Date post: | 05-Jul-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | anioara-ugui |
View: | 226 times |
Download: | 3 times |
of 38
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
1/38
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
2/38
Ca! I" Introducere" #M$%TRÂNIREA & NO'IUNI (ENERALE
)!)! No*iunea de senescen*+ ,i m.+tr/nire
În sens larg, m.+tr/nirea se referă la totalitatea evenimentelor care se prouc pe
parcursul e!istenţei unui inivi, sau ansam"lul transformărilor #proceselor$ pe care le suferă un
organism upă fa%a sa e e%voltare #etapa postmaturare$& Aceste transformări au un caracter
eteriorativ, c'iar acă unele sunt neutre, ca e e!emplu al"irea părului& (eşi senescenţa este o
etapă a procesului e )m"ătr*nire, )n lim"a+ o"işnuit şi )n multe manuale e specialitate se
utili%ea%ă aesea termenul e )m"ătr*nire cu sensul e senescenţă, sau invers& ermenul e
senescen*+ se consieră sinonim cu )m"ătr*nirea, eoarece este utili%at pentru a enumi tocmai
acele transformări eteriorative instalate cu trecerea timpului, )n cursul etapei e postmaturare şicare stau la "a%a vulnera"ilităţii crescute şi a iminuării capacităţii e supravieţuire&
Îm"ătr*nirea este un proces care transformă un ault viguros )ntr-un inivi fragil, cu
re%erve scă%ute la nivelul ma+orităţii aparatelor şi sistemelor organismului şi, eci, vulnera"il la
ma+oritatea "olilor şi c'iar cu risc e instalare a ecesului& Procesul e )m"ătr*nire afectea%ă )n
primul r*n sistemul nervos central, ar şi alte sisteme ale organismului #sistemul imunitar,
enocrin, cariovascular etc&$& .ată cu )naintarea )n v*rstă apar piereri ale memoriei e scurtă
urată, moificări cognitive #e lim"a+, g*nire, raţionament$ şi e personalitate, eclinulsen%orial, emenţa etc& Astfel, o caracteristică a persoanei v*rstnice este deteriorarea progresivă
a proceselor fiziologice şi psihologice.
Această eteriorare )ncepe )ncă in fa%a e ault t*năr& a este prousă e multe
fenomene istructive şi e factori sau agenţi e meiu pe care organismul )i )nt*lneşte )n cursul
vieţii& raul e eteriorare este iferit e la un inivi la altul& Inivi%ii )m"ătr*nesc )n mouri
foarte iferite şi, in acest punct e veere, se poate vor"i espre o vârstă biologică, vârstă
psihologică şi vârstă socială ce pot fi foarte iferite e v*rsta cronologică #v*rsta pe care o are
iniviul la un moment at$& Apoi, nu toate organele şi funcţiile psi'ologice )m"ătr*nesc )n
acelaşi ritm& 1nele re%istă )m"ătr*nirii #"a c'iar se oveesc mai performante cu v*rsta$, )n timp
ce altele se eteriorea%ă, sau suferă c'iar un proces patologic& emnele )m"ătr*nirii sunt3 slă"irea
ţesuturilor, atrofie musculară, scăerea funcţiilor şi performanţelor, cu alte cuvinte limitarea
capacităţii e aaptare&
1nii autori pre%intă şi stadiul de presenescenţă, ca fiin o perioaă care corespune
)nceputurilor )m"ătr*nirii, )ntre 45-65 ani şi variin e la un inivi l a altul&
ociologii au ientificat patru criterii pentru a efini procesul e )m"ătr*nire şi pentru a-l
eose"i e patologia cronică& Astfel, procesul e )m"ătr*nire este3
2
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
3/38
1. Universal 3 sc'im"ările apar la toţi mem"rii unei populaţii, c'iar acă afectea%ă inivi%ii
)n mo iferit
2. Intrinsec3 )m"ătr*nirea este un proces care apare c'iar şi atunci c*n toate influenţele
meiului sunt eliminate
3. Progresiv3 apariţia procesului este grauală şi sc'im"ările sunt cumulative4. Deteriorant 3 oată cu )naintarea )n v*rstă se instalea%ă treptat procesul e egraare
fi%ică, psi'ică şi mentală&
Principalele cau0e ale m.+tr/nirii pot fi grupate )n ouă mari categorii3
& 9au%e enogene sau interne #intrinseci$& 9au%ele enogene ţin, )n principal, e
moştenirea genetică a iniviului, e moul e transmitere a ereităţii& Pe e altă parte
isfuncţiile "iologice uc la accelerarea procesului e )m"ătr*nire& (e e!emplu, un
factor intrinsec ce conuce la eteriorare cu un ritm rapi este gluco%a& Aceasta esteesenţială )n alimentarea celulelor& (ar, )n afara acestui rol, gluco%a participă şi la
transformarea proteinelor şi aci%ilor nucleici& (e aceea, eficitul e gluco%ă uce la
alterarea lor funcţională&
2& 9au%e e!ogene sau e!terne #e!trinseci$& :ulţi autori nu sunt e acor că factorii
e!trinseci sunt parte a procesului e )m"ătr*nire, consier*n )m"ătr*nirea un proces )n
)ntregime intrinsec& :ai egra"ă, factorii e!trinseci pot etermina apariţia e le%iuni oar
)n interacţiune cu procesele sau materialele "iologice& (in aceste motive, ei consieră că
orice eteriorare este intrinsecă, put*n fi prousă fie e procese vitale #intrinseci$
funamentale, fie e reacţii la factori e!terni& Alţi autori punctea%ă influenţa factorilor
e!terni asupra )m"ătr*nirii #comportamentul inivi%ilor şi meiul lor e viaţă$&
9omportamentele iniviului #comportamentele alimentare şi ta"agice$ au influenţă
puternică asupra eclanşării unor afecţiuni frecvente )n perioaa aultă #)n principal
afecţiuni cariovasculare şi cancerul$
(e procesul e )m"ătr*nire se ocupă gerontologia& (erontolo1ia este ştiinţa care are ca
o"iect e stuiu toate moificările morfologice, fi%iologice, psi'ologice şi sociale provocate e
acţiunea timpului asupra organismului #procesul e )m"ătr*nire$, inepenent e orice fenomen
patologic, precum şi stuiul pro"lemelor #altele ec*t cele meicale$ legate e )m"ătr*nire&
(eriatria2 ramură a meicinii, repre%intă aspectul terapeutic al gerontologiei& a vi%ea%ă
pro"lemele meicale ale v*rstnicului& eriatria stuia%ă mi+loacele e luptă )mpotriva efectelor
)m"ătr*nirii, vi%*n farmacologia, care pune la punct şi perfecţionea%ă tratamente #ca e
e!emplu, tratamente 'ormonale care com"at efectele menopau%ei$, se ocupă e )ngri+irea
persoanelor v*rstnice şi stuia%ă i%a"ilităţile şi "olile egenerative care afectea%ă persoanele
v*rstnice&
;
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
4/38
)!3! $+tr/ne*ea
Îm"ătr*nirea nu este sinonimă cu "ătr*neţea& 9onceptul e "ătr*neţe a tre%it numeroaseispute, atorită faptului că procesul e )m"ătr*nire iferă )n funcţie e aria geografică #factori
"ioclimatici$ şi e la o persoană la alta& În ecursul timpului au fost acumulate informaţii
importante privin "ătr*neţea, relev*nu-se faptul că este o v*rstă a )nţelepciunii, a toleranţei şi
)mpăcării cu lumea, este anticamera morţii ar şi a "ilanţurilor, ar şi un )nemn pentru o viaţă
cumpătată aresat celor tineri&
(iferiţi autori au )ncercat să efinească "ătr*neţea şi să-i sta"ilească limitele& Astfel s-au
ela"orat mai multe efiniţii ale "ătr*neţii3• 9ele mai frecvente efiniţii ale "ătr*neţii au la "a%ă criteriul cronologic& Acest criteriu,
conform căruia "ătr*neţea )ncepe la o anumită v*rstă şi poate avea mai multe etape, este
amplu criticat& Aceasta eoarece, la unele persoane se poate manifesta o )m"ătr*nire precoce,
pe c*n la alte persoane, consierate cronologic )n v*rstă, starea e funcţionare a
organismului este foarte "ună, funcţiile fiin asemănătoare omului ault&
• 9onform altor accepţiuni, noţiunea e "ătr*neţe se referă la perioaa in viaţa omului care
urmea%ă upă maturitate şi ţine p*nă la sf*rşitul e!istenţei sale& Această perioaă mai estecunoscută şi su" enumirea e vârsta a treia vârsta !naintată senescen"ă sau perioada de
regresie #involu"ie$
• Pentru alţi autori, "ătr*neţea este starea ce caracteri%ea%ă o grupă e v*rstă particulară, cea a
persoanelor e peste 65 e ani
• .rgani%aţia :onială a ănătăţii consieră că principalele staii ale "ătr*neţii sunt3
a$ persoane )n v*rstă3 )ntre 60 – 74 ani
"$ persoane "ătr*ne3 )ntre 75-
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
5/38
)!4! Teorii asura m.+tr/nirii
!istă mai multe teorii sociale asupra )m"ătr*nirii3
)! Teoria activităţii se "a%ea%ă pe ipote%a că v*rstnicii activi sunt mai satisfăcuţi şi mai "ineaaptaţi ec*t cei care nu sunt activi& eoria activităţii efineşte )m"ătr*nirea ca o
pro"lemă socială iniviuală şi susţine ieea că persoanele )n v*rstă ar tre"ui, pentru a-şi
menţine locul )n societate, să )nlocuiască rolul e persoană activă, pierut la pensionare,
cu unul nou
4! Teoria rolului se "a%ea%ă pe ipote%a că )m"ătr*nirea este o pro"lemă e aaptare şi e
aceea persoana )n v*rstă )nt*mpină ificultăţi )n perioaa "ătr*neţii, c*n apar sc'im"ări
ma+ore e roluri3! Teoria dezangajării este o teorie comple!ă şi multiisciplinară a )m"ătr*nirii, "a%ată pe
ipote%a că v*rstnicii, in cau%a eclinului inevita"il atorat v*rstei, evin mai puţin activi
şi mai preocupaţi e viaţa lor interioară& (e aceea, e%anga+area #transferul e atri"uţii$
este utilă eoarece spri+ină un transfer o"işnuit al puterii e la persoana v*rstnică la una
mai t*nără
5! Teoria continuităţii "a%ată pe ipote%a că atri"utele, )nsuşirile personalităţii evin mai
puţin pronunţate cu v*rsta& (e aceea, pentru a )m"ătr*ni frumos, v*rstnicii tre"uie să )şi
menţină rolurile preferate sau te'nicile e aaptare utili%ate e-a lungul vieţii
6! Teoria etichetării ce pleacă e la ieea că oamenii )şi formea%ă propriile lor teorii espre
ei )nşişi& 1nii v*rstnici cre că sunt neprouctivi sau inutili, av*n impresia că restul
lumii se uită la ei astfel& (e aceea, )n general, persoanele v*rstnice interacţionea%ă unele
cu altele mai mult ec*t o fac cu alţii )n societate, eoarece au aceleaşi pro"leme şi
interese
7! Teoria schimbării sociale conform căreia retragerea şi i%olarea socială a persoanelor
v*rstnice nu este o nevoie a sistemului social şi nici o alegere iniviuală, ci un proces
inegal e sc'im"are )ntre persoanele v*rstnice şi ceilalţi mem"rii ai societăţii&
5
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
6/38
Ca! II" PARTICULARIT%'I $IO-PSI8O-SOCIALE ALE
PERSOANELOR 9E VÂRSTA A TREIA
4!)! Modi:ic+ri .iolo1ice ;:i0ice2 or1anice< caracteristice =/rstei a treia
>*rsta a III-a, este ominată e fragilitate şi involuţie& taiile "ătr*neţii #iniferent la ce
clasificare se face referire$ se caracteri%ea%ă prin apariţia unor pro"leme clinice şi trăirea psi'ică
a staiului terminal& Acestea epin e %estrea nativă a iniviului, e moul e viaţă, e cultură,
eucaţie şi instrucţie, e concepţia espre lume, e ceea ce a reali%at e-a lungul vieţii&
Principalele moificări "iologice #organice$ caracteristice )m"ătr*nirii cuprin, )n
principal, sistemul nervos, apoi, sistemul locomotor, cariovascular, respirator, renal şi
proucător&& (e asemenea, apar moificări ale tegumentelor #aspectul şi culoarea pielii$,
eteriorări sen%oriale #scăerea veerii, au%ului etc&$, scăerea tonusului muscular, a capacităţii
e efort, tul"urări igestive etc&3
- ?a nivelul sistemului nervos central #al creierului$ procesele e )m"ătr*nire )ncep e+a
e la 25-27 e ani3 @euronii, care nu au capacitate e refacere, se u%ea%ă ceea ce uce la
scăerea capacităţii e aaptare şi reglare, procesul put*n merge p*nă la atrofie
cere"rală& tuiile au emonstrat că funcţia cere"rală se poate menţine )n limite "une
p*nă la v*rste )naintate acă este intens antrenată- Ţesutul osos suferă procese e atrofiere, e ecalcifiere şi eminerali%are& Apar
eformări ale sc'eletului, oasele evin fragile cu risc mare e fracturi& Articulaţiile )şi
iminuea%ă mo"ilitatea şi se atrofia%ă fiin sunt supuse riscului e artro%ă& :işcările
evin ureroase, greoaie, lipsite e supleţe şi forţă& Musculatura )şi piere in forţă şi
elasticitate, apar moificări e ţinută şi postură& oate acestea sca mult capacitatea e
efort şi posi"ilitatea unor mişcări sigure şi fine
- ste afectat sistemul cardiovascular şi respirator. Inima pre%intă moificări alestructurii, ale e"itului cariac, forţei e contracţie& Pereţii vaselor snaguine #arterelor$ se
)ngroaşă şi se )ngustea%ă p*nă la astuparea lor, ceea ce prouc 'emoragii, fie la nivelul
inimii, fie la nivelul creierului& Apar creşteri ale valorilor tensiunii #'ipertensiune$,
aceasta fiin una intre cau%ele frecvente ce uce la apariţia "olilor cariovasculare sau
la eces& (upă 55 ani creşte incienţa infarctului miocaric şi a le%ării arterelor
coronariene #care 'rănesc inima$& (upă 45 e ani, respiraţia evine superficială, ceea ce
uce la reucerea graului e o!igenare a s*ngelui şi apoi a creierului, a ţesuturilor şi
organelor& ?ipsa severă e o!igen poate etermina piererea cunoştinţei, confu%ii etc& În
coniţiile scăerii eficienţei respiraţiei se instalea%ă "ronşita şi emfi%emul pulmonar
6
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
7/38
- ?a nivel renal apar moificări ce uc la iminuarea funcţiei renale, cu riscul reţinerii e
su"stanţe to!ice )n corp #uree, creatinină$ şi al creşterii valorii tensiunii atorită
moificării vaselor renale
- Aparatul reproductiv intră )n procesul e menopau%ă pentru femei şi anropau%ă pentru
"ăr"aţi& cae nivelul 'ormonilor se!uali, )ncă e la v*rsta e ;0-;5 e ani, care au caurmare scăerea capacităţii reprouctive, a energiei instinctelor #a li"ioului$& Aceasta
eoarece se prouc o serie e moificări 'ormonale
- :oificări importante se prouc şi )n ceea ce priveşte somnul şi funcţiile lui e
recuperare& (acă un copil e 2 ani oarme minim 4 ore pe %i, upă 50 ani o persoană
oarme )n meie 7 ore pe %i& ?a "ătr*neţe somnul este in ce )n ce mai scurt, mai agitat,
apăr*n c'iar fenomenul e insomnie cronică, care nu este o "oală, neapărat, ci
simptomul unui eregla+ fi%iologic sau psi'ologic- În urma )m"ătr*nirii celulelor şi ţesuturilor se manifestă )n e!terior o serie e moificări&
e moifică aspectul general al pielii, care )şi piere elasticitatea, evine mai su"ţire, mai
uscată şi mai paliă, eoarece scae capacitatea e irigare a pielii, secreţia glanulară şi
umiitatea pielii& Astfel apar riurile, pigmentarea "rună a pielii sau mici spargeri e vase
capilare violacee
- pecific este şi procesul e ncărunţire care poate )ncepe c'iar e la v*rste e ;5 e ani&
În ca%ul "ătr*neţii fi%iologice )ncărunţirea )ncepe e la v*rsta e 50-55 e ani, mai ales la
t*mple
4!4! Modi:ic+ri siholo1ice caracteristice =/rstei a treia
:oificările psi'ologice sunt re%ultatul moificărilor atorate avansării )n v*rstă& le au
la "a%ă at*t factori interni – ereitatea, moificări 'ormonale, c*t şi factori e!terni – scăerea
potenţialului "iologic, pensionarea, ecesul unor rue sau prieteni, plecarea copiilor e acasă etc&
:oificările psi'ologice evin eviente oată cu v*rsta manifest*nu-se e la cele mai
simple sau elementare procese psi'ice #planul sen%orial$ p*nă la cele comple!e ce-l efinesc pe
om #lim"a+, g*nire, atenţie etc&$& :oificările psi'ologice specifice v*rstei a III-a se referă la3
• !lanul senzorial este influenţat e moificările organice şi funcţionale, ar are teninţa
să se ec'ili"re%e pe "a%a e!perienţei sen%oriale acumulate e-a lungul timpului& "ăzul se
egraea%ă prin scăerea capacităţii e aaptare a cristalinului #pres"iţie$& Procesul este
mai intens la persoanele care suprasolicită veerea prin lectură e!cesivă #cu lumină sla"ă
sau prea intensă$, sau la cele care lucrea%ă )n meiul to!ic& cae capacitatea cromatică
#istingerea culorilor şi nuanţelor$, scae claritatea imaginii şi capacitatea e acomoare
7
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
8/38
vi%uală& (upă v*rsta e 60 ani apar "olile egenerative ale oc'iului, ca3 glaucomul
#tul"urarea inamicii umorilor oculare$ şi cataracta #opacitatea cristalinului$& =i auzul
cunoaşte unele moificări asemănătoare& cae sensi"ilitatea auitivă a"solută, ar mai
evientă este reucerea sensi"ilităţii )n planul au%ului fonematic& e poate instala
surditatea fizică, ca urmare a sclero%ării urec'ii interne şi surditatea psihică, c*niniviul aue ar nu )nţelege ce i se spune atorită afectării celulelor centrilor corticali
ai anali%atorului auitiv& #ensibilitatea tactilă se eteriorea%ă upă 50-55 e ani& cae
sensi"ilitatea la cal, la rece şi la urere&
În anali%a proceselor psihice superioare, comple!e tre"uie luate )n consierare structura
capacităţilor funcţionale constituite şi e!perienţa cultural – intelectuală acumulată pe parcursul
timpului& Principalele moificări psi'ologice )n planul proceselor psi'ice superioare sunt3
•
În ca%ul atenţiei scae capacitatea e concentrare a atenţiei, scae atenţia voluntară, ceeace uce, )n special, la scăerea capacităţii mne%ice #e memorare$
• Pentru memorie este semnificativă egraarea memoriei e scurtă urată #:($ şi se
menţine mai "ine memoria e lungă urată #:?($& Amintirile )nepărtate sunt mai "ine
efinite, oronate şi sistemati%ate& Piererile e memorie se pot agrava )n timp, trec*n
e la hipo%nezie #capacitate reusă e memorare$ la a%nezie& ?a persoanele v*rstnice se
)nt*lneşte frecvent aşa numita a%nezie infantilă e origine afectivă& răm*ntările
interioare se accentuea%ă atunci c*n )şi au seama singură că au pro"leme mne%ice• :oificările gândirii se referă la scăerea capacităţii e a răspune prompt #a
spontaneităţii$, scăerea fle!i"ilităţii, apariţia tul"urărilor e aaptare rapiă şi a
stereotipiilor& cae vite%a e procesare a informaţiilor&
• "orbirea evine mai greoaie, cu pau%e relativ lungi şi tremur al vocii& !primarea evine
anevoioasă, incorectă, cu repetări, "*l"*ieli& 1neori v*rstnicii au teninţa e a vor"i
mult, fără sens #aşa numita BcicălealăC, BpisălogealăC$
•
A$ectivitatea este ominată e emotivitate, nervo%itate, irasci"ilitate, frustrare, epresie,an!ietate, apatie, răceală a sentimentelor ce sunt )nsoţite e capricii, )ncăpăţ*nare, lipsă
e cooperare, negativism etc& Dătr*nii evin apatici, trişti, totul pare negru şi ominat e
frică sau, uneori, e orinţa e a muri& Asemenea stări se accentuea%ă upă piererea
partenerului sau a oricărei persoane ragi& e intensifică stările e epresie, care pot fi
manifestate prin suferinţe somatice ca, tul"urări e somn, scăerea apetitului, sentimente
e culpa"ilitate, inutilitate, autoacu%are& Dătr*nii epresivi sunt pesimişti şi in'i"aţi,
nefericiţi şi neliniştiţi, cu comportament la"il şi greutăţi )n activitatea e concentrare& În
ca%uri mai grave apare sinromul e epersonali%are, care se e!primă printr-o pierere a
8
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
9/38
ientităţii personale& Dătr*nul se comportă ca şi c*n nu-şi mai aparţine sieşi, emoţiile
sunt reci şi lipsite e voiciune fiin in'i"ată latura comunicaţională
• %reativitatea şi c'iar acumularea e noi cunoştinţe #nvăţarea$ se pot menţine la cote
riicate& tuiile arată că persoanele v*rstnice pot să )nveţe la fel e mult ca persoanele
e altă v*rstă& (oar că timpul e procesare, e re%olvare este mai mare& (e asemenea, )nconiţii normale, inteligenţa se menţine relativ activă p*nă pe la 65-75 e ani& otuşi,
comple!itatea ieilor scae, se manifestă momente e vi intelectual, urmate e
momente e conştienti%are a eclinului ce uce la teama e anga+are )ntr-o iscuţie,
pentru a nu apărea un astfel e vi&
• (in punct e veere caracterial se pot intensifica trăsăturile isarmonice e+a e!istente,
sau e%voltarea lor pentru prima ată& Astfel3
- persoanele v*rstnice astenice au sen%aţia e pierere a prestigiului social, ceea ce uce lasentimente e evalori%are, e pierere a )ncreerii )n sine, lipsă e respect pentru sine şi
astfel au preispo%iţie pentru epresie
- persoanele v*rstnice depresive trăiesc e%năe+e, iei e inutilitate şi lipsa e sens a
vieţii, cu teninţe suiciare
- la persoanele v*rstnice schizoide se pot acumula teninţe e i%olare, refu%ul contactului
cu ceilalţi, iniferenţă pentru ceea ce se petrece )n +ur, preferinţe pentru păstrarea
stereotipă a camerei )n care oreşte neapărat să locuiască sau a rolului pe care )l are c'iar acă nu mai este )n stare să-l )neplinească&
4!3! Particularit+*i de ordin social ale =/rstei a treia - PENSIONAREA
Perioaa "ătr*neţii se caracteri%ea%ă printr-o acumulare e o"oseală şi u%ură internă, ce
moifică funcţionalitatea fi%ică şi psi'ică, scă%*nu-i prouctivitatea& :oificărilor fi%iologice şi
psi'ologice specifice "ătr*neţii li se asocia%ă o serie e pertur"ări )n viaţa socială& Ieşirea in
c*mpul muncii, ca şi plecarea copiilor in casa părintească, creea%ă moificări comple!e )n sfera
preocupărilor, intereselor, a stilului e viaţă& 1na intre cele mai ample pro"leme sociale, cu
implicaţii psi'ologice profune, este pensionarea&
Pensionarea repre%intă retragerea in activitatea profesională a iniviului& a este un
moment e răscruce )n e!istenţa v*rstnicului& Pensionarea repre%intă o situaţie e cri%ă, o
sc'im"are greu e suportat, un stres care poate avea )n multe ca%uri efecte asupra stării e
sănătate a v*rstnicului& Pensionarea poate fi resimţită iferite e către inivi%i& Pentru unii #şi cei
mai mulţi$ pensionarea repre%intă o fa%ă terminus a inamismului social, o )nc'eiere a vieţii
sociale şi un )nceput pe calea finalităţii vieţii& Pentru alţii, impotrivă, pensionarea poate
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
10/38
repre%enta )nceputul pentru o viaţă liniştită, rela!ată, eicată activităţilor pentru care nu au
e!istat timp sau fonuri anterior& !istă şi situaţii )n care pensionarea este o necesitate, atorită
unei "oli& Astfel e situaţii survin e o"icei "rusc, fără nici o pregătire, implic*n multiple
pro"leme la nivel iniviual sau la nivel societal&
9reşterea speranţei e viaţă şi v*rsta meie e pensionare scă%ută )n ţara noastră#pensionarea inivi%ilor c'iar la 45 ani – situaţia in minerit$ au creat coniţii ca perioaa e
upă pensionare să evină in ce )n ce mai lungă, fapt ce pune o serie e pro"leme& 1nele
efiniţii asocia%ă e"utul "ătr*neţii cu pensionarea& În aceste coniţii pensionarii BtineriC, sau
c'iar cei )n +urul a 60 e ani, se consieră insultaţi c*n sunt numiţi B"ătr*niC )n momentul )n
care survine pensionarea& 9ategoria e pensionari BtineriC )ncearcă să-şi găsească e lucru, eşi
piaţa muncii nu are )n Eom*nia o ofertă prea "ogată pentru aceştia, iar cursuri e
calificare/recalificare pentru v*rstnici nu e!istă la noi )n ţară&Pensionarea atrage upă sine o serie e pro"leme psi'ologice, sociale sau c'iar meicale&
.ată cu pensionarea situaţia materială a v*rstnicului se )nrăutăţeşte& căerea veniturilor
poate uce la frustrare şi revoltă, consier*n valoarea pensiei ca fiin o lipsă e respect in
partea statului pentru munca epusă& Pensionarea este asociată e mulţi inivi%i cu "oala, cu
singurătatea, cu stigmati%area şi i%olarea& Dăr"aţii suportă mai greu ieea e inactivitate ec*t
femeile& emeile par mai puţin afectate e pensionare, eoarece acestea )şi găsesc alte preocupări
)n gospoărie care să le umple timpul& le pot avea rol e "unică, se ocupă e )ntreţinerea casei,
e mena+, e )ngri+irea ruelor "olnave etc& Pe e altă parte, persoanele care sunt implicate )n
profesie, au un nivel riicat e instruire sau funcţii e conucere, manifestă atituine negativă
faţă e pensionare şi evenimentul poate fi trăit c'iar ramatic& Alte persoane manifestă atituine
po%itivă faţă e pensionare atunci c*n activitatea esfăşurată nu le creea%ă satisfacţie, nu sunt
convinse e utilitatea activităţii, c*n resimt o"oseală sau au pro"leme e sănătate sau c*n nu
sunt epenente total e venitul salarial #au şi alte activităţi$&
-a elimitat c'iar o patologie a retragerii in activitate enumită B&oala pensionăriiC&
Aceasta poate e"uta )ncă in perioaa premergătoare pensionării, )ntre 45-55 e ani la femei şi
50-60 e ani la "ăr"aţi şi se manifestă prin apariţia unor stări e an!ietate progresivă, insomnii,
epresii etc&
?a unele persoane poate să apară upă pensionare o Bnevroză a pensionării' care poate
uce la suferinţe cariace, igestive, respiratorii&
9u at*t este mai mare impactul pensionării cu c*t aceasta are o cau%ă patologică
#pensionarea pe ca% e "oală sau pensionarea pentru )ngri+irea unei persoane "olnave$& 1n
pensionar e "oală )şi piere "rusc capacitatea e lucru, fapt ce are repercursiuni at*t pe plan
economic #situaţia financiară a familiei$, c*t şi pe plan psi'ic #sentimentul e inutilitate$& În
0
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
11/38
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
12/38
@ecesitatea com"aterii efectelor neorite ale pensionării a us la ela"orarea unei metoe
profilactice, enumită pregătirea pentru pensionare& Pregătirea se poate face iniviual, sau,
mai prefera"il, )n grup prin cursuri e preretragere, esfăşurate pentru persoanele care mai au
ma!im 5 ani p*nă la pensionare& Această pregătire cuprine o informare largă privin
mecanismul )m"ătr*nirii şi moalităţile e )nt*r%iere a procesului e )m"ătr*nire& 9ursanţii suntinformaţi asupra noţiunilor e profila!ie a )m"olnăvirilor şi a )m"ătr*nirii premature, asupra
comportamentului ce uce la longevitate, asupra igienei etc& În general, )n toată lumea, pregătirea
pentru pensionare este insuficientă şi tarivă& În Eom*nia, nici nu e!istă asemenea cursuri e
pregătire şi e aceea impactul pensionării este mai puternic& 1n rol esenţial )n eucaţia
premergătoare pensionării )l are asistentul social&
2
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
13/38
4!5! V/rstnicul ntre normal ,i atolo1ic!
Persoana e v*rsta a treia repre%intă )ntoteauna o situaţie particulară eoarece, )n situaţie
e "oală, este foarte ificilă iferenţierea )ntre normal şi patologic& 9eea ce se )ncarea%ă )n
limite normale pentru v*rstnic este foarte iferit faţă e ceea ce este normal pentru persoanaaultă, eoarece procesul e )m"ătr*nire #proces natural, fi%iologic$ atrage upă sine moificări
ale parametrilor fi%iologici şi funcţionali ai organismului, moificări consierate normale pentru
această v*rstă& (in aceste consierente este ificil e sta"ilit acă este vor"a espre o persoană
v*rstnică cu moificări e B)m"ătr*nire normale, fi%iologiceC sau este vor"a espre un B"olnav )n
v*rstăC& (ificultatea iferenţierii )ntre v*rstnicul normal şi patologic influenţea%ă negativ
evaluarea corectă a sa şi ela"orarea măsurilor terapeutice&
Pornin e la această ificultate, )n practică se pot )nt*lni ouă aspecte3& ituaţia )n care sunt consierate patologice unele aspecte e )m"ătr*nire normală, situaţie
care este cel mai frecvent )nt*lnită
2& ituaţia )n care unele aspecte patologice sunt consierate nor%ale, ca aparţin*n
)m"ătr*nirii fi%iologice& În astfel e situaţii, un rol esenţial )l +oacă persoanele in
antura+ul v*rstnicului #rue, prieteni$, care )ncearcă să-l convingă pe acesta că la
"ătr*neţe eşti mai "olnăvicios şi sla" şi că nu tre"uie să fie vor"a espre o "oală anume&
(e aceea, unele simptome ale v*rstnicului #ameţeală, slă"iciune, o"oseală, lipsa poftei e
m*ncare, insomnia etc&$ nu sunt luate )n seamă, multe "oli răm*n*n astfel
neiagnosticate şi netratate&
>*rsta )naintată nu presupune )n mo o"ligatoriu piererea sănătăţii& În ciua faptului că
re%ervele funcţionale ale v*rstnicului sunt mai reuse, ma+oritatea sistemelor organice continuă
să funcţione%e "ine, c'iar acă )ntr-un ritm mai )ncetinit& :ulţi v*rstnici se pot "ucura e o viaţă
plină şi activă, pot esfăşura o serie e activităţi o"işnuite, inconvenientul fiin că ritmul e
esfăşurare al acestora este mai lent&
9'iar acă v*rstnicii au multe pro"leme e sănătate, caracteristică lor fiin polipatologia
#suferă e mai multe "oli, c'iar 4-5$, aceasta nu presupune )n mo o"ligatoriu piererea
inepenenţei, cu e!cepţia episoaelor acute ale "olii c*n evin, pentru scurt timp, epenenţi
e alţii&
E& 9ape aprecia%ă că, la v*rstnici, efectul unei "oli cronice se )ncarea%ă, )n linii mari, )n
una in următoarele trei posi"ilităţi3
- prima posi"ilitate este cea a "olii terminale, c*n pacientul mai are e trăit 2-; săptăm*ni
- a oua este cea a "olii care răspune la tratament , iar pacientul )şi recapătă inepenenţa
;
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
14/38
- a treia posi"ilitate este ca "oala să ai"ă ca re%ultat piererea semnificativă a unei a"ilităţi
funcţionale, iar iniviul evine epenent e suportul celor in +ur& Aceasta este cea mai
e temut variantă pentru v*rstnici
Importantă este pentru pacientul v*rstnic capacitatea sa e rea"ilitare sau resta"ilire a
stării e sănătate& pre eose"ire e pacientul t*năr, care se resta"ileşte remarca"il upă un puseue "oală acută, v*rstnicul necesită mai mult timp pentru aceasta& (e aceea, el tre"uie motivat,
)ncura+at, spri+init permanent, convins că, iniferent e "oală, singura şansă e a-şi reface forţele
epine e voinţa personală3 să se riice in pat, să-şi folosească musculatura, )n limitele
posi"ilităţilor, graual, pe o perioaă e timp&
4!6! #m.+tr/nirea atolo1ic+
-a o"servat că pe măsura )naintării )n v*rstă a iniviului creşte vulnera"ilitatea la
)m"olnăvire3 "olile sunt contactate mai uşor, evoluţia "olii este mai )nelungată, vinecarea se
o"ţine mai greu&
Aspectul caracteristic al )m"olnăvirilor )n ca%ul persoanelor v*rstnice este polipatologia
&polidiagnosticul sau polimorbiditatea'& >*rstnicul poate avea concomitent ouă sau mai multe
"oli, cele mai multe stuii constat*n o meie e 4-5 "oli, )n timp ce la celelalte v*rste e!istă, )n
general, o singură "oală& (e e!emplu, la o persoană )n v*rstă putem )nt*lni3 cariopatieisc'emică, 'ipertensiune arterială, ia"et, reumatism cronic, cataractă, osteoporo%ă etc& Aspectul
e polipatologie a v*rstnicului creea%ă pro"leme eose"ite privin calitatea vieţii, necesarul e
tratamente #şi costurile riicate ale acestora$, riscurile e complicaţii şi agravări, nevoile e
)ngri+ire, starea e epenenţă&
Cronici0area este o altă caracteristică importantă a )m"olnăvirilor persoanelor v*rstnice&
!istă "oli cronice care se instalea%ă )n continuarea unei "oli acute care nu se vinecă #e
e!emplu, emfi%em pulmonar – complicaţie a "ronşitei$ şi e!istă "oli cronice care sunt
caracteri%ate e evoluţii cronice e la )nceput #arterosclero%a, osteoporo%a, ia"etul etc&$& Pe
fonul evoluţiei cronice se pot e%volta episoae acute, cri%e sau acciente ca infarctul
miocaric, accientul vascular cere"ral, fracturile e osteoporo%ă etc& :or"iitatea prin "oli
cronice, mai ales la persoanele v*rstnice, este )n creştere )n toate ţările lumii, fiin un important
factor e influenţă al politicilor sociale şi e sănătate, prin costurile )n creştere pe care le impune
)n omeniul tratamentelor, )ngri+irilor, serviciile sociale&
Principala soluţie e atenuare a acestor creşteri este re=enirea! 9osturile programelor e
prevenire, care nu sunt negli+a"ile, etermină pe cei care eci politicile sociale să nu
4
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
15/38
investească suficient pentru a preveni )m"olnăviri viitoare, consier*n că populaţia este
sănătoasă& În realitate )m"olnăvirea este o certituine oată cu )naintarea )n v*rstă&
Principalele moalităţi e prevenire a "olilor cronice sunt3
(. !revenţia primară )nseamnă evitarea sau am*narea apariţiei "olilor şi a complicaţiilor
lor, )n special a celor cariovasculare, prin )ncetarea fumatului şi reucerea colesteroluluiseric #care )nseamnă şi prevenţie terţiară$
). !revenţia secundară se referă la etectarea c*t mai evreme a "olilor pentru a )m"unătăţi
re%ultatele tratamentului
*. !revenţia terţiară tratea%ă e fapt stările cronice #'ipertensiunea arterială, ia"etul
%a'arat$ pentru a evita sau am*na complicaţiile& ot )n prevenţia terţiară intră şi e!erciţiile
fi%ice, menţinerea unei greutăţi corporale ieale, reucerea sau managementul stresului
etc&Av*n )n veere că principalele "oli cronice care uc la creşterea mor"iităţii sunt "olile
cariovasculare, cancerul şi "olile pulmonare, prevenirea acestora presupune3
- Prevenirea cancerului are la "a%ă evitarea sau a"anonarea fumatului, evitarea
e!punerilor la locul e muncă şi am"ientale
4!7! 9eenden*a ersoanelor =/rstnice
(epenenţa nu este o "oală, ci ea poate fi eterminată e "oală, e accient, e o
anomalie )nnăscută sau apărută pe parcursul vieţii, la care se aaugă, )n ca%ul v*rstnicilor,
procesul e involuţie& 1nii autori specifică faptul că B"ătr*neţea nu este o "oală, ci ea inuce o
dependen"ă naturalăC care necesită a+utor& :ulte intre persoanele v*rstnice evin epenente&
(epenenţa persoanelor v*rstnice este o pro"lemă ma+oră e sănătate pu"lică&
9eenden*a repre%intă situaţia unei persoane care, atorită piererii autonomiei in
cau%e fi%ice, psi'ice sau mentale necesită a+utor semnificativ şi/sau )ngri+ire pentru a reali%a
activităţile e "a%ă ale vieţii cotiiene& (epenenţa mai presupune e!istenţa unei relaţii forţate,
mai mult sau mai puţin acceptată, a v*rstnicului cu o persoană, un grup sau o instituţie )n scopul
satisfacerii unor nevoi sau necesităţi e funcţionare aecvată a v*rstnicului )n meiul său
)ncon+urător&
@umeroşi termeni sunt utili%aţi pentru escrierea stării e epenenţă3 infirmitate,
invaliitate, inaaptare, 'anicap, piererea autonomiei&
În anumite situaţii iagnosticul e epenenţă este evient& (e e!emplu, fractura la
nivelul unui mem"ru, infarctul miocaric sau accientul vascular, cataracta sau or"irea etc&
impun nevoia e a+utor pentru reali%area unor activităţi normale& În alte situaţii iagnosticul e
5
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
16/38
epenenţă nu este at*t e evient, consecinţele put*n fi negli+ate sau su"evaluate& (e e!emplu,
)n artro%e #c*n urerile sunt mari iar mo"ilitatea )nc'eieturilor este reusă$ sau, )n e"utul
emenţei #c*n simptomele sunt uşor confunate cu eteriorarea fi%iologică$ v*rstnicul )şi piere
treptat autonomia şi evine epenent&
Pentru epistarea unor astfel e situaţii e pierere a autonomiei sau e epenenţă pot fiientificaţi inicii situaţiilor de risc+
)! Indici la ni=el de ersoan+"
- negli+area vestimentară şi piererea interesului, a"u%ul meicamentos sau o alterare a
stării generale sunt pro"leme e sănătate mintală #epresie, eteriorare intelectuală$
- mirosul e urină persistent e!primă incontinenţa urinară şi poate fi atorată unei
pro"leme ve%ico-sfincterială, unei pro"leme e sănătate mentală, unui a"u%
meicamentos sau unei ificultăţi e eplasare- pre%enţa ec'imo%elor, 'ematoamelor sau arsurilor relevă ificultăţi e mers cu căeri ar
şi posi"ilitatea unei violenţe
- scăerea )n greutate poate fi atorată unei "oli cronice sau inflamatorii, unui efect e
masticaţie, a unei ificultăţi e a um"la la cumpărături sau a prepara masa, unui venit
foarte scă%ut, a unei stări epresive sau a unui sinrom ureros #e!& ulcer$
4! Indici la ni=el comortamental"
- ificultăţi e aprovi%ionare
- stocarea iraţională a anumitor prouse evocă o eteriorare mintală, la fel ca şi
supraconsumul e meicamente
- uitarea )n mo frecvent şi ine!plica"il, care poate ovei o tul"urarea mintală, o epresie
sau o tul"urare neuronală #e!& accient vascular tran%itoriu sau isc'emic$
- i%olarea, piererea interesului pot fi ate e o pro"lemă e mo"ilitate, e o suritate, e
epresie sau respingerea grupului
- agresivitatea poate fi efectul unei suferinţe cronice negli+ate, a unei eteriorări mintale, a
unui conflict familial lent&
3! Indici la ni=elul locuin*ei
- locuinţa prost )ntreţinută3 plantele uscate, pre%enţa gunoaielor mena+ere, mirosul )nc'is )n
locuinţă sau alte mirosuri suspecte, mi%eria ine!plica"ilă in locuinţă
- )ntreruperea ac'itării facturilor poate evoca o pro"lemă e eplasare, o alterare a stării
generale, o pro"lemă e sănătate mintală, o pro"lemă financiară&
iecare intre aceşti inici tre"uie să ucă la o e=aluare completă meicală, psi'ologică
şi socială a v*rstnicului& valuarea tre"uie să permită efinirea o"iectivelor e )ngri+ire şi
sta"ilirea a+utoarelor necesare& valuarea tre"uie să ţină cont e posi"ilităţile persoanei, e cele
6
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
17/38
ale antura+ului, e posi"ilităţile structurilor socio-meicale locale, ar mai ales e voinţa
persoanei& În scopul evaluării şi a )ngri+irii ulterioare, anamne0a +oacă un rol esenţial& a tre"uie
să surprină, )n principal3
- v*rsta şi locul naşterii
- originea şi lim"a maternă- şcolari%area
- activităţile profesionale
- componenţa familiei şi a antura+ului
- frecvenţa vi%itelor şi rolul pe care )l au )n viaţa lui
- coniţiile e locuit şi e confort
- anteceentele meicale şi starea actuală e sănătate&
Pentru eterminarea graului e epenenţă, pe l*ngă anamne%ă se mai reali%ea%ă une!amen clinic şi un "ilanţ al situaţiei funcţionale a v*rstnicului&
Pe "a%a anali%ei situaţiei sociale, economice şi meicale a v*rstnicului, prin anc'eta
socială se propune măsura e asistare socială a persoanei&
7
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
18/38
Ca! III" INSTITU'IONALI>AREA PERSOANELOR VÂRSTNICE
3!)! Pro.lema institu*ionali0+rii ersoanelor =/rstnice
9reşterea numărului persoanelor v*rstnice a us şi la creşterea numărul celor care
necesită asistenţă şi protecţie )n carul unor instituţii speciali%ate, mai ales cele structurate pe
asistenţa meico-socială&
ocietatea a creat o reţea e instituţii speciali%ate e asistenţă meicală şi ocrotire
socială, varia"ilă e la o ţară la alta, )n raport cu unii factori ca ponerea populaţiei v*rstnice,
resursele economice etc& În Eom*nia, pro"lematica v*rstnicului care necesită asistenţă pe termen
lung revine :inisterului ănătăţii prin unităţile e asistenţă o"işnuite, spitalele şi secţiile ecronici, instituţiile e asistenţă meico-socială şi mai ales reţelele e ocrotire socială3 cămine-
spital, cămine e "ătr*ni, acestea "eneficiin e tutela :inisterului :uncii şi Protecţiei ociale&
(eşi, actualmente, teninţa este e e%instituţionali%are, )n toată lumea e!istă forme e
ocrotire a v*rstnicului )n instituţii& Pro"lema instituţionali%ării nu se pune oar pentru v*rstnicii
care trăiesc singuri, ci şi pentru cei cu familie3 procesul e egraare somatică şi psi'ică
progresivă şi ireversi"ilă, sinromul e imo"ili%area, emenţele, incontinenţele etc& uc la
instituţionali%are& @umai o parte intre familii )şi asumă sarcina )ngri+irii la omiciliu av*rstnicului cu astfel e pro"leme& eninţa generală este e a )ncura+a şi spri+ini familiile care-şi
preiau )n sarcină "ătr*nii&
În Eom*nia, e!istă mai multe tipuri e instituţii speciali%ate e ocrotire& În funcţie e
perioaa e ocrotire, instituţiile pot presta servicii pe termen lung sau temporar&
#erviciile pe termen lung sunt oferite e către că%inele pentru &ătrâni şi că%inele)spital
sau că%inele pentru persoane fără nici un fel de venit & 9ăminele pentru "ătr*ni se află su" tutela
:inisterului :uncii şi Protecţiei ociale şi a consiliilor locale& Aici se pot interna v*rstnicii ca
urmare a eci%iei .ficiului e Asistenţă ocială& 9ăminele-spital se află su" tutela
Inspectoratelor eritoriale pentru Persoanele cu Fanicap& Aici se internea%ă v*rstnicii cu
pro"leme e sănătate sau epenenţii&
#erviciile temporare aparţin, cel mai frecvent, unor funaţii sau organi%aţii
nonguvernamentale& .crotirea temporară se poate reali%a )n centre e %i )n care v*rstnicul )şi
poate petrece, su" supraveg'ere, timpul li"er )n mo plăcut, sau poate fi )ngri+it pe perioaa c*t
familia esfăşoară alte activităţi&& (e asemenea, v*rstnicii pot esfăşura iverse terapii fi%ice sau
psi'ice )n carul unor programe e recuperare sau profilactice&
8
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
19/38
(eoarece, peste tot )n lume, se pune pro"lema e%instituţionali%ării at*t a copilului c*t
mai ales a "ătr*nilor, scoaterea "ătr*nului in familie tre"uie să constituie ultima soluţie la care
să se facă apel& În situaţia )n care "ătr*nii trăiesc singuri #in motive e celi"at, ivorţ, eces, sau
nu are familie$ ar sunt sănătoşi şi pot erula activităţi %ilnice e )ntreţinere, se va )ncerca
evitarea instituţionali%ării& Aceasta eoarece, menţinerea v*rstnicului )n relaţiile sale sociale,oric*t e restr*nse ar fi, ă un sens e!istenţei sale& re"uie acorat persoanei v*rstnice reptul la
autoeterminare şi la li"eră alegere )n ceea ce priveşte propria viaţă&
:ars'all :&, )n lucrarea sa BAsistenţa socială pentru "ătr*niC aprecia%ă că Beci%ia
instituţionali%ării este eci%ia cea mai ureroasă care se poate lua, ţin*n cont e faptul că, )n
cele mai multe ca%uri căminul repre%intă Gstaţia finală a călătoriei )n viaţăHC
3!4! Cau0ele institu*ionali0+rii ,i deci0ia de institu*ionali0area a ersoanelor=/rstnice
(eseori starea somatică sau psi'ică a v*rstnicului impune instituţionali%area acestuia&
1neori, )nsă, "ătr*ni capa"ili să răm*nă )n meiul familial sunt instituţionali%aţi cu uşurinţă e
către propria familie in comoitate, sau ca urmare a scăerii afectivităţii, )nt*lnită mai ales )n
meiul ur"an&
În ce priveşte teninţele familiei e a forţa instituţionali%area, e!plicaţiile ar fiurmătoarele3
- de ordin o&iectiv3 ificultatea familiei aulte e a se ocupa e )ngri+irea a ouă-trei
generaţii #proprii copii, părinţi şi "unici, uneori stră"unici$ restr*ngerea coniţiilor e
locuit )n noile meii ur"ane eteriorarea fi%ică şi psi'ică a "ătr*nilor care au nevoie e
)ngri+ire şi supraveg'ere permanentă
- de ordin su&iectiv+ răcirea, rela!area legăturilor parentale orinţa tinerilor e a-şi trăi
viaţa fără a mai ţine cont e atoriile pe care le au faţă e părinţii lor v*rstnici o anumită
psi'ologie iniviualistă, pragmatică, egoistă care respinge aspectele triste ale vieţii ca
"ătr*neţea, invaliitatea, moartea&
(eci%ia e instituţionali%area este un act e mare răspunere& 9ei care iau această eci%ie
pentru persoana v*rstnică sunt3
• familia, pentru cei care au familie, av*n sau nu acorul v*rstnicului
• v*rstnicul )nsuşi acă este conştient, rămas fără familie, sau uneori av*n familie cu
care, )nsă, nu mai ţine legătura sau se află )n relaţii istante
• ec'ipa e specialişti, serviciul e asistenţă socială, autorităţile comunitare& c'ipa e
specialişti #meicul, asistentul social, psi'ologul$ este cea care recomană plasamentul
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
20/38
)ntr-o astfel e instituţie, ea fiin cea care evaluea%ă starea fi%ică şi psi'ică a v*rstnicului
şi graul e autonomie&
c'ipa e specialişti ecie privin instituţionali%area pe termen lung& ?a această eci%ie
participă o"ligatoriu v*rstnicul )n cunoştinţă e cau%ă, eventual şi familia acestuia& ste o eci%ie
e mare importanţă care vi%ea%ă viitorul persoanei şi poate avea numeroase repercursiuni psi'ice, morale şi financiare& >*rstnicul este o persoană responsa"ilă, care are reptul e a
ecie ce este mai "ine pentru el, ar poate fi spri+init, consiliat, pre%ent*nu-i-se riscurile şi
"eneficiile traiului singur sau )n instituţie&
%auzele instituţionalizării pe termen lung ar fi3
- singurătatea şi lipsa reţelei e suport
- orinţa manifestă a v*rstnicului
- lipsa veniturilor- iferite afecţiuni cronice
- 'anicapul fi%ic sau mintal
- lipsa locuinţei
- imposi"ilitatea aaptării la serviciile la omiciliu
- cri%e şi tensiuni )n carul familiei e origine
- imo"ili%area la pat
- a"u%area v*rstnicului e către copii sau e către cei care s-au anga+at să-l )ngri+ească&
3!3! E:ectele institu*ionali0+rii =/rstnicului
& Foffman aprecia%ă că, trăsătura comună care se regăseşte la toate persoanele v*rstnice
instituţionali%ate este procesul de morti$icare- & Acest proces, atorită interacţiunii "ătr*nului
oar cu persoanele in interiorul instituţiei, are ca re%ultat piererea ientităţii& Instituţiile riică
"ariere )ntre persoanele in interior şi lumea e afară, fapt care are ca re%ultat piererea rolurilor,
parte a personalităţii v*rstnicului&
ste unanim recunoscut că internarea )ntr-o instituţie pentru "ătr*ni etermină pentru
toteauna – c'iar acă uneori este mai puţin evientă – o traumă importantă, eoarece comportă
o sc'im"are raicală e viaţă, o renunţare efinitivă la anumite eprineri şi o"iceiuri e care,
oată cu trecerea anilor, v*rstnicul se simte in ce )n ce mai legat& Dătr*nul trece e la o viaţă
personală organi%ată upă anumite necesităţi, la o viaţă comună cu nişte străini, constr*ns la un
program şi regim alimentar iferit, o"ligat la respectarea unor reguli, privat e propria intimitate,
eli"erat e orice o"ligaţii şi responsa"ilităţi familiale&
20
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
21/38
tresului internării i se aaugă şi sentimentul e părăsire şi singurătate, e i%olare şi
piererea ientităţii, amplificat prin lipsa e )nţelegere şi atituinea superficială a personalului
in unitate&
Dătr*nul se i%olea%ă, se retrage )n sine, iar nemulţumirea se manifestă )n raport irect cu
temperamentul fiecăruia3 tăcere ostilă, irasci"ilitate crescută, resemnare sau apatie "olnăvicioasă&În asemenea situaţii, capacitatea e aaptare a "ătr*nilor este scă%ută, alter*n )n mo ireversi"il
ec'ili"rul socio-psi'o-somatic al acestora&
1nele cercetări efectuate )n căminele e "ătr*ni au emonstrat că v*rstnici apreciaţi ca
irasci"ili se etaşea%ă printr-o atituine ostilă faţă e acceptarea vieţii )n colectiv, fiin frecvent
preocupaţi e moul )n care o pot sc'im"a& 9ei apatici )ncearcă să se integre%e )n viaţa e
instituţie, )n general, prin iniferenţă&
(orinţa "ătr*nului e a părăsi instituţia nu corelea%ă irect cu trăsăturile e temperament,ci, mai egra"ă, cu motivul internării& 9ercetările emonstrea%ă că apro!imativ 80 intre
"ătr*nii instituţionali%aţi nu au familie şi posi"ilităţi materiale e trai& Pentru aceştia
instituţionali%area a fost singura posi"ilitate e continuare a e!istenţei& ?a aceste persoane
atituinea faţă e meiul )ncon+urător se caracteri%ea%ă prin3 conservatorism, receptivitate faţă e
nou şi po%iţie formală #aoptă atituini fără convingeri personale şi fără să li se e!plice$&
(e asemenea, la persoanele v*rstnice instituţionali%ate li se mai anali%ea%ă şi atituinea
faţă e generaţia t*nără& -a constatat că aceştia au o atituine po%itivă, e )nţelegere, sau c'iar
amirativă faţă e tineret, c'iar acă )n anumite privinţe sunt critici sau iniferenţi e pro"lemele
tinerilor& Aceasta eoarece, la "ătr*nii instituţionali%aţi se constată un interes mărit faţă e
propria persoană&
2
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
22/38
Ca! IV" ALTERNATIVE ALE INSTITU'IONALI>%RII VÂRSTNICILOR
5!)! Ser=icii de n1ri?ire a =/rstnicilor la domiciliu
În ultimul timp au apărut şi )n Eom*nia servicii alternative instituţionali%ării "ătr*nilor&
9ercetări recente au recunoscut contri"uţia su"stanţială a familiei )n eforturile e )ngri+ire
şi efectele "enefice asupra psi'icului v*rstnicului& (e aceea, sistemul e a+utor tre"uie să se
)nrepte către familie, să o spri+ine şi să o )ncura+e%e )n eforturile ei e a-şi păstra ruele spre
)ngri+ire )n familie& (acă familia ar "eneficia e un a+utor corespun%ător, astfel )nc*t să capete
)ncreere )n forţele proprii şi să atenue%e pro"lemele financiare, multe plasamente ar putea fi
evitate, re%ultatele )ngri+irilor ar fi mai "une iar costurile ar fi mai mici&
9ele mai eficiente servicii sociale e )ngri+ire a v*rstnicilor sunt ser=iciile de n1ri?ire la
domiciliu, a căror eficienţă a fost emonstrată )n timp&
erviciile e )ngri+ire la omiciliu sunt serviciile care permit persoanelor v*rstnice
suferine e incapacitate totală sau parţială să trăiască pe c*t e inepenent posi"il )n propriul
lor cămin& erviciile sociale acorate sunt un ansam"lu comple! e măsuri şi acţiuni reali%ate
pentru a răspune nevoilor sociale, iniviuale, familiale şi e grup )n veerea epăşirii unor
situaţii e cri%ă, pentru prote+area persoanei şi prevenirea marginali%ării şi e!cluerii sociale&Printre furni%orii e servicii sociale la omiciliu, se află asociaţiile nonguvernamentale
#.@-urile$, care sunt unităţi e asistenţă socială la omiciliu ce acoră servicii la omiciliu
prin contracte irecte )nc'eiate cu "eneficiarii, )n coniţiile legii& 9ontractul cuprine serviciile
oferite, costurile acestora sta"ilite e 9onsiliul ?ocal şi Prefectură, programul serviciilor,
repturile şi o"ligaţiile asistatului&
erviciile e )ngri+ire sunt organi%ate upă nevoile fiecărei persoane investigate& e
respectă, e asemenea, reptul persoanelor epenente care "eneficia%ă e servicii e )ngri+ire laomiciliu, e a trăi cu emnitate, )ncon+uraţi e respectul celor care )i susţin, fără a le fi
iminuate )ntr-un fel repturile e cetăţeni, precum şi reptul la autoeterminare şi
iniviualitate&
În pre%ent solicitările epăşesc cu mult posi"ilităţile e acorare a serviciilor e tip
)ngri+ire la omiciliu& erviciile prestate e )ngri+itorii acreitaţi la omiciliu pentru persoanele
v*rstnice sunt3
- mo"ili%ări active şi pasive
- a+utor pentru a se eplasa )n casă şi )n afara casei
22
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
23/38
- a+utor )n esfăşurarea activităţilor e )ngri+ire corporală #uş, "aie parţială sau generală,
toaletă intimă, )ngri+irea părului şi a ung'iilor$
- sc'im"area len+eriei e pat
- efectuarea cumpărăturilor
- prepararea sau a+utor la prepararea 'ranei- a+utor pentru 'rănire, )m"răcare, utili%area J9-ului #sau plosca$
- )nsoţirea v*rstnicului la plim"are, )n vi%ite sau la meic
- re%olvarea unor pro"leme aministrative, ac'itarea unor ta!e
- efectuarea curăţeniei )n locuinţă, spălatul rufelor, călcatul lor
- comunicarea #conversaţia, lectura pentru v*rstnici$
- supraveg'erea şi prevenirea accientelor prin )nepărtarea, evitarea pericolelor e
proucere a acestora- supraveg'erea respectării instrucţiunilor meicului privin tratamentul
- supraveg'erea stării e sănătate şi anunţarea şi anunţarea ec'ipei e )ngri+ire espre
apariţia primelor semne e "oală&
5!4! Centrul de 0i entru ersoanele de =/rsta a treia
9entrul e %i este un aşe%ăm*nt pentru persoane v*rstnice une acestea se pot )nt*lni,
recrea şi petrece c*teva ore )n afara familiei& 9entrul e %i pentru "ătr*ni repre%intă o soluţie
pentru o parte intre pro"lemele "ătr*nilor cu venituri foarte mici& ste creat cu scopul e a uşura
at*t situaţia persoanei v*rstnice c*t şi a familiei& ste un loc potrivit une persoana v*rstnică să-
şi petreacă o parte in timpul %ilei, )n special atunci c*n mem"rii familiei nu sunt acasă&
9entrul e %i, e o"icei se caracteri%ea%ă prin iverse posi"ilităţi e recreere& (e cele mai
multe ori, )n apropiere se află un parc pentru plim"ări, cu vereaţă, cu "ănci şi +eturi e apă, %one
e agrement, +ocuri etc& (epresia şi i%olarea )n centrul e %i sunt com"ătute prin amena+ări
simple, care a+ută persoanele v*rstnice să păstre%e contactele sociale, culturale cu cele in
e!teriorul centrului&
(e e!emplu, poate e!ista "i"liotecă cu sală e lectură une se pot citi cărţi sau presa&
!istă coniţii e urmărire a emisiunilor e televi%iune& Dătr*nii se uită )mpreună la televi%or&
e organi%ea%ă spectacole artistice3 teatru, mu%ică, pre%entare e filme ocumentare sau artistice&
În centru "ătr*nii )şi pot controla permanent starea e sănătate, prin asistenţa meicală
primară pusă la ispo%iţie #verificarea tensiunii arteriale, a pulsului etc&$& Denefic pentru
persoanele v*rstnice este implicarea )n activităţi comune care )i a+ută să treacă mai uşor peste
greutăţi şi tristeţe& (e o"icei, aici sentimentul e inutilitate socială este eliminat prin organi%area
2;
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
24/38
unor activităţi şi ocupaţii interesante& Astfel, pot fi organi%ate ateliere e pictură, sculptură,
arti%anat, activităţi )n seră şi )n grăină etc&
În aceste centre e %i se acţionea%ă cu o ec'ipă e specialişti formată in asistent social,
psi'olog, meic, asistent meical, Kinetoterapeut etc&
5!3! Consilierea :amiliilor ersoanelor de =/rsta a treia cu risc de a :i
institu*ionali0ate
Pentru a evita instituţionali%area persoanelor v*rstnice, un rol important )l are consilierea
familiilor "ătr*nilor cu risc e a fi instituţionali%aţi& (e cele mai multe ori unul intre motivele
instituţionali%ării "ătr*nilor )l repre%intă şi teama e responsa"ilităţi a familiei, incapacitatea
acesteia e a face faţă situaţiei&9onsilierea este un pas important pentru eterminarea a"anonului instituţionali%ării&
9onsilierea presupune e!istenţa unei relaţii e a+utorare, un efort in partea consilierului e a
)m"unătăţi confortul e!istenţial al v*rstnicului li e a-i ameliora stilul e viaţă& Prin consiliere
inivi%ii sunt a+utaţi să ia eci%ii )nţelepte )n legătură cu propria viaţă&
În primă fa%ă, consilierea vi%ea%ă3 negocierea e!pectanţelor formarea alianţei
terapeutice a+utorarea asistatului pentru a-şi e!pune aria preocupărilor, situaţia pro"lematică in
propria istorie e viaţă&În cea e a oua fa%ă, )n măsura )n care asistatul vrea să fie )nţeles şi să-i )nţeleagă pe
ceilalţi, prin consiliere se impune asimilarea e noi e!perienţe la vec'ile sc'eme cognitive
e!istente& Procesele semnificative e asimilare se petrec )n relaţie cu e!perienţele pro"lematice
#e!perienţe ureroase, traume, piereri semnificative etc&$& 9onsilierul a+ută asistatul să preia
situaţia pro"lematică, să o transpună )n moelul propriu espre lume, astfel )nc*t sentimentul sau
ieea, iniţial pro"lematică, să evină conforta"ilă& Asistatul este orientat să-şi )nrepte atenţia şi
spre alte aspecte ale vieţii sale, nu oar asupra situaţiei pro"lematice pe care o pre%intă )n acel
moment& 9onsilierul se orientea%ă asupra sentimentelor, g*nurilor, atituinilor,
comportamentelor, priceperilor, viselor, fante%iilor, relaţiilor interpersonale şi a cone!iunilor
intre acestea& Astfel, prin e!erciţii imaginative şi e conştienti%are, prin activităţi orientate spre
scop, asistatul este a+utat să-şi atingă potenţialul iniviual, să ia eci%ii, să se )nţeleagă pe sine
tot mai clar&
În ultima fa%ă, consilierea vi%ea%ă3 asigurarea transferului celor )nvăţate )n situaţii
concrete e viaţă anticiparea şi prevenirea recăerii, planificarea )nt*lnirilor viitoare precum şi
negocierea )nc'eierii&
24
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
25/38
Deneficiarii şeinţelor e consilierea sunt persoane cu personalităţi iferite, care oresc
să epăşească pro"lemele, să-i cunoască aptituinile şi să le e%volte& Activitatea e consiliere se
poate suprapune la un moment at cu cea a altor profesionişti in omeniul psi'o-social, ar
scopul ei este e a ientifica aevăratele pro"leme şi nevoi& pre eose"ire e alţi profesionişti,
consilierul pune accent pe su"iectivitate şi inepenenţă, asistatul fiin cel care ientifică şiepăşeşte pro"lemele&
9onsilierea familiilor "ătr*nilor cu risc e a fi instituţionali%aţi, implică asistentul social
)n o"servarea, ascultarea, )nţelegerea, răspunsul evaluarea şi acţiunea )n parteneriat cu familia
consiliată& Asistentul social tre"uie să ai"ă )n veere ouă perspective e a"orare3
- perspectiva trăirilor particulare a mem"rilor familiei v*rstnicului, trăiri generate e
supărarea, regret şi neputinţă
- perspectiva conform căreia, originea acestor trăiri se află )n Bpro"lemele pu"liceC egenul sărăcie, şoma+, iscriminare şi "oală&
5!5! Rolul asistentului social n ser=iciile de n1ri?ire la domiciliu
Asistentul social este cel care a+ută la re%olvarea pro"lemelor persoanelor v*rstnice, care
nu-şi pot asigura )n mo inepenent resursele necesare pentru un mo e viaţă ecent, prin
oferirea e servicii e asistenţă socială, respect*n valorile şi principiile impuse e coul
eontologic al profesiei&
În serviciile e )ngri+ire la omiciliu, asistentul social are numeroase atri"uţii3
- evaluea%ă ca%ul, in punct e veere social la omiciliul pacientului #tipul e familie,
relaţiile intre mem"rii familiei, locuinţa, situaţia financiară şi materială etc&$
- ientifică pro"lemele şi nevoile persoanelor v*rstnice şi sta"ileşte autorităţile competente
pentru re%olvarea acestora
- apără ientitatea v*rstnicului, fără iscriminări privin originea, rasa, religia, starea
materială, convingerile politice, pun*n responsa"ilitatea profesională mai presus ec*t
convingerile personale
- a+ută v*rstnicul să ia cele mai "une eci%ii c*n "ătr*nul nu este capa"il să eciă,
asistentul social )l repre%intă, asum*nu-şi )ntreaga responsa"ilitate
- consilia%ă v*rstnicul şi familia acestuia )n funcţie e nevoi asistentul social este, )nainte
e toate, un "un consilier&
Pe tot parcursul )ngri+irii la omiciliu, asistentul social tre"uie3
• să respecte principiul confienţialităţii atelor şi situaţiilor legate e v*rstnic şi familia
sa
25
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
26/38
• să )şi asume responsa"ilitatea re%olvării pro"lemelor sociale ale v*rstnicului
• să informe%e persoana v*rstnică espre repturile pe care le are
• să participe la )ntrunirile e lucru in carul ec'ipei care se ocupă e "ătr*nul )ngri+it la
omiciliu
• să participe la )ntocmirea planului e )ngri+ire iniviuală a "ătr*nului
• să fie raţional3 să anali%e%e şi să-şi gestione%e sentimentele generate e contactul cu
situaţia )n care se găseşte persoana v*rstnică
• să urmărească evoluţia v*rstnicului şi să efectue%e reevaluarea perioică a acestuia
ste inter%is asistentului social să ceară sau să o"*nească )n vreun fel "unuri materiale,
"ani sau servicii e la v*rstnicul asistat sau e la familia acestuia&
26
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
27/38
Ca! V" MALTRATAREA VÂRSTNICULUI
6!)! Cau0ele maltrat+rii =/rstnicilor
(espre violenţă şi efectele sale e!treme s-a vor"it intoteauna, eoarece violenţa, su"
iferitele sale forme, a )nsoţit omenirea e-a lungul timpului& :altratarea v*rstnicului este o
formă e violenţă mai amplu stuiată şi recunoscută )n ultimii ani, eoarece ponerea a"u%urilor
asupra persoanelor v*rstnice este )n creştere& Actualmente se estimea%ă că ponerea "ătr*nilor
agresaţi este e 0& Pe plan monial, maltratarea v*rstnicului a evenit o"iect e e%"ateri prin
anii L80& În Eom*nia, această pro"lemă a )nceput să fie supusă unor ample e%"ateri şi anali%e )n
anul
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
28/38
- transmiterea ntre generaţii a abuzului 3 o parte intre cei care )şi a"u%ea%ă părinţii au
fost la r*nul lor victime ale violenţei e!ercitate e aceştia
- propriile probleme ale agresorilor 3 pro"leme financiare ale copiilor, ne)nţelegeri )n
familie, consumul e alcool, care conuc la violentarea părinţilor consieraţi
neputincioşi- comportamentul bătrânilor 3 eseori c'iar v*rstnicii aflaţi )n )ngri+ire etermină prin
comportamentul lor situaţii e violenţă3 amestecul )n tre"urile familiei sau )n eucarea
nepoţilor, pe consierentul că Bau e!perienţă şi se pricep mai "ineC,tratarea copiilor aulţi
ca pe nişte copii fără capacitatea e a lua eci%ii, manifestările irasci"ile ale v*rstnicului
care creea%ă tensiuni etc&
- tipul de personalitate al vârstnicului , caracteri%at prin teninţe agresive, nervo%itate,
insta"ilitate emoţională, inconsecvenţă #insta"ilitate$ atituinală etc&
6!4! @orme de a.u0 asura .+tr/nilor ,i consecin*ele a.u0ului
Principalele :orme de a.u0 asura .+tr/nilor sunt3
- a.u0ul :i0ic constă )n "ruscarea v*rstnicului, pălmuirea, constr*ngerile fi%ice,
neacorarea )ngri+irilor personale& e consieră că a"u%ul fi%ic asupra "ătr*nilor este un
aspect al conflictului intre generaţii, greu e ientificat, )n special atorită negării
faptelor
- a.u0ul siholo1ic sau emo*ional3 nerespectarea emnităţii persoanei v*rstnice
marginali%area şi e!cluerea socială ignorarea repturilor şi li"ertăţilor v*rstnicilor
atacurile ver"ale i%olarea ameninţarea cu moarte, cu "ătaia, cu luarea "anilor şi averii
sau cu spitali%area inucerea stării e neputinţă şi a stării e frică permanentă& oate
acestea prouc o stare permanentă e an!ietate şi e spaimă cu efecte suprapuse peste
patologia caracteristică v*rstnicului& Această formă e a"u% tre"uie să fie )n centrul
preocupărilor asistenţilor sociali, eoarece este greu e emonstrat, iar v*rstnicii cu greu
e%văluie in traumele pe care le trăiesc )ntr-o astfel e situaţie
- a.u0ul medical3 tratament meical şi )ngri+ire meicală necorespun%ătoare, refu%ul
internării "ătr*nului pe motiv e v*rstă, refu%ul celor care )l au )n gri+ă e a-i aministra
tratamentul prescris e meic #important )n special )n situaţia "olnavului cronic$ searea
v*rstnicului in orinţa e a-l menţine liniştit mai mult timp, fără să mai Beran+e%eC pe
cei in +ur
28
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
29/38
- a.u0ul material 3 furtul "anilor sau utili%area neaecvată a acestora sau a altor o"iecte
personale ale "ătr*nilor, eterminarea "ătr*nului e a cea locuinţa, averea sau alte
"unuri şi valori )n sc'im"ul promisiunii e a i se acora )ngri+ire etc&
- =iolarea dreturilor3 internarea fără acorul lui )n spital, a%il sau ospiciu
- ne1li?area3 negli+area, la r*nul său poate fi3o negli*are fizică3 spre eose"ire e a"u%ul fi%ic )n urma căruia răm*n urme, ar
v*rstnicul, )n general, supravieţuieşte, negli+enţa poate fi fatală3 ecearea
v*rstnicului singur in cau%a foamei, a lipsei suportului financiar sau a
meicamentelor necesare, in cau%a frigului sau a călurii e!cesive etc&
o negli*area e%o"ională )nseamnă că persoanele aflate )n prea+ma v*rstnicului nu
sunt capa"ile să se anga+e%e )ntr-o relaţie afectivă, nu ştiu să )i asculte, să )i
)nţeleagă, să )i respecte pentru e!perienţa lor e viaţăo negli*area *uridică poate vi%a, e e!emplu, lipsa unui suport legislativ aecvat
care să spri+ine toate categoriile e v*rstnici&
9ele mai multe ca%uri e a"u% asupra "ătr*nilor, su" o formă sau alta, se regăsesc )n
familie, ar şi instituţia #)n ca%ul v*rstnicilor instituţionali%aţi$ repre%intă un loc )nc'is )n care
a"u%ul, )n special emoţional şi negli+area, este frecvent&
:altratarea v*rstnicului atrage upă sine o serie e consecinţe negative #consecinţe
psi'ologice, sociale, meicale etc&$& >ictimele violenţei e%voltă aesea sinromul e stres posttraumatic, sinrom ce se caracteri%ea%ă )n principal prin #Ana :untean, )n ratat A, p&6
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
30/38
>iolenţa nu afectea%ă oar victimele, ci şi comunitatea in care fac parte& fectele
maltratării v*rstnicului asupra comunităţii, a societăţii se referă la3
- creşterea numărului e crime şi sinucieri
- creşterea costurilor pentru intervenţii +uriice, poliţieneşti, meicale şi pentru asistenţa
psi'ologică şi socială- stigmati%area familie in care face parte "ătr*nul a"u%at, aică evitarea familiei, e%gust
tacit faţă e acea familie şi c'iar e!primarea unor opinii e conamnare a mem"rilor
acelei familii respingerea familiei c'iar şi e alte rue, prieteni şi vecini
- scăerea calităţii vieţii e familie
- perpetuarea ciclului e violenţă e la o generaţie la alta&
;0
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
31/38
Ca! VI " PROTEC'IA SOCIAL% A PERSOANELOR VÂRSTNICE
!rotecţia socială este efinită ca un ansam"lu e acţiuni )ntreprinse e societate pentru
prevenirea, iminuarea sau )nlăturarea consecinţelor unor evenimente consierate riscuri sociale&
3!)! 9returile ersoanelor de =/rsta a treia
Principala lege in ţara noastră privin asistenţa socială a persoanelor v*rstnice, este
?egea nr&7/2000, moificată şi completată )n 2007& 9onform acestei legi, persoana v*rstnică
este persoana care a )mplinit v*rsta stanar e pensionare& 9onform acestei legi, principalele
repturi şi li"ertăţi funamentale ale persoanelor v*rstnice sunt3
• reptul e a alege moul e viaţă
•
reptul la o locuinţă şi la un mo e viaţă aaptat• reptul la un trai ecent
• reptul la participarea eplină la viaţa socială, economică, politică şi culturală
• reptul la servicii e )ngri+ire, suport şi asistenţă pentru asigurarea activităţilor e "a%ă
ale vieţii %ilnice
• reptul la servicii e sănătate, inclusiv la servicii e prevenţie şi rea"ilitare
• reptul la li"ertate religioasă
• reptul e a aministra şi ispune asupra "unurilor şi veniturilor proprii
• reptul la protecţie +uriică privin propria persoană şi "unurile sale
• reptul la informare
• reptul la oportunităţi pentru e%voltarea iniviuală, )mplinirea şi "unăstarea personală
• reptul la recunoaşterea importanţei aportului persoanei v*rstnice la e%voltarea socială
• reptul la susţinere in partea familiei şi a comunităţii
• reptul la respectarea egalităţii e gen )ntre persoanele v*rstnice
• reptul la asociere )n veerea promovării propriilor interese şi aşteptări
;
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
32/38
• reptul la prevenirea epenenţie
• reptul la )ngri+iri paliative&
(eşi repturile persoanelor v*rstnice au fost impuse )ncă in
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
33/38
5! !rincipiul demnităţii şi protecţiei mpotriva discriminării , conform căruia persoanele
v*rstnice tre"uie să trăiască )n emnitate şi siguranţă, fără riscul a"u%ului e orice fel,
tre"uie tratate fără nici un fel e iscriminare "a%ată pe v*rstă, gen, etnie, rasă,
naţionalitate, religie, i%a"ilitate, apartenenţă politică, orientare se!uală, statut social sau
economic precum şi a altor criterii care nu respectă repturile omului şi a li"ertăţilor funamentale
6! !rincipiul libertăţii de alegere, conform căruia persoanele v*rstnice tre"uie să aleagă
singure moul )n care oresc să trăiască, să fie active sau să participe la viaţa comunităţii,
)n funcţie e interesele şi preocupările lor& le au reptul e a alege serviciile sociale e
care pot "eneficia, moalitatea e petrecere a timpului li"er, momentul pensionării,
opţiunile religioase etc&
7! !rincipiul egalităţii de şanse, conform căruia persoanele v*rstnice, iniferent e gen, săai"ă acces egal la serviciile sociale, la continuarea activităţii, la oportunităţile e
implicare )n comunitate
! !rincipiul con$idenţialităţii , conform căruia v*rstnicii, at*t ca mem"rii ai comunităţii, c*t
şi ca "eneficiari ai serviciilor sociale, au reptul la măsuri e prote+are a atelor cu
caracter personal şi utili%area acestora cu consimţăm*ntul persoanei
B! !rincipiul solidarităţii sociale, conform căruia )ntreaga comunitate tre"uie să participe la
spri+inirea persoanelor v*rstnice prin mecanisme formale şi informale, la respectarea
repturilor lor, la limitarea sau )nlăturarea riscurilor e marginali%are sau e!clu%iune
socială
! !rincipiul responsabilităţii , conform căruia persoanele v*rstnice au o"ligaţia să veg'e%e
asupra siguranţei şi e%voltării personale şi să utili%e%e resurse proprii pentru epăşirea
situaţiilor pro"lematice #e cri%ă$&
3!3! Presta*iile de rotec*ie social+ a ersoanelor =/rstnice
Persoanele v*rstnice repre%intă o categorie e populaţie vulnera"ilă atorită limitărilor
fi%iologice şi fragilităţii caracteristice fenomenului e )m"ătr*nire& Persoanele v*rstnice, )n
funcţie e situaţiile particulare e natură socio-economică, meicală şi fi%iologică, "eneficia%ă e
măsuri şi acţiuni specifice e protecţie socială&
$ene:icia0+ e prestaţii sociale persoanele v*rstnice care se găsesc, )n principal, )n una
in următoarele situaţii3
• nu au familie, sau nu se află )n )ntreţinerea unei persoane o"ligată la aceasta
;;
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
34/38
• nu au locuinţă şi nici posi"ilitatea e a-şi asigura coniţiile e locuit pe "a%a resurselor
proprii
• nu "eneficia%ă e resurse financiare proprii, sau acestea nu sunt suficiente pentru
asigurarea unui trai ecent
• se află )n imposi"ilitatea e a esfăşura activităţi e "a%ă ale vieţii %ilnice sau nu se pot
gospoări singure şi necesită asistenţă şi )ngri+ire speciali%ată
• se află )n imposi"ilitatea să e%volte relaţii sociale, să menţină o viaţă activă sau sunt
i%olate )n propria familie
• suferă e "oli cronice şi au nevoie e a+utor pentru aministrarea tratamentului şi a
meicaţiei necesare şi pentru a "eneficia e serviciile e sănătate corespun%ătoare
• sunt victime ale unor evenimente eose"ite e natură rasială, religioasă, politică etc&
Protecţia persoanelor şi a familiilor a căror trai %ilnic nu poate fi susţinut prin mi+loace
proprii se asigură printr-o gamă e prestaţii şi servicii de asistenţă socială, precum şi prin
servicii sociale iniviuale, sau )n instituţii pentru persoane v*rstnice&
inanţarea asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice se face in următoarele
$onduri #Dălaşa A&, 200;, p&8$3
- de la bugetul de stat pentru finanţarea activităţilor e asistenţă socială esfăşurate e
asociaţii şi funaţii rom*ne cu personalitate +uriică, precum şi e unităţile e cult
recunoscute )n Eom*nia şi alte c'eltuieli prevă%ute prin lege #e e!&, legea privin
asistenţa socială a persoanelor v*rstnice$
- de la bugetul local pentru situaţii prevă%ute e lege
- din asigurările sociale de sănătate
- din veniturile acordate căminelor pentru persoanele vârstnice
- din contribuţia lunară a persoanelor vârstnice sta"ilită pe "a%a costului meiu lunar e
)ntreţinere #60 in veniturile personale lunare$
Presta*iile sociale se acoră )n "ani sau )n natură, pe "a%a unor criterii sta"ilite e lege&Pentru persoanele v*rstnice prestaţiile sociale sunt, )n principal3
- a+utor social pentru asigurarea unui venit minim garantat, vi%ea%ă familiile care reali%ea%ă
venituri lunare mai mici ec*t veniturile minime sta"ilite prin lege acestea primesc la cerere
spri+in financiar& (in cau%a resurselor insuficiente, a+utorul social s-a limitat la familiile şi
persoanele singure3 ponerea cea mai mare o eţin persoanele singure, )n special v*rstnice
- a+utor e urgenţă pentru epăşirea unor situaţii e necesitate atorate calamităţilor naturale,
inceniilor, accientelor ş&a&
;4
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
35/38
- a+utoare financiare pentru situaţii e ificultate eterminate e starea e sănătate sau e alte
cau%e +ustificate
- alocaţii sau contri"uţii pentru asigurarea calităţii serviciilor sociale, estinate acoperirii
costurilor 'ranei )n cantinele sociale, )n centrele re%ienţiale e )ngri+ire, precum şi pentru
asigurarea unor suplimente nutriţionale- a+utoare pentru )ncăl%irea locuinţei, pentru eficienti%area termică a acesteia şi pentru lucrări
e amena+are şi aaptare a locuinţei
- pensii, a+utoare, inemni%aţii, sporuri şi alte prestaţii cu caracter reparatoriu, pentru anumite
categorii e persoane v*rstnice
- facilităţi privin transportul ur"an şi interur"an, telefon, raio->, ac'i%iţia e prouse
alimentare, "ilete e tratament "alnear sau pentru recreere
- prestaţii )n natură precum, alimente, )m"răcăminte, )ncălţăminte, meicamente, ispo%itivemeicale, materiale e construcţii etc&
Prestaţiile e protecţie socială a persoanelor v*rstnice şi moul e acorare a lor sunt
reglementate prin lege şi finanţate in fonurile e asigurări, in "ugetul e stat şi in "ugetele
locale&
3!5! Ser=iciile de rotec*ie social+ a ersoanelor =/rstnice
Asistenţa socială a persoanelor v*rstnice este reglementată e legea nr&7/2000 prin care
se sta"ilesc ser=iciile sociale asigurate persoanelor v*rstnice la omiciliu, )n instituţii
re%ienţiale, centre e %i, clu"uri pentru v*rstnici, apartamente şi locuinţe sociale& Ser=iciile
sociale pot fi3
- #ervicii privind ngrijirea persoanei 3 prevenirea marginali%ării sociale şi spri+inire pentru
reintegrarea socială consiliere +uriică şi aministrativă spri+in pentru plata unor servicii
şi o"ligaţii curente )ngri+irea locuinţei şi gospoăriei a+utor pentru mena+ şi prepararea
'ranei etc&
- #ervicii sociomedicale privin3 a+utor pentru reali%area igienei personale a+utor pentru
reaaptarea capacităţilor fi%ice şi psi'ice aaptarea locuinţei la nevoile persoanelor
v*rstnice şi antrenarea lor )n activităţi economice, sociale şi culturale )ngri+irea
temporară )n centre e %i, a%iluri e noapte sau alte centre speciali%ate& Persoanele
v*rstnice au reptul la cel puţin o masă cală pe %i acorată gratuit sau cu plată, )n
coniţiile legii, la cantinele e a+utor social sau la omiciliu, finanţate e către autoritatea
pu"lică locală&
;5
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
36/38
- #ervicii medicale su" următoarele forme3 asistenţa meicală comunitară #prin programe
naţionale )n omeniu$ servicii meicale stomatologice servicii e recuperare şi
rea"ilitare acorate )n centrele re%ienţiale, )n centrele e %i sau la omiciliu, finanţate
prin asigurările sociale e sănătate o"ligatorii şi opţionale, organi%ate conform legii
- #ervicii sociale de consiliere asigurate e aministraţia pu"lică locală, aresate persoanelor v*rstnice pentru o viaţă mai sănătoasă, pentru prevenirea marginali%ării
sociale şi pentru reintegrare socială, se asigură e către asistenţii sociali, fără plata
vreunei contri"uţii, fiin un rept funamental al persoanelor v*rstnice&
- #ervicii pentru prevenirea şi combaterea violenţei asupra persoanelor v*rstnice, at*t )n
familie, c*t şi )n centrele e %i sau centrele re%ienţiale
(reptul la asistenţa socială a persoanelor v*rstnice se evaluea%ă prin ancheta sociala carese ela"orea%ă pe "a%a atelor cu privire la3 capacitatea e a se gospoări şi e a )neplini
cerinţele fireşti ale vieţii cotiiene, coniţiile e locuit, precum şi veniturile efective sau
potenţiale consierate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieţii& @evoile
persoanelor v*rstnice care şi-au pierut total sau parţial autonomi, nevoi ce pot fi e natură
meicală, socio-meicală, psi'oafectivă, se sta"ilesc pe "a%a grilei naţionale e evaluare a
nevoilor persoanelor v*rstnice, care prevee criteriile e )ncarare )n grae e epenenţă&
Anc'eta socială se reali%ea%ă e către un colectiv format in oi asistenţi sociali& În situaţia
persoanelor v*rstnice epenente sau "olnave, celor oi asistenţi sociali li se alătură, )n mo
o"ligatoriu, un meic specialist&
Asistarea persoanelor v*rstnice, su" formă e servicii comunitare, se reali%ea%ă cu
consimţăm*ntul acestora si, )n funcţie e situaţia v*rstnicului, constau )n3
a$ Îngri+irea temporară sau permanentă la omiciliu #cea mai eficientă$& .rgani%area
serviciilor sociale la omiciliu revine consiliilor locale şi sunt asigurate fără plată persoanelor
v*rstnice care nu au venituri, sau ale căror venituri sunt mai mici e 5 ori ec*t nivelul net lunar
luat )n calcul pentru o persoană singură& Deneficia%ă e )ngri+iri meicale la omiciliu persoanele
cu afecţiuni acute şi/sau cronice, care sunt epenente e alţii şi au o capacitate limitată e a se
eplasa la o unitate sanitară )n veerea )ngri+irii am"ulatorii
"$ Îngri+irea temporară sau permanentă )ntr-un cămin-aăpost pentru "ătr*ni, repre%intă o
măsură e asistenţă socială agreată numai )n ca%uri e!treme& Accesul unei persoane v*rstnice )n
cămin se face upă anumite criterii e prioritate3 v*rstnicul necesitată )ngri+ire meicală
permanentă eose"ită, care nu poate fi asigurată la omiciliu nu se poate )ngri+i singură, nu are
une locui etc& În căminele pentru "ătr*ni se asigură ca%are şi 'rană, )ngri+iri meicale,
recuperare şi reaaptare, asistenţă socială şi psi'ologică, activităţi e petrecere a timpului li"er&
;6
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
37/38
8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice
38/38
6& amfir 9& #coor&$, #