglomerare1ț
eci, în concluzie reducerea poluării atmosferice va trebui să plece de la sursă de poluare, retehnologizare în industrie, e"tinderea automatizării, îmbunătă irea func ionăriț ț
utilajelor e"isten e, calificarea for ei de muncă, cu alte cuvinte, prevenirea poluării i apț ț ș
introducerea de sisteme tehnice i organizatorice pentru combaterea poluării.șcrotirea naturii nu poate fi concepută i realizată numai prin legi i măsuri deș ș
stat, ci de către to i cetă enii tuturor ărilor.ț ț ț Atmosferă este în pericol, ca urmare este în pericol întregul mediu de via ă. 8steț
nevoie de un control riguros i de măsuri radicale pentru ca viitorul atmosferei să fieș
