Institutul de Politici Publice

Calitatea Învăţământului superior în viziunea comunităţii academice

Studiu

Autor: Secrieru Daniela, lector superior, UTM

Chişinău, 2006

2

Cuprins      

Introducere 41 Învăţământul superior în Republica Moldova 4

1.1 Esenţa învăţământului superior 41.2 Structura învăţământului superior 61.3 Principiile de clasificare a instituţiilor învăţământului superior 9

2 Calitatea învăţământului superior în Republica Moldova 132.1 Esenţa calităţii învăţământului superior 162.2 Principiile evaluării calităţii în învăţământul superior 18

3 Evoluţia nivelului calităţii învăţământului superior în Republica Moldova

27

3.1 Reuşita studenţilor şi rezultatele susţinerii sesiunilor 31- Analiza structurală a studenţilor după media susţinerii sesiunii 31- Gradul de implicare a studenţilor în proiecte ştiinţifice şi de cercetare

37

- Ponderea studenţilor ce-şi continuă studiile post-universitare 383.2 Condiţiile de studii oferite de către universităţi 41

- Asigurare procesului de învăţământ cu cadre didactice 41- Actualitatea programelor de învăţământ şi a metodologiei de predare

43

- Dotarea materială necesară pentru procesul de învăţământ (catedre de specialitate, săli de studii, laboratoare, etc.)

44

- Asigurarea informaţie şi cu literatură atât a cadrelor didactice, cât şi a studenţilor

45

3.3 Corespunderea specialităţilor din cadrul universităţilor cu cerinţele pieţei muncii

46

- Ponderea absolvenţilor încadraţi în câmpul muncii 47- Ponderea absolvenţilor încadraţi în câmpul muncii domeniul specialităţii absolvite

47

4 Căile îmbunătăţirii calităţii învăţământului superior în Republica Moldova

50

4.1 Strategia naţională şi procesul integrării învăţământului superior din Moldova la procesul de la Bologna

50

4.2 Programele de asistenţă pentru învăţământul superior din Republica Moldova finanţate de instituţiile şi organismele internaţionale

54

4.3 Programele de colaborare a Republicii Moldova cu alte state în domeniul învăţământului universitar

57

4.4 Strategiile de dezvoltare a învăţământului universitar la nivelul instituţiilor de învăţământ superior

59

Concluzii 65 Bibliografie 66

Anexa 1.1 67

3

Anexa 1.2 68Anexa 2.1 69Anexa 2.2 71Anexa 4.1 72Anexa 4.2 76

4

Introducere

În conformitate cu “Legea învăţământului” nr. 547 adoptată la 21.07.95 în Republica Moldova învăţământul este declarat o prioritate naţională. Această declaraţie ar trebuie sa prevadă diferite facilitaţi şi condiţii favorabile din punct de vedere legislativ, financiar – investiţional, fiscal şi suportul direct din partea statului pentru dezvoltarea şi prosperarea acestui domeniu. De altfel în majoritatea statelor, învăţământul este considerat drept unul dintre domeniile strategice, în deosebi în statele înalt dezvoltate. Drept exemplu frecvent utilizat ar putea fi Japonia, deoarece este bine cunoscută situaţia şi importanţa sistemului educaţional în această ţară. Investind prioritar în învăţământ şi în ştiinţă, Japonia ţară învinsă după al II-lea Război Mondial a ajuns în prezent să fie exportatoare a înaltelor tehnologii. Dacă ar fi să facem o comparaţie a Republicii Moldova cu Japonia, din punct de vedere a teritoriului ţării, a zăcămintelor naturale şi a resurselor energetice, vom vedea că ambele state au posibilităţi limitate în aceste domenii. În aceste condiţii este extrem de necesar dezvoltarea şi promovarea potenţialului uman, inclusiv efectuarea investiţiilor considerabile la nivel naţional.

Unul din obiectivele Procesului de la Bologna este perfecţionarea sistemului educaţional european, cu scopul de a transforma economia Uniunii Europene în una dintre cele mai competitive şi dinamice economii pe plan mondial bazată pe cunoaştere. Este lesne de înţeles tendinţa ţărilor participante la Procesul de la Bologna. Deoarece numai ţările, care tind spre specializarea tehnologică în cadrul relaţiilor economice internaţionale, vor avea posibilitatea să devină competitive pe plan mondial. Specializarea tehnologică presupune renunţarea la industriile tradiţionale şi include producerea şi exportul tehnologiilor înalte, fapt care necesită existenţa cadrelor de cea mai înaltă calificare şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor acestor specialişti. Pentru atingerea acestui scop o condiţie de bază a Procesului de la Bologna este asigurarea calităţii studiilor în învăţământul superior. Republica Moldova fiind participantă la Procesul de la Bologna este de asemeni conştientă de necesitatea asigurării calităţii în cadrul învăţământului superior şi a declarat această condiţii ca una dintre cele prioritare în cadrul Strategiei învăţământului superior.

1 Învăţământul superior în Republica Moldova

1.1 Esenţa învăţământului superior

Pentru a putea definitiva esenţa învăţământului superior din cadrul unui stat este necesar de a consulta baza legislativă naţională referitoare la sistemul educaţional. În Republica Moldova baza legislativă a învăţământului este descrisă în Capitolul I, Art. 2 Legislaţia învăţământului a “Legea învăţământului” nr. 547 adoptată la 21.07.95 şi care cuprinde:

a. Constituţia Republicii Moldova; b. Concepţia dezvoltării învăţământului în Republica Moldova; c. prezenta lege şi alte acte legislative adoptate în conformitate cu ea. În cadrul “Legea învăţământului” este stipulată următoarea descriere a învăţământului

superior, care inclusă în Capitolul II:- Art. 26 Organizarea învăţământului superior:

(1) Învăţământul superior are drept scop: formarea unei personalităţii multilateral dezvoltate şi creative, pregătirea,

perfecţionarea şi recalificarea la nivel superioara specialiştilor şi a cadrelor ştiinţifice în diverse domenii;

asigurarea aspiraţiilor personalităţii de a-şi aprofunda şi extinde studiile; promovarea cercetării ştiinţifice şi implementarea rezultatelor ei; păstrarea, îmbogăţirea şi propagarea patrimoniului ştiinţific, tehnic, artistic şi

cultural.

5

(2) Învăţământul superior se realizează prin instituţii de învăţământ superior: universităţi, academii şi institute. - Art. 27 Învăţământul superior universitar:

(4) Învăţământul superior universitar se încheie cu susţinerea examenului de licenţă, care include o probă de profil, o probă de specialitate şi un proiect (teză) de licenţă.În cadrul reformării sistemului de învăţământ, ca urmare a aderării Republicii Moldova la

Procesul de la Bologna la 20 mai 2005, sunt prevăzute o serie de măsuri pentru ajustarea legislaţiei din Moldova la cerinţele şi standardele europene. Unele dintre aceste modificări pot fi enumerate:

Modificări şi completări la Legea Învăţământului; Strategia învăţământului superior; Proiectul Nomenclatorului domeniilor specialităţilor de pregătire a cadrelor în

instituţiile de învăţământ superior; Programul de modernizare a sistemului educaţional din Republica Moldova;

O măsură ce priveşte elaborarea Strategiei învăţământului superior a fost publicarea proiectului „Legii cu privire la învăţământul superior în Republica Moldova” (www.edu.md) unde este propusă o descriere mai detaliată a definiţiei termenilor care fac parte din sistemul universitar, descrise în Capitolul I. Dispoziţii Generale, Art.1. Noţiuni de bază, prezentate în Tabelul 1.1:

Tabelul 1.1 Instituţie de învăţământ superior

instituţia creată conform prevederilor prezentei Legi, care oferă studii superioare la ciclurile I, II şi III;

Studii superioare studii oferite de instituţia de învăţământ superior autorizată în modul stabilit pentru realizarea programelor educaţionale respective, care finalizează cu acordarea calificării profesionale şi/sau a unui titlu/grad ştiinţific, a actului de studii respectiv;

Ciclu secvenţă de formare cu durata stabilită, încheiată cu evaluarea finală respectivă, acordarea calificării profesionale şi/sau a unui titlu/grad ştiinţific, a actului de studii respectiv;

Titlu calificare acordată la finalizarea ciclurilor I şi II de studii superioare; Student persoana care a promovat concursul de admitere şi a fost înmatriculată

în instituţia de învăţământ superior, ciclul I; Masterand persoana care a promovat concursul de admitere şi a fost înmatriculată

în instituţia de învăţământ superior, ciclul II;Doctorand persoana care a promovat concursul de admitere şi a fost înmatriculată

în instituţia de învăţământ superior, ciclul III;Examen de licenţă formă de evaluare sumativă la finalizarea ciclului I al învăţământului

superior, constând din o probă la o disciplină fundamentală, o probă de specialitate şi susţinerea proiectului (tezei) de licenţă;

Evaluare-examinare totalitatea metodelor şi a proceselor utilizate pentru evaluarea performanţelor (cunoştinţe, deprinderi şi competenţe) unei persoane şi care duce la o formă de certificare.

Diplomă Document oficial emis de organismul de certificare care atestă nivelul de calificare dobândit de o persoană demonstrat printr-o procedură standard de evaluare.

Program (de educaţie sau formare profesională)

totalitatea activităţilor, conţinuturilor de învăţare şi/sau a metodelor implementate pentru a realiza obiectivele educaţionale sau de formare (dobândirea de cunoştinţe, deprinderi sau competenţe) organizat într-o ordine logică şi pe o perioadă de timp specificată.

6

Reieşind din importanţa învăţământului la nivel naţional şi necesitatea perfecţionării sistemului educaţional din Republica Moldova, în acelaşi proiect al „Legii învăţământului superior” sunt prevăzute noi atribuţii ale învăţământului superior, cum ar fi misiunea şi obiectivele acestui învăţământ, cât şi principiile învăţământului superior:

Art.3. Misiunea învăţământului superiorÎnvăţământul superior are misiunea strategică de formare şi menţinere a unui potenţial uman

competent, capabil să asigure dezvoltarea durabilă a societăţii. Art.4. Obiectivele învăţământului superior (1) Formarea resurselor umane / specialiştilor de înaltă calificare;(2) Producerea şi transmiterea cunoştinţelor;(3) Formarea unei societăţi deschise, bazate pe informaţie şi cunoaştere;(4) Promovarea politicilor educaţionale de integrare europeană.

Art.5. Principiile învăţământului superiorÎnvăţământul superior are la bază următoarele principii:

a) asigurarea coerenţei şi sinergiei sistemului de educaţie şi formare profesională;b) asigurarea calităţii educaţiei şi formării profesionale; c) indispensabilitatea activităţilor de formare şi cercetare, libertatea cercetării;d) receptivitatea la cerinţele educaţionale, sociale şi ale pieţei muncii în permanentă

schimbare; e) garantarea autonomiei universitare;f)participarea studenţilor la guvernarea instituţiilor de învăţământ superior;g) responsabilitatea publică şi transparenţa;h) cooperarea, la nivel naţional şi internaţional, între toţi subiecţii relevanţi ai

învăţământului superior.În „Strategia învăţământului superior din Republica Moldova în contextul Procesului

Bologna” pentru prima dată a fost formulată doctrina învăţământului superior în Republica Moldova, care formulează atribuţia învăţământului superior la dezvoltarea întregii societăţi:

Doctrina şi obiectivele strategice - Învăţământul superior poate asigura, direct şi indirect, progresul întregii societăţi. Într-o epocă în care informaţia şi cunoaşterea în general devin factori principali ai dezvoltării, este de aşteptat ca importanţa universităţii să crească.

Funcţiile sociale ale învăţământului superior constau în reproducerea dinamică, prezervarea şi transmiterea valorilor ştiinţei şi culturii; formarea iniţială şi continuă a cadrelor pentru economie şi cultură; dezvoltării unei personalităţi creative, a competenţelor şi atitudinilor necesare pentru desfăşurarea activităţii profesionale şi sociale; satisfacerea cerinţelor de educaţie ale individului; formarea conştiinţei şi identităţii naţionale; dezvoltarea culturii naţionale şi promovarea dialogului intercultural.

1.2 Structura învăţământului superior

Pe parcursul ultimilor 15 ani sistemul educaţional din Republica Moldova a fost implicat în tranziţie şi schimbări continue, de altfel ca şi orice domeniu de activitate în cadrul statului. Şi într-un cadru scurt de timp a suferit schimbări substanţiale şi structura învăţământului superior. Până în anul 1992 structura învăţământului superior era determinată de Legea R.S.S. Moldoveneşti nr. 324-IX din 24 decembrie 1975 cu privire la învăţământul public şi avea următoarea formă:

7

Universitate sau institut(4 sau 5 ani)

Şcoala medie generală(10 ani)

Studii medii generale Studii superioare

Schema 1.1 Învăţământul superior conform legislaţiei sovietice

După absolvirea şcolii medii generale cu durata de 10 ani, doritorii de aşi continua studiile în baza examenelor de admitere aveau posibilitate să se înscrie la o universitate sau institut. În cadrul acestor instituţii se desfăşurau studiile superioare cu durata de 4 sau 5 ani în dependenţă de specialitate. În urma susţinerii examenelor de stat şi susţinerii lucrării sau proiectului de diplomă absolvenţii primeau diplomă de absolvire a studiilor superioare şi li se acorda calificarea în domeniul specialităţii studiate, absolvenţii care nu susţineau examenele de stat sau lucrarea / proiectul de diplomă primeau certificatul de frecventarea cursurilor. În deosebi erau menţionaţi absolvenţii eminenţi cărora li se acorda aşa numita „Diplomă roşie”.

După anul 1992 s-au introdus schimbări semnificative în învăţământul pre-universitar, cât şi în cel universitar. În prezent structura şi durata învăţământului este descrisă în cadrul „Legii învăţământului”:

- Capitolul II Art. 12 Structura sistemului de învăţământ Sistemul de învăţământ, ţinându-se cont de necesitatea continuităţii educaţiei şi de

particularităţile psihofiziologice de vârstă, este organizat pe niveluri şi trepte şi are următoarea structură:

I. Învăţământul preşcolar II. Învăţământul primar

III. Învăţământul secundar: 1. Învăţământul secundar general:

a. învăţământul gimnazial; b. învăţământul liceal; învăţământul mediu de cultură generală.

2. Învăţământul secundar profesional IV. Învăţământul mediu de specialitate (colegiu). V. Învăţământul superior universitar.

VI. Învăţământul postuniversitar Sistemul de învăţământ include şi alte forme de învăţământ:

învăţământul special; învăţământul complementar; învăţământul pentru adulţi.

- Capitolul II Art. 27 Învăţământul superior universitar - (2) Durata studiilor la cursurile de zi în învăţământul universitar este de 4 - 6 ani, în funcţie de profil.

Structura sistemului educaţional (Anexa 1.1) în prezent se deosebeşte faţă de cel până în anul 1992 prin următoarele aspecte. Durata studiilor în cadrul şcolii medii generale a fost prelungită până la 11 ani. Deci absolvenţii şcolilor medii generale, care îşi continuă studiile în cadrul instituţiilor învăţământului superior, studiază 5 ani conform legislaţiei în vigoare. O altă modificare în învăţământul pre-universitar a fost introducerea a aşa categorii ca Liceu (clasele X, XI şi XII) şi Bacalaureat. După 12 ani de studii şi susţinerea examenelor naţionale de bacalaureat absolvenţii liceelor obţin diplomă de bacalaureat, în baza acestei diplome au posibilitatea să se înscrie la instituţii de învăţământ superior şi durata studiilor va fi de 4 ani şi nu de 5 ani ca în cazul absolvenţilor şcolilor generale. De asemeni absolvenţii şcolilor generale, care au fost înscrişi la instituţiile învăţământului superior, după absolvirea primului an de studiu au posibilitatea să susţină examenele naţionale de Bacalaureat în cadrul instituţiei unde îşi desfăşoară studiile.

8

Universitate, institut, academie (5 ani)

Şcoala medie generală(11 ani)

Studii medii generale Studii superioare

Schema 1.2. Durata învăţământul pentru absolvenţii şcolilor medii generale

Schema 1.3. Durata învăţământul pentru absolvenţii liceelor

După cum a fost menţionat mai sus din data de 20 mai 2005 Republica Moldova este participantă la Procesul de la Bologna şi pentru a respecta cerinţele Procesului de la Bologna treptat are loc implementarea învăţământului superior pe cicluri. Această restructurare este prevăzută şi în proiectul „Legii cu privire la învăţământul superior”, Capitolul II. Sistemul Învăţământului Superior:

Art.6. Sistemul învăţământului superior - Sistemul învăţământului superior este constituit din instituţii de învăţământ superior de stat şi private.

Art. 7. Structura sistemului de învăţământ superior - (1) Sistemul de învăţământ superior este structurat în trei cicluri determinate prin proceduri distincte de admitere şi absolvire:

a) Ciclul I: studii superioare de licenţă;b) Ciclul II: studii superioare de masterat;c) Ciclul III: studii de doctorat; d) Postdoctorat.

Această structură elaborată de către Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului în conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna este prezentată în schema de mai jos:

Învă

ţăm

ântu

l sup

erio

r Post

univ

ersi

tar

Ciclul Diploma obţinutăPosdoctorat Doctor habilitat

Ciclul IIIDoctorat (3 ani)

Doctor în ştiinţe

Piaţa muncii

Uni

vers

itar

Ciclul IIMasterat (1-2 ani)

Master

Piaţa muncii

Ciclul ILicenţiat (3-4-5 ani)

Diplomă de licenţă

Liceu, Colegiu, Şcoală profesională (nu mai puţin de 12 ani)Schema 1.4. Structura învăţământului superior conform prevederilor procesului de le Bologna , sursa: Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, www.edu.md

Art.9. Ciclul I: studii superioare de licenţă

9

Universitate, institut, academie (4 ani)

Liceu(12 ani)

Studii liceale Studii superioare

(1) Durata studiilor superioare de licenţă la învăţământul de zi este de 3-4 ani, corespunde unui număr de 60 de credite pentru un an de studiu şi presupune acumularea a minimum 180 şi, respectiv, 240 credite.

(3) Ciclul I al învăţământului superior se încheie cu promovarea examenului de licenţă, care include o probă la o disciplină fundamentală, o probă la o disciplină de specialitate şi susţinerea proiectului (tezei) de licenţă şi se desfăşoară în baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului.

(6) Diploma de licenţă atestă că titularul acesteia a obţinut cunoştinţe şi competenţe generale pentru continuarea studiilor în ciclul II, precum şi o pregătire profesională iniţială care îi permite angajarea în câmpul muncii.

Art. 10. Ciclul II: studii superioare de masterat (1) Durata studiilor superioare de masterat este de 1-2 ani şi corespunde unui număr de 60-

120 de credite. Studiile superioare de masterat se organizează pentru titularii diplomei de licenţă, asigură specializarea într-un domeniu sau extinderea şi perfecţionarea pregătirii ştiinţifice şi pedagogice şi se efectuează, de regulă, prin învăţământ de zi.

(2) Studiile superioare de masterat sînt de cercetare şi profesionale. Studiile superioare de masterat academic vizează dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică ale masteranzilor şi constituie o fază premergătoare obligatorie pentru studiile de doctorat. Studiile superioare de masterat profesional asigură aprofundarea într-un domeniu de formare, fiind axate pe competenţe cu conţinut aplicativ.

(5) Studiile superioare de masterat se finalizează cu susţinerea tezei de master. (6) Absolvenţilor programelor de master de cercetare şi profesional li se acordă, respectiv,

titlul de master în ştiinţe în domeniul studiat şi titlul de master în domeniul de formare profesională şi li se eliberează diploma de master.

(7) Diploma de master atestă că titularul acesteia a obţinut cunoştinţe şi competenţe generale şi de specializare, precum şi abilităţi cognitive specifice. Diploma de master conferă dreptul de a ocupa posturi didactico-ştiinţifice şi ştiinţifice în instituţii de învăţământ superior sau în organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării şi de a participa la concursul de admitere la doctorat.

Art.13. Ciclul III: studii de doctorat(1) Durata studiilor de doctorat este de 3-4 ani şi corespunde unui număr de 180-240 de

credite. Studiile de doctorat se organizează prin învăţământ de zi şi învăţământ cu frecvenţă redusă.

(2) Doctoratul se organizează în instituţiile de învăţămînt superior şi organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, abilitate cu activitate de doctorat.

(3) Studiile de doctorat se organizează pentru titularii diplomei de master şi asigură pregătire ştiinţifică fundamentală şi aplicativă într-o specializare.

(5) Studiile de doctorat se finalizează cu susţinerea tezei de doctorat şi acordarea gradului ştiinţific de doctor. Diploma de doctor se eliberează de către organul abilitate, conform reglementărilor aprobate de Guvern.

(7) Diploma de doctor atestă că titularul acesteia a obţinut cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate aprofundate, abilităţi cognitive specifice. Deţinătorii diplomei de doctor pot ocupa posturi în organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării şi în instituţiile de învăţământ superior, în alte instituţii şi organizaţii.

(8) Deţinătorul diplomei de doctor în ştiinţe poate să-şi perfecţioneze calităţile de cercetător ştiinţific, să-şi aprofundeze cunoştinţele teoretice şi cercetările ştiinţifice în postdoctorat.

1.3 Principiile de clasificare a instituţiilor învăţământului superior

10

Instituţiile de învăţământ superior sunt centre didactico-ştiinţifice, în cadrul cărora se desfăşoară procesul de învăţământ la nivel universitar.

O nouă definiţie a instituţiilor de învăţământ superior este prezentată în proiectul „Legii cu privire la învăţământul superior” :

Capitolul IV. Art.19. Instituţia de învăţământ superior(1) Instituţia de învăţământ superior constituie un centru cultural, educaţional şi de

cercetare. (2) Instituţia de învăţământ superior este o organizaţie necomercială care funcţionează în

baza legislaţiei şi propriului statut.În „Legea învăţământului” nr. 547 adoptată la 21iulie 1995 este prevăzut şi statutul juridic a

instituţiilor de învăţământ în Republica Moldova: Capitolul I Art. 13 Organizarea învăţământului - (2) Instituţiile de învăţământ sînt persoane juridice. Instituţia superioară de învăţământ ca persoană juridică la rândul său se împarte în subdiviziuni, cum de exemplu este prevăzut în proiectul „Legii cu privire la învăţământul superior” Capitolul IV Instituţia de Învăţământ Superior:

Art.22. Structura instituţiei de învăţământ superior(1) Instituţia de învăţământ superior se structurează în facultăţi, departamente, catedre,

unităţi de cercetare, biblioteci şi alte subdiviziuni funcţionale. (2) Regulamentele de activitate ale subdiviziunilor funcţionale ale instituţiei de învăţământ

superior, elaborate în baza regulamentelor-tip recomandate de Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, sunt aprobate de Senatul instituţiei.

Informaţie referitoare la criteriile de clasificare a instituţiilor de învăţământ în Republica Moldova de asemeni se regăsesc cât în „Legea învăţământului” adoptată în anul 1995, atât şi în noul proiect al „Legii cu privire la învăţământul superior”.

Criteriu I - un criteriu de baza ar fi criteriul în dependenţă de tipul de proprietate, conform căruia instituţiile de învăţământ sunt clasificate în instituţii publice (sau de stat) şi instituţii private.

„Legea învăţământului” nr. 547 adoptată la 21.07.95: Capitolul I Art. 13 Organizarea învăţământului - (1) Învăţământul în Republica

Moldova poate fi de stat şi privat. Capitolul II Art. 36 Învăţământul privat (1) Instituţiile de învăţământ privat se pot înfiinţa, reorganiza sau desfiinţa la iniţiativa

persoanelor fizice şi juridice, cu acordul Ministerului Educaţiei, în formele prevăzute de legislaţia civilă pentru organizaţiile necomerciale.

(2) Autorităţile publice, instituţiile publice, întreprinderile şi alte organizaţii de stat nu pot fi fondatori ai instituţiei de învăţământ privat.

(7) Plafonul minim al capitalului statutar pentru instituţiile private de învăţământ este stabilit în mărime de:

a. 1 milion de lei – pentru instituţiile de învăţământ superior universitar şi mediu de specialitate;

În prezenta lege se oferă o descriere detaliată a instituţiilor private, pentru acest scop este dedicat întreg Art. 36 Învăţământul privat din capitolul II. Pe când definirea învăţământului de stat este neglijată, doar se poate presupune, reieşind din „Legea învăţământului”, că instituţiile de stat sunt înfiinţate în baza hotărârilor Guvernului.

Această situaţie este clarificată în proiectul „Legii cu privire la învăţământul superior” unde sunt definite ambele categorii de instituţii:

Capitolul IV Art.21. Constituirea instituţiei de învăţământ superior (1) Instituţia de stat de învăţământ superior se constituie de Guvern, care aprobă hotărârea

de constituire şi statutul acesteia şi alocă mijloacele materiale şi financiare necesare pentru activitate.

11

(2) Instituţia privată de învăţământ superior se constituie de persoane fizice şi juridice de drept privat, care aprobă hotărârea de fondare şi statutul acesteia şi alocă mijloacele materiale şi financiare necesare pentru activitate.

Criteriu II - alt criteriu important de clasificare a instituţiilor de învăţământ superior ar fi forma organizatorică a instituţiilor. Conform „Legii învăţământului” din anul 1995, în capitolul II, Art. 27 este prevăzut că învăţământul superior universitar se realizează în instituite, universităţi şi academii. Iar în proiectul „Legii învăţământului superior” este oferită descrierea exactă a acestor forme de organizare a instituţiilor de învăţământ superior:

Art.20. Tipurile instituţiilor de învăţământ superior:(1) Învăţământul superior este realizat în universităţi, academii şi institute.(2) Universitatea este instituţia de învăţământ superior care: a) realizează programe de învăţământ superior într-un spectru larg de domenii/specializări; b) asigură pregătirea, recalificarea şi/sau perfecţionarea specialiştilor, a cadrelor didactico-

ştiinţifice, ştiinţifice şi pedagogice; c) efectuează cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicative într-un spectru larg de ştiinţe.(3) Academia este o instituţie de învăţământ superior care: a) realizează programe de învăţământ superior în unul sau câteva domenii conexe; b) asigură pregătirea, recalificarea şi/sau perfecţionarea specialiştilor în unul sau câteva

domenii de activitate profesională; c) efectuează cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicative în unul sau câteva domenii

conexe; (4) Institutul este o instituţie de învăţământ superior, care: a) realizează programe de învăţământ superior într-un domeniu profesional; b) asigură pregătirea, recalificarea şi/sau perfecţionarea specialiştilor într-un domeniu de

activitate profesională; c) efectuează cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicative.(5) Tipul şi statutul instituţiei de stat de învăţământ superior este determinat de Guvern la

înfiinţarea acesteia, la propunerea Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului.Criteriu III - al treilea criteriu de clasificare a instituţiilor superioare ţine de domeniul de

activitate şi de instituţia de stat în subordonarea căreia se află instituţia de învăţământ superior. Mai jos sunt enumerate ministerele şi serviciile de stat în subordonarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior:

Ministerul Educaţiei, Tineretului si Sportului; Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare; Ministerul Sănătăţii si Protecţiei Sociale; Ministerul Culturii si Turismului; Ministerului Afacerilor Interne; Ministerului Apărării şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova; etc.

În subordonarea Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului se află 11 instituţii de învăţământ superior de stat şi 14 instituţii de învăţământ superior private. În subordonarea altor ministere se află 5 instituţii de învăţământ superior de stat.

Această clasificarea este necesară, de oarece se ţine cont de specificul fiecărei instituţii de învăţământ superior, ca de exemplu aşa instituţii cum ar fi:

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie "Nicolae Testemitanu" (în subordonarea Ministerului Sănătăţii si Protecţiei Sociale);

Academia de Muzica, Teatru şi Arte Plastice (în subordonarea Ministerului Culturii si Turismului);

Academia de Politie „Stefan Cel Mare” (în subordonarea Ministerului Afacerilor Interne);

Universitatea Agrara din Republica Moldova (în subordonarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare);

12

etc.Criteriu IV - din punct de vedere a asigurării calităţii în cadrul instituţiei de învăţământ

aceste instituţii sunt clasificate în două categorii: instituţii superioare acreditate; instituţii superioare neacrediate.

Conform „Legii învăţământului din RM” din 21 iulie 1995, Art. 37. Licenţierea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ şi „Legii cu privire la evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova” din 16 iulie 1997 toate instituţiile de învăţământ superior obligatoriu sunt supuse procesului de acreditare. Numai instituţiile acreditate pot să-şi continue activitatea în următorii 5 ani şi pot elibera diplome de licenţe absolvenţilor săi. Hotărârea de acreditare atestă faptul că nivelul calităţii în cadrul acestor instituţii corespunde nivelului calităţii în plan naţional. În anul de studiu 2004/2005 numărul de 36 de instituţii de învăţământ superior a scăzut faţă de anul de studiu 2004/2003 – 41 de instituţii. Acest fapt s-a datorat procesului de lichidare în baza neacreditării a 5 instituţii private de învăţământ. Lista instituţiilor de învăţământ superior conform datelor Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului (www.edu.md) este prezentată în Anexa 1.2.

13

2 Calitatea învăţământului superior în Republica Moldova

“Responsabilitatea primară pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior aparţine fiecărei instituţii.”

Reuniunea de la Bergen, mai 2005

Operarea cu noţiunea de calitate pentru instituţiile de învăţământ superior este o necesitate dictată de cerinţele mediului şi perioadei actuale în care activează aceste instituţii. Pentru a putea face faţă concurenţei interne, dar mai ales celei externe, pentru a se putea afirma în mediul universitar local şi cel internaţional, orice instituţie al învăţământului superior este pusă în faţa situaţiei de a conştientiza necesitatea asigurării calităţii şi aplicarea măsurilor necesare pentru asigurarea ei.

Implementarea managementului calităţii în cadrul unei instituţii presupune deja existenţa unui management înalt calificat şi performant în cadrul acestei instituţii. Ori structura organizatorică a managementului în instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova este o moştenire a unui sistem planificat şi nu este orientată spre gestionare eficientă a instituţiei.

Există opinii că o instituţii de învăţământ superior nu este o întreprindere. Chiar şi în legislaţia Republicii Moldova este prevăzut că instituţiile de învăţământ sunt persoane juridice necomerciale. Într-adevăr o instituţie de învăţământ superior nu poate fi identificată cu o întreprindere producătoare, însă există nenumărate tangenţe între aceste organizaţii. Deja stipularea cu noţiunea de management în cadrul unei instituţii de nivel universitar, presupune apropierea acestei instituţii de mediul antreprenorial. De exemplu, în Statele Unite ale Americei deja în anii 80 ai secolului trecut s-a studiat posibilitatea de a gestiona o instituţie de învăţământ superior din punct de vedere antreprenorial. Managerii de vârf al instituţiei trebuie să fie specialişti în acel domeniu în care activează această instituţie, însă managementul de vârf necesită aportul managementului mediu şi într-adevăr este imposibilă o gestionare eficientă fără specialişti înalt calificaţi în aşa domenii ca analiza şi planificarea economico-financiară, marketing, managementul calităţii, managementul personalului, etc.

Dacă am face o comparaţie între mediul extern şi cel intern al unei instituţii de învăţământ cu cel al unei întreprinderi, se poate observa că implementarea unor practici de gestionare utilizate cu succes în mediul de afaceri ar fi binevenită şi la nivelul instituţiilor universitare.

Dacă vom studia mediul extern la nivel micro al întreprinderii şi al instituţiei universitare (Anexa 2.1) vom putea descoperi că aceleaşi elemente care formează micro-mediul întreprinderii se întâlnesc şi în mediul instituţiei de învăţământ. Ca de exemplu:

Furnizorii – materia primă reprezintă materia care este supusă transformărilor în procesul de producţie; atunci în cazul instituţiilor de învăţământ superior, materia primă reprezintă cunoştinţele studenţilor, iar furnizori sunt şcolile medii generale, liceele, colegiile, etc;

Clienţii - în calitate de clienţi îi putem privi atât pe studenţi care beneficiază de serviciile acordate de către instituţiile de învăţământ, însă concomitent acelaşi rol îl au şi întreprinderile angajând absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, dar şi colaborând cu aceste instituţii în cadrul diferitor proiecte;

14

Concurenţi – deseori se întâmplă că aceeaşi specialitate poate fi studiată în cadrul diferitor instituţii de învăţământ superior, în acest caz instituţiile vizate concurează pentru a atrage potenţialii candidaţi la studii;

Alte organizaţii – sunt organizaţiile care oferă diferite servicii necesare pentru desfăşurarea activităţii instituţiei de învăţământ, aşa servicii ca serviciile bancare, telecomunicaţii, Internet, etc.

Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la nivelul macro-mediului extern, instituţia de învăţământ fiind o parte componentă a mediului în care activează, de asemeni ca şi orice persoană juridică, interacţionează direct cu aşa factori ca:

Factorii demografici – în dependenţă de evoluţia situaţiei demografice din ţară, orice instituţie de învăţământ îşi va prognoza activitatea pe viitor, ca de exemplu, numărul studenţilor ce vor fi înmatriculaţi sau posibilitatea de a crea filiale în regiuni cu un număr mare al populaţiei tinere, etc;

Factorii politici – ca orice persoană juridică instituţiile universitare activează în baza legislaţiei statului şi este direct dependentă de factorii decizionali politici;

Factorii socio- culturali – aici sunt vizate normele morale, etice şi culturale atât în domeniul învăţământului, cât şi la nivelul întregii societăţi, care s-au format tradiţional pe parcursul timpului;

Factorii tehnico – ştiinţifici – au o importanţă deosebită pentru instituţiile de învăţământ superior, deoarece aceste instituţiile sunt centrele de cercetare ştiinţifică unde know-how-ul este transmis tinerii generaţii, aceasta este una din funcţiile strategice ale instituţiilor superioare şi ea depinde de situaţia cercetărilor ştiinţifice la nivelul întregii societăţii şi de politica statului în acest domeniu;

Factorii economici – activitatea oricărei instituţii de învăţământ superior este indispensabilă de asigurarea cu surse financiare (finanţarea de la buget sau achitarea taxei pentru studii), acest fapt este direct dependent de situaţia economică la nivelul statului, cât şi în particular la nivelul populaţiei;

Factorii naturali – sunt diferiţi factori natural care ar putea influenţa activitatea instituţiilor de învăţământ superior.

„Managementul calităţii permite instituţiei să înveţe despre ea însăşi, să se autocunoască, să facă îmbunătăţiri şi schimbări acolo unde este necesar şi să interacţioneze eficient cu mediul extern, naţional şi internaţional.” Sursa: C. Campbell, S. Kanaan, B. Kehm, B. Mockiene, D. Westerheijden şi R. Williamson - Universitatea europeană: manual despre abordarea instituţională a managementului strategic, managementului calităţii, politicii europene şi recunoaşterii academice.

Analizând tangenţele dintre mediul extern al unei instituţii de învăţământ superior şi al unei întreprinderi, am putea concluziona că ar fi binevenită implementarea unor funcţii antreprenoriale în mediul intern al instituţiei universitare. Această schimbare ar necesita timp şi surse financiare pentru formarea şi/sau instruirea specialiştilor necesari la nivelul managementului de nivel mediu. Însă această restructurare va facilita implementarea şi asigurarea managementului calităţii, dar şi la gestionare mult mai eficientă începând de la nivelul unei subdiviziuni până la nivelul întregii instituţii. Analiza din punct de vedere antreprenorial al instituţiei de învăţământ superior (Anexa 2.2) ne poate oferi o viziune mai clară a funcţiilor Managementului calităţii în interiorul instituţiei şi cooperarea lui cu alte subdiviziuni necesare pentru o activitate eficientă a instituţiei:

Managementul calităţii – în orice organizaţie care tinde să implementeze managementul calităţii este indiscutabil necesar să existe specialişti în domeniul calităţii responsabili de respectarea condiţiilor necesare implementării managementului calităţii, asigurarea şi controlul calităţii începând de la nivelul unei catedre sau altei subdiviziuni până la nivelul întregii instituţii. Specialiştii în domeniul calităţii au rolul de a dirija activitatea altor subdiviziuni cu scopul de a corespunde cerinţelor de calitate, însă ei nu sunt „specialiştii universali” care să exercite funcţiile ce revin specialiştilor

15

din alte domenii. Managementul calităţii nu reprezintă „miracolul” care va rezolva imediat situaţia creată pe parcursul a 15 ani de tranziţie şi care a afectat esenţial activitatea tuturor instituţiilor de învăţământ superior. Privirea unilaterală a managementului calităţii nu poate fi eficientă, este necesar de a studia întreg managementul instituţiei de învăţământ şi de a-l ajusta la standardele de calitate. Managementul calităţii este un instrument de gestionare eficientă a activităţii unei organizaţii. Însă numai integrând managementul calităţii în scopul general al instituţiei de învăţământ superior şi numai în strânsa colaborare a managementului calităţii cu alte departamente vom reuşi să obţinem rezultatele scontate;

Managementul personalului – în cadrul sistemului economiei planificate, era prevăzută secţia cadre care ducea simpla evidenţă a cadrelor (numărul angajaţilor, stagiul, titlul ştiinţific, etc.). Această situaţie în prezent nu mai este satisfăcătoare, deoarece numai corespunde cerinţelor actuale. Dacă instituţia îşi stabileşte unul din scopurile strategice, implementarea şi asigurarea calităţii, atunci reieşind din acest scop este necesar de a elabora strategie de dezvoltarea a personalului (selectarea şi angajarea cadrelor, motivarea personalului, dezvoltarea potenţialului uman, etc.);

Contabilitatea – este bine cunoscut şi indiscutabil rolul departamentului de contabilitate de a duce evidenţa patrimoniului instituţiei de învăţământ;

Planificarea economico-financiară - deseori este confundată funcţia de a duce evidenţa contabilă cu cea a departamentului financiar. Acest departamentul are rolul de a analiza situaţia economico-financiară a instituţiei, de a planifica repartizarea sursele financiare în dependenţă de priorităţile stabilite în strategia de dezvoltare a instituţiei, prognozarea evoluţiei situaţiei financiare, planificarea veniturilor şi a sumei impozabile, eliminarea cheltuielilor neeficiente, propunerea noilor surse de finanţare, etc. Utilizarea acestui instrument va permite de a gestiona corect sursele financiare existente, mai ales în situaţia instituţiilor din Republica Moldova care dispun de surse financiare modeste, dar care şi-au propus să implementeze managementul calităţii, ceea ce necesită mijloace financiare esenţiale;

Relaţii externe şi investiţii – indiscutabil în orice instituţie există departamente ce gestionează relaţiile externe al instituţiilor de învăţământ. Însă a apărut necesitatea de completa activitatea acestui departament cu noi funcţii. Este bine cunoscută dorinţa cadrelor didactice, mai ales celor tinere, de a se perfecţiona şi de a participa la stagieri sau concursuri pentru obţinerea unor burse pentru cadre didactice şi cercetători. În acest caz este binevenită participarea mai activă a departamentului relaţii externe, informarea şi consultarea cadrelor didactice referitor la cerinţele obligatorii în cadrul procesului de candidare pentru o bursă sau stagiere. Altă necesitate este atragerea investiţiilor, care reprezintă o posibilitate de dezvoltare a cercetărilor ştiinţifice şi o sursă alternativă de finanţare a instituţiei de învăţământ. Departamentul relaţii externe în colaborare cu secţia ştiinţă are rolul de a pregăti şi elabora proiecte investiţionale, iar în colaborare cu secţia marketing - de a promova aceste proiecte de investiţii.

Departamentul marketing, cerinţă stipulată şi în proiectul Strategiei învăţământului superior din Republica Moldova în contextul Procesului Bologna - activitatea oricărei organizaţii este indispensabilă de activitatea de marketing, fie această organizaţie conştientizează acest fapt sau nu. Utilizarea corectă şi eficientă a tehnicilor şi metodelor marketingului poate contribui esenţial la prosperitatea instituţiilor de învăţământ superior. Orice instituţie universitară necesită ca să fie creată şi promovată o imagine a ei corectă şi favorabilă, să fie promovate rezultatele şi succesele obţinute, să fie promovat nivelul calităţii a serviciilor prestate, de a promova informaţia referitoare la posibilităţile şi avantajele de studii şi cercetare în cadrul acestei instituţii. Toate aceste măsuri se întreprind cu scopul de a face faţă concurenţei, de a atrage potenţialii candidaţi la studii sau potenţialii investitori, de a facilita participarea instituţiei de învăţământ în cadrul diferitor proiecte de colaborare;

16

Secţia studii şi secţia ştiinţă - reprezintă specificul instituţiilor de învăţământ superior. Secţia studii în colaborare cu managementul calităţii are rolul de a implementa standardele şi cerinţele faţă de calitate în procesul de instruire, adică revizuirea conţinutului curricumul-urilor, dotarea tehnică şi cu materiale didactice a procesului de instruire, asigurarea cu cadre didactice, condiţiile de studii, etc. Iar secţia de ştiinţă în colaborare cu managementul calităţii va informa cercetătorii ştiinţifici şi va dirija activitatea lor în dependenţă de standardele de calitate.

După cum a mai fost menţionat mai sus, numai studierea managementului calităţii ca o parte integrală a managementului întregii instituţii de învăţământ superior poate aduce rezultatele scontate şi atingerea scopului strategic al fiecărei instituţii.

„Activităţile managementului calităţii trebuie să fie integrate în celelalte procese instituţionale de planificare şi luare a deciziilor.” Sursa: C. Campbell, S. Kanaan, B. Kehm, B. Mockiene, D. Westerheijden şi R. Williamson - Universitatea europeană: manual despre abordarea instituţională a managementului strategic, managementului calităţii, politicii europene şi recunoaşterii academice.

2.1 Esenţa calităţii învăţământului superior

“Într-adevăr, problema calităţii a pornit, în istoria societăţii, de fiecare dată de la detectarea şi blocarea contrafacerilor într-un anumit domeniu, şi s-a dezvoltat prin dezbaterea unor standarde minime, iar apoi prin discuţia asupra îmbunătăţirii serviciilor şi produselor.”

Ioan Pânzaru, Asigurarea calităţii în învăţămîntul superior din ţările uniunii europene, Bucureşti, 2005

Calitatea instruirii este o problemă actuală pentru toate ţările participante la Procesul de la Bologna, ţări care doresc prin intermediul îmbunătăţirii procesului de instruire să majoreze competitivitatea economiilor sale şi să modernizeze societatea din cadrul fiecărui stat. Pentru Republica Moldova problema calităţii în domeniul învăţământului este o problemă strategică, care trebuie soluţionată cât la nivel instituţional, cât şi la cel naţional. Insă pentru aceasta mai este necesar de a înţelege esenţa calităţii, de a conştientiza necesitatea implementării standardelor de calitate şi de a defini clar rezultatele care se doresc a fi obţinute, de asemeni este necesar de a determina specificul calităţii în domeniul învăţământului superior.

Există nenumărate definiţii ale calităţii, în dependenţă de standardele de calitate studiate sau domeniul implementării a managementului calităţii, însă esenţa calităţii este aceeaşi. Mai jos sunt propuse câteva variante de definire ale calităţii.

Conform standardelor ISO 9000 putem determina următoarele noţiuni ce ţin de calitate şi asigurarea ei:

Calitate - măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineşte cerinţele;Asigurarea calităţii - parte a managementului calităţii concentrată pe furnizarea încrederii

că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite;Managementul calităţii – un ansamblu de activităţi coordonate pentru a orienta şi a controla

o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea.O definitivare a calităţii şi a managementului calităţii în cadrul învăţământului superior este

prezentată în „Ghidul pentru implementarea unui sistem de management al calităţii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior”, Marieta Olaru, Larisa Şavga..-Chişinău, Iunie-prim, 2005:

Tabelul 2.1Calitate: aptitudinea unui ansamblu de caracteristici intrinseci de a

satisface cerinţele.Managementul calităţii: ansamblul activităţilor referitoare la calitate, desfăşurate în cadrul

unei universităţi. Aceste activităţi se referă la stabilirea politicii şi a obiectivelor calităţii, planificarea calităţii, ţinerea sub control a

17

calităţii, asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea calităţii. Politica referitoare la calitate:

direcţia şi intenţiile generale ale unei universităţi, în ceea ce priveşte calitatea, exprimate oficial de rectorul universităţii.

Planificarea calităţii: activităţile unei universităţi prin care se stabilesc obiectivele calităţii, procesele specifice şi resursele necesare pentru realizarea acestor obiective.

Ţinerea sub control a calităţii:

activităţile prin care universitatea urmăreşte îndeplinirea integrală a cerinţelor referitoare la calitate.

Asigurarea calităţii: activităţile prin care universitatea urmăreşte să dea încredere că cerinţele referitoare la calitate vor fi. satisfăcute.

Sistem de management al calităţii:

sistem de management prin care se orientează şi se ţine sub control universitatea în ceea ce priveşte calitatea.

Cerinţe referitoare la calitate:

cerinţe privind caracteristicile proceselor şi produselor universităţii. Aceste cerinţe se referă la: cerinţele clienţilor externi şi interni şi la cerinţele societăţii (reglementări care privesc desfăşurarea proceselor universităţii şi resursele acesteia).

Auditul calităţii: o examinare sistematică, independentă şi documentată, efectuată pentru a determina dacă activităţile şi rezultatele lor referitoare la calitate corespund dispoziţiilor prestabilite şi dacă aceste dispoziţii sunt efectiv implementate şi capabile să atingă obiectivele.

Manualul calităţii: document care descrie sistemul de managemental calităţii unei universităţii, facultăţi etc.

Deoarece managementul calităţii reprezintă ansamblul activităţilor referitoare la calitate, desfăşurate în cadrul unei organizaţii, atunci în competenţa sa se află următoarele funcţii:

1. Planificarea calităţii2. Organizarea activităţilor referitoare la calitate3. Coordonarea activităţilor referitoare la calitate4. Antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor referitoare la calitate5. Asigurarea calităţii6. Introducerea şi menţinerea sub control a calităţii 7. Îmbunătăţirea calităţii

În literatura de specialitate se menţionează că aceste funcţii corespund celor patru etape ale managementului calităţii după cum urmează:

2. Asigurarea calităţiiAplicarea sistematică a măsurilor planificate

18

1. Planificarea calităţiiElaborarea obiectivului calităţii şi cerinţelor faţă de calitate

4. Îmbunătăţirea calităţiiAplicarea măsurilor pentru majorarea cerinţelor referitoare la calitate şi satisfacerea

acestor cerinţe

3. Controlul calităţiiAplicarea măsurilor necesare pentru satisfacerea cerinţelor referitoare la calitate

Schema 2.1. Etapele managementului calităţiiPărerea specialiştilor în domeniul calităţii este unanimă în ce priveşte abordarea sistematică a

managementului calităţii. Pentru a atinge obiectivele scontate şi pentru a putea fi credibili în ce priveşte nivelul calităţii, orice organizaţie va aplica sistematic managementul calităţii în cadrul său. După cum menţionează standardul ISO sistemul de management al calităţii este constituit din structurile organizatorice, procesele, procedurile şi resursele necesare atât pentru stabilirea politicii şi obiectivelor referitoare la calitate cât şi pentru realizarea aceste obiective.

Obiectivul de bază al implementării managementului calităţii şi asigurarea calităţii este orientarea spre satisfacerea cerinţelor clienţilor, iar după opinia prof.univ.dr.ing. Nicolae George Drăgulănescu , în „Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România”, în cadrul învăţământului superior clienţii pot fi grupaţi în două mari categorii – interni şi externi. Din categoria clienţilor interni fac parte studenţii, care sunt implicaţi activ în procesul de instruire, dar în acelaşi timp ei sunt beneficiarii implementării managementului calităţii în cadrul instituţiei de învăţământ superior. Clienţii externi sunt reprezentaţi de organizaţiile care vor angaja la serviciu viitorii absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior şi vor beneficia de cunoştinţele acestor absolvenţi acumulate pe parcursul perioadei de studiu.

Schema 2.2 Clasificarea clienţilor instituţiilor de învăţământ superiorDe asemeni în cadrul procesului asigurării calităţii instituţia de învăţământ superior

interacţionează şi cu alte categorii decât clienţi, care sunt caracterizate drept „parteneri de interese”. Partenerii de interese interni sunt managementul instituţiei, cadrul didactic şi personalul auxiliar, rolul partenerilor de interese externi îl joacă statul şi organizaţiile de stat, comunitatea ştiinţifică şi academică, creditorii şi investitorii instituţiei, părinţii şi creditorii studenţilor.

Schema 2.3 Interacţiunea dintre instituţiile de învăţământ superior şi partenerii de interese

2.2 Principiile evaluării calităţii în învăţământul superior

În literatura de specialitate, cât în practica naţională şi internaţională există diferite principii şi tehnici de evaluare a calităţii. De asemeni obiectivele evaluării calităţii în cadrul instituţiei de

19

Managementul calităţii în cadrul

instituţiei de învăţământ superior

Clienţi interni

Studenţi

Clienţi externi

Persoanele juridice

angajatoare

Managementul calităţii în cadrul

instituţiei de învăţământ superior

Parteneri de interese interni

Parteneri de interese externi

învăţământ superior sunt diferite, cele mai des abordate sunt următoarele (Ioan Pânzaru, Asigurarea calităţii în învăţământul superior din ţările uniunii europene, Bucureşti, 2005):

să apere interesele celor care învaţă; să informeze publicul asupra activităţilor universităţilor, obiectivelor şi rezultatelor, ca

şi asupra competenţelor absolvenţilor; să stimuleze instituţiile pentru îmbunătăţirea calităţii, responsabilităţii şi transparenţei; să încurajeze promovarea standardelor celor mai înalte; să facă în aşa fel ca diplomele să aibă un conţinut garantat şi uşor de înţeles.

Însă obiectivul strategic al evaluării calităţii este îmbunătăţirea procesului de instruire şi al funcţionării instituţiei de învăţământ superior.

În procesul evaluării calităţii învăţământului superior în cadrul unei instituţii de învăţământ superior este inadmisibil de a nu lua în consideraţie studierea următoarelor aspecte referitoare la calitate:

calitatea managementului; calitatea personalului didactic şi a celui auxiliar; calitatea pregătirii studenţilor; calitatea curriculum-ului; calitatea procesului de instruire; calitatea procesului de cercetare; calitatea infrastructurii şi dotării tehnico-materiale; calitatea finanţării.

finanţarea

infrastruc-tura şi

dotarea tehnico-

materială

procesul de cercetare

procesul de instruire

curriculum

studenţi

personalul

management

calitatea instituţiei

20

Schema 2.4 Elementele calităţii generale în cadrul instituţiei universitare

În urma coeziunii dintre aceste elemente se poate determina şi evalua calitatea la nivelul întregii instituţii de învăţământ superior. În mai multe instituţii universitare pe plan mondial se ţine cont anume de aceste aspecte pentru a evalua dacă instituţia de învăţământ corespunde nivelului de calitate declarat.

În practica internaţională frecvent sunt utilizate câteva metodologii de evaluare a calităţii, care sunt recunoscute atât sectorial, în cadrul unui domeniu, dar şi pe plan mondial. Aceste metodologii de evaluare a calităţii sunt:

auditul calităţii; certificarea calităţii; benchmarking; ranking.

I Auditul calităţii se efectuează cu scopul autorizării sau acreditării instituţiei. Din anul 2000 are loc evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţământ superior şi acest proces se efectuează în baza anumitor principii:

1. Din anul 2002 principalul criteriu de evaluare a activităţii instituţiei de învăţământ superior din Republica Moldova este acreditarea;

2. Este permisă activitatea instituţiilor neacredidate: a instituţiilor private - temporar în baza licenţei a instituţiilor de stat - în baza hotărârii guvernului până la decizia despre acreditare.3. Instituţiilor private neacreditate nu li se permite să elibereze diplome de licenţă, iar

absolvenţii acestor instituţii sunt obligaţi să susţină probele de licenţă în instituţii acreditate de stat sau private;

4. Acreditarea instituţiilor de învăţământ superior se efectuează în baza rapoartelor de autoevaluare elaborate de aceste instituţii conform cerinţelor Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică (CNEAA). Aceste rapoarte conţin următoarele aspecte în baza căror se efectuează evaluarea şi se ia sau nu decizia de acreditare:

cadrele didactice (cadrul didactic titular, inclusiv cu titluri ştiinţifice şi titluri ştiinţifice-didactice);

studenţii (efectivul de studenţi, promovarea pe ani de studii, angajarea absolvenţilor în câmpul muncii);

procesul de instruire şi conţinutul său (conţinutul curriculum-ului, actualizarea şi corespunderea lui standardelor de instruire);

cercetările ştiinţifice (antrenarea cadrelor didactice şi a studenţlor în procesul de cercetări ştiinţifice);

dotarea tehnico-materială (campus universitar, biblioteca, dotarea cu fond de carte, săli şi laboratoare de studii);

activitatea economico-financiară (atragerea granturilor şi a investiţiilor, etc.).

II Certificarea calităţii - ajustarea şi menţinerea sistemului managementului calităţii la un anumit standard sau model de calitate recunoscut naţional şi/sau internaţional. În practica internaţională există numeroase standarde de calitate. De exemplu conform clasificării propuse de prof.univ.dr.ing. Nicolae George Drăgulănescu în „Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România” există următoarele tipuri de standarde:

1. În funcţie de zona de aplicare a standardelor, acestea pot fi: „standarde internaţionale” (prefix ISO); „standarde europene (prefix EN); „standarde franceze” (prefix NF; „standarde germane” (prefix DIN); „standarde britanice” (prefix BS), etc.

21

2. În funcţie de conţinutul lor, standardele pot fi: „standarde terminologice”; „standarde metodologice”; “standarde de produs/ serviciu”; “standarde de proces”; “standarde de încercare”;  “standarde ocupaţionale”, etc.

Mai jos este propusă o clasificare a bine cunoscutelor standarde internaţionale, care sunt frecvent utilizate şi în cadrul învăţământului superior:

1. Modele bazate pe standarde internaţionale din familia ISO 9000:2000Principiile managementului calităţii conform ISO 9000:2000: orientare către client; leadership; implicarea personalului; abordarea bazată pe proces; abordarea managementului ca sistem; îmbunătăţirea continuă; abordarea pe baza de fapte şi luarea deciziilor; relaţii reciproc avantajoase cu furnizorul.

Schema 2.5 Modelul ISO 9001:2000 sursa:Nicolae George Drăgulănescu, „Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România”, Bucureşti, 2006

Standardele internaţionale din familia ISO sunt foarte frecvent utilizate în diverse domenii de activitate, acest fapt poate fi demonstrat prin aceea că aceste standarde au fost adoptate în aproximativ un milion de organizaţii din 160 de ţări, inclusiv aproximativ 10 universităţi din România.

2. Modele bazate pe Managementul Calităţii Totale (TQM) - Principiile Managementului Calităţii Totale TQM:

Angajarea şi implicarea totală a conducerii de vârf; Filosofia, cultura calităţii; Satisfacerea cerinţelor clienţilor = calitate; Prioritatea clienţilor; Implicarea întregului personal; Îmbunătăţirea continuă a calităţii şi „zero defecte”; Abordarea sistematică;

CLIENŢI(ŞI ALTE PĂRŢI INTERESATE)

SATISFACŢIE

RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI

ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A SISTEMULUI DE

MANAGEMENTUL RESURSELOR

CLIENŢI(ŞI ALTE PĂRŢI INTERESATE)

MASURARE, ANALIZĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRE

Produs REALIZAREAPRODUSULUI

Elemente de ieşire

CERINŢE

Elemente de intrare

22

Luarea deciziilor pe baza de date şi de fapte.

3. Modele de excelenţă a) Modelul european (EFQM) al excelenţei se bazează pe principiul conform căruia

rezultatele excelente privind performanţele, clienţii, personalul şi societatea se obţin prin leadership implicând politică şi strategie, personal, parteneriate, resurse şi procese.

Schema 2.6 Modelul european (EFQM) al excelenţei sursa:Nicolae George Drăgulănescu în „Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România”, Bucureşti, 2006

b) Modelul american al excelenţei se bazează pe următoarele aspecte: Leadership-ul (125 puncte); Planificarea strategică (85 puncte); Orientarea spre elev/ student şi alte părţi interesate (85 puncte); Informaţia şi analiza (85 puncte); Orientarea spre personalul didactic şi auxiliar (85 puncte); Managementul proceselor educaţionale şi auxiliare (85 puncte); Rezultatele privind performanţele organizaţiei (450 puncte).

1.

LEADER-SHIP

(10%)

5

PROCESE

(15%)

7.

REZUL-TATE

PRIVIND PERFOR-

MAN-ŢELE

(15%)

3. PERSONAL(9%)

2. POLITICĂ ŞI STRATEGIE (8%)

4. PARTENERIATE ŞI RESURSE (9%)

7. REZULTATE PRIVIND

SOCIETATEA (6%)

6. REZULTATE PRIVIND CLIENŢII

(20%)

7. REZULTATE PRIVIND

PERSONALUL (9%)

A STRATEGIE ŞI PLANURI DE ACŢIUNE(ORIENTARE SPRE CLIENT ŞI PIAŢĂ)

C INFORMAŢIA ŞI ANALIZA (85 p)

LEADERSHIP(125 p)

ORIENTARE SPRE CLIENT ŞI

PIAŢĂ (85 p)

PLANIFICARESTRATEGICĂ

(85 p)

MANAGEMENTRESURSE

(85 p)

ORIENTARE SPRE RESURSE

UMANE (85 p)

REZULTATE AFACERI

(450 p)

B SISTEM

23

Schema 2.7 Cadrul criteriilor de excelenţă a performanţei, conform Premiului Naţional pentru Calitate “Malcolm Baldridge”, (“Modelul American al TQM”)sursa:Nicolae George Drăgulănescu în „Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România”, Bucureşti, 2006.

III Benchmarking-ul – „este activitatea de comparare a două procese sau două organizaţii. Dacă această comparaţie se face prin intermediul unor indicatori predeterminaţi, rezultatul este un raport valoric între diferitele aspecte ale celor două organizaţii: una „stă mai bine” decât cealaltă la indicatorii b, c, e, iar cealaltă o depăşeşte la indicatorii a şi d. Comparaţia referenţială serveşte foarte bine ca instrument pentru îmbunătăţirea calităţii, mai ales pentru a se identifica soluţiile optime (bunele practici) care apoi să fie preluate de către toţi participanţii.” Ioan Pânzaru, „Asigurarea calităţii în învăţământul superior din ţările Uniunii Europene”, Bucureşti, 2005. Conform sursei indicate mai sus sunt aplicate 5 principii ale benchmarking-ului utilizat în învăţământul superior:

1. Este necesar un set de criterii sau de puncte de referinţă comune, stabilite prin bună înţelegere, pentru a se ajunge la o comparaţie;

2. E nevoie de motivaţie, exprimată printr-un angajament de ameliorare a propriilor practici şi de învăţare, astfel încît partenerul trebuie selectat cu intenţia de a învăţa de la el;

3. Comparaţia referenţială trebuie văzută ca un proces continuu, care durează şi după ce s-au încheiat operaţiunile proiectului, prin implementarea ameliorărilor identificate;

4. Indiferent dacă procesul este iniţiat dinafara sau dinăuntrul instituţiei, este esenţial ca personalul să aibă sentimentul că este responsabilul proiectului (internal ownership) sub toate aspectele, pentru ca să se obţină efectul de învăţare;

5. Dacă ideea de ranking este totuşi unul din rezultatele dorite ale proiectului, trebuie să se cadă de acord asupra unor proceduri transparente care să asigure ierarhizării un caracter pe cît se poate transparent.

IV Ranking – reprezintă ierarhizării instituţiilor de învăţământ superior conform anumitor criterii cantitative. După opinia specialiştilor Hämäläinen, Kristoffersen şi Jessen, un ranking bine făcut trebuie să ţină seama de următoarele principii:

Criteriile de ierarhizare trebuie să se afle în uz în instituţii şi să fie cunoscute de membrii lor dinainte de începutul autoevaluării;

Rezultatele ierarhizării trebuie să fie multicriteriale şi să nu ducă la sancţiuni administrative, sau dacă duc, sancţiunile posibile să fie cunoscute dinainte;

Printre criteriile de ierarhizare trebuie să fie şi date calitative, nu numai cifre, pentru a se crea un climat de cooperare şi a se permite o adevărată evaluare.

Clasamentele de ierarhizare ale instituţiilor de învăţământ superior sunt efectuate atât la nivel local şi regional, cât şi la nivel mondial.

“În plan mondial, printre primele 10 universităţi din lume se află 8 americane (în frunte cu Harvard) şi 2 britanice (Cambridge şi Oxford). Statele Unite se află pe primul loc cu 170 de universităţi, Germania pe locul 2 cu 43 de instituţii, urmate de Marea Britanie (42), Japonia (36), Canada (23), Italia (23), Franţa (22).” Ioan Pânzaru, „Asigurarea calităţii în învăţământul superior din ţările Uniunii Europene”, Bucureşti, 2005.

Studiind literatura de specialitate se conturează următoare opinie referitoare la criteriile utilizate pentru elaborarea ierarhizărilor instituţiilor de învăţământ superior şi evaluarea calităţii instituţiilor de învăţământ superior:

1. Prestigiul instituţiei: În cercurile academice; În rândul candidaţilor la admitere:

Indicatori : - aprecierea calităţii introductorii (input);

24

- caracteristica contingentului de studenţi admişi,- media necesară pentru a fi admis la universitate.2. Calitatea procesului de instruire corelată cu cheltuielile efectuate pe parcursul instruirii:

Indicatori: - asigurarea cu cadre didactice; - calitatea predării; numărul de studenţi într-o grupă;- proporţia: studenţi la un profesor; - cheltuieli pentru necesităţile sociale ale studenţilor; - capacitatea de a păstra contingentul de studenţi; - cheltuieli pentru dotarea bibliotecilor şi asigurarea informaţională computerizată etc.3. Calitatea la absolvire - Perspectivele de angajare în câmpul

muncii. În Schema 2.8 este prezentată o combinare a mai multor principii de evaluare a nivelului

calităţii propuse pentru instituţiile de învăţământ din România, ţară care este şi ea participantă la Procesul de la Bologna şi care implementează activ sistemul managementului calităţii în cadrul instituţiilor învăţământului superior.

Schema 2.8 Practici şi referenţiale posibile pentru evaluarea performanţelor instituţiilor de învăţământ superior din Româniasursa:Nicolae George Drăgulănescu în „Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România”, Bucureşti, 2006.

Evaluarea şi asigurarea calităţii este o preocupare la nivel european a tuturor ţărilor membre la Procesul de la Bologna. Politica Uniunii Europene referitoare la calitate este prezentată prin mai multe acte normative, după cum urmează:

Tabelul 2.2 1998 Declaraţia de la Sorbona Crearea Spaţiului European al

Învăţământului Superior1999 Declaraţia de la Bologna Privind definirea „Spaţiului european al

învăţământului superior”, ce conţine şase obiective, inclusiv un punct referitor la cooperarea europeană pentru asigurarea calităţii în învăţământ

2001 Reuniunea de la Praga Definirea şi implementarea unui sistem

PRACTICI COMUNE(COMMON PRACTICES)

BUNE PRACTICI(GOOD PRACTICES)

CELE MAI BUNE PRACTICI

(BEST PRACTICES)

Nivelul performanţelor

EXCELENT

STANDARD

MINIMAL

Scopul evaluării(referenţiale)

PREMIUL PENTRU CALITATE(modele de excelenţăEFQM , PNAC-MB)

ASIGURAREA CALITĂŢII(ISO 9000:2000)

ACREDITARE(standarde şi proceduri CNEA)

25

naţional de asigurare a calităţii învăţământului superior

2003 Reuniunea de la Berlin „Responsabilitatea primară pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior aparţine fiecărei instituţii”

2005 Reuniunea de la Bergen Recomandări de standarde, ghiduri şi proceduri privind asigurarea calităţii în învăţământul superior

În toate aceste documente ca un fir roşu este problema evaluarea şi asigurării calităţii şi pe parcursul timpului importanţa acestei probleme se majorează. De exemplu în Comunicatul de la Berlin din 2003 se menţionează următoarele: „Calitatea învăţământului superior s-a dovedit a fi elementul central în formarea unui Spaţiu European al Învăţământului Superior. Miniştrii s-au angajat să sprijine dezvoltarea în continuare a asigurării calităţii la nivel instituţional, naţional şi european. Ei au subliniat necesitatea dezvoltării unor criterii şi metodologii armonizate pentru asigurarea calităţii Din acest motiv, ei au ajuns la un acord comun că până în 2005 sistemul naţional de asigurare a calităţii trebuie să includă:

O definire a responsabilităţilor organismelor şi instituţiilor implicate; Evaluarea programelor sau instituţiilor, inclusiv evaluările interne, evaluările

externe, participarea studenţilor şi publicarea rezultatelor; Un sistem de acreditare, certificare sau proceduri comparabile; Participare, co-operare şi operare în reţele la nivel internaţional.”

În anul 2005 Asociaţia Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ENQA) a elaborat „Standardele instituţionale ale asigurării calităţii la nivel universitar” (Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area). Principiile corespunderii acestor standarde se bazează pe politica internă şi cea externă de asigurare a calităţii în cadrul instituţiei de învăţământ.

Politica internă de asigurare a calităţii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior: politica şi proceduri pentru asigurarea calităţii aprobare, monitorizare şi evaluare periodică a programelor de studii şi a diplomelor evaluarea studenţilor asigurarea calităţii personalului didactic resursele de învăţare oferite studenţilor sisteme de date şi informaţii informarea publică

Politica externă de asigurare a calităţii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior: utilizarea procedurilor interne de asigurare a calităţii dezvoltarea proceselor externe de asigurare a calităţii criterii de decizii procese deschise pentru propuneri elaborarea rapoartelor proceduri de control evaluarea periodică analiza sistemului de calitate.

Un rol deosebit în cadrul european în procesul evaluării şi asigurării calităţii îl au reţelele de agenţii pentru asigurarea managementului calităţii. Obiectivul acestor reţele este cunoaşterea la nivel european a metodelor de acreditare şi asigurare a calităţii pentru recunoaşterea calificărilor şi de a facilita mobilitatea în cadrul instituţiilor europene de învăţământ superior

Reţele internaţionale de agenţii pentru asigurarea calităţii (Ioan Pânzaru, „Asigurarea calităţii în învăţământul superior din ţările Uniunii Europene”, Bucureşti, 2005):

26

Reţeaua internaţională a agenţiilor de asigurare a calităţii în învăţământul superior (INQAAHE) - Reţeaua Internaţională a Agenţiilor de Asigurare a Calităţii are ca scop „culegerea şi diseminarea informaţiilor despre teoria şi practica actuale în domeniul evaluării, ameliorării şi menţinerii calităţii în învăţământul superior”. Ea reuneşte peste 150 de organizaţii din 62 de ţări.

Asociaţia Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ENQA) a fost creată la 4 noiembrie 2004 la Frankfurt, ca succesor al Reţelei Europene pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, întemeiată la 29 martie 2000 la recomandarea Consiliului Europei. Evaluarea calităţii unui program de studii sau a unei instituţii de învăţământ superior este reglementată de ENQA, Asociaţia Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, ca trebuind să consiste în patru faze:

- elaborarea unui raport de autoevaluare al echipei pedagogice a programului sau al instituţiei;

- o evaluare externă efectuată de un grup de experţi care poate cuprinde membri studenţi, urmată de o vizită la faţa locului;

- publicarea raportului, conţinând judecăţi de valoare şi recomandări;- o procedură de urmărire care să ateste punerea în practică a măsurilor- recomandate în raport pentru ameliorarea programului de studii sau a instituţiei.

Reţeaua Nordică pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (NOQA) a fost creată în 1992 de către organismele de profil din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia. În anul 2003 a devenit un organism oficial.

Reţeaua Agenţiilor de Asigurarea a Calităţii din Învăţământul Superior din Europa Centrală şi Orientală a fost întemeiată la Cracovia în 2001 şi a căpătat statut oficial în anul următor, la Viena. Ea are 18 membri din Albania, Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia, Macedonia, Polonia, Federaţia Rusă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, România, şi Bavaria/Germania (ACQUIN).

Reţeaua D-A-CH a fost creată în iulie 2003 pentru a pregăti recunoaşterea reciprocă a deciziilor de acreditare luate de Consiliul Austriac de Acreditare (ÖAR), Consiliul German de Acreditare (Akkreditierungsrat) şi Centrul pentru Acreditare şi Asigurarea Calităţii al Universităţilor Elveţiene.

Consorţiul European pentru Acreditare ECA a fost constituit la Córdoba în noiembrie 2003 cu scopul de a asigura recunoaşterea reciprocă a acreditărilor între ţările membre până în 2007. Membrii organizaţiei sunt:

- Consiliul Austriac pentru Acreditare, Austria- Fachhochschulrat, Austria- Consiliul de Acreditare, Germania- Agenţia Centrală de Evaluare şi Acreditare (ZEvA), Germania- Fundaţia pentru Acreditarea Internaţională a Administrării Afacerilor (FIBAA),

Germania- Institutul pentru Acreditare, Certificare şi Asigurarea Calităţii (ACQUIN), Germania- Agenţia pentru Asigurarea Calităţii prin Acreditarea Programelor de Studii (AQAS),

Germania- Consiliul pentru Diplomele de Învăţământ Superior şi Formare (HETAC), Irlanda- Organizaţia de Acreditare Olandeză-flamandă (NVAO i.o), Olanda şi Belgia (Flandra)- Organismul Naţional pentru Calitate şi Evaluare (NOKUT), Norvegia- Agenţia Naţională pentru Evaluarea Calităţii şi Acreditare (ANECA), Spania- Organismul pentru Acreditarea şi Asigurarea Calităţii în Şcolile Superioare din Elveţia

(OAQ), Elveţia.

27

3 Evoluţia nivelului calităţii învăţământului superior în Republica Moldova

Pentru a face o analiza cât mai coerentă a nivelului calităţii instruirii în cadrul învăţământului superior este necesară o retrospectivă a acestui domeniu. Acest studiu are ca obiectiv definirea punctelor tari, pentru a le fortifica, şi a punctelor slabe, pentru a le restructura sau lichida.

Tabelul 3.1Puncte tari Puncte slabe tradiţiile şi experienţa instituţiilor creşterea nivelului concurenţei tendinţele pozitive în modernizarea

învăţământului superior deschiderea instituţiilor către

colaborările atât interne, cât şi cele externe

tendinţele pozitive de participare în proiecte internaţionale de cooperare, cercetare şi mobilitate

cadrul legal necesită perfecţionare rigiditatea şi conservatismul moştenite din

sistemul de învăţământ anterior nivelul jos de finanţare învechirea bazei-tehnico materiale posibilităţi insuficiente în domeniul cercetării şi

inovaţiilor expansiunea învăţământului superior scăderea nivelului calităţii instruirii plecarea cadrelor didactice şi îmbătrânirea

corpului profesoral rigiditatea faţă de piaţa forţei de muncă cooperarea slabă dintre stat, antreprenoriat şi

instituţiile învăţământului superior

Pe parcursul a aproximativ 10 ani au avut loc modificări semnificative în domeniul învăţământului superior. În primul rând în anul 1995 a fost adoptată „Legea învăţământului”, care punea bazele învăţământului naţional, inclusiv şi a învăţământului superior. Altă modificare majoră a fost „liberalizarea” pieţei educaţionale, ceea ce prevedea că învăţământul nu este numai prerogativa statului. Acest fapt a permis crearea nenumăratelor instituţii private, care aveau drept scop „câştigul de moment” şi nici de cum nu ţineau cont de cerinţele faţă de instituţiile superioare şi nu erau orientate spre necesităţile studenţilor. Nu puţine au fost cazurile când instituţiile private nu făceau faţă cerinţelor şi li s-a retras licenţa sau nu au fost acreditate. În aceste cazuri au avut de suferit mai multe categorii. În primul rând, studenţii, ce studiau în cadrul acestor instituţii, au fost nevoiţi să se transfere la alte instituţii acreditate, lichidând diferenţele din programul de studii. Cea mai dificilă a fost situaţia pentru absolvenţi, care după ce au „beneficiat” de serviciile educaţionale ale instituţiilor neacreditate, au fost puşi în situaţia să susţină examenele şi teza de licenţă în cadrul altor instituţii acreditate. Altă categorie care a fost influenţată de procesul lichidării instituţiilor neacreditate au fost pedagogii, care au rămas fără locuri de lucru, ştiind cât este de dificilă găsirea unui loc de muncă, reieşind din situaţia deficitară a locurilor vacante. În prezent, după cum este menţionat de majoritate specialiştilor în domeniu, are loc concentrarea pe piaţa educaţională. Actualmente în Republica Moldova activează în majoritatea cazurilor universităţile de stat, aproximativ două treimi, şi universităţile private care s-au afirmat pe parcursul timpului. Această situaţie s-a creat din mai multe motive:

Creşterea cerinţelor faţă de calitatea instruirii, atât ca o condiţie a Procesului de la Bologna, cât şi ca o cerinţă din partea angajatorilor;

Creşterea concurenţei pe piaţa educaţională, aceeaşi specialitate este studiată în cadrul mai multor instituţii;

28

Guvernul a limitat intrarea pe piaţa educaţională, prin modificarea „Legii învăţământului” din anul 1995, unde una din condiţiile creării unei instituţii private de învăţământ superior este deţinerea capitalului statutar în valoare de un milion de lei;

Orientarea candidaţilor şi părinţilor spre învăţământul de stat, considerat mai stabil şi cu un grad înalt de recunoaştere a diplomelor de către angajatori;

Consolidarea pieţei educaţionale şi trierea instituţiilor de învăţământ superior este un proces normal şi benefic în cadrul concurenţei sănătoase. În urma aşa modificări studenţii şi candidaţii la studii nu au decât de câştigat, deoarece vor rămâne să activeze numai instituţiile care sunt capabile să asigure nivelul necesar al calităţii şi pot face faţă concurenţei. După evoluţia din ultima perioadă se poate observa, că doritorii să-şi continue studiile la instituţiile de învăţământ superior sunt mai maturi şi pragmatici în alegerea instituţiei. În prezent candidaţii la studii se conduc de câţiva factori importanţi în procesul alegerii:

tradiţia şi experienţa instituţiei; imaginea ei - creată de mas-media; persoane remarcabile care au studiat la această

instituţie; şi alţi absolvenţi ai ei; infrastructura, baza tehnică şi didactico-materială; facilităţile de studiu în cadrul instituţiei; gradul recunoaşterii diplomelor şi posibilitatea angajării în câmpul muncii.

2428

38

43

47 4745

40

35 35

13 13 13 14 15 16 17 17 18 18

9

15

2326

28 2724

1917 17

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1996-1997

1997-1998

1998-1999

1999-2000

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

an de studiu

unit.

total de stat private

Schema 3.1 Dinamica numărului de instituţii universitare sursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Instituţiile private au careva priorităţi faţă de cele de stat, deoarece ele sunt mai flexibile la schimbări, nu au moştenit birocratismul sistemului sovietic de studii, au o infrastructură şi bază materialo-didactică nouă, au o autonomie mai mare, inclusiv cea a finanţării. Însă nu toate instituţiile private de învăţământ superior din Republica Moldova conştientizează faptul că oferirea serviciilor educaţionale înaintează faţă de prestator cerinţe majore şi investiţii substanţiale. Această situaţie se datorează specificului învăţământului superior, care este indispensabil de cercetări ştiinţifice şi inovaţii. Din acest motiv în ultima perioada s-a redus numărul instituţiilor private, deoarece nu făceau faţă acestor cerinţe şi nu au rezistat concurenţei.

Pe parcursul a aproximativ 10 ani numărul studenţilor s-a dublat, dar acest indicator s-a majorat în favoarea instituţiilor de stat, cu toate că ponderea instituţiilor private este aproximativ

29

50% din numărul total de instituţii. Utilizând datele oferite de Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului şi Biroul Naţional de Statistica referitoare la dinamica numărului de instituţii superioare şi a numărului de studenţi se poate determina media numărului de studenţi ce îşi fac studiile în cadrul instituţiilor de stat şi la cele private. Este impresionant faptul că în instituţiile private, potrivit datelor Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, studiază în medie de la aproximativ 1000 de studenţi până la câteva zeci de studenţi, faţă de instituţiile de sta unde studiază în medie aproximativ 5000 de studenţi.

4758 51975801

418839713962

431945574318

3990

341306250175147141166198288

443

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1996-1997

1997-1998

1998-1999

1999-2000

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

an de studiu

pers

.

Instituţii de stat Instituţii private

Schema 3.2 Media numărului de studenţi pe categorii de instituţii universitare

Creşterea numărului de studenţi a adus la aşa fenomen ca expansiunea învăţământului superior. Acest proces este înregistrat nu numai în Moldova, dar şi în celelalte state ale lumii şi se datorează politicii sociale ale Guvernelor. În majoritatea cazurilor, acest fapt este considerat negativ pentru învăţământul superior. Într-adevăr atunci când ritmul de creştere a expansiunii învăţământul superior depăşeşte creşterea nivelului calităţii, aşa situaţie este în detrimentul calităţii studiilor superioare. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova, au existat cazuri când la unele specialităţi au fost înmatriculaţi candidaţi cu media de aproximativ de la 5,00 până la 6,50 în Diploma de Bacalaureat. De sigur, pentru instruirea astfel de candidaţi sunt necesare eforturi suplimentare din ambele părţi şi nu este sigur că va fi obţinut rezultatul scontat.

Însă nu neapărat expansiunea studiilor superioare este un fenomen negativ. În prezent cerinţele faţă de cunoştinţele angajaţilor este în permanentă creştere, cu cât gradul de instruire a populaţiei este mai înalt, cu atât şi societatea se află la un nivel mai înalt de dezvoltare. În calitate de exemplu poate fi menţionată societatea japoneză, unde 98% din populaţie au studii superioare şi concomitent nivelul calităţii procesului de studii este recunoscut pe plan intenţional.

30

162 180

238262

288

351

217199 212

318

0

50

100

150

200

250

300

350

400

1996-1997

1997-1998

1998-1999

1999-2000

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

an de studiu

pers

.

Schema 3.3 Numărul de studenţi la 10 mii de locuitorisursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Conform datelor Biroul Naţional de Statistică din Republica Moldova, în prezent ponderea persoanelor cu studii generale şi superioare este de 86,6% în totalul populaţiei cu vârsta peste 15 ani, în comparaţie cu anul 1989 când această pondere era de 75,5%. De asemeni la raportul numărul de studenţi la 10 mii de locuitor Republica Moldova se află în rând cu cele mai dezvoltate ţări Germania (219), Japonia (210). Însă nu numai factorul cantitativ ar trebui să valoreze pentru învăţământul superior din Moldova, dar este necesar de pus accentul pe şi pe cel calitativ.

Probabil cea mai mare dificultate al învăţământului superior din Republica Moldova este finanţarea insuficientă, care are nenumărate consecinţe negative. Nivelul slab al finanţării nu permite instituţiilor să-şi reînnoiască infrastructura şi baza tehnică şi didactico-materială, să investească în cercetare şi să implementeze inovaţii în procesul de învăţământ, limitează posibilitatea de mobilitate a cadrelor didactice şi a studenţilor, întârzie reformele şi modernizarea învăţământului superior la nivel naţional şi instituţional. Din lipsa resurselor financiare este direct afectat şi procesul de implementare a sistemului managementului calităţii în cadrul instituţiilor superioare, deoarece acest proces presupune costuri aferente substanţiale. În „Legea învăţământului” adoptată în anul 1995 în art. 61 era prevăzut plafonul minim de finanţare a procesului de învăţământ – nu mai puţin de 7% din PIB. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, pentru perioada anilor 2002-2004 investiţiile în învăţământ erau la nivel de 5,4-5,5% din PIB. Iar ponderea cheltuielilor pentru învăţământ în totalul cheltuielilor bugetului consolidat a cunoscut o creştere după perioada de criză din anul 1998 în economia naţională, aceste date sunt prezentate mai jos în Tabelul 3.2. În anul 2004 Federaţia Rusă a investit în educaţie – 4,4% din PIB, Estonia – 7,5% din PIB, Lituania – 6,4% din PIB, Georgia - 9% din PIB. Atunci când se stipulează cu aşa informaţie cum ar fi indicatorul mediu mondial de 5% din PIB investiţii în domeniul educaţiei sau că în anul 2004 Japonia a investit pentru educaţia numai 3,5% din PIB, în primul rând ar trebui de rectificat, că această comparaţie procentuală este absolut incorectă. Este necesar de ţinut cont de valoarea Produselor Interne Brute în valori băneşti a fiecărui stat, ori valoarea Produsului Intern Brut al Republicii Moldova este incomparabil cu cel al Japoniei sau al ţărilor Europene. Pentru anul 2007 Parlamentul European preconizează o creşterea a investiţiilor în „învăţământul de-a lungul întregii vieţi” cu aproximativ 800 milioane Euro. În situaţia când învăţământul este declarat o prioritate de stat, în noul proiect al „Legii învăţământului superior” în art. 52 este planificată micşorarea plafonului minim de investiţii în educaţie până la 3% din valoarea bugetului de stat.

Tabelul 3.2 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

31

Indicatorul Total cheltuieli în bugetul consolidat, mln lei

3608,4 3027,1 3495,3 4268,8 4325,8 5194,1 6177,5 7390,1

Cheltuieli pentru învăţământ, mln lei

889,7 641 574,5 718,7 923,4 1240,1 1498,3 1727

Ponderea cheltuielilor pentru învăţământ, %

24,7 21,2 16,4 16,8 21,3 23,9 24,3 23,4

sursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Acordarea facilităţilor fiscale este o măsură binevenită pentru instituţiile superioare, în aşa mod instituţiile vor dispune de mijloace suplimentare pentru a investi în modernizarea procesului de învăţământ şi îmbunătăţirea condiţiilor de studii. În art. 51 punctul (c) al proiectului „Legii învăţământului superior” se declară că instituţiilor universitare, care investesc mijloace în dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi didactice, li se vor acorda înlesniri fiscale. Însă, concomitent în art. 52 punctul (5) este prevăzut ca instituţiile de învăţământ superior publice şi private să fie scutite de plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi. Ori din punct de vedere economic şi juridic este imposibil sa-i oferi înlesniri fiscale celui pe care deja l-ai scutit de plata impozitelor. Ar fi mai eficient, într-adevăr instituţiile universitare să fie scutite de plata impozitelor, mai ales că în legislaţie aceste instituţii sunt considerate necomerciale, şi de oferi facilităţi fiscale antreprenorilor care investesc în învăţământul superior. O cooperare mai intensă ar fi benefică pentru stat, învăţământul superior şi antreprenori. Obiectivul strategic al acestei cooperări ar fi transferul de experienţe şi de tehnologie, adaptarea mai eficientă a învăţământului superior la cerinţele pieţei forţei de muncă.

3.1 Reuşita studenţilor şi rezultatele susţinerii sesiunilor

- Analiza structurală a studenţilor după media susţinerii sesiuniiMajoritatea specialiştilor în domeniul învăţământului superior afirmă unanim că un factor

primordial al procesului de asigurare al calităţii sunt studenţii, ei sunt cei care beneficiază de serviciile educaţionale prestate de instituţii, dar concomitent ei sunt implicaţi direct în asigurarea calităţii.

Cum a fost menţionat mai sus în ultimii ani a avut loc o creştere masivă a numărului de studenţi, Schema 3.4, fapt ce nu a coincis întotdeauna cu creşterea nivelului pregătirii candidaţilor la studii. Această dinamică de creştere a fost influenţată de mai mulţi factori sociali: dorinţa de obţine o stare materială mai bună, de avea un loc de muncă mai prestigios şi mai bine plătit. În primul rând s-a schimbat mentalitatea societăţii de azi faţă de cea care era aproximativ 10 ani în urmă, iar cei mai predispuşi spre nouă şi tranziţii sunt tinerii.

32

5833265596

72729 77312 7906986414

95039104029

114552126132

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

1996-1997

1997-1998

1998-1999

1999-2000

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

an de studiu

pers

.

Schema 3.4 Dinamica numărului de studenţisursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Alt factor ce adus la creşterea numărului de studenţi, în deosebi celor care îşi fac studiile în bază de contract a fost plecarea părinţilor la muncă peste hotare, fapt ce permis acumularea de capital pentru a investi în studiile generaţiei tinere. Aproximativ 80% din totalul studenţilor îşi fac studiile în bază de contract, indiferent la instituţii de stat sau private. Prin majorarea numărului de contractieri instituţiile învăţământului superior au încercat să amelioreze baza materială şi didactico-ştiinţifică. Însă odată cu aplicarea acestei metode au apărut şi diferiţi factori negativi, care au influenţat direct nivelul calităţii procesului de învăţare. Nu este o axiomă faptul că cel care are posibilitate să-şi achite taxa pentru studii posedă şi cunoştinţele necesare pentru învăţământul superior. S-a creat o părere eronată prin rândurile studenţilor, deoarece ei achită taxele pentru studii, atunci cadrele didactice „sunt obligate” să-i evalueze pozitiv, fără a înainta cerinţe faţă de cunoştinţele studenţilor; şi oricum contractierii vor susţine sesiunea, ei nu vor fi exmatriculaţi. În acest caz apare o presiune asupra administraţiei facultăţii şi a cadrelor didactice de a majora artificial rezultatele evaluării studenţilor, deoarece cea mai substanţială sursă de finanţare a instituţiilor este bazată pe taxele de studii. Cu cât suma contractului pentru studii este mai majorată, cu atât mai frecvent apare această situaţie. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică şi Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului, mărimea taxelor pentru studii este cuprinsă între 2000 lei până la 7000 lei.

33

43%34%

28% 25% 24%

57%66%

72% 75% 76%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006

an de studiula buget în bază de contract

Schema 3.5 Ponderea studenţilor pe categorii de finanţaresursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

4857

6672 75 76

100 100 97 95 96 98

0

20

40

60

80

100

120

2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006

an de studiu

%

instituţii de stat instituţii private

Schema 3.6 Ponderea studenţilor în bază de contract pe categorii de instituţiisursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Mărimea taxelor pentru studii depinde da aşa factori ca şi costurile necesare pentru instruirea la o anumită specialitate, baza didactico-materială utilizată pe parcursul procesului de instruire, dar de asemeni şi nivelul de solicitare din partea candidaţilor. Cele mai prestigioase specialităţi sunt considerate de către candidaţii la studii ştiinţele economice şi dreptul, din această cauză cel mai mare aflux de cereri sunt depuse anume pentru aceste specialităţi.

34

39,443,1

59,7

68,274,9 76,9

81,1

91,0

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

100,0

Agricultură Medicină Educaţie Ştiinţeumanitare şi

arte

Ştiinţe Inginerie,tehnologii deprelucrare,

arhitectură şiconstrucţii

Servicii Ştiinţeeconomice,sociale şi

drept

%

Schema 3.7 Ponderea studenţilor în bază de contract pe domenii de specializaresursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Alt factor care influenţează negativ nivelul calităţii în cadrul învăţământului superior este discrepanţa dintre acesta şi învăţământul pre-universitar. Dacă doi ani până acum candidaţii doritori să-şi continue studiile în cadrul instituţiilor universitate erau admişi pe baza a mai multe criterii - în baza diplomei de şcoală medie generală sau diplomă de Bacalaureat şi în baza examenelor de admitere la instituţia respectivă. În prezent concursul de admitere se bazează pe media din diploma de Bacalaureat, media pe parcursul anilor de studiu la liceu şi media la obiectele de specialitate. Într-adevăr accesată metodă a facilitat lucrul organizatoric al comisiilor de admitere şi a eliminat stresul candidaţilor. Această metodă de admitere a candidaţilor a eliminat filtrul de intrare la instituţiile superioare, lăsând evaluarea candidaţilor la discreţia învăţământului pre-universitar. Însă în acest caz candidaţii sunt cointeresaţi să-şi mărească mediile în cadrul anilor de studii la liceu sau şcoală, şi nu de puţine ori prin metode “incorecte”. Drept exemplu poate servi media unui candidat, care anul curent şi-a depus actele la comisia de admitere în cadrul unei instituţii superioare. Pe parcursul anilor de studii media obţinută la liceu era de 6,50, iar media examenelor de Bacalaureat era de 8,50. Astfel de exemple pun la îndoială nivelul cunoştinţelor al absolvenţilor învăţământului pre-universitar. În cadrul unor specialităţi, cum ar fi profilului real, inclusiv fizica, chimia, biologia, matematica, numărul doritorilor este limitat, chiar şi pentru locurile la buget. Însă pentru a completa şi a forma grupe academice sunt admişi la studii candidaţi cu medii mai joase decât 7,00-6,50, mai ales asemenea situaţie se observă în rândurile candidaţilor din mediul rural. De asemeni referitor la nivelul cunoştinţelor absolvenţilor şcolilor generale din mediu rural, absolut toţi participanţii din cadrul învăţământul universitar sunt de acord că acest nivel lasă mult de dorit. Chiar dacă aceşti candidaţi studiază un an de pregătire în cadrul universităţilor şi la dorinţă pot susţine examenele de Bacalaureat, această pregătire nu elimină deficitul de cunoştinţe. Nici nu este de mirară această stare de lucruri cunoscând situaţia din învăţământ. În majoritatea localităţilor rurale există un deficit drastic de cadre pedagogice în şcoli, mai ales lipsesc tineri specialişti, datorită salariului mic şi condiţiilor complicate de activitate. Nu de puţine ori un pedagog comasează predarea a mai

35

multor obiecte, ce nu sunt din domenii înrudite, situaţie ce scade definitiv nivelul calităţii predării. Nu întâmplător a fost iniţiat proiectul “Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova” al Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului cu suportul Agenţiei de Dezvoltare a Băncii Mondiale. Acest proiect are ca obiectiv ameliorarea calităţii în şcolile din mediul rural, accentul punându-se pe dotarea cabinetelor şcolare, asistenţă tehnică, instruire, etc. Alte cauze care scad nivelul cunoştinţelor absolvenţilor învăţământului pre-universitar sunt programul de studiu supraîncărcat cu multe obiecte obligatorii, oboseala elevilor şi dispariţia interesului pentru învăţătură, convingerea că notele se pot obţine şi pe alte căi care nu necesită eforturi intelectuale, etc. Toate aceste motive aduc la „neînvăţarea” cronică din partea elevilor, fapt acre continuă şi în auditoriile universitare. În majoritatea cazurilor, studenţii din Republica Moldova nu conştientizează necesitatea lucrului individual, orele suplimentare de lucru cu materiale didactice şi informaţia primită la prelegeri. Lipseşte în proporţii mari motivaţia de lucrul individual şi în multe cazuri interesul pentru studii. Este necesară un volum de muncă enormă din partea statului, din partea administraţiilor instituţiilor universitare şi a cadrelor didactice, de a schimba această mentalitate a studenţilor şi de ai motiva pentru o muncă individuală asiduă şi de ai direcţiona spre performanţe. Pe parcursul a mai mulţi ani de experienţă didactică se mai pot sintetiza şi alţi factori care au drept consecinţe acest fenomen negativ:

1. Una din principalele probleme sociale este plecarea părinţilor peste hotare, la vârste când tinerii au nevoie de un sprijin şi control. Există mii de cazuri când părinţii plecaţi investesc banii în studiile copiilor săi, însă lipseşte desăvârşit posibilitatea controlului. Adolescenţii ne fiind restrânşi de responsabilităţi şi obligaţii, nu fac efortul măcar de a asista la prelegeri şi seminare. Cred că administraţiile instituţiilor şi facultăţilor cunosc aşa situaţii, când odată în câţiva ani părinţii reuşesc să ajungă la instituţia unde studiază generaţia tânără, şi sunt puşi în faţa faptului că copiii lor au fost exmatriculaţi de câteva semestre din cauza neachitării contractului, restanţelor sau lipsurilor.

2. Altă situaţie este dorinţa de a câştiga imediat venituri mari. Există şi cazuri fericite când studenţii îmbină eficient serviciul şi studiile, fiind mai organizaţi şi responsabili. Însă de multe ori serviciul este ales în detrimentul studiilor, şi atunci nu mai sunt frecventate cursurile, dar mai ales orele de laborator. Această situaţie dese ori iniţiază conflicte dintre cadrele didactice şi studenţi.

3. Un mare procent al generaţiei tinere nu are drept prioritate studiile şi munca, dar distracţia. Acest fenomen se întâlneşte şi în majoritatea ţărilor occidentale şi a fost denumit de către pedagogii europeni ca „Dolce Vita”. Atât timpul liber, cât şi cel destinat pentru studii este utilizat pentru frecventarea teraselor, care s-au deschis „ca ciupercile după ploaie” în jurul blocurilor instituţiilor de învăţământ superior, sau frecventarea discotecilor şi cluburilor de noapte, afacerile cărora prosperă. Capacitatea de lucru şi interesul pentru învăţătură al studenţilor este invers proporţional cu timpul petrecut pentru distracţii.

4. O altă categorie de studenţi, care nu manifestă interes pentru studii, sunt acei care au deja locuri de muncă stabilite pentru ei şi „bine remunerate”, care îi aşteaptă numai să obţină diploma de licenţă. Astfel de studenţi sunt cointeresaţi de însăşi diploma de absolvire a instituţiei şi nu de cunoştinţele care pot fi obţinute la universitate, fiind siguri de „viitorul profesional”.

5. Unii studenţii, care vin cu o pregătire slabă la instituţiile de învăţământ superior, consideră că nu are rost de a rezolva situaţia şi nu depun eforturi suplimentare pentru a atinge nivelul minim necesar de cunoştinţe, de oarece oricum nu îşi vor găsi un loc de muncă şi chiar dacă vor obţine diploma de licenţă, ei vor fi nevoiţi să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă.

Cei mai motivaţi studenţi pentru studii sunt studenţii care înţeleg şi conştientizează că viitorul lor depinde numai de ei şi investirea în cunoştinţe este investirea în viitorul său. O categorie dintre aceşti studenţi pot fi menţionaţi acei, cărora angajatorul prezent sau potenţial le

36

achită taxele de studii. Simţind responsabilitatea faţă de creditor ei sunt motivaţi spre performanţe şi „luptă” pentru succesele sale.

Astfel de motivare este extrem de necesară pentru studenţi, mai ales odată cu aderarea la Procesul de la Bologna. Acest Proces prevede măsuri semnificative:

Planificarea numărului de ore pentru lucrul individual al studentului, pregătirea lucrărilor individuale, studierea literaturii, căutarea informaţiei suplimenatre;

Concentrarea programului de studiu în 3-4 ani, ceea ce presupune un ritm mai intens de lucru şi din partea studenţilor;

Modificarea metodelor de evaluare, unde la calcularea notei finale la examen se ţine cont de ponderea prestaţiei studentului pe parcursul studentului (frecvenţa, reuşita curentă, referate, lucrări de laborator, atestări, lucrări individuale, etc.);

Modificarea procedurii de examinare, dacă până în prezent în cadrul sesiunii erau prevăzute în medie 3-5 examene şi 3-4 colocvii, acum în structura sesiunii sunt prevăzute aproximativ 7 examene ca formă de evaluare cu interval între ele de 3 zile, fiind un regim destul de complicat pentru studenţi şi va necesita o pregătire serioasă pe parcursul întregului semestru.

La majoritatea instituţiilor superioare are loc un proces natural de triere a studenţilor. După I şi a II sesiune studenţii care nu fac faţă pleacă sau în cel mai bun caz se transferă la fără frecvenţă şi rămân acei care au intenţia de a studia şi de a obţine diploma de licenţă. Iar în anii superiori de studiu se majorează considerabil ponderea studenţilor care susţin sesiunea. În primii ani de studiu studenţii începători au nevoie de o perioadă de adaptare la cerinţele faţă de cunoştinţele lor în cadrul universităţilor, la procesul de învăţământ şi structura lui în cadrul instituţiilor superioare.

Luând ca exemplu de studiu a reuşitei studenţilor două dintre cele mai mari instituţii de învăţământ superior – Universitatea Tehnică din Moldova şi Universitatea Pedagogica de Stat "Ion Creanga", putem analiza următoarele tendinţe. În cadrul Universităţii Tehnice din Moldova reuşita la primele sesiuni este de 30-50% având o tendinţă de creştere pentru anii superiori de studiu. La specialităţile economice din cadrul UTM ponderea reuşitei la sesiune este mai mare decât la cele inginereşti. Acest fapt se poate explica prin complexitatea domeniului ingineresc faţă de alte domenii. Pe parcursul anilor de studii procentul studenţilor exmatriculaţi variază de la 30-40%, ponderea medie a absolvenţilor în cadrul Universităţii Tehnice din Moldova fiind 60%, fapt ce corespunde cu indicele mediu internaţional la specialităţile inginereşti. În cadrul Universitatea Pedagogica de Stat "Ion Creanga" reuşite studenţilor la sesiune este mai înaltă datorită obiectelor de studiu din cadrul ştiinţelor umanitare . De exemplu, la specialitatea Arte Plastice şi Design reuşita la sesiune este de 78,8%, iar la Filologie, Limbi şi Literaturi Străine reuşita este de 58%. Ponderea studenţilor exmatriculaţi pe parcursul anilor de studii variază între 8-10%. Indiferent de instituţia superioară de învăţământ cauzele exmatriculărilor sunt pregătirea slabă din liceu sau şcoală, lipsurile şi restanţele. După cum a fost menţionat mai sus numărul studenţilor ce-şi fac studiile la instituţiile superioare de învăţământ s-a majorat şi acest fapt s-a datorat dinamicii pozitive a numărului de studenţi înmatriculaţi, care se majora în fiecare an de studiu. De asemeni a avut în medie o tendinţă pozitivă de creştere şi numărul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior. Dacă ne bazăm pe faptul că majoritatea celor înmatriculaţi sunt absolvenţi ai liceelor şi colegiilor şi deţin diplomă de Bacalaureat, se poate determina raportul celor înmatriculaţi faţă de cei absolvenţi după 4 ani de studii în cadrul instituţiilor superioare de învăţământ. În anul de studiu 2000/2001 au fost înmatriculaţi 18436 de studenţi, iar peste 4 ani de studii în anul 2003/2004 au absolvit 15296 de studenţi, ponderea absolvenţilor fiind de 83%. Diferită este situaţia pentru următoarea promoţie. În anul 2001/2002 au fost înmatriculaţi 24731 de candidaţi şi au absolvit în anul de studiu 2004/2005 un număr de 15330 de studenţi, ponderea absolvenţilor scăzând până la 62%. Este necesar studiu ratei absolvenţilor pe parcursul următorilor ani şi de analizat cauzele micşorării ponderii absolvenţilor.

37

18436

2473128086

3015031896

34553

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

an de studiu

pers

.

Schema 3.8 Dinamica numărului de studenţi înmatriculaţisursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

6985 7085 7732

9547

12248 12496

1453115296 15530

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

1996-1997

1997-1998

1998-1999

1999-2000

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

an de studiu

pers

.

Schema 3.9 Dinamica numărului de absolvenţisursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

- Gradul de implicare a studenţilor în proiecte ştiinţifice şi de cercetare Una dintre cele mai efective metode de motivare a studenţilor spre performanţe este atragerea

implicarea lor directă în proiecte de cercetare, participarea la conferinţe, participarea la programele de mobilitate pentru studenţi.

38

În majoritatea ţărilor dezvoltate centrele de cercetare ştiinţifică sunt concentrate la instituţiile învăţămîntului superior, unde sunt implicaţi atât cadrele didactice şi doctoranzii, cât şi studenţii. În Franţa 40000 de profesori activează în domeniul didactic şi sunt responsabili şi de activitatea de cercetare ştiinţifică. Iar în două dintre cele mai importante centre de cercetare ştiinţifică CNRS şi INSERM activează numai 12000 de cercetători.

În cadrul Universităţii Tehnice din Moldova au fost antrenaţi în proiecte de cercetare în anul 2005 – 24 de studenţi, iar în anul 2006 – 19 studenţi. De asemeni în cadrul UTM în total sunt antrenaţi cercetare ştiinţifică – 617 studenţi, au fost elaborate 232 proiecte de diplomă cu elemente de cercetare, au fost organizate 34 de prezentări la expoziţii şi obţinute 13 premii speciale, sunt deţinute 19 brevete de invenţii. Tot la această instituţie au fost create mai multe centre de cercetare ştiinţifică unde sunt implicaţi atât şi doctornazi, cât şi studenţi în proiecte de cercetare. De exemplu, aşa un centru este Centrul de Creativitate tehnică, care are următoarele obiective : propagarea tehnologiilor de brevetare în rândurile studenţilor; Formarea şi dezvoltarea continuă a unei baze de date privind brevetele de invenţii pe domenii; Utilizarea creativităţii tehnice în procesul de pregătire a inginerilor; Utilizarea tehnologiilor şi softurilor performante în creativitatea tehnică; Formarea şi dezvoltarea la studenţi a unei atitudini creative faţă de orice obiect studiat şi problemă abordată.

În cadrul Academiei de Studii Economice a fost iniţiat un proiect de implicare a studenţilor în activitatea de afaceri prin intermediul Centrului de Plasament şi Relaţii cu Agenţii Economici. Acelaşi obiectiv de atragere a studenţilor şi tinerilor cadre didactice şi iniţierea lor în activitatea de afaceri îl are Centrul „Prometheus”, organizat ca o subdiviziune a Universităţii de Stat din Moldova.

În cadrul zilei informative "Programe şi burse 2006-2007 pentru tineri cercetători" organizată în cadrul Universitatea de Stat din Moldova în data de 21 februarie 2006 a fost anunţat concursul de burse 2006-2007 pentru tinerii cercetători oferite de către Federaţia Mondiala a Savanţilor şi au fost prezentate programele Asociaţiei de Cercetare si Dezvoltare din Republica Moldova (MRDA) şi Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Intelectuale (AGEPI) destinate tinerilor cercetători.

În data de 1 septembrie 2006 va fi iniţiat proiectul "O înţelegere globala" având ca parteneri Universitatea de Stat din Moldova şi Universitatea din Carolina de Nord, SUA. Obiectivul acestui proiect este cooperarea on-line dintre cadre didactice şi studenţi din Moldova şi SUA. Pe parcursul unui semestru săptămânal câte 90 de minute grupe de câte 14-16 studenţi vor asculta prelegeri şi vor comunica despre probleme ce îi preocupă. Dup absolvirea acestui semestru studenţi participanţi vor acumula un număr de 31 de credite, care vor fi incluse în programul de studiu.

Există deja o tradiţie ca la instituţii de învăţământ superior cu o experienţă bogată, cum ar fi Universitatea Tehnică din Moldova, Academia de Studii economice, Universitatea de Stat al Moldovei, să fie organizate cel puţin o dată pe an conferinţe pentru studenţi, în cadrul cărora sunt prezentate lucrările atât în limba română, cât şi în limbi străine.

Spre regret, instituţiile de învăţământ superior nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a achita taxele necesare pentru programele de mobilitate şi schimbul de studenţi. Doritorii de a participa la programele de schimb apelează la organizaţiile internaţionale care organizează concursuri pentru bursele de mobilitate. Desigur, locurile sunt limitate şi în acest caz are posibilitatea de a participa la programe de schimb un număr restrâns de studenţi.

Anual circa 50 studenţi de la Universitate Pedagogică de Stat „Ion Creangă” îşi fac studiile în cadrul diferitor instituţii de peste hotare, din Germania, Franţa, SUA, Marea Britanie şi alte state. Şi la unele specialităţi a fost deschisă a doua specializare – Limba străină. De asemeni în cadrul mai multor instituţii au fost deschise filiere francofone oferindu-le studenţilor participanţi să studieze diferite obiecte de specialitate în limba franceză. Este un fapt recunoscut, că un specialist înalt calificate necesită cunoaşterea limbilor străine. Însă trebuie de pus accentul pe studierea limbilor străine în domeniul de specializării, nu numai limba uzuală. De aceea ar fi binevenite crearea câtor mai multe grupe de studiere a limbilor străine indiferent de domeniu şi

39

nu numai în cadrul primilor ani de studii la universitate, dar până la obţinerea diplomei de licenţă. În prezent Republica Moldova în majoritatea cazurilor este o ţară importatoare de inovaţii ştiinţifice şi faptul că orice domeniul de studiu şi activitate este în permanentă schimbare, impune orice specialist calificat să cunoască o limbă străină de uz intenţional anume în domeniul său de activitate. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică ponderea studenţilor din Moldova care studiază în grupele cu predare în limbi străine nu depăşeşte 4-5% pe parcursul a aproximativ 5 ani, ceea ce este un indicator destul de mic, în cazul când vrem să intensificăm cooperarea şi participarea Republicii Moldova în proiectele de mobilitate.

Tabelul 3.3Persoane Ponderea, %2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

Total 86414 95039 104029 114552 100 100 100 100Română 55840 61475 66403 74800 64,6 64,7 63,8 65,3Rusă 26203 29197 32813 35292 30,3 30,7 31,5 30,8Engleză 2224 2021 2357 2574 2,6 2,1 2,3 2,2Franceză 1226 1501 2008 1464 1,4 1,6 1,9 1,3Germană 244 279 206 187 0,3 0,3 0,2 0,2alte 677 566 242 235 0,8 0,3 0,3 0,2sursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

- Ponderea studenţilor ce-şi continuă studiile post-universitare

Pentru studiile de masterat sunt prevăzute locuri de studii ce revin la 10% din totalul numărului de absolvenţi. În majoritatea cazurilor îşi continuă studiile de masterat absolvenţii care doresc să se afirme în plan pedagogice la instituţiile de învăţământ superior. În prezent aceasta este o condiţii obligatorie pentru tinerele cadre didactice care vor activa în viitor la instituţiile universitare. În cadrul studiilor de masterat sunt incluse module pentru aprofundarea cunoştinţelor în domeniul de studii şi mai sunt introduse module de psihologie şi pedagogie, necesare pentru formarea cadrelor didactice, mai ales ale celor care nu au studiat în cadrul instituţiilor cu profil pedagogic. Acest tip de masterat este inclus în cadrul studiilor post-universitare. Odată cu trecerea instituţiilor de învăţământ superior la Procesul de la Bologna şi adoptarea modelului de studii pe cicluri, studiile de masterat vor fi considerate ca ciclul II de studii universitare şi în acest caz vor fi prevăzute locuri de studii deja 50% din totalul absolvenţilor din ciclul I de licenţă. Studiile de masterat vor fi structurate pe module în dependenţă de specificul fiecărei instituţii superioare şi a specialităţii de studiu. Programele de studii pentru masterat potrivit Procesului de la Bologna prevăd module de pedagogie şi psihologie cu o studiere mai aprofundată pentru cadrele didactice tinere din cadrul instituţiilor superioare. Studiile de masterat de asemenea se vor desfăşura în baza Sistemului European de Credite Transferabile şi pentru absolvirea studiilor de masterat o condiţie obligatorie va fi acumularea numărului necesar de credite. Studiile de masterat se încheie cu susţinerea tezei de master.

O altă posibilitate de studii de masterat ştiinţific este participarea la programele de mobilitate oferite de diferite organizaţii internaţionale sau în baza Acordurilor Republicii Moldova cu Guvernele diferitor state. Informaţia referitoare la programele de cooperare şi mobilitate este oferită în Capitolul 4.

În cazul doritorilor să-şi continue studiile de masterat profesionist există ocazia de aşi face studiile în baza achitării taxei de studii peste hotare sau în Republica Moldova. În cadrul academiei de Studii Economice şi Universităţii Liber Internaţionale există posibilitatea studierii în cadrul programelor de MBA (Master of Business Administration), care sunt organizate în parteneriat cu instituţii de învăţământ superior din Statele Unite ale Americii. Studiile de MBA

40

durează doi ani şi sunt oferite în baza achitării taxelor de studii. Absolvenţii studiilor de masterat MBA vor obţine diploma universităţii americane, iar cei mai buni vor avea şansa să se angajeze la munca în SUA.

Activitatea de doctorat este necesară pentru pregătirea cadrelor ştiinţifice înalt calificate. În anul 2005 în cadrul a 51 de instituţii se desfăşurau studiile de doctorat. Numărul de doctoranzi în acelaşi ani era de 1667 persoane, inclusiv 1411 locuri de studii la buget.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, cea mai mare ponderea a doctoranzilor se înregistrează în domeniul economiei – 20,5%, după care urmează medicina – 12,1%, dreptul şi administraţia de stat – 10%, pedagogia – 9,2%.

Tabelul 3.4   2000 2001 2002 2003 2004 2005Numărul instituţiilor care au doctorat, total

48 45 48 49 51 51

instituţii de cercetări ştiinţifice 34 30 33 34 36 36instituţii de învăţământ superior 14 15 15 15 15 15Numărul doctoranzilor, total 1248 1387 1563 1613 1698 1667în instituţii de cercetări ştiinţifice 334 327 362 369 383 359în instituţii de învăţământ superior 914 1060 1201 1244 1315 1308Doctoranzi înmatriculaţi, total 365 448 495 473 535 424în instituţii de cercetări ştiinţifice 115 113 125 101 135 92în instituţii de învăţământ superior 250 335 370 372 400 332Doctoranzi promovaţi, total 261 237 243 305 291 311în instituţii de cercetări ştiinţifice 87 70 51 72 78 83în instituţii de învăţământ superior 174 167 192 233 213 228Din numărul absolvenţilor au susţinut teza, total

22 22 36 35 18 9

în instituţii de cercetări ştiinţifice 4 10 11 6 13 1în instituţii de învăţământ superior 18 12 25 29 5 8sursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Doctoratul face parte din domeniul cercetărilor ştiinţifice, care prin specificul său depinde direct de politica şi investiţiile statului în acest domeniu. În orice stat domeniul cercetărilor ştiinţifice este un domeniu strategic şi reprezintă o prioritate a statului, iar calitatea cercetărilor ştiinţifice depinde direct de volumul finanţării.

Din punct de vedere economic, cercetările ştiinţifice reprezintă un sector cu un grad scăzut de rentabilitate din două motive. Primul este acela, că nu se cunoaşte dacă rezultatul cercetărilor va “recupera” investiţiile făcute. Iar al doilea motiv este că dacă şi rezultatul cercetărilor ştiinţifice va fi cel scontat, este nevoie de o perioadă îndelungată da timp pentru al putea obţine, ori într-un sector cu cât perioada de rambursare a investiţiilor este mai îndelungată cu atât scade gradul de rentabilitate al acestui sector. Din aceste motive sectorul privat nu este foarte motivat de face investiţii în domeniul cercetărilor ştiinţifice şi deci această sarcină rămâne de rezolvat statului reieşind din posibilităţile bugetare. Bugetul Republicii Moldova, fiind considerabil redus faţă de cele ale ţărilor dezvoltate, nu poate asigura o finanţare suficientă pentru acest domeniu, adică: o bursă decentă pentru tinerii cercetători, motivarea materială a conducătorilor ştiinţifici, asigurarea bazei materiale necesare pentru cercetare, etc. În prezent bursa doctoranzilor de aproximativ 400 de lei nu asigura minimul necesar şi tinerii cercetători sunt nevoiţi să-şi găsească şi alt domeniu de activitate pentru aşi asigura existenţa şi costurile aferente studiilor de doctorat. Acest fapt este în detrimentul studiilor de doctorat, care nu mai prezintă o prioritate

41

pentru tinerii cercetători. Din acest motiv şi din altele, avem situaţia când numărul doctoranzilor care şi-au susţinut teza de doctor este la un nivel foarte scăzut faţă de cel al doctoranzilor înmatriculaţi.

365

448495

473

535

424

0

100

200

300

400

500

600

2000 2001 2002 2003 2004 2005an de înmatriculare.

pers

.

Schema 3.10 Dinamica numărului de doctoranzi înmatriculaţisursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

22 22

36 35

18

9

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2000 2001 2002 2003 2004 2005

an de susţinere

pers

.

Schema 3.11 Dinamica numărului de doctoranzi care au susţinut teza de doctorsursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

3.2 Condiţiile de studii oferite de către universităţi

- Asigurare procesului de învăţământ cu cadre didacticeUn element foarte important al procesului de asigurare al calităţii în cadrul instituţiilor

superioare este asigurarea procesului de studii cu cadre calificate, asigurarea continuităţii experienţei de la cadrele cu stagiu la cele tinere.

Odată cu creşterea numărul de studenţi în Republica Moldova instituţiile de învăţământ au fost nevoite să asigure procesul de studii cu cadre didactice reieşind din raportul 10 studenţi la un cadru didactic. Însă conform datelor Biroului Naţional de Statistică numărul mediu de studenţi

42

care revin la un cadrul didactic este în permanentă creştere. Numărul de studenţi din cadrul unei grupe academice influenţează nivelul calităţii de predare al unui cadru didactic. Deoarece cu cât numărul de studenţi este mai mare cu atât profesorul este nevoit să depună eforturi suplimentare, pentru a concentra atenţia studenţilor spre materialul predat şi pentru ai motiva spre procesul de învăţare. De asemenea apar alţi factori negativi dependenţi de numărul studenţilor în grupele academice, care scad nivelul calităţii de procesului de învăţare. De exemplu, în cadrul orelor este necesară o perioadă mai îndelungată de timp pentru activităţi organizatorice, cum ar fi evidenţa frecvenţei studenţilor ş. a.

10402995039

86414790697731272729

6559658332

57405532532852865058472645544423

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

1996-1997

1997-1998

1998-1999

1999-2000

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

anul de studii

pers

.

studenti cadre didactice

Schema 3.12 Raportul dintre numărul de studenţi şi cadre didacticesursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

1817161515151413

02468

101214161820

1996-1997 1997-1998 1998-1999 1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004anul de studii

pers

.

Schema 3.13 Numărul de studenţi ce revin la un cadru didacticsursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Altă dificultate este asigurarea cu cadre tinere şi asigurarea continuităţii experienţei didactice. În cadrul specialităţilor cu un grad mai înalt de complexitate din domeniul ştiinţelor exacte, ingineriei, ş.a. nu sunt multe cadre didactice tinere să activeze în acest domeniu. Această situaţie este cauzată de mai multe motive. În primul rând este motivaţia economică. Activitatea cadrelor didactice presupune nu numai timpul petrecut în aulele de studiu, dar şi timpul dedicat pregătirii pentru ore, căutarea informaţiilor şi materialelor necesare, timpul de lucrul petrecut la bibliotecă, timpul dedicat inovaţiilor ştiinţifice, fapt ce necesită eforturi considerabile din partea cadrelor pedagogice. Cumulând toate aceste tipuri de activităţi numărul zilnic de ore de lucrul se va extinde mai mult decât cele 8 ore prevăzute în legislaţie. Salariul unui cadrul didactic începător este la nivel mai scăzut decât cel al salariului mediu pe economie, fapt ce complică mai mult

43

situaţia asigurării cu cadre tinere.. În majoritatea cazurilor instituţiile superioare de învăţământ utilizează sursele financiare disponibile din contracte pentru a achita salariul profesorilor la un nivel cât de cât decent şi pentru a stopa fluctuaţia cadrelor didactice. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică în anul 2005 salariul mediu lunar pe economie era de 1319 lei, iar salariul mediu al unui cadru didactic 1760 de lei. Mecanismul de achitare al salariilor cadrelor didactice este calculat în baza normei didactice şi lipseşte evidenţa indicatorilor de performanţă. În majoritatea cazurilor din lipsa cadrelor didactice şi pentru a majora salariul cadrelor didactice deja angajate, avea loc intensificarea muncii pedagogilor, adică cumularea de către un cadrul didactic a mai multor unităţi ai normei didactice. Pe lângă nivelul scăzut al salariului cadrelor pedagogice, un profesor din cadrul instituţiilor din Republica Moldova este obligat să acopere norma didactică de 12 ore pe săptămână pentru o unitatea, pe când în ţările europene această normă este de 6 ore pe săptămână, iar pentru comparaţie salariul mediu lunar al cadrelor didactice universitare din România este în jurul la 1000 de dolari SUA.

Din aceste cauze cadrele didactice nu sunt motivate spre performanţe şi în prezent avem situaţia, când mai puţin de jumătate din cadrele didactice deţin titluri ştiinţifice -37,0% au titlul ştiinţific de doctor şi 5,8% – doctor habilitat.

Pentru a rezolva situaţia creată şi pentru a limita accesul persoanelor care nu corespund cerinţelor de cadrul didactic pentru instituţiile universitare, în aproximativ 80% din instituţii s-au introdus anchetele anonime ale studenţilor referitoare la prestaţiile cadrelor didactice. În cadrul acestor anchete sunt studiaţi diferiţi indicatori care ar permite evaluarea generală a calităţii predării, aşa factori ca: conţinutul cursului, actualitatea informaţiei, gradul de implicare şi motivare a studenţilor, ş.a.. Printre specialiştii în domeniu există o părere că metoda anchetării studenţilor trebuie să fie completată cu anchetarea cadrelor didactice de către specialişti, deoarece studenţii sunt capabili să aprecieze prestaţiile pedagogice numai din prisma nivelului lor de cunoştinţe, iar pentru o apreciere mai obiectivă este necesară şi o evaluare a specialiştilor în domeniu.

În cadrul Academiei de Studii Economice s-a iniţiat propunerea că rezultatele anchetelor referitoare la prestaţiile cadrelor pedagogice vor fi luate în consideraţiei la calcularea salarizării şi motivării cadrelor cu cele mai bune rezultate. Acest fapt ar majora nivelul de responsabilitate al profesorilor, va obliga cadrele didactice să se adapteze la contingentul de studenţi şi necesităţile lor şi i-ar stimula pentru performanţe atât la nivel pedagogi şi ştiinţific. În cadrul ajustării învăţământului superior la procesul de la Bologna este prevăzută posibilitatea studenţilor de a alege cursul care este dus de către un anumit cadru didactic, această situaţie direcţiona şi mai mult cadrele didactice să îmbunătăţească nivelul calităţii procesului instruirii şi va produce o triere a pedagogilor, eliminând posibilitatea angajărilor persoanelor care nu vor face faţă exigenţelor faţă de un cadrul didactic universitar.

Alte metode de evaluare a prestaţiilor personalului didactic în cadrul instituţiilor superioare sunt acreditarea instituţiilor superioare şi organizarea concursurilor pentru cadrele didactice. În procesul de acreditare a instituţiilor este o condiţie obligatorie atestarea cadrelor la nivelul instituţiei, cât şi la nivelul fiecărei catedre. Pentru acest scop sunt studiate următoarele aspecte: numărul cadrelor didactice şi numărul unităţilor ocupate, ponderea cadrelor titulare şi numărul de unităţi ocupate de titulari, corespunderea studiilor cadrelor didactice cu specialitatea la care activează, analiza cadrelor didactice după vârstă şi stagiu pedagogic, activitatea ştiinţifică, stagiile şi proiectele în care sunt implicate cadrele didactice. Instituţiile care au fost acreditate de către Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică (CNEAA) corespund minimului de cerinţe, inclusiv şi la capitolul cadre didactice. Inclusiv la concursurile de realegere a postului ocupat are loc atestarea cadrelor didactice pentru confirmarea calificării corespunzătoare postului didactic ocupat. Acreditarea instituţiilor şi anunţarea concursurilor pentru realegere au loc odată la 5 ani, însă cadrele didactice prezintă şi anual raportul referitor la activitatea didactică şi raportul referitor la activitatea ştiinţifică.

Pentru majorarea nivelului calificării cadrelor didactice sunt întreprinse şi alte măsuri. Cadrele tinere studiază iniţial la studiile de masterat, inclusiv modulele pedagogice. Reieşind din

44

posibilităţile financiare disponibile instituţiile superioare organizează participarea cadrelor didactice la programele de stagieri. De exemplu, în cadrul Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” anual 40-50 de persoane participă la programe de stagieri, iar la Universitatea Tehnică din Moldova – 60 de cadre. De asemeni sunt prevăzute pentru cadre didactice stagii de practică în cadrul întreprinderilor şi în centre de perfecţionare a cadrelor de pe lângă instituţiile superioare.

Ar fi de dorit intensificarea şi suportul participării cadrelor didactice la stagieri, programe de mobilitate, participarea la conferinţe internaţionale şi motivarea cadrelor didactice pentru studierea limbilor străine de uzanţă internaţională. Schimbul de experienţă între cadrele didactice din Moldova, cât şi pe plan internaţional ar fi numai benefică pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi prestaţiilor cadrelor didactice, ce activează la instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova.

- Actualitatea programelor de învăţământ şi a metodologiei de predareOdată cu reformarea şi modernizarea învăţământului superior din Republica Moldova a

apărut necesitatea definirii noţiunii de curriculum-ul universitar şi obiectivelor sale. În lucrarea elaborată în cadrul Universităţii de Stat din Moldova “Teoria ş Metodologia Curriculum-ului Universitar, Pedagogia Universitară în Dezvoltare” (Chişinău – 2003, CE USM) sunt prezentate definirea curriculum-ului universitar în Tabelul 3.5

Tabelul 3.5 Curriculum-ul de bază cuprinde ansamblul de preocupări teoretice şi aplicative care

pornesc de la datele şi resursele reale ale unei continuităţi umane şi sintetizează opţiunile fundamentele ale acesteia privind formarea afiliată a membrilor săi. Curriculum-ul de bază înglobează acei indici care, prin natura lor, asigură coerenţa procesului educaţional şi a finalităţilor instruirii.

Curriculum-ul disciplinar respectă logica organizării tradiţionale a instruirii pe domenii ale cunoaşterii ştiinţifice, recunoscute în plan academic. Abordarea monodisciplinară a curriculum-ului universitar (şi şcolar)nu mai satisface nici realităţile epistemologiei moderne şi nici ale celei postmoderne.

Curriculum-ul opţional realizează opţiunile individuale ale studenţilor ce se corelează cu disciplinele opţionale din planul de învăţământ. Curriculum-ul opţional extinde, aprofundează, lărgeşte curriculum-ul de bază şi cel disciplinar.

Curriculum-ul specializat reprezintă o deviantă a curriculum-uluide bază, concretizată.

Iar Tabelul 3.6 sunt prezentate aspectele curricumu-ului universitar referitoare la structura, scopul, etc. prevăzute în aceeaşi lucrare editată în cadrul Universităţii de Stat din Moldova:

Tabelul 3.6În prima accepţie, curriculum-ul este privit ca:

un grup coerent de discipline sau de subiecte de studiu, structurate conform unui scop explicit care urmăreşte obţinerea unei calificări profesionale;

un plan general de învăţare în cadrul unităţii de învăţământ;

un set de activităţi (cursuri, seminare etc.) şi de experienţe de învăţare.

În a doua accepţie, scopurile şi obiectivele unei acţiuni educaţionale;

45

curriculum-ul defineşte: căile, mijloacele şi activităţile folosite pentru a atinge obiectivele proiectate;

metodele şi instrumentele de evaluare.

Actualizarea curriculum-ului este un proces firesc reieşind din valorile pe care le promovează statul la diferite etape ale existenţei sale. Curricumul-ul universitar are ca obiectiv dezvoltarea individului şi formarea profesională a cetăţenilor unui stat în cadrul instituţiilor superioare, cu scopul viitoarelor obligaţii sociale şi profesionale.

Necesitatea reformării curriculum-ului învăţământului universitar este inclusă şi de politica statului de reformare a învăţământului superior, de aderarea la procesului de la Bologna, dar concomitent este impusă şi de modificările economice, politice şi sociale la nivel de stat în Republica Moldova.

Majoritatea instituţiilor de învăţământ superior s-au angajat în aderarea la procesul de la Bologna, care prevede trecerea la învăţământul pe cicluri de studii şi elaborarea strategiilor de îmbunătăţirea a procesului de asigurare a calităţii, ceea ce este indispensabil de procesul de revizuire şi modernizare curriculum-ului învăţământului universitar. Pentru reformarea curricum-ului instituţiile de învăţământ superior ţin cont de noua legislaţia Republicii Moldova în domeniul învăţământului (de exemplu, Plan-Cadru pentru Ciclul I) şi de asemeni de experienţele instituţiilor europene în elaborarea curricum-ului universitar pentru specializările respective.

- Dotarea materială necesară pentru procesul de învăţământ (catedre de specialitate, săli de studii, laboratoare, etc.)

Dificultatea dotării procesului de învăţământ este una dintre cele mai actuale pentru toate instituţiile de învăţământ superior. Instituţiile de stat au moştenit o bază materială care corespundea cerinţelor şi situaţiei cu mai mulţi ani în urmă, însă în prezent necesită o modernizare. Ritmul de modernizare a dotării procesului de învăţământ este încetinită de insuficienţa resurselor financiare. Principala sursă de finanţare a instituţiilor din Moldova este achitarea taxelor de studii de către studenţi, deoarece finanţarea de la bugetul de stat nu acoperă cheltuielile necesare activării instituţiilor de învăţământ superior. Valoarea taxelor de studii variază între 2000 şi aproximativ 7500 lei. De exemplu, la Universitatea de Stat din Moldova taxele de studii variază intre 800 si 7000 lei, la Academia de Studii Economice - intre 4000 si 6500 lei, iar la Universitatea Tehnica – intre 2500 la 5000 de lei, la Universitatea Libera Internaţionala din Moldova sumele de contract variază intre 1000 si 6000 lei, iar la Universitatea Slavona – intre 2000 si 5500 lei.

O condiţie necesară asigurării calităţii procesului de studii este dotarea procesului de învăţământ cu auditorii de studii în corespundere cu numărul de studenţi, dotarea cu laboratoare, inclusiv utilaj şi materiale experimentale, dotarea centrelor de calcul cu calculatoare. Aceasta este o condiţiei necesară ca instituţiile superioare să fie acreditate la nivel naţional. Instituţiile prezentate în Anexa 1.2, care au fost acreditate la nivel naţional reuşesc să îndeplinească condiţiile minime necesare pentru a fi acreditate. După cum a fost menţionat mai sus instituţiile superioare de stat funcţionează în baza dotării fost-sovietice. Majoritatea corpurilor didactice necesită reparaţii, iar în unele cazuri chiar reparaţii capitale. Numărul de auditorii au fost prevăzute pentru un număr mai mic de studenţi, iar în prezent când s-a majorat cu mult numărul de studenţi, procesul de învăţământ se efectuează pe schimburi (schimbul de dimineaţă şi cel după masă). Deficitul de utilaj modern şi materiale necesare pentru dotarea procesului de învăţământ este resimţit mai ales în instituţiile, unde există o pondere mare a orelor de studii petrecute în laboratoarele experimentale, aşa instituţii cum ar fi: Universitatea de stat din Moldova, universitatea tehnică din Moldova, Universitatea de Medicină şi Farmacie „N. Testimiţeanu”. Utilajul învechit nu mai corespunde cerinţelor actuale şi de aceea, de exemplu, la Universitatea Tehnică din Moldova s-a abordat metoda înlocuirii treptate a tehnicii învechite cu modelarea şi simularea pe calculator a proceselor studiate. Din aceste cauze în cadrul instituţiilor private de învăţământ se desfăşoară studiile în cadrul specialităţilor care nu necesită costuri

46

esenţiale în dotarea tehnică a procesului de învăţământ. Inclusiv pentru instituţiile private de învăţământ o problemă este existenţa propriului local pentru studii. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului prezintă informaţia conformă căreia numai 8 instituţii private de învăţământ dispun de local propriu din numărul total de 17 instituţii, celelalte instituţii închiriază spaţiul necesar. În aceste condiţii este clar că instituţiile private nu vor face investiţii capitale în localul arendat.

Infrastructura de asemenea este învechită. De exemplu, căminele pentru studenţi sau profesori necesită investiţii capitale şi lărgirea spaţiului locativ, dar din insuficienţa finanţelor instituţiile încearcă să rezolve această situaţie prin măsuri temporare. În cadrul multor instituţii spaţiul locativ din cămine este insuficient şi din această cauză nu toţi studenţii în bază de buget au posibilitate să obţină un loc în cămin, iar cei de la contract fiind nevoiţi pe lângă taxele de studii să achite şi taxa chiriei pentru gazdă.

Totuşi condiţiile de funcţionare ale instituţiilor superioare au impus necesitatea lărgirii spaţiului de studiu, mai ales la instituţiile cu un contingent mare de studenţi. Pentru construcţia blocurilor şi spaţiilor noi de studii s-au întreprins măsuri la unele instituţii superioare: Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

- Asigurarea informaţie şi cu literatură atât a cadrelor didactice, cât şi a studenţilor

În prezent una dintre priorităţile instituţiilor superioare în procesul asigurării calităţii instruirii este strategia dezvoltării centrelor informaţionale, având ca punct central bibliotecile universitare. Bibliotecile universitare pe lângă instituţiile de stat cu o istorie îndelungată de activitate dispun de fonduri de carte impunătoare, aproximativ câte 1 mln de exemplare la Universitatea Tehnică, Universitatea de Stat, Academia de Studii Economice, aproximativ 760 mii Universitatea Pedagogice de Stat „Ion Creanga”, 630 mii Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testimiţeanu”. Însă în perioada anilor 1992-2000 din cauza insuficienţei resurselor financiare completarea fondului de carte era problematică şi se desfăşura cu un ritm mai lent. Pe parcursul ultimilor 5 ani s-a modificat strategia deservirii cadrelor didactice şi a studenţilor în cadrul bibliotecilor universitare. În prezent un factor important este atât dotarea fondului de carte cu literatura necesară specializărilor de studii cât şi deservirea mai eficientă şi complexă a cititorilor. Majoritatea bibliotecilor universitare dispun de un Web-site cu informaţia referitoare la serviciile şi condiţiile oferite cititorilor şi de asemenea funcţionează sau este în elaborare catalogul de căutare on-line. În cadrul bibliotecilor universitare sunt prestate nu numai servicii de consultare a cataloagelor şi împrumut de literatură, precum şi alte servicii noi ca acces prin Internet la baze de date EBSCO, OPAC, căutarea informaţiei (stocate pe format audio şi video) şi literaturii necesare prin reţeaua internă a bibliotecilor, accesul la baza de date legislativă, ş.a. Bibliotecile dispun de colecţii unicat de informaţie, de exemplu la biblioteca ULIM - Colecţia Ambasadei SUA Colecţia Ambasadei Austriei, Colecţia Asociaţiei Interculturale" Moldavie - Francophonie" ; la biblioteca ASEM fondul de literatură străină „Paul Bran” – colecţia Comisiei Europene, colecţia Băncii Mondiale; la biblioteca USM - Centrului de Informare si Documentare ONU (CIDONU); la USMF – acces la bazele de date cu profil medical MEDLINE, Health Source, ursing/Academic Edition, HealthSTAR/Ovid Healthstar, Clinical Pharmacology, etc.

Au fost create centre de Mediatecă şi Informaţie la ASEM, ULIM, USMF în cadrul cărora studenţilor şi cadrelor didactice li se oferă aşa servicii ca accesul la Internet şi la bazele de date disponibile, acces la programe de aplicaţie, consultarea în spaţiile funcţionale ale Mediatecii a surselor de informare şi documentare din colecţia uzuala (enciclopedii multimedia, dicţionare, monografii etc.); facilităţi de scanare, imprimare si reimprimare pe alt suport material a informaţiei in sprijinul procesului de învăţare-predare; consultarea individuala a clienţilor privind utilizarea spaţiilor de lucru în scopuri informaţionale şi comunicaţionale. Astfel

47

de centre informaţionale urmează a fi create şi în cadrul Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă”, Universitatea Tehnică din Moldova, ş.a.

3.3 Corespunderea specialităţilor din cadrul universităţilor cu cerinţele pieţei muncii

- Ponderea absolvenţilor încadraţi în câmpul munciiProblema şomajului este o problemă a întregii economii naţionale. Piaţa forţei de muncă în

Republica Moldova are o capacitate destul de redusă şi există un deficit al locurilor vacante de muncă. Este dificil să-şi găsească locuri de muncă persoanele cu o experienţă de muncă, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică 85% din şomeri înregistraţi dispun de un stagiu de muncă. Dar tinerii absolvenţi sunt în dezavantaj din acest punct de vedere, deoarece majoritatea patronilor vor decide angajarea la serviciu a unei persoane care deja a activat în defavoarea tinerilor absolvenţi.

699

703

681

670

675

680

685

690

695

700

705

2002 2003 2004anul

pers

.

Schema 3.14 Numărul de absolvenţi înregistraţi la Bursa forţei de muncăsursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Majoritatea tinerilor după absolvirea instituţiilor superioare, chiar dacă în perioada următoare nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă, nu se înregistrează şi nu apelează la Bursa forţei de muncă, din diferite motive:

nu cunoşteau această posibilitate de găsire a unui loc de muncă; nu credeau că este necesar; caută în continuare serviciu cu forţe proprii; nu considerau că va fi un ajutor real; etc.Din această cauză nu se cunoaşte situaţia reală a tinerilor absolvenţi care nu au fost angajaţi

în câmpul muncii, ca şi numărul real al şomajului în Republica Moldova. Spre regret, mulţi absolvenţi care nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă în ţară aleg munca peste hotare, care nu necesită calificarea superioară pe care ei au obţinut-o la instituţiile universitare în Moldova. Potrivit diferitor surse de informaţie, la muncă peste hotare sunt plecate între 300 mii – 500 mii de persoane, dintre o pondere mare o au tinerii specialişti care nu au reuşit să se afirme plan naţional în Republica Moldova.

Până nu de mult evidenţa angajării absolvenţilor nu era la ordinea de zi printre preocupările instituţiilor de învăţământ superior. Şi deci nu exista o evidenţă strictă a dinamicii angajării absolvenţilor în câmpul muncii. Dar odată cu apariţia preocupărilor referitoare la asigurarea

48

calităţii procesului de instruire, care au ca finalitate calitatea cunoştinţele absolvenţilor, evidenţa angajării absolvenţilor a devenit o problemă stringentă pentru instituţiile superioare. Din păcate deţinătorii de diplome de licenţă nu au asigurate locuri de muncă, mai ales că în unele domenii există un deficit de specialişti, iar în alte domenii un surplus de specialişti. În procesul repartizării locurilor pentru studii Guvernul şi instituţiile superioare sunt obligate să colaboreze în strânsă legătură cu reprezentanţii pieţei muncii. Piaţa muncii este într-o permanentă dinamică, iar piaţa educaţională este mult mai rigidă faţă de piaţa muncii şi are un grad mai scăzut de adaptare la cerinţele ei. În orice stat este necesară existenţa unei politici consecvente şi permanente referitoare la ocupaţie şi şomaj. Cea mai importantă măsură a politicii statului pentru combaterea şomajului, mai ales printre tinerii absolvenţi, este crearea locurilor noi de muncă şi susţinerea şi acordarea de facilităţi antreprenorilor care au angajat tinerii specialişti. Măsurile temporare nu vor aduce rezultatul scontat sau vor rezolva situaţia numai pentru o perioadă scurtă de timp. Micşorarea numărului de locuri de studii în cadrul instituţiilor superioare este o măsură temporară, care nu va rezolva problema deficitului de specialişti.

17%

25%

30%

15%11%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

Gimnaziale Liceale, mediigenerale

Secundareprofesionale

Medii despecialitate

Superiore

Schema 3.15 Structurarea şomerilor după tipul de studii absolvitesursa: Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md

Este clar, că majoritatea tinerilor doresc să obţină o diplomă de licenţă şi nu diploma unei şcoli profesionale, deoarece cunoştinţele absolventului unei instituţii superioare sunt cotate mai înalt pe piaţa muncii. Cu cât este mai înalt gradul dezvoltare al societăţii, cu atât este mai mare necesitate în specialişti cu o calificare înaltă şi formarea profesională în instituţii superioare. În anul 2006 strategia admiterii a fost bazată pe limitarea locurilor de studii universitare şi majorarea locurilor pentru studii profesionale şi medii de specialitate, cu scopul micşorării numărului de şomeri. Drept argument pentru studiile profesionale este utilizată informaţia referitoare la locurile vacante de muncă, ce necesită aceste studii. Însă potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică şi Strategiei de Creştere Economica şi Reducere a Sărăciei (2004-2006) www.scers.md cea mai mică pondere în rândul şomerilor o deţin persoanele cu studii superioare. 11%, faţă de cei cu studii profesionale – 30% şi medii de specialitate – 15%. Dacă este să luăm exemplul ţărilor dezvoltate, accentul se pune pe calitatea cunoştinţelor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, acesta fiind unul dintre cei mai importanţi indicatori care valorează în momentul angajării la locul de muncă. În Germania, odată cu ajustarea învăţământului la cerinţele Procesului de la Bologna, absolvenţii şcolilor superioare profesionale (Fachhochschule) vor obţine diplome de inginer licenţiat, echivalentă cu gradul de Bachelor.

49

Biroul Naţional de Statistică a efectuat studiul „Tinerii şi piaţa muncii” 14 aprilie 2006 pe un eşantion de tineri cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani, unde cea mai mică pondere a categoriei „nemulţumiţi de locul de muncă” o deţin persoanele cu studii superioare, iar o condiţiei a asigurării cu un loc de muncă mai calificat şi cu un venit mai mare este considerată printre tinerii intervievaţi – deţinerea studiilor superioare. De asemenea majoritatea tinerilor consideră că ar fi benefică şi necesară majorarea calificării şi instruirea în domeniul contabilităţii şi finanţe, managementului şi administraţiei. Odată cu majorarea nivelului calificaţiei tinerilor cu atât este mai importantă formarea profesională.

- Ponderea absolvenţilor încadraţi în câmpul muncii domeniul specialităţii absolvite

În prezent instituţiile superioare de învăţământ formează bazele de date a evidenţei angajării absolvenţilor săi, inclusiv şi în domeniile absolvite. Crearea acestor baze de date sunt necesare ca o cerinţă a procesului de acreditare a instituţiilor de învăţământ superior. De asemenea, în dependenţă de evidenţa angajării absolvenţilor în domeniul studiat, Guvernul Republicii Moldova va planifica locurile de studii cu finanţare de la buget, cu rectificări în dependenţă de evoluţia situaţiei. În momentul actual este dificil de a face nişte concluzii precise referitor la procentul angajării absolvenţilor în domeniul studiat. În baza studiului efectuat la două dintre instituţiile învăţământul superior se poate afirma, că majoritatea absolvenţilor Universităţii Tehnice din Moldova sunt angajaţi în domeniile studiate sau în domeniile înrudite, iar absolvenţii Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” sunt angajaţi în domeniile studiate în proporţie de – 40%. În studiul Biroului Naţional de Statistică „Tinerii şi piaţa muncii” din 14 aprilie 2006 două treimi dintre tinerii intervievaţi sunt angajaţi şi activează în domenii ce corespund calificărilor şi specializărilor obţinute.

Există diferite motive care împiedică angajarea absolvenţilor în domeniile studiate, aşa cauze pot fi enumerate ca – deficitul locurilor de muncă, condiţiile defavorabile la locul de muncă, salariul mic, etc.

Pentru rezolvarea situaţii referitoare la angajarea în câmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor superioare, de ceva timp în cadrul unor instituţii anual se organizează Târgul locurilor de munca pentru tineret. Aceste târguri au misiunea de a intermedia şi facilita relaţiile dintre absolvenţi şi angajatori. Această experienţă este binevenită pentru absolvenţi, aşa ei au posibilitate să facă cunoştinţă cu situaţia pe piaţa muncii şi cerinţele şi să se orienteze mai uşor în procesul căutării unui loc de muncă.

Cu acelaşi scop de a mediatiza cooperarea dintre piaţa forţei muncii şi piaţa educaţională. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului (www.edu.md) intenţionează să creezi grupuri de experţi, constituite din cadre didactice, reprezentanţi ai ministerelor, patronatelor, sindicatelor, studenţilor, angajatorilor. Activitatea acestor grupuri de experţi va fi axată pe perfecţionarea standardelor educaţionale de formare profesionala, expertiza planurilor de învăţământ şi programelor analitice, perfectarea metodologiei de organizare a instruirii practice.

Potrivit informaţiei site-ului www.almamter.md, în Moldova va fi creat un “Serviciu de orientare şi plasare in câmpul muncii a studenţilor”. În cadrul acestui proiect (Tempus Joint European Project) vor fi create două birouri de orientare profesională, o reţea de 1000 de întreprinderi de aplicaţie, formarea tutorilor din întreprinderi, organizarea sesiunilor de orientare si consultanta in căutarea locurilor de munca, elaborarea, editarea si difuzarea unui Ghid de orientare profesionala etc.

Acest proiect este realizat în consorţiu de parteneri din Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi are ca obiectiv orientarea cât mai eficientă a tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii şi plasarea lor în câmpul muncii.

50

Tabelul 3.7Parteneri din Uniunea Europeană Parteneri din Republica Moldova

Universitatea Joseph Fourier, Franţa, Universitatea Marii Egee, Grecia, GIP FIPAG - Grupul de interese

publice, formare şi încadrare profesionala,

Academia din Grenoble, Franţa, GRETA LEMAN - Grupul de Instituţii,

sectorul Leman, Franţa, Camera de Comerţ şi Industrie,

Grenoble, Franţa; Camera de Comerţ şi Industrie, Lesvos,

Grecia.

Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnica a Moldovei, Ministerul Educaţiei, Tineretului şi

Sportului, Ministerul Economiei şi Comerţului, Confederaţia Naţională a Patronatului

din Republica Moldova, Biroul Naţional Statistica al Republicii

Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie a

Republicii Moldova; Asociaţi întreprinderilor Mici şi Mijlocii

din Republica Moldova.

4 Căile îmbunătăţirii calităţii învăţământului superior în Republica Moldova

4.1 Strategia naţională şi procesul integrării învăţământului superior din Moldova la procesul de la Bologna

51

Odată cu aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna implementarea managementului calităţii şi asigurarea calităţii a devenit o necesitate pentru instituţiile de învăţământ superior, dar şi pentru întregul sistem de învăţământ. Această situaţie include măsuri la nivelul fiecărei instituţii, dar este indispensabilă politica statului în cadrul învăţământului superior în ceea ce priveşte asigurarea cu o bază legislativă ce să corespundă cerinţelor actuale în contextul Procesului de la Bologna, elaborarea strategiei de dezvoltare a învăţământului, măsurilor de gestionare şi asigurare a calităţii învăţământului la nivel naţional. Conform informaţiei Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului sistemul naţional de evaluare a calităţii se bazează pe următoarele principii:

Conştientizarea necesităţii creării unui spaţiu al învăţământului superior; Elaborarea sistemului de evaluare internă şi externă a calităţii în cadrul instituţiei; La nivelul instituţiei evaluarea specializărilor, a programelor universitare, a curriculum-

urilor; Elaborarea standardelor şi criteriilor naţionale ale performanţei instituţiilor de

învăţământ; Elaborarea şi implementarea unui sistem de finanţare în dependenţă de performanţele

instituţiilor; Asistenţa internaţională în procesul implementării proiectelor referitoare la asigurarea

calităţii.În contextul Procesului de la Bologna şi cu scopul ajustării legislaţiei la prevederile acestui

proces au fost adoptate şi modificate unele acte normative şi elaborate proiecte ale altor acte normative, care au ca scop îmbunătăţirea şi asigurarea nivelului calităţii în instituţiile de învăţământ superior. Principiul de bază al evaluării calităţii activităţii instituţiilor de învăţământ superior este procesul de evaluare şi acreditare de către Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică (CNEAA), pe lângă Guvernul Republicii Moldova. Pentru a atesta nivelul calităţii cerute instituţiile de învăţământ superior sunt obligate o dată la 5 ani să treacă evaluarea şi acreditarea. În Tabelul 4.1 sunt prezentate actele normative adoptate în domeniul evaluării şi acreditării instituţiilor de învăţământ superior:

Tabelul 4.121 iulie 1995 Legea învăţământului din RM, Articolul 37. Licenţierea şi acreditarea

instituţiilor de învăţământ 16 iulie 1997 Legea cu privire la evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ

din Republica Moldova 04 iunie 1999 Legea privind aprobarea Regulamentului de Evaluare şi Acreditare a

instituţiilor de Evaluare şi Acreditare a instituţiilor de învăţământ11 decembrie 1999 Decizia de Guvern referitor la crearea Consiliul Naţional de Evaluare şi

Acreditare Academică (CNEAA), pe lângă Guvernul Republicii Moldova

7 iulie 2005 Lege privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesionala si al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor in instituţiile de învăţământ superior, ciclul I

16 august 2005 Programul de modernizare a sistemului educaţional aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.863

17 august 2005 Ordinul M.E.T.S. nr. 07-13-468 Cu privire la modulul deformare a profesorilor

Conform informaţiei Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului (www.edu.md) competenţele Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică (CNEAA) ţin de elaborarea suportului normativ, regulamentelor şi instrucţiunilor privind promovarea politicii de stat în domeniul evaluării şi acreditării instituţiilor de învăţământ, sporirii eficienţei şi calităţii învăţământului de toate nivelele, indiferent de subordonare şi forma de proprietate.

52

Cu acest scop a fost elaborat un plan de lucru care conţine mai multe măsuri dintre care: Planul de evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţământ pentru anul 2003, 2004 şi

2005. Criterii şi standarde de evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţământ. Ghidul metodic pentru raportul de autoevaluare. Consiliu asigură promovarea politicii de stat în domeniul evaluării academice şi

acreditării instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova de toate tipurile şi gradele cu orice subordonare şi formă de proprietate.

Participă la elaborarea strategiilor noi, prognozează şi determină direcţiile prioritare de dezvoltare în domeniul de competenţă, realizează programele de stat de reformare şi modernizare a procesului evaluării academice şi acreditării instituţiilor de învăţământ de stat, private şi cu alte forme de proprietate.

Elaborează, de comun acord cu instituţiile abilitate în acest domeniu, sistemul naţional de evaluare a învăţământului, coordonează procesul de evaluare a standardelor educaţionale de stat şi le propune Colegiului Ministerului Educaţiei pentru aprobare, asigură implementarea şi verifică realizarea lor efectivă.

Elaborează Planul–grafic anual de acreditare al instituţiilor de învăţământ, coordonat cu ministerele de resort, pe care îl prezintă spre aprobare Colegiului Ministerului Educaţiei.

Exercită controlul privind corectitudinea desfăşurării procesului evaluării academice şi acreditării instituţiilor de învăţământ.

Pregăteşte materialele analitice şi sintezele informativ–statistice în problemele generale ale procesului de evaluare/acreditare a instituţiilor de învăţământ; analizează propunerile şi amendamentele, formulate în cadrul evaluării şi acreditării instituţiilor respective, organizează monitorizarea executării planurilor de lichidare a neajunsurilor depistate de către Comisiile specializate de evaluare academică şi acreditare.

Organizează evaluări periodice (ca regulă o dată la 5 ani) a instituţiilor de învăţământ acreditate anterior şi elaborează recomandări pentru optimizarea funcţionării acestora în continuare.

Elaborează concluzii obiective şi bine argumentate privind acreditarea sau neacreditarea instituţiilor de învăţământ evaluate şi le înaintează Colegiului Ministerului Educaţiei spre examinare.

Contribuie la stabilirea relaţiilor de cooperare şi colaborare în domeniu cu structurile specializate din alte ţări, este responsabil de implementarea experienţei avansate de peste hotare şi participă la procesul integrării europene în domeniul de activitate.

De asemeni au fost elaborate proiectele actelor normative care urmează să fie adoptate: proiectul Concepţiei modernizării învăţământului superior; proiectul Legii – Cadru a învăţământului din Republica Moldova; proiectul Legii învăţământului superior din Republica Moldova; proiectul Regulamentului de organizare a procesului didactic în baza Sistemului

European de Credite Transferabile; proiectele Concepţiei şi Regulamentului privind organizarea învăţământului la

distanţă; etc.

Măsuri pentru majorarea nivelului şi asigurarea calităţii în instituţiile universitare sunt prevăzute şi în Plan de acţiuni privind implementarea prevederilor Procesului de la Bologna în sistemul învăţământului superior din Republica Moldova pe anii 2005 – 2010: (Anexa 4.1)

„Strategia superior din RM are drept scop evidenţierea unor aspecte ale procesului educaţional realizat în condiţiile unei societăţi în tranziţie şi trasarea unor direcţii prioritare ale dezvoltării superior în contextul integrării europene.” „Program de realizare a strategiei integrării învăţământului superior din Republica Moldova in contextul procesului Bologna”.

53

Strategia învăţământului superior din Republica Moldova în contextul Procesului Bologna (adoptată la 24 mai 2004) prevede următoarele principii referitoare la asigurarea şi evaluarea calităţii:

I Managementul calităţiiÎnvăţământul superior de calitate va trebui să se sprijine pe cele patru imperative stabilite de

comisia Delors: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti în comunitate, a învăţa să fii.

În contextul acestor imperative calitatea învăţământului superior poate fi evaluată după următoarele criterii:

calitatea cunoştinţelor şi competenţelor generale şi profesionale ale absolvenţilor; calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice; calitatea cercetării ştiinţifice universitare; eficienţa economică a învăţământului superior.

Calitatea învăţământului superior este determinată de calitatea componentelor acestuia: calitatea resurselor (intrărilor); calitatea potenţialului; calitatea proceselor (tehnologiilor); calitatea finalităţilor (ieşirilor).

II Calitatea evaluării - Problema evaluării în învăţământul superior este strâns legată de problema standardelor universitare. Evaluarea în învăţământul superior este o activitate determinantă în procesul de la Bologna. Numai evaluarea realizată în conformitate cu procedurile şi standardele europene va conferi credibilitate calităţii studiilor superioare. În acest context, se impune necesitatea elaborării concepţiei şi metodologiei de evaluare a învăţământului superior în baza Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS) şi a înfiinţării unei agenţii naţionale de evaluare a calităţii în învăţământul universitar.

Pentru implementarea cât mai eficientă a Strategiei învăţământului superior a fost adoptat „Program de realizare a strategiei integrării superior din Republica Moldova in contextul procesului Bologna”, care prevede următoarele finalităţi:

Asigurarea stării prioritare a educaţiei în contextul politicii statului RM; Ralierea sistemului din RM la spaţiul educaţional unic european; Asigurarea calităţii învăţământului superior din RM; Asigurarea competitivităţii şi cadrelor din RM in spaţiul european; Crearea unui mecanism de dezvoltare şi evaluare a eficientei procesului şi rezultatului

superior în cadrul sistemului învăţământului din RM prin standardele de formare profesionala iniţiala şi continua, elemente ale curriculum-ului universitar;

Crearea mecanismelor de colaborare între instituţiile de învăţământ superior din ţară şi de peste hotare;

Asigurarea parteneriatului profesor-student în cadrul organizării/ monitorizării procesului de învăţământ;

Noul proiect al „Legii învăţământului superior” face parte din actele normative care vor gestiona activitatea instituţiilor de învăţământ superior şi în domeniul asigurării şi evaluării calităţii. Acest act normativ se bazează pe următoarele principii:

ajustarea politicii naţionale referitoare la asigurarea calităţii la cernţele europene; instituţiile de învăţământ superior sunt direct responsabile de asigurarea nivelului

calităţii; crearea sistemelor de management al calităţii şi structuri instituţionale de gestionare a

acestor sisteme; condiţia obligatorie a asigurării calităţii la nivel naţional este acreditarea instituţiilor de

învăţământ superior şi a programelor de studii;

54

elaborarea sistemului finanţării din surse publice a instituţiilor de învăţământ superior în dependenţă de nivelul calităţii a performanţelor obţinute.

În proiectul „Legii cu privire la învăţământul superior” capitolul VII „Accesul la Studii şi Calitatea Învăţământului Superior” este dedicat managementului şi asigurării calităţii - Art.37. Conceptul de calitate în învăţământul superior:

(1) Asigurarea calităţii educaţiei este o prioritate fundamentală pentru instituţiile de învăţământ superior.

(2) Instituţiile de învăţământ superior sînt responsabile de asigurarea calităţii activităţilor realizate. Calitatea vizează contextul, conţinutul, procesul şi condiţiile de organizare a programelor de pregătire, finalităţile de studiu.

(3) Acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi a programelor educaţionale prestate de acestea este condiţie de asigurare a calităţii.

(4) Calitatea educaţiei este un criteriu fundamental de finanţare din surse publice a instituţiilor de învăţământ superior.

(5) Politicile şi strategiile de asigurare a calităţii vor fi permanent corelate cu orientările şi acţiunile promovate la nivel european şi mondial.

Art.38. Sistemul de management al calităţii în învăţământul superior(1) În instituţiile de învăţământ superior se instituie sisteme de management al calităţii,

coordonate de structuri instituţionale create în acest sens.(2) Sistemul instituţional de management al calităţii este un proces continuu şi conţine, în

principal, următoarele subsisteme : de orientare care permite studenţilor, masteranzilor, doctornazilor să aleagă o filieră

adaptată capacităţilor proprii; de evaluare a serviciilor educaţionale prestate studenţilor; de evaluare a curriculum-ului pe discipline/module; de evaluare continuă a procesului de învăţământ şi a rezultatelor învăţării; de evaluare a cercetării ştiinţifice în instituţia de învăţământ superior; de evaluare a managementului academic şi administrativ, inclusiv financiar; de evaluare a serviciilor de asistenţă socială, acordate studenţilor, masteranzilor,

doctoranzilor; de interacţiune cu absolvenţii şi angajatorii.(3) Controlul de stat asupra sistemului de învăţământ superior se realizează sub forma

procedurilor de autorizare şi acreditare, reglementate de legislaţia în vigoare.Modernizarea învăţământului, accesibilitatea şi calitatea acestuia nu sunt numai preocupările

sectoriale ale Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului şi a instituţiilor de învăţământ, dar sunt nişte preocupări la nivel macro. Progresul în învăţământ implică progresul întregii societăţi şi a economiei naţionale această este ideea de bază a Strategia de Creştere Economica şi Reducere a Sărăciei (2004-2006) www.scers.md. Sărăcia se agravează invers proporţional creşterii nivelului de studii. Accesibilitatea şi îmbunătăţirea calităţii învăţământului sunt nişte măsuri necesare pentru eradicarea sărăciei şi a creşterii economice, aceste măsuri sunt descrise în Capitolul VI. Măsuri Strategice Pentru Reducerea Sărăciei, B. Dezvoltarea socială, 6.3 Educaţia (punctul 340) - Obiectivul general în domeniu constă în asigurarea accesului la servicii educaţionale de calitate şi a funcţionării durabile a sistemului educaţional, sporirea rolului acestuia în dezvoltarea resurselor umane şi economiei. Acţiuni prioritare pentru 2004-2006 (punctul 345) - necesitatea ameliorării esenţiale a calităţii învăţământului de toate nivelurile derivă din rolul prioritar al dezvoltării resurselor umane. Aceste resurse trebuie să joace un rol-cheie în depăşirea de către Moldova a sărăciei şi în asigurarea unui nivel calitativ nou al dezvoltării economico-sociale a ţării. Realizarea acestui obiectiv va fi asigurată prin:

1. elaborarea şi implementarea standardelor educaţionale de stat;2. dezvoltarea curriculei şcolare şi universitare, inclusiv în domeniul educaţiei bazate pe

deprinderi de viaţă, pe implementarea noilor tehnologii didactice;

55

3. participarea sistematică la testările internaţionale (TIMSS, PISA etc.);4. elaborarea şi realizarea programului prezidenţial “SALT” de implementare a

tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în sistemul de învăţământ;5. perfecţionarea sistemului de pregătire iniţială şi formare continuă a cadrelor didactice;6. reconsiderarea locului şi rolului învăţământului secundar profesional şi racordarea lui la

cerinţele comunităţii, actualizarea nomenclatorului de meserii şi profesii în colaborare cu partenerii sociali;

7. elaborarea şi implementarea sistemului naţional de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor şi monitorizarea eficientă a admiterii în instituţiile de învăţământ superior;

8. elaborarea mecanismelor de implementare a sistemului european de credite academice transferabile;

9. racordarea nomenclatorului de specialităţi la Clasificarea naţională standard a educaţiei (ISCED 97) şi Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO), restructurarea curriculei în vederea organizării învăţământului superior pe 2 cicluri universitare conform prevederilor Declaraţiei de la Bologna.

Măsurile şi acţiunile strategiilor naţionale referitoare la învăţământul superior sunt racordate la planul de acţiune a Procesului de la Bologna, care are termenul final de implementare până în anul 2010. Deci şi măsurile de reformare şi ajustare a învăţământului superior din Republica Moldova la cerinţele şi standardelor europene, inclusiv referitoare la asigurarea calităţii în învăţământul superior, trebuie implementate şi aplicate până în anul 2010, având ca obiectiv viitor integrarea instituţiilor de învăţământ superior din Moldova în Spaţiul Unic European al Învăţămîntului Superior.

4.2 Programele de asistenţă pentru învăţământul superior din Republica Moldova finanţate de instituţiile şi organismele internaţionale

Pe parcursul a 15 ani de tranziţie Republica Moldova şi-a acumulat o bogată experienţă de colaborare în domeniul învăţământului cu diferite organizaţii şi organisme internaţionale. În deosebi trebuie de menţionată colaborarea cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, deoarece această colaborare are drept scop integrarea Republicii Moldova în structurile europene.

Deja în anul 1995 a fost semnat Acordul de parteneriat şi cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană (APC), în care se prevedea colaborarea Republicii Moldova cu ţările europene, inclusiv şi cu cele din Sud-Estul Europei în domeniul educaţiei şi învăţământului. Această colaborare prevede modernizarea sistemului învăţământului superior din Republica Moldova, dezvoltarea cooperării interuniversitare şi stimularea mobilităţii academice, promovarea predării în domeniul studiilor europene, etc.

Obiectivele de colaborare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană sunt descrise detaliat de asemeni şi în Planul de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova, unde sunt prevăzute obiectivele de colaborare inclusiv şi în domeniul învăţământului în punctul 2.7 Contacte interumane (Educaţie, Tineret şi Sport). Acest Plan de Acţiuni ţine cont de eforturile Moldovei pentru îndeplinirea cerinţelor Procesului de la Bologna şi din acest punct de vedere sunt prevăzute următoarele măsuri din partea Uniunii Europene pentru a facilita integrarea Republicii Moldova în Spaţiul Unic European al Învăţămîntului Superior:

(75) Ajustarea sistemului educaţional din Republica Moldova la standardele ţărilor membre ale Uniunii Europene şi la prevederile procesului de la Bologna:

Implementarea reformei legislative şi a altor acţiuni care vor pregăti aderarea Moldovei la procesul de la Bologna (promovarea unei autonomii mai mari a Universităţilor, modernizarea curiculum-ului, introducerea sistemului de credite);

Folosirea participării la programul TEMPUS III pentru examinarea posibilităţii de creştere a resurselor umane şi capitalului uman;

56

Implicarea reprezentanţilor societăţii civile şi a partenerilor sociali în reformarea învăţământului secundar profesional şi a celui superior;

Continuarea implementării programului naţional privind introducerea tehnologiilor informaţionale (IT) în educaţie.

(76) Intensificarea cooperării în domeniul educaţiei, instruirii şi tineretului Susţinerea schimbului şi oportunităţilor de studiu pentru moldoveni, în special prin participarea lor la Programul Erasmus Mundus.

Intensificarea participării Moldovei la programul TEMPUS III; Pregătirea pentru posibila extindere a programului TEMPUS în domeniile

învăţământului secundar profesional, precum şi instruirii adulţilor; Intensificarea schimbului de tineret şi cooperarea în domeniul instruirii nonformale

pentru tineret; Sporirea promovării dialogului intercultural, schimbului de tineri şi cooperării în

domeniul educaţiei non-formale prin intermediul programul YOUTH.Aceste măsuri prevăd valorificarea capitalului uman, intensificarea participării la programele

de schimb, având ca obiectiv majorarea nivelului de cunoştinţe cât a studenţilor, cât şi a tinerilor cercetători şi cadre didactice. Mobilitatea şi asigurarea calităţii învăţământului sunt unele dintre obiectivele strategice ale procesului de la Bologna, mobilitatea participanţilor la procesul de învăţământ superior din Republica Moldova este asigurată prin asistenţa diferite acorduri internaţionale, programe cum ar fi Programul TEMPUS, Programul Erasmus Mundus, Alianta Franceza, Agentia Universitara a Francofoniei, Programul German pentru Schimb Academic, Programe în cadrul Pactului de Stabilitate privind Europa de Sud. În Uniunea Europeană există şi alte programe cum ar fi Socrates, Leonardo şi Youth, care facilitează mobilitatea participanţilor sistemului de învăţământ superior şi au ca obiectiv majorarea cunoştinţelor atât a cadrelor didactice, cât şi a studenţilor, viitoarele cadre ale economiei naţionale.

„Mobilitatea contribuie la promovarea sentimentului de aparţinere la Europa, la dezvoltarea conştiinţei europene şi la apariţia cetăţeniei europene. Ea le permite tinerilor să-şi îmbunătăţească aptitudinile personale şi le oferă instructorilor posibilitatea de a-şi lărgi experienţa şi îmbunătăţi abilităţile.”

sursa: http://europa.eu.int/comm/education/policies/2010/doc/opening-up-learning-andcitizenship_en.pdf

Din anul 1995 Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei (http://www.coe.int) pentru a intensifica colaborarea cu structurile europene. Activitatea Consiliului Europei în domeniul educaţiei este gestionată de Consiliul pentru cooperare culturală (CDCC). Cooperarea în domeniul învăţământului superior dintre Guvernul Republicii Moldova şi Consiliul Europei este bazată pe câteva aspecte cum ar fi Procesul de la Bologna, guvernarea învăţământului superior, instrumente de recunoaştere a calificărilor, etc.

Programul TEMPUS (http://www.etf.eu.int/TEMPUS) este programul Uniunii Europene, constituit pentru a facilita cooperarea în domeniul învăţământului superior, dezvoltarea învăţământului superior din ţările partenere. Acest program are la bază trei instrumente de aplicare Proiectele Europene Comune (JEP), Proiectele de mobilitate individuală (IMG), Măsuri Structurale şi complementare (SCM). Începând cu anul 1994 Republica Moldova beneficiază de asistenţa Programului TEMPUS-TACIS, care acorda suport instituţiilor de învăţământ superior în domeniile managementului universitar, dezvoltarii curiculară, şi oferirea cursurilor de scurtă durată pentru susţinere instituţională. Din anul 1994 până în prezent în cadrul Programului TEMPUS au fost implementate 27 de proiecte în valoare de 5 milioane Euro. Conform datelor Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului aproximativ jumătate din aceste proiecte au avut ca obiectiv modernizarea managementului universitar şi modernizarea sistemului de învăţământ (elaborarea planurilor de studii şi programelor analitice pentru specialităţi şi specializări noi, reformarea predării unor discipline, asigurarea şi actualizarea materialelor instructive şi educaţionale). Toate aceste proiecte prevăzute pentru modernizarea sistemului de învăţământ superior au pus accentul pe implementarea şi utilizarea tehnologiilor moderne în cadrul

57

învăţământului superior. Alt principiu de bază a proiectelor TEMPUS – TACIS (Anexa 4.2) este facilitarea mobilităţii cadrelor didactice şi a studenţilor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Pe parcursul acestor ani aproximativ 300 de persoane (profesori şi studenţi) din Republica Moldova au efectuat vizite la diferite universităţi din cadrul Europei de Vest.

Programul Mundus (http://europa.eu.int/comm/education_culture) este programul complementar programului TEMPUS – TACIS, având ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii în învăţământul superior european prin intermediul colaborării cu ţările în curs de dezvoltare. Principiile de bază ale activităţii oferirea cursurilor de masterat, burse pentru cercetători, burse pentru cooperare cu ţările în curs de dezvoltare, măsuri de asistenţă tehnică.

În anul 2002 Republica Moldova a aderat la careva iniţiative referitoare şi la sistemul educaţional în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Pot fi menţionate următoarele acţiuni ale Republicii Moldova în cadru a acestui Pact, cum ar fi:

Statutul de membru al Grupului de Acţiune Educaţie şi Tineret; Statutul de membru la Procesul de la Graz;Cooperare în cadrul Grupului de Acţiune Educaţie şi Tineret al Mesei de Lucru nr.1

“Democraţie şi drepturile omului”;Semnarea Memorandumului de Înţelegere între miniştrii educaţiei şi învăţământului

superior din ţările Europei de Sud-Est.Obiectivul cooperări Republicii Moldova în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de

Sud-Est este aceleaşi de a moderniza sistemul învăţământului, de asigura calitatea la nivelul european, cu scopul de a se integra în spaţiul european de învăţământ.

În Republica Moldova diferite instituţii de învăţământ superior au aderat şi colaborează cu Agenţia Universitară a Francofoniei (www.auf.org). Obiectivul acestei Agenţii este intensificarea şi facilitarea cooperării dintre instituţiile de învăţământ superior care utilizează limba franceză în cadrul procesului de învăţământ. Cooperarea în cadrul Agenţiei Universitare a Francofoniei asigură o mobilitatea a participanţilor la procesul de învăţământ şi un schimb de experienţă între instituţiile de învăţământ superior, ce este salutabil din punct de vedere a modernizării învăţământului superior şi a majorării şi asigurării calităţii învăţământului. Conform datelor Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului (www.edu.md) următoarele instituţii ale învăţământului superior au deschis în cadrul său filiere francofone: Filiera Francofona „Drept” la Universitatea de Stat din Moldova, Filiera Francofona „Informatica” si Filiera Francofona „Tehnologii Alimentare” la Universitatea Tehnica a Moldovei, Universitatea de Medicina si Farmacie «N. Testemitanu» din Moldova, Filiera Francofona „Relatii Economice Internaţionale” la Academia de Studii Economice din Moldova, Filiera Francofona „Gestiunea Întreprinderii” la Universitatea Libera Internaţională din Moldova, Universitatea Pedagogica de Stat «Ion Creanga», Universitatea Agrara de Stat din Moldova. În calitate de membri ai Agenţiei Universitare a Francofoniei instituţiile participante din Moldova beneficiază de diverse programe, cum ar fi burse de mobilitate pentru studenţi, profesori si cercetători, adaptarea cursurilor la exigenţele occidentale, susţinerea publicaţiilor, etc.

Obiectivul cooperării Republicii Moldova în cadrul Comunităţii Statelor Independente în domeniul educaţional include următoarele aspecte: standardizare învăţământului, asigurarea calităţii, recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii, evaluare şi acreditare, colaborare pentru formarea spaţiului unic educaţional în cadrul Comunităţii Statelor Independente, schimbul de informaţii în domeniul învăţământului între ţările membre, modul de creare şi funcţionare a filialelor instituţiilor de învăţământ superior în statele membre, coordonarea activităţilor în domeniul licenţierii activităţii de studii, atestării şi acreditării instituţiilor de învăţământ a statelor-membre.

Asociaţia pentru Dezvoltare si Sprijin al Cercetărilor Ştiinţifice in Republica Moldova MRDA (www.mrda.md) anual organizează concurs pentru oferirea granturilor până la 2500 Dolari SUA pentru tinerii cercetători din Moldova doritori să participe la întrunirile ştiinţifice europene organizate în cooperare cu Statele Unite ale Americei. Obiectivul de bază a granturilor oferite de Asociaţia pentru Dezvoltare si Sprijin al Cercetărilor Ştiinţifice in Republica Moldova

58

este integrarea tinerilor cercetători în comunitatea ştiinţifică mondială; familiarizarea cu noile realizările din domeniul de studiu; prezentarea rezultatelor de studiu la nivel internaţional, cu scopul participării în la aşa programe internaţionale ca MRDA, CRDF, NATO, STCU si INTAS.

Fundaţia Soros (www.sosros.md) a iniţiat programul de sprijin a eforturilor universităţilor din Republica Moldova pentru îmbunătăţirea calităţii studiilor universitare, implementarii tehnologiilor moderne de instruire, aplicării unor modele performante de management universitar si evaluare academica. În cadrul acestui program de asistenţă (HESP) este prevăzută susţinerea proiectelor iniţiate de universităţi , având ca obiectiv majorarea nivelului calităţii la nivel instituţional. Domeniile prevăzute pentru proiectele elaborate de instituţiile de învăţământ superior:

Implementarea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS); Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii studiilor universitare; Integrarea instruirii şi a cercetării.

La data de 4-5 mai anul 2006 delegaţia Republicii Moldova, în frunte cu dl. Pituşcan, şef Direcţie Relaţii economice cu UE, asistenta si cooperare sectoriala de la Ministerul Afacerilor externe si Integrare Europeana, a participat la şedinţa Sub-comitetului Nr. 4 Energie, Mediu, Transport şi Telecomunicaţii, Ştiinţă şi Tehnologie, Instruire şi Educaţie, Cultura si Audiovizual ce a avut loc la Bruxelles. În cadrul acestei şedinţe reprezentantul Comisiei Europene Felix Rohn a salutat participarea Republicii Moldova în cadrul proiectelor TEMPUS, însă a menţionat că noile obiective ale proiectelor TEMPUS în Moldova trebuie să fie dezvoltarea autonomiei universitare; elaborarea cadrului naţional al calificărilor; asigurarea calităţii în învăţământ; aplicarea programelor de masterat in diverse domenii si implementarea ECTS. De asemeni în cadrul acestei şedinţe s-a accentuat necesitatea intensificării participării atât a instituţiilor învăţământului superior, cât şi a cadrelor didactice şi studenţi la programele TEMPUS, Erasmus Mundus, Actiunile 1, 2, si 5 ale Programului Youth, promovarea informaţiei despre aceste programe şi luarea celorlalte măsuri necesare pentru acest scop.

4.3 Programele de colaborare a Republicii Moldova cu alte state în domeniul învăţământului universitar

Majoritatea programelor de colaborare a Republicii Moldova cu alte state în domeniul universitar ţin de schimbul de studenţi şi cadre didactice, tineri cercetători, oferirea de burse pentru studenţi, masteranzi, doctoranzi. aceste relaţii de cooperare şi parteneriat sunt stabilite prin încheierea de Acorduri şi Protocoale bilaterale sau multilaterare. Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Educaţiei, colaborează în domeniul învăţământului superior cu diferite state din Europa, cu Statele Unite ale Americei, cât şi cu state din Asia.

I. colaborarea cu state din EuropaPe parcursul a aproximativ de 15 ani Guvernul României oferă burse de studii pentru

studenţi, masteranzi, doctoranzi din Republica Moldova. Cetăţenii Republicii Moldova au posibilitate să-şi facă studiile în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din România în diverse domenii, cum ar fi: inginerie, ştiinţe exacte, medicină, ştiinţe economice, pedagogie, juridică, limbi străine, ştiinţe sociologice, etc. Taxele de studii sunt achitate de către Guvernul României în cazul locurilor bugetare cu sau fără oferirea bursei, sau de către cei ce studiază în cazul locurilor de studii la contract. Potrivit „Notei privind repartizarea cifrei de şcolarizare pentru tinerii de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă pentru anul şcolar / universitar 2005 – 2006, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 87 / 2005” , au fost prevăzute următoarele locuri pentru studii prezentate în Tabelul 4.2.:

Tabelul 4.2 Tipul studiilor Total locuri Fără plata taxei

de şcolarizare, dar cu bursă

Fără plata taxei de şcolarizare, dar fără bursă

59

Studii universitare 1050 1000 50Studii post-universitare 225 150 75Stagii de specializare postuniversitară cadre didactice

200

Mobilităţi studenţeşti / practicăstudenţi

200

Guvernul Republicii Federale Germania prin intermediul Serviciul German de Schimb Academic, DAAD (www.daad.de, www.ambasada-germana.org.md) oferă burse de studii pentru diferite ţări ale lumii, inclusiv pentru Republica Moldova. Bursele de studii în Germania cuprind diverse domenii de activitate artă, inginerie, medicină, economie, ştiinţe sociale, ştiinţe politice, etc. şi sunt oferite pentru studenţi, tineri cercetători (masteranzi şi doctoranzi) şi sunt oferite pentru perioade de la o lună pentru cursurile de perfecţionare a limbii germane pentru străini, până la 3 ani - în cazul studiilor de doctorat. De asemeni există importante organizaţii non-guvernamentale finanzate de către donatori, cu un buget mai redus faţă de Serviciul German de Schimb Academic, dar care de asemeni oferă burse de studii pentru studenţi şi cercetători în diverse domenii de studii. Inclusiv şi cetăţenii republicii Moldova au posibilitate să concureze pentru o bursă de studii oferite de aşa organizaţii cum ar fi Alexander von Humbold – Stiftung şi Friedrich-Ebert-Stiftung, ş.a. Conform datelor Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului din Republica Moldova anual circa 30-40 cetăţeni moldoveni beneficiază de bursele oferite de Serviciul German de schimb Academic.

Studenţii, tinerii cercetători şi cadrele didactice din Republica Moldova care studiază limba franceză au posibilitatea să concureze pentru o bursă de studii oferite de Guvernul Franţei prin intermediul Serviciul de Cooperare şi de Acţiune Culturală al Ambasadei Franţei (www.alfr.md) în Moldova. Durata studiilor este ca şi în cazul stagiilor din Germană, bursele pentru perfecţionarea limbii franceze sunt oferite pentru o perioadă de o lună, iar studiile de doctorat durează până la 3 ani. Aria burselor de cercetare oferite în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acoperă diverse domenii: de ştiinţe exacte, umane şi sociale cât şi lingvistice şi artistice, etc.

În baza Protocoalelor de colaborare dintre Ministerul Educaţiei din Republica Moldova şi Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei al Ucrainei sunt oferite cetăţenilor moldoveni anual 100 burse pentru studii superioare şi 5 burse pentru studii postuniversitare, şi respectiv dintre Ministerul Educaţiei din Republica Moldova şi Ministerul Învăţământului al Federaţiei Ruse anual sunt oferite 150 de burse de studii universitare şi postuniversitare pentru cetăţenii Republicii Moldova în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din Federaţia Rusă.

Guvernul Republicii Moldova întreţine relaţii de colaborare şi cu alte ţări europene, cum ar fi: Marea Britanie, Italia, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Regatul Belgiei, Polonia. Guvernule acestor ţări oferă burse de studii universitare şi postuniversitare în cadrul instituţiilor de învăţământ superior.

II. Burse de studii în Statele Unite ale Americei Un aport important în mobilitatea personală a studenţilor şi cadrelor didactice din republica

Moldova îl joacă programele educaţionale ale Guvernului SUA, care oferă burse de studii universitare şi postuniversitare pentru studenţi, tineri cercetători şi carde didactice, manageri universitari prin intermediul Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova (www.usembassy.md). Spectrul stagiilor oferite sunt de la cursuri de perfecţionare a limbii engleze până la studii de doctorat în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din Statele Unite ale Americii.

III. colaborarea cu state din Asia - în cadrul relaţiilor de cooperare în învăţământului superior Republica Moldova beneficiază de burse de studii universitare, postuniversitare şi cercetare oferite de următoarele ţări asiatice: Japonia, China şi Turcia.

60

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului (www.edu.md) prezintă o statistică referitoare la numărul de burse oferite de către Guvernele diferitor ţări pentru cetăţenii Republicii Moldova pentru anul de studii 2004/2005.

Tabelul 4.3Ţara Numărul de burse

Studii universitare Studii post-universitareBulgaria 72Ucraina 100 5Federaţia Rusă 134 13Turcia 20 10China 3Cehia 4

4.4 Strategiile de dezvoltare a învăţământului universitar la nivelul instituţiilor de învăţământ superior

Strategiile de reformare a învăţământului universitar la nivel instituţional reiese din tendinţele strategiei naţionale de modernizare a învăţământului superior, inclusiv implementarea cerinţelor procesului de la Bologna, şi sunt axate pe următoarele aspecte:

1. implementarea procesului de învăţământ pe cicluri de studii (licenţă, masterat, doctorantură);

2. implementarea Sistemului European de Credite Academice Transferabile;3. crearea şi dezvoltarea autonomiei universitare şi asumarea responsabilităţii;4. modernizarea principiului funcţionării managementului universitar;5. implicarea studenţilor în guvernarea universitară;6. implementarea sistemului de calitate şi asigurarea calităţii; 7. reformarea programelor de învăţământ care să cuprindă discipline obligatorii, pachete

opţionale şi discipline facultative;8. modernizarea conţinutului curricum-ului disciplinelor predate în cadrul universităţilor;9. diversificarea şi majorarea finanţării proceselor de studii şi cercetare;10. implementare tehnicii de calcul în procesul de studii, modernizarea materialelor şi a

bazei materiale şi didactice; 11. stabilirea relaţiilor de colaborare cu diverse instituţii de învăţământ superior din

străinătate;12. participarea în diferite proiecte de cercetare ştiinţifică, implicarea cadrelor didactice

tinere şi a studenţilor; 13. promovarea mobilităţii studenţilor şi cadrelor didactice;14. perfecţionarea cadrelor didactice şi atragerea cadrelor tinere.

Instituţiile de învăţământ superior sunt direct implicate şi cointeresate în reformarea şi modernizarea învăţământului superior, inclusiv elaborarea, implementarea şi asigurarea sistemului calităţii la nivel instituţional. Acest fapt se datorează atât declaraţiei Reuniunii de la Bergen, mai 2005, că responsabilitatea asigurării calităţii revine fiecărei instituţii, cât şi conştientizării necesităţii aplicării sistemului calităţii, ce reiese din următoarele motive:

orientarea instituţiilor spre performanţe; creşterea cerinţelor faţă de calitatea performanţele universităţilor; creşterea competitivităţii între instituţii de învăţământ superior pe plan naţional, dar şi

cel internaţional odată cu aderarea la Procesul de la Bologna; cerinţele crescânde pe piaţa muncii faţă de absolvenţi; necesitatea recunoaşterii pe piaţa europeană a titlurilor şi diplomelor eliberate de către

universităţile din Moldova.

61

Majoritatea instituţiilor de învăţământ superior, în deosebi cele de stat şi cele private care s-au afirmat pe piaţa educaţională, fie separat sau în colaborare cu celelalte instituţii au elaborat strategii şi măsuri pentru implementarea a managementului calităţii la nivel instituţional. Aceste măsuri se referă la următoarele aspecte:

elaborarea şi implementarea managementului calităţii; asumarea responsabilităţii managementului universitar; crearea subdiviziunilor în cadrul instituţiilor responsabile de asigurarea calităţii; crearea şi implementarea standardelor auditului intern şi de evaluare a calităţii; implicarea personalului, a cadrelor didactice şi a celui auxiliar, în procesul asigurării

calităţii; informarea şi implicarea studenţilor în procesul asigurării calităţii.

În elaborarea şi implementarea unui sistem al calităţii instituţiile de învăţământ superior reiese din aspectul specific fiecărei instituţii. O dificultate a implementării sistemului de calitate este determinarea aspectelor standardelor de calitate care trebuie adaptate după specificul instituţiei şi determinarea aspectelor instituţiei care trebuie adaptate după standardele de calitate. Se are în vedere în primul rând alegerea standardelor de calitate în baza cărora se doreşte certificarea instituţiei de învăţământ reieşind din specificul ei, în al doilea rând lichidarea aspectelor negativ din cadrul instituţiei, care provoacă dificultăţi în procesul asigurării calităţii. Reieşind din tradiţiile şi specificul instituţiilor de învăţământ superior mai jos sunt descrise măsurile întreprinse de către instituţiile de învăţământ superior din Moldova pentru implementarea managementului şi asigurării calităţii.

Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Moldova au creat un consorţiu în domeniul asigurării calităţii. Obiectivele cooperării acestui consorţiu au fost elaborarea si implementarea concepţiei cu privire la asigurarea calităţii la nivel instituţional, elaborarea strategiilor universitare referitoare la asigurarea calităţii. În urma studiilor şi documentărilor efectuate a fost luată decizia că sistemul de management al calităţii care va fi elaborat pentru fiecare instituţie se va baza pe familia standardelor ISO 2000. În cadrul acestui consorţiu până în prezent au fost elaborate manualele calităţii, separat câte un manual pentru fiecare instituţie de învăţământ, ţinându-se cont de specificul fiecărei instituţii. De asemeni au fost informate administraţiile instituţiei şi ale facultăţilor referitor la procesul de implementare a sistemului de calitate, urmează să fie instruite şi cadrele didactice.

În cadrul unor instituţii universitare (USM, UTM, ASEM, UASM) au fost create subdiviziuni de asigurare a calităţii, în cadrul cărora au fost incluse cadre didactice şi studenţi. Activitatea de bază a acestor departamente este implementarea si monitorizarea sistemului de management al calităţii în cadrul instituţiei de învăţământ superior.

De exemplu, în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (www.usm.md) Secţia Managementului Calităţii are următoarele domenii de activitate:

I. Structuri de asigurare a calităţiiOrganizarea sistemului de asigurare a calităţii; Elaborarea indicatorilor si metodologiei de asigurare a calităţii; Monitorizarea procesului de asigurare a calităţii; Elaborarea criteriilor de evaluare a calităţii; Monitorizarea activităţii Consiliilor de asigurare a calităţii; Elaborarea regulamentelor interne; Elaborarea strategiei formarii continue a cadrelor didactice; Organizarea seminarelor pentru tinerii specialişti. II. Dezvoltare curricularaMonitorizarea elaborării planurilor de studii; Monitorizarea elaborării  standardelor/calificărilor pentru ciclul I- Licenţă; Coordonarea procesului de elaborare a curriculum-urilor, pentru ciclul I- Licenţă; Monitorizarea elaborării suporturilor de curs. III. Evaluarea

62

Evaluarea rezultatelor academice: o Determinarea strategiei evaluării; o Acordarea suportului metodic in elaborarea instrumentelor de evaluare ( testelor).

Evaluarea  documentelor normativ-reglatorii ale procesului de învăţământ (planuri, curricula, materiale didactice):

o Determinarea  criteriilor si indicatorilor; o Acordarea de asistenta metodica.

Evaluarea personalului didactic; Evaluarea externa: o crearea condiţiilor de realizare a procedurii de evaluare; o asistenta in procesul de evaluare externa.

IV. Stagii de practicaElaborarea Regulamentelor de desfăşurare a stagiilor de practica; Monitorizarea elaborării programului/curriculum-ului stagiilor de practica; Identificarea bazelor de realizare a stagiilor de practica: o Colaborarea cu metodiştii; o Colaborarea cu instituţiile - baza de realizare a stagiilor de practica.

Monitorizarea stagiilor de practica o Încheierea contractelor de colaborare cu instituţiile-baza; o Organizarea instructajului pentru studenţii stagiari; o Evidenta si controlul activităţii studenţilor stagiari; o Evaluarea (organizarea conferinţelor  de totalizare a rezultatelor studenţilor stagiari).

Universitatea Cooperatist – Comercială în colaborare cu Academia de Studii Economice cu sprijinul Fundaţiei Soros participă într-un proiect care are drept obiectiv implementarea unui sistem de management al calităţii. În cadrul UCCM s-a elaborat un model integrat al sistemului managementului calităţii, care se bazează pe îmbinarea sistemului ISO 9000 şi alte sisteme. Reieşind din informaţia expusă de către d-na Larisa Şavga, prof. univ. UCCM la Seminarul internaţional „Dinamica procesului Bologna în Republica Moldova” din data de 8-9 decembrie 2005, se poate de menţionat că modelul integrat al sistemului de management al calităţii implementat în UCCM are următoarele orientări:

orientarea spre satisfacerea cerinţelor şi aşteptărilor studenţilor, partenerilor şi societăţii atitudinea proactivă a conducerii instituţiei în problema calităţii abordarea problemei calităţii în termeni strategici: misiune, valori, principii, politici,

strategii, obiective, etc. menţinerea sub control şi îmbunătăţirea continuă a proceselor din cadrul universităţii implicarea şi responsabilitatea personalului identificarea unor indicatori relevanţi ai calităţii şi introducerea de mecanisme de

evaluare internă a acestora documentarea sistemului în vederea furnizării de dovezi obiective care să creeze

încredere clienţilor săi. Strategia Universităţii Tehnice din Moldova referitoare la asigurarea calităţii la nivel

instituţional prevede următoarele aspecte: instruirea specialiştilor în cadrul procesului de implementare a Sistemului European de

Credite Transferabile; aplicarea noilor metode de evaluare a cunoştinţelor, care ţin cont de activitatea

studentului pe parcursul întregului semestru la calcularea notei finale; majorarea importanţei activităţilor practice (lucrări practice şi de laborator, stagiile de

practică); introducerea tehnicii de calcul în procesul de studii (elaborarea tezelor de an şi celor de

licenţă, modelarea şi simularea proceselor în cadrul lucrărilor de laborator); evaluarea internă a programelor de studii şi a conţinutului lor, evaluarea internă a

administraţiei facultăţilor şi conducătorilor de catedre;

63

implicarea cadrelor didactice (sondajul cadrelor didactice); implicarea studenţilor în procesul asigurării calităţii (evaluarea programelor,

exprimarea opiniei referitor la diferite aspecte).Sistemul Managementului Calităţii în cadrul UTM este bazat pe câteva obiective, care

sunt aplicate la nivelul catedrelor, facultăţilor şi la nivel instituţional: evaluarea pregătirii catedrelor la început de an de învăţământ (evaluarea programelor

de învăţământ, asigurarea didactico-metodică, etc.); evaluarea cadrelor didactice (participarea la concursuri de realegere în posturi,

evaluarea activităţii didactice, etc.); controlul cadrelor didactice efectuat de către şeful de catedră conform planului de

activitate a catedrei; asistarea reciprocă a cadrelor didactice conform planului de activitate a catedrei; studierea aspectelor referitoare la procesul de asigurarea calităţii la şedinţele consiliilor

facultăţilor, la consiliul de administraţie, la Senat.În cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova a fost adoptată strategia asigurării

calităţii axată pe input-urile şi output-urile disciplinare. Această strategie de asigurare a calităţii se bazează pe faptul că la elaborarea programelor analitice pentru ciclul I de studii se ţine cont de cerinţele înaintate faţă de nivelul de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru ciclul II de studii. În acest mod programele analitice sunt concepute să corespundă câtorva cerinţe:

corespunderea cu programele europene; corespunderea cu cerinţele pieţei muncii; corelarea cu programele la alte specialităţi şi specializări înrudite; implicarea absolvenţilor la elaborarea programelor analitice de specialitate; plasarea programelor analitice pe site-urile catedrelor, pentru accesul mai rapid de către

studenţi.Pentru a ajusta procesului educaţional la Standardele Europene de Formare Profesionala a

fost creat Centrul de Dezvoltare Curriculara şi Formare Pedagogica (www.ase.md), ce are drept obiective:

Dezvoltarea curriculei ASEM; Organizarea cursurilor pentru profesorii ASEM; Promovarea integrării tehnologiilor informatice în procesul de studii; Dezvoltarea competenţelor pedagogice a profesorilor din ASEM; Implementarea formelor şi metodelor eficiente de organizare a procesului educaţional la

ASEM;Promovarea noilor tehnologii educaţionale in procesul educaţional.

Un rol deosebit în strategia de asigurare a calităţii în cadrul ASEM îl joacă implicarea studenţilor în acest proces. Studenţii fiind beneficiarii serviciilor oferite de instituţiile de învăţământ superior, ei sunt acei care sunt capabili să evalueze calitatea predării, reieşind din nivelul lor de pregătire. Cu acest scop sunt efectuate sondaje, în cadrul cărora studenţii diferitor ani şi de la diferite facultăţi sunt solicitaţi să-şi exprime părerea referitoare la diferite aspecte ale procesului de instruire. Pentru informarea mai detaliată a studenţilor ce-şi fac studiile la ASEM a fost elaborat şi repartizat destinatarilor „Ghidul studenţilor facultăţii”. Altă metodă de implicare a studenţilor în asigurarea calităţii este implementarea participarea studenţilor la guvernarea instituţiei. Cu acest scop au fost create subdiviziuni studenţeşti la nivel de grupă academică, facultate şi la nivel de instituţie, aceste măsuri au drept scop formarea unui consiliu studenţesc la nivel de facultate si a unui senat studenţesc universitar.

Crearea business incubatorului şi Centrul de Plasament şi Relaţii cu Agenţii Economici ca subdiviziuni a ASEM au drept obiectiv îmbunătăţirea pregătirii practice şi implicarea studenţilor în activităţi reale de afaceri. Acest fapt va facilita angajarea în câmpul muncii a viitorilor absolvenţi, fiind că una dintre condiţiile cheie ale angajatorilor este experienţa de muncă în domeniu.

64

După cum a fost menţionat mai sus, Universitatea Agrară de Stat din Moldova, în parteneriat cu Universitatea de Stat din Molodva şi Universitatea Tehnică din Moldova, face parte din consorţiu ce are drept obiectiv procesul asigurării calităţii instruirii şi că a fost creat un comitet de evaluare şi monitorizare a procesului asigurării calităţii. Pentru implementarea cât mai eficientă a sistemului de calitate în cadrul UASM mai sunt utilizate o gamă largă de măsuri:

elaborarea şi aprobarea standardele profesionale; implementarea noilor planuri de studii, elaborarea curriculumul la toate disciplinele şi

programele analitice; implementat şi sistemul ECTS, elaborarea ghidului de utilizare a ECTS, regulamentul

de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în baza ECTS; crearea consiliilor studenţeşti la facultăţi şi un senat studenţesc universitar.

Pe lângă metodele comune de asigurare a calităţii utilizate şi în restul instituţiilor de învăţământ superior (implementarea ECTS, modernizarea programelor analitice şi a conţinutului lor, implicarea studenţilor şi cadrelor didactice în procesul de asigurare a calităţii, etc) Universitatea Pedagogica de Stat "Ion Creanga" utilizează şi o metodă particulară, care constă în organizarea trainingurilor de Lectura şi Scriere pentru Dezvoltarea Gândirii Critice (LSDGS), in cadrul Centrului Educaţional Prodidactica, pentru toţi tinerii specialişti şi pentru toţi metodiştii la discipline. Această instruirea are ca obiectiv perfecţionarea tehnicii de predare şi implementarea metodelor moderne. Aplicarea acestei metode a pornit de la revizuirea şi redirecţionarea activităţii de predare-învatare-evaluare, cu luarea în consideraţie a necesităţilor studenţilor.Universitatea Liber Internaţională din Moldova şi-a elaborat propriu model de asigurare a calităţii, prezentarea strategiei ULIM a fost efectuată de către d-na Ana Guţu, Prim-Vicerector ULIM, în cadrul Seminarului internaţional „Dinamica procesului Bologna în Republica Moldova” din data de 8-9 decembrie 2005:

Dimensiune externă: Asigurarea calităţii produsului finit – specialistul cu studii universitare – capabil de a se

integra pe piaţa forţei de muncă; Contribuirea la dezvoltarea durabilă a societăţii prin implementarea rezultatelor

cercetării ştiinţifice universitare.Dimensiunea internă: Asigurarea calităţii proceselor interne orientate spre finalităţile dimensiunii externe; Implementarea unui sistem propriu de autoevaluare a calităţii proceselor interne

(proces educaţional, guvernare strategică, management operaţional ş.a.) Tactici structurale Perfecţionarea organigramei structurilor universităţii întru descentralizarea procesului

decizional; Responsabilizarea structurilor existente cu sarcini specifice de gestionare a calităţii

proceselor interne întru eficientizarea şi rentabilizarea activităţilor prestate.Tactici procesuale Crearea bazei legale interne de desfăşurare a proceselor ULIM – adoptarea Codexului

ULIM; Implementarea noilor tehnologii informaţionale în gestionarea proceselor interne

ULIM; Elaborarea şi implementarea soft-urilor educaţionale; Implementarea sistemelor de monitorizare şi gestionare a procesului didactic; Informatizarea DIB; Internet şi Intranet; Crearea bazei de date integrate:

a) Efectiv studenţi/ masteranzi, efectiv doctorat;b) Efectiv resurse umane;c) Orarul lecţiilor;d) Planificarea orelor didactice;e) Gestionarea finanţelor;

65

f)Gestionarea contabilă;g) Accesarea liberă a bazei de date integrate de către utilizatori (studenţi, profesori).

Monitorizarea internă a proceselor ULIM cu asigurarea transparenţei la deciziile luate (accesul liber al studenţilor la curricula departamentală prin mediatecă şi site-ul WEB ULIM);

Implicarea studenţilor în procesul de luarea a deciziilor; Crearea sistemului de autoevaluare internă; Perfecţionarea calităţii proceselor ULIM în baza analizei rezultatelor autoevaluării.Componentele auditului intern al calităţii procesului educaţional1. Măsuri aplicate în prezent:

Reuşita academică a studenţilor; Evaluarea calităţii predării cursurilor de către profesorii ULIM; Ancheta anonimă a studenţilor; Evaluarea calităţii procesului educaţional de către studenţi; Evaluarea reciprocă interdepartamentală; Evaluarea activităţilor ştiinţifice (cercetare, doctorat); Evaluarea activităţilor internaţionale; Evaluarea activităţilor extracurriculare.

2. Măsuri preconizate pentru viitorul imediat (2005-2006): Ancheta anonimă a cadrelor didactice; Gestionarea datelor vizând amplasarea în câmpul muncii a absolvenţilor ULIM.

3. Măsuri preconizate pentru viitorul imediat (2006-2008): Implementarea unui sistem de management al calităţii ISO 9000 sau TQM.

Facultatea de Medicină generală din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmaceutică „Nicolae Testimiţanu” este prima din Republica Moldova şi din spaţiu CSI care a fost supusă procesului de evaluare externă a Conferintei Internationale a decanilor de expresie francofona. Cu acest scop au fost create comisii interne de autoevaluare, în final aceste comisii au elaborat un raport, care a fost prezentat comisiei de evaluare externă. În cadrul comisiei de evaluare externă s-au întrunit experţi în domeniul medicinei din Canada, Franţa, Tunis, România, Belgia. Scopul comisiei externe consta în studiul aspectelor pregătirii cadrelor medicale începând cu planurile de învăţământ, programele analitice, modalitatea de învăţământ, studenţi, rezidenţi, catedre, corpul profesoral, spaţiu. După părerea d-lui decan al Facultăţii Medicină generală, Gheorghe Plăcinta, în urma evaluării externe poate beneficia nu numai instituţia evaluată, dar şi viitorii absolvenţi, deoarece diplomele eliberate de astfel de instituţii de învăţământ superior sunt recunoscute la nivel intenţional.

Instituţiile de învăţământ superior din republica Moldova aplică de asemeni şi măsuri care indirect influenţează la ameliorarea asigurării calităţii. Una din metode poate fi considerată colaborarea internaţională. Majoritatea instituţiilor universitare din Moldova sunt deschise spre relaţii cu alte instituţii din aşa ţări cum ar fi ţările Europei, inclusiv ţări din Uniunea Europeană; Statele Unite ale Americei şi Canada; ţările din spaţiu CSI; ţări asiatice ca Siria, Iordania, China, Turcia. Cum a fost menţionat mai sus în Punctul 4.2, unele universităţi din Republica Moldova şi-au deschis Filiere Francofone în cadrul cărora unele obiecte de specialitate sunt predate în limba franceză cu scopul integrării mai facile a absolvenţilor pe plan internaţional. La Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi un accent deosebit se pune pe mobilitatea cadrelor didactice, ce ţin cursuri în limbi moderne, acest fapt este necesar pentru perfecţionarea limbilor străine în ţara de origine. Altă metodă este participarea la diferite proiecte de studii şi cercetare, unde sunt direct implicaţi cadre didactice şi studenţi. Această metodă este frecvent utilizată la diverse instituţii cum ar fi Universitatea Tehnică din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmaceutică, etc. În calitate de exemplu ar putea servi Proiectul "Prometheus" (TEMPUS JEP – 23194-2002) "Promovarea activităţilor antreprenoriale şi a transferului tehnologic în sistemul învăţământului superior al Republicii

66

Moldova" (www.almamater.md), finanţat de Comisia Europeana. Proiectul a fost realizat de coordonatorul Proiectului - Biroul European de Cercetare şi Proiecte SRL – EURICE, (Germania) în parteneriat cu Universitatea din Saarland (Germania), Universitatea din Alicante (Spania), Grupul Zernike (Olanda), Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Academia Internaţională de Dezvoltare Agricolă (Moldova), Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (Moldova), Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Cancelaria de Stat din Saarland (Germania), Centrul Auto Mercedes Moldova, SRL şi Universitatea Electrotehnică din St. Petersburg LETI (Rusia). În cadrul acestui proiect a fost creat centrul „Prometheus” ca subdiviziune a USM, ce are ca obiectiv crearea unui sistem naţional de suport a activităţilor antreprenoriale şi a transferului tehnologic în sistemul învăţământului superior din Republica Moldova. În activitatea de cercetarea a centrului „Prometheus” este prevăzută implicarea directă a cadrelor didactice şi a studenţilor, cu scopul îmbogăţirii cunoştinţelor şi experienţei acestora, fapt care se va reflecta şi asupra calităţii procesului de studii.

  Concluzii

În efectuarea acestui studiu m-am bazat pe propria experienţă didactică de aproximativ 10 ani, având posibilitatea să activez în cadrul a două instituţii de învăţământ superior cu o bogată tradiţie, cum ar fi Universitatea Tehnică din Moldova şi Academia de Studii Economice din Moldova. Cunosc situaţia referitor la procesul asigurării calităţii instruirii din „interiorul problemei” şi consider că este o abordare actuală şi necesară pentru instituţiile de învăţământ superior din Moldova. Abordarea procesului asigurării calităţii nu trebuie să rămână numai la nivel declarativ, dar este necesară conştientizarea necesităţii implementării şi asigurării managementului calităţii în învăţământul superior. Consider că pentru o eficienţă mai bună a asigurării calităţii procesului instruire este necesară cooperarea dintre stat, instituţiile superioare şi societatea civilă. De asemeni nu este de neglijat cooperarea dintre învăţământul pre-unversitar şi universitar, deoarece învăţământul universitar trebuie să fie o continuare logică a învăţământului pre-universitar. Din această cauză este binevenită intenţia de informa şi a ajusta învăţământul pre-universitar la cerinţele învăţământului superior.

Îmbunătăţirea nivelului calităţii în instituţiile din Republica Moldova va permite recunoaşterea performaţelor instituţiilor local pe plan european. Dar cel mai important obiectiv al procesului de asigurarea a calităţii este deschiderea spre noi oportunităţi pentru dezvoltarea întregii societăţi şi economiei naţionale.

  Bibliografie1. Ioan Pânzaru, Asigurarea calităţii în învăţămîntul superior din ţările Uniunii Europene,

Bucureşti, 2005 2. Marieta Olaru, Larisa Şavga, Ghidul pentru implementarea unui sistem de management al

calităţii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, Chişinău, 20053. Nicolae George Drăgulănescu, Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul

superior din România, Bucureşti, 2006

67

4. Asociaţia Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ENQA), Standardele instituţionale ale asigurării calităţii la nivel universitar (Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area), Helsinki, 2005

5. Universitatea de Stat din Moldova, Teoria şi Metodologia Curriculum-Ului Universitar, Pedagogia Universitară în Dezvoltare, Chişinău, 2003

Documente legislative:1. Proiectul „Legii cu privire la învăţământul superior în Republica Moldova”2. Legea învăţământului” nr. 547 din 21 iulie 19953. Strategia învăţământului superior din Republica Moldova în contextul Procesului

Bologna, din 24 mai 20044. Lege privind aprobarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (2004-

2006), 02 decembrie 2004.5. Strategia de Creştere Economica şi Reducere a Sărăciei 2004-20066. Legea cu privire la evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ din Republica

Moldova, 16 iulie 19977. Legea privind aprobarea Regulamentului de Evaluare şi Acreditare a instituţiilor de

Evaluare şi Acreditare a instituţiilor de învăţământ, 04 iunie 19998. Decizia de Guvern referitor la crearea Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare

Academică (CNEAA), pe lângă Guvernul Republicii Moldova, 11 decembrie 19999. Lege privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesionala si al

specialităţilor pentru pregătirea cadrelor in instituţiile de învăţământ superior, ciclul I, 7 iulie 2005

10. Programul de modernizare a sistemului educaţional aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.863, 16 august 2005

11. Ordinul M.E.T.S. nr. 07-13-468 Cu privire la modulul deformare a profesorilor, 17 august 2005

Web-site-uri1. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului din Republica Moldova, www.edu.md2. Biroul Naţional de Statistică din Republica Moldova, www.statistica.md3. Centrul de Strategii si Tehnologii Universitare PRO Bologna, www.alamamter.md4. Asociaţia pentru Dezvoltare si Sprijin al Cercetărilor Ştiinţifice in Republica Moldova

MRDA, www.mrda.md5. Fundaţia Soros în Moldova, www.sosros.md6. Serviciul German de Schimb Academic, DAAD www.daad.de7. Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, www.usembassy.md8. Serviciul de Cooperare şi de Acţiune Culturală al Ambasadei Franţei, www.alfr.md9. Universitatea de Stat din Moldova, www.usm.md10. Academia de Studii Economice din Moldova, www.asem.md11. Universitatea Tehnică din Moldova, www.utm.md12. Universitatea Agarară de Stat din Moldova, www.uasm.md13. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testimiţeanu”, www.usmf.md14. Universitatea Liber Internaţională din Moldova, www.ulim.md15. Universitatea Cooperatist Comercială din Moldova, www.uccm.md

Anexa 1.1

Structura sistemului educaţional în Republica Moldovasursa: Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, www.edu.md

68

NOTE: - Durata studiilor la masterat constitue 1-2 ani; - Durata studiilor la doctorat constitue 3-4 ani; - Durata studiilor la postdoctorat este de pînă la 2 ani; - Şcoala de meserie are ieşire doar pe piaţa muncii; - Examenele de trecere se susţin după fiecare nivel, cu excepţia educaţiei

preşcolare şi a pregătirii obligatorii pentru şcoală; - Educaţia între 3 şi 18 ani este însoţită de educaţia specială şi facultativă

(în afara şcolii).

Anexa 1.2Lista instituţiilor superioare acreditate

sursa: Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, www.edu.mdNr./o Instituţia Tipul

proprietăţii Data acreditării

69

1. Universitatea de Stat din Moldova de stat 22.02.20012. Universitatea Tehnică a Moldovei de stat 29.03.20013. Academia de Studii Economice din Moldova de stat 21.06.20014. Universitatea de Stat de Medicină şi

Farmacie "Nicolae Testemiţanu"de stat 12.07.2001

5. Universitatea Agrară de Stat din Moldova de stat 12.07.20016. Universitatea Cooperatist - Comercială din

Moldovaprivată 12.07.2001

7. Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă"

de stat 23.05 2002

8. Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi de stat 21.06.20029. Universitatea Liberă Internaţională din

Moldova, prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova facultatea de medicină a fost transferată în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

privată 16.07.2002

10. Universitatea de Stat din Comrat de stat 15.10.200211. Institutul Internaţional de Management privată 27.05.200312. „UNIVERS MOLDOVA” - fosta

Universitate de Limbi Moderne şi Business Internaţional

privată 27.05.2003

13. Universitatea de Stat din Tiraspol de stat 21.10.0314. Universitatea Slavonă privată 21.10.0315. Specialitatea „Drept şi activitate vamală” din

cadrul USMde stat 21.10.03

16. Academia de Drept privată 08.04.0417. Institutul Nistrean de Economie şi Drept, or.

Bălţiprivată 27.05.04

18. Institutul de Relaţii Internaţionale „Perspectiva”

privată 27.05.04

Lista instituţiilor superioare neacreditate 1. Academia Internaţională de Drept Economic (21.10.03) 2. Universitatea de Ştiinţe Aplicative din Moldova (24.11.03)

70

Anexa 2.1

Mediul extern la nivel micro şi macro al instituţiei de învăţământ superior

Mediul extern la nivel micro al unei instituţii de învăţământ superior Mediul extern la nivel micro al unei întreprinderi

Concurenţi (alte

instituţii de învăţământ superior)

Alte organizaţii

Clienţi (studenţii şi persoanele juridice)

Furnizorii (şcoli medii

generale, licee)

Instituţia de

învăţământ superior

Concurenţi

Alte organizaţii

Clienţi

Furnizorii

Persoană juridică

71

Mediul extern la nivel macro al unei instituţii de învăţământ superior Mediul extern la nivel macro al unei întreprinderi

Factorii demografici

Factorii politici

Factorii socio-

culturali

Factorii tehnico-ştiinţifici

Factorii economici

Factorii naturali

Instituţia de

învăţământ superior

Factorii demografi

ci

Factorii politici

Factorii socio-

culturali

Factorii tehnico-ştiinţifici

Factorii economici

Factorii naturali

Persoană juridică

72

73

Anexa 2.2

Mediul intern al instituţiei universitare din punct de vedere antreprenorial

Rector

Senat Pro-rectoriPrim pro - rector

Managementul personalului

Relaţii externe şi investiţii

Contabilitate

Planificare economico-financiară

Marketing

Managementul calităţii

Secţia studii

Secţia ştiinţă

74

Anexa 4.1

Obiectivele modernizării învăţământului superior în conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna - Asigurarea calităţii învăţământului superior

sursa: Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, www.edu.mdAcţiuni Termene

derealizare

Responsabili Realizări

Perfecţionarea metodologiei de admitere în învăţământul superior în scopul selectării candidaţilor pe bază de merite şi vocaţie

anual Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului

În scopul organizării şi desfăşurării eficiente a procesului de admitere în instituţiile de superior din Republica Moldova, a fost elaborată o nouă redacţie a Regulamentului de admitere, aprobat prin Hotărîrea Colegiului Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului nr.6.1. din 27 aprilie 2006 şi pus în aplicare prin ordinul nr.406 din 02 mai 2006.

Perfecţionarea metodologiei de organizare a procesului didactic în scopul individualizării procesului educaţional, asigurării flexibilităţiiprogramului de studii

2005-2006 Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului,Instituţiile de învăţământ superior

Planul-cadru pentru ciclul I (studii superioare de licenţă), pus în aplicare prin ordinul METS nr.202 din 01 iulie 2005, oferă oportunităţi de individualizare a procesului educaţional şi asigurare a flexibilităţii programelor realizate.Practic, creşte considerabil ponderea lucrului individual al studenţilor şi posibilităţile de constituire a traseelor individuale prin selectarea disciplinelor opţionale şi a pachetelor de discipline opţionale.

75

Implementarea noilor tehnologii de predare-învăţare. Perfecţionarea metodologiei de evaluare a cunoştinţelor în învăţământul superior.

2005-2006 Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului,Instituţiile de învăţământ superior

Planul-cadru pentru ciclul I şi Ghidul de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu recomandă diverse metodologii, forme de evaluare a cunoştinţelor studenţilor. Tipurile şi formele de evaluare a cunoştinţelor, capacităţilor teoretice şi a deprinderilor practice propuse:

evaluare curentă: testare, eseu, referat, studiu de caz (individual sau în grup), raport asupra practicii;

evaluare finală: examinare orală, examinare în scris, teză/proiect;

evaluare asistată de calculator; forme specifice de evaluare: concert,

expoziţie, portofoliu, probă sportivă, etc.Instituţiile de învăţămînt superior aplică formele de evaluare sus-menţionate în procesul de organizare a evaluărilor curente şi finale.Pe parcursul lunilor februarie-martie au fost organizate seminare-traninguri interuniversitare de diseminare cu genericul „Evaluarea cunoştinţelor, capacităţilor şi performanţelor studenţilor: practici europene”. Instituţiile implicate vor elabora proiectul Recomandărilor vizînd evaluarea cunoştinţelor.

Asigurarea normativă a organizării şi desfăşurării stagiilor de practică în

2006 Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului;

A fost elaborat şi prezentat Guvernului spre examinare/aprobare proiectul Regulamentului

76

învăţământul superior Instituţiile de învăţământ superior

privind organizarea şi desfăşurarea stagiilor de practică în cadrul formării iniţiale în învăţămîntul superior.

Perfecţionarea sistemului actual de evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţământ superior. Asigurarea transparenţei în procesele de evaluare şi acreditare a instituţiilor

2005-2006 Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului

Începînd cu aprilie curent se practică vizite de pre-evaluare în instituţiile de învăţămint incluse în Planul evaluării academice şi acreditării. În scopul documentării rezultatelor acestor vizite, a fost elaborată o schemă specială de pre-evaluare.Se întreprind măsuri adăugătoare de amplificare a transparenţei procesului de evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţămînt: rezultatele acreditării instituţiilor de învăţămînt se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi, începînd cu iulie 2005 sînt plasate pe pagina WEB a Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului; rapoartele de autoevaluare a instituţiilor de învăţămînt pasibile acreditării se plasează pe pagina WEB a Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului.

Perfecţionarea proceselor de evaluare internă şi externă ca instrumente de asigurare a calităţii

2005-2006 Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului

Instituirea sistemelor de management al calităţii în instituţiile de învăţământ superior

2005-2006 Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului;Instituţiile de învăţământ superior

Conform ordinului METS nr.97 din 09 februarie 2006, instituţiile de învăţămînt superior au constituit structuri instituţionale de asigurare a calităţii. Instituţiile au prezentat informaţii privind executarea indicaţiei ministeriale respective. Organele interne de asigurare a calităţii au fost create în funcţie de dimensiunile

77

instituţiilor, misiunea acestora etc. Unele instituţii au elaborat Manualul calităţii.Pe parcursul anilor 2005-2006, au fost organizate serii de seminare, conferinţe, întruniri, emisiuni radiofonice şi televizate dedicate problematicii respective. În cadrul acestor activităţi au fost convocaţi diferite categorii de participanţi: reprezentanţii Parlamentului, Guvernului, ministerelor, cadrelor didactice universitare, studenţilor, societăţii civile etc.

Constituirea comisiilor de experţi pe specializări pentru evaluarea conţinuturilor educaţionale în învăţământul superior şi reglementarea normativă a activităţii acestora

2005-2006 Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului

Au fost constituite comisii pentru domeniile Drept, Administraţie publică, Asistenţă socială.Se desfăşoară activitatea de constituire a comisiilor de experţi pe domenii de formare profesională, în baza propunerilor prezentate de autorităţile publice centrale şi instituţiile de învăţămînt.

Atragerea experţilor străini în activitatea comisiilor de experţi pentru evaluarea calităţii educaţiei

Începând cu 2006

Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului

În proces de stabilire a modalităţilor de atragere.

Crearea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (cu competenţe în evaluare, acreditare şi promovare a calităţii)

2006 Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului

În proces de realizare.

78

Anexa 4.2

Programul Tempus si invatamantul superior din MoldovaSursa: Buletin de informare Tempus-Tacis in Moldova, 2006, nr. 5

Distributia proiectelor de Tempus pe universitati-beneficiare in perioada 1994-2005Nr. Institutia de invatamant Numar de studenti* JEP SCM Total JEP + SCM

Proiecte Suma, mii Proiecte Suma, mii Proiecte Suma, mii1. USM 21829 10 2583,40 1 120,00 11 2703,402. UTM 20523 9 1584,10 1 80,00 10 1664,103. UASM 7327 3 590,51 - - 3 590,514. ULIM 5000 2 184,10 - - 2 184,105. USB 9435 2 509,30 - - 2 509,306. UPS 5852 1 45,50 1 94,80 2 140,307. USU - 1 51,50 - - 1 51,508. INEFS 1660 1 200,00 - - 1 200,009. USC 1954 1 200,00 - - 1 200,0010. USMF 4198 1 195,95 - - 1 195,9511. IIC 933 1 210,28 - - 1 210,2812. AP 1233 - - 1 149,61 1 149,6113. UST 4223 - - 1 111,25 1 111,25

Total 84167 32 6354,64 5 555,66 37 6910,3Distributia proiectelor pe ani

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 20054 6 - 4 - 5 - 4 4 3 4 2*Sursa: Ministerul Invatamantului, Tineretului si Sportului al RM

79

Distributia proiectelor de tip IMG pe universitati-beneficiare in perioada 2001-2005Distributia pe universitati

Suma,mii

UTM USM USMF ASE USC UASM UST UPS USK ULIM AM IIM USB ISR

206,97 19 5 5 5 4 4 3 2 2 1 1 1 1 1Distributia proiectelor pe ani

Total* 2001 2002 2003 2004 200554 4 3 22 18 7*Inclusiv persoanele din UE spre R. Moldova

Universitatile ce au beneficiat de suportul Programului Tempus-Tacis prin proiecte JEP in perioada 1994-2005Nr. Anul Numar de

inregistrareSuma

alocata,mii Euro

Tema proiectului / Domeniul in care este lansat proiectul

Universitatea de Stat din Moldova1. 1994 P_JEP–01071–94 45,0 Modernizarea facultatii de jurnalistica si a disciplinelor de comunicare de la Universitatea de Stat

Stiinta despre biblioteca, comunicatii si jurnalistica2. 1995 T_JEP–10037–95 482,3 Modernizarea facultatii de jurnalistica si a disciplinelor de comunicare de la Universitatea de Stat

din MoldovaStiinta despre biblioteca, comunicatii si jurnalistica

3. P_JEP–02196–95 44,0 Tehnica managementului modern: aplicatii practice la Universitatea de Stat din MoldovaManagement universitar

4. 1999 CD_CP-20597 200,0 Dezvoltarea invatamantului in domeniul Dreptului european si internationalDrept European

5. UM_CP-20510 196,0 Modernizarea si informatizarea managementului financiarManagement universitar

6. 2001 IB_JEP-22056-2001

243,0 Centrul national de perfectionare in managementul educationalFormare institutionala

80

7. UM_JEP-22211-2001

164,0 Acreditarea si evaluarea calitatii invatamantului superior in MoldovaManagement universitar

8. 2002 UM_JEP-23153-2002

434,172 Crearea unui masterat in drept si gestionarea vinului in cadrul Universitatii de Stat din MoldovaManagement universitar

9. IB_JEP-23194-2002

282,155 Promovarea activitatilor antreprenoriale si transferul tehnologic in sistemul invatamantului superior din Republica MoldovaCursuri scurte de instruire

10. 2004 UM-JEP-25121-2004

492,769 Serviciul de orientare si plasare a studentilorManagement universitar

Total 2583,396  Universitatea Tehnica a Moldovei

1. 1994 P_JEP–01009–94 49,5 Ameliorarea capacitatii operationale a Universitatii Tehnice din MoldovaManagement universitar

2. 1995 P_JEP–02182–95 49,1 Managementul in invatamantul superior: pregatirea transferului de tehnologii educationale la cursurile postuniversitare de scurta durata Management universitar

3. 1997 T_JEP–10230–96 475,0 Transferul tehnologiilor educationale pentru cursurile postuniversitare de scurta durataManagement universitar

4. CP–00020–96 70,5 Centrul didactic informational: surse regenerabileSurse regenerabile

5. 1999 CD_CP-20513 200,0 Studii de masterat in economia aplicata (Industria agroalimentara)Economie

6. 2001 IB_JEP-22080-2001

130,0 Dezvoltarea formarii continua profesionaleFormare institutionala

7. 2002 CD_JEP-23171-2002

96,8 Masterat in calitatea si securitatea alimentariiDezvoltarea curiculara

8. 2003 CD_JEP-24182- 231,0 Program de masterat in domeniul mediului si tehnologiilor curate

81

2003 Dezvoltarea curiculara9. 2003 CD_JEP-24243-

2003282,2 Program educational pentru tehnologiile informationale in geografie

Dezvoltarea curicularaTotal 1584,1  

Universitatea Libera Internationala din Moldova1. 1994 P_JEP–01266–94 44,1 Crearea in Chisinau a unui centru de instruire initiala si de reciclare intensiva a cadrelor bilingve

din intreprinderi si structuri administrativeEconomie

2. 1999 UM_CP-20591 140,0 Managementul librariei universitareManagement universitar

Total 184,1  Universitatea de Stat "A. Russo" din Balti

1. 1994 P_JEP–01006–94 44,0 Strategii inovative pentru modernizarea si dezvoltarea managementului universitar si a cursurilor de studiiManagement universitar

2. 1995 T_JEP–10012–95 465,3 Perfectionarea procesului de instruire in domeniul stiintelor socialeStiinte sociale

Total 509,3  Universitatea Agrara de Stat din Moldova

1. 1995 P_JEP–02352–95 41,8 Elaborarea si implementarea unui model democratic de management universitarManagement universitar

2. 1997 T_JEP–10201–96 400,0 Restructurarea Universitatii Agrare de Stat din Republica MoldovaEconomie

3. 2002 UM_JEP-23029-2002

148,710 Fortificarea oficiilor relatii internationale Management universitar

Total 590,51  Universitatea Pedagogica de Stat "I. Creanga"

82

1. 1995 P_JEP–02394–95 45,5 Intensificarea si modernizarea instruirii in domeniul psihologiei si patologiei vorbirii la Universitatea Pedagogica de StatStiinte Psihologice

Universitatea de Studii Umanistice1. 1997 CP–00006–96 51,5 Managementul pentru planul de post-privatizare

Management universitarInstitutul National de Educatie Fizica si Sport

1. 1999 CD_CP-20543 200,0 Invatamantul superior in Moldova in domeniul turismului cu tarile UEEconomie

Universitatea de Stat din Cahul1. 2001 22041-2001 200,0 Crearea unui sistem informational pentru gestionarea Universitatii de stat din Cahul

Management universitarUniversitatea de Stat de Medicina si Farmaceutica "Nicolae Testemitianu"

1. 2004 UM_JEP-25195-2004

195,95 Educatia in medicina din Moldova orientata spre preocupariManagement universitar

Institutul de Instruire Continua1. 2004 JEP-25038 210,285 Invatamantul la distanta in serviciul de instruire a profesorilor din Moldova

Cursuri scurte de instruireTotal - 32 proiecte, suma - 6354,64 mii

Universitatile ce au beneficiat de suportul programulul Tempus-Tacis prin proiecte SCM in perioada 2003-2005Nr. Anul Numar de

inregistrareSuma

alocata,mii Euro

Tema proiectului / Domeniul in care este lansat proiectul

Universitatea de Stat din Moldova

83

1. 2003 SCM-TO12B03 120,0 Standarde nationale pentru instruirea continuaUniversitatea Tehnica a Moldovei

1. 2004 TP_SCM-T001A04-2004

80,0 Scenariul de adaptare a Procesului de la Bolonia in invatamantul superior din MoldovaCursuri scurte de instruire

Universitatea Pedagogica de Stat "I. Creanga"1. 2004 SCM-T009B04-2004 94,8 Transmiterea experientei UE de evaluare la universitatile din Moldova

Masuri structuraleAcademia de Politie "Stefan cel Mare"

1. 2005 SCM-T005B05-2005 149,615 Elaborarea unui sistem de asigurare a calitatii in cadrul unor universitati selectate din MoldovaMasuri structurale

Universitatea de Stat din Tiraspol 1. 2005 SCM-T047B05-2005 111,252 Elaborarea standardelor pentru invatamantul postuniversitar la universitatile din Moldova

Masuri structuraleTotal - 5 proiecte, suma - 555,66 mii €

Abrevieri utilizateAbrevierea Institutia

AM Academia MuzicaAP Academia de Politie "Stefan cel Mare"ASE Academia de Studii Economice din MoldovaIIM Institutul International de ManagementIIC Institutul de Instruire Continua

84

INEFS Institutul National de Educatie Fizica si SportISR Institutul de Stiinte RealeUASM Universitatea Agrara de Stat din MoldovaULIM Universitatea Libera Internationala din MoldovaUPS Universitatea Pedagogica de Stat "Ion Creanga"USB Universitatea de Stat "A. Russo" din BaltiUSC Universitatea de Stat din CahulUSK Universitatea de Stat din ComratUSM Universitatea de Stat din MoldovaUSMF Universitatea de Stat de Medicina si Farmaceutica "N. Testemitianu"UST Universitatea de Stat din TiraspolUSU Universitatea de Studii UmanisteUTM Universitatea Tehnica a Moldovei

85

86