2010

Cuprins1. DATE GENERALE ............................................................................................ 3 1.1 Aezare geografic .......................................................................... 3 1.2 Istoric ............................................................................................... 7 1.3 Relief ................................................................................................ 9 1.4 Clima ................................................................................................ 9 1.5 Hidrografia ........................................................................................ 10 1.6 Vegetaie i faun ............................................................................. 13 1.7 Populaie i aezri .......................................................................... 13 1.8 Economie ......................................................................................... 16 1.9 Infrastructura .................................................................................... 18 2. POTENIALUL TURISTIC ......................................................................... ......20 2.1 Potenialul turistic natural ....................................................................20 2.2 Potenialul turistic antropic ................................................................. 24 2.2.1 Amsterdam............................................................................. 24 2.2.2 Haga ................................................................................. .29 2.2.3 Rotterdam .............................................................................. 30 2.2.4 Utrecht .................................................................. 31 2.2.5 Delft .......................................................................... 32 2.2.6 Leiden ...................................................................................... 33 3. ANALIZA BAZEI TEHNICO MATERIALE .............................................. 34 3.1. Uniti de cazare ............................................................................ 34 3.2. Uniti de alimentaie public ......................................................... 39 4. ORGANIZAREA TURISMULUI ................................................................... 46 5. ACTIVITATEA TURISTIC ......................................................................... 50 6. CONCLUZII ................................................................................................. 54 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 56

2

1.DATE GENERALETara a lalelelor si altor o mie de flori minunate, a morilor de vant si a portelanurilor de Delft, a lacurilor involburate si a canalelor romantice, patria unor picturi care au dat omenirii opere de prima marime, Olanda atrage ca un magnet turistii iubitori de natura si de arta. Fie ca i se spune, Nederland, Niederland, Holland, Pays-Bas sau Tarile de Jos, Olanda este cunoscuta ca una dintre cele mai simpatice si respectate state europene, simpatie si prestigiu datorate mai ales vrednicie locuitarilor sai. Tara Batavilor reprezinta un tip mai aparte de civilizatie in peisajul european.

1.1 Aezare geograficOlanda este o tara componenta a Regatului Tarilor de Jos. Tara este cunoscut i dup provinciile sale majore, Olanda de Nord i Olandele de Sud, fiind localizata in Europa de Vest, dar avand teritorii si in insulele Caraibe: Antilele Olandeze. Olanda se invecineaza in nord-vest cu Marea Nordului, Belgia in sud, Germania in est si are granite maritime cu Belgia, Germania si Marea Britanie.

3

Coordonate geografice Latitudine: 5230 nord de Ecuator Longitudine: 545 est de Greenwich Ora rii: GMT+1 Suprafaa: 41.526 km din care: pmnt: 33.881 km ap: 7645 km Prefixul telefonic international: +31 Capitala: Amsterdam (capitala constitutionala) Sediul guvernului si resedinta regala: Haga Olanda este membr a NATO i UE. Olanda are dou capitale: Amsterdam i Haga. Amsterdam este capitala oficial (dup constituie). La Haga se afl sediul guvernului, reedina reginei i cea mai mare parte din ambasade.

Haga ar putea fi numita capitala administrativ. Aici se afl sediile multor institutii internaionale legate de justiie: Curi Internaonale, Tribunale, Europol, Eurojust.

Alte orae mari: Rotterdam, Utrecht, Einhoven, Groningen, Maastricht Grani: total: 1027 km ri vecine: Belgia i Germania. linie de coast: 451 km Moned: euro Forma de guvernmnt: monarhie constituional Parlament bicameral (Statele Generale), compus din Camera Reprezentanilor (Tweede

Kamer), al crei preedintele actual este Gerdi A. Verbeet i Senat (Eerste Kamer), al crei preedinte actual este Yvonne Timmerman-Buck. 4

Cei 150 de membri ai Camerei Reprezentanilor sunt alei prin vot direct o dat la 4 ani, iar cei 75 de membri ai Senatului sunt alei prin vot indirect de ctre membrii celor 12 Consilii Provinciale.

Guvernul actual - numit Balkenende IV - (investit la 22 februarie 2007). La data de 22 noiembrie 2006 au avut loc ultimele alegeri. eful statului: Regina Beatrix Prim-Ministru: Jan Peter BALKENENDE (din 2002) Ministrul afacerilor externe: Maxime VERHAGEN (din februarie 2007) Simboluri naionale : Stema Olandei

Imnul de stat: WILLEMUS VAN NASSOUWE (William de Nassau). Textul a fost scris ntre 1568 i 1572, n onoarea lui William cel tcut (de Nassau), n timpul revoltei mpotriva spaniolilor, n Rzboiul de 8 ani. Autorul este probabil Philips van Marnix. n anul 1932, a devenit imn naional. Steag: oficializat n anul 1937 prin decret regal:, rou, alb i albastru.

5

deviza: neerlandez: Ik zal handhaven; franceza: Je Maintiendrai , engleza "I will maintain"). Aceast deviz a fost folosit de toi membrii conductori ai familiei Nassau, ncepnd cu anul 1530. Ziua national: 30 aprilie, aniversarea zilei de natere a reginei, Koninginnedag

SRBTORI

Dat 1 ianuarie Martie / Aprilie 30 aprilie 4 mai 5 mai 40 zile dup Pati 7 sptmni dup Pati 5 decembrie Anul Nou Pati Ziua reginei

Nume romn

Nume local Nieuwjaarsdag Pasen Koninginnedag Dodenherdenking Bevrijdingsdag Hemelvaartsdag Pinksteren Sinterklaas Kerstmis

Ziua morilor din razboi mundial al doilea, i toi care au murit pentru patria Ziua eliberrii - odata pe cinci ani nlarea la Cer Rusalii Sfntul Nicolae

25 i 26 decembrie Crciun

Patrimoniu mondial: Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Olanda: Schokland i mprejurimile sale (1995) Linia de aprare fortificat din Amsterdam (1996) Reeaua de mori din Kinderdijk-Elshout (1997) Staia de pompare Wouda (1998) Beemster (1999) Casa Rietveld-Schrder din Utrecht (2000 6

Antilele OlandezeCapitala: Willemstad Coordonate geografice: Latitudine: 127'0"N Longitudine: 6856'0" V Suprafata: 800 km2 Populatie: 192.866 loc. Prefix international: +599 Moneda: Gulden Antilele Olandeze Limba oficiala: olanedza, engleza, Papiamento PIB: 2.45 miliarde dolari PIB/locuitor: 11.400 dolari

Printre principalele insule din Antilele Olandeze se numara Aruba, Bonaire i Curaao (aanumitele Insule ABC, langa Venezuela) i Sint Eustatius, Saba i Sint Maarten.

1.2. IstoricDeseori se fac confuzii legate de Olanda. Foarte muli numesc Olanda Netherlands, dar nu este acelai lucru. Olanda este doar o mic parte din Netherlands, cum ar fi Dakota, Carolina i Virginia. Exist dou Olande: Olanda de Nord (capitala este Haarlem) i Olanda de Sud (capitala este Haga). Olanda a fost aproape dintotdeauna un stat independent. Motivele principale ale rzboiului din cadrul Netherlands-ului au fost diferenele de religie, disputele privind taxele i faptul c unele orae au dorit s devin independente. n cele din urm partea sudic a Netherlands-ului s-a predat, fiind astfel ocupat de fore strine pn n 1830. Aceast zon este numit n prezent Belgia. Partea de nord a lupta i a ctigat, formnd n prezent Regatul rilor de Jos (Olanda, Drente, Groningen, Friesland, Gelderland, Zeenland i Utrecht).

7

n concluzie, Olanda i-a obinut independena cu mult timp nainte, iar numirea rilor de Jos Olanda, e cum ar fi s numim Marea Britanie Scoia sau Wales. Regatul rilor de Jos a fost format n 1815. n 1830 Belgia s-a separat i a format un regat. Dei Regatul rilor de Jos a rmas neutru n Primul Rzboi Mondial, a suferit o brutal invazie german n cel de-al II lea Rzboi Mondial. Netherlands este un mare exportator de produse agricole, precum i unul din fondatorii NATO. Steagul Olandei a fost recunoscut la 19 Feb 1937. Albastrul i albul, de-a lungul culorii portocaliu, au fost culorile uniformei purtate de Prinul Olandez, William de Orange. Mai trziu, la jumtatea secolului al XVII lea, portocaliul a fost nlocuit cu rou culoare oficial deoarece portocaliul folosit n vopsirea steagurilor era foarte instabil i avea tendina s devin, n timp, rou. Sub Carol Quintul, mprat al Sfntului Imperiu Roman i rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 provincii ale rilor de Jos, care includeau i Belgia actual. Dup ce i-a obinut independena fa de Spania n 1648, Olanda a devenit o mare putere maritim i economic n secolul XVII. Aceast perioad, n timpul creia Olanda i-a creat colonii i dependene n lume este cunoscut ca i secolul de aur. Dup ce a fost integrat n Imperiul Francez de Napoleon, a fost creat un regat olandez mpreun cu Belgia i Luxemburg n 1815. Belgienii au devenit independeni ncepnd cu 1830 ca i luxemburghezii. n primul razboi mondial, Olanda rmne neutr, n cel de-al doilea este ocupat de trupe germane (1940 45). Din 1974, Olanda formeaz cu Belgia i Luxemburg uniunea vamal i economic Benelux, devine membru fondator al NATO (1949) i al UE (1957). n 1949, Olanda recunoate independena principalei sale colonii, Indonezia, iar n 1975 a Suriname-ului. n perioada postbelic, la conducerea Olandei s-au aflat, n exclusivitate, guverne de coaliie. n alegerile legislative (6.5.1998), P. Muncii al lui Wim Kok (prim - ministru din 1994) obine 28% din sufragii, devenind astfel cea mai puternic formatiune politic din Parlament. n urma alegerilor din 15.5.2002, P. Cretin Democrat devine prima formaiune a noului Parlament. Dup Austria, Italia, Portugalia i Danemarca, Olanda devine al cincilea stat al UE condus de un guvern de dreapta, care se coalizeaz cu un guvern populist sau extremist. La nici opt luni dup alegeri, olandezii sunt din nou chemai la vot n ianuarie 2003 ntr-un scrutin anticipat n urma destrmrii coaliiei de la putere. Noul scrutin reconfirm Partidul Cretin-Democrat ca principala for politic i pe

8

premierul Jan Peter Balkenende n funcie. Partidul Social Democrat n opoziie , iar Partidul Liberal devine a treia Olanda este una dintre cele mai permisive ri din lume, a legalizat prostituia, cstoriile ntre parteneri de acelai sex precum i euthanasia (2002), din martie 2003 farmaciile din Olanda au dreptul s vnd oficial, pe reet marijuana. Olanda a trimis 1300 de militari n misiuni necombatante n Irak. n antichitate Olanda era locuit de bavari i frizi, care au fost cucerii de romani. n epoca migraiilor trece sub stpnirea francilor. Din secolul IX, teritoriul face parte din Lotharingia. Sub ducii Burgundiei (sec. XV), teritoriul este unificat sub denumirea de rile de Jos, ce trece apoi sub dominaie habsburgic (1477) i a Spaniei (1555).

1.3.ReliefPamantul Olandei este in mare majoritate de ses. Singurele inaltimi pot fi vazute intr-o portiune restransa din sud-est, unde gasim un colt al Muntilor Ardeni, de fapt un podis calcaros, Limburg, cu inaltimi de pana la 320 m. Cmp, dealuri mici n sudul rii i multe lacuri n nordul rii. Insule n sudvestul i nordul rii. Extremele altitudinii: - cel mai scund punct: Nieuwekerk aan den IJssel, -6,71 m - cel mai nalt punct: Vaalseberg, 321 m. Olanda este cea mai joas tara din lume (un sfert din teritoriul su se afl sub nivelul mrii).

1.4.ClimaClima Olandei este temperat-oceanica datorita vanturilor ce bat dinspre sud, cauzand veri racoroase si ierni blande. Acesta este cazul pe care il intalnim pe coasta Olandei, unde cateodata temperaturile sunt cu 10 grade C mai mari iarna decat in sud-estul tarii. Primavara este cel mai uscat anotimp al anului.

9

Zile cu temperaturi sub 0 grade se intalnesc din decembrie pana in februarie, rareori in alte perioade. Zilele calduroase cu temperaturi medii de 20 de grade C se intalnesc din aprilie pana in septembrie, zilele caniculare fiind foarte rare. Precipitatiile se mentin relativ constante de-a lungul anului insa vara si toamna au tendinta de a fi un pic mai ridicate.

1.5.Hidrografia

Geografia Olandei este dominata de relatia ape- pamanturi. Rolul primordial revine Marii Nordului, vecina de la apus, dar si marilor cursuri de apa, Rin si Meusa, care, impreuna, prin multiplele lor guri de varsare, alcatuiesc o mare delta. In partea de sud a tarii, un alt important fluviu, Schelde, se varsa in Marea Nordului. Intregul teritoriu national este brazdat si de o multime de canale (insumand 4500 km, din totalul de 6000 km al apelor navigabile), folosite pentru comert, comunicatii, agricultura si agrement. Marea constituie o sursa de hrana si alte venituri, dar pericolul permanent de inundatii si lupta pentru dobandirea de noi teritorii a dus la constituirea pe tarmurile ei a unor imense diguri si poldere.

Olanda este divizata in 2 parti mari de cele mai mari 3 rauri care ii traverseaza teritoriul, Rihn-ul si afluentii sai, Waal si Meuse. Aceste rauri functioneaza ca o bariera naturala intre teritoriile 10

timpuri, creand o diviziune culturala, cum se poate observa in unele accente fonetice la nord si su de aceste mari rauri.

Datorita faptului ca majoritatea teritoriului Olandei este situat sub nivelul marii, aceasta a fost permanent amenintat de inundatii. In fata repetatelor dezastre, olandezii ai reactionat chiar din timpuri stravechi, ridicand diguri in fata furtunilor marii, sapand canale pentru evacuarea apelor in surplus sau chiar pentru a obtine noi terenuri de culturi. In secolul al XII-lea au fost realizate o serie de diguri intre coline pentru a opri valurile sa navaleasca pe tarmuri. Este pentru prima data cand la aceste lucrari au colaborat comunitati vecine, pentru ca pericolul inundatiilor ii ameninta pe toti. In secolul al XIII-lea morile de vant au fost puse la treaba; cu ajutorul lor au fost puse in miscare pompe originale care sa avacueze apa, creand pentru prima dara polderele. In secolul al XVI-lea si al XVII-lea, antrepenoriii din Amsterdam care inregistrau pierderi financiare uriase au pus la dispozitie fonduri pentru primele lucrari hidraulice de amploare proiectate de Adriaenszoon Jan Leeghwater (15751650), lucrari ce au vizat Olanda de Nord. Au urmat multe campanii de secare a lacurilor (intre 1848 si 1852 drenarea a 7000 ha a format polderul Haarlemmermeer). In 1932, prin construirea diguluibariera (Afsluitdijk) insotit de lucrari de drenaj, alte 225.000 ha au fost desecate, formanadu-se noi poldere (Flewoland-Sud, Est si Nord-Est) care in anul 1086 au construit cea de-a douasprezecea provincie a Tarilor de Jos, Flewoland. Dupa catastrofa din 1953, a luat fiinta o Comisie a Deltei care a supus guvernului olandez un proiect gigantic de lucrari de protectie pentru artea de sud-vest a tarii. Acest proiect, numit Planul Delta, a demarat in 1958 iar lucrarile de baza au fost finalizate in 4 octombrie 1086, dar desavarsirea sa continua si in zilele noastre. Proiectul cuprinde realizarea a 3000 km de diguri exterioare spre mare si 10.000 km in interior, in lungul tuturor raurilor si canalelor de aici, astefel ca in final sa va ajunge sa se realizeze o delta inalta. De asemenea, se vor inchide estuarele de Zeelanda. Inacest fel, se reduce riscul de inundare o data la 10.000 de ani (pentr restul tarii acesta este de o data la 4000 de ani). Primul pas a fost facut in 1958 prin digul de protectie cu ecluze de la est de Rotterdam, in Hollandse IJssel. A urmat inchiderea prin diguri cu ecluze batante de la Veerse Gat si Zandkreek in 1961. Aceasta a insemnat si lucrari necesare pentru descarcarea apei in marile cursuri baraje cu ecluze incepuata in 1971 a fost eliminat riscul de inundare in arealul Haringvliet iar in 1972 in arealul de protectie Brouwershavensche Gat. Intre 1974 si 1987, alte regiuni (Philips si Oester Dams) au fost scoase de sub amenintarea inundatiilor, dar ultimul estuar de trebuia inchis inchis 11

printr-un baraj, Scheldt de Est, a ramas nerealizat. Protestele miscarilor ecologiste au oprit aceste lucrari, invocand ca acest estuar reprezanta pepiniera in care sa se reproduca multe specii de pesti din Marea Nordului. A rezultat modificarea proietului initial si construirea uneia din cele mai mari bariere flotante din lume, care sa fie inchisa cand o furtuna este iminenta, dar care sa ramana deschisa in rest si astfel sa poata permite accesul pestilor in perioada lor de reproducere. La 4 octombrie 1986 regina Beatrix a deschis oficial aceasta bariera flotanat, moment ce a marcat inchierea etapei de baza a Planului Delta. Doua cai navigabile au insotit aceasta lucrare pentru a permite circulatia navelor sper Europoort Rotterdam si Antwerpen.

12

1.6. Vegetatie si faunaVegetatia naturala a facut loc in mare parte culturilor agricole si pasunilor.Doar in N si E exista inca suprafete insemnate de turbarii si landa (in regiuni de dune nisipoase), iar in regiunea mai inalta din SE se intalnesc paduri de foioase (fag si stejar). Fauna este alctuit n mare parte din pescrui care se adun uneori n zona coastelor i din specii de peti ce abund de-a lungul coastei Mrii Nordului, n lacuri i ruri. Printre animalele salbatice care traiesc in Olanda se numara caprioara, porcul mistret, vulpea, castorul fiind reintrodus in 2004. Insa ele se intalnesc in rezervatiile naturale ale Olandei. Absenta mamiferelor mari din Olanda face ca observarea pasarilor, precum bufnita sa fie un lucru atractiv. Mediul ecologic de la sud de Rotterdam este un paradis pentru pasari: berze, gaste, rate si cormorani sunt doar cateva dintre pasarile care isi au caminul aici.

1.7. Populaie i aezriRegatul Tarilor de Jos este compus Provincie 1.Frizia 2.Groningen 3.Drenthe 4.Overijssel 5.Flevoland 6.Gelderland 7.Utrecht 8.Olanda de Nord 9.Olanda de Sud 10.Zeelanda 11.Brabantul de Nord 12.Limburg Capitala Leeuwarden Groningen Assen Zwolle Lelystad Arnhem Utrecht Haarlem Haga Middelburg Hertogenbosch Maastricht 13 din dousprezece provincii:

Orae din OlandaAmsterdam (capitala) Apeldoorn Arnhem Bilthoven Boekelo Cadzand Delft Eindhoven Groningen Haarlem Haga Leiden Maastricht Rotterdam Utrecht Wageningen

PopulatiePotrivit ultimului recensamant din iulie 2010: Populatie: 16.783.092 Acest numar de locuitori ii aduce locul 59 in clasamentul mondial.

Structura pe grupe de varsta:0-14 ani: 17.4% (1.485.873 barbati/ 1.416.999 femei) 15-64 ani: 67.7% ( 5.720.387 barbati/ 5.604.014 femei) 65 de ani si peste: 14.9% ( 1.070.496 barbati/ 1.418.230 femei)

Sporul de natalitate10.3 nasteri la 100 de locuitori

Sporul de mortalitate8.78 decese la 100 de locuitori Conform recensamantului din iulie 2010

14

In anul 2008 se estima ca 82% din populatie traieste in mediul urban pe cand doar 0.9% in mediul rural.

Speranta de viata a populatiei: 79.55 aniBarbati: 76.94 Femei: 82.3 Populaia este reprezentat de: o olandezi - cca. 600.000 o imigrani. o 150.000 persoane originare din Surinam, Antilele Olandeze i Indonezia.

Religie: 30% romano-catolic 20% protestani, reformai 8% alte religii 42% fr apartenen religioas Limba oficial: Neerlandeza(+frizana in Frizia) Alte limbi: idis, limburgheza, neersaxona, romani sunt oficial recunoscute si protejate conform Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare. Densitatea populaiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dupa Malta - 1266 si Slovenia - 494); densitate de 14,4 ori mai mare decat media european Rotterdam (593 mii locuitori), Utrecht (233 mii locuitori), Eindhoven (200 mii locuitori), 15

Tilburg (191 mii locuitori), Groningen (171 mii locuitori), Breda (159 mii locuitori), Apeldoorn (153 mii locuitori), Nijmegen (152 mii locuitori)

n perioada 1990 - 2001, 40% din creterea populaiei este atribuit imigraiei. Numrul populaiei imigrante este estimat la 2,870 milioane.

1.8. EconomieEconomia olandez se bazeaz n mare msura pe comerul exterior i se remarc prin relaiile industriale stabile, omaj i inflaie moderate, balan comercial excedentara i rolul de important hub european de transport. Poziia geografic avantajoas, dublat de un sistem fiscal stimulativ, plaseaz Olanda ntre primele 10 destinaii preferate pentru investitori. n acelai timp, firmele olandeze sunt prezente n majoritatea rilor lumii, asigurnd constant Olandei poziii de top n clasamentul investitorilor strini att n economiile dezvoltate, ct i n cele emergente. n anul 2001, ntr-o conjunctur mondial nu foarte favorabil, creterea economic s-a diminuat n Olanda mai accentuat dect n alte ri europene. Cu un nivel de expunere relativ ridicat n relaia comercial cu Statele Unite, economia olandez a resimit cel mai acut n zona euro evoluia ascendent a monedei unice n faa dolarului american. n 2003, evoluiile interne nefavorabile, precum creterea costurilor cu fora de munc cu efecte negative asupra nivelului de competitivitate i implicit a exportului, precum i scderea consumului privat i a investiiilor n formarea de capital, s-au adugat influenelor externe i au mpins economia olandez n prima recesiune din ultimii 20 de ani. Dup trei ani de evoluii dezamgitoare, n 2004, economia olandez s-a redresat, marcnd o cretere de 1,7%. O contribuie determinant la relansare a fost adus de exporturi care au contribuit cu 1,2% i n care re-exporturile, cu o cretere de 20%, au avut o pondere semnificativ, confirmnd nc o data reputaia de comerciani a olandezilor. Prin msuri energice de corectare a dezechilibrelor financiare, deficitul bugetar a fost i el redus treptat, ajungnd n 2005 la 1,6% din PIB. 16

Au fost, de asemenea, implementate reforme majore pe piaa muncii i n domeniul sistemelor de pensii, asigurri sociale i sntate care au avut ca scop final mbuntirea gradului de utilizare a forei de munca i creterea productivitii. Din pcate, revenirea economic din 2004 nu a putut fi susinut de cerere, nici pe plan intern i nici extern i, nu n ultimul rnd, a fost negativ afectat de creterile de pre pe piaa petrolului. Astfel, dinamica nregistrat n 2004 s-a atenuat, creterea economic din anul 2005 fiind de numai 0,9%. Odat cu relansarea economiei europene, precum i datorit deprecierii Euro i creterii mai moderate a salariilor, firmele olandeze au reuit n 2006 s-i recapete nivelul de competitivitate pe pieele externe. De asemenea, dup doi ani de austeritate, guvernul a decis relaxarea politicii n materie de cheltuieli bugetare. Produsul intern brut a nregistrat n 2006 o cretere de circa 2.9%, atingnd valoarea de 490 miliarde EUR (respectiv 25.360 EUR / locuitor, locul 12 n Europa). PNB-1996- 402.565 mil. /dolari -locul 12 PIB/locuitor:30.026 de euro P.I.B 606.385 miliarde de euro(2009), iar in 2010 se estimeaza o scadere de 3.9% fata de anul precedent Aceste date conform F.M.I. Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.: - industrie: 17,5% - sectorul public: 14,5% - comert, reparatii: 13,6% - transporturi, telecomunicatii: 7,8% - agricultura: 2,9% - minerit: 2,0% - alte servicii : 42,2% Principale produse importate: masini, aparate, echipamente de transport; produse,chimice, petrol, produse alimentare, materii prime, imbracaminte; (60% din importuri sunt reexportate)

17

Se disting concentrri ind. Amsterdam Haaelem Velsen (nave, oel, prelucrarea prod. Tropicale), Rotterdam Haga Dordrecht (petrochimie, electronic, avioane), Eindhoven Nijmegen (textile, prod. Alimentare, construcii de maini) Stat cu o economie industria agrar puternic dezvoltat, Olanda este lipsit de resurse de subsol , cu excepia hidrocarburilor (gaze naturale locul 5 pe glob). Ind prelucrtoare diversificat i cu un nalt nivel tehnologic, antreneaz aproape din pop. activ, contribuie n aceeai proporie la PIB i este caracterizat prin rolul important al companiilor transnaionale Philips, Shell i Unilever.

1.9. Infrastructura

Reeaua cilor de comunicaie. Reeaua cilor de comunicaie este dens, bine ntreinut, poziia la gurile de vrsare ale Rhinului n Marea Nordului transformnd Olanda ntr-o adevrat poart de acces a Europei Occidentale ; aici se afl al-2-lea port al lumii - Rotterdam , 30% din mrfurile transportate pe mare ncrcate i descrcate n rile UE trec prin porturile olandeze. Reeaua feroviar este electrificat n proporie de 70%, exist 2235 km de autostrzi i 5046 km reea de transport fluvial.

Transporturi. n Olanda transporturile joac un rol important dect n alte ri, datorit situaiei sale geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legtur al Europei cu restul lumii.n acest sens ele creeaz 52,4% din locurile de munc .n ceea ce privete rolul internaional al transporturilor olandeze ,este de menionat c 50-60% din marfurile care sosesc n aceast ar sunt numai tranzitate. Meninerea pozitiei olandeze n domeniul transporturilor este legat de adaptarea constant la necesitile comerului mondial i implicit de pstrarea ritmului progresului tehnic .Este vorba despre introducera petrolierelor gigant ,transportul prin containere , introducerea turbo-reactoarelor n transportul aerian .Acest sector este reprezentat printr-o serie de ntreprinderi specializate n comerul de tranzit, n operaiile triunghiulare, n ntreprinderi de asigurri bancare i de transport , care, n condiiile unui comer internaional deosebit de activ, joac un rol de prim ordin. Coloana 18

vertebral a acestei activiti este n primul rnd flota comercial, care numr 1314 uniti (2,3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970). Adaptarea porturilor la condiiile economiei i traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al economiei olandeze. Deschiderea n 1952 a canalului Amsterdam-Rin a mbuntit n foate mare msur accesul acestui port la importantul fluviu european, permind transportul rapid a marfurilor n rile din bazinul su. Exist n Olanda 2200 de autostrzi, 70% din reeaua feroviar este electrificat i msoar 3200 km , reeaua de transport fluvial msoar 5046 km , din care 3500km canale. n ciuda structurii solului, reeaua rutier este deas i bine ntreinut .Printre marile construcii rutiere trebuie menionat, n afara digului de 32 km care a nchis Golful Zuiderzee, podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. In domeniul transporturilor aeriene , prezena pe plan internainal se afirm prin personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker i prin cea mai veche linie aerian civil din lume, nfiintat de Koninklijke Luchtvaart Maatschappij -KLM (Societatea regala de navigaie aerian). Mijloace de comunicatie: Telefoane: 7.324.000 (2008) Mobile: 19.927.000 (2008) Posturi de televiziune: 21 Posturi de radio(locale si nationale): peste 600 Codul tari pentru internet: .nl Utilizatori de internet: 14.273.000 (2008) Aeroporturi: 27 (estimare din 2010)

19

2. Potentialul turistic2.1. Potentialul turistic natural mpinsi n Marea Nordului de Germania i Belgia, olandezii au scos tot ce e mai bun din cea mai aglomerat bucat de pamnt din cadrul UE, construind pe aceasta cel mai mare port din lume i extinzandu-se mai degraba ctre mare dect ctre uscat. Cadrul natural al Olandei este complex, cu o structur peisagistic deosebit de armonioas. Complexitatea potenialului turistic, ca i gradul su de atractivitate, n general, sunt n strns corelaie. Pozitia Olandei la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii, ca punte ntinsa intre tarile scandinave Anglia, RFG, Belgia si Frana, va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a rii, respectiv comertul, navigaia si agricultura i turismul. Acealei condiii naturale care au facilitat dezvoltarea comerului aveau s stimuleze - prin lucrarile de infrasctur efectuate n zonele portuare, de-a lungul adncilor cursuri de ap - constituirea unor puternice centre industriale. Olanda detine potential pentru practicarea turismului litoral, mai ales pentru turistii care indragesc sporturile nautice. Briza racoroasa a Marii Nordului ii atrage pe iubitorii de windsurfing, insa nici cei care iubesc navigatul nu au cum sa se plictiseasca aici, existand foarte multe debarcadere, vantul fiind favorabil si avand in spate o traditie a navigatiei (Olanda s-a numarat printre statele care au strabatut in trecut marile lumii, le-au exploatat si au cucerit vaste teritorii). Cel mai popular loc pentru practicarea acestor sporturi este Ijsselmeer din Markermeer. Privelistile oferite de intinsele plje sunt captivante. Pe coasta Marii Nordului se gasesc plaje ca : Scheveningen, Zandoort, Noordwijk, iar in renumitele insule Frisice cele mai cunoscute plaje sunt: Ameland, Texel si Terschelling. Iubitorii de natura se pot simti aici in largul lor. Tara este cunoscute pentru ponderea mare a spatiului verde, datorata in principal climei , dar si politicilor care protejeaza mediul. Este o adevarata placere sa te plimbi prin Parcurile Naturale amenajate, printre care cele mai cunoscute sunt: Veluwezoom si Hoge Veluwe. De asemenea, campurile de lalele din Harleem se constituie intr-o veritabila atractie. Morile de vant au ridicat in secolele trecute tara de sub ape. In amintirea acelor vremuri, morile de la Kinderdijk au fost incluse in anul 1997 in patrimonial UNESCO si au devenit cea mai mare atractie a Olandei. Morile de vant, alaturi de lalele, sunt simboluri nationale pentru Olanda. 20

Florile un mod de viata

Laleaua este probabil cel mai definitoriu simbol al Olandei, ca si branza, iar horticultorii olandezi se straduiesc reputatie. Intr-o tara in care pamantul este foarte pretios, majoritatea locuitorilor din orase sunt foarte mandri de gradinile lor interioare. Foarte rare sunt casele olandeze sau apartamentele care nu au flori pe masa, dispozitive pentru ghivece cu flori si jardiniere permanent in floare. Numai japonezii cumpara mai multe fori decat olandezii. In Olanda, oameni cheltuie in medie 60 de euro pe an pe florile taiate, in timp ce in Marea Britanie si Statele Unite media este cu aproximativ cu 50% mai scazuta. Bucetele sunt prezente aproape la orice ocazie, completate adesea de propria mitologie si semnificatie ascunsa, in fuctie de tipul de floare, culoare si aspect. Un buchet format din mai putin de 10 flori este considerat drept gafa sociala primavara in sezonul lalelelor, acestea sunt vandute in buchete de 50 de fire. Lalele galbene, de exemplu, sunt forle specfice entru zilele de nastere care au loc in 21 mai. Potrivit legendei, in aceasta zi, florile galbene semnifica dragostea neimpartasita. Daca sunt oferite cu corolele in jos, totusi aceasta situatie nefericita ar putea fi remediata. din rasputeri sa pastreze aceasta

Industria florala

Astazi, florle, bulbii, fructele si legumele, special cultivate, care alcatuiesc horticultura olandeza, aduc mai mult de 10 miliarde de euro pe an din export. Horticultura inregistreaza mai bine de 25% din venitul exportuui din agricultura olandeza. Cu un asemenea profit, Olanda, este a treilea mare exportator agricol dupa Statele Unite si Franta, majoritatea productiei ajungand in tarile Uniunii Europene. Olanda, si mai ales, zona dintre Amsterdam si Rotterdam, exporta mai multe flori taiate decat tot restul lumii impreuna(75% din piata globala). In ceea ce priveste plantele de ghiveci, dominanta pietei este aceeasi, dar aici competitia este mai stransa alaturi de vecinii sai geografici. Olandezii vand, de asemenea, mai mult de 51% din florile de ghiveci din intreaga lume; urmatoarea este Danemarca, dar sunt mai slabi cu 18%.

21

Cultivarea terenurilor

Mai bine de 11.000 ha de teren sunt acoperite de sticla datorita productiei moderne de sera. Aproximativ jumatate din acest teritoriu este dedicat florilor si plantelor, iar restul, fructelor si legumelor. Olandezii s-au grabit sa profite de aceasta metoda moderna de cultivare a produselor tropicale sau de sezon, pe toata durata anului. Se poate realiza fara pamant, fixand plantele in pietris poros si irigandu-le permanent cu nutrienti anorganici imbogatiti. Produsele olandeze crescute in sera ajung in supermarket-urile dn intreaga lume. Mai bine de 60% din terenul disponibil din Olanda - 2 milioane ha - este utilizat in agricultura. Activitatile specifice sunt dictate de tipul solului. Abundenta solului nisipos inseamna ca 60 % din terenul agricol este folosit ca pasuni, pentru hanirea efectivelor de animale care sustin industria olandeza a laptelui. 35 % din teritorie este suficient de bogat pentru cultivarea plantelor. Poductia de flori in aer liber si plantele de apartament ocupa restul teritoriului: 2000 ha in total.

Gradinaritul in aer liber

In anii 1500, gradinarii olandezi si botanistii au stabilit standardele europene in horticultura si designul gradinilor. Odata ce corabiile olandeze comerciale au inceput sa navigheze in intreaga lume in cautare de marfuri, au adus in tara si noi specii si varietati de plante nemaivazute in nordul Europei. Lalelele au fost aduse in Europa in mijlocul secolului al XVI- lea, pe cai comeciale si diplomatice. Odata cu dezvoltarea dezvoltat in zona Amsterdamului. Bulbii s-au raspandit cu repeziciune, iar florile frumos colorate au devenit pentru comercianti si pentru bogatasi un mod natural de a-si etala bogatia. O gradina plina de lalele scumpe era un semn de prestigiu si bunastare sociala. companiei Indiilor de Est, comertul si prosperitatea s-au

Mania lalelelor

Datorita recoltelor imprevizibile si cresterilor cererilor in anii 1630 au crescut preturle la lalele. Nebnia a devenit cunoscuta ca mania lalelelor sau comertul cu vant, atat de florarii olandezi, cat si de istorici si autorii de satire nimic de pe piata nu reflecta valoarea adevarata a bulbilor; de aici provine denumirea de comert cu vant. 22

Cum clasele mijlocii au inceput sa se imbogateasca si ele incetul cu incetul, frenezia comertului cu lalele a luat amploare. Averile familiale se faceau si, in cele din urma, se duceau pe apa sambetei in febra licitatiilor care in scurta vreme cuprinsese tot Amsterdamul si o buna parte din vestul Olandei. La un moment dat, un bulb Semper Augustus, cu modele ca niste flacari albe, s-a vandut pentru cel putin 10.000 de florini ( 5.600 $). Bisercile rasunau de predici despre pacatul de a licita bulbi, iar politicienii au facut tot posibilul pentru a inerzice aest obicei, ceea ce nu a facut altceva decat sa determine preturile sa creasca si mai mult. In cele din urma, preturile au revenit la niveluri mai rezonabile si alti bulbi si flori, precum narcise, nuferi, branduse, irisi si zambile, dalii si gladiole au devenit populare, desi nici unele nu au intrecut lalele.

Rezervatii naturale

Olandezii au manifestat o atentie deosebita pentru pastarea locurilor naturale din mica si dens populata lor tara. Cu 16 milioane de locuitori traind de 42.000 km, Olanda este una dintre tarile cu cea mai mare densitate a populatiei din lume. Chiar daca intreaga tara ar putea fi inclusa in Parcul National Yellowstone din SUA, exista si aici o serie de spatii ocrotite: parcuri nationale si rezervatii natural conduse de Staatsbosbeheer (Serviciul de Stat al Silviculturii) si de Vereniging tot Behoud van Natuurmonumenten (Federatia pentru Conservarea Naturii). Aceste organizatii protejeaza padurile, campurile, dunele, mlastinile, lacurile, raurile, o insula, si habitatele cu plante rare si animale pe cale de disparitie. In ciuda marimii lor modeste, parcurile si rezervatiile sunt eclectice si variate. Asemeni multor peisaje olandeze, Parcul National Biesbosch, de langa Rotterdam, poarta amprenta inundatiilor. Aceasta padure de trestie a fost candva izolata si aproape inacesibila, dar acum flotila sa de insule mlastinoase au fost partial stranse laolalta, iar zona inundabila redusa. La fel de memorabile sunt dunele de nisip de la Loonse en Drunense Duinen de langa sHertogenbosch (Den Bosch). Este ca si cum polderele pline de apa ar fi trecut printr-un proces de formare a desertului, dar numai ierbuile de nisip si arbusrtii ocrotiti de Federeatia pentru Conservarea Naturii au impiedicat acest peisaj sa fie imprastiat de vand. In Noord-Brabant si Limburg, maracinisul cu turba din Parcul National Groore Peel este un alt loc de acest gen, initial

23

salbatic si neospitalier, care acum trebuie protejat pentru ca acest caracter original al sau sa supravietuiasca.

2.2. Potentialul turistic antropic 2.2.1. Amsterdam

Amsterdam

este

capitala

Olandei este un ora frumos din Trile de Jos, cunoscut ca Veneia Europei de Vest, cu o arhitectur canale traverseaz impresionant, adorabile oraul, care oameni

prietenoi i unde poi face tot felul de cumprturi. Oraul satisface gusturile fiecrui cltor - fie c acesta prefer cultura i istoria, petrecerile, sau doar farmecul relaxant al unui vechi ora European.Oras intemeiat pe pamant furat de ape, Amsterdamul a fost construit potrivit unui plan in evantai, acoperind canale concentrice sau sub forma de raze.Amsterdamul este cunoscut si ca orasul tuturor exceselor .n cartierul rou prostituatele se gsesc n vitrina, adesea n inute sumare, asezate pe un scaun nalt incercnd sa se vand punandu-se n valoare pentru a atrage clientii. Turitii sunt avertizai s nu fac poze, fiindc gestul lor nu ar fi prea apreciat.Viata de noapte este concentrata in cartierele Leidsplein, Rembrandtsplein, si Spui.Vestite sunt si cafenelele maro din cartierul Jordan a caror denumire provine de la culoarea sumbr a peretilor pe care s-a depus nicotina de-a lungul anilor.

Obiective istorice ale Amsterdamului

Casa memoriala Rembrandt Rembrandt a locuit n casa sa timp de 20 de ani, pan a parasit-o, falit fiind, n 1658. Este intesant de tiut c falimentul su a venit n urma faptului c cei ce au comandat pictarea Rondului de

24

noapte au fost total nemultumii de aceasta, care n cele din urm i-a distrus cariera. Casa a fost restaurat si acum adposteste peste 250 din gravurile sale si nite picturi ale elevilor si. Universitatea n partea stang a Casei celor trei canale se afl un arc ce reprezint intrarea n casa veche a brbailor, Oudemanhuispoort-ul, astazi locul n care se afl Universitatea din Amsterdam. Universitatea a fost construit n 1632. Pe 8 ianuarie 1632, istoricul Gerardus Johannes Vossius a rostit discursul inaugural al universitatii ale carei teluri includea si deschiderea unei brese a calvinismului si a apararii libertatii. In scurt timp universitatea a atras cele mai luminate minti ale culturii olandeze, de la matematicianul Hortensius la juristul Cabelliau si de la doctorul Blasiuis la teologul Van Leuwen. n 1840 Universitatea a fost transferat ntr-o cas iar statuia lui Vossius, primul profesor al acesteia, a fost amplasat in curtea interioar. Magere Brug Acest pod faimos ce traverseaz rul Amstel vis--vis de teatrul Carre este un vechi pod olandez din lemn. Se spune c a fost numit dup surorile Mager despre care se spune c ar fi trait de-o parte si de alta a rului .Ar fi construit acest pod din lemn pentru a face mai usoar vizita de la una la alta. O alt variant a istoriei acestui pod ar fi aceea c poarta acest nume deoarece este foarte ingust (mager inseamna subtire, ingust in limba olandeza).Crescand traficul, un alt pod, mult mai mare, l-a inlocuit pe acesta in 1871.Astel ca nu mai este nici pe departe ingust dar este unul dintre cele mai frumoase poduri din Amsterdam. Noaptea podul este foarte luminat astfel ncat devine un loc foarte romantic, plin de ndragostiti si fotografi.

Obiective culturale ale Amsterdamului

Muzeul Van Gogh Cea mai mare parte a muncii lui Vincent van Gogh nu a prsit niciodata Olanda, iar 200 de tablouri i 500 de desene sunt permanent expuse n muzeul care-i poart numele, proiectat de Gerrit Reitveld. Tablourile sunt prezentate n ordine cronologic n funcie de diferitele perioade de creatie si domiciliile lui Van Gogh de-alungul carierei. La cel de al doilea etaj se afla tablourile pictate n timpul ederii acestuia n sudul Frantei, dintre care cel mai cunoscut este Floarea soarelui. De asemenea mai sunt expuse lucrari ale lui Toulouse-Lautrec si Gauguin, contemporani lui Van Gogh. Expoziiile sunt schimbate atfel ncat sa scoat n evident momentele cele mai importante n dezvoltarea artistic a lui Van Gogh.

25

Muzeul de stat Muzeul de stat, pe departe cel mai mare muzeu din Olanda, gazduit ntr-o cldire monumental neo-renascentist proiectat de PJH Cuypers atrage peste un milion de vizitatori pe an, i este considerat ca fiind unul dintre cele mai mari muzee de pictur i art decorativ din vestul Europei. In prezent este impartit in 6 departamente: Pictura, Camera de tiparire, Sculptura si Arta decorativa, Istoria Olandei, Arta asiatica si Textile si Costume. La primul etaj se afla cea mai mare colecie din lume de picturi apartinand maestrilor olandezi, aici gasindu-se Rondul de noapte al lui Rembrandt. Alaturi de Rembrandt se mai gasesc picturi ale lui Frans Hals, Paulus Potter, Jacob van Ruysdael, Jan Steen i Johannes Vermeer. Sunt preezentate peisaje, portrete individuale, scene domestice i stilul de via olandez care infaiseaz foarte bine Epoca de Aur a Olandei. Muzeul Stedelijk Muzeul gzduiete una dintre cele mai mare colecii de art modern din Olanda. Expoziia se concentreaz asupra stilurilor abordate de Picasso, pictorii olandezi Karel Appel, Willem de Kooning, Piet Mondriaan i de pictorii francezi Monet, Cezanne, Matisse, Chagal si Renoir.In muzeu de asemenea se poate vedea o colecie a operelor lui Malewich. Muzeul berii Preluarea de ctre Heineken a fabricii de bere De Hooiberg a fost nceputul unui succes internaional. Cladirea din Stadhouderskade, in care a functionat firma Heineken din anul preluarii pana in 1988, este acum muzeu. Aici puteti vedea intregul proces al obinerii berii, dar i numeroase filme i expozitii care prin tematica sunt legate de una dintre cele mai indrgite buturi din lume, berea. Dam Square Aceast pia este considerat centrul oraului Amsterdam i indiscutabil a dat numele oraului (derivat de la Amsterdam). Se situeaza la 5 minute de mers de Damrak. Aici vei gasi o multime de restaurante, hoteluri si magazine. Exista si cateva cafenele extrem de populare. Tot in aceasta piata sunt situate unele dintre cele mai populare atractii din Amsterdam: Palatul Regal, Nieuwe Kerk si Monumentul National precum si muzeul Madame Tussaud. De cate ori veti veni in Amsterdam veti observa ca in Dam Square se intampla ceva. Primavara, va puteti bucura de un carnaval cu curse si mecanisme Ferris. Vara , statuile vii isi arata indemanarea iar localnicii se odihnesc pe banci pentru o pauza de dupa amiaza.Iarna, putei hrni porumbeii.

26

Piata Dam Piaa Dam este cea mai cunoscut pia din Olanda. Satul de pescari care mai tarziu s-a transformat n orasul Amsterdam se construise exact n acest loc n jurul anului 1270. Este un centru de oras ideal, chiar daca din punct de vedere geografic si administrativ a incetat de multi ani sa constituie centru. Ea reprezent locul de intalnire al ntregii comunitati cu ocazia ceremoniilor oficiale i a evenimentelor celor mai importante. In centrul acesteia se afla un monumentul inchinat eliberarii, un obelisc alb decorat cu imagini alegorice care a fost contruit in 1956 de catre J. Radeker in memoria victimelor celui de al doilea razboi mondial. Monumentul conine 12 urne, fiecare dintre ele coninnd cate o mana de pmnt din cele 11 regiuni olandeze, iar cea de a doisprezecea din Indonezia. Palatul Regal Palatul Regal, un exemplu de arhitectur clasic olandez, a fost proiectat de Jacob van Campen i construit ntre anii 1648 si 1655. Construit pe 13659 de pile, necesare pentru a creea o baz solid pe pmntul mlastinos, a fost initial construit pentru a inlocui fosta primarie, care fusese distrusa complet intr-un incendiu. Louis Bonaparte, fratele lui Napoleon, l-a transformat in palat regal in 1808, cand el a devenit rege al Olandei, chiar daca a abdicat dupa doar 2 ani. Aspectul simplu al fatadelor este ceea ce il impresioneaza pe vizitator in primul moment. Are 4 randuri de ferestre, deasupra carora se afla un fronton triunghiular ce contine sculpturi ale lui Artus Quellijn cel Tanar, un artist din Antwerp. Statuile reprezinta orasul Amsterdam inconjurat de Neptun i alte creaturi marine mitice, incluznd nimfe i tritoni care aduc un omagiu bogatiei i puterii marii. Exteriorul armonios al palatului este completat de un turn octogonal si o cupola. Pe cat este de simplu la exterior pe atat este de bogat ornamentat n interior, nterior ce a fost lucrat, printre alii de catre Ferdinand Bol, un elev al lui Rembrandt, Gover Flinck si Sijmen Bosboom, iar cea mai mare parte a sculpturii a fost realizata de catre Rombout Verhulst. Begijnhof Begijnof este un loc de o linite i o pace absoluta, o oaz ideal i un refugiu neateptat din vacarmul Kalverstraat-ului. Intrarea conduce la un fel de curte vast n centrul creia se afla o peluza inconjurata de numeroase case mici. Femei n varst care merg la o plimbare i beau ceai n gradinile lor, flori peste tot, un incredibil calm si 2 capele una in fata celeilalte formeaza Begijnhoful. Acesta a fost fondat in 1346 de un grup de femei, care aspirau sa traiasca intr-o comunitate religioasa fara constrangerea impusa de regulile rigide ale unei vieti manastiresti. Acestea nu au depus nici un jurmnt i se comportau ca surorile sale: toate isi pastrau casele mici, libertatea personala, dar si-au dedicat vietile celor saraci si bolnavi. La numarul 34 Begijnhof 27

se afla cea mai veche casa din Amsterdam, singura inca din lemn, dupa un ordin al guvernatorilor orasului de a se renunta la construirea caselor din materiale inflamabile. Casa dateaz din secolul al XV-lea. Cartierul felinarelor roii Este cel mai mare i mai cunoscut cartier din Amsterdam, o atracie turistic major; contine cateva sute de apartamente de o camera inchiriate de prostituate care isi ofera serviciile din spatele unei vitrine iluminate cu lumina rosie. Zona mai cuprinde Muzeul Sexului, Muzeul Canabisului si numeroase cafenele ce ofera clientilor o gam larg de produse pe baz de canabis.

Obiective religioase ale Amsterdamului

Oude Kerk Este cea mai veche biseric din Amsterdam, a fost original dedicat Sfantului Nicolae, patronul marinarilor i al orasului Amsterdam. Spturile recente au aratat c acolo fusese o bisericut in secolul al XIII-lea. Actuala biserica gotica, acum protestanta, a fost consacrata in 1306. Aa cum este inconjurat de case mici apartinnd celor care erau responsabili cu administrarea bisericii, Oude Kerk se ridica deasupra cladirilor ingramadite in jurul sau, iar acest lucru scoate si mai mult in evidenta silueta impozanta a acesteia. Interiorul bisericii, ca si restul acesteia, deteriorat si reconstruit de-alungul secolelor, este format dintr-un naos si doua altare; deasupra naosului se afla o bolta ce se spirjina pe 42 de coloane cilindrice. Chiar daca cele 38 altare care odata dadeau si mai multa splendoare bisericii au disparut, interiorul bisericii inca mai arata urmele trecutului ei glorios. Din perioada renascentista inca mai pastreaza 3 vitralii in Capela Doamnei: au fost proiectate in 1555 de catre Pieter Aertszoon si prezinta moartea Fecioarei, Adoratia pastorilor si Buna vestire. Multe personaliti olandeze au fost ingropate aici, incluznd sotia lui Rembrandt, Saskia van Uylen, pictorul Carel van Mander, organistul Jan Pieterszoon si exploratorul Kilaen van Rensselaer, care a fost unul, dintre fondatorii noului Amsterdam, oraul ce mai tarziu a fost cunoscut ca New York. Muzeul Amstelkring Este unul dintre cele mai interesante muzee din Amsterdam cu o special atmosfer care surprinde orice vizitator. Mansarda acestei case ascunde o secret biseric catolic, cunoscuta sub numele de OnsLieve Heer op Solder (Scumpul nostru Dumnezeu din Pod), construita in 1663 cand catolicii si-au pierdut drepturile de a venera asa cum doreau ei. Printre alte artefacte muzeul-casa contine mobila olandeza, ceasuri si doua bucatarii cu tigle Delft. Etajele inferioare ale cladirii au

28

devenit muzeu in 1888 iar astazi contin camere redecorate precum i o colectie de argint din biseric, artefacte religioase i picturi.

2.2.2. Haga Haga este resedina Familiei Regale, este un ora de o deosebit elegan ce ofer turistilor piee colorate, staiuni atrgtoare cu faleze pline de viat dar si numeroase cldiri istorice.

Obiective istorice din Haga

Haags Historisch Museum(Muzeul de istorie al orasului Haga) Acest muzeu de istorie local se gasete n Sebastiaansdoelen,o cladire clasic olandez din secolul XVII.Picturi vechi reprezentand locul si avand aproape tot timpul in prim plan turnul octogonal din sec XV.O alta atracie a muzeului este casa papusilor frumos mobilata in stilul sec. XIX. Muzeul Bredius Acest muzeu se afla intr-o cas minunat din sec al XVIII lea pe partea nordic a Hofvijverului.Colecia sa de tablouri a fost formata de Abraham Bredius si contine lucrari ale unor artisti renumiti cat si ale unor anonimi din epoca de aur olandeza. Paleis Noordeinde cunoscut si ca Binnenhof. Istoria palatului poate fi derulat napoi n timp pana in anul 1559, cand imparatul Carol al V lea l-a desmnat pe printul Wilhelm de Nassau pe postul de guvernator.Acum palatul este resedina reginei Beatrix.

Obiective culturale din Haga

Rijksmuseum H. W. Mesdag Amplasat ntr-o cas construit in 1887 de artist.Acest muzeu odat neglijat este acum sub aceeai administraie ca i muzeul Van Gogh din Amsterdam.Contine tablouri impresionante realizate de 29

Mesdag si de alti membri ai Scolii de la Haga precum si o colectie impresionanta de opere intunecate si melancolice ale membrilor Scolii de la Barbizon. Palatul Pacii Construit pentru a gzdui Curtea Permanent de Arbitraj, infiinat dup conferinta din 1889 de la Haga.Cladirea este acum sediul Curtii Internationale de Justiie si cuprinde o colectie neobisnuita de obiecte donate de statele membre. Cartierul Den Haag de la Malul Marii a fost transformat n Statiunea Balneara Scheveningen.Aici se pot admira marea plaja desfasurata pe mai muli km, micul port de pescari, etc. Schilderijengalerie cunoscut i ca galeria Prins Willem. Este cea mai veche galerie de tablouri din Olanda.Fondat in 1774 de primul Wilhelm al V lea,aceast galerie de mici dimensiuni a fost restaurat sa arate ca la inceput iar tablourile sunt inghesuite pe pereti pe mai multe randuri.Colectia de maestri olandezi a sec XVII si XVIII nu se compara cu Mauritshuis, dar aceasta galerie excentrica merita vazut. Haags Gemeentemuseum, gazduiete o excelent colecie de picturi moderne i art decorative intr-o atractiva cladire de caramida cu vedere spre un lac ornamental.Muzeul are deasemenea o renumita colectie de faianta din Delft, o casa de papui olandeze deosebita, o colectie considerabila de instrumnte musicale si o sectiune dedicate modei.

2.2.3. Rotterdam

Rotterdam-ul nu mai este demult ocupantul locului II n ierarhia oraselor olandeze, transformandu-se in ultimul timp din ce in ce mai mult in Orasul Cultural European. Rotterdam-ul este cel mai mare port european si cel de-al doilea port al lumii, fiind bineinteles punctul cheie in economia regatului, dar treptat dezvoltandu-se si ca una din principalele atracii turistice. Constructiile vechi medievale sau mai recente cartierele rezidentiale cu casute mici si curate, biserici, catedrale, muzee sunt intercalate cu edificii noi indraznee ca: tunelul pentru transportul auto pe sub raul Maas,marele Stadion,aeroportul Europort. Unul din cele mai bune locuri pentru a vedea orasul este Turnul Euromast & Space, de la o inaltime de 185 m, fiind n acelasi timp cel mai inalt punct al rii.

30

Obiective istorice din Rotterdam

Qude Haven Fostul port al Rotterdam-ului are o arhitectur modern, incantatoare.Muli ani dupa bombardarea orasului in 1940 zona distrusa din imprejurul portului a ramas un taram sterp. La sfarsitul anilor 1980 a fost rapid transformata prin construirea unei biblioteci publice imense din sticla si otel.Cldirea ofer o panaoram fantastic asupra portului si oraului modern.O colectie de brci de pe Rin aflate n proprietatea muzeului sunt expuse aici in permanent.

Obiective culturale din Rotterdam

Muzeul Dodrechts Acesta are o frumoas colecie de picturi ale unor artiti din Dordrecht printre care Albert Cuyp, Samuel Von Haagstraten, Ferdinand Bol. Muzeul are cteva tablouri din sec al XVII lea, cu natura moarta,reprezentand simboluri ale efemeritii precum si mucuri de lumanare i pipe. Historisch Museum Het Schielandshis Aflat candva n proprietatea consiliului de administratie a apelor din districtul Schieland.Aest muzeu are o colectie de camere de epoca si picturi care ofera o istorie vizuala a artei si culturii din Rotterdam.Faimoasa Atlas van Stolk, o colectie uriasa de harti si tiparituri istorice este gazduita aici formand frecvent baza unor expozitii temporare. Muzeul Boijmans von Beuningen Fondat n 1847, gzduiete una dintre cele mai bune colectii de arta din Olanda.Muzeul deine o serie de picturi flamande renumite printre care Fiul Risipitor, Turnul Babel.

2.2.4. Utrecht Fondat ca o garnizoan roman, asezarea a nflorit devenind o fortareat aparata de castele de

poveste,puterea ei fiind simbolizata de catedrala care inca mai domina centrul istoric.Probabil cel mai romantic mod de a vizita orasul Utrecht este cu o caleasca trasa de cai.Calestile traditionale trase de minunatii cai de

31

Gelderland va poarta in jurul canalelor, parcurilor si aleilor inguste din exterior, in jurul canalelor interioare si al cladirilor de o importanta deosebita.

Obiective istorice din Utrecht

Centraal Museum Are o excelent colectie de istorie local, mobil, sculpturi i picturi. Dintre cele mai frumoase se numar opere de arta ale lui Saenredam, Van Scorel(cel mai notabil dintre artistii din Utrecht) i cea mai mare colectie Rietveld din lume.

Obiective culturale din Utrecht

Muzeul Het Catharijne Convent Acest muzeu este gazduit de o fosta mnstire carmelita.Are, cea mai frumoasa colecie de art din epoca medieval din Olanda expunand manuscrise, statui, altare i tablouri de Rembrand, Jan von Scorel.Obiecte liturgice si religioase demonstreaz diferenele culturale i sociale dintre olandezii protestanti si catolici. National Museum von Speelklok tot Pierement, cu o colecie de instrumente mecanice de la o cutiuta de sticla pasari care ciripesc la cateva orgi cu sunete ascutite.Cei care vor sa compuna propriile lor cantece se pot distra din plin in camera pling plong-urilor.

2.2.5. Delft Un ora pitoresc situat pe raul Vleit la jumatatea drumului dintre Haga i Rotterdam.

32

Obiective istorice din Delft

Stedelijk Museum het Prinsenhof Conine o excelent colecie de peisaje din Delft,sculptura medieval, portrete ale unor figuri reprezentative ale luptei antispaniole, ceramic de Delft i hrti care ofer o ide despre istoria Olandei i procesele de dezvoltare a oraelor acesteia.Muzeul se afl gazduit intr-o manastire construita in stil gotic burgund din sec. XV. Gotica Oude Kerk, una dintre cele mai frumoase cldiri din Delft.Turnul care dateaz din sec. al XIV lea este foarte inclinat iar clopotele sale suna melancholic.Biserica a fost construita pe parcursul sec. XIV si XV, iar pe parcursul secolului al XVI lea i-a fost adaugata partea nordica a naosului gotic, de catre Anthonis Keldermans.

2.2.6. Leiden

Situat pe un brat al Rinului in zona de cultivare a lalelelor dintre Haga si Haarlem, este un ora universitar plin de cafenele si librarii studentesti.Universitatea din Leiden este cea mai veche si cea mai renumita din Olanda. A fost fondata in 1575 de Wilhelm de Orania, in semn de recunostinta pentru rezistenta eroic a oraului n faa spaniolilor.

Obiective istorice din Leiden

Stedelijk Museum de Lakenhal Muzeul se afl ntr-o cladire de pe malul canalului proiectat in stil clasic olandez, in 1640 de Arent van Gravesande. Rijksmuseum van Oudheden (Muzeul National de Antichitati) Acest muzeu are o colecie impresionant de descoperiri arheologice din Olanda,Grecia Antica, Roma i Egipt. Molenmuseum de Valk,este pentru cei care o vizita in Olanda nu este completa daca nu vad si o moara de vant.Asemeni morii de vant pe care o detinea tata lui Rembrand, aceasta moara de vant

33

functionala din sec al XVIII lea a fost ridicata pe locul unui bastion si contine cateva camere neobinuite locuite candva de morar i familia sa.

3. Analiza bazei tehnico-materiala

3.1. Unitati de cazare Oriunde planuiti sa stati este bine sa faceti rezervari dinainte, in timpul verii, in perioada vacantelor si in sezonul lalelelor (aprilie - mai). Acest lucru e valabil mai ales pentru Amsterdam, unde hotelurile centrale sunt ocupate de obicei, in iunie, iulie si august. Dar puteti eventual sa dati un telefon la hoteluri daca doriti sa vizitati Amsterdam pentru o perioada scurta findca s-ar putea sa se anuleze unele rezervari. Rezervarile se pot face direct la hotel. Persoana care va va raspunde sigur va vorbi engleza. Mai puteti face rezervari si prin: Centrul de rezervari din Olanda, 1 Nieuwe gouw, 1442 LE Purmerend (tel: 0299-689144); serviciile acestuia sunt gratuite si acopera toata tara . Spuneti-le unde doriti sa stati, datele dvs., pretul pe care sunteti gata sa-l oferiti, numarul de camere, cu sau fara baie separata. Puteti face rezervari si personal, mergand la agentiile vvv din orasele mari (cele care ofera acest serviciu au afisat semnul i-Nederland). Va trebui sa platiti pe loc, plus o mica taxa de rezervare, pentru care veti primi o chitanta. Aceste agentii vor face rezervari pentru dvs. La orice hotel din Olanda.

Cum sa alegeti un hotel Toate hotelurile sunt cotate in functie de facilitati. Ministerul Turismului din Olanda publica in fiecare an o brosura cu 200 pana la 2000 de hoteluri din Olanda, specificand numarul de stele ale fiecaruia si facilitatile, inclusiv informatii pentru calatorii cu handicap. Aceasta poate fi gasita in multe dintre agentiile vvv sau direct la oficiul Ministerului Turismului din Leidschendam. ANWB ofera o lista completa cu hotelurile din Olanda, fiecare cu facilitatile si numarul lor de dtele, costa in jur de 15 si e disponibila la agentiile ANWB. Ca o regula generala, conditiile de cazare din Olanda sunt bune dar variaza in functie de pret. Preturile variaza in functie de sezon; in timpul iernii, 34

acestea sunt cu 30-35% mai scazute decat cele publicate. Dar trebuie sa cereti sa vi se face o reducere nu vi se face automat.

Categorii de preturi Preturile aproximative pentu o camera dubla cu baie, incluzand de obicei micul dejun, sunt: peste 150 100-150 50-100 sub 50

Lista hotelurilor

Mai jos este o lista selectiva hotelurilor din orasele mari cuprinse in acest ghid, enumerate in ordine alfabetica, pe regiuni. Hotelurile din Amsterdam sunt impartite pe trei categorii de preturi.

Amsterdam

Scumpe Amercican: 97 Leidsekade, 1017 PN, Tel: 020-556 3000, Fax: 020-556 3001 Cladire in stil Art Nouveau situata le Leidseplein. Dormitoare confortabile, cafenea renumita pentru decorul in stil Tiffany si clientela variata, bar cu terasa acoperita. Amstel iner-Continental: 1 Professor Tulpplien, 1018 GX, Tel: 020-622 060, Fax: 020622 5808, www.interconti.com Un hotel din secolul XIX bogat mobilat, situat pe malul raului Amstel (la 20 de minute pe jos de centru). Popular in randul celebritatilor. Bucatarie rafinata in restaurantul de doua stele Michelin La Rive. Bar cu terasa. Bilderberg hotel Jan Luyken: 58 Jan Luykenstraat, 1071 CS, Tel: 020-573 0730, Fax: 020-676 3841, www.janluyken.nl

35

Cladire din a doua jumatate a sec. XIX, in apropriere de muzee si de Concertgebouw. Camere linistite si bar cu o curte adiacenta. Blakes: 384 Keizersgracht, 1016 GB, Tel: 020-530 2010, Fax: 020-530 2030, www.blakesamsterdam.com Deschis din 1999, acest hotel dintr-o cladire monumentala de pe malul canalului are 26 de caemere cu mobila luxoasa si este condus de Blakes, un hotel din Londra. Restaurantul si barul atrag o varietate interesanta de clienti localnici si straini. Grand Sofitel Demeure: 197 Oudezijds Voorburgwal, 1012 EX, Tel: 020-555 3111, Fax: 020-626 6286, www.thegrand.nl Acest hotel elegant din inima orasului a fost candva primarie si o resedinta regala. Caf Roux este un loc popular printre localnici, precum si printre vizitatori. Hotel de lEurope: 2-8 Nieuwe Doelenstraat, 101 CP, Tel: 020-531 1777, Fax: 020-531 1778, www.leurope.nl Hotel din sec. XIX, dominand raul Amstel. Facilitatile cuprind piscina, terasa in aer liber, Sali de conferinta. Centru de fitness si doua restaurante.

Moderate

Ambassade: 341 Herengracht, 1016 AZ, Tel: 020-626 2333, Fax: 020-624 5321 Foarte popular,foarte prietenos, transformat dintr-o serie de case de pe malul canalului, din secolele XVII si XVIII. O multime de antichitati, picturi, scari abrupte si in spirala.

Canal House: 148 Keizersgracht, 1015 CX, Tel: 020-622 5182, Fax: 020- 624 1317, www.canalhouse.nl Un hotel detinut de un american, transformat din casa de negustori de pe un canal linistit. O multime de antichitati si o sala excelenta de luat micul dejun.

Die Port van Cleve: 176 Nieuwe Zijdsvoorburgwal, 1012 SJ, Tel: 020-622 6429, Fax: 020-622 0240, www.dieportvancleve.com Bine situat in spatele Royal Palace si al Pietei Dam, acest hotel vechi confortabil are un bar popular si un restaurant cu bucatarie olandeza.

Estherea: 305 Singel, 101 WJ, Tel: 020-624 5146, Fax: 020-623 9001, www.estherea.nl Casa din secolul XVII, la cateva minute de Piata Dam. Scari abrupte, dar are lift. 36

Preturi mici

Acro: 40 Jan Luykenstraat, 1071 CR, Tel:020-662 0526, Fax: 020-675 0811 Unul dintre hotelurile cele mai accesibile ca pret, aproape de muzeele de arta si de Vondelpark. Mobilier modern, conditii bune.

Concert Inn Hotel: 11 De Lairessestraat, 1071 NR, Tel: 020-305 7272, Fax: 020-305 7271 Administrat de o familie, langa Concertgebouw. - Hotel Fita: 37 Jan Luykenstraat, 1071 CL, Tel: 020-679 0976, Fax: 020-664 3969, www.fita.nl In cartierul muzeului, intre magazinele PC Hoofstraat si muzeele Van Gogh si Stedelijk. Mic, placut si excentric.

Keizershof: 618 Keizersgracht, 1071 ER, Tel: 020-622 2855, Fax: 020-624 8412, www.vdwp.nl/keizershof Condus de o familie, avand camere cu vedere spre mal sau spre gradina. -

Wynnobel: Vosslusstraat 9, 1071 AB, Tel: 020-662 2298 Ieftin, curat si vesel, cu vedere spre Vondelpark, la doar cinci minute de Leidseplein si cartierul muzeelor. Nu are bai separate.

Haga

Carlton Ambassador: 2 Sophialaan, 2514 JP Den Haag, Tel: 070-363 0363, Fax: 070-360 0535, www. Carlton.nl/ambassador Situat in linistitul cartier istoric Mesdag, langa ambasade, muzee. Palatul Pacii si in apropriere de principalele strazi comerciale. Servire ireprosabila si fiecare din cele 80 de camere este decorata in stil vechi olandez sau englezesc.

Esquire: 65 van Aerssenstraat, 2582 JG Den Haag, Tel: 070-352 2341, Fax: 070-3366, www.esquire-hotel.com Acest hotel pretenos, confortabil se afla in fermecatorul Statenkwatier, avand multe magazine si restaurante in apropriere. La hotel se poate ajunge cu tramvaiele 7 si 10, din Centraal Station din Haga. Este, de asemenea, aproape de Scheveningen.

37

Rotterdam

Best Western Pax Hotel: 685 Schiekade, 3032 AK Rotterdam, Tel: 010-466 3344 Acest mic hotel este renumit pentru atmosfera sa prietenoasa si pentru servirea atenta. Golden Tulip Rotterdam: Coosingel/4 Aert von Nesstraat, 3012 CA Rotterdam, Tel: 010-411 0420, Fax: 010-413 5320, www.goldentuliphotels.nl/gtrotterdam Amplasat intr-o cladire istorica din inima orasului, acest hotel de roportii este destinat celor care calatoresc in interes de afaceri. Camerele sunt dotate, iar la micul dejun va puteti bucura de o priveliste minunata pe terasa de pe acoperis.

Hilton Rotterdam: 10 Weena, 3012 CM, Tel: 010-414 4044, Fax: 010-411 8884, www.rotterdamhilton.com Centrul lumii afacerilor ziua si al vietii sociale noaptea. Situat in apropriere de gara, in inima centrului de concerte si congrese din centrul Rotterdam-ului. Exista 254 de camere dotate cu aer conditionat si opt apartamente. In acelasi complex se afla si un Holland Casino.

Utrecht

Grand Hotel Karel V: 1 Goertebolwerk, 3511 XA Utrecht, Tel: 030-233 755, Fax: 030- 233 7500, www.karelv.nl Hotel de lux in centrul istoric al orasului. E locul uni fost spital militar, cu o istorie ilusra datand din secolul XIV, acesta este primul hotel de 5 stele din Ultrecht. Merita sa-l vizitati, chiar si numai pentru un pranz sau pentru ceaiul de dupa-amiaza.

Holiday Inn: 24 Jaarbeursplein, 3521 AR Utrecht, Tel: 030-297 7977, Fax: 030-297 7999, www.hiutrecht.nl Ideal pentru vizitatorii in interes de afaceri, cu un restaurant cu vedere panoramica si un bar la etajul al 20-lea.

Tulip Inn: 10 Janskerkhof, 3512 BL Utrecht, Tel: 030-231 3169, Fax: 030-231 0148, www.goldentulip.nl Hotel si restaurant fermecatoare in vechiul cartier, vizavi de St Janskerk si magazinele locale. - 38

Delft

Best Western Museum Hotel: 189 Oude Delft, 2611 HD Delft, Tel: 015-2140 930, Fax: 0152140 935 Situat in pitorecul cartier vechi, de-a lungul canalului.

Juliana: 33 Maerten Trompstraat, 2628 RC Delft, Tel: 015-256 5707, Fax: 015-256 5707 Hotel administrat de o familie, cu o gradina, situat chiar in afara centrului orasului.

Leiden

Golden Tulip Leiden: 3 Schipholweg, 2316 XB Leiden, Tel: 071-522 1121, Fax: 071-522 6675 Vizavi de gara, este un hotel de nadejde.

Nieuw Minerva: 23 Boommarkt, 2311 EA Leiden, Tel: 071-5126 358, Fax: 071-514 2674 Un hotel obisnuit, mobilat cu antichitati, situat in randul unor cladiri istorice, pe un afluent linistit al raului Rin.

3.2. Unitati de alimentatie publica

Cand vine vorba de a lua masa in Olanda, puteti alege de la cele mai simple mancaruri, pana la cele mai elegante. Intre acestea, puteti alege unul dintre numeroasele restaurante etnice, care predomina in special in orasele mari precum Amsterdam, Utrecht, Rotterdam, Maastricht si Haga. Eetcaf-urile sunt un fel de localuri neceremonioase, oferind un meniu zilnic diferit al carui fel principal consta din peste, carne, precum si unul vegetarin. Sunt foarte populare datorita preturilor rezonabile; dar nu mergeti seara prea tarziu, pentru ca s-ar putea sa nu gasiti nimic sa comandati. Broodjes, sandvisuri cu branza, carne sau peste sunt felurile principale la pranz, si, in general, trebuie sa consumati mai multe ca sa va saturati. Supele si salatele sunt, de asemenea, predominante in meniurile cafenelelor. Intrucat traditia meselor in oras continua sa evolueze, in meniuri se simt tot mai mult influente din alte orase europene, precum si din America. 39

Mancarea de casa

Cand vine vorba de bucataria olandeza, veti gasi restaurante care servesc traditionalul hutspot, preparat din varza dulce, varza acra si andive. Vegetarienii trebuie sa stie ca aceste mancaruri sunt preparate de obicei cu bucati de carnacioi si sunca. Acest lucru este valabil si pentru supele de iarna, precum erwten (supa de mazare verde) sau bruinenbonen (fasole maro). Daca doriti sa luati o gustare seara tarziu, majoritatea barurilor, cafenelelor servesc tostos, un sandvis cu branza la grill, peste care se pune, de obicei, sunca. Clatitele sunt traditionale in Olanda, fiind de diferite marimi, in functie de farfurii, si se servesc cu sosuri dulci de fructe sau lichioruri, sau sandvisuri prajite gustoase cu sunca, ciuperci, branza sau rosii. Poffertjes sunt mini clatite pudrate cu zahar. Pentru o gustare in graba, opriti-va la una din gheretele cu mancare oceanica situate in localitatile din jurul oraselor. Daca nu doriti sa mancati hering jupuit de piele, puteti alege un broodje umplut cu somon afumat, crevete locale, tipri sau macrou. Gheretele cu mancare sunt frecvente si pe plaje, pimavara si vara.

Mancare ieftina si Haute Cuisine

Pizzeriile abunda in Olanda si ofera o mare varietate de pizza, salate si paste. Restarantele chinezesti sunt, de asemena, omniprezente si multe sunt combinate cu bucatarie indoneziana. Restaurantele de elita ofera in principal bucatarie franceza, dar in ultimi ani, s-a observat o noua influenta a asa-numitei fuziuni a bucatariei estice cu cea vestica, cu bucatari cae creeaza mancaruri unice cu arome proprii.

Bacsisul

Cand luati masa in oras, nu uitati ca serviciile (cca 15% din pret) si TVA-ul sunt incluse in notele de plata, atat in restaurante cat si in baruri, iar bacsisul nu este obligatoriu, desi se accpeta un plus de 10% in restaurantele rafinate. In cafenelele si barurile mai simple, este de ajuns sa lasati restul de la nota de plata.

40

Note despre bauturi

Cele mai poulare bauturi sunt cafeaua proapata si berea. Olanda este producatorul numarul 1 de bere si cea locala este servita in toate cafenelele si restaurantele din tara, de obicei la 25 cl. Heineken este cea mai populara. Marcile straine sunt disponibile la preturi mult mai mari. Ginul autohton este jenever-ul consumat sec sau urmat de o bere. Diferite varietati includ oude (vechi), care este mai dulce si jonge (tanar), cel mai tare. Locul potrivit pentru a incerca tariile locale si lichiorurile este un proeflokaal sau casa de degustari.

Cafenelele

Olanda are multe cafenele si jumatate din distractia vizitatorilor consta in colindarea si descoperirea personalitatii unice a cafenelelor. Olanda are o veache traditie in ceea ce priveste cafenelele. Unii pretind ca primul bar, numit eufemistic cafenea, si-a deschis portile in amsterdam in sec XII, cand doi oameni si un caine au fost adusi e valuri pe malurile mlastinoase ale raului Amstel. In sec. XVII existau deja nenumarate taverne i n Amsterdam, precum si in alte orase. Cafenelele olandeze au la fel de multa valoare cultuala ca si muzeele, si o vizita la una din acestea e esentiala. Cafenele maro traditionale (numite astfel datorita faptulu ca au devenit maro din cauza fumului si a anilor) se identifica prin interioare de lemn intunecate si primitoare. Singurul sunet perceptibil este bazaitul conversatie aprinse si clinchetul paharelor. Cafeaua este in general fiarta, nu facuta la filtru si daca doriti o gustare la berea sau bautura dvs., de obicei se serveste o farfurie cu branza si masline. Aceste cafenele pot fi descrise prin cuvantul olandez gezelligiheid, care inseamna o stare de veselie si voie buna. Acesta este locul unde localnicii vin sa bea o bere dupa munca, sa se antreneze in dezbateri politice, sa joace carti si sa spuna povesti. Cele mai elegante si mai stilate cafenele servesc pranzul si desertul tind sa aiba tavane inalte, mai multa lumina, mese de citit si muzica variata. Exista, de asemenea, si cafenele unde puteti juca sah sau biliard. Exista cafenele pentru barbati, pentru femei si chiar si de noapte, care se inchid in jurul 41

orei 5. nu uitati ca olandezii sunt foarte mandri cand vorbesc engleza, astfel nu ezitati sa incropiti o conversatie cu unul din patroni. In Olanda, exista si cafenele renumite pentru traficul de droguri usoare. Desi politia a strans surubul in ultimii ani, datorita cresterii vanzarii de droguri, nu va trebui sa cautati prea mult pentru a face rost de ele. Cafenelelel alternative isi atrag clientii atarnand in vitrine pancarde verzi si albe, pentru a se deosebi de celel obisnuite. Alte cafenele care s-au deschis in ultimii sunt cunoscute ca si cafenele energio sau droguri inteligente, in care se vand ciuperci si afrodisiace facute din ingrediente naturale. Iar pentru cei pasionati de internet, exista o multime de cyber-cafenele pe cuprinsul Olandei, unde puteti sorbi o cafea in timp ce navigati pe internet.

Categorii de preturi peste 125 75-125 sub 75

Lista restaurantelor

In continuare, urmeaza o lista selectiva a restaurantelor din orasele mari cuprinse in acest ghid, in ordine alfabetica, pe regiuni. Restaurantele din Amsterdam sunt impartite pe trei categorii de preturi.

Amsterdam

Scumpe

Amstel Hotel: 1 Professor Tulpplein, Tel: 020-622 6060 Bucatarie frantuzeasca elaborata intr-un restaurant intim si elegant. Servire ceremonioasa, impecabila.

Yamazato: Okura Hotel, 333 Ferdinand Bolstraat, Tel: 020-678 8351 Reputatia sa ca avand cea mai buna mancare japoneza din Olanda este bine meritata, nu numai pentru ofertele obisnuite de sushi si tempura, ci si pentru meniurile sale cu tema

42

schimbatoare, care ofera homar si vanat, in sezon. Dua ce ati luat masa, mergeti la etajul 23 pentru a bea un pahar si pentru a va bucura de o superba vedere panoramica a orasului. Yam Yam: 90 Frederik Hendrikstraat, Tel: 020-682 5097 In vestul Amsterdamului, unde se poate ajunge cu tramvaiul nr. 3. acest modern trattoria pune la dispozitie o plita cu lemne pentru a prepara pizza gourmet, precum si preparate dinb peste si carne. -

Moderate

Chez George: 3 Herenstraat, Tel: 020-626 3332 Restaurant cu specific belgian cu un meniu de sezon. Mese intime in inima cartierului sic Grachten-gordel.

DTheeboom: 210 Singel, Tel: 020-623 8420 Un bistro francez fermecator, intr-un vechi depozit de-a lungul canalului. Bucatarie delicioasa inspirata si servire prietenoasa.

Dorrius: 5 Nieuwezijds Voorburgwal, Tel: 020-420 2224 Un local cu bucatarie olandeza autentica. Supele si hutspot abunda si, in functie de sezon, le puteti servi cu carnati de rata, caprioara sau chiar miel. In octombrie, varza acra o puteti servi sub diferite forme, de la supe la tarte.

Lucius Seafood Restaurant: 247 Spuisstraat, Tel: 020-624 1831 Platouri cu scoici proaspete si o mare varietate de produse care se gasesc in fiecare zi in piata. Atmosfera de bistro si o lista buna de vinuri. Situau central in sirul de restaurante care duce spre Piata Spui.

Morita-Ya: 18 Zeedijk, Tel: 020-638 0756 Restaurant japonez cu returi rezonabile, oferind mancaruri simple si bune, situat la marginea Cartierului placerilor. Sushi excelent. Daca nu sunt prea aglomerati va vor arata cum sa vil preparati si dvs. Incercati sa obtineti o masa cu vedere spre canal. Inchis miercuri.

Mancare ieftina

Bojo: 51 Lange Leidsedwarsstratt, Tel: 020-622 7434 43

Mancare indoneziana la preturi bune, chiar langa Leidseplein. Deschis toata noaptea, astfel ca atrage grupurile de pretecareti. Centra: 29 Lange Niezel, Tal: 020-622 3050 Faceti o plimbare pentru a lua cina la acest minunat dive spaniol, care mai serveste si paella sau zarzuela. Asezati-va la o masa cu localnici, bucurati-ve de Rioja, muzica flamenco si preturi rezonabile. De Blauwe Hollander: 26 Leidsekruisstraat, Tel: 020-623 3014 Mancare olandeza intr-o amosfera placuta. Preferate sunt costitele, precum si varietatea de Hutspots. Golden Chopsticks: 1 Oude Doelenstraat, Tel: 020-620 7040 Situat in Cartierul placerilor, ofera mancare chinezeasca delicioasa, precum stridii inabusite in sos de fasole neagra, rata de Peking sau peste intreg cu legume si todu. Golden Temple: 126 Utrechtsestraat, Tel: 020-626 8560 Unii vin la acest restaurant vegetarian doar pentru bufetul de salate, dar felurile principale consta din bucatarieindiana si mexicana.

Haga

Corona Hotel: 39-42 Buitenhof, Tel: 070-363 7930 Bucatarie frantuzeasca sofisticata, intr-o ambianta eleganta. Djawa: 12a Mallemollen, Tel: 070-363 5763 Haga se mandreste cu unele din cele mai bune restaurante indoneziene din Europa, iar Djawa este considerat unul dintre cele mai bune restaurante din Haga. Incercati cateva dintre mancarurile speciale din Java, Bali si Sumatra. Nu toate mancarurile sunt picante, dar indrazniti sa incercati Rendang Padang. Un fel de mancare picanta din carne de vita, cu cocos si ondimente, sau Pete Ketiap,npui cu fasole indonezian. Va ecomandam, de asemenea, si satay asortat cinci feluri de carne la grill. Ikan Bali sau Ikan Mangoot sunt doua mancruri de peste foarte picante.

It Rains Fishes: 123 Noordeinde, Tel: 070-365 2598 Primul local din Haga care ofera bucatarie combinata, cu accent pe thailandeza si frantuzeasca. Incepeti cu aperitivul casei, sampanie cu lichior de ghimbir, iar apoi supa picanta de cocos care se serveste cu homar si pui. Daca doriti sa fie foarte picanta, alegeti din 44

meniurile marcate cu una, doua sau trei boabe de piper. Exista si varietati mai putin picante. Incercati pestele intreg sau scoicile, servite cu trei tipuri de sos curry, iar pentru digestie, un bol de supa calda de pui.

Rotterdam

Blauwe Vis: 33 Weena-Zuid, Tel: 010-213 4243 Un loc unde puteti lua cina tarziu si unde puteti dansa, intr-un fost pasaj pentru pietoni unul dintre localurile de noapte unice din Rotterdam.

Brasserie Boompjes: 701 Boompjes, Tel: 010-413 6070 Construit pe malul raului Maas, cu vederi minunate si o ambianta vivace de bistro. Caf Restaurant Lood: 1 Westplein, Tel: 010-411 7723 In cartierul maritim, acest restaurant atrage o clientela artistica. Cinati intr-un mod simplu sau extravagant, intr-o ambianta post modernista.

Chalet Suissse: 31 Kievitslaan, Tel: 010-436 5062 Situata in parcul din cartierul maritim, langa Euromast. Bucatarie elvetiana/olandeza. Dewi Sri: 20 Werterkade, Tel: 010-436 0263 Atmosfera coloniala si preturi excelente. Estaminet Het Gelagh: 40B Witte de Withstraat, Tel: 010-240 0333 Eetcaf incantatoare, cu influenta belgiana. Incercati cateva molustecu Witlof (andive) si o bere la tap. Daca nu sunt mese libere, traversati strada, la restaurantul filiala Van Pooering, la numarul 51.

Utrecht Polmans Caf-Restaurant: Jansdam colt cu Kestraat, Tel: 030-231 3368 Fie ca veniti pentru a lua pranzul sau cina, fie pentru o ceasca de cafea, acest monument elegant din secolul XIX ofera o atmosfera unica a vremurilor de mult apuse. Pomo:22 Wittevrouwenstraat, Tel: 030-231 9272 Aveti ocazia sa incercati gustul exotic al bucatarei din Surinam. Buatare similara cu cea indiana. Supa de alune picanta, pom, un fel de cartofi dulci piure cu pui picant sau miel. Preturi reznabile, servire amabila si ambianta placuta. 45

Delft

Le Vieux Jean: 3 Heilige Geestkerkhof, Tel: 015- 213 0433 Acest restaurant incantator si-a sarbatorit a 35-a aniversare in 2009. meniul este clasic frantuzesc, cu o tenta moderna si cu schimbari in functie de sezon. Specialitatea casei, pancreas de miel cu sos de homar, poate fi gasita tot anul.

4.ORGANIZAREA TURISMULUI

In prezent in Olanda nu exista ca in alte tari un minister al turismului, organismul oficial ce se ocupa promovarea tarii la nivel mondial este Netherlands Board of Tourism and Conventions(NBTC) sau Autoritatea Nationala a Turismului si Conventiilor. Netherlands Board of Tourism and Conventions este responsabila pentru promovarea turismului la nivel national si international, prin branduri precum :Lekker weg in eigen land(tradus : Pleaca in propria tara) sau Holland. In prezent NBTC se concentreaza pe atragerea turistilor cu ocazia sarbatorilor, a intalnirilor de afaceri sau a conventiilor. Pentru aceasta NBTC primeste fonduri de la Ministeru Afacerilor Economice. Pe langa fondurile primite de la guvern, NBTC este finantata prin veniturile aduse din parteneriate cu diverse firme participante la campaniile lor de marketing.

Prin promovarea tarii in ochii celor ce vor dori cel mai probabil sa o viziteze si anume: Europa, America de Nord si Asia. NBTC lucreaza la promovarea internationala a Olandei, in acest scop a creat o retea de birouri in tari pe care le considera importante pentru industria lor turistica, insumand un total de 11: Olanda, Germania, Marea Britanie, Belgia, America de Nord, Franta, Spania, Italia, Suedia, China si Japonia. Reprezentanti ai aceste organizatii intalnim si in Rusia, Elvetia sau India. 46

PLANUL STRATEGIC DE MANAGEMENT DESTINATIA OLANDA 2008-2010

Netherlands Bureau of Tourism and Conventions (NBTC) este responsabila pentru promovarea Olandei ca destiatie turistica la nivel national si international. Isi propune sa creeze echilibrul perfect intre numarul de visitatori si suma cheltuita de fiecare pe durata sederii sale. Pentru perioada 2008-2010 previzioneaza o crestere de 2 procente a turismului fezabil si cu 19 procente a turismului de afaceri si conventii. Strategia de marketing Pentru a eficientiza procesul de marketing NBTC a ales sa se concentreze pe grupuri tinta, au subliniat faptul ca sunt o destinatie propice pentru relaxare, distractie, vizitat, dar si ofera modernismul necesar mediului de afaceri. NBTC a dezvoltat un concept numit Product-Market-Partner Combinations (Combinatii Produs-Piata-Partener), prin el au descoperit ca trebuie sa faca apel la emotiile umane, in sensul ca trebuie sa faca apel la motivelele care determinat o persoana sa isi aleaga o anumita destinatie. Acestea sunt marile categorii pe care se bazeaza : TIMP LIBER: Holland Classics icoane reprezentative olandeze: lalelele, sabotii de lemn, morile de vant si branza. In plus, mostenirea culturala a Olandei, cum ar fi: Rembrandt, Compania Indiiilor de Est. Turistii care sunt interesati de aceste destinatii in general le viziteaza in cadrul unui tur european si in general pretera sa stea in hoteluri de 3 stele. Holland City Life turisti ce vor sa simta vibratia marilor orase olandeze si vor sa faca cumparaturi, sa cineze, sa se bucure de cultura olandeza. Ei viziteaza in principal: Amsterdam, Rotterdam, Utrecht, Haga, Maastricht. Sejururile lor sunt scurte,dar se cazeaza in hoteluri. Holland Beach Life concept adresat in principal familiilor, le ofera petrecerea timpului liber la plaja, in centre wellness sau in populare atractii familiale: Madurodam, DUirell si Neeltje Jans. Populare primavara si toamna, cazarea este in B&Bs, in hoteluri, in camping-uri. Holland Country Fun vacante in sudul si estul granitelor Olandei, unde peidajul este putin mai variat, permitand mersul cu bicicleta sau excursii montane, gradini zoologice, parcuri tematice. Vizitatorii prefera cazarea in parcurile de vacanta din inima rurala. Holland the Good Life un mod de vacanta adresat in special celor activi, care sunt interesati de ciclism, excursii montane, centre de infrumusetare. Cazarea preferata in hoteluri de 4-5 stele, in parcuri de vacanta de lux sau in B&Bs adresat claselor superioare. 47

AFACERI Holland Lets Meet intalnirile de afaceri internationale (intalniri coorporatiste, lansari de produse, sesiuni de trening) initiate intotdeauna de companiile in cauza Holland Be Inspired Olanda vazuta ca un loc propice de desfasurare a conventiilor si congreselor internationale.

Dupa selectonarea gruporilor tinta carora sa lise adresaze NBTC, au decis modul in care sa le atraga atentia. Intre anii 2008-2010 Olanda va primi anual o alta tema. 2008: Tema anului: Hidden Holland 2009: International events year Holland Art Cities 2010: International events year Holland Art Cities 2011: nu a fost determinata inca 2012: International events year Floriade Pe baza acestor strategii NBTC a dezvoltata diverse companii de atragere a turistilor. Iata cateva exemple de campanii deja executate in anii 2008-2010: -Campania City Break in Belgia, Germania, Marea Britanie, Franta -Campani de atragerea a familiilor pe piata din Germania

ANVR (Algemeen Nederlands Verbond van Reisondernemingen) sau Asociatia Agentilor de Turism si a Tur operatorilor din Olanda reprezinta liderii de piata in industry turismului dar, si micile companii ce activeaza in domeniu. Cu mai mult de 80 de membrii, reprezentati de agentii IATA(International Air Transport Association), care la randul lor au o retea puternica de birouri prin care distribuie produsele turistice. Impreuna ele genereaza mai mult de 90% din BSP ( Billing and Settlement Plan asta insemnand 2.5 miliarde de euro si peste 5 miliarde de bilete).

48

ALTE ORGAIZATII CE ACTIONEAZA IN TURISMUL OLANDEZ

-RECRON Vereniging van Recreatieondernemers Nederland (Asociatia Antreprenorilor de recreere din Tarile de Jos)

- Kenniscentrum Recreatie (Cunostinte de recreere)

- Koninklijke Horeca Nederland

-ANVR: The Association of Travel Agents and Tour Operators in The Netherlands

49

5.ACTIVITATEA TURISTICA

Turisti ce si-au petrecut vacanta in Olanda:

Potrivit statisticilor in anul 2009, 9.9 milioane de turisti si-au petrecut cel putin o noapte in Olanda, aceasta reprezentand o crestere de 2% fata de 2008.

50

Relevanta economica a turismului si recreatiei Cheltuieli si ocuparea fortei de munca in turism si recreatie in Olanda 2009 Inbound turism Timp liber(x mild. euro) Turismul de afaceri(x mild.euro) Cheltuieli spre exportul de turism care raman in Olanda(x mild. euro) TOTAL (x mild. euro) Achizitii de materiale recreationale durabile(x mild. euro) Valoarea economica totala a turismului si recreatiei (x mild.euro) Numarul total al locurilor de munca in turism Totalul fortei de munca Sursa: CBS 399.000 249.000 35.2 7.0 19.9 3.6 30.5 2.8 5.7 1.3 Turism intern 17.0 2.8 3.6 Outbound turism TOTAL

51

Parcuri de distractie, gradini zoologice si muzee Top 20 in Olanda (x 1000 de vizitatori)

Sursa: CBS

Numarul de hoteluri, restaurante si cafenele 2005 Baruri/cafenele 18.389 Restaurante Hoteluri si alte tipuri de cazare TOTAL 41.599 41.382 41.722 41.587 41.480 20.392 2.818 2006 18.065 20.559 2.758 2007 18.182 20.722 2.818 2008 17.891 20.827 2.869 2009 17.638 20.946 2.896

Sursa: Horeca in Figures

52

Distributia camerelor de hotel in functie de stele 2009 (clasificare NHC) 1 stea 3% 2 stele 8% 3 stele 35% 4 stele 49% 5 stele 5 %

Sursa: Horeca in figures

Numarul de agentii de turism si tur operatori in Olanda in 2009

Numarul de agentii de voiaj ANVR Numarul de agentii de turism de afaceri ANVR Numarul de tur operatori ANVR Sursa: ANVR

1.495 127 203

Numarul de conventii internationale in Olanda perioada 2006-2009 2006 187 2007 195 2008 227 2009 236

53

6.Concluzii

Turismul nu este principala sursa de venit in Olanda, insa olandezii nu-i dau mai putina importanta datorita acestui fapt. O tara cu o industrie infloritoare si cu locuitori ce au o inclinatie nativa de antreprenori, surprinde prin organizarea ei. Olanda si-a creat de-a lungul timpului o reputatie pentru permisibilitate, majoritatea turistilor cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani, vin aici pentru aerul boem pe care-l emana. Olanda este o tara verde, atat prin relief cat si prin mentalitatea ecologica si sustenabila a locuitorilor sai. Exemplu cel mai bun in acest sens este numarul de biciclete, care egaleaza numarul locuitorilor ei. In anul 2008, potrivit National Bureau of Tourism and Conventions, Olanda era o destinatie atractiva pentru 73% dintre americani, 65% dintre germani, 62% dintre francezi, 59% dintre englezi si 50% dintre belgieni. Din aceste date putem determina principalele tari ce trimit turisti in Olanda. Olandezii sunt cunoscuti pentru organizarea si curatenia lor prin care reusesc sa-si atraga turistii, prin varietatea culturala, din importantele orase: Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrecht, Delft, Leiden. Avand o retea de transport extinsa si o retea de telecomunicatii foarte bine pusa la punct, Olanda este paradisul oricarui turist dependent de GPS si de gadget-urile lumii moderne. Simbolurile nationale precum sabotii de lemn, lalelele sau morile de vant sunt primele lucruri care ne vin in minte cand auzim cuvantul Olanda. Desi nu investeste o suma considerabila in turism, ea obtine venituri substantiale de 30.5 miliarde de euro in anul 2009. 54

In momentul de fata pe langa a fi o destinatie pentru cei ce doresc relaxare, Olanda se promoveaza si pe planul turismului de afaceri, lucru datorat infloritoarei industri si mediului de afaceri propice. Strategia de marketing curenta a Olandei vrea sa atraga organizarea pe teritoriul tarii sale a congreselor si conventiilor.

55

Bibliografie

Revista Terra Magazin, nr.12, 2005 Ghid complet Olanda, Ed. Aquila, 2004 Ghidul xenofobului olandezii, R. Bolt, Ed. Nemira, 2009 Olanda Ghid turistic, M. Cruceanu, C. Savulescu, Ed. Vremea XXI, Bucuresti, 2004 http://www.nbtc.nl/corporate/en/system/Images/strategic_marketing_plan_en_tcm52297603.pdf http://www.nbtc.nl/corporate/en/system/Images/Key-figures-Tourism-and-recreationHolland-edition-2010_tcm522-145576.pdf http://ro.wikipedia.Olanda_info.php?country=Olanda http://www.nationsonline.org/oneworld/netherlands.htm https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/nl.html http://en.wikipedia.org/wiki/Netherlands http://www.indexmundi.com/netherlands/gdp_per_capita_(ppp).html http://ro.wikipedia.org/wiki/Antilele_Olandeze http://www.nbtc.nl/corporate/en/

56