1

Document de lucru 7

Cap. I Politici

A Politici de ocupare i de piala muncii

sau

Impactul miisurilor active pentru pia\a muncii asupra ocupiirii $i $omajului

Introducere

Majoritatea oamenilor crede cii serviciile publice de ocupare sunt responsabile pentru rata $omajului. Aceastii opinie, "oricat ar fi ea de ira\ionalii ;;i nefondatii, este atat de Inriidiicinatii Tn mintea oamenilor"' , Incat afecteazii dezvoltarea de servicii ;;i strategii eficiente ;;i eficace ;;i de miisuri active pentru pia\a muncii ale serviciului public de ocupare .

La modul simplificat vorbind, serviciile publice de ocupare ;;i miisurile active pe care acestea Ie implementeazii, influen\eazii rata ;;omajului doar Tntr-un mod marginal. Cel pu\in pe termen scurt. Impactul maxim pe termen scurt asupra :;;omajului pe care TI produc rezidii Tn 1} a ocupa mai repede locurile de muncii vacante (decat s-ar ocupa In absen\a acestor servicii) ;;i 2} numiirul de persoane cuprise Tn miisuri active care Tn absen\a acestor miisuri ar fi omere (doar In cazul Tn care participan\i i la miisuri active nu sunt lua\i in considerare la statistici ca ;;i ;;omeri).

Pe termen lung, miisurile active pentru pia\a muncii s-ar putea sii aibii 0 influen\ii mai mare asupra ocupiirii ;;i asupra ;;omajului. Dar $i acestii influen\ii pe term en lung esle mai mult teoreticii, depinzand de capacitatea serviciilor de ocupare de a concepe miisurile active $i de a Ie adresa unor anumite grupuri \intii formate din anumite persoane. Oricum, este dificil de miisurat ;;i evaluat acest impact pe termen lung. Rezultatele ob\inute in urma cercetiirilor nu sunt foarte incurajatoare.

I Biroullnterna\ional al Muncii: Rolul ~ i organizarea Serviciului de Ocupare,Geneva, 1987, P.67

2

8Document de lucru

Cum pot influenta politicile guvernamentale ocuparea i omajul

1n primul rand, cand vorbim despre ocupare, trebuie sa luam In considerare doua aspecte:

1) vo/umu/ ocuparii, adica numarul global de ore lucrate ( ~i platite) In decursul unei anumite perioade de timp , ~i

2) distribulia acestor ore lucrate pe persoane care vor (sau trebuie) sa lucreze.

Primul aspect, vo/umu/ ocuparii, depinde In principal de cererea g/oba/a de bunuri ~i servicii, adica de cali bani dispune ~i este dispusa sa cheltuiasca populalia pentru bunurile

~i serviciile prod use sau oferite. Tn al doilea rand, depinde de procentu/ de utilizare de forta de munca pentru producerea acestor bunuri ~i servicii . La randul lui, procentu/ de utilizare de forta de munca depinde - In afara de alte lucruri cum ar Ii tehnologia - de costul relativ al muncii (In comparalie cu munca automatizata).

Este dificil pentru serviciul public de ocupare ~i pentru masurile active de piala muncii sa creasca aceasta cerere globala. Daca lncearca acest lucru, va trebui sa utilizeze banii altor oameni (taxe sau contribulii la fondul de ~omaj). Nu ar trebui sa ignoram faptul ca luand bani de la populalie, se va reduce In primul rand cererea globa/a.

Cel de al doilea aspect, distribuirea ore lor lucrate la persoanele care doresc sa lucreze depinde In principal de:

legislalia ~i regulamentele care se aplica pe pia\a muncii, calificarilel abilita\ile fortei de munca (privite in cel mai larg sens posibil), costul relativ al angajarii unor persoane care delin anumite calificari (comparativ cu alte calificari sau in compara\ie cu munca automatizata).

1n plus, distribulia orelor lucrate la cei care doresc sa lucreze depinde probabil de transparenta pielei muncii, ceea ce lnseamna:

ca angajatorii delin informalii despre persoanele pe care inten\ioneaza sa Ie angajeze, ~i oamenii cunosc care Ie sunt oportunita\ile precum ~i limitarile in cadrul pielei muncii , sau, cu alte cuvinte, ~tiu unde sunt locurile de munca ~i ce condilii au acestea.

Serviciile publice de ocupare ~i masurile active de pia\a muncii pot avea un impact pozitiv asupra a doua din aceste aspecte, ~i anume asupra calificarilor persoanelor (daca masurile active sunt bine concepute ~i se adreseaza segmentului corespunzator care constituie grupul \inta) ~i asupra transparenlei pielii muncii. Costul cu forta de munca este de asemenea influenlat de numarul de persoane care doresc sa lucreze (oferta de fofta de munca). Acest numar poate fi influenlat pe de 0 parte de legislalia ~i regulamentele muncii, ~i pe de alta parte de politicile de instruirel ~colarizare

3

Document de lucru 9

;;i de form are profesionala. Oferta de forta de munca depinde cel mai mult de popula\ie (sau de indicele de cre;;tere al acesteia) ;;i de structura de varsta a popula\iei.

In general, cererea globala este cel mai decisiv factor pentru volumul ocuparii. Politicile!strategiile care incearca sa influen\eze cererea globala (sau cre;;terea economical pot fi denumite politici economice sau politici de ocupare. Serviciile publice de ocupare sau masurile active pentru pia\a muncH pot influen\a cererea global a doar intr-un mod marginal.

Politici de ocupare

Politicile de ocupare sunt in principal politici macro-economice care se adreseaza categoriilor globale macro-economice cum ar fi cererea globala de consum, investi\ia globala, etc ..

Obiectivul politicilor de ocupare este de a oferi oportunita\i de ocupare productiva tuturor celor care doresc sa lucreze ;;i de a men\ine rata ;;omajului la minimum posibil.

Mai precis, rata ;;omajului trebuie sa fie men\inuta cat mai aproape de acel minimum "natural", a;;a numit "rata neinfia\ionista a ;;omajului" - RN$ ("non-accelerating-inflation rate of unemployment" -NAIRU). Daca rata ;;omajului este mai mare decat rata neinfia\ionista a ;;omajului, economia nu a utilizat la intregul poten\ial capacitatea de produc\ie. Daca rata ;;omajului este mai scazuta decat rata neinfla\ionista a ;;omajului, angaja\ii au tendin\a de apretinde salarii mai mari, acest lucru avand efecte negative asupra infla\iei , produc\iei, ocuparii !iii a bunastarii . De aceea este important sa existe competi\ie in atatea sectoare de pia\a muncii pe cat este posibil. Nu este bine ca mul\i muncitori necalifica\i sa concureze pe puline locuri de munca ;;i (in acela;;i timp) persoanele care de!in calificari inalle sa poata ;;antaja angajatorii pentru salariile ;;i beneficiile pe care ace!iitia !iii Ie doresc. Acest fapt ofera legatura dintre ocupare !iii masurile active pentru pia\a muncii (in special strategiile de formare prbfesionala), care incearca sa ii faca pe to\i ;;omerii competitivi pe pia\a muncii.

Instrumentele utilizate de politicile de ocupare sunt urmatoarele: politici fiscale , (impozite, subven\ii), politici monetare (dobanzi, rate de schimb valutar, oferta monetara), politici de salarizare (salariul minim, indexarea salariilor), politici sociale (varsta de pensionare, aloca\ii pentru copii , etc.), investi\ii in inlrastructura publica , promovarea exporturilor!iii a!iia mai departe.

Ar trebui sa fie evident ca aceste instrumente nu sunt la indemana serviciilor publice de ocupare. $i este mai bine a!iia. Aceste instrumente "apartin" Ministerelor de Finan\e, Industriilor ;;i Comertului , Guvernului Local sau Bancii Na\ionale. Multe din instrumentele politicilor de ocupare sunt identice cu instrumentele de politica economica. Acest lapt este de in\eles atata timp cat promovarea cre;;terii economice este similara cu promovarea unui volum mai mare al ocuparii. Ocuparea va cre!iite sau va scadea in conformitate cu ratele

10Document de lucru

cre$terii economice, sau corespunzator cu intensitatea de ocupare promovata de cre$terea economica.

Unele din instrumentele prezentate mai sus pot fi concepute $i implementate de Ministerele Muncii ~i Protec\iei Sociale, cum ar fi politica salariului minim pe economie sau politicile de pensii. Unii expe'1i nu privesc aceste politici ca fiind politici de ocupare, ci mai mult ca fiind politici de pia\a muncii . Pentru noi, in cadrul serviciilor de ocupare, acest lucru nu are importan\a.

Ceea ce este important pentru noi este ca politicile de ocupare ar putea avea un impact pozitiv sau unul negativ asupra volumului ocuparii. Daca oferta de f0'1a de munca $i structura intema a ocuparii raman constante, succesele inregistrate prin intermediul politicilor de ocupare conduc la 0 reducere corespunzatoare a $omajului ($i viceversa). Deoarece atat oferta de fo'1a de munca, cat ~i structura intema a ocuparii sunt intr-o permanenta schimbare, este important de monitorizat dezvoltarea in toate cele trei domenii, adica modificarile la angajari (cererea de fo'1a de munca), oferta de fo'1a de munca $i structura ocuparii. Rata $omajului se poate modifica in cazul in care acela$i volum de ocupare a fost distribuit mai multor persoane (prin cre$terea ponderii muncii cu frac\iune de norma sau prin reducerea ~i redistribuirea muncii desfa$urate peste program). Sau ~omajul ar putea cre$te datorita faptului ca mai multe persoane au absolvit sistemul educa\ional, dar volumul ocuparii a ramas constant.

Este de asemenea important pentru noi sa in\elegem ca majoritatea politicilor de ocupare (sau instrumentelor de politica) nu influen\eaza direct ocuparea - ci mai ales indirect. Reducerea dobanzilor bancare nu creaza direct locuri de munca. Este acceptat faptul ca dobanzile bancare mai scazute determina 0 scadere a costurilor cu investi\iile. Mai multe investi\ii ar conduce astfel la 0 cre~tere a ocuparii. Economi$tii pretind de obicei ca .. politicile de ocupare pot doar sa aduca vitele la adapat, dar nu Ie pot fo'1a sa beau.

De asemenea nu se poate garanta ca toate politicile care inten\ioneaza sa creeze locuri de munca ~i reu~esc sa faca acest lucru. Cre$terea salariului minim pe economie, de exemplu , ar putea conduce la un consum global mai mare 131 persoanelor care traiesc la nivelul salariului minim. Cre$terea consumului ar putea duce la cre~terea produc\iei de bunuri $i servicii, iar aceasta cre$tere de produc\ie este de a$teptat ca va determina

cre~terea ocuparii. Pe de alta parte, salarii mini me mai mari inseamna costuri crescute pentru intreprinderi. De aceea, intreprinderile ar putea reduce numarul lucratorilor care primesc salariul minim $i sa creasca automatizarea produc\iei. Mai multa automatizare ar putea crea mai multe locuri de

munca pentru muncitorii care de\in calificari superioare in detrimentul celor necalifica\i, care primesc salariul minim.

in orice caz, chiar daca politicile de ocupare influen\eaza indirect, ele trebuie sa fie privite ca avfmd cea mai decisiva influen\a asupra volumului ocuparii . Politicile de pia\a muncii , chiar daca au 0 influen\a mai directa, sunt de obicei mai pu\in importante. Politicile "active" de pia\a muncii este de a$teptat sa aiba doar un impact marginal asupra volumului ocuparii

'" .

11

~i/sau al ~omajului (chiar daca in titlul lor "crearea de locuri de munca" suna foarte promi\ator).

Schema 1.1 Politici de ocupare

Document de lucru

POLITICI DE OCUPARE NiH:1macro

Influentcazii. indirect lnstrumente:

\ politici fiscale (impozite, subventii)

Volumul si structura ocupari i politici monetare (rate ale dobanzilor, rate de schimb valutar, oferta monetara)

politici salariale (salariu minim, indexarea salariilor)

politiei sociale (varsta de pensionarc, a locati c pentru copii , etc)

investitie in infrastructura publ iea promovarea expOlturilor

4 Politici de piala muncii

Politicile de pia\a muncii sunt formate din toate macro ~i micro politicile care incearca sa regleze cererea ~i oferta de pe pia\a muncii (~i rela\iile Tntre cerere ~i oferta). Politicile de piala muncii incearca sa influen\eze direct deciziile referitoare la ocupare ale indivizilor (persoane aflate in cautarea unui loc de munca, persoane angajate, angajatori , etc.). Politicile de pia\a muncii includ in principal urmatoarele politici :

legisla\ia muncii (sau toate politicile care reglementeaza condi\iile de ocupare ale indivizilor cum ar fi salariul minim , programul de munca, durata ~i condi\iile concediului anual , ale concediului de maternitate, regulamente referitoare la angajari ~i concedieri, protec\ia muncii ~i condi\iile de sanatate, etc.). politici care incearca sa creasca participarea persoanelor in cadrul for\ei de munca (promovarea formarii continue, pensionare anticipata, munca cu program redus, etc.). politicile "active" pentru pia\a muncii ~i serviciile de mediere/plasare, de informare ~i consiliere privind cariera, de formare profesionala, subven\iile pentru angajare, de

12Document de lucru

instruire in tehnici de cautare a unui loc de munca, de promovare a ini\iativei private,

etc.

politicile "pasive" pentru piala muncii care inlocuiesc salariile pentru cei care au devenit

involuntar ~omeri sau pe timpul participarii la masuri "active" pentru pia\a muncii .

Politicile de pia\a muncii au de obicei un impact mai direct asupra deciziilor releritoare la ocupare ale participan\ilor la pia\a muncii (decat politicHe de ocupare) ~i de aceea au un impact mai direct asupra volumului ~i/sau asupra structurii ocuparii ~i1sau a ~omajului , in special pe termen scurt.

in orice caz, chiar daca impactul provocat de aceste politici este mai degraba direct, impactul asupra volumului ocuparii ~i/sau al ~omajului poate Ii evaluat ca fiind mai degraba scazut sau marginal, in special pe termen mediu ~i pe termen lung. Acest tapt se aplica in special acelor politici implementate prin intermediul serviciilor publice de ocupare, a~anumitele politici active ~i pasive pentru pia\a muncii. Se aplica mai pu\in pentru legisla\ia muncii.

Schema 1.2 Politici de pia\a muncii

~ivelmacro si /sau Nive1micro POLITIC) OEPf,\ rA MUNCH

~\ Intlucn\eaza direct Instrumente:

\ toate politicile si serviciile "active" de piata

muncu

Volumul si structura ocupilri l toate politicile de sprijin material sau de inlocuire a altor fomle de venit pentru ~omeri (miisuri pasive)

toate politicile care incearca sa intluentcze participarea foqe i de munca in cadru l pie(ei (educare, fomlare, pensionare, munca cu

5 Masuri "active" pentru pia a nfu~~~~a).L-________________________~

Masurile active pentru pia\a muncii sunt de obicei micro-politici, care incearca sa faca $omerii mai atractivi pentru angajatori. Aceste masuri men\in competitivitatea existenta ;;i incetinesc orice scadere a competitivitatii. Se adreseaza de asemenea persoanelor amenin\ate de concedieri. Sunt denumite "active" deoarece se presupune ca au un elect mai mare decat de a plati "pasiv" ;;omerilor 0 indemniza\ie care sa inlocuiasca lipsa veniturilor.

13Document de lucru

Masurile active pentru pia\a muncii includ urmatoarele masuri (sau instrumente de politica) ~i servicii:

serviciile de mediere/plasare (corelare/potrivire intre cererea ;;i oferta de fo'1a de munca) servicii de informare ~i consiliere privind canera servicii de informare pia\a muncii promovarea formarii profesionale (inclusiv formarea continua) promovarea mobilita\ii (geografice) pe pia\a muncii promovarea instruiri i in tehnici de cautare a unui loc de munca Uob club ) promovarea dezvoltarii de afaceri pe cont propriu subven\ionarea temporara a anumitor grupuri dezavantajate subven\ionarea temporara a ocuparii in sectoare economice speciale (construc\ii, agricultura) subven\ionarea temporara a ocuparii in situa\ii economice speciale (de exemplu pe perioada de tranzi\ie la economia de pia\a subven\ionarea a~a-numitelor "societa\i de ocupare" cu scopul de a pregati intreprinderea ~i/sau i nfrastructura publica respectiva pentru poten\ialii investitori particulari) (de exemplu subven\ionarea programului redus pe perioada reducerii temporare a cererii )

Serviciile de mai sus se pot impa'1i in doua categorii : prima categorie i~i dore;;te in primul rand sa sprijine anagajatorii ;;i persoanele aflate i n cautarea unui loc de munca sa se gaseasca unii pe al\ii, sa se gaseasca unii pe al\ii mai repede, sau sa se poata ob\ine 0 mai buna "potrivire". Aceste servicii constau in furnizare de informa\ii, mediere/plasare, servicii de informare ~i consiliere precum ~i servicii de instruire in tehnici de cautare a unui loc de munca.

Cealalta categorie , deseori combinata cu prima, incearca sa imbunata\easca calificarile/abilita\ile ocupa\ionale (privite in cel mai larg sens posibil) ~i de aceea ~i oportunita\ile de pe pia\a muncii (de angajare) ale indivizilor, competitivitatea acestora pe pia\a muncii (prin formare profesionala sau subven\ionarea angajarii). Sau cu alte cuvinte, prima categorie de servicii sprijina clien\ii de a vinde (mai bine sau mai repede) calificarile/abilita\ile pe care /e de!in, in timp ce a doua categorie incearca sa imbunatii!easca calificarile/abilita\ile sau sa Ie modifice odata cu schimbarile cerin\elor pie\ii muncii .

Pe termen scurt (!), este de a~teptat ca masurile ~i serviciile active pentru pia\a muncii sa aiba un impact direct asupra volumului ocuparii (sau asupra nivelelor $omajului):

daca serviciile de mediere/plasare prin ac\iunea lor ocupa un loc de munca vacant mai repede decat in lipsa acestor servcii, ocuparea cre$te $i ~omajul scade mai repede decat in absenta acestor servicii, daca $omerii care participa la cursuri de formare profesionala nu sunt lua\i in calculele statistice ca fiind ~omeri , ~omajul scade cu numarul corespunzator de

~omeri care au inceput cursu rile ,

14Document de lucru

daca ~omerii sunt cuprin\i in programe subven\ionate de munca in folosul comunita\ii, ~omajul scade iar ocuparea cre~te cu numarul respectiv de persoane cuprinse in program.

Pe termen mediu sau lung, lucrurile ar putea fi diferite. Tn func\ie de calitatea serviciilor de medierel plasare, acestea pot continua sa aiba un impact pozitiv asupra ocuparii - chiar daca acest impact este limitat. Acela~i lucru s-ar putea aplica instruirii in tehnici de cautare a unui loc de munca. Lucrurile stau cu totul altfel daca ne referim la subven\ionarea ocuparii sau la formarea profesionala.

Prin forma rea profesionala nu se creeaza locuri de munca suplimentare (cu excep\ia celor ce lucreaza in sectorul formarii). Angajatorii nu vor angaja mai multe persoane doar pentru ca mai mul\i lucratori califica\i il;>i doresc un loc de munca. Ei vor angaja doar daca bunurile sau serviciile prod use de ace~ti lucratori vor putea aduce un profit la vanzare. Angajatorii sunt interesa\i sa angajeze mai mult personal calificat doar in cazul in care cred ca lipsa de muncitori califica\i a produs deja pierderea unor oporlunita\i de a face profit.

o alta problema este cea de a cunoal;>te daca angajatorii ar fi angajat oricum personal suplimentar sau doar personal mai bine calificat. Acest lucru este valabil I;>i in cazul subven\iilor pentru angajare. Noi nu I;>tim efectiv daca persoana care s-a angajat cu ajutorul subven\iei nu s-ar fi putut angaja I;>i in lipsa acesteia. Serviciul Public de Ocupare ar cheltui in aces! caz nil;>te bani pe ceva care s-ar fi intamplat oricum (cazul in care persoana oricum s-ar fi angajat ~i in lipsa calificarii sau a subven\ionarii angajarii). Acesta este efectul redundant, "dead-weight".

Sau, se poate intampla ca' un agent economic sa opteze pentru angajarea de lucratori pentru care ar primi subven\ii in defavoarea personalului pentru care nu ar beneficia de subven\ii . Acesta este efectul de inlocuire - "substitution" - a unor persoane cu allele.

Sau intreprinderile/agen\iii economici care au primit subven\ii pentru angajari ar putea cre~te produc\ia I;>i vanzarile in detrimentul altor intreprinderi (nesubven\ionate). Datorita cre~terii subven\ionarii ocuparii in unele intreprinderi s-ar putea creea concedieri corespunzatoare in alte intreprinderi care nu au fost subven\ionate. Rata I;>omajului ar putea sa ajunga astfella cea existenta inaintea acordarii subven\iilor, sau ar putea chiar sa o depa~easca. Acest lucru se poate intampla in cazul in care intreprinderile nesubven\ionate ar fi fost mai eficiente decat cele subven\ionate. Acesta este efectul de deplasare -"displacement"- a ~omajului catre categorii de persoane, intreprinderi, sectoare, ramuri de activitate sau zone geografice nesubven\ionate.

Toate aceste efecte: redundant - "dead-weight", inlocuire - "substituition" sau deplasare "displacement" pot avea $i alte efecte asupra ocuparii, care de obicei nu sunt luate in considerare. Tn general , masurile active se finan\eaza I;>i implementeaza pe seama taxelor $i contribu\iilor popula\iei . Daca ace~ti bani nu sunt cheltui\i cu chibzuin\a, respectiv daca nu se line seama de asemenea efecte, se irosesc fond uri insemnate care altfel ar fi fost utilizate pentru consum, investi\ii , sau economii. Mai pu\in consum I;>i investi\ii inseamna scaderea ocuparii. lar scaderea economiilor inseamna crel;>terea ratelor dobanzilor, cost uri

15Document de lucru

de creditare mai mari ;;i sci3derea investi\iilor, toate acestea conducand la scaderea ocuparii.

Din aceste motive, crearea de locuri de munca suplimentare nu este un obiectiv realist pentru polilicile active de pia\a muncii. Obiectivul principal ar trebui sa fie acela de a utiliza la maximum poten\ialul existent al volumului de ocupare (In limitele succeselor ;;i e;;ecurilor politicilor economice, sociale ;;i de ocupare) in principal prin evitarea lipsei de fOl\a de munca potrivita. Un obiectiv similar este de a pregati (sau adapta) oferta de fOl\a de munca (resursele umane) pentru polen\ialele dezvollari ale volumului ocuparii in structura sa interna (indreptarea spre calificari sporile, 0 cre;;tere a fluctua\iei de personal, munca cu program redus, etc.). Schema 1.3 Polilici aclive

Nivel macro

POLITlCI ACTIVE BE PlATA ~1UNCII

Unstrumente:1 influenleaz3 indirect '-.,.

si marginal

servicii de plasare/mediere servicii de infonnare/consiliere profesionala ~ servicii de infOlTIlare despre piata muncii (statistici,

prognozc, analize) Volul11ul ocuparii promovarea formarii profesionale promovarea Illobi Iitatii geografice de ocupare promovarea de pregatire in vederea cautarii unui

loc de munca (job club) promovarea dezvoltarii de afaceri pe cont propriu subventionarea tcmporara a unor grupuri

dezavantajate subventionarea temporara a unor sectoare

econolllica specia le (constructii, agricultural M . " ." d . to" subvent!'ar.eMtIllPorara a ocuparii in anumite6 asurl paslve e pia ~ munc!! 1"1"

, . sltuatll . conoml e

Masurile pasive penlru pia\a muncii sunl un amestec de masuri. Au deopotriva elemente de politica de ocupare ;;i de polilica pietei muncii. Masurile pasive sunt alai micro-polilici (au 0 influen\a direcla asupra deciziilor referiloare la ocupare ale indivizilor) cat si macropolilici (conlribu\ia globala la fondul de ;;omaj ;;i pla\ile globale a indemniza\iilor de ;;omaj sunl a;;a-numi\ii "stabilizalori automa\i" ai cererii globale). De aceea, inluen\eaza volumul ;;i struclura ocuparii ~i/sau a ;;omajului atal direct cat ;;i indirect.

Instrumentele de politica disponibile conslau din urmatoarele:

16Document de lucru

contribu\iile la fondul de $omaj diferitele tipuri de indemniza\ii de $omaj (de tip asigurare sau de venficare a altor surse de venituri) subven\ii pentru angajare (in cazul in care subven\ionarea nu este de natura temporara sau nu este destinata imbunata\irii calificarilor/ abilita\ilor individului)

Politicile pasive de pia\a muncii au un impact indirect asupra volumului ocuparii $i/sau a $omajului ca $i politicile de ocupare:

Contnbu\iile la fondul de $omaj sunt ca $i impozitele. Banii disponibili pentru consumul privat, economii sau investi\ii se reduc. Cererea globala privata se va reduce corespunzator cu consecin\e negative asupra volumului de ocupare.

Plata indemniza\iilor de $omaj func\ioneaza invers. Persoanele care ar pierde retribu\ia prin pierderea locului de munca pierd doar 0 parte din suma respectiva de bani. Sunt obliga\i sa sacrifice 0 parte din consumul lor lunar. Cererea globala ($i volumul ocuparii) scade mai pu\in daca exista aceste indemniza\ii de $omaj decat in cazul in care acestea nu ar exista.

Masurile pasive pentru pia\a muncii au de asemenea $i un impact mai direct asupra ocuparii $i/sau a $omajului $i a deciziilor referitoare la ocupare ale indivizilor. Multe persoane aC\ioneaza lara a se gandi in perspectiva. Atata timp cat beneficiaza de indemniza\ii care nu sunt cu mull mai mici dedit un salariu, mul\i $omeri prefera sa nu se angajeze sau sa nu participe la vreo masura activa. De aceea este important ca beneficiile sa fie astfel concepute incat sa stimuleze beneficiarii de indemniza\ii de $omaj de a-$i cauta activ un loc de munca ;;i de a participa la masuri active. Este de asemenea important de a crea un stimulent pentru suplimentarea veniturilor prin acceptarea de munci ocazionale, cu program redus, sau pe durata limitata .

Aceste stimulente pot fi create la modul urmator:

prin oferirea de i~demniza\ii mai scazute decat sumele care s-ar putea ob\ine prin angajare legala. In acest sens, este mai important ca indemniza\iile de ;;omaj sa fie corelate cu posibilita\ile de venituri actuale sau posibile in viitor decat sa fie corel ate cu veniturile ob\inute in trecut. prin platirea de indemniza\ii mai ridicate in timpul participarii la masuri active prin deducerea din indemni'za\iile normale doar a unei par\i din venitul ob\inut din presta rea de munci ocazionale, cu program redus, sau pe durata limitata.

Eficacitalea acestor stimulente este importanla din aile motive. in prezent pia\a muncii se confrunta cu 0 grava neconcordan\a intre calificarile oferite de persoanele allale in caularea unui loc de munca $i calificarile pe care Ie pretind angajatorii. Este de asemenea 0 neconcordan\a in ceea ce prive$te condi\iile oferite de angajatori ;;i condi\iile pe care $i Ie doresc persoanele aflate in cautarea unui loc de munca. Dar, alata timp cat angajalorii nu gasesc personalul de care au nevoie, ace;;tia nu vor putea crea mai multe locuri de munca. Aceasla neconcordan\a este oricum dificil de depa;;it.

17Document de lucru

Este dezastruos daca aceasta neconcordan\a este sus\inuta de masurile pasive pentru pia\a muncii.

Schema 1.4 Politici pasive

Ni,~1 macro si Nivelll1icro

POLITICI PASIVE DE PlATA MUNCH

Influenleazii direct ~i/~ indirect lnstrumente:

contriblltie la fondul de somaj V oIU1l1ul si structura ocuparij diferite npuri de indell1nizatii de somaj

toate subventiile de oClIpare daca subventia nu este de natura temporara sau daca calificarile beneficiarilor IlU sunt ill1bllnatatitc

7 Importanla oferirii unor servicii competente de ocupare

Serviciile publice de ocupare ~i politicile active pentru pia\a niuncii sunt privite in general ca fiind importante pentru bunastarea economica ~i sociala. Nu dorim sa atacam acest punct de vedere. Dar serviciile publice de ocupare au avul obiective necorespunzatoare

~i nu Ie-au fosl confirmate a~teplarile cu privire la impaclullor asupra ralei ~omajului.

Pe de alta parte, mulle servicii publice de ocupare inca nu au influen\al pozitiv la maximum posibil pia\a muncii. Nu esle suficient sa oferim mai mulla form are profesionala sau alte masuri ~omerilor. Acest lucru va fi doar 0 risipa de bani in cazulin care aceste mas uri nu vor fi concepute conform nevoilor idenlificate ale clien\ilor.

Eficacitalea tuturor masurilor active depinde holaralor de cunoa~terea nevoilor clien\ilor precum ~i a oporlunila\ilor lor. Orice gre~eala in identificarea acestor nevoi sau oportunita\i conduce de obicei la gre~eli corespunzatoare la plata indemniza\iilor, la recomandarile pentru angajare, sau participarea la masuri active.

18

8

Document de lucru

De aceea se recomanda

-~ acordarea atentiei maxime serviciilor de baza de inregistrare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca ~i a locurilor de munca vacante,

> integrarea cat de mult posibil a serviciilor legate de corel area cererii ~i ofertei de fol1a de munca, serviciilor de acordare a beneficiilor ~i serviciilor de selectare a persoanelor pentru participarea la masuri active.

In plus, identificarea nevoilor $i a oportunitatilor pentru fiecare din aceste doua grupe de clienti (persoane aflate in cautarea unui loc de munca $i angajatori) nu ar trebui sa se faca de agenti de ocupare dileri!i . Nevoile $i oportunitatile angajatorilor sunt unitatea de masura pentru nevoile ~i oportunita\ile persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.

~i invers, nevoile ~i oportunita\ile persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca sunt unitatea de masura pentru nevoile $i oportunita\ile angajatorilor.

Se recomanda de asemenea ca

.~ serviciile de ocupare sa integreze atat serviciile ce coreleaza cererea $i oferta de foqa de munca, serviciile de indemniza\ii (de acordare de sprijin financiar) ~i cele de selec\ie a persoanelor participante la masuri active, dar sa lucreze cu ambele paqi ale pie\ii muncii, atat cu angajatori, cat $i cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca.

PS: Textul de mai sus incearca sa prezinte pe scurt problema complexa a o.cuparii ~i a politicilor de pia\a muncii. Problema a lost prezentata pe scurt ~i foarte simplificat. Pentru toti colegii din cadrul serviciilor publice de ocupare este necesar mai mult studiu in acest domeniu. Pot fi umplute biblioteci intregi cu materiale tiparite in legatura ' cu acest subiect. 0 bro~ura care, cred eu, reprezinta 0 lectura u~oara pentru cei fara studii economice ar fi A.Baharrell: Unemployment and Job Creation, Macmillan, 1992

Rezumat - Politici de ocupare ~i politici de piala muncii

a Politici de ocupare

politici macro-economice adresate categoriilor globale macro-economice (cererea global a de consum, investi\ia globala, etc.).

>- In principal influen\eaza indirect volumul $i structura ocuparii ~i/sau a $omajului. Rezultatul acestor politici asigura cadrul pentru impactul politicilor de pia\a muncii .

>- Instrumente de politica utilizate: politici fiscale (impozite, subven\ii), politici monetare (rate ale dobanzilor, rate de schimb valutar, oferta monetara), politici salariale (salariul

19

c

Document de lucru

minim, indexarea salariilor), politici sociale (varsta de pensionare, aloca\ia pentru copii, etc.), investi\ii In infrastuctura publica, promovarea exporturilor, etc ..

b Politici de piata muncii

macro- :;;iisau micro-politici adresate deciziilor referitoare la ocupare ale indivizilor (persoane aflate In cautarea unui loc de munca, persoane ocupate, angajatori, etc.), puse In aplicare prin intermediul indivizilor.

~ in principal influen\eaza direct volumul $i structura ocuparii :;;ii sau a :;;omajului (cel putin pe durata implementarii).

~ Instrumente de politica utilizate politicile $i serviciile "active" de pia\a muncii politicile de sprijin material sau de lnlocuire a altor forme de venit pentru $omeri

(deseori denumite ca masuri "pasive" de pia\a muncii) politicile care lncearca sa influen\eze participarea persoanelor pe pia\a muncii (

$colarizareiinstruire, formare, pensionare, munca cu frac\iuni de norma, etc.) legisla\ia muncii.

Politici "active" de pia\a muncii .. . micro-politici care lncearca sa aduca imbunata\iri calificarilor ocupa\ionale ale indivizilor

(In cel mai larg sens posibil) $i de aceea $i oportunita\ilor acestora (competitivita\ii lor) de pe pia\a muncii (ocupare). Obiectivul principal este de a "maximiza" utilizarea poten\ilalului existent (condi\ionat de succesul sau declinul politicilor economice, socia Ie sau de ocupare), In principal evitand lipsa de resurse umane potrivite. Un obieCliv similar este acela de a pregati (sau adapta) oferta de for\a de munca (resursele umane) pentru extinderea poten\iala a volumului de ocupare sau pentru modificari In structura sa interna (trecerea la calificari mai lnalte, fluctua!ie mai rapida a schimbarii locului de munca, munca cu frac\iuni de norma, etc. ).

,.. Influen\eaza volumul :;;iisau structura ocuparii $i a $omajului In special direct (In timpul implementarii)

,. Influen\eaza mai mult marginalvolumul ocuparii fara subven\ii

~ Instrumente de politica: servicii de mediereiplasare (corel are lntre cererea $i oferta de for\a de munca) servici i de informare :;;i consiliere profesionala servicii de informare piata muncii promovarea formarii profesionale (incluzand formarea continua) promovarea mobilita\ii (geografice) de ocupare promovarea de instruire in tehnici de cautare unui loc de mundi (job club) promovarea dezvoltarii de afaceri pe cont propriu

20

1

Document de lucru

subven\ionarea temporara a unor grupuri dezavantajate

subven\ionarea temporara a unor sectoare economice speciale (construc\ii,

agricultura)

subven\ionarea temporara a ocuparii Tn anumite situa\ii economice

de exemplu pe perioada de tranzi\ie la economia de piala prin subvenlionarea a$a-numitor "societa\i de ocupare" cu obiectivul de a pregati Tntreprinderea $i/sau infrastructura publica pentru poten\ialii investitori particulari

de exemplu subven\ionarea muncii cu frac\iune de norma in timpul unei reduceri temporare a cererii .

d Politici "pasive" de pia\a muncii = politici la nivel micro (influen\eaza direct decizia referitoare la ocupare a indivizilor)

cat si la nivel macro (contribulia globala la fondul de $omaj precum $i pla\ile globale a indemniza\iilor de $omaj sunt a$a-numi\ii "stabilizatori automa\i" ai cererii globale)

~ Influen\eaza direct $i indirect volumul $i structura ocuparii $i/sau a $omajului.

~ Instrumente de politica: contribu\iile la fondul de $omaj tipuri diferite de indemniza\ii de $omaj (de tip asigurare sau pe baza verificarii altor surse de venit) toate subven\iile de ocupare daca subven\ionarea nu este de natura temporara sau daca nu sunt Tmbunata\ite calificarile beneficiarilor.

B Piata muncii. Definitii - Functionare - Situatii J " ,

Introducere

Producerea de bunuri si servicii necesita trei tipuri de resurse:

"pamant" pentru agricultura si pentru exploatrea altor resurse naturale ca titei, minereuri etc.,

"capital" precum unelte si utilaje, incluzand tehnologie sau know how tehnic,

"muncal! cunostintele, priceperile, puterea pshica si motivatia fiintelor umane.

Cum aces!e resurse sunt intotdeuna si pretutindeni "insuficiente", aceasta inseamna ca nu este suficient sa se produca toate bunurile si serviciile pe care oamenii si-ar dori sa Ie aibe, ci este necesar ca aceste resurse sa fie organizate si conduse intr-un astfel de mod inca! sa fie maximizate rezulta!ele.

21Document de lucru

"Gestionarii" acestor resurse sunt fie "planificatori" guvernamentali (in economiile planificate centralizat), fie "pietele" (in economiiile de piata) sau 0 combinatie a acestor doua. Chiar si tarile dedicate controlului si planificarii productiei lasa 0 buna parte din conducere "forte lor pietii" , deoarece nici un plan nu poate preconiza exact toate resursele disponibile. Pe de alta parte, toti cei care sprijina sistemul "pietii libere" recunosc ca este bine-venita implicarea sporadica a guvernului in ghidarea "pietii libere".

Serviciul Public de Ocupare (SPO = ANOFM) reprezinta unul din acesti "conducatori" care organizeaza aceste resurse si conduc fortele pietii pentru binele intregii societati . SPO nu coordoneaza si nu distribuie pamant sau bunuri de capital. SPO joaca un rol decisiv in domeniul resurselor umane. Astfel SPO furnizeaza servicii de plasament si/sau fumizare de informatii si indnumare in toate aspectele legate de ocupare.

Functionarii SPO sunt astfel ca niste agenti de bursa sau consultanti. Ei joaca rolul de intermediari intre angajatori si persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, dar si intre persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si institutiile de pregatire, etc .. In majoritatea tarilor, nu exista suficiente locuri de munca vacante pentru a putea absorbi toate persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, mai ales absolventii neexperimentati sau muncitorii necalificati. Oricum, in toate aceste tari afectate de somaj, lipsa unui loc de munca este insotita de 0 lipsa acuta de calificari, ceea ce inseamna ca piata nu poate furniza atatia lucratori calificati cate locuri vacante sunt pentru pozitii ca: medici, profesori, tehnicieni, sau altele asemanatoare. SPO mai au un rol important in invingerea acestor dezechilibre structurale ale pietii muncii. Chiar daca oportunitati de angajare pot fi create numai prin "investitii", care sunt dincolo de controlul direct al SPO, SPO au un rol "indirect" foarte important, in crearea de posibilitati de angajare. Deja funcliile traditionale ca plasare, analizele profesionale si cele despre piata muncii , indrumarea profesionala , etc. sunt decisive pentru mobilizarea maxima a potentialului 'de productie al capitalului deja investit, si aceste functii reprezinta un aspect important al "climatului de investitii " al unei tari.

De asemenea, functiile traditionale ale SPO reprezinta 0 preconditie pentnu functiile mai moderne ale acestora, si anume pregatirea si implementarea asa-numitelor "masuri active pentru piata muncii", a caror tinta este ca din cand in cand sa infuenteze direct volumul si structura pietii muncii.

Oricum SPO, pot juca efectiv aces! rei, numai daca inteleg cum functioneaza piata muncii.

Piata muncii - definitie2 , ,

PlATA MUNCII este si piata pentru "servicii de ocupare" solicitate de catre producatori/furnizori de bunuri/servicii, acestea din urma fiind necesare pentru consum, investitii , sau scopuri de export.

22Document de lucru

Ca orice "piata", PlATA MUNCII consta din doua parti, partea de "CERERE" si partea de "OFERTA". PlATA MUNCII este "piata" care combina CEREREA si OFERTA de forta de munca pentru a determina rate de remunerare si alte conditii de munca pentru care at at angajatorii cat si persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt pregatiti sa incheie un contract de munca.

Partea de "CERERE" a pietii muncii este reprezentata de toti angajatorii si viitorii angajatori care ar dori sa angajeze mai mult sau alt personal (muncitori, functionari) pentru a lucra pentru ei in schimbul platilor salariale si/sau alte beneficii acordate de catre angajator (transport, gazduire, ingrijiri medicale, plati in natura, etc.).

Partea de "OFERTA" ("FURNIZARE") a pietii muncii este constituita din toate persoanele care ar dori sa munceasca pentru alte persoane, intreprinderi sau institutii (angajatori) pentru a obtine ceva in schimb (salarii, etc.).

FURNIZORII de munca includ atat persoanele deja angajate cat si persoanele in cautarea unui contract de munca, somerii. CEREREA de forta munca cuprinde atat posturile si locurile de munca ocupate cat si locurile de munca vacante.

De aceea, partea de OFERTA - FURNIZARE a pietii muncii cuprinde intreg potentialul de FORTA DE MUNCA si anume:

angajatii salariati

somerii (inregistrati sau nul

muncitori pe cont propriu (autorizati sau membrii ai unei cooperative)

familiile lucratorilor (neplatite).

Partea de CERERE a pietii muncii cuprinde intregul POTENTIAL DE OCUPARE A UNUI LOC DE MUNCA , si anume

posturile existente si locurile de munca ocupate de muncitori si functionari, sau lucratori pe cont propriu.

posturi si locuri de munca vacante (aduse sau nu la cunostinta serviciilor de ocupare).

Piata muncii 'TOTALA" - continand atat partea de cerere cat si cea de furnizare - poate fi "DEZAGREGATA" in asa-numitele piete de munca "PARTIALE", si care sunt piete de munca acoperind diferite:

segmente profesionale sau categorii profesionale (piete pentru calificari si/sau profesiuni anume). arii geografice ( piete de provincii, judete, orase sau comune)

3

Document de lucru 23

sectoare economice (primar sau agricol, sectorul de paduri si minerit, secundar sau industrial, cu impartire ulterioara in industria otelului si a fierului, textile, constructii, etc. tertiar, cel al serviciilor).

conditii de munca (de exemplu piete pentru norma intreaga sau fractiuni de norma, munca obisnuita sau in schimburi , munca pe perioada determinata sau nedeterminata).

PlATA MUNCII se poate divide de asemenea in PIETE OFICIALE si NEOFICIALE. Piata oficiala este afectata de obicei de prevederi sau clauze de functionare, fie reglementari legale, contracte colective, sau niste standardizari profesionale, in timp ce de pe pieta neoficiala lipsesc astfel de reglementari .

Piata muncii ca un sistem de cerere i oferta Somajul este, in toata lumea, 0 problema loarte serioasa economica si sociala si nici intrun caz nu se limiteaza la tarile in curs de dezvoltare sau in tranzitie . Somajul nu este singura problema de pe piata muncii careia trebuie sa-i faca fata majoritatea tarilor. De lapt, supraoferta de munca poate ascunde cu usurinta alte dezechilibre fundamentale ale pietii muncH care ar putea si ar trebui atacate mai intai . De exemplu, ar trebui sa se acorde mai intai atentie lipsei de calificari (care exista in orice tara simultan cu supraoferta cantitativa general a de persoane all ate in cautarea unui loc de munca) pentru a obtine 0 scad ere a supraolerte i.

Chiar tarile afectate cel mai tare de somaj se confrunta cu astfel de lipse de calificari, ca de exemplu lipsa de forta de munca calificata in general, sau numai in anumite zone geografice (de exemplu la sate) , in unele sectoare economice, in anumite segmente profesionale, pentru locurile de munca mai putin atractive din cauza conditiilor de munca (de exemplu munca in schimburi) , sau pentru prolesii anume (doctori in medicina, profesori , tehnicieni telecomunicatii, etc.).

Multi oameni nu cred ca apar locuri de munca vacante peste tot si oricand, dar 0 analiza profunda va demonstra valabilitatea acestui fap!. Oportunitatile de locuri de munca nu sunt suliciente pentru a absorbi pe toti aceia care ar dori sa munceasca, dar totusi exista. Problema este ca majoritatea locurilor de munca vacante nu sunt accesibile somerilor, sunt preferati acei care au deja un loc de munca (si posibil 0 olerta pentru un loc de munca alternativ) . Exact aici este punctul in care trebuie sa intervina masurile active pentru piata muncii .

Acest studiu se limiteaza la 0 discutie despre politici de piata muncii, ci ar dori sa explice in primul rand de ce apare somajul si ce ar putea Ii facut pentru a-I micsora . Aceasta necesita o privire mai atenta a lactorilor care determina cererea si oferta de munca.

24Document de lucru

In primul rand, este important de observat ca piata muncii nu este izolata fata de celelate piete. Din contra, piata muncii are legatura cu pietele pentru bun uri si servicii, dupa cum cererea de forta de munca va fi in legatura directa cu cererea global a de bunuri si servicii. Piata muncii este deci legata de pietele financiare, dupa cum productia de bunuri si servicii este functie de dobanzi bancare.

a Cererea de forta de munca

- in cadrul unei tari depinde de "cererea globala" de bunuri si servicii efective in cadrul respectivei tari, fie aceasta cerere venita din interiorul sau exteriorul (exporturi) unei tari.

Cererea globala si ca urmare nivelele de ocupare in cadrul unei tari sunt determinate de 0 mare varietate de factori incluzand:

marimea si structura populatiei (cu cat sunt mai multi oameni cu atat mai multe bunuri si servicii sunt necesare, dar rezultate aditionale necesita investitii aditionale si putere de cumparare aditionala din partea populatiei)

cantitatea si structura resurselor de capital (cu cat este mai productiva structura de capital cu atat mai multa productie este posibila )

consumul privat (consumul privat este de obicei cal mai mare factor de cerere : consumul privat este, in schimb, functie de venitul privat, proprietate, distributia veniturilor, anticiparea veniturilor viitoare, nevoi, nivele de satisfacere a nevoilor, factori psihologici, etc.) consumul statului (cu cat este mai mare consumul efectuat de stat cu at at mai mare este cererea statului, insa de obicei pe cheltuiala consumului privat )

cererea de export (competitia internationala este cruda si exporturile depind de cornpetitivitatea economiei impotriva mai multor competitori internationali) tehnologie si "know how" ( teoretic, tehnologia si "know how-ul" permit productia acelorasi rezultate utilizand mai putina forta de munca. Dar in practica, rationalizarea si inovatia au crescut nivelul de ocupare in intreprinderile novatoare, si au cauzat exces de forta de munca in intreprinderile si tarile care au incercat sa intarzie inovatia)

25Document de lucru

factori de mediu inconjurator (mediul inconjurator este atat un furnizor de materii prime, dar si un recipient de reziduuri foarte des toxice i de asemenea un bun de consum capacitatea de a conserva mediul inconjurator a devenit un factor important pentru dezvoltarea economiei )

productivitatea muncii (munca este cu atat mai productiva cu cat capitalul investit este mai mare si cu cat este mai mare productivitatea capitalului : ca si tehnologia si knowhow-ul, productivitatea muncii are aspecte pozitive si negative in ceea ce priveste forta de munca, dar ca si inovatia in general , intarzierea cresterii productivitatii muncii mai degraba cauzeaza somaj decat sa il previna)

salarii si venituri (salariile sunt in acelasi timp 0 preconditie pentru cerere de consum si costuri de productie ).

Cererea de forta de munca nu este 0 cerere in sine, este 0 cerere "derivata" , ceea ce inseamna ca forta de munca este necesara pentru bunurile si serviciile pe care Ie poate produce. Productia de bunuri si servicii nu se efectueaza doar pentru "scopul social" de asigurare de ocupare si venituri populatiei lipsite de loc de munca.

Productia are sens numai in cazul in care exista 0 CERERE pentru bunurile si serviciile produse, aceasta insemnand ca exista 0 NEVOIE pentru tipul si cantitatea de bunuri si servicii prod use COMBINATA CU PUTEREA DE CUMPARARE. Sau, cu alte cuvinte, cererea de forta de munca' depinde de productia estimata de catre angajatori , iar acesta estimare de productie depinde de vanzarile preconizate de catre angajatori.

La producerea de bunuri sau servicii nu se utilizeaza numai forta de munca. Munca trebuie sa fie combinata cu cu alte admisii , cum ar fi resursele naturale (pamant, apa , lumina soarelui , minereuri, paduri , etc.). Datorita progresului tehnic, resursele naturale devin din ce in ce mai putin importante in comparatie cu resursele de capital (masini, unelte , materii prime prelucrate, bunuri semi-finisate, "know-how", etc.).

In combinatia tuturor resursele, forta de munca va fi utilizata functie de "costul sau relativ" in comparatie cu pamantul sau capitalul sau chiar cu minimum necesar. Pretul fortei de munca, si anume recompense, salarii , sau alte beneficii adiacente, este decisiv pentru cantitatea de forta de munca utilizata in procesul de productie. Cu cat sunt recompensele mai mici, cu atat mai multa forta de munca va fi utilizata (relativ) in comparatie cu pamantul sau capitalul.

Forta de munca, oricum, nu este "omogena". Nu orice lucrator poate presta orice sarcina profesionala pentru satisfactia angajatorului sau spre cea a consumatorului. Lucratorii in sine, fara pregatire, experienta si 0 atitudine "corecta" fata de munca, nu pot obtine rezultate notabile. Cel care Ie poate obtine este lucratorul calificat, cu experienta si motivat, care poate utiliza eficient resursele de pamant si de capital. Acesta este motivul pentru

26

c

Document de lucru

care majoritatea oamenilor needucati, nepregatiti, neexperimentati , si fara obiceiul de a munci duc lipsa unui loc de munca, in timp ce oamenii calificati si motivati isi gasesc imediat.

Politicile pietii muncii propuse ar putea furniza resursele de forta de munca in cantitatea si structura cerute de procesul de productie , productia suplimentara presupusa ar putea fi vanduta fie intern , fie ca exporturi.

Oportunitati noi de ocupare pot fi create numai prin investitii de capital. Investia (intema) suplimentara este posibila numai pe cheluiala consumului (intern) , sau trebuie sa vina din partea unor investitori externi(straini ). Orice investie este 0 decizie economica, foarte rar ea fiind doar 0 expresie de simpatie pentru 0 tara . Investitia este functie directa de preconizarile de profit (cu cat sunt mai rnari aceste preconizari, cu atat mai mare este investitia) si functie inversa de dobanzile reale (cu cat sunt rnai mici aceste dobanzi cu atat mai mare este investitia), investitorul asumandu-si riscul ca rezultatele aditionale de productie vor putea Ii vandute.

b Oferta de forta de munca

este - ca cererea de forta de munca - determinata de diferite componente:

Remuneratia pentru munca trebuie sa fie suficienta pentru a permite lucratorului sa-si pastreze capacitatea de munca. Daca lucratorul nu ar fi capabil sa acopere cheltuielile suplimentare legate de locul de munca (costul transportului, al mancarii), acesta ar sta mai bine acasa si ar incerca sa 'gaseasca mijloace de trai prin alte activitati . Peste un anumit nivel, oameni i sunt pregatiti sa lucreze cu atat mai rnult si mai bine cu cat sunt mai mari recornpensele si cu cat sunt mai bune conditiile de munca sau de promovare in cariera ..

Oricum, fiintele umane nu lucreaza numai pentru recompense materiale. Oamenilor Ie place sa fie partea productiva a societatii , sa se intalneasca cu alti oameni la locul de munca, sa obtina satisfactie personala din rezolvarea problemelor profesionale , si au nevoie sa fie respectati de catre ceilalti pentru perforrnanta lor profesionala.

Ocuparea are de aceea un aspect economic (mijloace de trail si un aspect personal sau social (autoaprecierea, aprobarea celorlati).

Cum se reduce somajul ?

Crearea de locuri de munca suplimentare este posibila doar prin investitii aditionale in pamant, utilaj. si pregatirea personalului. Orice astfel de investitie este 0 afacere riscanta , deoarece nu exista nici 0 garantie ca toata productia suplimentara care se produce se poate vinde la preturi care sa acopere costurile investitiei. Investitiile de acest gen s-a dovedit ca atrag cu mare dificultate alte tari, pentru ca acestor tari Ii se impun, in afara

27

Document de lucru

riscului existent, alte obstacole ca intarzieri in procesul de inmatriculare a societatilor, legi de impozitare neatractive, proceduri birocratice greoaie de schimb, si alte restrictii.

In general, dupa cum nimeni nu stie cum va arata viitorul in ceea ce priveste cererea de consum, schimbari frecvente in cantitatea si calitatea productiei (restructurare economical sunt un raspuns normal la orice schimbare de nevoi , preferinte si putere de cumparare, chiar si la orice schimbari de tehnologie (progres). Aceste schimbari sunt mai dureroase daca sunt amanate, si mai putin problematice, uneori cu greu de observat daca sunt anticipate. Modificarile structurale nu se intampla numai la prescriptia FMI sau Bancii Mondiale, ci reprezinta 0 necesitate economica si sociala.

Schimbarile economice necesita de asemenea schimbarea si a muncitorilor. Aceasta schimbare se poate aplica cunostintelor, calificarilor sau priceperilor, comportamentului la locul de munca sau conditiilor de munca. Unii vor trebui doar sa improspateze ceea ce au invatat la scoala, unii vor trebui sa-si rid ice sau sa-si largeasca calificarile, unii vor trebui sa invete calificari complet noi deoarece calificarile pe care Ie detin nu mai sunt necesare, altii vor trebui doar sa lucreze la ore diferite, in alta intreprindere sau in alt sector, sau in alt oras.

SO au un rol decisiv in ceea ce priveste forta de munca si schimbarile economice, fie ajutand oamenii care sunt pregatiti pentru 0 angajare imediata sa-si gaseasca un loc de munca, sau ajutandu-i pe aceia care nu sunt pregatiti sa dobandeasca anumite calificari care Ie sunt cerute. Astfel de asistenta ar putea fi intruirea teoretica si practica, stagiatura, sau alte programe si activitati care fac persoana aflata in cautarea unui loc de munca un "competitor"" real pentru locurile de munca vacante existente si potentiale. Multi oameni nu necesita asistenta directa, ei avand propriul mod de a-si asigura informatii corecte, complexe si de ultima ora despre piata mundi .

Ce este important de observat, este ca crearea unor oportunitati productive suplimentare de locuri de munca ( prin investitii) depinde din ce in ce mai mult de a ave a la dispozitie forta de munca calificata si motivata la un cost competitiv, si ca aceasta forta de munca sa fie dornica si in stare de a se adapta la schimbarile din procesul de productie .

Masurile active pentru piata rnuncii si serviciile de ocupare sunt de aceea necesare nu numai pentru a face fata unei crize a pietei muncH, dar sunt 0 parte esentiala a infrastructurii in fiecare context economic, fie acela prosperi tate sau recesiune.

Tipurile !1i cauzele !1omajului

a Inaptii pentru angajare

Acestia sunt persoane care ar dori sa munceasca dar nu pot pentru ca au hadicapuri fizice sau mentale care fac neatractiva sau chiar imposibila angajarea lor de catre agentii economici din sectorul privat. Persoanele cu astfel de handicapuri exista, dar foarte multe

4

28Document de lucru

dintre acestea pot deveni potriviti pentru angajare cu costuri de adaptare la locul de munca relativ scazute si eforturi simple, cu servicii aditionale (transport, rampe), sau cu clauze si conditii de angajare diferite (pauze suplimentare, post cu fractiuni de norma, etc.).

In general, angajatorii ezita sa recruteze orice persoana cu nevoi speciale, si este sarcina SO si a politicilor de piata muncii sa asigure serviciile de informarelconsiliere si sa compenseze costurile aditionale pentru angajarea persoanelor cu nevoi speciale.

In viata economica de azi, rapida si complexa, angajatorii tind sa extinda termenul de " inapt pentru angajare" persoanelor cu atitudine si comportament necorespunzatoare fata de munca, intrucat cal itatile sociale si comportamentale devin din ce in ce mai importante pentru din ce in ce mai multe locuri de munca (nu numai in sfera serviciilor). SO ar trebui sa identifice astfel de deficiente non-tehnice din cadrul calificarilor persoanei aflate in cautarea unui loc de munca si sa faca aranjamente de consiliere saulsi pregatire psihologica.

b !;)omaj ocazional (frictional)

In orice moment si chiar independent de contextul economiei sau al pietii muncii , se pot gasi (temporar) persoane neocupate care:

schimba locul de munca cu altul

schimba locatia cu 0 alta

cauta un prim loc de munca dupa terminarea scolii , calificarii, universitatii,

serviciului militar, etc.

re-angajarea dupa concediu de maternitate, calificare, boala, etc.

etc.

In limpul unei recesiuni, este dificil de idenlificat daca 0 persoana este efectiv competitiva pe piata muncii iar somajul acesteia este de natura "Iemporara" sau "Irictionala". Se intampla frecvent ca persoane compelitive in principiu sa nu reuseasca in momentul cand ar putea fi recrutate, astfel somajul lor tinde sa devina din ce in ce mai prelungit. Cu cal 0 persona ramane mai mult timp lara loc de munca cu alat este aceasta mai putin atractiva pentru angajatori.

Functia tradilionala de "plasare" a SO a foat creata sa lucreze exclusiv cu somaj ocazional. Sarcina sa principala era de a reduce timpul necesar pentru cautarea unui loc de munca si sa faciliteze procesul de "potrivire".

Chiar daca in prezent SO trebuie sa aiba in atentie mai mult "potrivirea" intre persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si posturile vacante decat plasarea solicitantilor pregatiti pentru incadrare imediata, functia de "plasare" ramane cea mai imortanta functie a SO, chiar daca sunt posibile putine plasamente. [vezi separat sludiul despre "Plasare -Rolul si functia sa in perioade de somaj si restructurare economica "J .

29

c

Document de lucru

$omaj sezonier

Unii lucratori sunt someri in aceeasi perioada a anului in fiecare an, de exemplu lucratori de la drumuri-transport in timpul sezonului nefavorabil, sau sunt angajati numai pentru cat eva luni pe an, de exemplu culegatorii , recoltatorii ,etc .. Chiar daca somajul sezonier este limitat numai la anumite grupuri din cadrul fortei de munca, acesta are un impact asupra intregii economii din cauza interdependentei intre toate activitatile economice . De exemplu, somerii sezonieri vor cheltui mai putini bani in restaurante (determinand somajul ospatarilor), sau in berarii si asa mai departe.

SO nu poate crea locuri de munca pentru somerii sezonieri. Oricum , acestea ar trebui sa informeze despre caracteristicile somajului sezonier. De asemenea, acestea ar trebui sa faciliteze (re)recrutarea si procedurile de concediere.

Servicii de inregistrare in grup externe pot fi asigurate la sfarsitul fiecarui sezon. Poate fi organizata re-mobilizarea lucratorilor sezonieri si consilierea acestora la negocierile pentru transportulla locul de munca, cazare si masa.

In plus, somerul sezonier poate fi luat in considerare pentru angajare in perioadele dintre sezoanele active, sau in vederea programelor de locuri de munca subventionate.

d $omaj ciclic

Somajul ciclic are aceasta denumire deoarece este asociat cu "ciclul economic", suisurile si coborarile din cadrul activitatii economice. Perioadele de prosperitate insotite de cresterea consumului si dezvoltarea de noi fabrici si echipamente (pentru care se fac mari angajari) sunt urmate de perioade de recesiune insotite de somaj.

In principiu, aceste lucruri se datoreaza fluctuatiilor cheltuielilor care au loc in cadrul economiei. Dupa cum marimea cheltuielilor depinde, in special in economiile de piata, de decizia luata de un numar mare de indivizi si de intreprinderi precum si de guvern (politica de impozitare, politica de salarizare, cheltuielile guvernului, acordarea de bani " etc.), nu exista nici 0 garantie ca acestea vor ajunge exact cat sa absoarba (sa cumpere) toate rezultatele .

In cazul in care volumul de cheltuieli es!e sub aces! volum necesar de acoperire a tuturor rezultatelor (produse/servicii), cateva din aceste produse/servicii vor ramane nevandute, producatori i vor stopa productia si nu vor mai dari sa deschida noi intreprinderi .

Somajul ciclic poate fi stapanit prin oprirea fluctuatiilor volumului de cheltuieli. Guvernul ar putea fie influenta volumul de cheltuieli al investitori lor sau al consumatorilor prin modificarea impozitelor, de exemplu, fie ar putea compensa variatiile cheltuind el insusi mai mult, de exemplu prin constructia de drumuri, etc .. Oricum, recent, guvernele cu debite

30Document de lucru

foarte mari au avut dificultati mari la mobilizarea resurselor bugetare pentru a mentine nivelele de cerere globala sau chiar sa scoata economiile din recesiune.

Chiar daca somajul ciclic "deschis" este 0 problema serioasa mai ales in economiile de piata, si economiile planificate centralizat au trebuit sa faca fata perioadelor de prosperitate si de recesiune. Planificatorii guvernelor centralizate ar putea , in teorie, sa mentina un anum it nivel de productie, dar puterea lor de influenta la nivelul consumului individual este, oricum, limitata. In plus, toate tarile trebuie sa faca fata variatiilor din cadrul vanzarilor la export.

De aceea, chiar si in tarile socialiste, 0 anume cantitate de bunuri ramane nevanduta cu consecintele respective asupra productiei. Principala diferenta in raport cu economiile de piata a fost ca nici un lucrator nu a ramas fara loc de munca in perioade de restructurare, ci doar transferat la 0 alta intreprindere sau in alta regiune.

Oricum , a fost demonstrat ca a mentine lucratori care nu au de lucru sau nu au suficient de lucru, reprezinta cea mai ineficienta si mai scumpa metoda de "protectie impotriva somajului ". Aceasta procedura ca lucratorul sa-si primeasca recompensele (salariul) in timpul "somajului la locul de munca" a fost decisiva pentru distrugerea competitivitatii economice a majoritatii tarilor din estul Europei.

Ceea ce se afirma aici nu inseamna ca ar trebui ca surplusul de muncitori sa fie aruncat in strada fara nici 0 protectie sociala. Dar a devenit evident ca societatile comerciale mai bine s-ar inchide daca cei care nu au de lucru vor continua sa merga la munca, in loc ca muncitorii disponibilizati sa primeasca beneficii materiale si sprijin cu ajutorul masurilor active ale pietii muncii.

In timpul perioadelor afectate de somaj ciclic, munca functionarilor SO este de obicei foarte fnustranta. Din ce in ce mai multi lucratori concediati yin sa se inregistreze avand putine sanse de a obtine un alt loc de munca.

o crestere neobisnuita a numarului persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si care yin sa se inscrie la serviciile de ocupare este un indiciu principal al unui inceput de recesiune. Serviciile de ocupare au responsabilitatea sa informeze despre toate aceste modificari ale pietii muncii, in special despre numarul persoanelor inregistrate, regiunea si sectonul economic de la cel mai recent loc de munca ala lor, si despre calificarile profesionale pe care Ie pot ei oferi altor angajatori.

Aceata informare este esentiala pentru actiuni politice adecvate, fie ele economice sau de ocupare in general , sau masuri active pentru piata muncii in particular. Programele temporare de locuri de munca subventionate, care sunt adecvate (care nu interfereaza cu oportunitatile de afaceri din secorul privat) si care includ formare pentru participanti, reprezinta un mijloc eficient pentru a pastra constanta cererea globala , pentru a mentine forta de munca ocupata, pentru a mentine si/sau ajusta calificarile corespunzatoare solicitarilor angajatorilor de forta de munca, .l pentru a mentine sau a dezvolta serviciile si bunurile de consum puse la dispozitie de catre stat.

31Document de lucru

e $omaj structural

Cand inrautatirea conditiilor devine permanenta si parte din structura economiei, atunci somajul este mai mult "structural" decat dclic. In asemenea conditii, guvernele nu pot rezolva problema prin simpla crestere a volumului curent de cheltuieli, pentru ca 0 astfel de crestere ar provoca mai degraba inflatie suplimentara fara alte efecte pozitive in creslerea economiei sau a ocuparii . Sunt necesare politid aditionale care sa modifice structurile economice neadecvate si sa dea la 0 parte celelalle obstacole din calea dezvoltarii economiei si a cresterii ocuparii. De aceea masurile active pentru piata mundi trebuie sa fie parte integranta a oricaror masuri de restructurare economica (intrucat problemele structurale includ structuri neadecvate ale pietii muncii si 0 functionare improprie a acesteia).

Somajul "structural" poate aparea atat din motive "cantitative" cat si "calitative" In majoritatea cazurilor, amandoua sunt interdependente si nu sunt diferentiate. Somajul "structural" poate fi cauzat de:

lipsa de investitii de capital

tehnologie neadecvata (consumatoare de resurse de capital)

marfuri pentru export mono-strucurate (punerea unei baze prea mari pe marfuri cu adaos comerdal prea mic sau pe marfuri care sunt pe plan mondial in supra-oferta)

costul relativ al muncii in raport cu capitalul

cresterea populatiei/fortei de munca

nepotrivirea intre persoanele afiate in cautarea unui loc de munca si locurile vacante in ceea ce priveste

calificarile profesionale asa cum sunt ele oferite de catre persoana aflata in cautarea unui loc de munca si cele necesare obtinerii postului

distributia regionala (geografica) a fortei de munca si a oportunitatilor de ocupare

conditii de munca si clauze de angajre in acceptiunea persoanei aflate in cautarea unui loc de munca si cum sunt prezentate de potentialii angajatori

etc.

32 Document de lucru

Somajul structural este 0 reflectare a strcturilor economice si sociale neadecvate, si de aceea este imposibil de combatut numai cu ajutorul serviciilor de ocupare sau masurilor pentru piata muncii. Pe de alta parte, restructurarea este imposibil de efectuata fara servicii publice de ocupare competente, care sa usureze grautatile sociale ale somajului structural si care sa atace problema resurselor umane, mai preciS "nepotrivirea" intre persoana aflata in cautarea unui loc de munca si oportunitatile de angajare (viitoare).

Aditional , in afara rolulu i de informare si stabilire a masurilor, SO trebuie sa identifice fiecare "nepotrivire" dintre fiecare persoana aflata in cautarea unui loc de munca, sa creeze si sa implementeze masurile active pentru piata muncii, precum si sa corecteze greselile ulterior identificate.

5 ,Concepte utilizate in analiza pietei muncii

For1a de munca - reprezinta capacitatea de munca a omului, totalitatea aptitudinilor lui fizice 9i intelectuale, datorita carora el este in stare sa produca bunuri materiale 9i servicii sau sa participe la 0 activitate utila societalii.

Piala - totalitatea tranzacliilor ce se desfa90ara la negocierea cererii cu oferta, loc unde se stabilesc pre\uri , salarii, calitatea prestaliilor, modalita\i de plata , etc.

Piala muncii - este definita ca fiind spa\iul economic in care se intalnesc 9i se negociaza in mod liber cererea de forla de munca exprimata de catre delinatorii de capital (cumparatorii) ~i oferta f0r1ei de munca reprezentata de posesorii de for1a de munca (oferlan\ii) .

Cerere de for1a de munca - este formulata de delinatorii de capital (agen\i economici, institu\ii, etc.) 9i reprezinta nevoia de munca salariata ce exista la un moment dat.

Oferta de for\a de munca - corespunde numarului de persoane care doresc sa presteze 0 munca in conditii salariale.

Rata de activitate - reprezinta raportul procentual intre numarul de persoane active 9i numarul persoanelor in varsta de munca.

;>omeri nedeclara\i (rezerva muta) - reprezinta acea categorie a ~omerilor ce se afla in cautarea unui loc de munca dar nu sunt inregistrali la O.F.M.S.

Bazin de ocupare - reprezinta aria geografica ce regrupeaza un ansamblu de popula\ie activa ~i intreprinderi, institu!ii publice ~i alte unit!i , arie caracterizata prin anumite grupe de meserii, nivel de calificare, locuri de munca oferite .

33Document de lucru

Balan\a forlei de munca - reprezinta un instrument de analiza a forlei de munca in general ~i a resurselor de munca in special , care permite cunoa~terea poten\ialului uman.

a Pia\a muncii

Ca opera\ii de reglare a raportului cererii ~i ofertei de loc de munca putem enumera: Estimarea:;;i eviden\a ofertei :;;i cererii de f0rla de munca. Orientarea, recrutarea :;;i angajarea . Existen\a unu i sistem de institu\ii publice ce se impl ica pe piala munci i. Orientarea formarii profesionale, reconversia :;;i reintegrarea profesionala. Condi\ii de munca, igiena muncii, protec\ia muncii . Protec\ia social a a :;;omerilor. Negocierea colectiva.

IMPORTANT - Pia\a muncii se afla intr-un sistem de comunicare permanenta cu celelalte pie\e (vezi Anexa nr. 1): pia\a mijloacelor de produc\ie piala de capital piata bunurilor :;;i serviciilor Tn cadrul rela!iilor de interdependen\a dintre piala muncii :;;i piala bunurilor :;;i servicilor se disting trei situa\ii : ambele pie\e dezechilibrate : 0 > C :;;i C > 0 ambele pie\e echilibrate : C = 0 una din pie\e echilibrata : C = 0 :;;i cealalta dezechilibrata:O > C :;;i 0 < C

b Factorii ce ac\ioneaza pe pia\a muncii.

Factorii socio-economici :;;i demografici care influen\eaza pia\a muncii : Progresul tehnologic, retehnologizarea Productivitatea muncii Dinamica demografica Caracteristicile culturale :;;i comportamentale ale solicitan\ilor Nivelul de calificare Durata muncii Produclia:;;i capitalul Toli ace:;;ti factori cat :;;i allii neenumerali aici pot aC\iona i n sensu I cre~terii sau sciiderii cererii de forla de munca, acela:;;i lucru se poate intampla :;;i i n ceea ce prive:;;te oferta de for\a de munca.

Caracteristici ale pie\ei muncii

Multidimensionalitatea (dimensiuni demografice, psihologice, economice :;;1 educa\ional formative)

c

34Document de lucru

oEste 0 pia\a imperfecta, marcata de rigid ita\i naturale (sex,varsta, domiciliu, pregatire, etc.)

o Sunt pie\e ce necesita control $i reglementari legale (libertate de mi$care $i decizie a partenerilor sociali in ceea ce prive$te condi\iile de angajare, salariu, etc .)

oEste 0 pia\a negociata, contractuala (salariu, condi\ii de munca, igiena muncii, transport, negocierea Contractu lui Colectiv de munca)

oEste 0 pia\a structurata $i segmentata: - segmentare naturala pe criterii demografice (varsta, sex, re$edin\a, etc) ; - segmentare in func\ie de forma de proprietate (sector public, privat, mixt); - segmentare ocupa\ional - profesionala $1 educa\ionala . De altfel , pia\a muncii se poate divide in doua piele: o pia\a principala - competitiva caracterizata printr-un grad relativ ridicat de securitate a

locului de munca, nivelinalt de pregatire, salarii mari o o pia\a secundara - caracterizata printr-o anumita instabilitate a locului de munca,

calificare scazuta salarii mici cu un grad ridicat de risc.

d Func\iile pie\ei muncii

Pia\a muncii ca sistem de rela\ii intre partenerii sociali indepline$te urmatoarele func\ii : o Aloca $i realoca for\a de munca pe sectoare, ramuri de activitate , ocupa\ii , profesii $i

calificari in teritoriu. oEste productiv creativa, participativa, stimuleaza participarea la munca $i in func\ie

de performan\a se stabilesc nivelele de salarizare. o Repartizeaza $i distribuie veniturile din munca (rezultatele) intre plata fortei de

munca $i capital. oEste sociala intrucat asigura condi\ii de exercitare a drepturilor fundamentale la

munca, educatie, retribuirea muncii , calitatea vietii. . .

6 ,Principalii indicatori statistici ai pietei

Ace$ti indicatori masoara intensitatea unor fenomene $i procese pe pia\a muncii $i se pot grupa astfel :

a Indicatori de nivel :

o indicatorii resurselor de munca (popula\ia ocupata, popula\ia activa, resursele de munca, popula\ia in varsta de munca $i persoanele aflate in afara limitelor legale de varsta).

o indicatorii ocuparii fortei de munca. o indicatorii $omajului (rata ocuparii i rata $omajului) o indicatorii salarizarii (costului fortei de munca) . o indicatorii duratei muncii. o indicatorii condi\iilor $i ai conflictelor de munca.

Document de lucru 35

b Indicatori de structura: aceia~i indicatori de mai sus ce sunt structura\i dupa criterii cum ar fi : sex, grupe de

varsta , repartizare teritoriala , categorii socio-ocupa\ionale, ramuri de activitate, profesii, experien\a profesionala , marimea intreprinderilor, forme de plata, timpul lucrat.

c Indicatori deriva\i: sunt indicatori ce combina diferite criterii ~i caracteristici ale popula\iei (structura

popula\iei ocupate, pe regiuni , pe nivel de salari i. etc.).

7 Balanta f0rtei de muncii

Balan\a forjei de munca este un instrument de analiza a forjei de munca in general $i a resurselor de munca in special care permite cunoa~terea poten\ialului uman.

Balan\a forjei de munca reflecta nemijlocit influen\a pe care 0 au asupra ocuparii resurselor umane (vezi anexa nr. 3) :

- fluxurile materiale de resurse naturale $i de prod use; - fluxurile de servicii; - fluxurile financiare; - fluxurile informa\ionale privind decizii de politica economica la nivel macro dar $i la nivel micro; - fluxurile de forja de munca interne ~i interna\ionale; - gradul de utilizare a capacita\ilar $i fond uri lor de produc\ie; - randamente, productivita\i; - nivelul de valorificare a altar categorii de resurse decat forja de munca.

Pentru stabilirea balan\ei se utilizeaza ca surse:

- statistica demografica;

- statistica fortei de munca respectiv anchete anuale asupra fortei de munca in

intreprinderi ;;i 2lnchete anuale asupra forjei de munca in gospodarii; ,

- recensamantul populaliei;

-informalii ob\inute din surse administrative.

Indicatorii de baza ai balan\ei sun!:

- popula\ia totala;

- resursele de munca;

- popula\ia in varsta de munca;

- popula\ia activa civila;

- popula\ia activa civila ocupata;

- popula\ia in varsta de munca neocupata ;

- ~omeri;

- popula\ia in varsta de munca inactiva;

- rata de ocupare a resurselor de munca (grad de ocupare);

- rata ~omajului .

36Document de lucru

Popula\ia totala (Pt) reflecta numarul locuitorilor care au domiciliul pe raza administrativ teritoriala a unui sat, a unei comune, a unui ora~, municipiu, jude\, a unei \ari, a unui continent ori a planetei Paman!. Indicatorul este influen\at de rata natalita\ii , rata mortalita\ii respectiv a sporului natural (calculat ca diferen\a intre cele doua rate).

Resursele de munca (Rm) reprezinta acea categorie de popula\ie care dispune de ansamblul capacita\ilor fizice ~i intelectuale care-i permit sa presteze 0 munca utila intr-una din activita\ile care se desfa~oara in economia na\ionala.

Marimea indicatorului se determina astfel : (popula\ia in varsta de munca) - (pensionarii in varsta de munca ce nu lucreaza) - (persoanele in varsta de munca cu incapacitate permanenta de munca) + (salaria\ii sub ~i peste varsta de munca) + (alte persoane sub ~i peste varsta de munca care lucreaza) + (soldul mi;;carii interjude\ene).

Popula\ia in varsta de munca (Pvm) se determina prin insumarea a trei categorii de popula\ie

- barba\i 16 - 59 ani ;;i femei 16 - 54 ani - barba\i 60 - 61 ani ;;i femei 55 - 56 ani din agricultura (exclusiv salaria\i); - Mrba\i 60 - 61 ani ;;i femei 55 - 56 ani salariali .

Popula\ia activa civil a (Pac)se determina insumand :

- popula\ia acliva civila ocupata (salaria\i ~i nesalariali) din toate ramurile economiei

na\ionale;

- ;;omeri afla!i in plaia sau in aloca!ie de sprijin;

- ;;omeri de lunga durata carora le-a expirat orice forma de sprijin banesc, inscri;;i in

eviden\e pentru un loc de niunca;

- persoane aflate in eviden\a pentru un loc de munca.

Popula!ia activa civila ocupata (Paco) cuprinde loate persoanele care au oocupa\ie aducatoare de venit fiind incadrate intr-o activitate economica sau sociala in baza unui contract de munca sau desfa~oara 0 activitate pe coni propriu .

Paco nu cuprinde cadrele militare ~i persoanele asimilate acestora neangrenate in

activita\i economice (personalul M.Ap.N., M.I., S.R.I., militarii in termen), de\inu\ii ~i

salaria\ii organiza\iilor politice;;i ob~te~ti.

Paco cuprinde urmatoarele categorii de persoane:

- salaria\i care lucreaza in una din activitalile economiei na!ionale, la unitali din

secloarele: public, mixt, privat, cooperatist , ob~tesc ;

- patroni care conduc unita\i private ~i utilizeaza forla de munca salariata pentru

realizarea obiectivului activitalii lor;

- persoane fizice autorizale (Iucratori pe cont propriu);

- persoane care desfa~oara 0 aclivilale utila in gospodaria proprie (Iucratori familiali

neremunera\i).

Popula\ia in varsta de munca neocupata (Pvmn) se determina prin suma dintre :

37Document de lucru

- ;;omerii afla\i in plata sau in aloca\ie de sprijin;

- ;;omerii de lunga durata carora le-a expirat orice forma de sprijin ban esc, inscri;;i in

eviden\e pentru un loc de munca;

- popula\ia in varsta de munca inactiva (diferen\a dintre resursele de munca ;;i popula\ia

activa civila) .

$omeri (S) reprezinta persoanele apte de munca care nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor ~i care beneficiaza de ajutor de

~omaj ~i alte forme de proteC\ie sociala precum ~i de sprijin in vederea reintegrarii lor profesionale prin calificare ;;i recalificare.

Popula\ia in varsta de munca inactiva (Pvmi) cuprinde toate persoanele care nu au lucrat niciodata ~i care nu sunt nici in eviden\a in perioada de referin\a, aflandu-se in una din urmatoarele categorii de popula\ie:

- studen\i - persoane de orice varsta inactive economic care urmeaza orice tip de institut permanent de educa\ie, public sau privat, pentru instruire sistematic la orice nivel de educa\ie ; - persoane casnice - persoane de ambele sexe inactive economic, angajate in sarcini

gospodare~ti in propria casa (de exemplu so\ii sau alte rude care se ocupa de ingrijirea copiilor ~i de menaj); - persoane de ambele sexe inactive economic care primesc venituri din proprieta\i sau investi\ii, rente, pensii, alte drepturi ce pot decurge din activitatea anterioara; - persoane de ambele sexe inactive economic care primesc ajutor public sau privat ~i toate celelalte persoane care nu sunt cuprinde in categoriile de mai sus; - persoane angajate fara plata in cadrul comunita\ii sau care presteaza servicii in mod voluntar; - alte persoane angajate cu ziua in alte activita\i decat activita\i economice.

Rata de ocupare a resurselor de munca (RO ), denumit ~i grad de ocupare se calculeaza ca un raport intre Popula\ia activa civila ocupata (Paco) ;;1 Resursele de munca (Rm).

Paco R. O. = ---------------- x 100

Rm

Cu cat valoarea acestui raport cre;;te cu atat 0 parte mai mare din popula\ie este capabila sa-:;;i asigure un venit independent ~i sa participe la procesul de dezvoltare economica a \arii.

Rata ~omajului (Rs) este indicatorul ce se exprima prin raportul dintre ~omeri (S) ~i popula\ia activa civila (Pac).

S Rs = ---------------- x 100

Pac

Document de lucru 38

Aceasta rela\ie se poate adapta dupa caz i pentru calculul ratei omajului pe sexe, grupe de varsta, profesiuni, pe ramuri, pe localita\i, pe zone sau la nivel jude\ean

8 Cercetarea pietei muncii

Cercetarea pie\ei muncii are drept scop culegerea de informa\ii privind fenomenele i tendin\ele pe pia\a muncii Tn vederea prelucrarilor i punerea la dispozi\ia faclorilor interesa\i (O.F.M.S. , organisme de sinteza i interes local, agen\i economici , Tn scopul luarii unor decizii privind ocuparea for\ei de munca ~i combaterea ~omajului.

in practica cercetarea pie\ei muncii cuprinde trei etape distincte:

- Etapa I, de fixare a obiectivelor cercetarii.

- Etapa II, de construc\ie a unui model de analiza!.

- Etapa III, de obtinerea datelor.

Tehnici de investigare a pie\ei muncii

- sondajul;

- studiul de caz;

- focus grup-ul - focalizarea pe grupuri \inta.

Instrumente folosite Tn culegerea datelor:

- interviul;

- studiul documentelor;

- chestionarul.

Sondajul se efeclueaza pe e~antioane ca frac\iuni reprezentative ale unui ansamblu al popula\iei.

II Cap. II Servicii de ocupare

A Functiile Serviciului Public de Ocupare

Pana la momentul de fata, nu exista definitii unanim acceptate referitoare la politicile sau masurile pentru pia\a m~ncii. in special sChimbul interna\ional de informa\ii ~i experienle continua sa sufere din cauza problemelor de "Iimbaj" .

De aceea, un grup de expei\i de la

Organizalia Internalionala a Muncii - International Labour Organisation (ILO),

39Document de lucru

Asocia\ia Mondiala a Serviciilor Publice de Ocupare - World Association of Public Employment Services (WAPES), Comisia europeana - European Commission ~i de la Organiza\ia pentru Cooperare Economica :;;i Dezvoltare - Organ isation for Economic Cooperation and Development (OECD)

a incercat in 1995/96 sa promoveze un "Iimbaj" mai comun cu scopul de a crea 0 baza de date comparabila interna\ionala a serviciilor publice de ocupare. Chiar daca nu s-a emis nici 0 propunere finala , grupul a fost de acord asupra urmatoarelor aspecte:

in primul rand, este important sa se cada de acord asupra defini\iilor pentru politicile de ocupare, de pia\a muncii :;;i masuri active pentru piata muncii. Propunerile nu au fost generate dintr-un interes academic, ci doar datorita utilita\ii lor pentru a identifica :;;i descrie rolul, func\iile :;;i impactul Serviciului Public de Ocupare (SPO) asupra economiei, ocuparii :;;i securita\ii sociale.

Po/itici/e de Ocupare sunt privite ca macro-politici care influen\eaza volumul :;; i structura ocuparii :;;i/sau a omajului doar indirect insa decisiv, deoarece rezultatul lor asigura cadrul pentru un impact maxim al politicilor de pia\a muncii pe termen scurt :;;i mediu. Instrumentele de aplicare a macro-politicilor de ocupare sunt politicile fiscale , monetare, salariale i sociaIe adresate categoriilor macro-economice.

in cadrul politicilor de ocupare, Politicile de piata muncii incearca sa influen\eze direct volumul i structura ocuparii i;>i /sau a :;;omajului prin modificarea deciziilor referitoare la ocupare ale indivizilor (persoane aflate in cautarea unui loc de munca, angaja\i, angajatori, etc.).

Politicile de pia\a muncii cuprind toate politicile "active" de pia\a muncii, toate serviciilede acordare de sprijin financiar sau de inlocuire a veniturilor (denumite de obicei masuri "pasive" de pia\a muncii) i;>i toate politicile care incearca sa influen\eze participarea persoanelor la pia\a muncii (~colarizare/intruire , formare profesionala, pensionare , etc. ).

Masurile "active" de piata muncii (MAPM) incearca sa aduca imbunata\iri calificarilor/abilita\ilor ocupa\ionale (in cel mai larg sens posibil) ale indivizilor crescand astfel oportunita\ile aceslora (compelitivitatea) pe pia\a muncii. MAPM cuprind instruire, pregatire , formare profesionala, subven\ionarea ocuparii, informare :;;i orientare profesionala :;;i mediere/plasare sau alte servicii asemanatoare (cum ar fi sprijinul acordat pentru mutarea in alta localitate).

Organiza\ia penlru Cooperare Economica :;;i Dezvoltare imparte masurile active in Irei categorii (aile masuri decat medierea/plasarea sau informarea :;;i consilierea profesionala):

formare profesionala (cuprinde toate tipurile de formare, formare continua sau

recalificare)

instruire in tehnici de cautare a unui loc de munca

subven\ionare pentru angajare (subven\ionarea ocuparii).

40

1

Document de lucru

Chiar daca SPO au un impact asupra ocuparii ~i/sau a ~omajului la nivel macro ~i asupra politicilor de piala muncii (de exemplu prin furnizarea de informalii necesare pentru formularea acestor politici), grupul de lucru considera ca SPO se ocupa mai mult de politicile active de piata muncii ~i de cele referitoare la reintegrare ~i la acordarea de beneficii, deoarece principalii clienli ai SPO sunt indivizii ~i programele SPO sunt adresate, la nivel individual, persoanelor afiate In cautarea unui loc de munca ;;i angajatorilor.

Mai concret, funcliile urmatoare sunt considerate ca fiind funcliile SP02

- medierel plasare (sau corel are lntre cererea $i oferta de forla de munca) - informare ~i consiliere profesionala - programe sau masuri active de piala muncii - servicii de acordare de sprijin financiar (pentru ~omeri ;;i participanti la masuri active pentru piala muncii) - contribuire la formularea politicilor de ocupare ~i de piala muncii

Func\iile de mai sus vor fi explicate mai jos In detaliu :

Mediere/plasare

In clasificarea noastra, medierea/plasarea ar cuprinde toate serviciile care au ca obiectiv potrivirea/corelarea lntre oferta de forla de munca (persoane aflate In cautarea unui loc de munca, fie ~omere fie angajate ;;i dorind un alt loc de munca) $i cererea de forla de munca (Iocurile de rnunca vacante) fara a spori competitivitatea persoanelor aflate In cautarea unui loc de munca, fara a modifica condiliile locului de munca vacant ;;i fara a subvenliona In vreun fel solicitantul pentru a fi angajat sau locul de muncii (angajatorul) - (ultimele trei precizari reprezinta tocmai elementele datoritii carora medierea/plasarea este diferita de masurile active de piala muncii).

Mediereai plasarea se adreseaza tuturor categoriilor ;;i grupurilor de clien!i (inciusiv persoanelor cu handicap, altor grupuri de clien!i dezavantaja!i sau altor grupuri linta ale politicii de piala muncii, ceta\eni straini care au nevoie de permis de munca, etc.).

De aceea s-a propus

clasificarea problemei permiselor de munca ca $i 0 func!ie din cadrul medieriiiplasarii, atata timp cat calificarile persoanei aflate In cautarea unui loc de munca nu sunt schimbate sau In cazulln care locul de munca vacant nu este adaptat sau subven\ionat

~ aceste funclii nu trebuie sa fie confundate cu departamente. birouri . unit3ti, sau alta organizare speciala cadrul SPO. deoarece acestea pot sa furnizeze mai multe functii in cadrul unui departament, birou sau serviciu

41Document de lucru

clasificarea medieriilplasarii persoanelor cu handicap ca fiind un serviciu de medierelplasare, atat timp cat calificarile de\inute de solicitant nu sunt alterate sau locul de munca nu este adaptat sau subven\ionat

ciasificarea oricarei corelari de candida\i pentru locuri de ucenici sau pentru pozi\ii de incepatori ca fiind un serviciu de medierel plasare , atat timp cat se face doar 0 corel are intre cerere $i oferta fara nici 0 modificare sau subven\ionare a vreuneia dintre acestea.

2 Politici de acordare de sprijin financiar (ASF)

incearca sa Inlocuiasca pierderea salariului (sau absen\a acestuia) datorita $omajului sau reducerii programului de lucru. Termenul frecvent utilizat de masuri "pasive" de piala muneii a fost intentionat evitat deoarece noul termen de ASF "activeaza" mai mult prin acordarea servicii de sprij in financiar corespunzator cu 0 participare la MAPM sau cu 0 cautare activa pentru reintegrare profesionala (cu exceplia programelor de pensionare antieipata).

3 Informare i Consiliere Profesionala Vocational Guidance

S-a propus utilizarea termehului de informare i consiliere profesionala (sau ocupationala sau privind cariera) ca termen general pentru orice informalii sau sfaturi privind

- alegerea,

- pregatirea pentru,

- intrarea Intr-o,

- progresarea in cadrul,

- sau schimbarea unei ocupa\ii, cariere, a locului de munca sau a ocuparii in

general

fie acest lucru datorita dorin\ei individului , fie datorita conditiilor de piata muneii .

Datorita asemanarii procedurilor, nu s-a facut niei 0 diferen\a in acordarea acestor servicii pentru adulti sau pentru lineri (care au absolvit 0 forma de inva\amant sau nul care incearca sa gaseasca un loc de munca sau sa urmeze 0 forma de pregatire pentru prima data dupa ie$irea din cadrul sistemului educational.

Ca termen general, informarea $i consilierea profesionala este alcatuita din doua subfunclii majore, anume

consilierea profesionala - vocational counselling

42

4

Document de lucru

:;;1 informarea profesionala - vocational information.

Am propus ca termenul de consiliere profesionala sa defineasca procesul (desfa:;;urat in ambele sensuri) care se bazeaza pe interac\iunea intensa intre consilieri :;;i clien\ii individuali sau in grupuri (omogene), proces care include 0 identificare in amanunt a capacita\ii :;;i intereselor clien\ilor, inainte de a fi oferite informa\iile care fac parte din cadrul pachetului mai larg de consiliere.

Spre deosebire de consiliere, informarea profesionala reprezinta un proces care se desfa:;;oara mai mult intr-un singur sens, prin care se of era informa\ii sau sfaturi fara a evalua in detaliu capacita\ile :;;i interesele clien\ilor. Oricum, acest lucru nu se poate face fara a stabili :;;i evalua inainte care sunt nevoile de informa\ii ale grupurilor \inta urmand a se fumiza informa\iile conform acestor evaluari anterioare. in plus, informarea profesionala se limi