-
ORTODOXIA536
elevoin lui ea el sa ajungala asemanareacu Dumnezeuin
sfintenie,siaceasta sibilitatese afla n libertateaomului.n
acestsens,istoriamn.!Uirii o c 1stituiefaptaliberasi plina de
iubire a lui Dumnt'zeufata (kcreaturaS dar si acceptarealiberaa
acesteiadin parteaacesteicreaturi.Caci toate ararile vietii sale i
sint puseomului - cum se exprima"!ipsalmistul in miinile sak Iata
de ce antropologiaortodoxanu raminein aceastapr vinta la o
teoriesearbadairationalista,cum face Barth.ci ea urmeaza'xemplu]"iu
al sfintilor,care,sustinutide harul lui Dum.-nezeusi de en 'gia
vointei]01',au devenitmari imitatoriai lui Hristos.
Din exemp 1 viu al acestora,teo]ogiaortodoxaa invatatca harulnu
facesuperfl' osirdiile omului, ci Je presupune.Dupa cum
invata.-\postolulPavel ( om. III, 21; IV. 25)harul ]ui DumnezeuJiU
intra nconcurentacu prc ispozitiileomului pentrua le anihila,ci le
elibereaz:1sprecel mai inalt s op al lor ; el nu
degradeazapecredinciosla un robotpredestinat,ci ii
tem'luiestelibertatea(II Cor. III, ]7).
nvataturaortod "a desprechipul lui Dumnez('uin om a fost
sintc',-tizatade Sfntul Ioan )amaschinastfp]: cuvinteledupachipul
arat>n:~ambululRaportului Sectiei pentru Unitate, adoptat de
catre cea de a treiaAdunare generala a Consiliului Ecumenic al
Bi.sericilor (New Delhi, H)61),se pre-,'izeazaca iubirea Tatalui si
Fiului n unitateaSf.in-luluiDuh estesursa si scopulunitatii pe care
Dumnezeu-Tatal,Fiul si Sfntul Duh o vor pentru toti oamenii
sipentru toata crestinatatea...Realitatea acestei unitati ,a fost
manifestata la Cinci-zecime, pl'in dar~l Sfintului Duh. Prin EI noi
'cunoastemn vremea noastra,pri-mele roade ale 8Icesteiunitati
perfecte a Fiului cu Tatal Sau. care va aparea ntoata plenitudinea
d, numai cnd toate vor fi desavrsite n Hristqg care va \'eniintru
sl,aNa...'. Dupa aceastaAdunare, s-a cerut oaprofundare a
Tl\'ataturii des-pre Sfntul Duh si a rolu'lui Sau n Biserica,
Acesta fiind Cel prin oare HristosJucreaza efectiv n Biserica -
ceea ce a nsemnat un pas nainte i,n
aHtudineatco'1ogieiecumenicefata de pnevmatologie.In
acestsens,Comitetul executival Con-siliului Ecumenic al
BisericilOl',in sesiuneade la Qdesa (1964)a subliniat ca
lu----------
. Accasta lucrare dr seminar.sus\inuta n cndrul cursurilor de
doctorJt n tcoJo~ic.:1 iostintocmitasub ndrumareaPr. ProL D.
Stalliioac. care a si dat avizul S~Jfie publicata.
1. Pr. Prof. L G. Comal1,SensuleCllmenical lucrariiSfinluilli
DI/hin t,'ologioSfinlilor Parinli,ii! .Ortodoxia.. XVI (1964),nr.
2, p. 221.
2. Oocumentele76 si 54; E. Beauduin,Apres /'Assembleede New
Dell.i. RPilexionssur /'ullile,'1 /,oewl/lI'l1isme,n Irenikop"
XXXV/4, 1962,p. 502;Pr. Prof. D. $tanilolle..lfiscureaeC"'/leMe"si
IInila/eacreslina in sludil/I acll/al, in .Ortodoxia.. XV
(1963),nr. 3-4. p. 5--'1-555.
t
-
588 - OItTODOXIA
crarea ocumenicaeste un fapt pus n miscare de Sfntul Duh, la
care pot lua partf:toate Bisericile; Dumnezeu ne cheama ntr-un chip
nou la unitate si se cuvine~ase dea Ul-mareacesteichemari. S-ar
putea ca Duhul Sfnt sa aduca BiseriJCilelaunire prin schimbari
neasteptate,sW"Prinzatoare..3.
Conciliul al II-lea de la Vatican, de asemenea,a recunoscutacest
fapt n De-cretul De Oecumenismo,unde afirma ca sub actiunea Duhului
Sfint s-a nascutIn ultima vreme o miscare ce se amplifica din zi n
zi si intre cresti!niinecatolici,In vederearestabilirii unitatii
tuturor crestinilor'.
O importanta deosebitas-a acordat nvataturii despre Sfintul Duh,
o data cuinfiintarea de catre Consiliul Ecumenic in 1962a unui
centru ecumenic de studiipatristice, care si-a ales ca prima tema
de discutie o opera patristica autoritativadin acest punct de
vedere si anume: tratatul Sfintului Vasile cel Marp, DespreSfintul
Duh, insotit de cele ~atr.uScrisori ale Sfntuiui Atanasie catre
Serapion deThmuis asupra divinitatii Duhului. Desigur ca
importantape care o descoperapnev-matologia in dialogul aotual
asupra unitatii Bisericii a fost determinantain alege-rea
acestuitext>.5.
Interesul pentru Invatatura dC5preSfintul Duh se vede si n
ntrebarile ce lepune Lukas Vischer n referatul citit la
sesiuneaComisiei Credinta si Constitutie..de la Aarhus (1964).El se
ntreaba: Cum avem sa gndim relatia intre hristologiesi
pnevmatologie? Care snt consecinteledoctrinei noastre despreSfintul
Duh pen-tru doctrina noastra despre Biserica? Ce trebuie s'aspunem
despre lucra.reaSfn-.tului Duh in Biserica? 8. In acest sens snt
semnificative si afirmatiile facute cuaceastaocazie de catre
teologul ThoJ1Ul6F. Torrance si anume: E foarte impor-tant ca noi
sa gindim pe Duhul in relatia sa indisolubila ou Fiul, ca Duh al
luiDumnezeu,Care a exprimat Cuvntul si pe Fiul ntrupat, ca Duh care
n si prinHristos cel rastignit si naltat sustine de la nceput pna
La sfrsit si duce la desa-vrsire opera creatoaresi rascumparatoare6
Sfintei Treimi 7.
Importanta acordata nvlftaturii despre Sfintu.l Du.hin
Ortodoxie, in raport cu.celelalte confesiuni cresttne.- tn Biserica
Ortodoxa, Duhul Sfnt constituiepe de oparte un factor de libertate
soborniceasca,iar pe de alta un factor de unitatecomunibara.Amndoua
acestelucrari a.leDuhului sint necesareecumenismuluicon-temporan.
De altfel, unele marturii ale teologilar protestanti dovedescca s-a
n-teles din partea acestoraca viata ortodoxa poarta in ea
peceteaunui simt evidental prezentei si lucrarii Sfntului Duh. Ceea
ce o caracterizeazaeste tocmai uni1a-te-ain libertate, pe care
ecleziologi-aprotestanta si cea catolica nu o
cunoastesuficient.
Intr-un referat prezentatla Conferinta mondiala a Comisiei
...Credintasi Consti-tutie.. de 'Ia Montreal, in 1963,Prof. Reger
Meh1 a spus despre Ortodoxie: Nouani .se pare ca refuzul Bisericii
Ortodoxe de a recunoasteprimatul p.a.piiprovine
3. Pr. Prof. 1. Coman,art. c.t.. p. 220.4. Concile
OecumeniqueVatican II. UocumentsConcilialres 1. L'Eglise.
I'Oecumenlsme.Les
Eglises Orlentales.Editlons du Centurlon,Paris, 1965,p.
19-1,par. 1.5. Les nud.. pairisl/que darls la
perspectl"coecumenlque(Rapporta la CommisslonFoi el
Con5litutlon),in Dosarul voI. II: Conferlnfeleecumenlstede la
Brislol, 25 iulie - 9 augusl 1967.In Arhiva Sfintului Sinod,
Serviciul Relatiilor Externe.
6. Pr. Prof. D. SUnlloae. RelafUie Irdmice si "iafo Bisericii,
in .Ortodoxla'. XVI (1964).FIr. 4, p. 504.
7. Ibidem. p. 523.
ORTODOXIA -------- ---- 539 ~~
dintr-o conceptie originala despre relatiile ntre
ee::leziologiesi pnevmatologie,caseriozitateaexemplara cu care
Ortodoxia a privit totdeaunanvatatura despre Du-hul Sfnt, lucrarea
Sfintudui Duh in Biserica, a feri1-o de capcaneleunui
legalismabstmct. In ntlnirile noB5tretrebuie sa ne ntrebam - dupa
elucidarea relatiilorntre Hristossi Biserica- care este locul
Sfintului Duh n edezidlogie ca ntreg.Bisericile Reformate nu au
acordat o suficienta consideratieproblemei pnevmato-logice8.
De fapt, insistenta cu care Bi.serica Ortodoxa vorbeste despre
Duhul Sfintascundeo experienta mai autentica a prezentei Lui n
aceastaBiserica. Ortodoxiaafirma, pe baza Sfintei Scripturi si a
Sfintei Traditii, prezenta nedespartita sineconfuooataa lui Hristoo
si a Sfntului Duh in Biserica. Despartirea Duhului deH.ri5tos,sau a
lui Hristos de Duhul, sau confundarealor, a dus la
institutionallzareaeJOageratan catolicismsi la
individualismulprotestant.Si unii si altii au vorbitmult
despreHristoosi putin despreSfintul Duh si in mod separat0. Dar tot
celucreazaHristosn Bisericalucreazaprin Duhul,iar DuhulSunt,
lucrind n Bi-serka prin Hristos,comunicavarietateadarurilorsi
unitateacelor in comuniune'cu Hristos.DC$PartireaDuhuluide
Hristossi minimalizareadoctrineidespreDu-hul au dus n
Bisericilerespectivela o lipsa a trairii intensLvea Duhului in
Bi-serica.TeologulortodoxNikos Nissiotis,referiool\H;Cla
ultimasesiunea Conciliu-lui al II-lea de LaVatican,gasesteca
insuficient3princi.pala!liDecretuluiDespreRevelatiesi a
ConstitutieidogmaticeDespreBisericlfconstan
importantaredusaacordataSm.ntuluiDuh.El a SPUsca ..DuhulSfnt,
Mngietorul,Duhul Adevaru-lui nu facenumaiofidul de a
armonizasauconservaoodinea.preexistentaa Bise-ricii, nu e
numaiagental mintuirii lucratorin indiiVizi,ci esteCel ce
intemeiazaBisericaistorica,faOnoastfeldin cruceasi nvierealui Iisus
pivotul istoriei; EIconduceBiserican totadevarul..10.
Lipsa unei ntelegeri a aspectului pnevmatological Bisericii n
catolicism este-ilustrata si n I!..'nciclicaEcclesiam Suam
(1964),care preconizeazannoirea Bisericiinumai n functie de
Hristos. Ou privire la aceastapozitie eXclusi,vista,Nikos
Nissio-tis scrie ca De Ecclesfa tradeaza o slabiciune (o. ce
priveste locul Sfintului Duh,n teologia conci.Jiara (
-
IJ
MO ORTODOXIA..
:i,'e. a slujirii, a unei expanBiuniprintr-un mod de
st.ralucire,a unei innoiori alegaturilor traite intre crestinii de
toate gradele ierarhice si intr-un chiG>mai cu-\Jrinzator intre
oameni. i'n ma:surain care ea uita Duhul, ea se
in'\-1rtoseazaprinmaterialitatea sbrud\)rilor sale si a legilor
sale. ea pare straina oamenilor~I~.Un'11tepiscop catolic regreta ca
in De Ecclesia nu s-a facut nici o mentiune despreDuhul Sfint:
Aceasta.lacuna este un mare obstacol fartade ortodocsi...A
neglija~a yorbesti des,preDuhul insea.mnaa ramine in aceasta ]a
plan'ul momI, in locde a te ridica ]a nivelul teologi.c,..Se spune
ca crestinii sint marturii: este exacteiarDuhul estesingura
maeoareceEl este izvorul iubirii, Fiul estecel iubit deoareceE]
este realizarea iubirii, n. El se manifesta iubirea, Duhu]
esteiubirea deoarece El este data'loI1u]iubirii. Dar este evident
ca Tatal iubeste peFiu] si pe Duhul, ca El este iubit de Ei ; El
este iubirea lor, Fiul este iubit de Tatalsi de Duhul, El i iubeste
si ramne iubirea ]01'.Duhu] este iubirea Tatalui si aFiului, Ei l
iubescsi esteiubit prin Ei..1&,-------
12,Apud Boris Bobrinskoy,Le Sainl Esprit, vie de t'Eglisc, n
.Contacts>,XVIII (1966),nr.55. p. 195.
13.Le Monde>,din 17sept. 1964,apudBoris Bobrinskoy,ari. cit.,
p. 196.14.Olivier Clement, /'Eglisc Urlhodoxeel le secondConcUedu
I'olican, n .Contacts>,XV
(1963),nI'. 41, p. 64.15,Boris Bobrinskoy,ari. cii., p.
195.16,E, I
-
542ORTODOXI..\...
~
Simtul Duh 23.n Duhul se de5a~rsesteperleotiunea Treimii.
Persoanele treimiresint active si lucrea7-ain comun de la
il1!CpUtsi pina la sfrsit in fiecare lucraredatorita comuniunii lor
de fiinta. Fiul lucreaza prrn Duhul, iar Duhwl se arata print'iul.
Fiul mijloceste actiunea Duhului, iar Duhul arata pe Fiul. Fiul si
DuhulSfint sint o doime personala uni\"ersaIa. sau cu capacitatede
cuprindere uni\"er-sala. sint doua persoane una in alta, care ni se
reveleaza sau lucreaza asupranoastra direct. Propriu-zis, ele il au
in ele si pe Tatal. dar ca pe Cel din careprovin continuu si Care
nu ni se reveleaza si ne atinge direct... Iubirea reci-proca ump'le
persoaneletreimke reciproc interioare una alteia si ne umple si
penoi de aceeasi iubire fata de Tatal si ntreolalta". Sfntul Duh
reprezinta prinexcelentarelatia vie intre Tatal si Fiul ca Cel ce
purcede din Tatal si se odihnestein Fiul: "EI purcede,EI curge
continuu de 'la Tatal la FiUl si stralucesteTataluidin Fiul n Care
se odihneste.EI .nu purcede si de la Fiul, pentru ca ramne
eternntre Tatal si Fiul; nu pleaca mai departe de la Fiul, pentru
ca nu are unde plecamai departe.Iar spre Tatal nu poate purcede
Duhul de la Fiu'l, pentru ca in relatiadintre ei, Tatal trebuie sa
mentina neschimbat locul de Tata. si Fiul, locul deFiu 25.Ca
lucral'e externa. el ntemeiaza relatia \'ie intre membrii
Bis.ericii sintre ei si Tatal. In EI vin-e la expresie deplina nu
numai deosebireade persoanen Dumnezeu,ci si unitatea de comuniune
intre ele.
Unitatea persoanelor Sfintei Treimi o afirma Sfintul Ioan Gura
de Aur princuvintele: "Pentru ad-orabiJasi v~ica Treime, nici
CUVintul nu mpa.rte !1'atw'asaI nici timpul nu introduce in ea
despartirea, nici secolclenu lucreaza in ea sepa-ratii!: ntre
Tatal. Fiul, Sfintul Duh, domneste unitatea cea mai
perfecta...Tataldomneste,Fiu] domneste,Sfntul Duh dOJTIl11e.sten
mod egal>,26.Comuniunea noas-tra cu Io'iul si cu Duh\!I ne pune
n relatie cu Tatal, facindu-ne fii spirituali aiTatalui. Duhul Sfnt
poate fi numit, ntr-'IJ!I1sens universal, Duhul filiatei,
ntrucit.sensul lucrarii Lui in raport cu crealti.ain care lucreaza
Sfnta Treime ntreaga, esa le readuca si sa le tina pe toate in
relatia. miala fata de Tatal, prin ext}nderean toate a afectiunii
Fiului fata de Tatal. ..Duhul Sfint ca noua revelare a
pleni-tudinii Divinitatii, ca forma pleniiudinii de comuniune, pune
n lumina plenitudS-nea paterna si plenitudinea filiala a
Di.vi!I1itatii:plenitudinea paterna prin cauzareade catre ea a
iubirii fata de Fiul. ieI' plenitudinea filiala, prin rasfrngerea
acesteiiubiri de la Fiul la Tatal2'. In Duhul Sfint lucrarea lui
Dumnezeu,comuna celortrei per90ene,si aI'e capatul ei. asa cum
lIuna este ultimul organ prin care pUJtereaintregului corp
omenescse finalizeaza si se concretizeazantr-o fapta. Sfinta
Treime'mplineste ntreaga ocice lucrare, dar lucrarea se
concretizea.rzantr-un rezultat.prin Duhul Sfnt. "Precum deci bratul
este articulat n mod natural de ntregultrup, lucrind toate cite le
gn.del?tecugetarea,dar se folOOC/itede obicei de deget,asa si
Cuvintul 'lui Dumnezeu,J.I cugetam articulat d~nEl ~i n Fiul (l
cugetam)aflindu-se natura! si trecind fiintiel d-ela Tart.alpe
Duhul, prin care sfin.testetoate,ungindu-Ie28.
23.Sf. Grigoriede Nisa. DespreSfintul Duh.
cOlltraMaccdollenilorpnevmatornahi.12.13.P.G..XLV. 1316B. 1317AB.
apudPr. Proi. 1.Coman.ori. cit..p. 228.
24. Pr. Proi. D. SUni/oae. Cri/eriile prezenteiSfintului Duh p.
III.25.Idem.SfintutDuhsi sobornicitateaBisericii,p.
43.:16./famelicsur le serper.!.,'eziJ. Bareille,Sa/niJeall
Chrysoslome.Oe-uvres.complete..+
11.Paris 1866.p. 269. 27.Pr. Prof. D. SI;IOlloae.Criteriile
prezenteiSfinttlttli Duh p. 116.28.Sltntul Chiril al
Alexandriei.Thesatlrus.P.G.. LXV, 577.apud Pr. Prof. D. SIaniloae,
CrI.
teriileprezenteiSfin/aluiD..h ,. 105.
if
.'"ORTODOXIA --____ 543.
..Helatie din interiorul Tre-imii se refle{.tasi in
relatia.Treimii cu fapmri:le.Du-
hul pornit din Tatal, stral1.JCe;>'teacum din Fi,ul. nu numai
Tatalui, ci si fa.p'lJuirilor.Unitatea si comuniiUIJea'intima pe
care o rea~izeazaDuhul in cadrul Treimii. otranspune pe plan
ex'1erno data cu trimiterea Sa in lume de catre Fiu.!. la
Cine:-zecime.
~.Lucrarea Sfintului Duh n ntemeiereaBisericii si in
introducerea fiecaruimembru in ea. - Cincizecimeainheie.prin
re~'arsareaSfintului Duh. faptele si fa-gaduintele lui Iisus
Hristos. completindactul mintuirii lumii ca opera a iubirii
ne-masuratea lui Dumnezeu.Cu Cincizecimeancep lucrarile Duhului:
acum se nasteBiserica lui Hristos cea una pentru a
pell1ffianentizape pam'intopera de mintuire alumii. Prin
prezen.tasi lucrarea Sfintului Duh, Biserica are posibilitatea si
sj.gu-ranta permanentei harului divin. izvort din jet'tia de
mintuire adusa oamenHorn Hristos. Ca templu al Duhull;i Sfnt. ('(l
loc al !1dumnezeiriioamenilor. Ri."er:caa fost ntemeiata de Duhul
Sfint la Cincizecime,cind Cel promit; de Mntuitorul ~iasteptata
venit, deopotriva si in acelasi timp. peste fieca'e Apostol sub
forma delimbi de foc (Fapte II. ].-4). Biserka ntemeiata prin
sngele lui Iisus Hristos ca-pata acum existenta reaia o data si
pentru totdeauna n ,'iata noua a DuhuluiSfint 29.Astfel
Cincizecimea,ea '\II'marea nvierii. dt'sehi
-
~. --------- OHTODOXIA544
DesigUI" ca definirea Bisericii drept Cincizecimeacontinua nu
inseamna case minimalizeaza rolul strudurilor institutionale
sacramentale si de organizare"caci integrarea n Biserica se face
anume prin taina Botezului si a Mirungerii, iarYiata spirituala se
identifica cu o pel"manentaactualizare a harului baptismal.Asadar.
pe de o parte credinciosul part~2ipala harul Sfintului Duh prin
taineleBisericii. iar pe de alta partc. Duhul Sfint estc principiul
adi\' al oricarci lucrarisacramentalcn Biserica:'". Prin
Botez,Duhul ne introducein comuniuneasfinti-toare a Bisericii,
a'20rdndu-netoate darurile si puterile necesaremntuirii
noastrc.Fara Duhul, Biserica n-ar putea sa existe. Daca ca
subzista, acesta,este semnuleYident al pl'ezenteiDuhului :". Fara
Cincizecime, chemareaadrcsata de Iisus ce-lor 12 Apostoli ramne un
e\"E~nimentincomplet si mintuirea adusa de El nu poatefi
comunicatade-a lungul istoriei.
Prin ntemeierea Bisericii concrete.locale si istorice. iconomia
di\'ina devinerealitate temporala. Duhul Sfnt deschidecalea
istoriei. prezcntd permanentea luiHristos, prin mijlocirea
comunitatii ec1ezialc.El ne aduna. ne mcntine si ne desa-virseste n
ade\'ar. ca pe o singura familie...;\".Sfintul Irineu. yede
iconomia mn-tuirii. purcezind din Tatal prin Fiul spre Sfintul Duh.
Din creatie prin ntruparetotul e ndreptat spre Cin.cizecimesi
tocmai in aceastaprima dimineata a Bise-rkii, miscarea s-a
in",'rsal\.:In timpul Bisericii. Duhul conducesi
incol'poreazapetoti credinciosii la truj1l1liui Hr;sto~pe care
~'iul il \"a depunc la sfrsit n mi-nile Tatalui 36.
Prin pogOlirea Duhului Sfint. bogatia si plenitudinea Yietii
dumnezeiesti, aSfintei Treimi. insufletesteacest trup nou al
intregii firi omenestipurificat de pa-cate si restabiJit la
demnitateacea;dintii. El s-a .aratatsub forma de limbi de
foc.pentru a consuma din noi maradnii si 9pinii pacatului. Focul
Duhului Sfiimtne-acuratit si ne-a facut capabili sa primim samnta
cereasca3'. Biserica este inzestratacu lucrarea permanenta si
obiectiYa a Sfintului Duh in toate acU'le ei.
Lucrareaaceastareprezinta puterea si Duhul lui Hristos, pe care El
insusi a daruit-o Apos-tolilor cnd le..azis: IAlati Duh Sfint (Ioan
XX, 19-20). La pogorire, El i-a im-bracat efectiv pe fiecare cu
aceastaputere de sus(Luca XXIV. 49),PrezenteiSfin-tului Duh n viata
credinciosilor cuprinsi n Trupul lui Hristos si
comuniuneafie-caruia cu El este legata de momentul pogorrii
Sfintului Duh peste Sfintii A;:>ostoli.Ei devn prima
mariifestal"ea iz\'orului tainic al victii dumnezdesti in
Biserica......Caci 'unlde este Bisel"ica acolo este si Duhul lui
Dumnezeu, si unde-i 1)1)hulluiDumnezeu, acolo si toate
dall'urilc>,3'.
3. Duhul Sfnt ca factor de comun.iunen iubire si libel.tate. -
Comuniuneacu Duhul in Biserica se prezil\1taca o unitate organica.
dupa modelul oomuniuniitreimice. tn analogie cu Sfinta Treime, in
care fiecare persoana poseda atribute1e
fiintei n ntregul ei, asa si n comuniunea de viata " Bisericii,
fiecare credinciossepoatempartasi de bogatia de viata si har a
Bisericii ntregi, devooind pnevma-
33. SI. Vasile cel Mare, P.G., XXXII. 133C; Sr. Grigorie de
t\azianz, P.G.. XXXVI. 159BC:SI. Ioan Damaschin,P.G.. t. XCIV.
821BC, apud Paul Evdokimo\'.L'Orthodoxie,Ed. Delachauxti Nltstlo.
Nenchate1.Paris. 1959,p. 111-112.
34. SI. Ioan Gura de Aur, DespreSfinta Cincizecime,1, P.G., L.
456.35. Pr. Praf. D. SIaniloae, Sfintut Duh si
sobornicitateailisericii p. 35.36, Paul Evdokimov,op. cii., p.
266-267.37. SI. Ioan Hrisostom.Omilie ta Cincizecime.dupa J.
Bareille, op. cit., p. 124.38. SI. Irineu. Contra Erezii/ar, carlea
III, cap. XVII, P.G., VII, 996-997.
ORTODOXI.'\ .. 545
tofor. fn ('omuniulH:aDUl1ul'Ji. \ :;;;a
f:ec-aruic-r"d:n"ios(Testesi se imbogatestein-definit de mult. in
lC'gaturacu ,.-iatatuturor celorlalti. Fiecare credincios cuprinsin
comuniuneade Yiata a Biseri('ii in care lucreaza DuhuL traiestc
\'iata int;'egiicomuniuni, Duhul Sfint prezent in Biserica lucreaza
ca un factor de unitate n\':ata interio:l!"aa credinciosilor si
raspindestedaruri1eSale asupra Bisericii.
Realitatea Bisericii. n scnsul de comunitatea Duhului Sfnt
\'oita de Dum:'e-ZC'Usi st",bilita prin Iisus Hris:os. nu poate fi
cu a:le\'arat inte1easadect din inte-rior, de cei pentru care
comuniunE'acu Duhul Sfnt a de\'enit o realitate. Bise-"iea este
comun:unE'aDuhuiui Sfnt
-
546ORTODOXIA
.;
iubirea, harul si actiunea continua a Domnului prin Duhul Sfint;
ca atare omul~ este in aonsamblu..prodooul~iub~rii lui Dumnezeu,
este uni.ca creatura cIre-mata la iubire si la aclele iubirii u.
Noi nu' ne vom bucura de ceea ce avem pro-priu, d&::a nu
consideramprooperitateaaltora drept prosperitatea noastra si dacanu
pretuim binele aproapelui ca pe bmele nostru. Aceste sent~mentenu
pot fidecit acolo u!l!dedomn~te mparatitl.i"lJlbirii.Iubirea este
radacina, izvorul si mamat'J,\.Urorbunatati'lor.De aceeaSfintul
Apostol Pavel f.a-cemereu apel la iubire, carod al Duhului IZ.Toti
cei ce snt in comuni-unecu Duhul, avnd ca temelie iubirea.sint ca
membrii unei familii ce nu au nimic strain ntre ei; simtirile lor
se unescspre a cugeta aceleasi ade\'aruri pentru preamarirea lui
Dumnezeu-Tatal, Fiul si.sfintul Duh. Sensul comuniunii n Duhul
apare ca o unir.e oatuturor n Hristos,patrunsi de puterea iubirii
Lui, caTe i unestepe toti cu El. Ace6taestechipul cel:TIaidesavrsit
al comuniunii cind lalii sufletul sa ti se umple de fericirea
altuia sicind te socotestisi pe tine rasplatit prin cununa
do('biruinta a altora'''.
In comuniunea cu Duhul, cres1Jinuldobndesteplenitudinea sa
spirituala. m-par.tasindu-sedin viata lui Hri-st:os,', t. LX.
Slip'
pi.;ment. 1938,r. 7.4~, Nikos Nissiotis, Reflexions sur le sens
de la solidarile de r Eglise avec le rnonde. n
Clhl. 1961. Raportul sectiei despre slu'
iire, Documenlul 51. In Arhiva Sfinlului Si nod. Serviciul
Relatiile Externe.48. Jean Bosc. Le Sainl Esprit el rEglise. n
.Lulr.i"re el Vie. XIV (1%5), nr. 7.1. p. 39.
I
i. ,j
f)1t'l'ODOXIAj.\,.54'
'.:omuniunii,caci el ramne Duhul adevar.u1.uisi al iooirii
promi6e oe1Qrcare seincred n mod unic in Ikros Hristb05.n Du.lml se
deochideun spa.tiuinterior, per-sonel si infinit, 1111spatiu de har
si libertate prin care omul devine mpreuna~-teni1:orcu -ceiilllti n
Hristos.SfiaJ.tulDuh ca duh al comuniunii n iubire si
libertateesteprezent continuu bn Bi6eri.ca,ca Cel ce vivifica
membrelesingulare si le unesteorganic cu ntregul Bisericii,
imprimindu-Ie pecetea Dumnezeirii.
4. Duhul Sfint ca factor al sobornicitatii si unitatii
Bisericii. - Comuniuneantre membrii Bisericii se ntemeiaza nainte
eLetOOltepe o intima legatura duhov-nioea.sca.Toate actele
comuni.tareau un profund substrat duhQVnicesc,calauzitede lucrarea
tainica a Duhului Sfnt a carei putere uneste madulareleTrupului
tai-:1ical lui Hristos.
Sfintul Vasile cel Mare surpri'nde aceasta putere a
sobornLcitat:iisi un~tatiiBisericii oferita de Duhul printr-o
frnmoasa imagine izvorita din unitarea trupului-raportata la
diversitatea darurilor Duhul
-
1~
548 ORTODOXIA.
t,II
partit de Tatal si de Fiul, l-uerind tot binele n toti dupa cum
\'oieste,Sfintul Duhestearmonizatorulsau
coordonatoruluniversalis.muluicrestinsi cosmic52.
Duhul Sftint ca Duh al adevarului.., fiind trimis sa
desavrseascalucrareaFiului, ajuta luminnd pe aredinciosj la
afl8!"e8adevarului care e posibila numaiintr-cii.Participarea la
cunoastereaadevarului de credinta, implica partici1>areala
soborni-citatea Bisericii prin Duhul Sfint. In ziua.Cincizecimii,
cnd Duhul Sfnt s-a pogortpestefiecare apostol,ei toti
ntelegeaumpreuna ceeace nvatau. Duhul a realizat oreciproca
ntelegere a aceluiasi adevar n membri diferiti care aveau la baza
iu-birea, libertatea, comuniunea si armonia. Numai prilll
.acestevirtuti al caror autoreste Duhul, aveauei o mpreuna-simtire
si o mpreuna-ntelegerea adevarului unic."Caci din acelasi Duh unic,
ravarsndu-se n multi aceeasintelegere,snt adunatitoti ntr-o unica
armonie..53,spune Sfintul Grigorie de Nazianz.
Interpretind acelasi eveniment al pogorrii Dulmlui Sfnt, Sfintul
Grigorie deNisa afirma ca cei separa1i n multe si diferi1e feluri
de limbi, au devenit totideodatade aceeasilimba cu Apos.tolii. Caci
trebuia ca cei ce au rupt conglasuirea,la construirea turnului, sa
vina iarasi la conglasuire.O data cu zidirea duhovni-ceascaa
Biserjcii 54puterea unificatoare a Duhului Sfint creaza .prima
comunitaltecrestina prin ntelegerea comuna a propovaduirii
Alpostolilor. Aceasta intelegerecomuna a celor ce intra n Biserica
nu nseamna nsa uniformitate n toate. Men-tinerea deosebirilor
limbilor tuturor celor ce au primi,t aceeasi ntelegere e unsimbol
al acestei unitati n varietate, pentru ca .darurile Sfintului Duh
snt dife-rite, nsa si au originea n acelasi Duh.
Sfintul Ioan Gura de Aur arata ca efectul pogoririi Duhului n
'chip de 'limbide foc la Cincizecime consta tocmai n realizarea
unitatii si armoniei: Asa cumII1iPartirealimbilor a
.prodJuosaLtadatape pamnt (Ia Turnul Babel) dezbin:areanea-murilor
si a subst1tuit8JCe8stadezbinare unitatii oare domnea
primJbreoameni per.-verti-ti, n rau, la fel Mtazi limbile (de foc)
aduc unitatea lumii si ,nloouieocdez-binarea cu armonia.,5S.
Sobornicitatea exprima analogic ordinea si armonia
desaVlir:sitadin cad'l"lllSfintei Treimi.
5. Unitatea bisericeascaa tuturor crestinilor n ntelesul ortodox
de comuntt!nelibera n credinta si iubire. - Actiunile
ecumenicecontemporaneau drept scoprestabilirea unitatii n credinta
si a armoniei n iubire realizata de Duhul n
primacomunitatecrestina. Pentru atingerea acestui scop se cere din
partea tuturor cresti-nilor o unitate n credinta si o colaborare
1niubire, printr-o traire a Duhului caredirijeaza orice actiune
spre descoper.ireaadevaratei credinte.
La sesiuneade la Bri&tol (1967)a Comisiei Credilntasi
Oonsti.tutie,s-a aOCJe\11-tuat catoli.cibateaBisericii ca dar al
Sfintului Duh si s~a aratat ca numai prinparticiparea
credinciosi1or181darurilespirit>ualeale Duhului Sfint se
realizeaza so-
j.
1[
\,
52.Sf. Grigorie de Nisa, DespreSfiatul Duh. 22,P.G., XLV,
1328D.53. Sf. GrlgofJ~de Nazianz. Ia Peatecostem,XVI, P.G., XXXVI,
448,apud Pr. Prof. D. Sta--
n!loae,Sfintul Duh'si soboraicitateaBisericii, p. 36.&1.Sf.
Grlgorle de Nisa, la S. St{Jhaaum.P.G., t. XLVI, col. 705,apud Pr.
Prof. D. SIa-
niloae, Sfiatul Duh si SoboraicitateaBisericii p. 36.55.
Deuxibne HOl1lmesur la Pentec6te,J. BareiJie, op. cit.; t. IV, p.
123; Paul Evdoklmov.
op. cit., p. 155.
JORTODOXIA 549
I
bornicitateasi unitatea crestina.Toti trebuie sa marturiseascasi
sa traiasca acelasiadevar de credinta. Duhul adevarului care
estepretutindeni prezentsi care pe toatele mplineste este izyorul
unitatii crestinilor. Sobornicitatea ca unitate n diversi-t6lteeste
totodata hristologic.asi pne\-matologica5a.Duhul Sfint actioneazain
lumein mod.sobornicesc,nsa ca Duh al unitatii (Efes. IV, 3). Care
plineste totul intoate (Efes. r, ~3).
Numai Duhul Sfint - ca principiu al yarietatii sobornicestisi al
uni,tatii decomuniune - poate restabili si sU$tine unitatea
bisericeasca.El restabileste uni-tatea sIa.bHantre
elementelestructurii create,dar o unita.tecare nu le
confunda,tocmai prin faptul ca o restabilestein Logosul ntrupalt. n
strudura divina tn carese cuprind necontopitetoate elementelesi
toate sensurile. Sfintul Duh este izvorulunitatii prin aceeasi
Yiata duhovniceascace o impartaseste tuturor madularelorTrupului
tainic. asigurind unitateade
-
tl'
ORTOD0XIA
de credinta. Printr-o credinta ade-\'.aratan oare 3alaosw~ Duhul
Sfint, se obtin.eo intnerir-econtinua a BiSericii. EJa da viata
tmotBramembrilor Bisericii si-i unestecu HriStos prin Sf,ftrtulDuh
Irlt se afla m:tr-opermanentalegatura cu Biserica sicu Duhul Sfnt
II. Iar Sfintul Ignatie Teoforul afir.man aceliasisens:~Ma rog ca
nBiserica sa fie unil'e n trup si n Duh, n Hristos, spre viata
noastra vesnica,uniren credinta si iubire fata de Dumnezeu(Epistokl
catre Magnezieni, 1). Mijloculcel mai puternic pentru
sustinereaunirii spiritua~ a tuturor crestinilor este comu-niunea n
Duhul Sfint. tnsa ea devin-erealizabila numai printr-o unimte de
cre-dinta n dragoste si lib-ertate.Duhul Sfint este centrul
unitatii si-i tine pe cre-dinciosi n unitatea credintei si a
iubirii reciproce. Datorita puterii unificatoare aSfintuhui Duh,
Bioorica este lIDita trtr-un ntreg or~nj,c, n care fiecare
depindedelJtreg si ntregul de fiecare, asemeneareciproci
