Politraumatismele

POLITRAUMATISMELE

Politraumatism = o asociere de leziuni traumatice din care cel putin una are risc vital

Definitie. Generalitati

politraumatizat ≠ polilezat ≠ polifracturat ≠ ranit grav

Bolnav

asociere de leziuni

RISC

VITAL !!!

două sau mai multe

fracturi in segmente anatomice

diferite

două sau mai multe

leziuni traumatice

Leziune unica

RISC VITAL

Cele mai frecvente cauze ale politraumatismelor:

-accidentele rutiere (90%)

-accidentele de muncă

-accidentele sportive

-cataclismele


Localizarea leziunilor - cinci teritorii:

- cap-gât - coloana vertebrală

- torace - bazin-membre

- abdomen

Perturbarea functiilor vitale:

- perturbările funcţiei respiratorii:

- dispneea gravă

- hipoxemia

- asfixia

- apneea

-perturbările circulatorii:

- colapsul

- şocul

- stopul cardiac


Mecanismele:

-traumatismul direct

- creier, măduva spinării

- torace

- şocul traumatic (hipovolemia)

-complicaţii evolutive posttraumatice - embolia

- insuficienţele mono- sau pluriviscerale

- infecţia

Interferentele lezionale:

-efect de sumaţie- luate separat nu influenţează funcţiile vitale

- combinarea lor → risc vital

- de ex. însumarea pierderii de sange → hipovolemie

-efect de mascare- o leziune minoră maschează evoluţia alteia

- de ex. asocierea traumatica torace-abdomen

-efect de amplificare- o leziune agraveaza altă leziune → cerc vicios

- de ex. asocierea craniu-torace


-mortalitatea politraumatizaţilor = între 10 şi 50%

-mortalitatea imediată, la locul accidentului:

-leziuni incompatibile cu viaţa

-cauzele morţii ulterioare:

-hipoxia refractară (plămân de şoc)

-infecţiile grave

-insuficienţele multiorganice


-Lanţului îngrijirilor la politraumatizat:

1.ridicarea (descarcerarea) accidentatului

2.evaluarea rapidă

A = Airway control

B = Breathing

C = Circulation

3.primul ajutor şi transportul accidentatului

A = Airway control

B = Breathing

C = Circulation


-Lanţului îngrijirilor la politraumatizat:

4.primirea (internarea) într-un serviciu medical

5.diagnosticarea rapidă a leziunilor

-clinic şi paraclinic

6.tratamentul complex (inclusiv chirurgical)

7.îngrijirea bolnavului operat şi „stabilizat"

8.reinserţia socială


Continua sus-tinerea func-tiilor vitale

… are ca scop:

1.să scoată victima de sub influenţa factorilor traumatici

- sa permita interventia terapeutica

2.să evalueze şi să menţină funcţiile vitale

3.să evalueze şi să ierarhizeze leziunile şi disfuncţiile fără risc vital

Primul ajutor la locul accidentului

schema HELP ME - propusă de O.M.S.:

H. - hiperextensia capului

E. - evacuarea cavităţii bucale şi a căilor respiratorii

superioare de eventualii corpi străini

L. - luxaţia anterioară a mandibulei

P. - pensarea nasului

M. - masaj cardiac;

E. - extern.


schema HELP ME - propusă de O.M.S.:


HE L

P ME

- in paralel cu primele masuri terapeutice

Evaluarea initiala

Evaluarea initiala: A = airway control

Căile respiratorii: Leziuni de cautat:Verificaţi: conştient / inconştient Contuzie, strivire: cap, gât

ex.: impact frontal, cădere, aruncare

Leziuni penetranteale capului, gâtului ex.: înjunghiere, împuşcare, traume multiple.

Căutaţi: cianozăpaloaresângerarevomăcorpi străini

Auscultaţi: respiratiazgomote anormale

Evaluarea initiala: B = breathing

Respiraţia : Leziuni de cautat:Verificaţi: conştient / inconştient Contuzie toracica

ex.: impact frontal, cădere, aruncare

Leziuni penetranteale gâtului si toracelui ex.: înjunghiere, împuşcare, traume multiple.

Căutaţi: cianozapaloaremişcările toracice(adecvate şi egale)leziuni ale peretelui toracicleziuni penetrante

Auscultaţi: respiratiazgomote anormale

Evaluarea initiala: C = circulation

Circulaţia: Leziuni de căutat:Verificaţi: stare de conştientă Zdrobire: membre, torace,

abdomen

Leziuni penetrante ale membrelor, toracelui, abdomenului, gâtului, feţei

Leziuni multiple

Căutaţi: paloarehemoragie externăarsuri

Simţiţi: pulsul central / perifericAuscultaţi: zgomotele cardiaceMăsuraţi: TA, frecvenţa pulsului

Situatii cu risc vital

Obstructia caii aeriene

-caderea bazei limbii pe peretele posterior al faringelui

-aspiratia de sange, corpi straini

-fracturi ale oaselor fetei etc.

Clinic:

-dispnee si tahipnee

-cianoza

-raluri umede

-efort respirator cu solicitarea muschilor respiratori accesori



Hiperextensia gatului; subluxatia mandibulei; intredeschiderea gurii



Sonda Guedel



Aspiratia sangelui, secretiei Manevra Heimlich



Intubatia oro-traheala



Traheostomia



Cricotirotomia

-plagă toracică penetrantă -comunicare între cavitatea pleurală şi exterior

(plagă suflantă)-fiziopatologie:

-aerul pătrunde în cavitatea pleurală în inspir-iese din cavitatea pleurală în expir

(TRAUMATOPNEE)

Pneumotoracele deschis


Semnele clinice:plaga toracică suflantă

abolirea murmurului vezicular pe partea afectatătimpanism pe partea afectată

cianozădispnee intensă



Tratament:-obliterarea plagii



Pneumotoracele sufocantPneumotoracele sufocant (compresiv, cu supapă) este cauzat de: - o plagă penetrantă cu traiect oblic- o ruptură bronşică- o plagă a parenchimului pulmonar

supapă unidirecţională - trecerea aerului într-un singur sens


Pneumotoracele sufocantSupapă unidirecţională - trecerea aerului într-un singur sens

- aerul intră în cavitatea pleurală în inspir

- în expir închiderea supapei împiedică ieşirea aerului dincavitatea pleurală- aerul se acumulează în cavitatea pleurală- colabarea plămânului - insuf. respiratorie acută


Pneumotoracele sufocantClinic se manifestă prin:timpanism şi abolirea murmurului vezicular de partea afectată

-distensia hemitoracelui afectat-dispnee intensă

-tahipnee-cianoză

-emfizem subcutanat


Tratament: punctia pleurala aspirativa

Pneumotoracele sufocantClinic se manifestă prin:timpanism şi abolirea murmurului vezicular de partea afectată

-distensia hemitoracelui afectat-dispnee intensă

-tahipnee-cianoză

-emfizem subcutanat


Tratament: punctia pleurala aspirativa

Voletul costal = fracturi costale multiple interesând mai multe coaste adiacente şi realizând traiecte de fractură paralele

-între traiecte = porţiune parietală desolidarizată de restul peretelui toracic


Voletul costalVoletul = desolidarizat de peretele toracic şi ca urmare

-este atras spre torace în timpul inspirului -este împins spre exterior în timpul expirului

(RESPIRAŢIE PARADOXALĂ)


Voletul costalConsecinţa respiraţiei paradoxale este perturbarea profundă a mecanicii ventilaţiei si aparitia insuficienţei respiratorii acute.

inspir expir


Voletul costal

Tratament:

-infundarea voletului constal si mentinerea in aceasta pozitie

(la locul accidentului)

-intubatie oro-traheala si ventilatie mecanica-in caz de “torace moale”

-osteosinteza(la spital)


Contuzia pulmonara

-consecinta unei contuzii toracice +/- leziuni ale peretelui

Clinic:-dispnee tahipnee-durere la inspir-reducerea amplitudinii resp. pe partea afectata-cianoza

Tratament:-oxigenoterapie-sedare-ventilatie controlata-tratament antialgic


Hipoventilatia sau apneea

-consecinta unor traumatisme craniene sau vertebrale

Tratament:

-ventilatie pe masca

-intubatie oro-traheala si ventilatie mecanica


Tamponada cardiacă Se caracterizează prin apariţia hemopericardului (acumularea de sânge în sacul pericardic) consecutiv unei plăgi cardiace.

Tamponadă cardiacă

(necropsie)

FiziopatologieHemopericardul compresiv-împiedică întoarcerea venoasă prin venele cave-împiedică umplerea ventriculară diastolică

- insuficienţa cardiacă acută


Tamponada cardiacă

Tamponadă cardiacă

(necropsie)

Aspectul clinic

- cianoză

- prăbuşirea T.A., puls filiform

- turgescenţa venelor jugulare

- mărirea ariei matităţii cardiace

- zgomote cardiace estompate


Tratament:punctia pericardica

Hemoragia

-cea mai frecventa cauza REMEDIABILA de morbiditate si mortalitate la politraumatizat

Succesul resuscitarii depinde de:

-recunoasterea hemoragiei

-aprecierea gradului hipovolemiei (gravitatii hemoragiei)

-controlul hemoragiei (hemostaza)

-inlocuirea volumului sanguin pierdut


Manifestările clinice ale hemoragiei sunt:

-eliminarea de sânge în cazul hemoragiei externe sau exteriorizate

-semnele de hipovolemie şi anemie acută:• hipotensiunea, tahicardia• paloarea• senzaţia de sete• dispnee, tahipnee• ameţeală (în special la trecerea în ortostatism),

vertij• oligurie

Hemoragia – Manifestari clinice

Hemoragia - Aprecierea gravităţii

Gravitatea hemoragiei

TA si pulsul Simptome si semne clinice

HD uşoară< 500 ml

NormaleIndice Algöwer < 1

HD medie500-1500 ml

TAs > 100 mm HgPuls < 100 / minIndice Algöwer < 1

Extremităţi reci, palideLipotimie la trecerea în ortostatism

HD gravă1500-2000ml

TAs < 100 mm HgPuls = 100-120 / minIndice Algöwer > 1

Paloare, transpiraţii reci, tahipneeLipotimiiOligurie

HD foarte gravă> 2500 ml

TAs < 70 mm HgPuls > 120 / min, filiform,slab perceptibilIndice Algöwer > 1,5

Paloare accentuată, transpiraţii reci, tahipneeLipotimii, agitaţie psiho-motorieOligurie - anurie

Hemoragia Situatii cu risc vital

Controlul hemoragiei

-poziţionarea bolnavului: în decubit dorsal cu membrele inferioare uşor ridicate

-puncţia unei vene periferice

-instituirea unei perfuzii (aport volemic)

-transfuzie

-HEMOSTAZA

Hemoragia Situatii cu risc vital

Controlul hemoragieiPantalonul anti-soc

-autotransfuzie de 500—1000 ml sânge autolog venos din mb. inf.-tamponamentul vaselor care sângerează-creşterea rezistenţei vasculare periferice-fixarea fracturilor mb. inf.

Pantalonul este radiotransparent şi are orificii pentru sondajulurinar precum şi pentru examen rectal şi vaginal.

Socul

- hipovolemic

- cardiogen - neurogen

- septic (tardiv)


Leziunile aparatului locomotor

= frecvente

-nu au risc vital prin ele insele, dar …

- pot determina leziuni suplimentare

- durere = factor soscogen

→ trebuiesc recunoscute pentru a le imobiliza încă înaintea transportului


Leziunile craniocerebrale


dura-mater

aponevroza epicraniană

calota

arahnoida

pielea

coasa creierului

pia mater



Fracturile calotei craniene

se clasifică în: 1.fracturi incomplete (o singură tăblie osoasă)

complete (ambele compacte osoase) 2.fracturi liniare (un singur traiect de fractură)

cominutive (mai multe traiecte de fractură care se intersectează eschile osoase) fracturile cominutive pot fi:

*simple *cu deplasare (intruzive sau protruzive)



Fracturile bazei craniului

sunt de cele mai multe ori iradiate de la calotăclinic: -asimptomatice

-scurgeri de LCR leziune a durei = risc infectios-hematoame-semne neurologice de lezare a nervilor cranieni



COMOŢIA CEREBRALĂ•leziune funcţională caracterizată prin pierderea de scurtă durată a stării de cunoştinţă urmată de amnezie lacunară•consecinţa tulburărilor funcţionale (depolarizări neuronale) de la nivelul sistemului reticulat activator ascendent•amnezia lacunară = pierderea pentru o scurtă perioadă de timp a memoriei; pacientul nuşi aminteşte evenimentele petrecute după acţiunea factorului traumatic (amnezie anterogradă) sau înainte de aceasta (amnezie retrogradă)



CONTUZIA CEREBRALĂ•leziune organică având ca substrat microhemoragiile produse în substanţa cerebrală•clinic: tulburări ale stării de conştienţă (diferite grade)

tulburări vegetative semne neurologice (dependente de zona cerebrală afectată)



DILACERAREA CEREBRALĂ= distrugerea structurii substanţei cerebrale (zdrobire)•poate fi:

*directă (sub acţiunea agentului vulnerant) (ex. plăgile craniocerebrale)*indirectă (contralovitura planului osos) (ex. decelerare bruscă)

•gravitatea şi tabloul clinic determinate de localizarea şi întinderea leziunii



DILACERAREA CEREBRALĂ= distrugerea structurii substanţei cerebrale (zdrobire)•poate fi:

*directă (sub acţiunea agentului vulnerant) (ex. plăgile craniocerebrale)*indirectă (contralovitura planului osos) (ex. decelerare bruscă)

•gravitatea şi tabloul clinic determinate de localizarea şi întinderea leziunii



Leziunile cerebrale primare organice (contuzia şi dilacerarea) se însoţesc de apariţia edemului cerebral.

Edemul cerebral creşterea presiunii intracraniene tulburarea irigaţiei cerebrale tulburări metabolice neuronale

-sindrom de angajare deces

Leziunile craniocerebraleSituatii cu risc vital

•apar uneori în evoluţia traumatizatului cranian•se caracterizează prin evoluţia în 2 timpi:

*traumatism leziunea primară*intervalul liber (asimptomatic)*constituirea leziunii secundare

•leziunile secundare hipertensiune intracraniană angajarea cerebrală compresiunea trunchiului cerebral deces

Leziunile encefalice secundare

Semnele clinice care sugerează o leziune secundară•deteriorarea stării de conştienţă (până la comă)•deficit motor, afazie, bradicardie•midriază unilaterală•stază papilară (la examenul FO)

Leziunile craniocerebraleSituatii cu risc vital

HEMATOAMELE INTRACRANIENE= revărsate sanguine intracraniene

•după evoluţie se clasifică în:*hematoame supraacute (se constituie în câteva minute)*hematoame acute (interval liber de câteva ore până la 48 de ore)*hematoame subacute (interval liber de până la 2 săptămâni)*hematoame cronice (interval liber de până la 12 săptămâni)

•după localizare pot fi:*hematom extradural (epidural) între duramater şi endocraniu*hematom subdural între duramater şi arahnoidă*hematom intracerebral în masa cerebrală

Scara A.I.S. (Abbreviated Injury Scale)

Clasa I: leziuni minore- plăgi superficiale, fără leziuni osoase şi vasculo-nervoase- traumatisme craniene fără pierdere iniţială de conştientă

Clasa II: leziuni moderate- fracturi închise ale oaselor extremităţilor- plăgi profunde ale ţesuturilor părţilor moi- contuzii diverse- entorse grave- traumatisme craniene cu pierderea iniţială a conştientei- arsuri sub 5% din suprafaţa corporeala

Clasificarea leziunilor. Evaluarea gradului de urgenta.


Clasa III: leziuni severe, fără risc vital:- fracturi deschise- traumatisme toracice fără volet- arsuri cuprinse între 5—30% suprafaţă corporeala

Clasa IV: leziuni severe, punînd în joc prognosticul vital:- contuzii abdominale cu ruptură de viscere- polifracturi- traumatisme toracice cu volet- epanşament pleural lichidian sau gazos- delabrări de membre- arsuri peste 30% din suprafaţa corporeala



Clasa V: leziuni critice, supravieţuire incertă- hematom intracranian- leziuni intratoracice- politraumatisme cu asociere: craniu-torace, craniu-abdomen, torace-abdomen-membre- arsuri grave, peşte 70% din suprafaţa corporeala sau grave prin localizare (arsură de căi respiratorii)

Clasa VI: leziuni maximale, conducînd frecvent la deces:- hematoame intracraniene supraacute- politraumatizaţi grav (craniu-torace-abdomen)- deces imediat, înaintea sosirii ajutorului


-evaluarea rapida ABC-acces venos

-periferic 1-2 catetere+/- central

-recoltarea unei probe de sange pt:-ex. de laborator-determinarea grupului sanguin-proba compatibilitatii directe (pt. transfuzie)

-instituirea tratamentului volemic+/- transfuzie

-oxigenoterapie+/-AB (intubatie, ventilatie mecanica etc.)

-sondaj vezical

Masuri terapeutice generale

Eficacitatea reanimării iniţiale se reflectă în:

-îmbunătăţirea stării generale

-încălzirea tegumentelor

-debitului urinar la 30—60 ml/oră

Masuri terapeutice generale

Date post:	20-Feb-2016
Category:	Documents
Upload:	minnoss
View:	8 times
Download:	0 times

Politraumatismele

Documents