Daniel Sidor s-a ndscut in 1983 in Rodna.

Urmeazd studii de politologie ;i filosofie la Sibiu 9iBucureqti, apoi la Cluj, unde obline titlul de doctor ?n

filosofie. Publicd articole de filosofie politicd in revisteleTransilvania, Sfera Politicii qi Intercultural. in anul2011debuteazd cu volumul Manual de sex epistemic sau des-

pre cum sd scrii o maximd, cdruia ii urrneazd Cum

percspem puterea politicd?. in 2013 publicd primul ro-man, Capriciul (25).

DanielSidor

Bluespolitic

roman

Editura Eagle,2015

Partea I

,,Blues-ul, doudsprezece mdsuri de pldcere carese pot repeta la infinlt" , igi spunea Perplexus in timp ceprivea cum monitorul se intuneca treptat, asemeneaunei zile care, prin apus, igi anunfd sfArgitul. in cana delAngi rdmdsese o urmd de ceai negru, care igi intensi-ficase gusful amar, imposibil de mascat de mierea saulaptele addugat. Uitase cd-gi jurase sd nu mai a;ezenicio bduturd in vecindtatea primejdioasd a tehnologieiatAt de sensibild la urnezeald. Se trAnti in pat, enervatde faptul cd agternuturile nu-i rnai trezeau senzalia decdldurd pe care, inainte de adolescenfd, o avea defiecare datd cAnd vedea vreo pernd care pdstra urmacapului sau vreo plapumd ldsati neglijent, ca spumalaptelui care se agazl prudent peste lichidul ?ncins,atingAndu-l fdrd sd-l intAlneascd

I se intAmpla destul de des sd nu adoarmdimediat ce se punea in pat. Moliciunea pernei se trans-forma atunci in brazde de pdmAnl, arate parcd cusdptdmAni in urmd gi intdrite de lumina gi cdldurasoarelui. $tia de fiecare datd cd nesomnul avea cauzeclare 9i oarecum recente. Nu adormea din cauza uneifapte cu care nu era impdcat, dar pe care o comisese.Ori din cauza unei fapte pe care ar fi trebuit sd o facd,dar ratase momentul. Nesomnul venea gi din lipsd, gidin preaplin.

CAnd nepotrivirile erau prea mari gi nu-l ldsau sddoarmd, incerca sd se roage. Cdinla ii apdrea in intu-neric, dupd cdteva mdsuri de somn ratate. Se ridica dinpat, din cdldura a;ternutului, gi se ghemuia i. g"-

rrnunchi, cuprinzandu-gi cu palmele tAmplele asudate denesolnn:

,,Miluiegte-md, Dumnezeule, dupd mare mila Ta

$i dupd mulgimea indurdrilor Tale, gterge

fdrhdelegea mea.Spald-md-ntru totul de fdrddelegea mea gi de

pdcatul meu md curdfegte.Cd fdrXdeiegea mea eu o cunosc gi pdcatul meu

inaintea mea este pururea".Nu gtia niciodatd cAt timp petrece in genunchi,

dar stdtea acolo pAnd se vedea pe sine, pAnd putea sd

suprapund toate imaginile sale, una peste asta, ca peste

un gablon gi tdia tot ce nu se potrivea. Abia apoi se

intorcea in agternut, in agteptarea somnului. Nu era

nici superstifios, nici credincios, insd cdpdtase boalapotrivirii cu sine. Dacd somnul venea imediat dupdrugdciune, era sefirn cd s-a cdit autentic.

De data asta somnul nu rdspundea chemdriicdinfei. Aga cd se ridicd, impiedicat, vdrsd in palmddoud pastile, le numdrd incd o datd., ca si fie sigur cd

doza e suficientd, apoi le inghili mai firesc decAt suge

copilul la sAn. $i impdcarea cu sine veni imediat.

BdtrAnul igi odihnea anii lAngd casa mare/ pe

care n-o mai folosise de cdnd era fecior. Aga e la sat.

Casele mari nu sunt fdcute pentru a fi locuite. E orAnduiald a regretului. Dupd ce asudd ani buni gi-;isporegte bdtdturile ca o sd ridice impins de fald, omulse cdiegte. igi face in cealalt5 parte a curfii, aproape de

poartd., sd audd cAnd il strigd cineva de pe ulild, ocdsuld in care incap doud paturi, o masd, o sobd ;i,undeva dupd ugd, televizorul. Doud paturi, cd aga se

doarme acolo, separat, oricAt de cdsdtorit ai fi, mai ales

cAnd imbitrdnegti. $i oamenii de la sat apucd bdtrdne-

!ea. Ori poate cd nu e nicio rAnduiald gi fac asta dincomoditate, c5. e mai u;or de incdlzit iarna, nu maitrebuie sd bali curtea de atAtea ori cu brafele incdrcatede lemne uscate, crdpate cd feliile de pepeni.

Dintre toate felurile de bdtrdni care pot exist4singurul care conteazl. ebdtrdnul-bunic. A fi bunic nueste o constatare, ci un reper. Cum toate povegtile incepcrt ,,a fost odatd...", toate copildriile incep cu figuraunui bunic, paznic al unei zone fantastice in care orice eposibil doar pentru cd bunicul e acolo. Cum toateraiurile au un protector, tot aga gi copildriile. Ideea debunic promite libertate gi siguranfd. Bunicul e, in fapt,garantul unui paradox. $i nu degeaba copiii gi bdtreniise intAlnesc la un moment dat. igi anuleazd. unii altoranigte imposibilitdF. Un astfel de bdtrAn-bunic eraBdtrAnul.

Odihna se petrecea pe lespedea de piatrd dintr-oparte curfii. La sate locul de odihnd e rAnduit, fdrdurmd de indoiald. PdmAntul din curli se lipegte de

picioare cAnd ploud, mai ales dacd gdinile, ldsate libere,au ciugulit toate firele de iarbd. Aga cd trebuie pusdpiatrd., mai ales acolo unde pdgegti zilnic. Nu se poateintra aga in casd, iar descdllatul ia prea mult timp. Se

cautd piatrd latd, dacd nu, e bund gi aia din rAu.in orice curte se gdsegte o lespede mai mare, pusd

sd nu incurce, mai intr-un col1. Acolo i9i face ldranulplanuri dimineala, acolo trag mAfele, cd acolo miroase a

om. Acolo ldranul igi trage sufletul ;i se socote;te cusine. Tot acolo mai scapd gi de gura femeii, iar femeiade mAnia bdrbatului.

De data asta, pe lespede, BdtrAnul se gAndea lamoarte. Popa urca de Boboteazdincasa mare gi stropea

nunchi, cuprinzendu-$i cu palmele tAmplele asudate de

nesomn:,,Miluiegte-md, Dumnezeule, dupd mare mila Ta

$i dupd mulpimea indurdrilor Tale, gterge

fdrddelegea mea.Spald-md-ntru totul de fdrddelegea mea gi de

pdcatul meu md curdfegte.Cd fdrddelegea mea eu o cunosc gi pdcatul meu

inaintea mea este puttJtea".Nu gtia niciodatd cAt timp petrece in genunchi,

dar stdtea acolo pAnd se vedea pe sine, pAnd putea sd

suprapund toate imaginile sale, una peste asta, ca peste

un gablon gi tdia tot ce nu se potrivea. Abia apoi se

intorcea in agternut, in agteptarea somnului. Nu era

nici superstifios, nici credincios, insd cdpdtase boalapotrivirii cu sine. Dacd somnul venea imediat dupdrugdciune, era sefiIn cd s-a cdit autentic.

De data asta somnul nu rdspundea chemdriicdinfei. Aga cd se ridicd, impiedicat, vdrsd in palmddoud pastile, le numdrd incd o datd,, ca sd fie sigur cd

doza e suficientd, apoi le inghili mai firesc decAt suge

copilul la sAn. $i impdcarea cu sine veni imediat.

BdtrAnul igi odihnea anii lAngd casa mare, pe

care n-o mai folosise de cAnd era fecior. A;a e la sat.

Casele mari nu sunt fdcute pentru a fi locuite. E orAnduiald a regretului. Dupd ce asudd ani buni gi-gi

sporegte bdtdturile ca o sd ridice impins de fald, omulse cdie;te. igi face in cealalt5 parte a curfii, aproape de

poartd, sd audd cAnd il strigd cineva de pe ulild, ocdsuld in care incap doud paturi, o masd, o sobd 9i,undeva dupd ugd, televizorul. Doud paturi, cd aga se

doarme acolo, separat, oricAt de cdsdtorit ai fi, mai ales

cAnd imbdtrAnegti. $i oamenii de la sat apucd bdtrAne-

fea. Ori poate cd nu e nicio rdnduiald gi fac asta dincomoditate, cd e mai ugor de incdlzit iarna, nu maitrebuie sd bali curtea de atAtea ori cu bralele incdrcatede lemne uscate, crdpate cd feliile de pepeni.

Dintre toate felurile de bAhani care pot exista,singurul care conteazd, ebdtrdnul-bunic. A fi bunic nueste o constatare, ci un reper. Cum toate povegtile incepcti ,,a fost odatd...", toate copildriile incep cu figuraunui bunic, paznic al unei zone fantastice in care orice eposibil doar pentru cd bunicul e acolo. Cum toateraiurile au un protector, tot aga gi copildriile. Ideea debunic promite libertate gi siguranfd. Bunicul e, in fapt,garantul unui paradox. $i nu degeaba copiii gi bdtraniiie intAlnesc la un moment dal lgi anuleazd unii altoranigte imposibilitdpi. Un astfel de bdtrAn-bunic eraBdtrAnul.

Odihna se petrecea pe lespedea de piatrd dintr-oparte curfii. La sate locul de odihnd e rAnduit, fdrdurmd de indoiald. PXmAntul din curli se lipegte depicioare cAnd ploud, mai ales dacd gdinile,ldsate libere,au ciugulit toate firele de iarbd. Aga cd trebuie pusipiatr6, mai ales acolo unde pdgegti zilnic. Nu se poateintra aga in casd, iar descdllatul ia prea mult timp. Se

cautd piatrd Iat6., dac6. nu, e bund;i aia din rdu.In orice curte se gdsegte o lespede mai mare, pusd

sd nu incurce, mai intr-un col1. Acolo igi face ldranulplanuri dimineafa, acolo trag mAfele, cd acolo miroase a

om. Acolo ldranul igi trage sufletul ;i se socotegte cusine. Tot acolo mai scapi gi de gura femeii, iar femeiade mAnia bdrbatului.

De data asta, pe lespede, BdtrAnul se gAndea lamoarte. Popa urca de Boboteazd.incasa mare ;i stropea

perefii cu apd sfinfitA. Copiii care cAntau Iordanul gi se

lineau scai de sutand, rdmAneau la ugd. Asta era tot orAnduiald. insd, cAt de repede, popa o sd vind sd

sdvArgeascd altd rAnduiald, la care avea sd participe ;iBdtrAnul. O sd iasd din casd pentru ultima datd, cupicioarele inainte gi cu popa cantand. La rdnduiala astacAntd popa, nu copiii; popa, care de la atAta stat inpicioare are dureri mari Ia incheietura de jos a

piciorului, durere pe care numai unsorile b5trAnului omai puteau alina.

LAngd lespede era agezat un sac de piSyrrS albd incare BdtrAnul igi ,tinea ierburile pe care le punea inunsori. Nimeni nu gtia de care sunt, iar el nu se grdbeasd spund. il vedeau oamenii pe cAmp, culegdnd. Uneoriin miezul zllei, alteori dimineala cAnd roua nu eraluatd, semn cd ;i culesul de ierburi se face numai dupdrAnduiald. Mai fdcea rost de la babele surde din sat deunsoare albd de porc. Apoi, in oale mari, fierbea ierbu-rile, punea unsoarea de porc gi amestqca pAnd cAndtotul se ingroga. in tinerefe era simplu, insd la 90 de aniamestecatul nu mai e joacd. PAnd ;i soba veche imbd-trAnise, bronzul dat pe ugd dispdruse. Nu gtiu dacd aga

e rAnduiala, dar de fiecare datd cAnd uga sobei e vopsi-td cu bronz, frige mai tare. AtAt de tare cd nu o mai polideschide cu mAna gi trebuie sd te ajuli de vreun coceanori de o agchie.

Unsorile pe care le pregdtea mogul deveniserd omodd printre domnii de la orag. in sat nu prea, cdfiecare babd avea unsorile ei, numai popa ce-l maicduta, din cAnd in cAnd, pentru durerea din gleznd.,,Cdt oi mai trdi, cd apoi g-o gdsi popa alte unsori de lababe. Eu, babele, se gAndea BdtrAnul, pe unele le gtiude cAnd eram copil 9i nu mai vine moartea dupd ele.Oare moartea asta line sama de vreo rAnduiald?"

Mergea la intAiniri intr-un BMW negru seria trei.Nu avea complexe pe care sd gi le compenseze prindimensiunile maginii, a;a cd seria trei ii ajungea. Iarmulgumirea ii era generald. Fdcea parte dintre puliniipoliticieni care nu rataserd niciun mandat dupd revo-lugie. il ocolise ghinionul.

Burtd nu fdcuse odatd cu vArsta, dar pdrul iialbise. il ginea tuns scurt, de vreo doi centimetri, tottimpul la fel. Mai subliri i-au devenit ;i buzele. Nuavea trdsdturi bdrbdtegti, nici umeri la!i, nici picioarehotdrAte. Pdrea mai degrabd un os umbldtor peste careerau aruncate nigte haine scumpe. Sunt unele chestiunipe care cei din popor le-au pdfit de prea multe ori ca sd

le considere accidente. $i-au fdcut proverbe, cd sd nuuite: ,,Sd te feregti de omul rogu gi de omul spdn". La felziceau gi despre omul cu buze sub,tiri.

Politicianul rezolva probleme. Toatd lumea gtia

asta, degi toli se fereau sd o spund. Doar constrAngi deobligalii exterioare il recomandau pe Politiciary ca peun fel de vraci, care trebuia protejat gi linut secret.Logica dupd care se petreceau lucrurile era unaelementard: dacd problemele sunt omene;ti, ;i solufiilesunt omene;ti. Era contactat de o persoand apropiatd,un cunoscut, un om de incredere. I se expunea proble-ma, iar el se apuca de cAntdrit. Unei logici simple nu iipoate corespunde decAt o matematicd simpld: profitultrebuia sd depdgeascd cu mult efortul depus pentru re-zolvareaproblemei. igi permitea o astfel de matematicddeoarece cei care apelau la el erau fie disperafi, fie sufi-cient de bogali sd nu fie impresionali de costuri.

$oferul opri la cAliva metri de intrarea in hotel.Nu scoase o vorbd, exact aga cum fusese instruit sd

facd. Nu cobori sd deschidd uga. Politicianul, extrem de

agil, dupd ce aruncd o privire prin geamul fumuriudispdru in hotel, ldsAnd in urmd zgomotul surd al ugiitrAntite. Magina dispdru gi ea in parcarea subterand.

,,Dumnezeu e mai puternic decAt mine doarpentru cd a avut mai multe mandate", se g6ndi Politi-cianul, umplAndu-se de el.

*,1Se trezi Ia amiazd,. Fdcea aga de fiecare datd cAnd

igi petrecea noaptea in club. Capul o durea ingrozitor gi

din stomac simfea o senzalie de arsurd. Bduse mult.Fraudenta nu obignuia sd ajungd singurX acasd.

De data asta insd, in pat lAngd ea nu era nimeni. igimAngAie corpul gi se descoperi goald. Hainele-i erauaruncate pe jos, marcdnd drumul de la u;d la pat. Numai trecuse prin bucdt5rie sd-gi aprindd o figard. Fusese

ori prea obositd, ori prea amefitd. GAndul cd nu o dez-brhcase nimeni nu-i aducea nicio bucurie. Erau maipldcute diminelile in care se trezea singurX. Nu trebuiainduratd figura necunoscutului cu care-gi petrecuse

noaptea gi care nu se gAndea s-o gteargd mai repede.insd, oricAt de pldcute ar fi fost, erau semnul unul egec

nocturn. Plus o noapte pierdutd fdrd pldcere. Noplilenu-s de pierdut. Nu se gtie niciodatd cAte nopli ai detrdit, iar dintre toate cele mai multe le petreci dormind,din cauza unei oboseli rudimentare, vulgare, provocatede al;ii, oboseala de a trdi. Rdmdn a;adar puline noplipentru pldcere. Fraudenta nu avea vreo filozofie de via-

!d riguros construitd, nici vreuna simplistd. Avea insd

in interior ceva care o incdlzea ori de cAte ori se intre-vedea posibilitatea unei pldceri.

Rdul mahmurelii e mai mult psihic. De asta per-soanele care-gi lasd congtiinla sd aclioneze exagerat auparte de mahmureli barbare. Ceilalgi se simt fizic de-ranjafl, intoxicafi. E simplu, dubld intoxicare, dublXmahmureald. La Fraudenta intoxicarea era singulard.Iar ritualul revenirii era pldcut deoarece presupuneaadmirafia. Puse hainele in magina de spdlat gi se in-dreptd spre oglindX. i;i ldsd fizicul sd-i pdtrundd inprivire gi-gi oferi un oftat de autoadmirafie.

Goliciunea o incAnta, goliciunea personald, gi maitare. Nu era una dintre acele femei care sd se vrea invd-luitd in mister. Singurul lucru in care se voia invdluitderau hainele. Iar cAnd acestea cddeau, se dezvelea ogoliciune care cerea apropiere gi imbrdfi;are.

In timp ce storcea o ldmAie deasupra unei cdnimari, plind cu apd minerald, Fraudenta igi migca coap-sele ln ritmurile care nu i se gterseserd incd din minte.Este atAt de plind de sine incAt nu o sd se poatd pdrdsiniciodatd. Dupd ce dddu pe gAt intreaga licoare revigo-rantd., igi verificd abdomenul. Nicio umfldturd nu pdrusd trddeze nici poft4 nici cantitatea bdutd. Zdrnbi drnnou, mullumitd, apoi se trdnti in pat. in cAteva oretrebuia sd se intAlneascd cu Claudia.

in dosul pleoapelor inchise i se scurgeau amin-tirile noplii trecute, inlocuite apoi de tot felul de formeneregulate, galbene, ca rdrndgilele unei explozii. Respi-ralia ii deveni regulatd, iar prin buzele intredeschise ise strecurd un strop de salivd, pierdut apoi in pernacald5.

Claudia bdtu ugor la uga vecinului. Se enerva defiecare datd cAnd igi amintea cAt de bine se aude totulprin perelii blocului prost gi proaspit construit. Nuprimi niciun rdspuns, aga cd repetd bdtaia. $tia cd Per-plexus este acasd, il auzise venind in toiul noplii. Maigtia cd, de fiecare datd cAnd ajunge aga tdrziu, este abd-tut. Nu a putut niciodatd sdJ infeleagd, degi il cunogteade cAnd erau copii. Cei patru ani petreculi la facultate ilschimbaserd teribil.

Cu cAt el se schimba mai mult, cu atat ea era maiingrijoratd, acel fel erotic de ingrijorare. il dorea lAngdea oricum ar fi, oricum s-ar schimba. insd el era ciudat.Nu pricepea niciodatd ce se intdmpld. Nici mdcar cdndi-a spus de fluturii din stomac nu a infeles. L-a pus inincurcdturd gi, mai mult decAt o uimire evidentd, Per-plexus nu a manifestat nimic. Acum insd ceva nu era inreguld, din spatele ugii nu venea nici un rdspuns. Sdtu-ld de agteptat, Claudia mAngAie ugor clanfa inainte sise decidd. ,,Am s5. intnr", igi ;opti, mai mult pentru a-gi face curaj. Geamul rdmas deschis fdcu uga sd se

trAnteascd de perete. O bucatd albd, de vopsea, cAt unplasture, cdzu. mutd in urma izbiturli, CAteva foi A4incepurd sd se agite prin camerd. Doar Perplexus zdceanemigcat, ldngd pat, imbrdcat, cu degetele mAiniidrepte pdtate cu cerneald. Se intAmplase iar.

Claudia gtia cum sd procedeze. incepu sd cauteprintre hdrtiile care se migcau anapoda prin camerdpAnd o gdsi pe cea scrisd. Apoi, cu un tricou subgire iiacoperi ochii, inchise geamul gi dddu sX plece. in drumgdsi stiloul atAt de drag lui. il ridice, ca pe o bijuterie, gi

il agezd in cutiula de lemn cdptugitd cu catifea neagrd.Uga se inchise ascultdtoare in urma ei, ldsAndu-l pe Per-plexus sd-gi continue leginul.

Trei costume scumpe se chinuiau, cu greu, sd

astupe burlile celor trei bdrbali cu care Politicianulschimba cifre. Cdmdgile ieftine 9i cravatele fdrd stil dd-deau de infeles cd respectivii nu aveau gust. Iar pePolitician il enervau cumplit astfel de neglijen,te. insdburto;ii aveau cifre gi erau darnici. Fdrd prea mult efortgi invdlat cu o astfel de toleranfd, Politicianul inchiseochii;i ii ldsd sd vorbeascd.

Prima clipd de tdcere a venit odatd cu farfuriilepline pe care chelnerul le a;ezd in fala fiecdruia. Pentrua nu simli dezgust, Politicianul incercd sd-;i lind privi-rea departe de farfuriile celorlalfl, dar putea sd pariezecd ceafa groasd gi prost prdjitd este nelipsitd. La fel cumnu puteau lipsi pAinea gi cartofii. Mai trebuia sd aibdrdbdare cAteva minute. Imediat ce stomacurile vor ince-pe digeratul, creierele vor iua pauzd,. igi agezd cumintetacdmurile in farfurie in timp ce ii privea cum infulecauca porcii, igi trase scaunul in spate pentru a-gi sprijinimai bine coatele pe masd gi, pe cAnd ce trei mai impin-geau amestecul de carne, cartofi gi pAine cu cAte o gurdde apd, le spuse direct gi definitiv: ,,jumdtate din inca-sdri sunt ale mele, iar eu m[ ocup de toate problemelelegale care pot sdapard".

Timpul in care cei trei ar fi putut rdspunde se

consumase cu mestecatul gi inghifitul. Politicianul se

ridicd sd plece, scuzAndu-se cd nu are timp sd mai ag-

tepte. Ldsd in urmd un $ervefel mototolit ;i trei ,,oa-meni de afaceri" cu bu4ile pline.

$oferul iegea din garaj cu grijd' en noapte ;i maitoli pugtanii se plimbau cu maginile pdrinfilor, atenli ladomnifele care se ldsau admirate gi care le intorceau

complimentele cu jumdtdli de priviri peste ochelarii desoare ce nu mai serveau la nimic altceva decAt laingreunatul mersului. La fel de fantomatic, Politicianulse agezd pe scaunul din dreapta gi ceru sd meargd aca-sd. Rar pleca cdtre casd atdt de devreme.

Cu capul sprijinit pe geam/ incercAnd sd prinddfiecare vibrafie, igi dddu seama cd puterea duce lainsuficienfd,lafel cum belia duce la sete.

Dupd ce-9i agezd cumpdrdturile prin frigider gi

cdrnar6., Claudia puse la fiert un litru de apd gi scoasedintr-o cutie de Earl Grey cinci plicuri de ceai negru,cAteva cuburi de gheald din frigider gi un borcan demiere. Asta e leacul pentru leginurile vecinului. PAnd sdfiarbd apa, Claudia igi trase un scaun ;i incepu sdciteascd foaia pe care Perplexus reugise sd o scrieinainte de legin. Aga fdcea de fiecare datd, iar Claudiaadunase cAteva zeci de astfel de foi.

,,Andra era pentru mine etalonul egoismului. Nu amcunoscut-o niciodatd, dar am auzit-o aorbind ;i i-am auzit peceilalgi birfind-o. Deosebit de frumoasd ;i extraaertitd, cu oaoce puternicd, pulin rdgu;itd, pdr bogat, ochi plini de aiagd,

gLt care contrasteazd cu uocea, skni mari, care atrdgeauatenlia ori de ckte ori se mi;cau in ritmul rfrsetului. Mijloculferm, ingrijit, ardta ckt de mult ii pasd. La fel erau ;ipicioarele, care doar prin lungime erau frumoase, nemai-aoknd neaoie de nimic. Nu am odzut-o niciodatd in fustd sautn rochie, din pdcate. Tot timpul purta pantaloni, de diferite

forme, culori ;i nume, dar care pdreau special filcugi pentru anu rfui pe cei care nu sunt pregdtili sd facd fagd frumuse.tiireale a piciorului. Andrs era o scumpete.

Eram, eu ;i Andra, fdrd sd ne cunoa;tem, clienli fideliai aceleia;i cafenele. in serile in care tmi purtam singurdtatea

Si sorbeam cafea seara, pornit sd-i tnaing efectul ;i sd potdormi, de;i ;tiam cd acest lucru e tmposibil, md puneam cu

lhfa la perete, inchideam ochii ;i cdutam sd-i ascult uoceal

fiird sd;tiu dacd e acolo sau nu. ii era altfel, intre toate cele-

lnlte. La tnceput ii ascultam doar aocea ;i md jucam de-a

inmginatul. Nu reugeam nicicum sd-i ata;ez un trup. Mdilmuza actiaitatea asta, CAnd reu;entn sd construiesc areo

fdpturd, md intorceam cfrteaa clipe sd o priaesc ;i sd add cdtdc mult md tngelasem. Apoi plecam. Aueam tncredere in ea,

Stiam cd o sd fie acolo de fiecare datd, ;tiam cd o sd ne jucdmn;a la nesfLr;it, cd nu o sd fie prea obositd sd oorbeascd, cd-;iun confirma permanent prezenta prin sunet.

Odatd a lipsit ciltuaa zile. Am deaenit tngrijorat. Apoinr-am simlit in;elat, trddat. Scenariile ftcute md sf6giau.

Probabil o fi allat cd sunt acolo doar pentru a md bucura de

aa ftrd sd-i cer aoie, iar acum md pedepsea. Dar s-a tntors.A;a am tncEut sd ascult ;i ce spunea. M-am mutat maiaproape de locul tn care stdtea, iar zilele urmdtoare am

intkrziat intenfionat tocmai pentru a md putea a;eza maiaproape filrd sd-i trezesc areo suspiciune ;i sd risc iar absenfa

ei. Sorbeam din cafea ;i tnchideam ochii. Acum nu mai con-

struiam fdpturi, acum lnghileam fraze pe care apoi Ie potri-aeam cu ceea ce a; fi arut eu sd spund. De fiecare datd eram

surprins. Am inceput sd-mi cumpdr gigdri, trebuia sd-mi joccfrt mai bine rolul, adicd acela de spion al sufletului ei.

Aprindeam chte una, tncercam sd nu tu;esc de la fumul care

tmi intrn tn pldrnAni, o arezam tn scrumierd ;i a;teptam sd

ardd singurd. Aaeam acum ;i o mdsurd a timpului.Nu incepea niciodatd, tot timpul a;tepta. Apoi, ca o

pasdre de pradd care agteptase momentul propice picajului,rdgu;it, seplasatnmijlocul discupiei. ,,ELt am", ,,dar sdaezicd;i eu cred", ,,deseori pe mine", ,,consider cd", ,,n'u am

;tiut niciodatd" , ,,mie nu mi s-ar potriai", ,,a; putea tncerca

sd", a;a ti tncepeau frazele. $i cerea tot timpul confirmarepentru ceea ce zicea, lucru care pe ceilalfi ii bloca. Ei aorbeau

doar pentru a informa sau a se descdrca. Ea nu. Vorbea

pentru a cere aprobarea celorlalgi, aorbea pentru a fi jude-catd, aorbea pentru a aedea dacd corespunde. lar ceilalgi nuau tnleles niciodatd lucrul acesta. Nu au ingeles cd pentru ea

Ltn ,,n'u" tnsemna de fapt negarea felului ei de a fi sau, cumle place unora sd spund, tnsemna negarea fiinfei ei. Am ob-

seraat cd deranja cu interaenliile ei, ceilalfi se sim,teau stiln-jenigi, aaeau tendinla de a rftde de fiecare datd cknd t;ideschidea gura. Insd mi-am dat seama de lucrul acesta prea

tdrziu.Port la mine, de cdteaa zile, o foaie de hhrtie pe care

areau sd i-o dau. Nu cred cd o sd am curajul, niciodatd, sd

port un dialog clt ea, m-am obi;nuit prea tare sd stau cu

spatele ;i cu ochii tnchi;i. Pe hirtie sm scris cd-i mulgumescpentru momentele tn care m-a ftcut fericit doar pentru cd

existd ;i cd sunt dispus sd pldtesc tn cafele, deci tn nopginedormite, clipele in care o aa mai face-o. Dar de chte zileport la mine bucata de hhrtie, de tot atitua zile ea lipse;te.Am aflat ;i de ce. S-a sinucis, hsind tn urmd tot o bucatd de

hfrrtie. Gne o fi inaentat hirtia nu s-a gdndit niciodatd cd aa

putea fi deopotriad suportul aielii ;i al morfii, al fericirii ;i al

deznddejdii. Scria: ,,am plecat deoarece nu am fdcut pe

nimeni fericit !" .

Cu o linigte care avea in spate o tristele imposibilde exprimat, Claudia turnd apa fierbinte peste plicurilede ceai. Dupd trei minute scoase plicurile gi le aruncd insacul de plastic care invelea gdleata de sub chiuvetd. Se

chinui de doud ori sd smulgd mierea intdritd din bor-canul pe care nu il folosea prea des gi apoi puse gheafa.inainte sd porneascd cdtre camera lui Perplexus igiindbugi o lacrimd.

Sngegi scurte ii treceau prin gambe la fiecare pas.

li pldcea sd alerge, insd, mai devreme, o fdcuse derrlvoie. Toatd lumea cdzuse in capul ei.

Apa rece ii relaxa mugchii dupd cele doud ore de.rlt'rgat. Ghemuitd, in cabina de du9, Maia se supuneairl)ci. Simtise fiecare loviturd din bdtaia incasatd de ma-rrrl ei. Ar fi vrut sd facd ceva, lnsd nu gtia ce. Ar fi ple-r'irt, dat nu avea unde...

Ldsd prosopul cdzut lAngd marginea patului,

Prrse mAna pe telefon gi incepu sd tasteze: ,,Ai spus k

1ro[i sd md ajufi. Nu mai rezist, s-a intAmplat iar. Dakrrrai e valabild treaba, mergem Ia el" .

Senzalia de sufocare dispdruse, insd nu gi durerearle cap. Claudia se agezd lAngd el gi ii intinse ceaiul. Per-plexus sorbi ugor in timp ce ii cduta atingerea. Voia sd

simtd aproape ceva viu.- CAt e ceasul?

- E trecut de 4!Perplexus inlelese cd leginul durase mai mult de

cloudsprezece ore. Acum se indopa cu fructele aduse deClaudia gi cu ceaiul negru. Iar Claudia il ingrijea ca peun bolnav.

De cAnd terminase de citit, de-abia se mai stdpA-nea. Voia, din tot sufletul, sd intrebe. Foile ndscute du-pd leginuri erau pdstrate cu grijd, ca parte din viala ei.Avea tot dreptul, de vreme ce participase la toate. $imai credea cd avea dreptul sd afle motivele fiecdruilegin. Perplexus ii satisfdcea acest capriciu de fiecaredatd. Avea ;i el nevoie sd se descarce. $i cui altcuiva sd

spund, dacd nu Claudiei?