Date post: | 27-Jun-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | alexandru-abadescu |
View: | 1,298 times |
Download: | 2 times |
INTRODUCERE ................................................................................................2
CAPITOLUL I. REALIZARI SI TENDINTE SEMNIFICATIVE DE
EVOLUTIE ALE TURISMULUI PE PLAN MONDIAL
I.1. Evolutii si tendinte in turismul international...................................................4
I.2. Aspecte calitative ale evolutiei turismului pe plan mondial...........................5
I.3. Analiza ti caracteristica factorilor dezvoltarii turismului in tarile Uniunii
Europene..........................................................................................................8
CAPITOLUL II. STUDIU COMPARATIV AL DEZVOLTARII
TURISMULUI INTERNATIONAL DIN PERSPECTIVA REGIONALA
A BELGIEI, AUSTRIEI SI UNGARIEI
II.1. Principalele destinatii turistice in tarile Belgiei, Austriei si Ungariei ........10
II.2. Analiza comparativa a indicatorilor industriei turismului pentru tarile
Belgiei, Austriei si Ungariei pentru anii 2000-2009...........................................15
II.3. Perspectivele de dezvoltare a turismului international in tarile Belgiei,
Austriei si Ungariei..............................................................................................16
CAPITOLUL III Rolul si particularitatile turismului international si
impactul asupra economiei tarilor Belgiei, Austriei si Ungariei
III.1. Impactul turismului international asupra economiei.................................19
III.2.Evolutii recente ale turismului mondial si european pe destinatii ale
OMT.........................................................................................................22
III.3.Analiza previziunilor ale OMT pentru industria mondiala a turismului...23
CONCLUZII .....................................................................................................25
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................27
ANEXE...............................................................................................................29
1
INTRODUCERE
Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase,
explozive in cea dea doua jumatate a secolului xx. Dorinta de a calatori si de a
cunoaste lucruri noi este cunoscuta inca din antichitate, chiar daca la inceput
aceste dorinte aveau ca scop principal razboiul, cuceririle de n oi teritorii sau
schimburile comerciale.Cresterea nivelului de trai a permis ca sumele pentru
cheltuielile pentru turism si pentru petrecerea placuta a timpului liber sa fie
introduse în bugetele unui numar tot mai mare de familii, iar dezvoltarea
spectaculoasa a echipamentelor si mijloacelor de transport a condus la crearea
unei oferte turistice capabile sa raspunda, cât mai bine, cererii si chiar sa
stimuleze cresterea acesteia.
Actualitatea temei.Astazi turismul international implica din partea turistilor
un nivel de instruire si un grad de cultura ridicata care permite aprecierea
obiectivelor culturale din punct de vedere al
arhitecturii,constructiei,valorii, ,semnificatiilor spiritual si continutul de obiecte
de arta.
Scopul lucrarii este:
De a cerceta diversitatea obiectivelor turistice pentru promovarea
produsului touristic din lume.
Dorinta unei experiente divine.
Nevoia de cunoastere si de placere estetica.
De a atrage turistii sa-si aleaga locul destinatiei dorit.
De a cunoaste pericolul in cadrul calatorilor in Europa.
Reesind din scopul propus au fost formulate obiectivele:
Studierea literaturii pe tema actual.
Analiza bazei legislative pentru folosirea efectiva a obiectivelor turistie.
De a descoperi turismul international ca forma beneficiara in turism.
Nivelul de cercetare.Turismul international din Europa prezinta interes pentru
multi savant din toate regiunile.Multi dintre ei au descries acest tip de
2
turism.Unul dintre ei este Delia Popescu, Rodica Minciu, Mihaela Padurean,
Remus Hornoiu care in cartea sa “Economia turismului” a descris mai multe
aspect regionale de o importanta majora.Un alt savant ce a pus aport in
dezvoltarea turismului international este Ion Teiusanu in monografia”Geografia
turismului.
Din analiza cercetarii turismului international pe aspect regional activeaza
multi savant ca autohtoni si romani:Cristina Dinca,Adriana Iacov,Bogban
Bacanu care descrie importanta si aportul dezvoltaii turismului in general.
Deci,imi ramine sa mentionez ca turismul international este studiat de o
multime de savanti care descriu cu drag iubirea fata de locurile frumoase.
Metode de cercetare.In lucrare am utilizat metoda analitica care consta in
analiza cartilor in domeniul turismului international referitor la tema
data,metoda experiment unde am pus accentual pe pelerenii in diferite directii
ale europei avind scopul de a desfasura excursii si de a colecta material
foto,video,metoda deductive din tot materialul studiat am dedus ca calatorile cu
mai multe scopuri sunt parte componenta a turismului international.
3
CAPITOLUL I. REALIZARI SI TENDINTE SEMNIFICATIVE DE
EVOLUTIE ALE TURISMULUI PE PLAN MONDIAL
I.1. Evolutii si tendinte in turismul international
Turismul este unul dintre puţinele sectoare care se intersectează cu o gamă largă
de activităţi economice şi sociale, precum şi un element de referinţă pentru
economie şi piaţa forţei de muncă în ţările în curs de dezvoltare. În aceste
condiţii, guvernele diferitelor ţări, cu sprijinul organizaţiile specializate în
turism, pot şi trebui să joace un rol activ pentru a aborda dubla provocare în
vederea obţinerii unui răspuns la schimbările climatice şi reducerea sărăciei.
Rata de creştere în ceea ce priveşte turismul a crescut considerabil. Legătura
între turism şi dezvoltare s-a accentuat începând cu anii `60, respectiv, cu
intrarea în „era” turismului de masă. Numeroase regiuni şi ţări lipsite de resurse
sau aflate în diferite situaţii de inferioritate comparativă, dar prezentând interes
din punct de vedere cultural, peisagistic, al florei şi al faunei, cu un climat
natural şi social calm, au găsit în turism o şansă pentru relansarea şi
modernizarea economiei, echilibrarea balanţei de plăţi, creare de locuri de
muncă, valorizarea patrimoniului cultural şi tradiţional. Tot mai mult, turismul
este corelat cu opţiunea pentru dezvoltare durabilă şi este apreciat ca fiind un
instrument de mare forţă în strategiile de promovare a păcii la scara întregii
lumi. [10,-p35]
Dar, dincolo de extraordinara dinamică la nivel international, turismul a
înregistrat, în timp, o serie de evoluţii cantitative şi calitative, care, deşi au
întărit rolul potenţial pe care îl poate avea în dezvoltarea economică, au
accentuat complexitatea interdependenţelor şi manifestărilor, antrenând noi
orientări în domeniul politicilor turistice.
În analiza circulaţiei turistice, s-au utilizat studii şi publicaţii statistice ale
organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale, în principal, ale Organizaţiei
Mondiale pentru Turism, ale Consiliului Mondial pentru Turism şi Călătorii.
Analiza circulaţiei turistice internaţionale prezintă, totuşi, suficientă relevanţă,
4
nu doar la nivel macroeconomic, în fundamentarea strategiilor şi politicilor
turistice, ci şi la nivelul agenţilor economici, în definirea strategiilor de
marketing. De asemenea, cunoaşterea evoluţiilor cantitative şi calitative ale
pieţelor turistice este extrem de utilă Organizaţiilor de Management sau de
Promovare a Destinaţiilor. [3,-p49]
Evolutia turismului, ca rezultat al actiunii conjucturale a numerosi factori
(economici, demografici, psiho-sociali, politici) a marcat de-a lungul timpului
un curs ascendant. Se poate vorbi, chiar de o dezvoltare fara precedent a acestuia
manifestata pe de o parte prin cresterea numarului de turisti, a cererii de bunuri
si servicii turistice, iar pe de alta parte prin diversificarea ofertei si cresterea
competitiei intre prestatorii si intermediarii de servicii turistice. Turismul
international definit ca “ansamblul fenomenelor si relatiilor ce decurg din a
deplasarea si sejurul persoanelor ce viziteaza o tara, alta decat tara lor de
resedinta” reprezinta, in opinia majoritatii specialistilor, componenta cea mai
dinamica a circulatiei turistice.
Aceasta evolutie se explica, pe de o parte prin actiunea a numerosi factori, a
conjuncturii mondiale favorabile si pe de alta parte a experientei turistice
acumulate.
Turismul international, mai exact circulatia turistica internationala are o
multitudine de fatete, impunand o analiza cel putin din perspectiva evolutiei si a
distributiei teritoriale.Cei mai expresivi indicatori utilizati fiind sosirile,plecarile
de turisti si incasarile cheltuielile din turismul international. [7,-p78]
I.2. Aspecte calitative ale evolutiei turismului pe plan mondial
Primele 4 pieţe emitente de turişti sunt şi cele care numără cei mai mulţi
utilizatori de internet, conform studiului "Comercializarea în domeniul
destinaţiilor turistice; strategii pentru era informaticii", SUA, Germania, Japonia
şi Marea Britanie furnizează 2/5 din numărul de turişti internaţionali şi peste 80
5
% din cei care apelează la Internet pentru efectuarea de călătorii externe.
Serviciile turistice publicate în sistemele electronice din SUA au cuprins
aproape 1 % din totalul vânzărilor. Pe de altă parte, în Europa, vânzările prin
Internet au atins 1 mld. USD, reprezentând 0,5 % din totalul acestora. Pentru
anul 2010 studiul apreciază că în Europa Occidentală, cifra de afaceri realizată
prin intermediul Internet va atinge 4 mld USD, reprezentând 2 % din cifra de
afaceri, în timp ce în SUA ele se vor ridica până la 10 %.
Studii de specialitate din cadrul WTO au identificat principalele megatendinţe ce
se înregistrează în domeniul turismului, până în prezent şi care se va amplifica în
perspectiva anilor 2020, în ceea ce priveşte cererea şi oferta turistică. Printre
cele mai semnificative aspecte, pot fi menţionate următoarele:
- un număr mereu crescând de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-urile şi
interesele lor speciale, bazate pe natură, locuri istorice, activităţi economice şi
interese profesionale;
- turismul etnic, reprezentat de cei ce doresc să-şi viziteze locurile unde s-au
născut ei sau strămoşii lor este în creştere; o latură aparte o formează turismul
religios format din persoanele care, prin pelerinaje, vizitează locuri sfinte, legate
de convingerile lor religioase;
- creşte cererea pentru noi destinaţii, cu repercusiuni benefice dezvoltării de noi
zone sau asupra îmbunătăţirii şi extinderii celor existente;
- sporeşte preocuparea pentru menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate şi, în
acest fel, stimulează dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice şi centrelor de
tratament balneare; hotelurile clasice din staţiuni încep să se adapteze la noile
orientări ale cererii, incluzând facilităţi şi unităţi pentru gimnastică, fitness, alte
tratamente şi proceduri netradiţionale etc., crescând interesul solicitanţilor;
- se constată o tendinţă de sporire a numărului de vacanţe de durată mai scurtă,
aceasta permiţând dezvoltarea mai multor destinaţii turistice, iar pentru
satisfacerea cererii, ocazia de a oferi facilităţi şi activităţi pentru turişti, în toate
anotimpurile;
6
- creşte numărul persoanelor de vârsta a III-a care sunt mai active şi dornice de
călătorii, fără să se înregistreze reduceri la numărul de persoane de vârsta medie
sau din rândul populaţiei tinere; în paralel, persoanele handicapate călătoresc
într-un număr crescând, fapt ce determină adaptarea serviciilor şi utilităţilor
pentru necesităţile acestui segment de clientelă;
- turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteaptă atracţii de bună
calitate, utilităţi şi servicii pe măsură şi tarife preţuri adecvate calităţii în
călătoriile lor;
- călătoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinţe, reuniuni etc. continuă să
se dezvolte, aducând beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care
participă la astfel de acţiuni sunt în acelaşi timp şi turişti "de vacanţă" care
doresc să cunoască zona pe care o vizitează;
- sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu natural
sau social şi, prin urmare, cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi
fără probleme de mediu sau de natură socială; ca urmare a acestor orientări,
foarte multe destinaţii sunt preocupate în adoptarea unor programe de dezvoltare
şi doresc să încurajeze turismul de bună calitate, care evită problemele de mediu
sau de natură socială, optimizându-se şi beneficiile economice;
- staţiunile turistice mai vechi sunt restructurate şi revitalizate pentru a
corespunde aşteptărilor prezente ale turiştilor, procesul fiind planificat şi condus
cu multă precauţie;
- turismul utilizează într-o măsură tot mai mare, tehnologia modernă în domenii
ca servicii de rezervare sau marketing; în ultima perioadă Internet-ul a devenit
un mijloc tot mai important de informare şi marketing. [1,-p15]
7
I.3. Analiza ti caracteristica factorilor dezvoltarii turismului in tarile Uniunii
Europene
Evolutia turismului in Uniunea Europeana , ca rezultat al actiunii conjuncturale
de mai multi factori ( economici , demografici , psiho sociali si politici ) , au
marcat in timp un curs cu privire la o dezvoltare fara ascendent al teritoriului
Europei care s-a manifestat prin cresterea numarului de turisti , de cereri de
bunuri si servicii, precum si prin diversificarea ofertei si cresterea concurentei
intre intermediari si furnizorii de servicii turistice. Comunitatile din regiunea
Europei de Vest inteleg sa valorifice impreuna respectind principiile dezvoltarii
durabile a resurselor naturale , materiale , umane , traditiile istorice si
interculturale in scopul unei dezvoltari sustinute , constante care face din Europa
de Vest una din cele mai dinamice regiuni europene .Domeniile de excelenta ale
regiunii ce se disting prin potentialul lor inovativ , dezvoltarea tehnologica si
pozitionarea pe pietele internationale ale produselor regionale sunt : agricultura ,
industria alimentara si a bunurilor de consum , industria de masini si
echipamente , turismul etc . O abordare simplificata a Europei de Vest include
urmatoarele parti : Danemarca , insulele Britanice – Regatul Unit si Irlanda ,
tarile din Benelux – Belgia , Olanda si Luxemburg , Franta si Monaco . In
diferite contexte politice si economice , mai sunt incluse deasemenea si Grecia ,
Cipru , Malta si uneori Turcia ( datorita apartenentei la NATO pe durata
Razboiului Rece ) . Regiunea dispune de un valoros capital uman , sistemele de
educatie si formare continua a adultilor si invatamint universitar , fiind
cunoscute la nivel international . Cetatenii regiunii se disting prin mentalitatea
lor inovativa , cooperanta , ceea ce alaturi de un nivel al calitatii vietii ridicat ,
face din Europa de Vest una din destinatiile preferate de turist si de investitori .
Consiliile Europene au fost solicitate sa identifice sectoarele economice
prioritare la nivelul fiecarei unitati teritoriale de planificare pe baza a trei criterii:
existenta in zona a unor resurse teritoriale care pot sustine dezvoltarea sectorului
8
, structura sectoriala a economiei locale , existenta fortei de munca bine pregatite
in zonele limitrofe.
Sectoarele prioritare au fost punctate in functie de potentialul competitiv ,
inovativ , de antrenare si rangul polului de dezvoltare . Aceasta abordare
strategica , respectiv planificarea pe baza specializarii functionale , menita sa
asigure avantaje competitive , va trebui sa se regaseasca si in planificarea
invatamintului profesional si tehnic , dar si in planificarea legata de piata muncii
, deoarece reiese clar nevoia de forta de munca calificata in sectoarele turistice .
Elaborarea Documentului Regional Sectorial de Programare pentru Dezvoltarea
Turismului in regiunea Europei de Vest aferent perioadei 2010 – 2013 are la
baza trei principii importante : vizibilitate si lucru in parteneriat , orientare
strategica , abordare de jos in sus , coerenta cu alte documente de planificare
regionale si locale. [13,-p135]
9
CAPITOLUL II. STUDIU COMPARATIV AL DEZVOLTARII
TURISMULUI INTERNATIONAL DIN PERSPECTIVA REGIONALA
A BELGIEI, AUSTRIEI SI UNGARIEI
II.1. Principalele destinatii turistice in tarile Belgiei, Austriei si Ungariei
Principalele destinatii turistice ale Belgiei
Belgia are ceva special, fie ca este vorba de poporul prietenos care, avand trei
limbi oficiale, converseaza cu usurinta in engleza, de arhitectura impresionanta
sau de gastronomia atragatoare oferita de o multime de restaurante. Plina de
energie si fara griji, atmosfera acestei tari este molipsitoare si ne imbie pe toti sa
ne bucuram de viata din plin.
• Nu ratati principala atractie a capitalei Bruxelles - spectaculosul Grand Place in
stil gotic. Fotografiati-va cu statuile Manneken Pis si Janneken Pis, care fac
aluzie la exuberanta si obraznicia vechiului Bruxelles.
• Continuati explorarea capitalei cu catedrala St Gudule si parcul Mont des Arts,
care fac legatura intre partea de sus si cea de jos a orasului. Nu uitati elegantul
Palat Regal.
• Faceti o scurta excursie la Heysel pentru a vedea Atomium, o reprezentare
gigantica a unei molecule, construita cu ocazia Targului Mondial din 1958.
Aceasta statuie reprezinta marile orase ale Uniunii Europene.
• Aduceti un omagiu istoriei pe locul in care a avut loc batalia de la Waterloo, la
18km sud de Bruxelles, un eveniment care a marcat viitorul Belgiei si al Europei
moderne.
• In Antwerp puteti vedea vedea atractii vechi si moderne, in piata Grote Markt,
in care se afla primaria, fantana Brabo, ce comemoreaza legenda nasterii
orasului si Groenplaats, cu statuia lui Rubens.
• Pentru a admira frumuseti arhitecturale, faceti o scurta calatorie pana in orasul
listat ca patrimoniu mondial de catre UNESCO, Bruges. Atractiile includ
primaria din secolul XIV, turnul clopotnitei si catedrala Mantuitorului.
• Admirati centrul mediaval din Ghent, ce contine multe cladiri istorice.
10
Atractiile principale sunt catedrala Sf Bavo, locul in care a fost botezat Carol V
si in care se afla capodopera fratilor Van Eyck, Altarul mielului mistic.
• La sud de Bruxelles indreptati-va spre Valonia francofona. Opriti-va in Dinant
pentru a vedea citadela spectaculoasa de pe stanca si biserica Notre Dame de pe
malul raului Meuse. Dinant este locul in care s-a nascut Adolf Sax, inventatorul
saxofonului.
• Tot in Valonia, vizitati Liege, o destinatie turistica populara, situata pe malurile
raului Meuse.
• Explorati coasta Belgiei, o mare intindere de nisip de 67km de la Knokke pana
la De Panne, cu peste zece statiuni. Cele mai animate sunt Knokke, Middelkerke
si Ostend.
• In Tournai, al doilea oras ca vechime, puteti admira cea mai veche clopotnita
din Belgia si catedrala Fecioarei Maria din secolul XII, ambele aflate pe lista de
patrimoniu mondial UNESCO.
• Vizitati locul in care a avut loc Batalia de la Ardeni (1944-1945), in centrul
istoric Bastogne, aproape de granita cu Luxembourg.
• Vizitati multitudinea de muzee din Bruxelles, care include Muzeul de Arta
Antica, Muzeul de Arta Moderna, Muzeul de Benzi Comice si Muzeul Orasului
Bruxelles - Maison du Roi.
• Plimbati-va cu barca de-a lungul canalelor din Bruges, deseori descris ca
"Venetia nordului". Este o modalitate excelenta de a privi splendorile arhitecturii
medievale.
• Gustati cateva dintre sutele de marci de bere care se produc in Belgia, intr-un
bar din Kemelstraat, in centrul istoric al orasului Bruges.
• In Kantcentrul din Bruges puteti urmari demonstratii de mestesug in crosetarea
dantelei.
• Vizitati Muzeul de Arte Frumoase si Muzeul de Arheologie Industriala din
Ghent, cel care odata a fost cel mai mare oras medieval din Europa, dupa Paris.
• Descoperiti importanta orasului Antwerp in lumea diamantelor, la Muzeul
11
Diamantelor, unde puteti urmari cum se taie pietrele pretioase si puteti afla mai
multe despre istoria si importanta pietrelor pretioase.
• Luati parte la unul din zecile de carnavale si festivaluri anuale din Belgia,
printre care se nu mara Festivalul Ommegang din Bruxelles, Carnival de Binche
si Festivalul din Ghent. [23,-p50]
Principalele destinatii turistice ale Austriei
Austria este o tara alpina si dunareana.Din punct de vedere geomorfologic
teritoriul tarii cuprinde trei mari unitati de relief:Alpii deEst,Cimpia estica cu
bazinul Vienei si podisul Hercini.Din puncat de vedere climatic teritoriul
Austriei se atribuie la clima temperat continentala fiind in marea majoritate
influentata de relieful montan.Prezenta reliefului muntos determina si varietatea
lumii organice.Prezinta interes pentru dezvoltarea turismului cinegetic,numeroae
specii de animale.Un element din cadrul resurselor turistice naturale il constituie
Bazinul Hidrografic al riului Dunarea care se intinde pe teritoriul Austriei pe o
distanta de 300 km.Prezenta multor afluenti de origene montana permite
dezvoltarea formelor active de turism cum ar fi:raftingul.In activitatea turistica
sunt utilizate si numeroasele lacuri naturale si anropice folosite in deosebi pentru
pescuit sportiv,agrement nautic,plaja.
Din cele mai vechi timpuri teritriul Austriei a fost locuit de catre celti care mai
tirziu devine provincie romana iar mai apoi parte componenta a imperiilor
Franci si romano-germani.Se proclama Republicana neutra si independenta in
1995.Pe drept cuvint Austria se considera o tara cu un turism de mare
complexitate.Resursele turistice naturale si cultural istorice de mare atratie ii
fera Austriei o vocatie turistica internationala in care se impun aspecte
peisagistice de mare atractivitate.Domeniile schiabile,satele si statiunile turistice
de importanta istorica si culturala.
Datorita varietatii cadrului natural in cadrul teritoriului Austriei se disting mai
multe areale turistice:
12
Vralberg ocupa vestul Austriei prezinta din punct de vedere turistic peisaje
castice si alpine pitoresti ,sate agropastorale cu traditie turistica.Pesajele alpina
cu atractie turistica sunt:Lacul Boden fiind inportant prin amenajarile si
posibilitatile pentru agrement si recreere.Dintre centrele turistice importante se
evidentiaza Bludenz formele de turism fiind caracteristice agroturismul,odihna
de recreere montan,pentru drumetie,s.a.
Tirol este cel mai importantturism areal al tarii,una dintre imaginile de marca a
turismului austriatic.Aspectele peisagistice ,formele de relief agreabile,intinsele
domenii schiaile,numeroasele lacuri imbogatesc peisajul si paleta de
agrement.Asezarile umane pitoresti renumite ca centre sau statiuni turistice ale
sporturilor de iarna si vara,monumentele istorice si arhitecturale,tezaurul
etnofolcloric constituie doar o parte din potentialul turistic de exceptie al
teritoriului.
Innsbruck care mai este numita capitala Tirolului.Centrul alpi international
pentru sporturi de iarna,olimpiade.Mai este renumit prin vestigii
medievale,castele,catedrale,biserici.Cei mai renumiti si importanti sunt Alpii
Centrali cu peisaje glaciare permanente renumit prin vocatia lor
turistica.Spectaculoasa este soseaua turistica transalpina care leaga capitala
Terolului cu Italia. [22,-p155]
Principalele destinatii turistice ale Ungariei
Insula Margareta ( Budapesta )
Insula Margareta este foarte linistita, in pofida faptului ca se afla in plin centru.
Doar vara este mai aglomerat pentru ca aici vin numerosi localnici pentru
plimbari relaxate cu bicicleta, pentru inot sau pentru frisbee. In trecut aici s-a
aflat o manastire dominicana ale carei ruine se pot vedea si in prezent. Noaptea,
barurile si cluburile de pe insula sunt pline ochi de tineri.
Catedrala Sfantul Stefan ( Budapesta )
13
Constructia impresionantei catedrale care poate adaposti 7000 de credinciosi a
demarat in primii ani ai secolului XX. Catedrala, care are exact aceeasi inaltime
ca Parlamentul, de 96 de metri, adaposteste mana mumificata a Sfantului Stefan,
primul rege crestin al Ungariei. O perspectiva superba asupra orasului se obtine
din cupola, iar accesul costa 400 de forinti.
Palatul Parlamentului ( Budapesta )
Palatul Parlamentului, care se afla pe malul drept al Dunarii, adica in Pesta, a
fost construit in stil neo-gotic intre anii 1885 si 1904 dupa planurile lui Imre
Steindl. Intrarea in cladirea bogat ornamentata este flancata de doi lei impozanti
de piatra. In Camera Cupolei se tin cele mai elegante baluri din Budapesta si cele
mai sofisticate receptii diplomatice.
Palatul Regal ( Budapesta )
Palatul Regal a fost construit in secolul XIII, dar distrus de-a lungul timpului de
aproximativ 30 de ori, ultima oara in al doilea razboi mondial in cadrul
infruntarii dintre armatele germane si cele rusesti. Reconstruit intr-o maniera nu
foarte gratioasa in perioada comunista, Palatul adaposteste acum Galeria
Nationala de Arta, care contine peste 100.000 de piese care acopera intervalul
dintre evul mediu.
Muzeul National de Istorie ( Budapesta )
Fondat la inceputul secolului XIX prin expunerea colectiei de manuscrise, carti
rare si medalii a contelui Ferenc Szechenyi, Muzeul National de Istorie
adaposteste in prezent peste un milion de piese care reflecta istoria Ungariei de
la fondarea statului pana in secolul XX. Lapidariumul, format din vestigii din
epoca romana si Bijuteriile Coroanei se afla tot in frumoasa cladire neoclasica a
muzeului.
14
II.2. Analiza comparativa a indicatorilor industriei turismului pentru tarile
Belgiei, Austriei si Ungariei pentru anii 2000-2009
Belgia,Austria si Ungaria sunt niste tari cu o economie bogata.Turismul este bine
dezvltat din toate punctele de vedere.
Din punct de vedere al cadrului turistic tarile din nordul Europei s-au impus clar
prin sisteme bine definite ce s-au dovedit a fi foarte eficiente, mai ales dupa criza
economica a anilor ’90. Belgia,Austria si Ungaria au avut un context diferit,
implict o perioada de tranzitie mai dificila din cauza fostului regim comunist prin
care au trecut. Intre timp s-au detasat de sfera de influenta ruseasca si au
progresat din punct de vedere economic urmind “modelul nordic”, atat de ravnit.
Din grafic reies indici cu valori asemanatoare in toate tarile nordice in ceea ce
priveste cadrul politic, insa privind graficul cu locurile pe care le ocupa statele la
nivel mondial observam ca se detaseaza Finlanda, Danemarca si Suedia. In
calculul acestor indici s-a tinut cont de respectarea drepturilor de proprietate,
cerintele pentru obtinerea vizelor, transparenta politicii guvernului, timpul
necesar si resursele necesare pentru a porni o afacere etc. Statele nordice detin
locuri fruntase in ierarhia mondiala la acest capitol, mai putin fostele tari
comuniste in care este greu de sters amprenta regimului socialist, dar schimbarile
si progresul conceptiilor democratice sunt vizibile.
În urma unei îndelungi şi susţinute cooperări între organizaţiile internaţionale, la
finele anului 2002 a fost elaborat un manual-ghid în statistica fluxurilor
internaţionale de servicii. Acest Manual se adresează guvernelor, comunităţii
internaţionale de afaceri, precum şi analiştilor din domeniu. Totodată,
“Manualul” vine în întâmpinarea cerinţelor GATS şi ale negociatorilor în
viitoarele negocieri ale OMC – la fel ca multor altor utilizatori – pentru date ale
comerţului cu servicii, inclusiv vânzările filialelor corporaţiilor transnaţionale în
15
străinatate.
“Manualul” este structurat pe următoarele părţi principale:
• Introducere generală care descrie, pe scurt, antecedentele sale - diverse
standarde statistice internaţionale;
• A doua parte a manualului oferă cadrul conceptual pentru dezvoltarea statisticii
comerţului exterior cu servicii
• Partea a treia se referă la principiile utilizate în clasificarea tranzacţiilor cu
servicii între rezidenţi şi nonrezidenţi oferind, totodată, o balanţă de plati FMI
extinsă (EBOPS) la nivelul tranzacţiilor cu servicii;
• Partea a patra: recomandari pentru colectarea şi clasificarea informaţiilor
despre filialele stabilite în străinatate.
• Manualul se încheie cu un set de anexe cuprinzând
corespondenţe între diferite sisteme de clasificare utilizate în analiza comerţului
cu servicii, date referitoare la deplasarea persoanelor fizice în vederea prestării
de servicii, clasificările sectoriale GATS etc. [10,-p235]
II.3. Perspectivele de dezvoltare a turismului international in tarile Belgiei,
Austriei si Ungariei
Întrucât criza și constrângerile au un impact tot mai mare asupra activității sale,
turismul European in special Belbia,Ungaria si Austria trebuie să evolueze.
Această necesitate impune adaptări la toate nivelurile. Uniunea Europeană
trebuie să contribuie la aceste adaptări și să sprijine o politică de voluntariat
pentru a accelera creșterea și a crea condițiile unei atractivități sporite.
În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, obiectivul principal al politicii
Belgiei,Ungariei si Astriei a turismului este stimularea competitivități sectorului,
16
ținând cont, în același timp, de faptul că, pe termen lung, competitivitatea este
strâns legată de caracterul „durabil” al modului său de dezvoltare. Acest obiectiv
este strâns legat de noua strategie economică a Uniunii, „Europa 2020”, și în
special de inițiativa-pilot „O politică industrială adaptată erei globalizării”.
În primul rând, criza economică și financiară, care din 2008 afectează toate
economiile, a avut efecte semnificative asupra cererii de servicii turistice. Chiar
dacă au continuat să efectueze călătorii, europenii și-au adaptat comportamentele
la împrejurări, în special prin alegerea destinațiilor mai apropiate, prin reducerea
duratei sejurului sau a cheltuielilor din timpul
sejurului. Astfel, activitatea turistică din Europa a înregistrat în 2009 o scădere
de aproximativ 5,6%. Această cifră globală ascunde disparități accentuate:
anumite regiuni, în special din estul și nordul Europei, au fost mult mai afectate
și s-au confruntat cu o scădere drastică, de până la 8%, a numărului de turiști.
Această criză este durabilă, iar perspectivele de creștere a activității turistice sunt
încă reduse. Astfel, în timp ce estimările OMT prevăd o creștere a numărului de
sosiri de turiști internaționali începând cu 2010, se pare că relansarea va fi mai
lentă în Europa în comparație cu alte regiuni ale lumii, cum ar fi Asia.
Această situație a fost agravată de întreruperea traficului aerian în cursul lunilor
aprilie și mai 2010, provocată de prezența norilor de cenușă vulcanică. Cu toate
că evaluarea prejudiciului este dificilă, anumite estimări avansează un număr de
2 milioane de intrări de turiști anulate și
directe de aproape un miliard de EUR pentru operatorii turistici. Mai trebuie
adăugate pierderile sectorului hotelier și ale altor activități legate de turism,
compensate oarecum de beneficiile datorate anumitor servicii, cum ar fi
închirierea de autovehicule și transportul cu taxiul. Consecințele acestei
suspendări a zborurilor, precum și anumite variante de acțiuni au
fost analizate în cadrul conferinței organizate la 28 aprilie 2010 de către Comisia
Europeană cu miniștrii și secretarii de stat din turism, în scopul evaluării
17
impactului crizei „vulcanice” asupra turismului.
Această situație impune o adaptarea sectorului la noi constrângeri. Într-adevăr,
dezvoltarea activității turistice în Belgia,Ungaria si Austria este afectată de mai
mulți factori.
La fel ca toate celelalte sectoare ale economiei, industria turismului se confruntă
cu o concurență din ce în ce mai acerbă la nivel mondial, întrucât țările
emergente sau în dezvoltare atrag tot mai mulți turiști. În fața acestei concurențe,
Belgia,Ungaria si Austria trebuie să prezinte o ofertă turistică durabilă și de
calitate, mizând pe avantajele ei comparative, în special pe diversitatea peisajelor
și pe bogăția ei culturală de excepție. Ea trebuie, de asemenea, să întărească
relațiile de cooperare cu țările a căror populație poate deveni o sursă de vizitatori
pentru destinațiile Belgia,Ungaria si Austria , odată cu creșterea nivelului lor de
viață. [11,-p25]
O altă miză importantă este legată de evoluțiile demografice observate în
Belgia,Ungaria si Austria , precum și de noile comportamente sau așteptări
implicate de aceste evoluții. Din cauza acestor schimbări, industria trebuie să se
adapteze rapid pentru a își menține nivelul de competitivitate. În special,
numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani urmează să ajungă la 20% din
populație în 2020. Acest segment al populației, format din persoane care au
atât putere de cumpărare, cât și timp liber reprezintă un potențial enorm în
termeni de piață, dar necesită și o adaptare a sectorului pentru a răspunde
particularităților sale. Același raționament este valabil în cazul numărului tot mai
mare de turiști cu mobilitate redusă, cu nevoi specifice care trebuie integrate în
oferta de servicii turistice.
CAPITOLUL III Rolul si particularitatile turismului international si
impactul asupra economiei tarilor Belgiei, Austriei si Ungariei
III.1. Impactul turismului international asupra economiei
18
În ansamblul unei economii internationale, turismul acţionează ca un element
dinamizator al sistemului economic global, el presupunind o cerere specifică de
bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora.
De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se
materializează în dezvoltarea structurilor turistice şi indirect în stimularea
producţiei ramurilor participante la: construirea şi realizarea de noi mijloace de
transport, instalaţii de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice etc.
Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de producţie.
Impactul macroeconomic al turismului.
Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are şi o contribuţie
aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă
vie, de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate
într-o măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al
nivelului de dezvoltare.
De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia din alte domenii.
Studiile de specialitate au evidenţiat faptul că activitatea unor ramuri este
determinată în mare parte de nevoile turismului. [9,-p97]
Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii economiei
unei ţări. Astfel, necesitatea de adaptare a activităţii turistice la nevoile tot mai
diversificate, mai complexe ale turiştilor determină apariţia unor activităţi
specifice de agrement,transport pe cablu.
În primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi,
calculat ca sumă între soldurile operaţiunilor cu bunuri şi servicii, veniturile
înregistrate şi transferurile curente de bani din străinătate, a înregistrat 1,39
miliarde de euro, cu 77% mai mult decât anul trecut. Tendinţa este totuşi de
descreştere a deficitului, cum după primele trei luni ale anului curent
dezechilibrul era superior cu 85% faţă de primul trimestru al anului 2009.
19
Schimburile comerciale în primele patru luni înregistrează un dezechilibru în
favoarea importurilor de 1,8 miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult decât în
perioada similară din 2009. Sectorul Serviciilor a înregistrat, de asemenea, un
deficit de 210 milioane de euro, un maxim negativ fiind atins pe segmentul
transporturi, respectiv 108 milioane de euro. în domeniul serviciilor turistice a
fost înregistrat un excedent de 20 milioane de euro. Potrivit datelor remise de
BNR, datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut cu 14,2% faţă de finele
anului trecut, până la nivelul de 20,7 miliarde de euro. Din aceasta, peste
jumătate, respectiv 10,6 miliarde de euro, a fost datoria externă publică şi public
garantată. în primele patru luni ale anului curent, românii din străinătate au
trimis în ţară 897 milioane de euro, cu aproape o treime mai mult decât în
perioada corespunzătoare a anului trecut. (Adevărul, 28/06/2005).
Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă şi o cale (în unele cazuri chiar
singura) de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în special a
celor naturale: frumuseţea peisajelor, calităţile curative ale apelor minerale sau
termale, condiţiile de climă. [16,-p45]
Trebuie menţionat şi faptul că turismul este capabil să asigure prosperitatea unor
zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate.
Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în resurse cu valoare
economică mare, dar cu importante şi atractive resurse turistice naturale şi
antropice. Datorită acestui fapt el este considerat o pârghie de atenuare a
dezechilibrelor interregionale.
O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă
contribuţia sa la asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate, realizată
deopotrivă pe seama turismului intern si international.Efectul multiplicator al
turismului.
Este vorba, în primul rând, despre un aşa-numit efect direct care constă în
creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor,
restaurantelor, agenţiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse
20
efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. în
al doilea rând, avem în vedere efectul indirect care vizează impactul creşterii
cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri
de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine
oferta turistică la parametri competitivi. In fine, în al treilea rând, poate fi
urmărit şi un efect indus asupra întregii economii naţionale, deoarece atât
veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului
producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor
mărfuri şi servicii de care au nevoie. Asistăm astfel la un proces de multiplicarea
cererii agregate la scara macroeconomica.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit
ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului,
care va fi utilizat in economie.
Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investiţiilor, în literatura de
specialitate se indică o formulă de calcul a multiplicatorului turistic astfel:
R=l/1 -c'
R = multiplicatorul turistic care arată de câte ori se multiplică în economia
naţională fiecare unitate monetară cheltuită de turist.
c' = înclinaţia marginală spre consum turistic care arată cu cât creşte cheltuiala
pentru consumul turistic la creşterea cu o unitate monetară a veniturilor din
turism.
Turismul si ocuparea de munca
Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă un
important rol în economie. El creează noi locuri de muncă, participând astfel la
atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la
atenuarea şomajului. Numărul mare al celor care lucrează în domeniul
turismului are ca explicaţie faptul că posibilităţile de mecanizare-automatizare a
operaţiunilor turistice sunt limitate. [18,-p95]
21
III.2. Evolutii recente ale turismului mondial si european pe destinatii ale OMT
Evolutia turismului, ca rezultat al actiunii conjucturale a numerosi factori
(economici, demografici, psiho-sociali, politici) a marcat de-a lungul timpului
un curs ascendant. Se poate vorbi, chiar de o dezvoltare fara precedent a acestuia
manifestata pe de o parte prin cresterea numarului de turisti, a cererii de bunuri
si servicii turistice, iar pe de alta parte prin diversificarea ofertei si cresterea
competitiei intre prestatorii si intermediarii de servicii turistice.
Turismul international definit ca “ansamblul fenomenelor si relatiilor ce decurg
din a deplasarea si sejurul persoanelor ce viziteaza o tara, alta decat tara lor de
resedinta” reprezinta, in opinia majoritatii specialistilor, componenta cea mai
dinamica a circulatiei turistice. Aceasta evolutie se explica, pe de o parte prin
actiunea a numerosi factori, a conjuncturii mondiale favorabile si pe de alta
parte a experientei turstice acumulate.
Turismul international, mai exact circulatia turistica internationala are o
multitudine de fatete, impunand o analiza cel putin din perspectiva evolutiei si a
distributiei teritoriale.
Cei mai expresivi indicatori utilizati fiind sosirile/plecarile de turisti si incasarile
cheltuielile din turismul international.
Indicatorii turismului international
A. TURISMUL RECEPTOR
Sosiri de turisti la nivel international
- Sosiri de turisti in functie de regiune, subregiune si tara de destinatie
- Topul destinatiilor turistice la nivel mondial
- Sosiri de turisti in functie de scopul vizitei
- Sosiri de turisti in functie de mijlocul de transport
Incasari din turismul international
- Incasari din turism (dolari) pe regiuni, subregiuni, tara de destinatie
- Incasari din turism (euro) pe regiuni, subregiuni, tara de destinatie
22
B. TURISMUL EMITATOR
Plecari de turisti in functie de tara de origine
Cheltuieli la nivel international
III.3.Analiza previziunilor ale OMT pentru industria mondiala a turismului
Organizația Mondială a Turismului, cu sediul în Madrid, Spania, este o agenție a
Națiunilor Unite se ocupă cu problemele referitoare la turism. Organizația
Mondială a Turismului este un organism semnificativ la nivel global, cu atribuții
de colectare și de colaționare de informații statistice privind turismul
internațional. Această organizație reprezintă organismele turstice din sectorul
public, din cele mai multe țări din lume și publică topuri cu privire la gradul de
creștere a turismului la nivel global, regional sau național. [22,-p175]
Organizatia Mondiala a Turismului joacă un rol important în promovarea
dezvoltării de fond, durabile și universal accesibilă a turismului, acordând o
atenție deosebită țărilor în curs de dezvoltare.
Organizația încurajează punerea în aplicare a Codului de etică globală pentru
Turism, cu scopul de a asigura faptul că țările membre, să maximizează pozitiv
economic, sociale și culturale efectele turismului și de a culege pe deplin
beneficiile sale, în timp ce minimalizarea impactul aspectele sociale negative
asupra mediului.
Turismul mondial va cunoaste o “reluare moderata” in ceea ce priveste numarul
calatoriilor internationale, dupa scaderea inregistrata in 2009 din cauza crizei
economice, conform ultimelor estimari ale Organizatiei Mondiale a Turismului
(OMT).
“Turismul international ar trebui sa inregistreze o reluare moderata anul viitor,
cu o crestere intre unu si 3%”, conform estimarilor prezentate 10 noiembrie
2009, la târgul profesional World Travel Market de la Londra. OMT observa
“ameliorarea progresiva a datelor turismului international si a indicatorilor
23
economici in cursul ultimelor luni, mai buni decât s-a prevazut pe anumite piete
de-al doilea semestru al lui 2010 si care s-a intensificat in 2011, a inceput sa dea
semne de recuľ, a comentat secretarul general interimar OMT, Taleb Rifai.
Numarul turistilor internationali a scazut in iulie si august 2010 fata de aceeasi
perioada a anului trecut, dar mai putin decât in primul semestru al lui 2010 fata
de primul semestru importante”, explica OMT intr-un comunicat.
Pentru 2011, OMT anticipeaza un recul intre 4 si 6% a turismului international
si o scadere intre 6 si 8% a veniturilor din turism. “Tendinta negativa aparuta in
cursul celui al lui 2009. [08,-p35]
Criza economica mondiala, inasprirea conditiilor de creditare, cresterea
somajului si pandemia virusului H1N1 au avut efecte mai grave ca niciodata
asupra turismului, a apreciat Taleb Rifai. Impactul acestei crize a fost mai
important in privinta veniturilor din turism decât asupra numarului turistilor,
deoarece turistii au tendinta de a “cumpara mai putin” când sunt in vacanta, de a
calatori in locuri mai putin indepartate si pentru mai putin timp, a explicat OMT.
CONCLUZII
Politica europeană a turismului are nevoie de un nou elan. Confruntați cu
probleme care cer răspunsuri concrete și eforturi de adaptare, actorii din
industria turismului european ar trebui să poată să își asocieze eforturile și să
24
lucreze într-un cadru politic consolidat care ține cont de noile priorități ale UE.
Luând în considerare noile competențe ale Uniunii Europene în privința
turismului, prezenta comunicare definește un cadru ambițios pentru a face din
turismul european o industrie competitivă, modernă, durabilă și responsabilă.
Comisia vizează mai multe inițiative concrete pentru a oferi sectorului
turismului european mijloace de a se adapta și de a se dezvolta. Aceste acțiuni
completează politicile statelor membre și vizează coordonarea eforturilor
acestora, determinând măsurile care aduc o valoare adăugată europeană reală.
Succesul acestor strategii va depinde de angajamentul tuturor părților interesate
și de capacitatea acestora de a lucra împreună la punerea ei în aplicare.
Pe viitor, Comisia își va continua eforturile pentru a realiza schimburi de opinii
regulate, rapide și transparente cu statele membre și industria turistică privind
inițiativele care au influență asupra turismului. În acest scop, ea se va baza mai
ales pe comitetul consultativ asupra turismului. Administrațiile publice vor fi,
astfel, ele însele în măsură să informeze în mod regulat diversele părți interesate
la nivel național și regional cu privire la inițiativele Comisiei.
Dar, dincolo de extraordinara dinamică la nivel global, turismul a înregistrat, în
timp, o serie de evoluţii cantitative şi calitative, care, deşi au întărit rolul
potenţial pe care îl poate avea în dezvoltarea economică, au accentuat
complexitatea interdependenţelor şi manifestărilor, antrenând noi orientări în
domeniul politicilor turistice.
Turismul este o activitate economică importantă, cu un impact extrem de
pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în Europa. El
ocupă, de asemenea, un procent tot mai însemnat din viața cetățenilor europeni,
numărul celor care călătoresc în scop personal sau profesional fiind din ce în ce
mai ridicat. Turismul este o activitate legată de patrimoniul cultural și natural,
precum și de tradițiile și culturile contemporane ale Uniunii Europene; el
ilustrează în mod exemplar necesitatea concilierii creșterii economice cu
dezvoltarea durabilă, inclusiv cu dimensiunea etică a acesteia. De asemenea,
25
turismul joacă un rol important în consolidarea imaginii Europei în lume, în
protecția valorilor noastre și în promovarea atractivității modelului european,
care este rezultatul a secole de schimburi culturale, de varietate lingvistică și de
creativitate.
BIBLIOGRAFII
1. Cristureanu C.,Economia şi politica turismului internaţional, Editura Abeona,
Bucureşti, 1992,-230p.
2. Michaud, J.L.,Tourisme. Chance pour l’économie, risque pour les sociétés?,
26
P.U.F., Paris, 1992,-254p.
3. Minciu, R.,Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2002,-187p
4. Vellas, Fr., Turismul. Tendinţe şi previziuni, Editura Walforth, Bucureşti,
1995,-131p.
5. Vellas, Fr., Le tourisme mondial, Editura Economică, Paris, 1996,-229p.
6. Vellas, Fr., Economie et politique du tourisme international, Editura
Economică, Paris, 1995,-308p.
7. Firoiu Mihaela,Resurse umane în turism, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003, -
216p.
8. Ion Teiusanu,Geografia Turismului,Ed.Paralela 45,Bucuresti,2003,-184p.
9. Destinatii de vis,Ed. Aquila,Bucuresti 2008,-215p.
10. Studiu privind competitivitatea sectorului turismului în Uniunea Europeană,
septembrie 2009.
11.Cristina Cristureanu „Strategii si tranzactii in turismul
international”,Bucuresti 2006,425 p.
12. Livandovschi R., Integrarea europeana prin intermediul turismului rural,
Economica nr.5,A.S.E.M., Chisinau, 2002, pg.95.
13. Cocean P., Vlasceanu G., Negoiescu B. ,,Geografia generala a turismului” ,
Meteorpress, 2002, pg 32.
14.Legea cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice.............
15. Tehnica operatiunilor in turism,G.Stanculescu si G.Tigu,ed a III-a,Ed. All
Beck,Bucuresti,1999.
16. Adriana Iacov,English tourism,Ed. Irecson,Buuresti 2003,-250p.
17. Delia Popescu, Rodica Minciu, Mihaela Padurean, Remus
Hornoiu,Economia Turismului,
Ed.Uranus,Bucuresti 2007,-103p.
18.Cristina Dinca,Tehnician in turism,Ed. Didactica si Pedagogica,Bucuresti
2007,-272p.
19. Barometrul OMT al turismului mondial, volumul 8, ianuarie 2010.
27
20.Ion Ionescu,Turismul fenome social-economic si cultural,Eid.oscar
print,Bucuresti 2003,-,221p.
21.Cooper C.,Fletcher D.,Wanhill S.,Tourism Principales and
Practice,Pitman,London,1193,-217p.
22.Ionescu I.,Istrate I.,Turismul de week-end,prezent si perspective,Tribuna
Economica,aprilie 1190,-123p.
23.Gabriela Stanciunescu,Nicolae Lupu,Gabriela Tigu,Dictionar poliglot
explicativ de termen utilizati in turism,Bucuresti 1995,-336p.
24.Constantin Dracia,Turism International.Practici de elaborare si de distributie
a produsului turistic.Bucuresti2003,168p.
25.Nicolae Neacsu,Andreea Baltaretu,Eonomia Turismului,Ed.Uranus,Bucuresti
2005,-423p
26.Le tourisme culturel en Europe,Etudes CECA-CEE-CEEA,Bruxellex,1994
Site-uri Internet.
27.www.statistica.com
28.www.goooogle.com
29.www.destinatiieuropene.ro
30.www.ultramarine.ro
28
ANEXE
Anexa 1
29
Clădirea Parlamentului din Ungaria (Magyar Országgyűlés)
Anexa 2
Palatul Regal (Belgia)
Anexa 3
30
Grand Place - Grote Markt
Anexa 4
Biserica sf.Ioan
Anexa 5Topul primelor 10 castele dintre cele mai frumoase din Europa :
1. Castelul Neuschwanstein din Germania
31
2.Castelul Peles din Romania
3. Castelul Bojnice din Slovacia
4. Castelul Coca din Spania
32
5. Castelul Brodick din Scotia.
6. Castelul Veliki Tabor din Croatia
7. Castelul Ksiaz din Polonia
33
8. Castelul Bran din Romania
9. Castelul Lincoln din Anglia
10. Castelul Eltz din Germania
34