Anul XII Arad, Marţi 9|22 Decemvrie 1908 Nr. 273. ЯЮЯЛМЕИПЛ.

H SB m , 8 4 Сел\ H шт. u . 1S « »I i na i . l *

Vrai aa Dantaceä h n u . 4 Ce*. ! Furira Kornau'« şi t Aawtot t , 10 Co», M «ta :«! ncntrw So­i te* j( Btifeïiata pa

as 40 frasa!.

REDACŢIA ţi ADMINISTRAŢIA

Deák Ferenc-utaea 30,

INSERŢIUNILE ie primesc la adminip

traţie. Mannscripte nn ae în«»

polază. Telefon pentra oraş ţ i

comitat 502.

Politica externă a României. (*) Am urmărit cu deosebită luare aminte

discnţiunile ce urmează în corpurile legiui­toare ale României asupra proiectelor de răspuns la mesajul regal.

După cum eik de prevăzut, îndeosebi politica externă a României a fost scoasă m relief şi este constatat, că atât vorbitorii guvernamentali cât şi cei opoziţionali au a-vut o notă de energie şi demnitate. Ceeace dovedeşte, că In chestii mari, când e vorba de apărarea intereselor superioare ale rega­tului, barierile de partid dispar şi toţi băr­baţii de stat sunt de acord intru a respinge atacurile duşmănoasă.

La Senat dl T. Maiorescu, fruntaş al par­tidului conservator, a insistat îndeosebi asu­pra denunţării convenţiunei cu Austro-Un­garia, iar miniştrii Al. Djuvara şi Emil Costinescu, cari i-au răspuns, au pronunţat cuvinte cari denotă că în faţa perfidiilor austro-ungare va sta un guvern naţional decis să nu lase nici o fărimătură din drep­turile ce are regatul României, să nu tole­reze nici cea mai mică ştirbire ce s'8r aduce demnităţii statului.

La Senat discuţia s'a si închis, după ce au vorbit susamiutiţii miniştrii de ieri.

M. Sa Regele Carol a şi primit deja co­misia care-i aducea răspunsul la mesaj.

La cameră însă discuţia urmează. Aici e de constatat, că proiectul de ră­

spuns la adresa mesajului regal se ridică mult deasnpra obişnuitelor proiecte şi însăşi presa opoziţională a n marcat că dl Stere a compus un răspuns vrednic de toată lauda. Pe cât este de clar, pe atât este de hotărî! ţi demn. Afacerile interne le prezintă într'o lumină adevărată, iar asupra celor externe — departe de a le ocoli ori de a le trată în fraze din cari numai cu greutate să prinzi esenţa, — se rosteşte deschis, aşa cum trebuie să vorbească o ţară independentă, un popor care prin vitejie şi-a cucerit loc Intre celelalte state.

Dintre oratorii de până acum sunt doi cari au insistat îndeosebi asupra politicei ixterne a României, asupra aşa zisei che­stie naţională: dl Diamacdi şi dl Iorga. Cel dintâiu este membru al partidului national­liberal şi deşi a făcut chiar la început re­zerva că vorbeşte numai în numele său, suntem siguri, că ceeace a spus este împăr-tişit nu numai de colegii săi din partid, ci de Întreaga cameră. Nu se mai poate a l la adecă in ţara întreagă un singur român care să pledeze pentru o prietenie cu Austro-Ungaria cu orice preţ, pentru încheiarea unei convenţii comerciale în orice condiţii, ori să se desintereseze de soarta ce aşteaptă pe cele 3 milioane de români din regatul Ungariei... >cea mai viguroasă parte a nea­mului românesc*, — cum a scris > Viaţa Românească«.

Dl Iorga, care nu apaiţine nici uneia din­tre partidele din cameră, a vorbit şl mai

degajat. Şi nu e de presupus, că oratorii cari vor urmă, fie din sinul partidului delà putere, fie dintre opozanţi, să aibă, în che­stia naţională, alte vederi.

Deosebire poate fi cel mult asupra chipu­lui de manifestare. Un ministru, care anga­jează ţara întreaga, nu ne aşteptăm să vor­bească pe tonnl folosit de dl Diamandi ori Iorga Ne aşteptăm însă ca pe chestia poli­ticei externe, şi naţionale, partidele să ma­nifeste solidaritatea cea mai impunătoare, după cum comportă gravitatea situaţiei, si­tuaţie nu numai în ce ne priveşte pe noi, cti abandonaţi, dar în ce priveşte în primul rând pe fraţii noştri, faţă de cari Austro-Ungaria crede că poate folosi acelaşi proce­deu !... Noi putem fi >cantitatenegligiabilă«, un regat viguros, un stat care este chiagul a 12 milioane suflete româneşti, nu poate fi însă tratat decât — putere la putere!

Când este evident — a mărturisit-o alal­tăieri şi Lueger — că în Austria politica economica se face conform dorinţei agra­rienilor, »a căror influenţă nu se poate slăbi*, a zis primarul Vienei, — iar în Un­garia tari şi mari sunt oligarhii, agrarieni şi ei, e de înţeles, că în corpurile legiuitoare române nici nu pot să răsune decât cuvân­tări ca şi acelea de pâr. a scamL. Nu cu duşmănie, căci duşmani nare România in­teres să-şi facă nicàiri, ci apărându-şi inte­resele şi afirmând solidarilatea de rasă.

Noi vom urmări cu atenţiune şi cele ce se vor mai petrece d'aci încolo în Camera României şi vom înregistra cu plăcere vor­birile cari dacă sunt un ecou al gândirii şi simţirii fraţilor din regat, apoi nu e mai puţin adevărat că sunt menite să ridice mo­ralul românilor de pretutindeni!

Cercetările pentru descoperirea aten -tatului din Blaj sistate. — Cetim în >Unirea<: — Procurorul din Alba-Iulia a sistat continuarea cercetărilor, spre a află pe ticălosul, care a sdrobit cu dinamita Crucea şi Piatra Libertăţii delà Blaj, de­oarece nu există nici o urmă, care ar pu­tea afla pe vinovat. De asemenea nu se poate cerată nici aceea, că doar românii vor fi plătit pe păţi torul delà Câmpul libertăţii să facă el fapta aceasta, spre a încorda şi mai mult raporturile dintre români şi maghiari.

Trăiască justiţia maghiară! •

Ciracul tuturor guvernelor şovin iste, Dr. Jancsó Benedek, scrie în »Budapest! Hírlap « delà 19 c. un articol despre naţio­nalităţi şi dreptul electoral. Se înţelege, sus­ţine proiectul lui Andrássy, are îndrăzneala şi sinceritatea s'o spună că în Ungaria le­giuitorii nici nu trebuie să aibă altceva în vedere decât interesele rasei maghiare, căci numai aşa se poate forma unitatea de stat.

Cât despre români — căci mai ales şi exclusiv numai pe noi ne îmblăteşte — zice că fruntaşii neamului românesc voiesc să-şi mascheze neputinţa şi retragerea când in­

sistă pentru convocarea unei mari adunăr naţionale.

Vrea să dovedească apoi, că noi n'avem alt interes decât să facem politică în unire cu — ungurii... De ce nu afirmă că An­drássy este cel mai mare protector al nostru ?

* G i - v i f û ' i t . Din Budapesta primim ştirea

că dt T. Păcăţlano, redactor al t e l e g r a ­fului Roman«, care a fost osândi t la 10 luni temniţa de stat, a fost graţiat de M. Sa. Aste, s e înţe lege , în urma propuneri i ministrului de justiţie ungar. E primul caz delà generalul D o d a încoacl .

*

Slovaci condamnaţi . Curtea cu juraţi din Budapesta a osândit, pentru agitaţiune, a 8 luni temniţă de stat şi 800 cor. amendă pe Obach Andrei, funcţionar de bancă în T. St. Martin si la 3 luni temniţă de stat şi 300 cor. amendă pe Czipár József, pentrucă în »Narodny Isóviny* au scris articole, veştejind purtarea fibirăului Pe­reszlényi Zoltán, eroul delà Cernova.

Patria e mântuită!

Din corpurile legiuitoare române.

Senatul României a terminat cu discuţia a sup ra proiectului de r ă spuns la mesajul regal. Aici a ţinut o vorbire remarcabilă dl T. Maiorescu, care a pretins denun ţa rea convenţiunei cu Austro-Ungaria. După d-sa a vorbit dl ministru Costinescu.

Nemai fiind bimsni înscria, discaţia generală a rroieatolni da râspuna 1» mesaju se ІпсЫЗе.

Proie cini se admite fără discuţie pe paragrafe, Pc-, Ia vot în total, răspunsul se admite ca

63 biie slbe, contra 1 neagră. Urma lorii dni senatori formează prin tragere

la sorţi cornişti anea care va lua ac-à M. Sale re­gélői adresa de răspuns a lenatalui : Poliza Mieşţsneşti, Bildiresca D , N. Sâveann, tagen N. Ghies, Gb. Gsetan, C. Cantaenzino P^şcanu, Al. Vericesnn, Titu Maiorescu, I. Comsniţă, C. Olâ-neacu, D. Ргоіороресся, I. Igiroşanu, general batem, Al. Compniţi, H. Fundäieanu, dr. Draghi-escu, T. Dornesou, D. Ştefărescu, C. Chirieescu St. A bu, T. Cincu şi Plat i reh Mercş.

M. Sa regele a primit comisiunea Senatului Duminecă, la orele 9 dimineaţa.

Discursul dlui Em. Cost inescu. Luând cuvântul d. ministru »1 finanţelor, se

opreşte asupra declaraţiei cu care au început discursurile opoziţiei. „Niei odată nu au fost pentru ţară împrejurări mai grele ca împrejură­rile actuale". E un adevăr acesta si i a'a răspuns Ia tcate chestiunile, fără nici o înverşunare, dar cu multă dreptate.

Atitudinea opoziţiei a foat nedreaptă, mai ales atunci când d. Maiorescu cerea să ae denunţe convenţia In decurs de 17 zile, când această de­nunţare nu ae făcuse In timp ds doi ani şi mai bine.

In politici na sa t t In adevăr oameni de seamă acei cari emit idei mari, ei acei cari fae diu a-ceste idei fapte împlinite.

Nu a'a făcnt atâta vreme această denunţară, şi acum când ae insistă asupra ei, punftndu-se ter­men de 17 zile, na se cere altceva daoât un act de ostilitate din partea noastră faţă de Auetro-Ungam, an act tară de precedent, faţă de nici un ait atât.

Рщ. 2 »Т R I B U N Ac 22 D e c n. 1908

Să im aibă teamă nimeni că prin conTenţia ca Austria se va ştirbi ceva din prestigiul sau interesele (arii. Tot aşa s'a procedat ca alte convenţii, cam e cea ca Anglia, când s'a sdrobit îndusiri* textilă a bumbacului. Dar convenţia ca Italia, şi Italia este o ţ«ri care are toate simpa­tiile noastre, simpatii da, dar pentrn aceste sim­patii na trebuie sacrificate interesele ţării, şi prin convenţia ea Italic, a>'a «drobit industria pălăriilor. Noi nu vom f*oe aşa, rom lopta până ia extrem ca industria şi meseriile ţării »& fie apărate.:

Mai înainte vreme ţara t ră numai agricolă şi atonei când agricultura na jjroducea, ţara suferea. Astăzi, tneă, ţara are o indnstrie bine stabilită şi deal ţara na mii poste аѵеа іе&аіа de criză.

Dacă viaţa s'a scumpit nu sunt de vfnă tari­fele, căci obiectele de prima necesitate, au sunt Ы mod absolut lovite de tarife. Cauza scumpire! traiului e că banul şi-a micşorst valoarea. Să nu se gândească nimeni la desfiinţarea tarifelor, căci atunci se Introduce icftinatatei in ţară, dar odată cu ea şi sărăcia şi e mal bine scumpete cu bo­găţie decât ieftlnâtale cu sărăcie.

Relativ la chestia Dunărei spune că partidul liberai a apărat in totdeauna libertatea acestui fluviu. Nu interesează ce a zis cancelarul Au­striei şi nici discuţia celor zise, interesează, insă să se ştie că guvernul nu va admite subt nid un cuvânt să se stingă cineva de prestigiu) tanti. Guvernul nu va admite subt nici un cuvânt să sc discute această chestie, fără a h à şi el parte

Se întreabă guvernul de ce nu se spune ade­vărata situaţie a ţârei faţă de celeialte ţirl şi se pune un ier tien vag că sunt »norm«Ie< relaţlu-riil«. Ei bise e o copilărie să «a раз aşa che­stiunea. Bineînţeles că relaţiunile sunt normale. Dar se întreabă dacă situaţia ţârei este normală faţă ds Grecia. România nu are nici o reiaţi une cu Grecia şi nici nu va avea atâta timp cât o picătură de sânge se va vărsă in Macedónia. (A-pleuze).

Relativ !s chestia agrară spune că e o copilă­rie sâ c,s zică că reformele egrire aplicate de gu­vern n'*u schimbat starea socială a ţăranilor. Şi despre acessta să nu se întrebe guvernul ci să se întrebe ţăranii dacă reformele Іг-аи folosit seu nu.

Cu privire la votul unic spune că el nu va fi decât tot spre binele ţârei deoarece se chieamă la ѵ і ф politică un număr mai mare de cetăţeni De c« s§ Rîrlbule guvernului o culoare socia­listă ? Guvernul nu fjr:e decât sa sa Ingrijiacă de soarta tuturor şi dacă se ocupă mai rnult de marea pitu>i a ţăranilor, asta însamnă că gu­vernul e socialist ? Reforme atât de importante ca cele agtare nu se pot aplică într'un interval de un an.

Dl Dlşsescu a Întrebat cura guvernul mai stă la putere, când n'a venit la dânsa prin opinia publică.

Ce înţelege dsa prin opinia publică? Luptele de stradă ? Dar guvernul liberal a venit la putere rugat chiar de conservatori, ca să salveze ţara şl lucrul eră normai, căii partidul liberal întotdeauna a fost chiísmst îa cârmă în împrajurările grele.

Ţara se afiă In împrejurări grele şi de aceea guvernul liberal va fl la postul siu. (Aplauze).

Discuţlunea se închide şi se votează luarea In consideraţie.

Dl C. Stere, raportor, d i cetire proiectului de răspuns la mesajul tronului.

La Cameră diacuţiunile u rmează . Au vor­bit dl Diamandi, din vorbirea căruia dăm u n es t ras ; dl C. Pietrarii care a combă tu t politica agrară a guvernului şi alţii, despre cari va fi vorbă mai la vale.

Dl Ghiorghe Diamandi, în discuţlunea gene­rali, aprobă în totul pasagiu din mesaj relativ la Îmbunătăţirea sănătăţii M. Sale regelui.

Oratorul declară că nu vorbeşte în numele nici unui grup, deci va fi singur răspunzător de cele ce va spune.

In messj pentru prima oră se vorbeşte de­spre relsţli »normale« cu statele vecine, iar nu excelente.

Oratorul trece in revistă toate faptele petrecute In ultimul timp: noul regim din Turcia, inde­pendent* Bulgariei şl anexarea Bosniei şi Herţe-govinei. Ultimul eveniment a pricinuit o adâncă turburate in Ssrbis, care va rămânea subt de­pendenţa economică a Austro-Ungariei. In scurt,

In Europa e o frământare mare, iar concurenţa americană face aprigi lupta pentru existenţi.

Ia orice caz, nu cred că In veacul nostru mai este cu putinţă ca o singură rasi să apase mi­lioane de oameni de alti rasi. (Aplauze).

Care e situaţia României f i ţ i de noua situaţie ? Ne-am câştigat Independenţa cu armele In mâini, dar Europa ne a dat In urmă o dureroasă lecţie. In urma rizboluiul glorios, ni s'a făcut o ampu­tare dureroasă, chiar de c i t r i allata noastră In războiu.

Cu Ausîro U-igarie, care cuprinde 4 milioane de români, am avut multe dificultiţi, deşi ar fi fost normal să fim altfel trataţi. Mi întreb dacă n'a venit momentul să avem o politică externă de mână liberă.

In chestia Dunărei, noi n'am vrut să recu­noaştem deciziile congresului dela Londra. De curând, baronul de Aehrenihsl a vorbit despre Intrat» Serbie! şi Bulgariei în comlsiunea euro­peană. Noi nu putem primi «cest lucru, ci sun­tem interesaţi a cere menţinerea statului quo.

in chestia convenţiei comerciala cu Austro-Ungarls, oratorul araţi greutăţile pe care parti­dul sgrarian din Austro U.sgaria le face Încheie­rii convenţiei comerciale cu România. De mult vitele noastre nu mai trec ш imperiu! vecia. Ia asemenea co.diţii un războia vamal cu Austro-Ungaria n'ar avea de ce să na sperie; avam to­tul de câştigat din » ceasta situaţie, m*l «ies că ne vom putea servi da curentul general de boi­cotare л mărfurilor austriece in Balcani.

Rocnnosa c i na ne patera amesteca în îreba-r i i î cinei monarhii тееіае, dar constat că există o oare-care bruscheţi faţă de fraţii noştri de peste munţi şi trebuie să fim recunoscători unui Björnsöit, care a ridiext glasul său în favoarea nedreptăţilor ce se fac. Ee mangaiem ca adevărat zu-ăioarei care zică că „Romaaal na piere" ! (Aplauze).

Deei, îa reanaut cor o politisa de mâna li­beră. Suntem Uri pria individualitatea noastră etnică, prin faptul eă sanie m o ţară omogenă, Incoajaratâ da fraţi; itantem lari şi din prteiaa armatei noastre, oare a arătat tot ee poate.

S'a sia că relaţiila .noastră ea statele vecin*) su*.<t „normale"; na e de djnas, tribala să fia cordiale.

Şedinţa ee suspendă pontra câteva minute. La redaecjhidere, orele 3 jam. DI G. Diamaaâi : Adas maiţamiri d Iui rapor­

tor, pentra că o ÎPtăial raporî care capriade şi mdieaţinni. su e naraai o a&psfrazftre a nseaa-jaiui. Pe Iftngă asta e şi bin» вегів.

Di raportor snunţă ca plăcsre îaiiniïerea сэа-btitrkţiei .în Dabroge*.

Nimeni aa va putea critica ae-aasta m i sară. Mă 8î7Îept,;m ca opoziţia să díscate ara&taadta a-cestet reforms; când colo, vedea pe d i Maio­rescu şt Тйкэ Іоаввоа certâada-se pentra paíer-nit&tóa acestei idei. Ii voi împăca pe amândoi, epuaâad oă paternitatea aoestei idei est-? a ps?-tidutai socialist. Actualul ministru ai iacrăriior publice й anuaţat acest dasidarat 1» al donilea congres sojiaiiit.

In ce priveşte reformele sgrare fac rezervele mele. Chestia izlazurilor n'a f jst rezolvată din pricina lipsei de sancţiune. Şi ia această privinţă nu aprob acordul stabilit Intre partide, care nu avea rost. Nujeră In joc o chestie mare de prin­cipiu, şi In asemenea condiţii cred c i acordurile intre psrtide se fac In dauna principiilor lor.

S'a anunţat unificarea celegiilor electorale pen­tru alegerile judeţene, mă întreb daci n'ar fi fost bine sâ se anunţe această reformă şi la alegerile comunale.

Se vorbeşîe în mesaj da reorganizarea justi­ţiei. Eu nu cred că până când miniştri de justl-ţ e caii părăsesc banca ministeriali, pot pleda, iar fruntaşi ai vieţii noastre publice pledează contra statutului şi a comunelor, până atunci nu putem vorbi de insănătoşarea justiţiei.

Se mai vorbeşte de încurajarea industriei in adresă. Dar oare sgdcultura nu trebuie încura­jată? Aşa cum stăm, proprietarii mari şi mici, suntem într'o dezordine disăvârşiii. N'avem la-boratorii da experienţ?, n'avem ferma model. Cu creşterea vitelor stăm rău de tot. Problema a-grarâ nu e numai o eh?ştie de pământ, ci o chestie de tehnici. In condiţiile de azi, pământul nu poate da hrană Indestulitoare ţăranului. Eu cred că Inspectori! agricoli ar pună fi educatorii ţărănime!, fnvăţându i sa ş i cultive rad bine pă­mânturile.

Rimftne să vedem care e situaţia partidului li­beral, faţă de celelalte două. La începutul gave* nărei noastre, dl Carp şi-a luat greul rol de i face pe singurul salvator ai proprietate! mari. E neserios. Nu se poate ca un partid de guverna-mânt ca cel liberal, să fie contra proprietăţii mari Nu m i e ruşine s i spun că sunt mare proprietar şi că singură proprietatea mare poate face la noi cultură intensivă. Dar asta nu înseamnă ci ei poate acapara toaiă munca agricolă naţionali.

Partidul conservator-democrat n'are nici un pro­gram, nu are ceeace închieagă ircîivlduilitipie spre a se formă Intr'adevăr un partid. DI Take Ionescu n'a făcut până acuma decât să revendice cutare sau cutare Idels liberali sau conservatoire. Se poate ca gruparea d sale să fie o forţă, dat nu e utili pentru ţară iar noi liberalii nu o pa­tern privi cu simpatie.

Activitatea partidului liberal v a d s r o i d e ; e l n'a aruncat sămânţa pe pământ sterp. (Aplauze).

In ultimul moment ziarele ne mai aduc următoarele amănunte despre cele petrecute în Camera României şi anume în şedinţa de Vineri.

Discursul dlui N. lorgt, Mesajul din anul acesta a fost aşteptat cu e-

moţie şi nerăbdare, nu numai d î lumea noastră politica, ci şl dâ cercuri mai largi, de ГОЛІЗІІ de peste munţi, şl chiar de cercuriie politice euro­pene. Toţi voiau s i ştie până unde merge rib-darea noastri, In faţa nouel sltuaţiuai europene,

Mai eră Interesant s i se audă cuvântul tineri-met liberale. Dnu! C. Stere іпзі a arătat nul mult talent literar decât energie şl Indrisneali po­ftii ci.

Messjul n'a dat lămuriri satisfăcătoare In che­stia po'lticei externe. Ia s d i i u b nl-se promK unele lucruri mărunte, pe cari nimeni nu 1м cerut.

Oratorul laudă măsura de a se da in arernil moşiile statului la obştiHe ţSrlneştt. Rí mim si se vadă cum va fi formulat proiectul. Corni. fuirea obşiilbr va trebui iu^raveghlati, va trebui ca statul sil exercite un fet de tutelă asupra lor,

S'a mal făgăduit o lege pentru asigurarea pro­prietăţii moşneneşti. Cîtn târziu s'au gâadit gu­vernanţi! noştri la munţii moşnenilor, pe cariiai pustiit evreii ungureşti cu ajutorul oamenilor no­ştri poiitld, cari su figurat oria consiliile de id-minist aţte. (Aplauze). \n Vâlcea, în A*geş şl Io Tg.'Neamţu, se face o exploatare neomeneajdj se distruge o bogăţie de căpătenie a neamului nostru. Dacă veţi luă măsuri ca activitate» ace­stor societăţi să dispară, tot ar fi cevi.

Inamovibilitatea In magistratură e buni, ea n ridica moralul msgUIrajilor, cari nu vor mai ji-deçà decât cum le dictează conştiinţa.

Ni s'a mai făgăduit o >jucărie fără hsz<: Co­legiul unic ia alegerile judeţene La noi e abso­lută nevoie de votul universal, pentru Insanité-şirea vieţei noastre publice. (Aplauze). Votul Inii să fie national, căci destui străini votează* şi acuta înţeleg partidul conservator, care din prladpte est« contra votului universal, dar nu înţeleg par­tidul liberal care e pentru aceasti reformă, şi t> tuşi vine cu neînsemnata schlmbire ce se anuiiji prin mesaj.

Ma declar contra acordare! drepturilor dobro­genilor îa acest moment. Dobrogaa a foat tot­deauna pământ romanes3, iar căn i bulgarii iu­ţi a că e p&m&at baigàress se landă. Faptul oii fost pnţin anbt ităpănirea lor, n'are nioi o u-se tuna taie. (Aplauze.) Bulgarii din Taloea aa retll diu Basarabia de jox, iar cei din Constanţa s'n iitrecarat dia Bagaria, dapă pieoarea ѳІѳтѳпЫш tureese.

Balgaria am plătit o de două or t : са Вііш-Ы& de jos şi ca sângele nostra. Şi aoenti pro­vincie grampSi am tratat-o cam ştiţi: am trimit acolo pleava administratorilor de pe aici, fi n'ta ştiut s'o colonizăm ca elemente tinere româ­neşti.

Când am fi pregătit Dobrogea sufleteşte, tn-baia să i dăm şi drepturi. Aşa am avat aieri că dăm drepturile dobrogenilor mai mult it teamă. Na trebuie să ne lăudăm meni i Dobrogea o a noastră, na nui trebuie i'o afirmăm.

Iu privinţa împărţirei electorale a Dobrogea, ora'oru! propane ca diferitele eerauri electorali să fia alipite de lângă jndeţeie de paaie Dantn:

22 Dec r?. 1908 « T R I B U NA« Pag. 3

Brăila Ialomţa, ete. Să învăţăm şi noi ceva delà ingori.

Tot prin m e n j ni-ae annnţă an iaorn da гегов; falimentul reformelor agrare. Na înnt profet, dar totnşi anal treont am făcut profeţia M a'a împlinit : că reformele nu aunt aplicabile. 0 reformă serioasă nu ae poate face decât ea exproprierea. Când r ine dl Barba Sirbey, şi propane ехргоріегеа, mă întreb ce fel de partid liberal e acela oare nu primeşte această soluţie. A dona soluţie ar fi fost să se vândă proprietă­ţile statului şi ale societăţilor de asigurare. A treia soluţie ar fi fost desfiinţarea clasei arenda­şilor. Ar mai fi treboit organizată tutelarea tara­ţilor, aşa corn a ficat Frédéric cel mare fală l e ţăranii de peste Elba.

Afară de expropriere, partidul liberal a tarat din toate acentea oâte ceva, dar nimic nu s'a organizat temeinic. Inspectorii euct de formă, iar ooaailial superior do agricultură lucrează aşa de pntin huât вѳ poate zice, că cu exiită.

Judecătorii din ocol DU se duc prin comune, itr Irgea cârciumarilor nu se aplică. La Vălenii de munte toţi ţăranii sunt într'o continui stare de beţie. (Ilaritate).

S'ar zică ci nu putem vorbi despre aceste chestii, fiindcă nu suntem In secretele diploma­ţiei. Eu cred, c i avem, unii dintre noi, destule cu­noştinţe, ca să ne putem ocupă şi de politica externă. La Roma tot poporul făcea politică.

La noi politica noastră externi se rezumă într'o formulă banali şi ridicolă «politică tradiţională*. Dacă noi, caii suntem un stat licăr vorbim de tradiţie, ce ar puteà zice vechea Anglie?

Nu poate ii insă vorba de * tradiţie* In politic?, de vreme ce o politică trebuie să urmcz« toate schimbările de peste hotare. Diplomaţii noştri trebuie să fie 02meni activi, nu oamt-ni cari să-şi îngrijească bătrâneţile In străinătate (aplauze).

Rorrânia nu e creaţiunea diplomaţiei europene, această ide ie e greşită, şi trebuie să disperă. Noi existam in urma unei munci de 2000 de ani.

Până acum am fost în strânse legături cu Au­stria; poate că n'ar fi rău să nu pierdem din vedere avirlaglile pe cari ni le oferă azi Rusia. Care e datoria noastră faţă de Bulgaria cea nouă ? Si Intri m tn strânse legături cu ea. Nu suntem In stranie legături nici cu Serbii, nici cu Turcia cea rouă, fiindcă nu avem vole delà papa din Viena! (Ilaritate). Aşa se face politică? Ia să ve­dem ce face Italia. Deşi face parte din tripla alianţă, nu-şi ascunde simpatiile faţă de Franţa, şl are legaturi şi cu Rusia. O ţară mică ca a noastră nu poate face o politică cu un singur bont, cu toate podurile tăiate.

De ce aceste greşeli ? Clasa noastră conducă­toare e incapabila ? Doemne fereşte, am toată ad­

miraţia pentru bărbaţii noştri politici. Dar parti­dele noastre n'au bază rea l i : Sunt nişte camere Încălzite, in cari rebegiţii vin s i ae încălzească (ilaritate).

Un partid natural trebuie s i reprezinte o clasă socială, cu tendinţele ei. De pildă, conservatorii noştri de Idei pot reprezenta clasa proprietarilor mari.

Dar partidul nostru liberal e an conglomerat de reprezentanţi ai diferitelor clase şi aspiraţii. Ne trebuie partide naţionale, cari să aibă mai multă tărie. Dacă noi n'am fi decât naţionalişti, şi tot avem dreptul de a trăi.

Şedinţa se suspendă la orele 3 20

Discursul dini Iulian Vrăbiescu. Mesajul cuprinde malte chestii de o mare în­

semnătate. Mă voin ocupa de ele, cu toată liber­tatea de glndire, făcând abstracţie de calitatea mea de membru al partidului nsţional-libersj,

Oratornl citează cnv'nteîa restite acum 20 de ani de Pânceecn, relativ la lipsurile fiecărei claae. Să nu ridicăm incriminări unii asnpra altora, ci să cântăm să aducem îndreptare relelor de cari suferă ţara. Oamenii politici ar fac» mai bine să pună mai presus de interesele de partid, intere­sele ţării. ,

Oratorul reaminteşte oondiţianile grele ш cari partidul na ţ ; on al- liberal a primit răspunderea ga-verneini. Activitatea parlamentului a fost prodi­gioasă, dar legile făcute nu sunt perfecte.

Legea învoielilor agricole, foarte bnnă do altfel n'a dat toate rezultatele aşteptate. Aprob princi­piul тахігогЛш şi minimoloi, şi cred пеяегіоа«9 criticele opoziţiei cemervatoare. Adœit Зѳсі fon­dul legii, şi nu-i critic decât amănenteie.

Astfel în mu te părţi maximul ţi misimoî stabilit de comisie ni'e regiontue au făcut t& sa înăsprească reliţiuniie Intre proprietari şi fărani, aşa încât ţiisiiii cer revenirea ia vechiul sistem. Vechile rnţfeturi aa fost desfiinţate numai în drept, iar nu şl îa fapt.

Dl Dr. Angelescu: Cer reîntoarcerea la raş-fetnri ?

Dl Vrăbiescu: D«, cel pcţ'u aşa e In Do'j. Apoi, clasificarea moşiilor în diferitele regiuni

nu s'a făcut dupfc dreptate, ci dapă favoritism. Cer ca ab ae fixeze un m.~xim de

dijmă şi minim de salar şi tn limitele acestea să se Іаяе libertate abaolniă. Maximul dijmei să fie, ca ţi Ia „meieiajul" frsnc*z de uns şi una.

Dl G. Diamandi: Dar proprietarul fraaeez du capital, sămânţă şi vite.

Dl Vrăbiescu : S'a criticat intcrvfntionism.il statului ; eu !1 кdiait când e vorba sa ».e reme­dieze un rău general. Dar însuşi di Carp a fost

partizanul interventionismnlni, şi a fost acuzat de socialism. In Englitera, Gladstone n'a fost in-terven ţi o aist, lisând ea arenda să fie fixată de puterea judecătorească?

Iată de ce eer o modificare a legei învoielilor agricole, în senml ca maximul şi minimal să fie Înscrise îa lege.

Atât mesajul cât şi răspunsa! sânt timide. Tre­buie să se ştie odată că şi poporul român are dreptul aă-şispunăcuvftntsi în chestiile externe ce-1 interesează. Proclamaţia constituţiei turceşti a a-vut de efect liniştirea spiritelor în Turcia. Acest eveniment a avat eoou In toată peninsula bal­canică: principele Ferdinand s'a plodamat ţar al tuturor bulgarilor, — nu at Bulgariei, — Gre­cia « anexat Creta, iar monarhia Auatro- Ungară a anexat Bosnia şi Herţogovina.

România n'are ni mie de zis împotriva prime­lor două evenimente, dar e datoare să protesteze cu energic împotriva anexărei Bosnei şi Herţe-govinei, prin care s'a sfâşiat tratatul din Berlin şi s'a ştirbit autoritatea morală a tratatelor.

Austria s'a pitrtat întotdeauna în mod nedemn faţă de România. Deşi aveam convenţii comer­ciale cu Austria, ni se închideau graniţele dacă interesai Ungariei o cerea. (Aplanze.) Aaslria nu nu ne R fost prietenă niciodată, ci duşmană. (Aplanze). Politba noastră de somnolenţă ne-a atras nu numai dispreţul Iu mei, ci ne-a lovit ta internele noastre vitale. Acnm de curând, Au­stria n'a făgldait Serbiei Intrarea îu comisiunea europeana a Dunărei, fără măcar să ne întrebe, ca şi cam am fi o ţara cucerită ?

Dar msi e chestia fortifhfcţiilor pe Dunăre. Trebuie oare să mai respectăm trstatal din Ber­lin, sfâşiat de Acsbiria? Cred vè. guverne! va lua mi.-.uri pent?a fortificarea гааігггііог Dunărei.

loc i cn fspt, cara dovedeşte dispreţul pe care ungurii ÎS au faţa de noi. Un înalt demnitar al гіаівіаі иовігк, di Au ton Carp, ministrnl dome­niilor, a fost arestat la Braşov.

Dl V. G. Morţun: Isexact. N'a fost arestat. Dl Vrăbiescu : ia orice caz comisarul de poli­

ţie s'a pariat arogant ц\ irsvt renţîoa faţă de d-sa. Care a fost satbf&eţia 09 ni-&'a dat pentru acea­stă insultă edasă ţârei ?

Di Nestor Ciaeu : Comisarul a fost înaintat (fftg&te).

4)1 Vrăbiescu : Trefenio fă încetăm odată ca po­litic» de »lagftrakoe, şi i»ş> -*t<5, care r a dace ţara la pisire (Aplauzf ) De câteori rte-шт ridicat gia-aul ou esergte, am câştigat.

Unificarea colegiilor Ia alegerile judeţene nu e îudesta'ătoare ; reforma tre-buia întinsa şi la ale­gerile comunale. Oratornl a» declară partizen al sufraujuini aniversai, cara ar însemna o regane-

ГОІТА ZIARULUI »T8IBUWA«.

. / V x l v i c e r ~ i пгхліххЬс De Horia Petra-Petrescu.

Tatălui meu, care a îm­plinit 60 de ani*

închid ochii şi mi înconjoară aducerile aminte... Cafeneaua este aproape goală. Chelnerul s'a

apropiat de mine şi mă intreabi de ce am lipsi. Dacă s'ar putea, aş comanda: »0 privire

caldă N, dar nu se poate. — îHârtie şi peana !« Şl am hârtia şi peana in faţa mea şl m i apuc

ii scriu. Dar va putea s i redea beţigaşul acesta şi pe­

niţa aceasta de metal ceeace bimţesc? încerc.

Mă vid mic, cu tăbliţa subsioara, mergând cu tala la şcoală, Bucuria mea să m i pn'trb cu «aticul*. Fiecare pas, fiecare gest al meu e controlat de «tăticule Poveştile curg gârlă.

* Cetitorii >Tribunei« îmi vor ierta aceste pagini. Sunt iivorite din iubirea mea fată de acel, care mi-a dat

Viaţi.

EXCELENT MIJLOC EXTEPIOR. Л w reumatism, junghiuri, dureri de

IIП A\ll s P B t c ?i de mijloc, amor ţeli, dureri ІІЦЦУІ ЦІ nervoase de cap şi orice boale şi — — dureri reumatice sau de podagră sc vindecă in modul sigur prin excelentul

Fiecare întrebi re a mea îşi află răspunsul. Seara, Inainte de culcare, am deosebit favor de a sta un ceas-doui în palul >tăticului*. îmi ce­teşte poveşti. Care mai de care mat frumoase : din Isplrescu şi Creat gl , din fraţii Gri mm şi Beths'.ein, din Alexandri şi Emlnescu. La Ince-put cele mal uşoare, poveştile cu feţi frumoşi şi zlne. Mai apoi baladele Iul Alexandri.

îmi încolăceam mâinile mele slăbuţe pe după gâtul lui şi ascultam. Tărâmul fermecat al bas trielor mă smulgea din braţele somnului. Şi totuşi — mai pe urmă, mă cuprindea somnul. Cei opt-nouă ani ai copilăriei îşi cereau odihna. Auziam ca prin vis murmutul vorbelor «tăticului*. Mă in -depf rlam tot mai mult, mai mult de viaţa pove­ştilor, ca să trec Intr'alie poveşti, poveştile visu­lui. Dar decdată simţeam ci a Încetat «tăticul* cu cetitui. O simţeam asta, căci nu mai auziam murmurul vorbei, care erà cântecul meu de lea­găn fn surdiră. Şl deschideam cehii mari şi pri­veam pe «tătlcui* întrebător:

«...Şi, tăticule? Şi?....< Voiam s i zic : >Ş1 cum a fost mai departe ?

Eu nu dorm. Să dorm eu, când e povestea atât de frumoasă?! Se poate?*

«Tăticul* rîdea vesel, mă săruta pe frunte, În­

cepea să cetească din nou, eu îmi ascundeam o mână subsioara Iui, alta în părui bătbii «tăticu­lui* — până ce adormeam dus. Şl numai că sim­ţeam că sunt luat pe sus cu muiti grije, dar nu-mi mai pu tei m dà scârba ce să fie această călătorie a mea prin aier, şi că dau de aşternutul pătuleţului meu.

S'a dus — nu mai puteam să îngân: «...Şi «tăticule?* Ş;?...« pleoapele iml atârnau

prea greu, eram prea obosit.

Chelnerul se apropia de mine: — «Nu pofteşti ceva?* — «Da. Să-mi aduci o cafea*. Par'că m i a strigai în faţă: «Lasă! Ce mai fan-

tazezi atâta ? !< Mă aşez într'un colţ al cafenelei şi scriu mai

departe... Mă văd ou „tăticul" la plimbare. Mă văd co­

mentând cu gesturi mari, pe „După ziduri" sau pe „Livadia postii", gazetele şi revistele literare.

„Tâtical" nu râde, ci 'mi ascnltă toate vorbele căutând să le tălmăcească cum ştie dânsul mai bine. Şi bucuria lai, câf.d vede că suspin şi eu de soaria neamului, când deplâng şi eu pa cei traşi Înaintea judecătoriei fiindcă şi-au iubit

99 E Z E R E U M 6 6 B A J L I M T G É Z A farmacia „Őrangyal"

£OEB, (COM. HEVES) KÁPTALAN UTEZA.

S F » I R T D E M E I V T H O L .

Se сатгдсі?. delà singurul iui preparator N

Preţul noul flaoon original cn modul de întrebuinţare e 2 cor. Peistru 12 oor. tri­mise anticipativ trimit 6 flacoane franco,

umal pentru Întrebuinţare oxteriorS

Pag. 4 »T RI B U N Д« 2 2 Dec tu 1908

rara a vieţei noastre politice. Ne izbita de aa text constituţional, e drept, dar cred c* partidal liberal este destul de tare spre a convoca o con­stituanta ai a păşi la realizarea acestei reforme Însemnate. (Aplauze).

La orele 4 şi 25 şedinţa se suspendă. La redeschidere. Dl Ionel I. C. Brăţianu: Protestez Împotriva

anei expreshrai inadmisibile rostite aiei, ni-яе re­voltă şi simţal de dreptate şi cel de demnitate. (Aplauze).

Atunci cănd ne glorifică romănismul, faptal de а se caracteriza politica externă a regatului Ro­mân, — ces mai de căpetenie expresiuna a ro­mânismului, — aşa cam s'a făcut, este cel puţin o inconştienţă. Iacă odată protestez. (Aplauze prelungite )

Dl preşedinte: Anunţ că probabil viitoarea şe­dinţă a Adunărei se va ţme la noal local. Na voi lipăi de а mulţam; Senatului, pentru buna voinţa cu care ne a pus ia dispoziţie sala. In aceîaş timp rog pe d nii deputaţi a restitui notele ste­nografie aie diaoursunior cel mult în 48 da ore, pentra ea publicarea desbaterilor să nu sa în­târzie.

Dl Botez, care @ Іаяегіі Ia discuţie, are să ѵогЬеаяса la începutul şadiisţei de Luni.

Dl Em. Costinescu : Nu sunt decât orele 4 şi trei sferturi. Discuţia nu poate ţine un număr de zile nelimitat. Dacă dl Botez nu voieşte să vorbească, să ia cuvânt altcineva.

Discursul dini N. Botez . Oratorul constată Impresia frumoasă pe care a

făcut-o discursul dlui O. Diamandi. De mult nu s'a mal vorbit în acest parlament despre locul pe care I ocupă România în concertul european. Am obiceiul de a tăcea în chestiile externe. In orice csz sper că guvernul ne va da lămuririle necesare în această privinţă.

De ssetmnsa e necesar că guve nul nostru să ne dea Umuriri precise asupra statei In care se găseşte armata noastră. Nu mai merge cu cli­şeele vechi, că „armata e la înălţimea datoriei sa!e<.

Vrem declaraţii precise şi amănunţite, mai ales că mesajul r,firmă că la graniţele ţărei se petrec evenimente însemnate. Suntem oare pregătiţi ? E o chestie de resortul parlamentului, asupra căreia trebuie să f m luminaţi.

Oratorul gduce Isude raportorului sdresei, dlui C. Stere, pentru frumosul stil al adresei. In ce priveşte idealuiiîe ţârei, toţi suntem de acord. Dar în momentul când temniţele ungureşti sunt pline de fraţi români, nu putem primi certificate de buni purtare d t t e guvernul austro ungar, cum se spune in raportul diut C. Stere.

neamul. Alege cărţile cele mai frumosaa şi mi le dă în armă. Dapă ce le-im cetit le povestesc lai, îmi dsu părerea cu cn aier de savant. „Tăticul" nu râde, ci mă lasă ei vorbesc. Apoi îmi zice : „Uite, aşa e şi aşa e !"

Gând vine delà Gasină acasă-i sărim înainte : „mămica", eu şi aorioara. Ds na v i n e seara la 7, mult la 8 acasă, e eveniment. Stăm şi aştep­tăm la fereastră, care dă în piaţă de se vede întreagă strada pe unde trebuie să vină.

A, bucuria noastră câad îi vedem umbra eau când îl suzim că se «proiiie ! Cad are „tăticul" un fel deosebit de a tuşi, de-1 reounosc cale de o poştă.

Cum Î A t r ă în e&să, cam îşi aruncă laoparte paltonul, îi sărim îrs gôt, eu de o parte, sora mea de altă parte. înainte de toate îi căutăm buzu-nsrele : în cel de sas, delà iuiraă, stăm să jarkm că are doi covrigi peatra noi. Şi In palton are de sigur o carte eœ „chipari", din care ne va ceti dopa ce am mâncat.

Ne aşezăm veseli la masă, în bătaia lămpii, „tăticnl" e vesel că ne vede ; toate gândurile delà bancă i-au disparat. Par'că ne aflăm Intr'nn cuibuleţ cald, caid, de rîndanică şi noi suntem puişorii, ciripim pliai de afătoşenie.

Soia rîda de mine: „Tu ieşti nrît ca Eaop, da ea aunt frumoasa!" Ea ша ait atins de vorbele ei — eu, sprintenă, stă să îmi sară îa cap şi s ă miră eâ r.mi răspund tot aiât de ca peri рэ limbă. Şi când tăcere să mă apăr şi alerg dapă es , ea ?e refngiază în braţele mamii, ca îotr'un port sigar, de nade îrsi trage bobâruace vesals.

Mama lucrează la aa lucru de mână, „ta­

in raport sunt fraze foarte frumoase despre înălţarea clasei ţărăneşti, despre administraţie şi justiţie, dar nu se satisfac exigenţele acelora cari nu se mulţumesc numai cu fraze.

Oratorul susţine că actualul guvern a fost strein de pricinile răscoalelor ţărăneşti. S'a so­cotit mişcarea agrară ca fiind rezultatul unei ne­mulţumiri spontanee între ţărani şi deţinătorii de pământ. La noi antagonismul intre aceste două clase e vechlu, Istoric. Ce departe suntem de solidaritatea sociaiă din Bulgaria, sau chiar delà fraţii noştri de peste munţi !

Oratorul întră In lungi considersţiuni spre a arătă că delà 1700 până la epoca liberări!, ţăranul i fost stors de bani şi de vlagă de boeri, de »surtucarU sau »ciocoi«. Aci trebuie căutată pri­cina lipsei de solidaritate între clasele noastre şi a antagonismului ce ţine şi azi.

Deschiderea parlamentului turcesc, Constantinopole, 18 Decemvrie.

Deschiderea solemnă a parlamentului turcesc a avut loc astăzi, Joi, la ora 1 după amiazl, în sala deputaţilor, situată in departamentul justiţiei şi al cultelor, Ia Stambul, pe marea piaţă Sf. Sofia.

In această sală se aflau : sultanul, cu prinţii imperiali şl cu suita iul, senatorii, deputaţii, la număr de v r e o 200; uleraalele de înalt rang, caz^kerli din Anatolia şl din Rumelia, ambasa* dosii şl ceilalţi şefi al misiunilor străine cu primii lor dragomani; patriarhii: gre:, armean, armean catolic, haidan şi marele rabin ; membrii consi­liului de administraţie al datoriţi publice, direc­torii bínc.i imperiale otomane, directorii societăţii căi! ferate din Anatolia şi douăzeci reprezentanţi ai prssei locale şi străine; In total vre o 150 de invitaţi.

Preşedinte a fost Nefä paşa, decanul de vârstă »I deputaţilor. La dreapta iui se aflau membrii guvernului şi patriarhii, iar în tribune, tot la dreapta lui, ambasadorii, miniştrii şi invitaţii presei.

La stânga lui, se afà, în tribuna ce-i rezervată, sultanul cu prinţii imperiali şi CJ suita. Dedesubt erau senatorii. Ia faţa preşedintei j | se aflau ule-malele, cu Nskîbul Eşref, care a rostit o rugăciune, chemând binecuvântarea celui de Sus asupra su­veranului şi adunării.

Membrii cabinetului şi ambasadorii erau in птае uniformă şi purtau toate decoraţlunlle lor. Toţi ceilalţi funcţionari prezenţi, precum şi ule­raalele, erau îmbrăcaţi de asemenea în vest ml i-

tbn i " ceteşte gazeta şi pcvejti, noi, doi, ascul­tam daţi...

Dar bncuria asta n'a ţinut mult. Agnes, sora mea, a fost îndrăgită da îngeri şi ne~a părăsit....

Ua crăci aa trist, ca nici când altă dată. Jucă­riile mele na îmi făaeaa atâta bucurie. In ini­mile părinţilor mei răsunau îasâ accentele marşu­lui fansbru delà înmormântarea din săptămâna frecată. Ga ştiam eu ca pierd ! Şi totuşi — eram gânditor şi fără de voie. Ua joc de domino ne­gru îmi da fiori pria suflet. Colindătorii mergeau delà casa noastră fără să cânte, aervnoarea le plătea să meargă. Mă uitam după ei pe fereastră, vţ-d-чааі cum aleargă veseli cu steaua şi sisaţeam că delà, noi & disparat o stea, care na sa mai poiûe cumpăra la loc...

In faţa mea a venit un „tip". îşi poartă pălă­ria pe ceafă, îşi aşează bastonul sgomotos pe masă şi bate cu inelul pe шаза de mer/noră, după chelner...

îmi tutore privirile şi mă gândesc mai departe. Sgomotnl din vecini îmi face rău, dar n'am nada să mă refugiez şi să scriu. Acasă, nade looaieic »com, joasă pârechi tinere deasupra, ta etajai al 3-lûfs, şi n'am linişte. E Damiaesă seara şi lumea vrea sâ-şi petreacă...

Odată... Odată mi-a cetit „tăticul" pe „Peaeş Caruannl". L-am aozit pc Peaeş Carcanal ataaci peatra prima oră. A, câad а ajans ia strofa ca sfârşitul:

tele lor de gală. Priveliştea eră pitorească şl Im­punătoare.

Gând toată lumea fu la locul ei, primai ie-cretar al sultanului, Djevad bey, Iu* loe la tri­buna oratorilor, ta faţa preşedintelui, şi dada cetire messjnlai imperial. Dapăce sfârşi, steagul naţional fa ridicat pe palatal legislativ şi sal­vele de tua începură. S'au tras o sută şiunalo-tovituri.

De asemenea, dimineaţa, la amiază, dapă a-miazi şi la asfinţitul soarelui a'aa tras salva de câte 21 da lovituri, dia diferitele puncte ale oraşului.

Vremea e splendidă: aa soare primăvăratie înfrumuseţează solemnitatea acestei zile istorice.

Ia timpul zilei şi яеага, oraşul a fost ta sărbă­toare. El eră peste tot pavoazat şi decorat. Ia port, toate vapoarele turceşti şi străine de răz­boia ssu comerciale, erau de asemenea pavoa­zate. Toate departamentele ţi aşezămintele publiée sua ale ststuiui, toate magazinele, toate prăvăliile erau închisa.

Populaţia întreaga eră în picioare, şi piaţa af. Sofia, piaţa Hipodromului şi toate arterele vecine farnicaa de o maiţime compactă.

Pe tot parcurcui, dala palatul Ildiz până la palatul legislativ, trapele erau înşirate.

Pentru a putea străbate această maiţime com­pacţi, ambasadorii şi ceilalţi şefi ai misiunoiloi străine şi cei dinţata dragomani sa adanaaerăli orele unsprezece la ambasada Engliterei şi de an' au porait îa corpore »pre parlament.

Cortegiul ambasadorilor eră exsortat de ai escadron de lăacieri şi îa trecerea lai trapele prezeslau armele.

Malţimea enormă aplauda ca entuziasm şi a-clama ca frenezie.

Salianai а venit la Stambal pe aaaat, adică, după ce a părăsit psMul îa trăsură la orale 12, a trecui prin Beşikfoş Dolmabagatoe prin Taxim, strada Pera, Pantea Veche şi a eşit pa piaţa Sf. Sofia prin ma?e« poarta aurită, oare n a i decât la vreo aată de metri departe de palatal legii-lativ.

Tfăsnra eultaaalai eră o splendidă caleaioi, k oara eraa îahlm&ţi patra cui albi, încălecaţi â Ia Donmout şi precedaţi da saliţaşi îa ooitan albanez albastra şi aar.

Echipagiai imperial eră escortat da prinţii im-peri*ii şi de un strălucit «tat major, compas dia aghiotaaţi.

La sosirea lai Ia palatul legislativ, suliaonl i fost priteit la scară de mareie-vizir şi de miniştrii

„Sărmanii, bine s'au laptat Ca lifta cea pâgâaă Şi chiar mariad ei n'au lăsat, Sä cad' arma din mână!..."

P âageam şi îmi încolăceam manile pe dupi gâtai „titieulai", de par'aă l-aş fi regat să le re­dea ei viaţa. (Căci ce na erà la stare aă faci „tăticul" ? !)

Altădată mi-a povestit cum 1-a scăpat btmici pe „tăticul" dala moarte. Bănica era ţărănoi dia îbăneşti, aa sat de lângă Reghiual-săsese. Niri-Hseră ta 1848 săcaii în satele româaeşti. Tata era copil de faşă. Satul întreg ae pusese în pi­cioare : bărbaţii ea arsisle îa mâni, femeile şi copiii Ia păduri, Ia adăpost.

Ia ѵаіта̂ѳаіа cea mare a rămas „tăticul" li leegăn. O clipă şi ar fi ars ca casă ca tot, citi săaaii lalraserâ la sat şi-i daseră foc. Baaica, oi o leoaică, şi-a făcut ioc printre elăile, cari ar­deau, a str&bitat Ia odaie, i-a iaat ca pateri supraomenească pe „tăticul" cu leagăn ca tot şi I-а scăpat.

— „Vezi, de na mă scăpa biata mama ataaci, n'ai û văzut ta lamina zilei 1"

Şi ea îl priveam înţelegător la faţă, iar el lai şoptea: i

— „Să ai dragoste faţă de bunica ta. Ea a i t ferit multe, biata şi a marit. Gâadeşte-te la ea."

Să am drsgoate faţă da baaica ! Ga toate că n'am văzat-o aici odată, par'eă o

văd îaaiotea ochilor mei saflateşti. îmi reconstruiesc figura ei după spusele >tă-

t lculuk

22 Dec. n. 1908.

şî oondos de dânşii !• iojt lui. La slïreitol ceremoniei, suitanal se retrase en

acelaşi eremonial «i ae întoarse la Yldia, urmând aceeaşi oale ca si la тепіге.

* Ziarele publici, ea ocaziunea deschiderei par­

lamentului articole entuziaite relevând ou sastis-facţinne depeşile de felicitări ale parlamentelor earopene.

Ministerele, birourile civile fi militare, stabili­mentele publice şi private, băncile, şcolile şi şi magazinele sunt închise.

Vasele de războia şi cele de comerţ, misiunile diplomatic*9, numeroase case sunt pavoazate şi decorate. Afluenţa pe străzi e mare.

* Aproape toată presa se exprimă tn mod eim-

aatio asupra parlamentului otoman a căruia des­chidere a avut loc aeiăai. Presa felicită poporul huo, urându-i ca noul parlament să lucreze cu foins pentrn prosperitatea ţării.

Reprezentantul Turciei, s'a dus Ieri la primul ministru căruia l a comunicat In mod oficial deschiderea parlamentului turc.

Primul ministru bulgar l a rugat s i transmită In numele său felicitările marelui vizir.

Au fost înştiinţate apei toate celelalte lega-ţiunl cum că la legaţia otomană va avea loc azi o recepţie, iar seara un dineu.

La legaţiunile stiăine s'au ai boiat pretutindeni drapele.

Acest fapt dă loc la comentarii variate. Unii susţin ca aceasta Înseamnă o accentuare a vasa-IHiţei bulgare, alţii spun că puterile vor să lin­guşească Turcia.

Toţi şefii de legaţiunl şl atsşaţli militari s'au prezintat la legaţia otomană şi au prezintat fel! dori.

Ministrul de externe Paprikof, fiind bolnav, l'au prezentat In locul s iu consilierul Dimitroff şi şeful de protocol Milcef, ia legaţia otomani.

In numele Camerei s'au trimis trei telegrame: nna a blrouiui Camei ei, una din partea deputaţi lor cătră deputaţii bu'gari din parlamentul turc şi I trei* din partea deputaţilor musulmani din Bulgaria.

Deputaţi] agrarieni nu s'au solidarizat cu nici una din aceste trei manifestări, ei au trimis o telegramă o parte deputaţilor otomani.

Constar-tlnopcl, 4 Decemvrie. La amisză, sul­tanul in uniformă de gali, însoţit de toţi principii, de mtrele vizir, de ministrul de războiu şi de o sultă numeroasă a mers Într'o trăsură de gală prin cartierul Peta la inaugurarea parlamentului. Popultţiunea 1-a aclamat In mod călduros.

Alaltăieri, sultanul a prltult pe Ahmed-Riza şi

Când am fost anii trecuţi in Ibăneşti, să văd pe rudeniile noastre, m i a zis >tăticul:< »Vezi tu, Lelea Sâia are faţa mamii !«

Lelea Sâia e rrătuşa mea, sora falii cea mai burina. Are faţa bătută dft vreme, e plină de sbârcituri, dar se ţine încă bine, umblă ca un bărbat la muncă şi plânge şi cântă <ând mă vede şi mă apuiă de amândouă mâinile şi mi le încăl­zeşte In palmele el bătătorite şi îmi zice plân­gând: >NOB, mulţam iui Dumnezeu drăguţul că team văzut odată In viaţă!«

Surorile tatii sunt fiinţele cele mai bune de pe lume. Sunt neşie simple ţărance dintr'un sat ro­mânesc, dar să le câclăiiţi inirra! Când aud că tm venit în sat, robcară dealurile căci. stau de­parte de sat - adună pe toţi copiii lor, toţi icul ca unul, şi muiţi, mulţi, minune mare, — şl aleargă să mă vidă. Una mi aduce o batistă pliră de alune, alta una plină cu nuci, alta nişte merirdaie să le pot atârnă deasupra icoanelor,

pe păreţi. Aş putea să povestesc despre mătuşile mela

ctasurl Întregi, dar nu e locul aici. Şi »titlculuU, când mă vede că primesc cu

dngă inimă tot ce-mi aduc ele (<\ de nu aş luă luci urile, le-aş atinge râu la inimă !) 11 creşte inima de bucurie — i te umezesc ocbil şi e mulţimit. Dar cum aş putea fi altfel? Cum aş putea să ml

» Y H I B Ü N A «

pe Enver-bey, hotărând In mod definitiv progra­mul ceremoniei.

La unul după amiazi 101 focuri de (un au fost trase din mai multe puncte ale capitalei şi de pe vase de războiu vestind crasul despre deschide rea solemnă a parlamentului.

înaintea sosirii sultanului, Invitaţii erau adunaţi Ia parlament In ţinută de gale. La sosirea suve­ranului In faţa parlamentului, forţele militare au dat onorurile cuvenite şi muzica a cântai imnul naţional. Miniştrii au salutat pe sultan, insoţindu-I până In parlament. La Intrarea suveranului, toţi cei de faţă s'au sculat In picioare. Suveranul a examinat un moment sala «dunării ; apel, liniştit stibilindu se, primul secretar al sultanului a dat cetire discursului tronului.

Sultanul şi deputaţi! au ascultat in picioare; apoi suveranul a spus că e fericit de a fi venit in persoană să deschidă parlamentul şi ii ură succes bun. Padişshul salută pe deputaţi după obiceiul ţării ; deputaţii salutară pe suveran la rândul lor, apoi sultanul se rí trase într'un salon de alături unde primi metr brii clerului.

Dnpă plecarea suveranului, deputaţii liberi li ţi au exprimat surprinderea şi nemnlţămirea lor prin faptul că «nltanul n'a шаі je rat fidelitate* cocstitoţiunei dopa cnm toate ziarele ceruseră La iftrdul lor, act şii deputaţi au refuzat prestă­ri a jurămininiui cnm et à ьtabuit dopa program.

Prin culoare se observă e mare raişoare; mai m a ţ i deputaţi ac cerut informaţiuni marek i

viz'r. Printre deputaţi sunt cam 60 de preoţi şi de

ofiţeri. Se asigură că ministrul da fxtarne au ousoştea

de mai înainte textul disoursalai tronului, ceesee а provocst nunifiosşe comentarii.

Tex tu l mesa j» Iul i m p e r i a l . Iată tfxtol disfîursaiai tronului, rostit ia des­

chiderea рвгіашеліаіаі : Domnilor teiittori, domnilor deputaţi, în arma

dificu'tîţilor Sntârap ate în aplicarea conttiraţiunei noastre, la u r o m a noastrfe pe tron, şi îo urma necesităţii arătată atunci de ca r ă îna ţii danniîari, Camera dfpoUţ lor a fost s t a n d îachisa îa mod provizor şi aplicarea coaititnţiunei easpe&datâ până când popalsţiuaea a й]иаз la grsda'l cerat de cel urè prin pxopggsrea iusirucţiord îa popor.

Ne-»m silit r.k înfiinţăm şcoli In întreg imperiul şi siavjfc Domnului ţitita noastră a fo»t >ДНІВІ;. 1Я urasa răspândim instracţianei publice, gradai de cultură dm toate clasele societăţii s'a rídioat ; atnnci, in nrraa dorinţei manifestată, şi convin* eà va fi pentru bineie imperiului, nu sm stat Ja îcdoială, şi t m proc!asu?.t din nou constita-ţ u e e şi am ordonat alegeri noui, coavo.âad mai pe urmà şi Слшега deputaţilor,

Pag. 5

Dnpă această schimbare administrativă, am !n-credinţst demnitatea de mare vizir lui Kiamil paşa; dar pe când consiliul nostru de miniştri constatait subt preşedenţia sa lacra la organisa, rea nonlni regim, iată că principele Ferdinand al Bulgariei şi valinl din Ramelia orientală pen­tru un motiv oare-os re a călcat fidelitatea jurată imperiului nostru şi a proclamat independenţa Bulgariei; mai pe urmă, Austro Ungaria a comu­nicat Sublimei Porţi şi puterilor hoiărtrea sa de a anexa Bosnia şi Herţegovina cărora ocupaţia provizorie li fusese Încredinţată prin tratatul de ia Berlin. Aceste două evenimente care riolează drepturile noastre ne-an cauzat o maro surprin­dere.

Consiliul nostru ministerial a Inat atnnci dis­poziţiunile trebuincioase spre a apăra drepturile imperiulai. Ralaţiunile ncattre cu toate puterile celelalte sunt dintre cela mai bune.

Sperăm că cn ajutorul marilor puteri prietene chestiunile politice în curs vor fi regalate In mod amical. O altă mare grijă este cs finan­ţele statului să fie bine regalate şi că echilibrul budgetar să fie stabil. Vom îogtijî ea număra, şcoalelor sä fie sporit şi ele să fi* reorganizate spre o mai bună cultură. Armata de uscat şi ma­rina noastră vor fi da asemenea sporite şi pase la înălţimea armamentului modern.

Sperăm că domnii deputaţi se vor sili să stu­dieze In mod serios toate proiectele de lege pre­gătite spra a da legi bine alcătuite şi demne de a fi supuse aproblrei ^enatnlni.

Urând fericirea şi prosperitatea imperiului, ds-st'hid-'fw astăzi раНащ«зьЫ. Dorinţa noastră ne­clintită e»t?s de a vedea guveraul nostru respec­tând mereu conetitnţinnea

(Apîaszs prelungite ; Sâ trăiască sultanul no-alra 1)

Să dr» Damuezea ca camera deputaţilor să la-' rez- tntotieaana paatra biaeia ţârei şi ca îa-tregal imperiu să fie fericit (Aplauze).

Sa lu tu l C a m e r e i r o m â n e . Ornera română a ţinut sâ trimită salutul ei

căiduros pentru noul regim de libertate şi ega-litale pe сдге-l inaugurează scest eveniment.

*

Dl preşedinte : Astăzi se deschide parlamentul otoman, lucra c*re penbu noi, românii, ere o deosebiţi însemnătate, căci nu trebuie să uităm pe fraţii noştrii, un element cult şi de ordine in bnperiül otoman. Azi pentru ei se deschide o eră nouă. Dintre români unul e ales în Cameră iar altui e numit în Senat. Noi nu putem decât saluta cu bucurie ace -Л eveniment.

Cer să fiu autorizat tie d-voastră ca să arat parlamentului otoman urările camerei române,

Tipul de lângă mine molfăie o cafea cu lapte şi ceteşte o gazetă umoristică franţuzească cu caricaturi cb»cene. La fiecare glumă grosolană bete sstlsficut cu mâna pe masă? Cetesc In och! bucuria Iul de Satyr.

De n'ar fi petrecerea din etajul a! 3 lea, Ia mine acasă — aş fugi acolo. Nu se potrivesc gân durile astea laţă'n faţă cu mutra vis à vis-nlui meu, n u l aşa? Nu e o profanare c i mă gân­desc la camenii mei în locui acesta, faţâ'n feţi cu omul ăsta?..

Dar ce să fac ? Mă gândesc msi departe... Ve­deţi pë „tăticul" şi întreaga familia In ziua întâi a Paştilor. Azi noapte am fot Ia înviere, am cân­tat „Christos a 'nviat" în sonetul clopotelor, şi ne-am întors noaptea ca „vîrtelniţa" în mână, aprinsă, plzindn-o ca podul palmei să nu se stângă, căci „nu e bine" dacă ве ttânge pe dram. Des de dimineaţă am luat „pastile" pe neaoân-cate, lnmoiindu-ie în vin şi primindn-le din mâna tatii, „pater familias", ilnd pe rînd : mai întâiu mama, apoi copii, apoi servitoarea.

Şi fiecare trebuie s i se aşeze pe fierul unui topor, să se întoarcă In călcâie de câte 3 ori şi sâ zică: »Christes a'n viat !< Căci »aşa e obice­iul din moşi-strămoşi !<

Şi oaăie de Psşii, şî corona;cel, şi „stropitul" a doaa zi de Paşti, po la prietenii casei!

Prind de aici an amânat t, de di acolo un amă-nußt şi n'am timp să le deapan pe toate. Par un fir fermecat din ţesătura Pénelopéi 1

 venit lâr>gă vecinul meu încă unul. încep ва vorbească — tare şi f*ră de nici o consi­deraţie.

Trebuie să sfârşesc contemplaţiile roelf, cel puţin scrisul lor, căci simţesc că va trebui să fug din cafenea. îmi dan osteneala deci să sfâr­şesc...

Samba t i e sfântul Nisulaie — ziua „tătisului". 60 de ifesi de viaţa!

Când eram copil mis mă pregăteam pentra ziua aceasta cu aăptăruâni înainte. Căutam sau ragam pe alţii să caute cele mai potrivite poezii de gratulare. Scotoceam toate dulapurile dnpă o ast-f«sl de poezie. Şi o scriam ovtm ştiam en mai bine — cu purcelasi, nu i vorbă, dar ce să-i faci?! — şi i-o adaceam împodobita cu fel de fel eis flori lipite pe de msrgici, dimineaţa, lângă pat. M-í.aia îmi curăţă născicrai şi Îmi zicea: „Ei, spune poezia!" Iar eu începeam:

„Tată dragă. Zina de astăzi. Tată dragi. Ziua de astăzi... şi aşa mai departe,

cn chiu cu vai. LÄ sflrşit na mai ştiam pe ce lume sunt. Să*

D&cä târguiţi din Articolele anunţate în жі&гиі nostru, vă rugăm ca, la comandă - sä amintiţi unde &ţi cetit aceste anunţuri. — =

Pag. 6 »TRIBUNA« 2 2 Dec. я. 1908

pentru era de libertate ce se deschide. Dl ministru de externe are cuvântul. (D-sa e primit cu puternice salve de aplauze

cari ţin mai multe minute). Di 1. C. Brătianu : Iau manifestaţia d voastră

ca semn de simpatie ce există Intre oameni cu acelaşi conştiinţă, (aplauze). Mă asociez in nu-mels guvernului la cuvintele dlui preşedinte, re­lative la era nouă ce se ia In Turcia. Urăm gu­vernului turcesc ca opera lui să aibă un succes desăvârşit. (Aplauze).

D! Ion Lahovary, In numele opoziţiei conser­vatoare, se asociază la urările pe cari, in unani­mitate, Ornera Ie exprimă celui mal tânăr par­lament din Europa. (Aplauze).

*

După Însărcinarea sdunărel, dl preşedinte Phe-rekyde a transmis următoarea telegramă :

Dlui p r e ş e d i n t e a l C a m e r e i d e p u t a ţ i l o r Constantinopol.

эCamera deputaţilor României in şedinţa de astăzi prlntr'un vot unanim, m'a Însărcinat a transmite camerei de deputaţi a imperiului oto­man, cu ocazlunea primei sale şedinţe, căldu­roase felicitări pentru marele act de viaţă pubica In Turcia, căreia ds mult timp Românii ii pă­strează o sinceră amiciţie.

Dorim din toată inima realizarea de către im­periu a nouiei ere de libertate, menită să asigure prosperitatea şi bunul mers al tuturor supuşi­lor săi*.

M. P h e r e k y d e preşedintele camerei.

Procurorul şi judele de instrucţie în gimnaziul din Brad.

Din Brad ne-au sosit ştiri mai mult ca îngrijitoare : procurorul şi judele de instruc­ţie delà tribunalul din Deva, însoţiţi de ala­iul obişnuit, s'au înfăţişat la 18 1. c. în gimnaziul delà Brad şi au început o încvi-ziţiune ca pe vremea lui — Apponyi.

Se pare că e o denunţare mizerabilă la mijloc, că altfel nu ne putem închipui cum a ajuns procuror şi jude de instrucţie în şcoală. Numai îndemnaţi de denunţări o-dioase guvernul poate să ajungă la ideia să

ratări, vorbe bon», îmbrlţoşări. (Prea multe pen­tru atunci 1 Da aş avea acam — aici departe — ura singuîă din t..«it astea I)

Ziua numelui erà eea mai Importantă zi din viaţa „tăticului". Dala nouă se porneau gratuia-ţiiie. Mai întâi venea de obicei bietul Grigore Maior, In haine negre, timid, Inroşmduse la fie­care vorbă mai résolut! şi pleca repede, căci avea de lucru.

Eu eram casierul. Câţiva fiorini, prefăouţi tn ereiţari, ti aveam subt stăpânirea mea. Fiecare servitor, care aducea gratulsţia săpata bacşişul din mâna mea şi eu Împărţeam după bona mea voinţă comorile acestea ale Iui Croesus. Numai când veneau ţiganii nă ne cânte numai atunci Îmi pierdeam eu rolul de interpret al „tăticului 0.

Şi seara sau & dona zi dădeau socoteală de врекеіе avute. Când rămâneau creiţări mai mulţi ti cipătam eu. Bucnria mea I Fagi ia librăria ini Ciurcu şi cumpără ultima cărticică, de care mi ae legase inima, privind ^ o in galantar!...

Şi seara, înainte de a mă culca aveam marele favor de a sta un ceas două lu patul „tătianlui", cu braţ sie încolăcite după gâtul Iui, tau ca an braţ subsioara lui şi ca o mână ta barba lui stufoasă.

Şi iari începeau poveştile lui Ispirescu şi ale lai Creangă şi eu iarăşi băgăm de seamă că nu mai citeşte gura de aur a „tăticului" şi ziceam ridicând pleoapele :

„...Şi, tată dregi? Şi ?.. A Astăzi nu mai pot spune aatfel. Dna eă sunt

prea departe, alta că sunt mai ta vârstă ca a-tunci... Şi totuşi... mi-aş alinta obrajii atât de bucuros de faţa „tăticului" meu şi i-aş ruga : „Şi tetă, dragă ? Şi ? ..."

Dosr amintirile astea ва i facă bucnrie „tăti­cului".

Lipsea 1908, Decemvrie.

trimită urgia asupra unui institut de cultură românesc.

Corespondentul nostru ne scrie că procu­rorul şi judele de instrucţie au venit să des­copere următoarele crime (?) :

1) într'o Joie, la ora de istorie profesorul şi directorul Dr. P. Oprişa a vorbit în clasa IV despre Mihai Viteazul, cum a unit Ar­dealul cu România.

2) Acelaş profesor, în aceeaşi oră de istorie a atras* atenţiunea elevilor asupra »Istoriei Românilor* de N. Iorga;

3) şi a îndemnat pe elevi să-şi procure cartea aceasta.

4) A spus că în toate vremurile românii au fost credincioşi tronului; în războaie totdeauna au fost cei dintâi ; şi acum că e vorba de plecare în Bosnia, feciorii români au fost porniţi numai decât.

Ştirea aceasta din urmă — că merg sol­daţii în Bosnia — s'a auzit de altfel de mult, şi ceea ce este de înţeles : a alarmat pe părinţii cari au fii în oştire, cari s'au şi dus la Brad, să întrebe pe profesori.

Nu ştim că ce a constatat ancheta. Ştim însă că toate cele mai sus înşirate nu pot constitui fapte pentru săvârşirea căror să se trimită procuror şi jude de instrucţie într'o şcoală.

Gimnaziul din Brad are ca for superior: consistorul din Sibiiu; guvernul erà dator să se adreseze în primul rând cătră acesta ori cel mult să fi citat pe directorul şi profe­sorii la judele de instrucţie! Să plece îasă acolo procurorul şi judele de instrucţie, aşa ca din senin, asta ni-se pare ca pe vremea domniei teroarei din Franţa, când » autorita­tea « pleca pe sate şi oraşe cu — ghi­lotina !

* Ceeace regretăm mai mult, este ştirea

că între directorul gimnaziului şi intre pro­fesori nu este înţelegerea ce s'ar cere. Nu cercetăm cine e de vină, constatăm numai că lovitura de afară, a guvernului, vine tocmai când în sânul şcoalei bântuie zavistia.

Să-şi calce deci toţi pe suflet să-şi dea mâna şi să caute ca prin dragoste pentru acelaşi scop măreţ să înlăture primejdia ce se abate asupra tuturora, dar mai ales a-supra unei instituţiuni scumpă românilor de pretutindeni.

Conferinţa dlui Murgocl la s o c . » Femei lor române* asupra >Pellor-Rosll<. Miercuri seara orele 11 şi un sfert dl Murgoci docent al facultăţii de ştiinţe a ţinut în sala soc. » Femeilor române* o conferinţă foarte interesantă asupra indienilor din America aşa zişii »Peile Rosii«.

Dl Murgoci a călătorit prin America şi a avut deosebita fericire de a-i cunoaşte în propria lor ţară.

Dl Murgoci a vorbit mai întâi de grupul et­nologic din care fac parte »Peile-Rosii«. D-sa a luat chestiunea în toată generalitatea ei şi a des-voltat etnologia omenirii în mod ştiinţific şi cu argumentare solidă dovedind o origine comună.

Conferenţiarul a întreţinut cu diferitele obice­iuri curioase ale »Peilor-Rosii« cu morala lor foarte înaintată, cu ocupaţiile lor zilnice, etc.

Obiectele de artă casnică ale d-!ui Murgoci culese delà faţa locului şi expuse în această ocazie au atras atenţiunea întregu ui public.

Rasa »Peilor-Rosii« continuă să dispară din ce în ce, întărea civilizaţiei la dânş i a adus cel m \ mare rău. Alcoolismul cu consecvenţele sale fa­tale nu bântuie nicăiri cu mai multă f jrie.

Ei trăiesc în aproape 65 de triburi de-alungul munţilor stâncoşi şi Siera-Nevada din America de Nord.

Limba lor e deosebită delà trib la trib, şi aci un fonetism cu totul special, neputând pronunţi multe litere pe cari noi le putem pronunţa cu uşurinţă.

Multe din moravurile lor sunt asemănătoare cu acele ale tuturor popoarelor. Mitologia lor e foarte frumoasă şi au o poezie de o frumuseţe deosebită.

Cultul religios la ei e primitiv. Au o deosebiţi înclinaţie pentru unele animale ca urşi, şerpi, pasări etc. Sunt foarte morali, au o morală cu iotul superioară nouă, un indiciu nu numai ci nu ucid pe om, dar nici animale. Viaţa casnică e simplă de tot. Se hrănesc cu legume şi au o deosebită veneraţie pentru strămoşi.

E destul să ne aducem aminte de admirabilde scene din »Atala« ale lui Chateaubriand, unde se scrie cu multă duioşie iubirea, şi devotamentul Peilor Roşii.

Dl Murgoci a încheiat conferinţa în aplauzul publicului, care i-a mulţumit pentru interesantele observaţii făcute asupra unei părţi din omenire (rasa arămie) aşa de puţin cunoscute la noi.

In afentiunea resianfierilor. Constatăm că în urma apelului nostru

din rândul trecut mulţi dintre restanţieri si-au trimis abonamentele. Totuşi o mart » *

parte nici în urma energicei somări nu s'a mişcat şi nu se mişcă.

Faţă de o mare parte din aceştia a tre­buit deci să recurgem la ajutorul judecăto­riilor. I-am împrocesuat pentrucă nu se poait tolera, ca prin lipsa de conştiinţă naţionali şi morală a unora, să sufere toţi, să stân­jenească instituţiunea, şi să tocim noiînşint a>-ma cea mai puternica în lupta noastri naţională.

Şi, să nu se ia asta de ameninţare, vom ţintui ia stâlpul ruşinei naţionale, publica* du-i cu numele în foaie pe aceia cari Jac pagube inutile tiarelor naţionale, cari, cer foaia, scriu că vor plăti şi cu lunile cu ani n'au de gând să-şi împlinească cea maiek mentară şi desigur neînsemnată datorie.

Iar pe viitor, delà anul nou începâni creditul îl s is tăm cu desăvîrşire. Aceasta f pentrucă după legea nouă, pe calea legii m putem încasa datorii de natura aceasta, dar şi pentru motivul, că sunt foarte mulfi, delà cari nici cu legile de azi nu putm\ scoate competinţele noastre fuste. Şi în fitit\ şi pentru motivul estetic, de a nu oferi stxi>\ nïlor priveliştea aceasta de mizerie naţi(h\ nală românească.

Din camera magnaţilor. — Prin telefon. —

Budapesta, 21 Decemvrie. Prezidează Deasewffy Aurel. La ordinea zila|

desbaterea badgetsra. Primul orator S e r é n y i B. Vorbeşte mai pe I

larg despre ohaetianea băncii naţionale angara, | zicând că id»ea băncii ѳ aea mai mare absurdi­tate. Inftinţându-se banca ţara ar fi împinsă ipn| prăpastia unui faliment financiar şi еаопошк I Ors tor ui na aderă nici Ia aeparaţiuaea teritorulii [ vamal austro-uagar. Zugrăveşte apoi multele ші-serii delà căile ferate ungare, solicita id o ooi-1 ducere mai oumiate. Organizaţia căilor ferste t foarte rea. Trecând Ia reforma electorală, anii scăderile proiectului. Pinralismul desleagă dettil de favorabil problema djminaţiunei elementari maghiar.

L a s z k á r y vorbeşte In contra reformei dărilor, | care impune sarcini insuportabile.

Contele R o b e r t Z s e l é a s z k y respinge I getul. Politica guvernului e foarte nenorocii Mizeria In ţară ia proporţii îngrozitoare şl guvtM nul n'are priceperea necesara pentru o polltld economică salutară. Budgetul oglindeşte risipi j fără cap ce se face cu milioanele ţârii.

Episcopul T a k á c s se ocupă de reforma el» I toralä. Solicitează paragraf! şi mai efectivi latol | întărirea elementului maghiar.

La armă budgetul s'a primit.

Иг. 273 - 1908. » T R I B U N A ' Pag f

Din viafa meseriaşilor. - Corul tipografilor români din

Urad. Culegătorii român i din Arad, din ti­pografiile >Tribuuei< şi >Diecezanei« a u în­fiinţat subt conducerea d-lui Constant in Savu, un cor bărbăte-ic. Corul a făcut deja 19a progrese, încât a treia zi dé Crăciun va putea sä concerteze.

• Delà societatea meseriaşilor din

Blaj. Duminecă în 13 Decemvrie s 'a inau­gurat seria de conferinţe pen t ru meser iaş i îa Blaj.

Prezidentul societăţii a ară ta t f03tul con­tentelor îndemnând pe meseriaşi să asiste ca toţii. Dl profesor Dr. Raţ iu a p r o a p e o •oră a cetit despre începuturi le poeziei ro­mâne, i itând specimene frumoase din epoca română şi slavă. Publicul a fost numâros. <kferenţiarul a fost u rmăr i t cu viu interes. (Proxima conferinţă va fi Duminecă în 20 Decemvrie la orele 5 d. a. va vorbi dom­nul profesor Aron Deac, din domeniul istoriei.

Mişcarea culturală. Convocare Reuniunea învăţătorilor din pro­

topopiatul Hălmfigiu îşi va ţinea proxima şe­dinţă îa comuna losăşel ia 29 Decemvrie st. v. i9o8, la care sunt invitaţi toţi membrii şi bine­voitorii şcoalei.

P R O G R A M U L :

1 . Participarea la chemarea Duhului Sfânt. 2. Ascultarea prelegerilor ţinute din partea

învăţătorului din losăşel. 3. Constatarea prezenţilor. 4. Cuvânt de deschidere. 5. Reflexiuni asupra prelegerii. 6. »Betia« (teatiu de copii) de Vasiliu Oarcea,

i i T . în Talagia. 7. Executarea concluzeior adun. generale. 8. Propuneri şi interpelări 9 încasarea taxelor curente şi restante. 1 0 . Dcfîgerea proximei conferinţe. 1 1 . Inchcier..

Halntűgiu, 4 Decemvrie st. v. 1908, Mihail Viiu, preşedinte.

NOUTĂŢI. A R A D , 21 Decemvrie n. 1008.

— Eliberat. Ni se scrie din Seghedin : P4rln • lele Ioan Nicoreseu, din Curtlci, implinindu-şi

^oslnda de două luni, a pîrăsit azi temniţa Se-(hedlnului.

— In usa judecătorlHor. De o vreme în--coaci, membrii redacţiunei noastre sunt în con­tinuă plimbare la judecătorul de instrucţie. Şi pentrucă să nu mai rămână îndoială asupra scopului •ce guvernul unguresc urmăreşte cu potopul său(de procese, este destul să amintim, că pentru fiece fleac suntem acum chemaţi nu la judele de in­strucţie din Arad ci la cel din Oradea-mare, pen­trucă veşnic să fim în trenuri şi să ni-se prici­nuiască cheltuieli hörende. Iar dacă odată, mo­tivat chiar, redacto ul nu se poate prezintă, a doua oară este ridicat din pat şi transportat cu poliţia. Aşa că mereu suntem în uşa judecătoriei. Aceasta este libertatea de presă ungurească.

— Reunlnnea femei lor române din Blaj — scrie îUnirea« — cu ziua de 13 Dec. şi-a în­ceput şi în anul acesta seratele literare, fiind de ţaţă un public număros. D-şoara Elena Simtion, aţinut o dizertaţie »Din datorinţele femeii« în­tr'un limbagiu ales, cu observaţii fine şi potrivite, a tost ascultată cu interes. După dizertaţie a de­

clamat d-şoara Valeria Pop, cu mult simţ poezia

de G. Coşbuc »Doina« — sufletul românului."— De încheiere d-şoara C. Deac a cântat Ia pian »Rhapsodia română* de A. Secvens. Aplauzele sgomotoase, ce au urmat a fost dovada cea mai elocventă despre îndestulirea deosebită a publi­cului. La Inzistinţa celor de feţă d-şoara C. Deac a mai bisat secerând multe aplauze. Publicul s'a depărtat îndestulit.

Necro log . Pr imim următorul anunţ funebral : Dr. Vasilie Preda advocat ca soţ, Reveica Chirtop născ. Andreica ca mătuşă, Zoriţa Andreiea ca fiică adoptivă, în ^numele lor, al număroşilor veri şi alţi consângeni, cu inima frântă de du­rere aduc la cunoştinţă, că preaiubita şi etern neuitata lor soţie resp. nepoata, mamă adoptivă şi verişoară Sabina Preda născ. Andreica membră pe viaţă a „Asociaţiunii" pentru lite-racura română şi cultura poporului român, a reuniunilor femeilor române din Sibiiu, Abrud, Abrud-sat şi jur după lungi şi grele suferinţe a răposat în 18 Decemvrie a. c. la 4 ore di­mineaţa în al 42-lea an al etăţii şi 23-lea a fe­ricitei sale căsătorii. Rămăşiţele pământeşti s'au transportat la Câmpeni şi Luni în 21 Decem­vrie a. c. la 2 ore p. m. se vor înmormânta în cimiteriul de acolo. Dormi în pace suflet blând şi nobil !

— înmormântare. N i s e scrie: Mirţi tn 2 5 Decemvrie a. c. s'a petrecut înmormântarea vred­nicului fost Invăţitor din Vaţia de joi Niculate luruc, cmre In ai 49 leaan al vieţii, ta al 2/lölea an as fericitei sale căsătorii — dupăce a ser­vit In spinoasa m carieră na timp de 30 de ani ne Întrerupt — Sâmbătă In 12 Decern, a. e. şi a dat nobilul s in nuflet, lăsând tn adăno dalia o всфо văduva şi cinci prunci orfani, precum şi псдайгоаяѳ rude şi amici.

La ei estet aa cea de pe urmă a venit din tagma noastră unsprezece preoţi In frunte cu vrednicul nostru protoprezbiter tractual Cornel L«zar, ca e a rostit o adânc mişcătoare fanebrală.

Au fost de tetă toţi fruntaşii di Zarand. Iu nnme'e colegilor a vorbit la mormânt, Michail Vida din Halmsgi. Au fost reprezentate şi autorităţile admini«trat<ve din ioc. Din partea lor a vofbit dl. Douat.

Răspunsurile deia eclenii şi toate cântările ri­tuale e'au езвваЫ de carpul didactic condus de mftieairui cântăreţ Savu Doroa.

Dormi în pase scfbt blând şi nobil ! X T o t feSal d e chipîurl militare şi de alte

uniforme, apoi ciacăi şi calpace din materia cea mai bună şi în preţuri ieftine. Fabricate pro­prii. Weber Pál măiestru specialist pentru con­fecţionarea chipiurilor Coşovia (Kassa) Fö-utca.

— Vin d<8 d e a l de Ghloroc calitate escelentă este de vânzare la dna Cristina Secula, Gyorok, (Arad m.) cantitate delà 50 litre în sus. Butoaiele sunt a se trimite tot la aceeaş adresă.

X Sticlăria» »eroolaaurl, limpf şl obiecte de lax d* îrgiat de china te pot procuri pe lângă preţuri fixe rid* Iwtredere 1 * ttrsnasul 4ui Müller S o m l y a l , Xolozivir Konath Lajoi nici 4 iz., care e furnizorul mai multoi Iniiiiate, întreprinderi şl corporation). Candelambre de bi • ierică, ii-npi aaipendate 2 fl. 50, 12 pahare de api dai • ale 72 cr. Vă rugăm să fiţi Minţi la firmi.

nul libertăţii". — M. Slrsjtn. Narina (Un epizod din viaţa poetului Leopardi. Dapă Pani Нѳузэ). — Petra I. Românii din Austro Ungaria, tn timp de pace şi de războia. — Dr. Paţarianu. Microbii babaiul ni mic, a-i acarlatinei şi babatalon mare. — S. O scrisoare patriotică a părintelui Lucaeia. — Th. Ionesco, Dosvoltaraa centime etalai pa­triotic ei naţioaal. I. T. Darie. Din faptele mari ale patrioţilor noştri. — Dr. Paţarianu. ilumina­tul din pnnctnl da vedere igienic. — I. I. P. Sta­rea culturală a românilor bmoHneni (rezumatul unei conferioţ?). — Ad. Persecuţiile uegareşti. — înştiinţări. Poşta adm. Revistei. Redacţia şi adm. Strada (Tnirei No 102. Craiora.

Barsa de- mărfuri şi efecte din Budapesta. Sudapeita, 16 Decemvrie Î908,

JNCHKIERKA 1« 1 ORA ţi |шп. : Oria pe Aprilie 1908 (im klg.) 25 05 - 25 03 Sicari pe Aprilie 20-48 20 50 Cncnrax pe №laia 14 62 -14*64 Ovi i pe Aprilie 17-14 -1716

Preţul cerealelor după 100 klg. a fost următor Qrău nou

F e l u F i m l . Râsu l ca l eac . Daul Jean Simeon a născocit

un mijloc nou de a tămădui boalele de nervi ale femeilor. L« pune să râză cu glas tare, din toată inima. Zice câ astfel le bsgâ oxigen In sânge, el recoreştî nervii şl le tămâduiesc. Nu e însă lucru lesne a râde în hohote, la poruncă. Multe bolnave au avut multă tevatură până s'au de­prins. Acum însă, zic ziarele, se bucură de cea mai desăvârşiţi sănătate. Nsapărat p* lângă râs, ie mai cere să urmeze o dieta uşoară şl să facă preumblări la aer curat, ba chiar şi odată gim­nastică, pa lângă cea cu râsul de trei ori pe zl. O americană spune că în adevăr când i a zis doctorul: Râzi dşoiră*, ca şl cum i-ar fi spus altul: >scoat|.limba*, a apucat-o râsul. După o lună eră sănătoasă (?!)

. BIBLIOGRAFIE. A apărat: Revista culturală, publicaţie enciclo-

peaioà, Anal II Nr 2. Noemvrie 1908, ea urmă-toreî samar: I. Tribuaa (Dr.) Piatra din „Cum--

De Tusa —- — Шш comitatul Albe! .De Pesta — --- --Bănăţenesc — — — De Badea — -— -— ~~ S t a r t — — -— Orzul dei nutreţ, сѵ*Ш. I.

<• de cvaliîaiea II. Ovás de » î.

9 ï S îî. Cucuruz — —

24 K. 75-24 » 35-

-25 K, -25 »

24 » 65—25 » 24 » 70—25 » 24 » 75—25 » 20 » 10—20 » 16 » 25—16 * 15 » 85—16 » 17 s 30—17 * 17 » 00—17 » 14 » 0 0 - 1 4 »

70 Щ 45 » 55 » 60 » 70 *

30 * 45 * 15 * 55 * 30 * 20 ж

Poşta Redacţiei. M. P . Seghişte. întâi să aşteptăm sfârşitul.

După aceea prin certificat delà autoritatea şco­lară se va putna obţine postul dorit.

A. Vaşiadi Tămaşda. Se pot căpăta delà ad­ministraţia ziarului „Poporul*, Budapesta, E -gyetem-u. nr. 4 (Franklin-Társulat).

Poşta Administraţiei. Dr. G. D. Ciacova. De aici sc expediază cu

celelalte laolaltă regulat. Reclamaţi la posta de acolo.

Solomon Oprea, Totvárad. Am primit і г cor., ea abonament până la finea anului i9o8.

inginer Petru Lucaci Slănic. Am primit 18.86 ca abon. până la 1 Aprilie 1909.

Redactor responsabil C o n s t a n t i n S a v n . Editor proprietar G e o r g e Mcfalzi.

Copii înţărcaţi să îngraşe repede, se fac voinici şi rumeni dacă consumă nutretive Emulsiunea SCOTT.

Copii preferă şi mistuie uşor

Emnlsiuiiei Scott. Doctorii şi moaşele recomandă pe tot rotogolul pământului 7

căci cunosc rezultatele excelent p r o ­duse de Emulsiunea SCOTT.

P r e ţ u l a n u l f l acon ve r i t ab i l 2 co r . 50 f i i

De vânzare la toate farmaciile. La cumpărarea Emulsiunei a se luă seamă Ia marca metodului SCOTT — care este pescarul.

Pag . S »Y R I B U N A« Nr. 273

„ C O D R U L " Institut d e credit şl ecorjomil soc ie ta te p e

acţii fn B u t e n I escrie 60ПС11Г8 pentru îndeplinirea postului

de c o n t a b i l .

Salar anual 1600 cor. şi 400 cor. relut de cuartir şi tantiemele statutare.

Postul se poate ocupa numai decât. Cei cu pravă vor fi preferiţi. Recursele adjustate cu documentele necesare sunt a se îna­inta până la 26 Decemvrie a. c.

Direcţiunea.,

I M a ş i n i de cusut | Ф cu plătirea în r a t e . Q

- 1 &

V . ^

Mare asortiment la.

Se caută în condiţiuni favorabile dela 1 Ianuarie 1909

Un candidat în cancelaria dlui Mihail VeliCÏU, adv. Chişineu (Kisjenő). Reflectanţii să se adre­seze direct.

Kn candidat de advocat = = = = = eu praxă -

află aplicare pe lângă condiţiuni favorabile în cancelaria subscrisului.

S e i n i , 5 Noemvrie 1908.

Dr. Aurel Nyilván, adv Seini — Szinérváralja.

J o a n K a l e n d a , #

fj î n O r a d e a - M a r e , ф

^ £ (Nagyvárad), lângă biserica Holdaş. ^Bj ф Tot acolo se r e p a r ă msşini de cusut @ ф m a ş i n i de scris şi g r a m o f o a n e . ^

— Telefon în comitatul întreg nr. 245. — ^

I n і̂Ъіігя. ( N a g y s z e b e n ) .

Ѵшіе ie l i Slitlis O piesă e numai cu 40 de cor.

încălzeşte în 3 / 4 de oră 160 de litrii de apă, pen-

--^rţ-- tru care consumă ca com­bustibil numai 10 fileri de cărbuni delemc. O vană de neîncălzit numai 24 cor.

Lungimea fundului vanei 122 cm. :: :: înălţimea de 60 cm. :: ::

C o m a n d e l e s e eftuesc Imediat şi se teteit cu rambursa.

Gusta? Stuchlich Entengasse 17. H E R M A N S T A D T . Saggasse 15 .

C r e m a S a l v a t o r С Ѳ І ш а і b n n c o s m e t i o p r t

mâni şi faţă, contra pattá şi a necurăţeniilor de pe faţâ. 1 borcan 1 tl

apără faţa de face pelea albă ca lapte

Albă, roza şi crem, 1 cutie 1 coroană.

S ă p u n S a l v a t o r , î J ţ f i c e l m , i H

1 bucată o coroană. fină şi frajd

P u d r a S a l v a t o r .

Praf d e p e l e S a l v a t o r ment sigur contai sudării manilor şi a picioarelor, absolut neţi căcios. 1 cutie 1 coroana.

S u i r i de v in ( F r a n z b r a n d w e i n ) Salvat Un medicament de casă cunoscut care notre sä lipsească din nici o casă. Se recomand! orice răceală, durere de cap, migrenă, junghin reumă şi isebios. Preţul unei sticle 1 coro«

S c h w e d i s c h e T r o p f e n . ( P i c ă o doftorie probată contra boalelor stomac. O sticlă originală 1 corou Ş v e d i a )

B a l s a m pentru bătătur i й К й і я bătătură, pelea întărită sau negei. Preţul n sticle cu pensulă 70 fileri.

Toate aceste preparate sunt numai atunci veritabile, dacă sunt provăzute cu marca de scut < Salvator >.

Comandele din provinţă se execută prompt şi cu bă­gare de seamă.

ѴКЛММЦ,

S . M i t t e l b a c h , farmacia şi drogheria la Salvaţi

CC r o a ţ i a ) .

de ş c o a l ă de diferite sisteme, mai alea SB reco­mandă cele solide şi ieftine, bănci ăe şcoală cu dona lo­curi de şezut Patent Pfarer I . Konnerth acestea au un pult tare, distanţă mini­mală, călimar de cerneală portativ, şi un sistem simplu de întors banca, prin еѳ e uşor de a se curaţi şcoala şi se pot comanda în şapte mă­rimi. Modele se trimit la dorinţă. Bănci de probă sunt în atelierul de m&sar al lui

üebreezen « Arany е д у ш т а :

Numai există reumă 1 Cine vceşte să scape de ori-ce soi de reumă şi de tot felul de dureri externe să cumpere o sticlă mare din renumitul

Nagyszeben, Elisabetgasse 53. Wilhelm Connerth.

£t /ч w w j J ca MBSornieile date mie vor fl reparate ]Лл " І і І Ш СЯ ѴЯ flftVPflPÇf punctual! Cel mai simplu mod de a tri- [ |£

f U l i i 2a ML U U l Ç l U j O b J^te c i a s o r n i c e l e stricate pe postă. - f§&

N e u V i l m o s | clasornlcar ş l ЯГ

giuvaergiu

Seghedin ţ§t Laudon u. 24.

Unde se repară cia- ^ sornieile în mod tfşjfi

special, prompt cn garanţie de 8 ani şi preţuri favorabile. — — — — ^ Ţine In depozit ciasornice de buzunar, pendule şi ciasornice cu a> [£;

larma, precum şi bijuterii şi obiecte pe argint de China, cu preţnrile cele mai favorabile. — Cumpără frânturi de aur şi de arpini cu preţurile cele kgb mei mari sau le schimba bu obiecte noui. 7W

Comandele din provineie se săvârşesc punctual şi se împachetează fW cu mare Îngrijire. iffî

Balzam Regesc (Király Balzsam) al cărui efect vindecător e recunoscut de medici 1 sticlă mare 2*65 Cor. cu îndrumare, 3 sticle mari 6 6 5 Cor. cu îndrumare, porto-franco ca ram­bursa. Patentat, în nenumărate spitale de frunte se aplică ca cel mai bun medicament.

MUSTAŢA E FRUMOASA

dacă întrebuinţezi

v PÖIÄBÄ HAJDÚSÁG cea mai battu pentra cre.terea şt potrivirea masteţelor, pregătită din materie neunsuroasă. Efec­t u l se v e d e f o a r t e i u t e şi tu s i g u r a n {ă. Scutit prin lege. Un borcan S O fii. Prin posti ee trimit numai 3 borcaue ca І£Л& Cor. Cu rambursa gratuit.

№. 2 7 3 - 1 9 0 8 . »T R I B U N A« P*s 9 .

H R E A N юЬіІ, dulce, se poate căpăta în cantitate mare.

escelentă klgr, 70 fii, firul 70—75 deca Clasa I. » 60 » » 4 0 - 4 5 »

II. » 50 » » 25—30 >

III. » 40 » » 18—20 IV. » 32 » » 14—15 V. » 13 » » 10—12 »

Din calitate amestecată, fire mai grosse şi mai subţiri din rupturi klgr. 24 fii.

Comandele se pot face delà 5 klgr. în sus ană la vagon, după comande de 20 cor. °/o, peste 500 cor. 15—20—25°/o redu-e şi se trimite porto franco, la dorinţă

se trimite preţ-curent şi detailări.

Віго Pál kertQâzdagsaga. Debreczen.

Cele mai bune maşini de cusut de azi sunt

Mersul uşor fără sgomot . Ediţ ie de gust . Durabilitate fără seamăn. In între.buiaţarea ш mai eftină, cea mai practică p e n t r u Ыегіе artistică. S e po t căpăta în maga­

zinul lui

l amrae r V i l m o s M a c w t r i t d e e l e c t r i c i t a t e

Arad, Szabadság-tér 7. Telefon 96 .

*№>№> oJfa оДз ол& ate аТэ <ш> efe еДэ ofa aia cfs aţe одэ afo aïe

Primul salon de corsete în Sibiiu Premiat. Premiat

Recomandă tot felul de corsete fine şi ele­ganta du ă m ă s u r a .

PEPOSTT BINE ASORTAT In 40 da felari de car-

\ sete (şi tot felal do J articole de felal acos­

ta) fason particalar

totdeauna tn rezervă. Cu stimă.

J, Oschanitzky, Bretterpromenade Pelais

Haberm&oD.

Fason bun.

Preferi reale.

A n u n ţ . Se cearcă o femeia inteligentă şi de

etate, lângă un domn singuratic şi cu poziţiune socială onorifică. Epistoalele închise să se adreseze la adm. >Tribunei « sub anonimul » Credinţă şi onoare. <

Körmendi Mihály rnehanic sşi electrotehnic

C l u j (Kolozsvár) Egyetem-u. 1.

Fabrică şi repară aparate pen­t ru ingineri , aparate de şcoală şi fizice, mai departe sonerie electrică de casă şi aparate e-lectrice medicinale, maşini ue cusut, de scris,biciclete. Ţine în deposit părţi singuratice pentru conducte electrice, bi­ciclete şi maşini de cusut.

i ігайп& % - < — *

K A R L HOREDT m a g a z i n d e m o b i l e .

N a g y s z e b e n , Salzgasse Hr. 33 .

Magazin de dulapuri, mese, scaune, scaune de copii, paturi , divane credenţe, paturi de bucătărie, spălător şi tot felul de mese,

scaune din lemn încovoiat, scaune cu leagăn foteluri de biurou, taluret cu şurup, mese de ceai ş. a. Sunt totdeauna în depozit

Prima fabrică de maşini agricole Ц şi întreprindere de săpat fântâni adânci din Sătmar. m

S Z A T M Á R s t r a d a T e l e k y 8. Ф

P R O B S T M Á T Y Á S !

Fabricaţia cea mai bună de

P I E L E şi de tălpi, fabricaţia proprie de partea de sas а ghetelor, în asortimentul cel mai mare, cu toată scumpetea se găsesc

cu preţurile cele mai ieftine în magazinul de pele al lui

G y ö n g y S á n d o r BUDAPEST ІП . , Tavasz u. 1

Distins cu diploma de recunoştinţă

:: în anul 1904. i:

C a t a l o g " « . ! i l u ­

s t r a t a p r e s u ­r i l o r g r a t u i t .

тттттттшштшттвв

HEICZER FERENCZ croitor de haine civile preoţeşti şi uniforme.

Nagyvárad, strada Körős nr. 22 . Am onoare a aduce la cunoşt inţa onor .

preoţi câ mi-au sosii pen t ru sezonul de toarnă şi iarnă postavuri le negre, cari îşi păstrează culoarea şi le ţin în magazinul

m e u bine asortat, pentru comandele din provincie ajunge o reverenda de model , s au o haină, la dorinţă mă duc ori u n d e cu plăcere pe cheltuiala mea proprie.

Tot a semenea ţin în magazin postavuri le cele mai n o m şi mode rne din patrie, franceze şi engleze pent ru tot felul de par-desiuri şi pal toane de iarnă /oarte b u n e .

Şeful firmei

P r i m e ş t e :

instalări de mori de aburi şi motoare cu ulei, sfredelirea de fântâni arteriane, conducturi de apă şi pumpe de apă de orice sistem, aporate pentru uscatul nutreţului, repa­raţii de automobile şi de mo­toare cu benzină şi orice lucrări atingătoare de această branşă

cu preţuri avantajoase .

Cea mai liană fabricafie şi cel mai ieftin izvor de a-şi procura c ineva instrumente mu-: : zicale de tambură

Ruzicna ui l. z a g r e b viaska ui 22.

Depozit permanent de maşini cu aburi şi de pumpe.

îş i r e c o m a n d ă tambure le fabricaţie exce lentă de là c s l e mai s i m p l e până la cale mal compl i ca te cu p r e ţ m o d e r a t

F»reţ: curent trim It gratuit ţşl porto franco.

Pag. 10. » T R I B U N A« N r . 273 . -

mit

E. PURECE N a g y s z e b e n

Recomanda fabricaţiile sale proprii de

casse de bani de or ice mărime şl con­struite din materialul cel mal bun şl mal trainic. Fahrirä • d u l a P u r i P a n -Г С Ш І І І і й і cerate, safe-de-posite, încuietori-saie pen­tru casse de econmii, du­lapuri de bani şi docu­mente totfelul de articiii ce se ţin de branşa asta.

Recomandă de-asemenea practicele (maşini)

• cuptoare de fert • tn toate versaţiile de îa execuţ ia cea mal

s i m p l ă până la cea mai e legantă. Atrage atenţiunea on. public din localitate şi

din împrejurime asupra atelierului său de

Ш lăeătaşerie, şi construcţie ф care-i cel mai mare din tot Sibiiu! şi pe care l-am instalat conform cerinţelor moderne şi l-am înzestrat cu puteri excelente de mnncăî Primesc ori-ce-fel de construcţii

atingătoare de această branşe, precum : lucrări de Ia clădiri, portaluri, schele şi gratii de fer, în­grădiri de fer Ia coridoare şi balcoane, geamlâcuri, uşi de fer, îngrădiri de fer, la mormânturi, cişmele şi orice

lucrări de fer şi lucrări de bas-relief. CI & Trimit gratis şi îrenco deci z luni (proiecte d e cheltueH) pentru casse de bani, maşini

de fert (şparchert) etc.

= E. Риг іСб = Sibiiu, Schmidtgasse 19.

тшшшшштшшшшттштшшшшшшшшштщ Szoták József S

fabricant şi turnător artistic de obiecte de bronz, candelabre, table de firmă de metal

Kassa, Pogány-uteza 9 .

Lucrează pentru fabricanţi de mobilă după orice desemn părţi de metal nece­sare la mobile.

Mai departe table de metal pentrn fii rue de advocaţi, mediei, fabricanţi,

totodată table pentru comune şi unmere de casă.

Totodată se face candelabre pentru case, eafenele şi bi­serici, până la cele mai luxoase şi complicate cu preţuri moderate.

ti

* 4 №ä

•^..i »...

îl

stabiliment de maşini, motoare şi automobile.

Sibiiu, Franziskanergasse 6. Se execută or ice reparaţii de motoare cu benzină sau

cu ulei. Garantez întrebuinţarea minimală de material şi pre­staţie maximală. ~- Construesc m o t o a r e n o u ă de benz ină de là 2 la 6 HP. puterea cea mai ieftină prntru industrie şi agricultura, stabile sautransportabile. — Toate reparaţiile atin­

gătoare de ramura maşi-nelor на execută în mod special şi ieftin.

Cele mai bune referente. IPreţurile ieftine.

Serviciu so l id . Fac reparaţii de automo­

bile şi de biciclete.

Cea mai mare fabrică de ceasuri de turn din Ungaria aranjată cu putere de aburi.

BODES SAKDOB, turnătorie de clopote şi ceasornice de turn

BAJAI (BACÍCA). ReiEcicdă; Îndeosebi cele mai perfecte

GIASURI u TUEN pent ru biserici, primarii, castele, şcoli şi fabrici, cari cu construcţie perfectă şi n o u ă de tot şi în pre­lucrare solida. — Afară de aceia

atrage luarea aminte a onoraţi lor preoţi şi a ono­ratelor cernitele bisericeşti a supra

MÄBEI TURNĂTORII DE CLOPOTE. Pregăteşte clopote în toate mărimile după acor­duri recerute . Se reînoiesc şi r epară clopote vechi; afara de aceasta se repară ciasurile de turn pe lângă chezăşie. — Onoratele comitete şi pleba-nile p recum şi curatorii pr imesc avantajul de a plăti în ra te . Servesc, la dorinţă, cu budget, gratis.

enfhuiea gusíoriíor de fer şi a cureiarilor!!

Prima.turnătorie de aramă, bronz, metal, pacfon şi nickel

W E I R I C H J Ó Z S E F - É P É C S , Ferenciek-utca 44 sz.

Recomandă

fabricaţinaile de Ut pentrn moÉ turnate după orice model.

Serviciul prompt şi repede pe iâng-й; preţuri modeFate, li

1

Nr 273 — 1908 » T R I B D N A « Pag 11

ferar de Instrumente, lăcătuş d e maşini şl mechanlc .

Versecz, Barosplatz. Recomandă onoratului public, fabricatele sale proprii, ca

Căutare, 1 Biciclete, Fântâni, P u m p e , Stropitoare eu peronospora, de rechisite. Conducte de cauciuc, şi

Gramoî o a n e , J cu p r e ţ u r i l e ce le mai i e f t i n e .

- Repa ra ­turile, sau ori-ce co­m a n d e vor fi executa­te cât se poa te de

Turnătorie de fer şi metale după m o d e l e pro­prii sau tr imise cu

preţ eftin.

Fabrici de maşini s i moi»i.

B a t a István

bine. •

ELISABETSTADT. wr 1

Em auslasse Nr. 2 .

P r i n reclamă la progres!

m Primeşte tot elul de rema­

iaturi, cari s : rn de branşi ţmaşinăriilor {şa d. e. ma­ş ini le agri- <£ co le , m aşi-ii ̂

pentra rtr derea splr tulul, fabrici d e bere şl fabrici de cărămizi s e repară pe lângă ga­ranţie, r epede şl sf U n . — Fabricare şl reparare de cazane .

Montarea transmisiunilor noi, cu aparat în formă de roată sau i în toate máriinile.

Cisălarea cilindrelor de mori şi despărţirea după maşinile sistemul cel mai nou, repede = = = = = = = = = şi eftin. = = = = = = = = =

F Ocazie extraordi-1 nară. I

suveica în formă dc rotiţă 40 fi. cu 5 cuti şi suveici, de rotiţa 50 fl. cu muci cutii centrallolint executată

I perfect, iară sgomot 55 fl. centralloîint S fără sgomot, cu patru cuti, un decor fru-3 mos de odae 6ц fl. se expediază delà

B Kransz Henrik, Budapest, IV., Veres Pálné-utca 40. földszint 5.

- Corespondenţa mă rog su se facă în limba germana sau maghiară. ^ ,

Expediez cu preţuri moderate tot felul ' de maşini industriale cu garanţie de 5 ani.

Fabricant de cimbale. Pregăteşte

"jţlemai bune

timbale precum şi

«pararea Şituror in­strumente­

lor ta coardă

.v'-ir , ,

$ lângă garanţie şi preţuri moderate

L u c z a J ó z s e f atelier chimic pentru curăţitul hainelor S e g h e d i i i (Szeged), Landou n. 9 P r i m • curăţirea şi văpsirea hainelor nilllCŞlC. bărbăteşti, femeieşti, de copii şi preoţeşti, postav de mobile,

haine de doliu mai depar te

c u r ă ţ i r e a p e n e l o r de pa t cu maşina prin ce îşi redobândesc culoarea albă şi uscăţimea originală şi vor fi

scutite de praf.

C o m a n d e l e d i n p r o v i n ţ â s â

e f e c t u e s c i m e d i a t ş i p r o m p t .

atelier pentru repararea Instr. t echnlce .

Szeged, Tákarékíár-u. 8., Bitó-ház. Reparaţ iuni de biciclete,

maşini de cusut maşini d e scris, măsură toa re de spir t , ins t rumente pen t ru ingineri , ins t rumente pen t ru dentiş t i , sonerii electrice, telefoane, gramofoane şi puşt i . Părţi d e maşini de cusut şi de bicic­lete, lămpi cari desvoaită gaz

şi boicete de luminat _ ~ z . ~ Maşini de cusut mănuşi şi blănării. Stărpitor de troscoţel, economisator de cărbuni. Repararea instrumentelor de desemn.

S Z A B O S A N D O R sculptor, auritor şi fabricant de iconostase şi altare

= S Z ATM AR, Báthory-utca 13. sz. — Face cu preţuri moderate :

i c o n o s t a s u r i , a l t a r e , . - i i i i v - o i i n e ,

j e i r t v o n i c u r i ; primeşte renovarea iconostaselor vechi, a altarelor, a jertyonieeior şi a amroanelor, ргѳсаш şi toi felal de lucruri In branşa asta ; cu concursul pictorilor renumiţi pentra pictarea icoanelor, precum şi tot felal de aurituri.

Dinsticţ'unea mnneei mele se adevereşte prin miltale scrisori de mulţumire, pe cari ie am la mână; ca r j ee j a parohiei áía Ve­resmart şi Magyarkonyát.

Si

Pag. 12 » T R I B U N A « Nr. 273 — 19M

^ г " ТЕЦГ ГЛЦГ T A T á̂jr ГЁЯГ T A T Ъ і ж ж х ж ж ж х ж ^ D u b i n i e v i c z O s z k a T e l e f o n 149. ^ - -T e l e f o n 149.

Telegram adr. : Lász loczk l , hentes. Щ j f ^ Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că în

N

•3 N

cârnătărie veche do <43 de £&.ni

am introdus instalaţie electrică conform recerin-ţelor moderne şi am instalat maşinile cele mai nouă şi mai moderne cu cari pregătim în cea mai mare curăţenie tot felul de articole de cămătărie

precum : ŞHOCă (jambon), Slănină fină (Kaiserfleisch) cu aiu, cârnaţi şi alte cârnăţării. Pri­mim şi executam punctual comenzi, atât loco cât şi în provincie. — Tot la fabrica asta se găseşte şi slănină albă şi afumată precum şi U n t u r ă (de casă) topită.

N N N И

N N N N N

Cu stimă

o l o z s v á r Mátyás király-tér 2 3 .

Fi'a.torioa : în strada Kádár- nr-. prăj i i íász loczHi £

A T A A T A A T A A Y A A V A ATA A T A A V A AVĂ A T à A T A A T A AVA A T A A T A A T A

U M A іівѵітіе s ä lipsească din niei o ta» ü l i Ш Permis milie ,,GRAMOFONUL44, care înveseleşte toată casa. Isvorul cel mai eftin de al procura e la

mare le comerc iant de maşini de vorbit pentru U n g a r i a şi R o m â n i a

T ó t h J ó z s e f Kőn y ők utca 3 szám.

Se vinde cu condiţii de plătire în rate. Pe lângă garantie.

Au sos i t înregistrări nuoi româneşt i , cântări şl muzică cu forţă naturală. — Preţul curent se trimite gratuit. —

Se caută contra vânzători! Corespondenţa se face în limba maghiara, germană şi franceză. Gu Stimă: T Ó T H J Ó Z S E F .

S Z E G E D ,

FritHlâCiu atelier de ghete.

e d i a ş — M e d g y e s .

Lucra de mână garanta t . Ghete de şevro pentru domni . .

» » box > > т> » şevro pt dame cu bumbi » » » » > cu şirete

Jumătăţi de şevro pentra dame . Ghete tari de muncitori delà . . K 6*8o Ghete de copii delà K 3 * —

K i r -K I I ' -K 10-50 K 9-50 K 8-— K

— comerc iant de art icole medica le chemlce şl perfumqrl,

Kolozsvár, str. Deák-Ferencz nr. 8.

Recomandă în preţurile cele mai ieftine

E s e n ţ e d e r o m ş i l i c h e n r i cu prescripţii de pregl — V ă p s e l i m i r o s i t o a r e = Parfumuri, pudre, s ă p u n u r i din ţară şist G ŞL as e t e pentru instrumente de manicurare şi parfum]

cel mai bun mijloc cont mătreţei a căderii părul şi cărunţirii. Preţul Cor. 12 P e t r o l - C h i n a

Trimit

gratui t şi porto-i'ranco cat* logul nun mare ilu-

strat despre

A R M E , CARTUŞE

şi montir întreg pentra vânători,

Aimele vândute 6e mine sunt încercate cu îngrijit sunt de cea mai bună calitate, construcţie exactă.

Garantez pentru funcţionarea fără cusur.

O B E R T H V I L M O S , deposit de iei Mediaş — Medgyes.

PRIMA FABRICĂ DIN ARDEAL pentru IN­STRUMENTE CHIRURGICE, PANSAMENTE, IN­STRUMENTE OPTICE, CUŢITE, BRICIURI ŞL MA­ŞINI pcLtru ORTOPEDIE (PENTRU ÎNDREP* ;:t :: TAREA trupului). :: :: Maro rlcnroit d e instrumente medicale IliülC U6|1U£II bandajii pentru hernie şi pPBtru pântece, ochiane veritabile franceze, cele mai fine cuţite f n^leeeştl svedeze şi de Solingen şi briciur, maşini ortopedice marca Gillette, picioare arti­ficiale, cordonul îsiimit Diana şi specia­

lităţi franţuzeşti.

D e u t s c h M i k s a K O L O Z S V Á R , Mátyás kirá!y-tér7szám

Atelierele fabricel în strada Petőfi numărul 2 .

# IPreţ curent gratis, s

Prima fabrică pentru şlefuitul sticlei, pentru lucrări artistice de sticlărie şi fabrică de

oglinzi din sudul Ungariei A r a d V , F é c s k a i - u t 17 . Telefon 525.

şi-a pus în funcţiune uzinele sale în ziua de 21 Oct. 1908,

Efectueşte repede şi ieftin comenzile următoare:

Oglinzi şlefuite sau simple, lucrări de sticlărie artistică încadrate în aramă pentru instalaţii i vitrine, geamuri călite, oglinzi de Veneţia. Lustruiri

— — de Oglinzi vechi cu preţuri moderate. — -

a t e r i a l d e b a c l a s ă .

TIPOGRAFIA GEORGE NîCHIN, — ARAD 1908.