PLANUL STRATEGIC INTEGRAT · 2016-07-25 · Program bugetar „Păstrarea, ... un management...

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

PLANUL

STRATEGIC INTEGRAT 2010-2013

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI PLANUL STRATEGIC INTEGRAT PENTRU PERIOADA 2010-2013

2

Cuprins

Introducere ...................................................................................................................................................... 3

I. Mandatul instituţiei ........................................................................................ Error! Bookmark not defined.

II. Viziunea instituţiei ....................................................................................... Error! Bookmark not defined.

III. Valorile instituţiei ....................................................................................... Error! Bookmark not defined.

IV. Analiza mediului intern al Secretariatului General al Guvernului ........................................................... 4

V. Analiza mediului extern al Secretariatului General al Guvernului .............. Error! Bookmark not defined.

VI. Priorităţile pe termen mediu ale Secretariatului General al Guvernului ................................................... 6

VII. Direcţii de activitate ................................................................................................................................ 7

DIRECŢIA 1: ...................................................................................................................................... 7

1. Program bugetar „Asigurarea cadrului necesar sistemului de luare a deciziilor la nivelul

Guvernului” ....................................................................................................................................... 18

DIRECTIA 2: .................................................................................................................................... 31

2. Program bugetar „Coordonarea şi monitorizarea programării, implementării tehnice, raportării şi

evaluării asistenţei financiare nerambursabile comunitare alocate sectorului Minorităţi romi” ...... 35

3. Program bugetar „Păstrarea, afirmarea, dezvoltarea şi promovarea identităţii etnice, culturale,

religioase şi lingvistice a minorităţilor naţionale din România” ....................................................... 44

VIII. Monitorizarea, evaluarea şi raportarea ................................................................................................. 50


3

Introducere Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, în calitate de coordonator al acestui proces, a demarat introducerea sistemului de planificare strategică la nivelul administraţiei publice centrale, demers ce vizează o mai mare predictibilitate a acţiunii guvernamentale, un management eficient al politicilor publice, precum şi o conexiune mai puternică între planificarea politicilor publice şi elaborarea bugetului. Planul strategic al Secretariatului General al Guvernului acoperă atât subiecte privind funcţionarea structurilor existente, cât şi posibile noi funcţii sau planificarea resurselor umane şi financiare necesare îndeplinirii acestor activităţi, rolul planificării strategice fiind de a aduce planificarea politicilor publice, elaborarea bugetului, stabilirea priorităţilor şi planificarea organizaţională sub un singur cadru de management. Toate acestea au ca scop final o implementare coerentă a politicilor stabilite de Executiv, precum şi creşterea competitivităţii, eficienţei şi eficacităţii activităţii Secretariatului General al Guvernului.

Conform legislaţiei în vigoare, Secretariatul General al Guvernului este o structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, având rolul de a asigura derularea operaţiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii Guvernului.

Secretariatul General al Guvernului, ca punct de legătură între ministere, îşi propune îmbunătăţirea calităţii actului guvernamental, a procesului decizional la nivelul Executivului şi a managementului şi coordonării orizontale a politicilor publice.

Activitatea Secretariatului General al Guvernului are la bază următoarele valori comune:

a) profesionalism b) responsabilitate c) eficienţă d) corectitudine / integritate profesională e) obiectivitate / imparţialitate.

I. Mandatul instituţiei

II. Viziunea instituţiei

III. Valorile instituţiei


4

Informaţii generale. Structura organizatorică şi de personal Conducerea Secretariatului General al Guvernului este realizata de către Secretarul General al Guvernului si a unui secretar general adjunct. După recentul proces de reorganizare şi restructurare a instituţiei, în componenţa SGG există un număr de 13 structuri, conform Deciziei 306/2009 după cum urmează: Compartimentul inspectori guvernamentali, Direcţia pregătire şedinţe ale Guvernului, Direcţia specială, Direcţia IT, Compartiment Relaţii Internaţionale, Inalti Reprezentanţi si Protocol, Compartiment audit, Direcţia economică, Direcţia logistică, Direcţia politici publice, Direcţia juridică, Direcţia contencios şi resurse umane şi Direcţia relaţii publice, Compartiment proiecte si programe. Numărul actual de posturi existente la nivelul Secretariatului General al Guvernului este de 336. Organigrama Secretariatului General al Guvernului se regaseste prezentata in Anexa I Mediul intern. Puncte tari şi puncte slabe Creşterea competitivităţii, eficienţei şi eficacităţii activităţii instituţiilor administraţiei centrale constituie obiective ale reformei instituţionale a cărei implementare se impune la nivelul administraţiei centrale. Un proces de reevaluare a instituţiilor, din punctul de vedere al aspectelor administrative şi procedurale dar şi al setului de atribuţii şi funcţii pe care acestea le îndeplinesc, constituie unul din fundamentele acestei reforme. La nivelul Secretariatului General al Guvernului, ca parte a Centrului Guvernului, necesitatea acestei reevaluări este determinată de o serie de factori de natură externă şi internă. Influenţa acestora asupra structurii organizatorice şi procedurilor existente, oferă o imagine asupra modului în care poate fi realizată o recalibrare atât a atribuţiilor cât şi a obiectivelor generale şi specifice în raport cu structura administrativă şi activităţile desfăşurate în cadrul acestei instituţii. A. Puncte tari Analiza mediului intern relevă o serie de puncte tari ale instituţiei, dintre care menţionăm:

• Experienţa dobândită în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică internaţională de care a beneficiat (proiecte PHARE sau susţinute de organizaţii comunitare precum şi asistenţă acordată de Banca Mondială).

Aceste proiecte au asigurat pregătirea necesară a personalului SGG în domenii precum formularea şi evaluarea politicilor publice, planificare strategică, analiza impactului politicilor publice, bugetarea pe programe, monitorizarea politicilor publice, elaborarea indicatorilor de performanţă.

• Media de vârstă relativ redusă şi pregătirea personalului (majoritatea având studii universitare si postuniversitare) fac din Secretariatul General al Guvernului una dintre cele mai dinamice şi flexibile instituţii din administraţia centrală.

IV. Analiza mediului intern al Secretariatului General al Guvernului


5

• Flux relativ redus de personal comparativ cu alte instituţii publice (migraţia angajaţilor SGG către sectorul privat nu este un fenomen semnificativ).

• Poziţia SGG în sistemul administrativ, ca Centru al Guvernului, care permite exercitarea atributelor

de coordonare precum şi instituţionalizarea de proceduri şi practici privind relaţia SGG - ministere de resort

B. Puncte slabe Dintre aspectele legate de organizarea internă a SGG unde sunt necesare îmbunătăţiri menţionăm:

• Procedurile de comunicare interdepartamentală; • Implementarea proiectelor privind gestionarea în sistem electronic a fluxului de documente la

nivelul SGG; • Lipsa unei strategii din punct de vedere al tehnologiei informaţiei privind fluidizarea comunicării

între instituţiile administraţiei centrale, SGG având rolul de coordonator al acestor fluxuri.

Mediul extern al Secretariatului General al Guvernului Secretariatul General al Guvernului îşi desfăşoară activitatea într-un mediu extern în continuă schimbare. Aflându-se într-o poziţie centrală din cadrul administraţiei publice, aproape de Primul Ministru şi implicat direct în procesul de luare a deciziei la nivelul Guvernului, SGG colaborează cu instituţii internaţionale, cu instituţii şi autorităţi publice centrale, precum şi cu societatea civilă. Mai exact, Secretariatul General al Guvernului colaborează, pe parcursul desfăşurării activităţii sale, atât cu instituţii internaţionale (instituţii ale Uniunii Europene, Naţiunile Unite, Banca Mondială etc.), cât şi cu instituţii şi autorităţi publice centrale (instituţii aflate în coordonarea SGG, Parlament, ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, Banca Naţională a României, Administraţiile financiare, Casele de asigurări de sănătate, Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, C.S.A.T., ,Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei si Internelor , Ministerul Justiţiei si Libertatilor Cetatenesti, S.R.I., S.I.E., S.T.S., S.P.P., ORNISS, A.N.R.S., O.C.S.P.S., O.N.R.C., Consiliul Legislativ). Analiza mediului extern relevă o serie de aspecte importante privind activitatea SGG în contextul instituţional actual privind realizarea obiectivelor asumate. Astfel, sistemul administrativ românesc prezintă particularităţi privind atribuţiile de coordonare în domeniul reformei administraţiei publice. În ceea ce priveşte sistemul instituţional există Ministerul Administratei si Internelor care coordonează reforma administraţiei publice (la nivel central şi local), Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici care are atribuţii privind selecţia, pregătirea profesională şi evaluarea funcţionarilor publici şi Secretariatul General al Guvernului care coordonează aspectele legate de reforma sistemului de luare a deciziei şi planificare strategică. Este evident că rezultatele şi gradul de realizare a obiectivelor asumate de Secretariatul General al Guvernului depind în mare măsură de eficienţa activităţilor promovate de celelalte două instituţii.

V. Analiza mediului extern al Secretariatului General al Guvernului


6

Aceste priorităţi au fost stabilite prin analiza factorilor care influenţează activitatea Secretariatului General al Guvernului şi prin evaluarea opţiunilor de dezvoltare actuală şi viitoare care decurg din responsabilităţile şi competenţele SGG. Astfel, priorităţile Secretariatului General al Guvernului pentru perioada 2009 - 2013 sunt:

1. Coordonarea sistemului de planificare şi elaborare a politicilor publice Dintre activităţile care vor fi realizate cu referire la acest domeniu prioritar, menţionăm:

Elaborarea unui manual de planificare strategica al ministerelor Elaborarea unei metodologii unitare de monitorizare şi evaluare a politicilor publice iniţiate la

nivelul administraţiei publice centrale Elaborarea de metodologii sectoriale pentru evaluarea ex-ante a impactului Analiză preliminară a problematicii sarcinii administrative, dezvoltarea unei metodologii generale

de evaluare a costurilor administrative şi elaborarea unui plan de acţiune concret pentru elaborarea şi implementarea modelului standard de costuri administrative

Informatizarea fluxului de documente între SGG şi ministerele de linie si a aspectelor legate de securitate a fluxului documentelor si standardizării acestora.

Introducerea procedurilor de analiza a impactului aprofundata (full RIA) Îmbunătăţirea procedurilor de consultare publica si interministeriala premergătoare elaborării de

acte normative si documente de pol publice(modificarea legii 52/2003 privind transparenţa decizională in administraţia publica)

2. Eficientizarea procedurii de luare a deciziei în Şedinţa Guvernului

Ca activităţi prioritare concrete pot fi menţionate:

Realizarea unui sistem IT performant şi transparent care să deservească Reuniunea Pregătitoare şi Şedinţa Guvernului, precum şi standardizarea şi securizarea circuitului documentelor.

3. Îmbunătăţirea procesului de comunicare şi coordonare interministerială

Această direcţie prioritară vizează următoarele aspecte:

Eficientizarea activităţii consiliilor interministeriale permanente în privinţa deciziilor privind politicile publice intersectoriale

Îmbunătăţirea coordonării structurilor aflate în coordonarea SGG. Realizarea unui intranet guvernamental la nivelul tuturor ministerelor(portal de lucru)

4. Eficientizarea managementului intern la nivelul SGG

Activităţile care vor fi implementate cu prioritate în sensul eficientizării managementului SGG sunt:

Elaborarea şi aprobarea procedurilor interne de lucru intra şi interdepartamental Utilizarea indicatorilor de performanţă în evaluarea activităţii departamentelor Elaborarea unei strategii de management al resurselor umane

VI. Priorităţile pe termen mediu ale Secretariatului General al Guvernului


7

Analiza funcţională a instituţiilor aflate în coordonarea SGG Informatizarea întregului flux al documentelor; implementarea semnăturii electronice.

Secretariatul General al Guvernului are doua direcţii de activitate importante, asigurând realizarea eficientă a responsabilităţilor rezultate din reglementările în vigoare.

1. îmbunătăţirea sistemului de luare a deciziei la nivelul Guvernului şi al planificării şi elaborării politicilor publice.

2. coordonarea şi monitorizarea programării, implementării tehnice, raportării şi evaluării asistenţei financiare nerambursabile comunitare alocate sectorului ,,Minorităţi-romi” şi promovarea diversităţii etnice şi a dialogului intercultural.

DIRECŢIA 1:

A. SITUAŢIA ACTUALĂ Această direcţie de acţiune are ca scop asigurarea furnizării informaţiilor necesare luării deciziilor la nivelul Guvernului, ca aceste decizii să fie coerente, coordonate, asumate, transparente şi, ulterior, implementate, precum şi asigurarea cadrului organizatoric necesar desfăşurării acestei activităţi de luare a deciziei În prezent, în cadrul acestei direcţii de activitate există patru componente care converg la asigurarea şi îmbunătăţirea cadrului pentru sistemul de luare a deciziei la nivelul Guvernului:

1. Creşterea eficienţei derulării operaţiunilor tehnice specifice organizării Şedinţelor Guvernului 2. Asigurarea, iniţierea, dezvoltarea şi coordonarea activităţilor specifice reformei formulării

politicilor publice şi a planificării strategice, precum şi a iniţiativelor privind o mai bună reglementare la nivelul Guvernului

3. Eficientizarea funcţiilor administrative şi de reprezentare ale Guvernului 4. Întărirea rolului SGG în managementul fluxului documentelor interne şi a procesului

comunicaţional al Guvernului prin crearea unui nod comunicaţional – coordonarea comunicării interinstituţionale prin constituirea unei structuri puternice de tehnologia informatiei in aparatul central de lucru al Guvernului.

Îmbunătăţirea sistemului de luare a deciziei la nivelul Guvernului şi al planificării şi elaborării politicilor publice

VII. Direcţii de activitate


8

ANALIZA COMPONENTELOR DIRECŢIEI DE ACTIVITATE 1. Creşterea eficienţei derulării operaţiunilor tehnice specifice organizării Şedinţelor Guvernului Secretariatul General al Guvernului realizează activităţile necesare pentru pregătirea şi organizarea şedinţelor Guvernului şi pentru definitivarea proiectelor de acte normative adoptate, constând în principal în:

analizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, instrumentelor de prezentare şi motivare şi proiectele de acte normative, urmărind asigurarea respectării procedurilor aplicabile acestora;

organizarea, săptămânal, a reuniunilor de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului cu reprezentanţi, la nivel de secretar de stat sau secretar general, ai ministerelor şi ai celorlalte autorităţi publice iniţiatoare şi avizatoare

supunerea spre aprobare primului-ministru a listei documentelor propuse pentru agenda de lucru a şedinţei Guvernului, stabilită în urma dezbaterilor şi clarificărilor aduse în cadrul reuniunilor de lucru pregătitoare;

organizarea şedinţelor Guvernului; urmărirea îndeplinirii de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei

publice centrale a măsurilor şi sarcinilor rezultate din actele normative şi din şedinţele Guvernului;

definitivarea proiectele de acte normative adoptate de Guvern, potrivit reglementarilor în vigoare;

prezentarea actele normative adoptate primului-ministru, în vederea semnării, şi miniştrilor care au obligaţia punerii lor în executare, în vederea contrasemnării;

asigurarea publicării instrumentelor de prezentare şi motivare a hotărârilor, ordonanţelor de urgenţă şi ordonanţelor adoptate pe pagina de Internet a Guvernului.

Secretariatul General al Guvernului asigură şi organizarea sistemului pentru protecţia informaţiilor clasificate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările ulterioare, la nivelul aparatului de lucru al Guvernului. 2. Asigurarea, iniţierea, dezvoltarea şi coordonarea activităţilor specifice reformei formulării politicilor publice şi a planificării strategice, precum şi a iniţiativelor privind o mai bună reglementare la nivelul Guvernului In cadrul acestei componente, Secretariatul General al Guvernului îndeplineşte următoarele atribuţii:

• Stabileşte cadrul metodologic şi organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare şi implementare a politicilor publice la nivelul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, asigurând:

elaborarea sistemului de planificare şi formulare a politicilor publice, a documentelor conceptuale de bază şi a reglementărilor privind formularea politicilor publice şi îmbunătăţirea permanentă a acestora;

aplicarea procedurilor de formulare a politicilor publice şi de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative;

monitorizarea şi evaluarea, folosind indicatori de performanţă şi alte tehnici, a eficienţei procesului de formulare a politicilor publice;


9

• Stabileşte cadrul general pentru definirea priorităţilor Guvernului şi urmăreşte corelarea acestora cu politicile publice, asigurând:

asistarea ministerelor, în colaborare cu Ministerul Finanţelor, în stabilirea priorităţilor lor strategice şi a planurilor referitoare la politicile publice sectoriale, în conformitate cu Programul de guvernare, Planul naţional de dezvoltare şi cu angajamentele internaţionale asumate de România;

acordarea de asistenţă ministerelor, referitoare la planificarea pe termen mediu şi alte aspecte strategice ale procesului politicilor publice;

informarea periodică a primului-ministru cu privire la progresul şi calitatea documentelor de politici publice elaborate de către ministere.

• Asigură suportul metodologic şi consultanţa ministerelor privind formularea politicilor

publice. În acest sens: colaborează cu unităţile de politici publice din ministere; asistă ministerele în aplicarea procedurilor de formulare a politicilor publice şi de

prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative;

• Asigură introducerea şi implementarea sistemului de planificare strategică la nivelul administraţiei publice centrale. Astfel:

coordonează procesul de elaborare a planurilor strategice ale ministerelor şi acordă acestora consultanţă pe tot parcursul procesului

introduce şi coordonează procesul de planificare strategică şi programare bugetară la nivelul administraţiei publice centrale

asigură întărirea capacităţii instituţionale a Guvernului în privinţa planificării strategice.

• Asigură dezvoltarea de programe în parteneriat cu organisme internaţionale pentru întărirea capacităţii instituţionale a Guvernului României în domeniul formulării politicilor publice.

3. Eficientizarea funcţiilor administrative şi de reprezentare ale Guvernului Secretariatul General al Guvernului asigură reprezentarea Guvernului în faţa instanţelor judecătoreşti, împreună cu ministerele care au obligaţia de a pune în executare actele Guvernului împotriva cărora s-au formulat acţiuni în justiţie. Prin Direcţia Juridică, SGG analizează şi soluţionează cererile societăţilor comerciale referitoare la acordul folosirii în denumire a termenilor menţionaţi în O.G. nr.72/2004 pentru modificarea art.39 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerţului, aprobată prin Legea nr.519/2004. Prin Direcţia Logistică se asigură îndeplinirea funcţiilor administrative ale SGG, se fundamentează necesarul anual al achiziţiilor publice şi se elaborează programul anual al acestora, se urmăreşte execuţia bugetului de cheltuieli de capital anual pentru SGG şi instituţiile subordonate etc. De asemenea, SGG realizează derularea operaţiunilor financiare în domeniul său de activitate, asigurând:

elaborarea proiectului bugetului anual pentru aparatul de lucru al Guvernului elaborarea şi urmărirea realizării planului de investiţii în domeniul său de activitate; executarea operaţiunilor financiare privind fondurile prevăzute în bugetul propriu şi

destinate realizării acţiunilor iniţiate de structurile din aparatul de lucru al Guvernului şi de alte structuri stabilite prin acte normative;


10

4. Întărirea rolului SGG în managementul fluxului documentelor interne şi a procesului comunicaţional al Guvernului prin crearea unui nod comunicaţional – coordonarea comunicării interinstituţionale prin constituirea unei structuri puternice de tehnologia informaţiei in aparatul central de lucru al Guvernului. SGG are relaţii de colaborare cu Parlamentul, prin:

documentarea legislativă şi elaborarea dosarelor de prezentare necesare pentru susţinerea proiectelor de legi - iniţiate de Guvern la propunerea SGG - în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi în plenul Camerelor Parlamentului, până la finalizarea procedurilor legislative;

documentarea, analizarea din punct de vedere al legalităţii şi oportunităţii şi elaborarea, după caz, în colaborare cu Direcţia Juridică, a punctelor de vedere cu privire la propunerile legislative ale deputaţilor şi senatorilor, incidente domeniului de activitate specific SGG, la solicitarea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul;

documentarea şi formularea răspunsurilor la interpelările şi întrebările care vizează activitatea S.G.G., adresate de către parlamentari atât secretarului general, cât şi Primului-ministru.

De asemenea, Secretariatul General al Guvernului are atribuţii în relaţia cu publicul şi cu mass-media (menţinerea legăturii cu reprezentanţii mass-media, primirea, înregistrarea, soluţionarea/dirijarea cererilor primite în baza Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, promovarea prin intermediul paginii de internet a SGG a activităţilor importante iniţiate/desfăşurate/ la care participă reprezentanţi ai SGG). SGG gestionează Linia Verde 0800800222, înfiinţată cu scopul creşterii gradului de transparenta a actului de guvernare, precum şi a eficientizării modului de transmitere a informaţiilor privind activitatea SGG. Linia Verde îndeplineşte două funcţii, de informare şi de preluare a unor solicitări din partea publicului, de tipul petiţiilor transmise spre soluţionare autorităţilor publice competente. Prin Direcţia informatică, Secretariatul General al Guvernului are următoarele atribuţii

• asigura administrarea sistemului informatic la nivelul aparatului de lucru al Guvernului, precum şi al instituţiilor şi structurilor care funcţionează în sediul Guvernului.

• aplica strategia naţională privind tehnologia informaţiei la nivelul aparatului de lucru al Guvernului;

• implementează politicile privind tehnologia informaţiei şi design, pentru dezvoltarea coerenta şi unitară de aplicaţii informatice;

• administrează domeniul gov.ro şi stabileşte criteriile şi procedurile necesare implementarii acestuia;

• defineste necesităţile în ceea ce priveşte achiziţiile publice de echipamente, servicii şi produse informatice şi cerinţele pentru acestea;

• asigura proiectarea, implementarea şi mentenanta sistemului informatic, precum şi dezvoltarea şi configurarea echipamentelor de comunicaţii pentru buna funcţionare a serviciilor de tehnologie a informatiei;

• dezvolta şi actualizează pagina de internet a Guvernului, precum şi paginile de internet ale structurilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului;

• asigura administrarea şi dezvoltarea sistemului informatic pentru şedinţele Guvernului; • elaborează şi asigură suportul tehnic privind informatizarea fluxului de informaţii si arhivarea

electronică.


11

INDICATORI PENTRU DIRECŢIA DE ACTIVITATE 1 Unul dintre indicatorii internaţionali ai Băncii Mondiale este GRICS (Governance Research Indicator Country Snapshot), un indicator complex creat pe baza a 25 de surse de la 18 organizaţii ce folosesc câteva sute de variabile, grupate în şase grupuri ce reflectă parametri ai administraţiei publice. Dintre aceştia, cei mai reprezentativi pentru activitatea Secretariatului General al Guvernului, în cadrul acestei direcţii de activitate, sunt „political stability”, „government effectiveness” şi „regulatory quality” (stabilitate politică¸ eficacitatea Guvernului şi calitatea reglementărilor). Indicatorii GRICS aferenţi României pentru anii 1998 - 2005 se prezintă astfel:

Indicator (GRICS)1 Indicatori 1998 2000 2002 2004 2010

a) Stabilitate politică 47.6 40.1 50.9 52.8 51.4 b) Eficacitatea Guvernului 24.6 30.6 46.3 52.9 70.8 c) Calitatea reglementărilor 58.2 35.8 55.1 49.8 64.1 GRICS este un indicator complex elaborat o dată la doi ani şi este format din câteva sute de variabile care provin din 25 de surse diferite ale 18 organizaţii diferite. Toate variabilele sunt grupate astfel încât să reprezinte 6 indicatori de guvernare diferiţi – vizibilitate şi răspundere; stabilitate politică; eficacitatea guvernării; calitatea reglementărilor; statul de drept; controlul corupţiei. În contextul stabilirii unui sistem eficient de formulare a politicilor publice, cei doi indicatori care pot oferi informaţii sunt „eficacitatea guvernării” şi „calitatea reglementărilor”.

Aceşti indicatori şi evoluţia valorilor lor sunt prevăzute în Strategia pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale (2006 – 2010).

Alţi indicatori relevanţi pentru activitatea guvernamentală şi pentru activitatea SGG sunt indicatori interni, uşor de monitorizat şi colectat dar care pot oferi o imagină clară asupra numărului şi tipului de acte normative adoptate într-o anumită perioadă de Guvern, precum şi câte au fost analizate, avizate sau iniţiate de Secretariatul General al Guvernului. Dinamica adoptării actelor normative în ultimii trei ani e prezentată în tabelul următor:

Anul HG OG OUG Proiecte de lege

pentru aprobarea OG şi OUG

2006 1919 64 136 195 200 2007 1588 47 158 121 205 2008 1721 28 228 94 256

Un alt indicator important pentru evaluarea activităţii Secretariatului General al Guvernului este reprezentat de numărul de propunerile de politici publice primite de la ministere, conform HG 775/2005.

1 Sursa:Banca Mondiala, http://info.worldbank.org/governance/kkz2005/sc_chart.asp


12

Pe parcursul anului 2007, Unitatea de Politici Publice a primit un număr de 39 de propuneri de politici publice care au primit aviz. S-au emis un număr de 27 de avize favorabile, 8 avize favorabile cu observaţii şi 4 avize nefavorabile. Astfel, 69% dintre avize au fost favorabile, 21% au fost favorabile cu observaţii şi doar 10% au fost nefavorabile. Conform „raportului cu privire la implementarea reglementărilorîn domeniul evaluării preliminare a impactului pentru perioada februarie – noiembrie 2008”, un pas inainte il reprezinta crearea bazei de date ce poate fi accesată pe adresa http://www.sgg.ro/legislativ/. Baza de date are un rol important în procesul de consultare interministerială, dar şi publică, deoarece include toate proiectele de acte normative care urmează să fie adoptate in cadrul şedinţelor guvernului, cu excepţia celor care nu prezintă impact social, economic, bugetar sau asupra legislaţiei. După ce, anterior, proiectele sunt anunţate în cadrul şedinţelor pregătitoare, ele sunt postate pe site-ul SGG-ului. În perioada februarie – noiembrie 2008 au fost anunţate 1385 de documente de politici publice şi proiecte de acte normative. Trebuie menţionat, însă, faptul că, a existat un număr destul de mare de proiecte prezente pe agenda Şedinţei Guvernului care nu au fost în prealabil anunţate. Astfel, în perioada februarie – aprilie 2008, numărul proiectelor neanunţate a fost de 96, ceea ce reprezintă aprox. 25% din totalul proiectelor prezentate spre adoptare în Şedinţa Guvernului. Lucrurile s-au îmbunătăţit începând cu luna mai a acestui an, în următoarele 3 luni fiind neanunţate doar 24 de proiecte, ceea ce înseamnă 7% din totalul proiectelor supuse adoptării. O creştere a numărului proiectelor neanunţate (67) poate fi remarcată în perioada august-noiembrie. Chiar dacă există o tendinţă de scădere a proiectelor de documente de politici publice şi de acte normative neanunţate, trebuie menţionat faptul că aproximativ 70% dintre acestea necesită o descriere detaliată a impactului fie economic, social, bugetar sau asupra legislaţiei, ceea ce înseamnă că procedura de consultare interministerială este utilă cu prioritate în cazul lor. Nerespectarea acestei proceduri generează de multe ori modificări succesive ale proiectelor în cauză, precum şi probleme în implementarea lor. Situatia proiectelor de documente de politici publice şi de acte normative care nu au fost anunţate

Perioada Număr proiecte neanunţate Februarie - Aprilie 96 Mai - Iulie 24 August - Noiembrie 67 Total 187 În perioada februarie – noiembrie 2008 au fost incluse pe listele suplimentare ale Şedinţelor Guvernului 362 de proiecte de acte normative dintre care aproape jumătate (168) necesitau o analiză preliminară detaliată a impactului, un document de politică publică elaborat anterior sau, cel puţin revizuiri substanţiale ale instrumentelor de motivare şi prezentare. Se remarcă, de asemenea, o creştere semnificativă a proiectelor aflate pe lista suplimentară în perioada august – noiembrie 2008 când sunt prezentate 104 de asemenea proiecte, comparativ cu 27 în perioada februarie - aprilie sau 37 în perioada mai – iulie 2008. Pe lângă faptul că numărul proiectelor aflate pe lista suplimentară este în creştere în raport cu o perioadă comparabilă a anului trecut (ianuarie – august: 240 de proiecte), în ultimul an s-a extins o practică


13

nereglementată într-un act normativ până în acest moment, aceea de a prezenta în cadrul Şedinţei Guvernului proiecte „în primă lectură” sau care „se distribuie în cadrul Şedinţei Guvernului”, proiecte care nu au respectat procedurile de anunţare şi consultare interministerială prevăzute de legislaţia aflată în vigoare. Au fost prezentate, în această modalitate, spre adoptare în Şedinţa Guvernului, 69 de proiecte de acte normative în perioada februarie – noiembrie 2008. Tabelul nr. 2 – Proiecte de documente de politici publice şi de acte normative aflate pe lista suplimentară

Perioada Proiecte aflate pe lista

suplimentară

Proiecte aflate pe lista suplimentară care necesitau o

analiză preliminară detaliată a impactului

Proiecte prezentate în Şedinţa Guvernului „în primă lectură” sau

care „se distribuie în cadrul Şedinţei

Februarie - Aprilie 46 27 26 Mai - Iulie 108 37 12 August - Noiembrie 208 104 31 Total 362 168 69 B. OBIECTIVE Obiectivul general al acestei direcţii de acţiune este: Asigurarea unui sistem coerent, eficient şi transparent de luare a deciziei la nivelul Guvernului şi îmbunătăţirea sistemului de coordonare şi formulare a politicilor publice, a planificării strategice şi a sistemului de monitorizare şi evaluare la nivelul administraţiei publice centrale Obiectivele specifice şi acţiunile întreprinse şi planificate sunt prezentate în concordanţă cu cele 4 componente ale acestei direcţii de activitate, astfel: 1. În cadrul primei componente, "Creşterea eficienţei derulării operaţiunilor tehnice specifice organizării Şedinţelor Guvernului", se evidenţiază următoarele obiective specifice:

Îmbunătăţirea procedurii de luare a deciziei în Şedinţa Guvernului în sensul reducerii disfuncţionalităţilor legate de circuitul documentelor (eficientizarea operaţiunilor tehnice specifice organizării Şedinţelor de Guvern)

Acţiunile curente desfăşurate pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt în principal: a) Avizarea actelor normative în vederea organizării Reuniunii pregătitoare (cadrul de armonizare) b) Organizarea reuniunii pregătitoare a şedinţei Guvernului, cu rol de filtru pentru luarea deciziei în cadrul Guvernului.

c) Organizarea Şedinţei Guvernului Acţiunile planificate pentru realizarea acestui obiectiv vizează îmbunătăţirea procedurilor de la nivelul SGG privind fluxul de documente , inclusiv cele pentru Şedinţa Guvernului (se va implementa beneficiind de asistenţa tehnică oferită de Banca Mondială) urmate de introducerea unui sistem performant de gestionare a documentelor pentru şedinţa Guvernului, e-portofolio (ce se va realiza in urma concluziilor


14

raportului proiectului de asistenţa tehnică oferită de Banca Mondială şi implementat prin bugetul propriu

Asigurarea respectării procedurilor pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului

Pentru realizarea acestui obiectiv, Secretariatul General al Guvernului îndeplineşte următoarele activităţi: a) Avizarea conform procedurilor legale a proiectelor de acte normative b) Definitivarea actelor normative adoptate în Şedinţa Guvernului c) Avizarea conform a propunerilor de politici publice precum şi analiza şi avizarea documentelor de politici publice, a proiectelor de acte normative şi a instrumentelor de prezentare şi motivare d) Solicitarea avizelor de la Consiliul Legislativ, CSAT, CES e) Transmiterea avizelor de la Consiliul Legislativ, CSAT, CES către instituţiile iniţiatoare f) Comunicarea deciziilor Guvernului către autorităţile iniţiatoare g) Prezentarea actelor normative pentru semnare şi contrasemnare Realizarea acestui obiectiv presupune intensificarea eforturilor în ceea ce priveşte consolidarea rolului Reuniunii Pregătitoare ca principal filtru pentru proiectele de acte normative supuse aprobării Guvernului precum şi consacrarea rolului de mediere şi soluţionare a punctelor de vedere divergente exprimate de instituţiile şi autorităţile publice în procesul de consultare interministerială.

Asigurarea îndeplinirii la termenele stabilite a deciziilor rezultate în Şedinţa Guvernului

Acest obiectiv este realizat prin: a) Monitorizarea îndeplinirii deciziilor b) Realizarea de informări privind stadiul îndeplinirii sarcinilor din Şedinţa Guvernului Având în vedere efortul de reformă privind managementul administraţiei publice prin schimbarea abordării de la un management de administrare, orientat pe resurse şi proces la un management orientat spre obţinerea de rezultate concrete şi atingerea obiectivelor asumate, procesul de implementare a actelor normative precum şi respectare angajamentelor devin esenţiale. 2. În cadrul celei de-a doua componente, "Asigurarea, iniţierea, dezvoltarea şi coordonarea activităţilor specifice reformei formulării politicilor publice şi a planificării strategice, precum şi a iniţiativelor privind o mai bună reglementare la nivelul Guvernului", pot fi menţionate următoarele obiective specifice:

Dezvoltarea unui mecanism integrat de coordonare a procesului de elaborare şi implementare a politicilor publice

În vederea atingerii acestui obiectiv sunt realizate următoarele activităţi:

a) Avizarea documentelor de politici publice elaborate la nivelul ministerelor şi a celorlalte autorităţi publice cu drept de iniţiativă legislativă

b) Coordonarea şi dezvoltarea Unităţilor de Politici Publice din cadrul ministerelor Întărirea capacităţii instituţionale a Guvernului în privinţa formulării politicilor publice,

planificării strategice şi comunicării şi coordonării interministeriale, precum şi optimizarea sistemului de planificare, elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central


15

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv este necesară realizarea următoarelor activităţi:

a) Pregătirea profesională a funcţionarilor din ministere în domeniul formulării politicilor publice b) Elaborarea pachetelor de training diferenţiate c) Asigurarea secretariatelor tehnice ale consiliilor interministeriale d) Asigurarea aparatului de lucru pentru Consiliul de Planificare Strategică e) Elaborarea procedurilor de reacţie ale SGG faţă de situaţia constatată în consiliile interministeriale

permanente

Dezvoltarea unei mai bune reglementări prin întărirea capacităţii de analiză ex-ante a politicilor publice şi a proiectelor de acte normative şi prin cuantificarea costurilor reglementărilor

Principalele acţiuni avute în vedere pentru susţinerea acestui obiectiv sunt reprezentate de:

• Standardizarea procedurilor pentru elaborarea studiilor de impact • Suport metodologic adresat ministerelor pentru realizarea evaluării ex-ante şi ex-post • Analiza şi evaluarea documentelor de politici publice precum şi a instrumentelor de prezentare şi

motivare a proiectelor de acte normative 3. În cadrul celei de-a treia componente, "Eficientizarea funcţiilor administrative şi de reprezentare ale Guvernului", pot fi menţionate următoarele obiective specifice:

Reprezentarea cu succes a Guvernului în cauzele aflate pe rolul instanţelor Principala activitate aferentă acestui obiectiv o constituie asigurarea reprezentării Guvernului în faţa instanţelor judecătoreşti, împreună cu ministerele care au obligaţia de a pune în executare actele Guvernului împotriva cărora s-au formulat acţiuni în justiţie

Administrarea eficientă la nivelul SGG Realizarea acestui obiectiv implică mai multe activităţi :

a) Elaborarea proiectului de buget anual pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului Ministru

b) Executarea operaţiunilor financiare privind fondurile prevăzute în bugetul propriu şi destinate realizării acţiunilor iniţiate de structurile din aparatul de lucru al Guvernului şi de alte structuri stabilite prin acte normative

c) Executarea şi urmărirea realizării planului de investiţii în domeniul său de activitate d) Elaborarea strategiei de resurse umane e) Realizare sistem de evaluare profesională aplicat specificului fiecărui departament f) Implementare sistem de stimulente pentru angajaţii SGG g) Coordonarea evaluării necesităţilor de training pentru angajaţii SGG. Solicitare de training destinat

să răspundă nevoilor reale h) Evaluarea necesităţii de resurse umane la nivelul SGG şi recrutare sau utilizare resurse interne i) Realizare bază de date a angajaţilor. Managementul curent al bazei de date j) Avize privind denumirea societăţilor comerciale k) Administrarea şi întreţinerea clădirii

Activităţile care vor fi realizate pentru îmbunătăţirea performanţelor în acest domeniu vizează clarificarea procedurilor de lucru inter şi intradepartamental precum şi participarea la cursuri de perfecţionare conform


16

activităţii specifice (achiziţii publice, gestiune, management, contabilitate, standarde de calitate, comunicare, managementul funcţiei publice, impactul legislaţiei şi politicilor comunitare asupra sistemului naţional etc.). 4. În cadrul celei de-a patra componente, "Întărirea rolului SGG în managementul fluxului documentelor interne şi a procesului comunicaţional al Guvernului prin crearea unui nod comunicaţional – coordonarea comunicării interinstituţionale prin constituirea unei structuri puternice de tehnologia informaţiei in aparatul central de lucru al Guvernului", regăsim următorul obiectiv specific:

Creşterea performanţei privind managementul funcţiilor SGG şi a procesului comunicaţional intern şi extern

Principalele acţiuni avute în vedere pentru susţinerea acestui obiectiv sunt reprezentate de:

a) Întărirea rolului SGG în managementul documentelor interinstituţionale b) Implementarea unui sistem eficient de management al fluxului documentelor între SGG şi ministerele de linie în vederea eficientizării desfăşurării Şedinţelor Guvernului, inclusiv reuniunilor pregătitoare ale acestora. c) Reunirea tuturor structurilor de tehnologia informaţiei din Palatul Victoria.

C. INSTITUŢIILE SUBORDONATE, COORDONATE SAU SUB AUTORITATEA SGG ŞI ROLUL ACESTORA Nu există instituţii aflate în coordonarea Secretariatului General al Guvernului cu incidenţă în această primă direcţie de activitate a SGG. Secretariatul General al Guvernului colaborează, însă, în vederea realizării activităţilor privind îmbunătăţirea sistemului de luare a deciziei la nivelul Guvernului şi al planificării şi elaborării politicilor publice, cu Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, instituţie finanţată prin bugetul SGG, condusă de un ministru delegat. Instituţiile subordonate, coordonate sau sub autoritatea sgg precum si cele finanţate din bugetul Secretariatului General al Guvernului se regasesc prezentate in Anexa II Prezentare succintă a Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul Misiunea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul Asigurarea bunei desfăşurări a raporturilor constituţionale dintre Guvern şi Parlament, prin:

elaborarea Programului legislativ al Guvernului; stabilirea priorităţilor legislative ale Guvernului pe perioada sesiunilor parlamentare; participarea la elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru organizarea şi

funcţionarea întregului sistem de promovare a iniţiativelor legislative şi de urmărire a lor în toate fazele procesului legislativ, până la publicarea actelor normative în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor Constituţiei, celorlalte acte normative şi procedurii parlamentare;

asigurarea susţinerii corespunzătoare a iniţiativelor legislative guvernamentale, precum şi a punctului de vedere al Guvernului în cazul propunerilor legislative parlamentare, pe parcursul dezbaterilor parlamentare;


17

elaborarea punctelor de vedere ale Guvernului asupra propunerilor legislative parlamentare potrivit art.111 alin.(1) din Constituţie;

asigurarea respectării condiţiilor delegării legislative impuse de art.115 din Constituţia României, republicată;

asigurarea exercitării controlului parlamentar de către deputaţi şi senatori asupra activităţii Guvernului (întrebări, interpelări, moţiuni, declaraţii politice).

Atribuţii şi Obiective

crearea sistemului de relaţii pentru fundamentarea şi elaborarea Programului legislativ al Guvernului, în concordanţă cu Programul de guvernare acceptat de Parlament

elaborarea listelor de priorităţi legislative şi susţinerea dezbaterii de Parlament cu prioritate în vederea promovării lor în regim de urgenţă

urmărirea transmiterii la Parlament a proiectelor de legi, ordonanţelor de urgenţă şi a ordonanţelor elaborate în temeiul legilor de abilitare, către Camera Parlamentului care, potrivit art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicata, urmează să fie sesizată prima şi trecerea acestora prin fazele procedurii legislative, până la promulgarea legii şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I;

asigurarea participării reprezentanţilor Guvernului la şedinţele comisiilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, precum şi la şedinţele în plen ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de fiecare dată când prezenţa membrilor Guvernului în Parlament este obligatorie

crearea sistemului de relaţii pentru fundamentarea şi elaborarea punctelor de vedere ale Guvernului asupra propunerilor legislative parlamentare

avizarea din punctul de vedere al oportunităţii a proiectelor de ordonanţe de urgenţă; elaborarea proiectului Legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe simple asigurarea prezentării răspunsurilor scrise şi orale la întrebările şi interpelările parlamentarilor în

termenele regulamentare asigurarea prezentării poziţiei Guvernului cu privire la moţiunile depuse la Parlament

D. LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE Acte normative cu relevante pentru această direcţie de acţiune sunt:

Constituţia României, republicată HG nr. 405 din 4 mai 2007 privind funcţionarea Secretariatului General al Guvernului OUG nr. 25 din 18 aprilie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de

lucru al Guvernului ,cu modificările şi completările ulterioare OUG nr. 24 din 11 aprilie 2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul

administraţiei publice centrale Decizia nr.154 din 25 mai 2007 pentru aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii

ale Secretariatului General al Guvernului Legea nr. 477 din 08.11.2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice;

Legea nr. 7 din 18.02.2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare

OUG nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea corpului consilierilor de integrare europeană, cu modificările şi completările ulterioare


18

E. DOCUMENTE DE POLITICI PUBLICE EXISTENTE Documentele de politici publice relevante pentru această direcţie de activitate sunt:

Strategia pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale

Strategia naţională de evaluare Planul strategic al institutiei.

F. LISTA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE PLANIFICATE Principalele documente de politici publice planificate relevante pentru această direcţie de activitate sunt:

Document strategic privind sistemul de monitorizare şi evaluare a politicilor publice - Ghid de monitorizare şi evaluare

Dintre documentele cu caracter metodologic planificate, menţionăm

a) Metodologia privind elaborarea planurilor strategice integrate. b) Metodologii sectoriale de evaluare a impactului c) Metodologie unitara de monitorizare şi evaluare a politicilor publice iniţiate la nivelul

administraţiei publice centrale d) Manual SCM (Standard Cost Model) adaptat la nevoile administratiei publice din Romania e) Ghid privind indicatorii de performanţă pentru programele bugetare

G. DESCRIEREA PROGRAMELOR BUGETARE ACTUALE Direcţia de activitate "îmbunătăţirea sistemului de luare a deciziei la nivelul Guvernului şi al planificării şi elaborării politicilor publice" este finanţată prin Programul bugetar"Asigurarea cadrului necesar sistemului de luare a deciziei la nivelul Guvernului"

1. Program bugetar „Asigurarea cadrului necesar sistemului de luare a deciziilor la nivelul Guvernului” Cod program 550 A. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE Secretariatul General al Guvernului are ca rol principal dezvoltarea sistemului de luare a deciziei în cadrul Şedinţei Guvernului. Se urmăreşte astfel asigurarea furnizării informaţiilor necesare luării deciziilor la nivelul Guvernului, ca aceste decizii să fie coerente, coordonate, asumate, transparente şi, ulterior, implementate, precum şi asigurarea cadrului organizatoric necesar desfăşurării şedinţelor Guvernului. În acelaşi timp, Secretariatul General al Guvernului, prin acest program bugetar, alocă fonduri pentru activităţi de reformă a administraţiei publice centrale cu scopul de a asigura o administraţie publică eficace, organizată raţional, transparentă şi orientată spre cetăţean, prin asigurarea unui cadru coerent de politici publice, prin orientarea spre obţinerea de rezultate şi prin folosirea eficientă a resurselor limitate disponibile. Programul este structurat pe 4 componente principale, care converg la asigurarea şi îmbunătăţirea cadrului pentru sistemul de luare a deciziei la nivelul Guvernului:


19

a) îmbunătăţirea procedurii de luare a deciziei în şedinţa Guvernului, prin reducerea disfuncţionalităţilor din circuitul documentelor; b) dezvoltarea unui mecanism integrat de coordonare a procesului de planificare şi elaborare a politicilor publice şi întărirea capacităţii instituţionale a Guvernului de formulare a politicilor, planificare strategică, comunicare şi coordonare interministerială; c) creşterea eficienţei activităţii SGG; d) eficientizarea comunicării interne şi externe. În ceea ce priveşte prima componentă a programului bugetar, în decursul anului 2009 a fost modificat Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, în vederea adoptării/aprobării (aprobat prin HG nr.561/2009), regulament care reglementeaza sistemul de luare a deciziei la nivelul Guvernului. Punerea în aplicare a reglementărilor cu privire la evaluarea preliminară a impactului deciziilor guvernamentale a început în ianuarie 2006 odată cu intrarea în vigoare a HG nr.775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind formularea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice şi a continuat cu implementarea, începând din ianuarie 2007, a HG nr.1361/2006 cu privire la conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului. Acest program bugetar contribuie şi la eficientizarea comunicării interne şi externe. Sunt incluse aici activităţi privind relaţia cu cetăţenii şi cu presa, relaţia cu mediul organizaţiilor neguvernamentale, precum şi dezvoltarea infrastructurii IT pentru îmbunătăţirea acestui proces. Pe parcursul desfăşurării programului, Secretariatul General al Guvernului a beneficiat de asistenţă tehnică din partea partenerilor externi (Phare, Banca Mondială, SIGMA). B. OBIECTIVELE PROGRAMULUI BUGETAR Obiectivul general al acestui program bugetar îl constituie îmbunătăţirea cadrului necesar sistemului de luare a deciziei la nivelul Guvernului, pentru aceasta avându-se în vedere:

Întărirea capacităţii instituţionale a Guvernului în privinţa planificării, elaborării, monitorizării şi evaluării politicilor publice.

Dezvoltarea sistemului de planificare strategică. Dezvoltarea unei mai bune reglementări prin întărirea capacităţii de analiză ex-ante a politicilor

publice şi a proiectelor de acte normative şi prin cuantificarea costurilor reglementărilor. Aplicarea de proceduri coerente cu privire la proiectele asupra cărora se decide în Şedinţa

Guvernului. Eficientizarea fluxului electronic privind circulaţia documentelor la nivel intern şi interinstituţional.


20

C. REZULTATELE ŞI INDICATORII DE PERFORMANŢĂ AI PROGRAMULUI BUGETAR Indicatori de fundamentare Indicatorii de performanţă care sunt monitorizaţi pentru acest program bugetar sunt prezentaţi în continuare în funcţie de rezultatul politicii respective:

1. Asigurarea unui sistem eficient de luare a deciziei • Proiecte de acte normative amendate / modificate în termen de 1 an de la adoptare • Nr. de proiecte de acte normative cu instrumente de prezentare care fundamentează

impactul măsurilor prevăzute in conformitate cu procedurile si standardele de evaluare preliminară a impactului existente la nivelul administraţiei publice centrale

• Număr de documente de politici publice care primesc aviz cu observaţii • Număr puncte de vedere formulate de SGG pentru îmbunătăţirea fundamentării

proiectelor de acte normative şi documentelor de politici publice • Proiecte de acte normative şi documente de politici publice aprobate în şedinţa

Guvernului • Proiecte aprobate în Şedinţa Guvernului care sunt preluate de pe Agenda Reuniunii

Pregătitoare (%) • Nr. proiecte acte normative şi documente politici publice anunţate în Reuniunea

pregătitoare (%) • Proiecte acte normative înregistrate la SGG pentru care se respectă termenul de avizare

(%) • Număr planuri strategice instituţionale actualizate de ministere.

2. Întărirea capacităţii administrative în domeniul politicilor publice şi planificării strategice

• Nr. specialişti de la nivelul administraţiei publice centrale pregătiţi în domeniul planificării şi elaborării politicilor publice

• Nr. proiecte de asistenţă tehnică contractate / în implementare • Nr. documente metodologice elaborate în sprijinul ministerelor de resort • Nr. sesiuni de instruire adaptate în funcţie de particularităţile ministerelor, rezultate în

urma procesului de evaluare.

3. Implementarea politicilor privind o reglementare mai bună • Procentul de reducere a sarcinilor administrative • Nr. planuri de simplificare elaborate • Nr domenii evaluate utilizând metodologia SCM.

4. Eficientizarea comunicării interne şi externe

• Nr. petiţiilor/memoriilor primite sau repartizate, nesoluţionate în termen legal (30 zile), raportat la nr. total de petiţii primite

• Nr. cereri formulate în scris nesoluţionate în termen legal (5, 10, 30 zile lucrătoare), raportat la nr. total de cereri primite

• Nr. cererilor de informaţii de interes public, vizând activitatea SGG, formulate verbal de jurnalişti, nesoluţionate în termen legal (24 de ore), raportat la nr. total de cereri primite la biroul de presă SGG

• Procese câştigate de Direcţia Contencios


21

• Fluctuaţia personalului • Nr. tipurilor de documente procesate electronic raportat la numărul total de tipuri de

documente interne • Gradul mediu de utilizare a unui flux complet electronic pentru toate tipurile de

documente interne (%) • Gradul mediu de utilizare a unui flux complet electronic pentru elaborarea tipurilor de

documente destinate corespondentei interinstituţionale (%). Fiecare indicator este prezentat în continuare, urmărind rezultatul politicii şi rezultatul acţiunii: Rezultatul politicii nr. 1

Titlu: Asigurarea unui sistem eficient de luare a deciziei

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Număr prognozat 2008 2009 2010

Nr. - - - Informaţii despre indicator

Titlul indicatorului: Proiecte de acte normative amendate /

modificate în termen de 1 an de la adoptare Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Anual

Sursa informaţiilor: DPSG, DPP

Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă bază legislativă Ultimul rezultat cunoscut: An: - Valoare: 2 Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Descrescătoare

Rezultatul acţiunii nr. 1.1 Titlu: Proiectele de acte normative şi

documente de politici publice aprobate în Şedinţa Guvernului fundamentate corespunzător3prevederilor legale în vigoare

Indicator 1

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent acte normative fundamentate corect din totalul actelor normative aprobate

2008 2009 2010 % 30% 45% 55%

Informaţii despre indicator

Titlul indicatorului 1: Nr. de proiecte de acte normative cu instrumente de prezentare care

2 Se va face analiza în 2009, urmând a se stabili ţintele ulterior 3 Se referă la analiza preliminară a impactului proiectelor de acte normative şi la structura şi coerenţa documentelor de politici publice conform HG nr.1361/2006, HG nr.847/2006


22

fundamentează impactul măsurilor prevăzute4 in conformitate cu procedurile si standardele de evaluare preliminară a impactului existente la nivelul administraţiei publice centrale

Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Anual

Sursa informaţiilor: DPP Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă (bază de date şi avize) Ultimul rezultat cunoscut: An: 2008 Valoare: 25% Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Crescătoare

Indicator 2

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent documente de politici publice care primesc aviz cu observaţii din totalul documentelor de politici publice transmise la avizare

2008 2009 2010 % 35% 30% 35%


Titlul indicatorului 2: Număr de documente de politici publice care primesc aviz cu observaţii


Anual

Sursa informaţiilor: DPP Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă Ultimul rezultat cunoscut: An: 2008 Valoare: 27.7% Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Constantă

Indicator 3

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent proiecte de acte normative şi documente politici publice pentru care se elaborează puncte de vedere din total proiecte şi documente

2008 2009 2010 % 40% 50% 60%


Titlul indicatorului 3: Nr. puncte de vedere formulate de SGG pentru îmbunătăţirea fundamentării proiectelor de acte normative şi

4 Pentru moment doar proiecte de acte normative prezentate în Reuniunea Pregătitoare, urmând ca pe viitor să fie urmărite şi proiectele de acte normative prezentate în Şedinţa Guvernului


23

documentelor de politici publice Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Anual

Sursa informaţiilor: DPP Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă Ultimul rezultat cunoscut: An: - Valoare: - Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Crescătoare

Rezultatul acţiunii nr. 1.2 Titlu: Circuit al documentelor de politici

publice şi acte normative corespunzător procedurilor legale în vigoare pentru prezentarea şi aprobarea documentelor de politici publice şi proiectelor de acte normative

Indicator 1

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Numărul total al actelor normative şi documente de politici publice aprobate de Guvern

2008 2009 2010 Nr. 2000 1800 1600


Titlul indicatorului 1: Proiecte de acte normative şi documente de politici publice aprobate în şedinţa Guvernului


Semestrial

Sursa informaţiilor: DPSG, DPP Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă a bazei de date Ultimul rezultat cunoscut: An: 2007 Valoare: 1914 Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Descrescătoare

Indicator 2

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent acte aprobate în Şedinţa Guvernului care au fost pe agenda reuniunii pregătitoare din număr total acte aprobate în Şedinţa Guvernului

2008 2009 2010 % 60% 70% 80%


Titlul indicatorului 2: Proiecte aprobate în Şedinţa Guvernului care sunt preluate de pe Agenda Reuniunii Pregătitoare (%)

Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de Anual


24

timp dată): Sursa informaţiilor: DPP, DPSG, DJ Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă bază de date Ultimul rezultat cunoscut5: An: Valoare: Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Crescătoare

Indicator 3

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent acte normative anunţate din totalul actelor normative aprobate

2008 2009 2010 % 50% 65% 80%


Titlul indicatorului 3: Nr. proiecte acte normative şi documente politici publice anunţate în Reuniunea pregătitoare (%)


Anual

Sursa informaţiilor: DPP Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă Ultimul rezultat cunoscut: An: 2008 Valoare: Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Crescătoare

Rezultatul acţiunii nr. 1.3 Titlu: Asigurarea procedurilor pentru

respectarea legalităţii proiectelor de acte normative

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent proiecte înregistrate la SGG care respectă termenul de avizare din total proiecte înregistrate

2008 2009 2010 % 90% 95% 98%


Titlul indicatorului: Proiecte acte normative înregistrate la SGG pentru care se respectă termenul de avizare (%)


Anual

Sursa informaţiilor: DJ Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă Ultimul rezultat cunoscut: An: 2007 Valoare: 84 Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Constantă

5 Se va monitoriza începând cu 2009


25

Rezultatul acţiunii nr. 1.4 Titlu: PSI6 actualizat pentru toate

ministerele Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Număr planuri strategice actualizate şi procent din totalul ministerelor ce au obligaţia de actualizare a PSI

2008 2009 2010 Nr/ %

15 / 100%

15 / 100%

15 / 100%


Titlul indicatorului: Număr planuri strategice instituţionale actualizate de ministere


Anual

Sursa informaţiilor: DPP, ministere de resort Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă a PSI actualizate

aprobate prin ordin al ministrului Ultimul rezultat cunoscut: An: - Valoare: - Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Constantă

Rezultatul politicii nr. 2 Titlu: Întărirea capacităţii

administrative în domeniul politicilor publice şi planificării strategice

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă 2008 2009 2010

Nr. 150 150 150 Informaţii despre indicator

Titlul indicatorului: Nr. specialişti de la nivelul administraţiei

publice centrale pregătiţi în domeniul planificării şi elaborării politicilor publice


Anual

Sursa informaţiilor: DPP Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă Ultimul rezultat cunoscut: An: 2007 Valoare: 150 Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Constantă

6 Prin PSI se înţelege planul strategic integral (componenta de management şi componenta de programare bugetară).


26

Rezultatul acţiunii nr. 2.1 Titlu: Asistenţă acordată ministerelor de resort în domeniile gestionate de SGG


Nr. contractate Nr. in implementare

2

2

2

4

1 4


Indicator 1

Titlul indicatorului 1: Nr. proiecte de asistenţă tehnică contractate / în implementare


Anual

Sursa informaţiilor: DPP - UIP Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă Ultimul rezultat cunoscut: An: 2007 Valoare: 3 / 3 Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Crescătoare

Indicator 2



Titlul indicatorului 2: Nr. documente metodologice elaborate în

sprijinul ministerelor de resort Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Anual


Constantă

Indicatorul 3



Titlul indicatorului 3: Nr. sesiuni de instruire adaptate în funcţie de

particularităţile ministerelor, rezultate în urma


27

procesului de evaluare Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Anual


Constantă

Rezultatul politicii nr. 3 Titlu: Implementarea politicilor privind o

reglementare mai bună

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent din sarcinile administrative reduse ca urmare a implementării rezultatelor SCM

2008 2009 2010 % - 5 10


Titlul indicatorului: Procentul de reducere a sarcinilor administrative


Anual

Sursa informaţiilor: DPP, Planuri de simplificare întocmite de ministerele de linie

Mecanismul de colectare a datelor: Rapoarte de monitorizare întocmite de ministere şi statistici oficiale (CNP, INS, DMA, BNR şi instituţii internaţionale)

Ultimul rezultat cunoscut: An: - Valoare: - Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Crescătoare

Rezultatul acţiunii nr. 3.1 Titlu: Evaluarea costurilor administrative

Indicator 1


Nr. - 3 12 Informaţii despre indicator

Titlul indicatorului 1: Nr. planuri de simplificare elaborate Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Anual

Sursa informaţiilor: DPP şi ministerele de resort Mecanismul de colectare a datelor: Rapoarte de monitorizare întocmite de


28

Rezultatul politicii nr. 4 Titlu: Eficientizarea comunicării interne şi

externe

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent din totalul petiţiilor nesoluţionate în termenul legal

2008 2009 2010 % 0.046 0.023 0


Titlul indicatorului: Nr. petiţiilor/memoriilor primite sau repartizate, nesoluţionate în termen legal (30 zile), raportat la nr. total de petiţii primite


Anual

Sursa informaţiilor: Direcţia relaţii Publice/ Serviciul Comunicare şi relaţia cu cetăţenii

Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă situaţie petiţii/memorii Ultimul rezultat cunoscut: An: 2007 Valoare: 0.1% Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Descrescătoare

ministere Ultimul rezultat cunoscut: An: - Valoare: - Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Crescătoare

Indicator 2



Titlul indicatorului 2: Nr domenii evaluate utilizând metodologia

SCM Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Anual (evaluarea domeniilor se realizează o dată la 4 ani)

Sursa informaţiilor: DPP şi ministerele de resort Mecanismul de colectare a datelor: Rapoarte de monitorizare întocmite de

ministere Ultimul rezultat cunoscut: An:- Valoare: - Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):


29

Rezultatul acţiunii nr. 4.1 Titlu: Soluţionarea / redirecţionarea către instituţiile competente a cererilor de informaţii de interes public formulate in scris (L.554/2001) de persoane fizice şi juridice şi menţinerea legăturii cu reprezentanţii mass-media (cereri verbale)

Indicator 1

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Număr şi procent cereri nesoluţionate la termen din total cereri primite în scris şi verbal

2008 2009 2010 % 0 0 0


Titlul indicatorului 1: Număr cereri de informaţii de interes public nesoluţionate în termen legal, raportat la numărul total de cereri primite la Biroul de Presă SGG


Anual

Sursa informaţiilor: Direcţia relaţii Publice/ Serviciul Comunicare şi relaţia cu cetăţenii

Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă privind soluţionarea cererilor de informaţii de interes public

Ultimul rezultat cunoscut: An: 2007 Valoare: 0 Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Constantă

Rezultatul acţiunii nr. 4.2 Titlu: Eficientizarea funcţiilor administrative

şi de reprezentare ale Guvernului Indicator 1

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent personal care părăseşte instituţia (raportat la total număr angajaţi)

2008 2009 2010 % 8.8% - 5% - 3%


Titlul indicatorului 1: Fluctuaţia personalului Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Anual

Sursa informaţiilor: Direcţia Contencios şi Resurse Umane Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă a fluxului de personal Ultimul rezultat cunoscut: An: 2007 Valoare: 6% Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Descrescătoare


30

Rezultatul acţiunii nr. 4.3 Titlu Eficientizarea fluxului documentelor

interne si interinstitutionale Indicator 1

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent documente în format electronic (raportat la total documente)

2008 2009 2010 % 20 50 80


Titlul indicatorului 1: Gradul mediu de utilizare a unui flux complet electronic pentru toate tipurile de documente interne şi elaborarea tipurilor de documente destinate corespondentei interinstituţionale (%)


Anual

Sursa informaţiilor: Direcţia Informatică Mecanismul de colectare a datelor: - Ultimul rezultat cunoscut: An: 2007 Valoare: 5% Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Crescătoare

D. NOILE INIŢIATIVE DE FINANŢARE Nu este cazul E. MECANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI PRINCIPALELE SARCINI Instituţia responsabilă cu implementarea acestui program bugetar este exclusiv Secretariatul General al Guvernului. La realizarea obiectivului programului bugetar, îmbunătăţirea cadrului necesar sistemului de luare a deciziei la nivelul Guvernului, Secretariatul General al Guvernului va contribui prin direcţiile şi serviciile sale. F. FINANŢAREA PROGRAMULUI (cod program 550) -mii lei- Sursa de finanţare Execuţie

2008 Aprobat

2009 Actualizat

OUG 34/2009

Propunere 2010

Estimare pe termen lung

2011 2012 2013

1. Buget de stat 73.065 168.064 113.773 81.792 87.960 Total cheltuieli 73.065 168.064 113.773 81.792 87.960 Capitolul...51.01. 72.102 164.507 112.423 80.442 86.610 Titlul...510110 20.162 35.561 30.619 32.757 35.297 Titlu... 510120 50.627 44.701 34.588 43.763 47.518 Titlu....510155 1.313 29.047 21.145 0 0


31

Titlu....510156 0 55.198 26.071 3.922 3.795 Titlu...510171 963 3.557 1.350 1.350 1.350 Capitolul...67.01 0 0 0 0 0 Titlu....670155 0 0 0 0 0 2. Fonduri nerambursabile

0 15.600 0

0

0

Total cheltuieli 0 15.600 0 0 0 Capitolul..67.08.... 0 15.600 0 0 0 Titlul..670855... 0 15.600 0 0 0 TOTAL PROG 73.065 183.664 113.773 81.792 87.960

DIRECTIA 2:

A. SITUAŢIA ACTUALĂ Această direcţie de acţiune are două componente: 1. Facilitarea implementării Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor şi întărirea capacităţii instituţionale a actorilor cheie implicaţi

Aceasta componenta este realizată prin activitatea Unităţii de Implementare a Programului PHARE, din cadrul Secretariatului General al Guvernului. 2. Promovarea diversităţii etno-culturale şi a dialogului intercultural

Această componentă este realizată prin activitatea Departamentului pentru Relaţii Interetnice, structură fără personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului şi coordonată de Secretarul General al Guvernului. B. OBIECTIVE Obiectivul general al acestei direcţii de acţiune este reprezentat de Dezvoltarea şi perfecţionarea unui cadru inter-instituţional care să asigure promovarea diversităţii etno-culturale, precum şi consolidarea dialogului intercultural existent din perspectiva europeană, prin elaborarea de strategii pentru combaterea rasismului şi xenofobiei şi sprijinire a organizaţiilor active în acest domeniu. Obiectivele specifice pentru prima componentă, „Facilitarea implementării Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor şi întărirea capacităţii instituţionale a actorilor cheie implicaţi”, sunt:

1. Gestionarea superioară a fondurilor europene destinate îmbunătăţirii situaţiei romilor Dintre activităţile desfăşurate pentru realizarea acestui obiectiv menţionăm:

Coordonarea şi monitorizarea programării, implementării tehnice, raportării şi evaluării asistenţei financiare nerambursabile comunitare alocate sectorului ,,Minorităţi-romi” şi promovarea diversităţii etnice şi a dialogului intercultural


32

• programarea financiară, în vederea implementării proiectelor (completarea sau modificarea fişei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat)

• organizarea licitaţiilor/selectărilor şi a evaluării ofertelor pentru toate tipurile de asistenţă comunitară (în colaborare cu Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE)

• coordonarea şi monitorizarea implementării programelor, urmărind aspecte precum realizarea obiectivelor, desfăşurarea şi rezultatele programelor derulate.

2. Întărirea cadrului instituţional al actorilor implicaţi în implementarea Strategiei

Pentru realizarea acestui obiectiv sunt avute în vedere următoarele activităţi:

• planificarea şi organizarea în condiţii optime a activităţilor aprobate prin program în colaborare cu direcţiile şi structurile beneficiare ale asistenţei

• asigurarea schimbului de informaţii privind aspectele tehnice ale implementării programelor cu Direcţiile implicate din cadrul Comisiei Europene, Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, Fondul Naţional şi cu Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE

• colaborarea cu instituţii beneficiare ale asistenţei şi participarea la reuniunile inter-instituţionale în probleme de interes comun pentru asistenţa PHARE.

3. Promovarea accesului la servicii sociale prin facilitarea obţinerii de acte de

identitate/stare civilă/ proprietate pentru persoanele de etnie romă Activităţile conexe acestui obiectiv sunt cele referitoare la campaniile de informare în rândul populaţiei rome şi susţinerea proiectelor care urmăresc acest deziderat.

4. Implementarea eficienta a Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor Acest obiectiv se realizează prin finanţarea de proiecte în cele 4 domenii prioritare ale Strategiei precum şi îmbunătăţirea imaginii romilor ca rezultat al campaniei publice de informare şi conştientizare. În cadrul celei de-a doua componente, “Promovarea diversităţii etno-culturale şi a dialogului intercultural”, obiectivele specifice sunt:

5. Afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a minorităţilor naţionale din România şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre majoritate şi minorităţi, respectiv dintre minorităţi

Se va realiza prin orientarea activităţii spre programe interetnice de impact, implicit sensibilizarea majorităţii româneşti la fenomenul diversităţii

6. Creşterea gradului de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale din România, întărirea capacităţii organizaţionale şi eficientizarea activităţii organizaţiilor CMN

Se urmăreşte promovarea unei legi privind statutul minorităţilor naţionale din România, aşa cum prevede noua Constituţie, precum şi ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, instrument juridic al Consiliului Europei, precum şi monitorizarea atentă a modului în care sunt aplicate reglementările referitoare la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

7. Îmbunătăţirea relaţiilor dintre majoritate şi minorităţi naţionale, respectiv dintre minorităţi naţionale combaterea discriminării şi promovarea tolerantei


33

Activităţile aferente acestui obiectiv privesc implicarea în procesul de consultare şi de luare a deciziei a reprezentanţilor minorităţilor naţionale în elaborarea politicilor publice în care sunt interesaţi sau afectaţi.

8. Dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor interetnice din România, dezvoltarea unui management mai bun al acestor relaţii în sistemul educaţional, derularea de campanii pentru promovarea cunoaşterii şi acceptarea diversităţii

Realizarea acestui obiectiv presupune întărirea colaborării cu organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile internaţionale din acest domeniu precum şi promovarea de programe în vederea combaterii discriminării şi promovării diversităţii. C. INSTITUŢIILE SUBORDONATE, COORDONATE SAU SUB AUTORITATEA SGG ŞI ROLUL ACESTORA În cadrul acestei direcţii de activitate se regăsesc două instituţii, Agenţia Naţională pentru Romi şi Departamentul pentru Relaţii Interetnice, instituţii ce colaborează îndeaproape cu Secretariatul General al Guvernului, pentru realizarea obiectivelor asumate. Instituţiile subordonate, coordonate sau sub autoritatea sgg precum si cele finanţate din bugetul Secretariatului General al Guvernului se regasesc prezentate in Anexa II Prezentare succintă a instituţiilor 1. AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ROMI Rolul Agenţiei Naţionale pentru Romi Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) funcţionează în baza Hotărârii Guvernului nr.1703/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, coordonată de secretarul general al Guvernului, şi este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat. Obiective ANR:

• Creşterea participării şcolare în rândul romilor • Implementarea Programelor Naţionale de Sănătate în 100% din comunităţile de romi • Creşterea numărului de persoane de etnie Roma angajate legal • Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în zonele locuite în principal de romi • Responsabilizarea autorităţilor publice centrale şi locale în aplicarea măsurilor concrete de

îmbunătăţire a situaţiei cetăţenilor români de etnie roma • Stimularea participării etniei romilor la viata economică, socială, educaţională, culturală şi

politică a societăţii • Integrarea şi combaterea discriminării persoanelor dezavantajate (rome) pe piaţa muncii • Sprijinirea formării şi promovării unei elite intelectuale şi economice din rândul romilor, care

să funcţioneze ca facilitator al politicilor de integrare socială şi de modernizare • Promovarea unei vieţi active pentru cât mai multe categorii de persoane, prin combaterea

discriminării şi excluziunii. • Continuarea studiului de analiză a nevoilor din comunitate • Consultanţă externă pentru implementarea şi accesarea fondurilor structural


34

2. DEPARTAMENTUL PENTRU RELAŢII INTERETNICE Rolul Departamentului pentru Relaţii Interetnice Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) funcţionează ca structură fără personalitate juridică, în subordinea Primului-ministru şi în coordonarea Secretarului General al Guvernului, atribuţiile sale fiind legate de punerea în aplicare a politicii în domeniul relaţiilor interetnice, stabilite prin Programul de guvernare. Misiunea Departamentului pentru Relatii Interetnice se defineşte prin promovarea diversităţii etnice din România, prevenirea şi combaterea rasismului şi xenofobiei, cultivarea valorilor comune în scopul consolidării sistemului de protecţie a minorităţilor naţionale din România. Obiectivele DRI:

Promovarea diversităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase Perfecţionarea cadrului juridic în domeniul protecţiei minorităţilor Punerea în valoare a patrimoniului cultural şi a aportului minorităţilor naţionale la dezvoltarea

societăţii româneşti Stabilirea şi menţinerea legăturilor cu organizaţii neguvernamentale din ţară şi din străinătate,

precum şi cu organisme şi instituţii internaţionale cu activitate în domeniul minorităţilor naţionale şi al combaterii discriminării pe criterii etnice.

Punerea în aplicare a politicilor stabilite prin Programul de guvernare în domeniul relaţiilor interetnice.

Cultivarea valorilor comune, combaterea discriminării şi a prejudecăţilor prin promovarea diversităţii culturale, lingvistice, confesionale prin activităţi pe bază de proiecte

D. LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE Sunt identificare următoarele acte normative, relevante pentru această direcţie de acţiune:

Legea nr. 612/2002 pentru formularea unei declaraţii privind recunoaşterea de către România a competenţei Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, în conformitate cu art. 14 din Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la New York la 21 decembrie 1965

H.G. nr. 1194/2001 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu modificările şi completările ulterioare

H.G. nr. 430/2001 privind Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor cu modificările şi completările ulterioare

O.U.G. nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, cu modificările şi completările ulterioare

H.G. nr. 1703/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi (cu modificările şi completările ulterioare)

H.G. nr. 834/2003 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Cultură al Romilor, cu modificările şi completările ulterioare

H.G. nr.869/2002 pentru perfecţionarea activităţii unităţilor de implementare a programelor PHARE

O.G. nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată Decizia nr.41/2006 privind constituirea Comitetului de coordonare pentru Programul multianual

PHARE 2004-2006, denumit "Accelerarea implementării Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor"


35

E. DOCUMENTE DE POLITICI PUBLICE EXISTENTE Sunt identificate următoarele documente de politică publică relevante pentru această direcţiei de acţiune:

1. Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor, aprobată prin HG nr. 430/2001 2. Politici în domeniul relaţiilor interetnice

F. LISTA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE PLANIFICATE La acest moment nu exista documente de politică publică planificată. G. DESCRIEREA PROGRAMELOR BUGETARE ACTUALE În cadrul direcţiei de acţiune menţionate, se regăsesc următoarele programe finanţate din bugetul Secretariatului General al Guvernului: 1. Programul „Coordonarea şi monitorizarea programării, implementării tehnice, raportării şi evaluării asistenţei financiare nerambursabile comunitare alocate sectorului Minorităţi romi (cod program 565)” 2. Programul „Păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a minorităţilor naţionale din România (cod program 564)” Realizarea acestei direcţii de acţiune se finanţează şi prin programele Agenţiei Naţionale pentru Romi, incluse în bugetul Secretariatului General al Guvernului. Anexa

2. Program bugetar „Coordonarea şi monitorizarea programării, implementării tehnice, raportării şi evaluării asistenţei financiare nerambursabile comunitare alocate sectorului Minorităţi romi” Cod program: 565

A. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE

A.1. Cadru general Programul se înscrie în cea de a doua direcţie de acţiune descrisă în Componenta de Management a Planului Strategic: Coordonarea şi monitorizarea programării, implementării tehnice, raportării şi evaluării asistenţei financiare nerambursabile comunitare alocate sectorului „Minorităţi-romi” şi promovarea diversităţii etnice şi a dialogului intercultural. Programul de faţă reprezintă unul dintre cei doi piloni ai direcţiei de acţiune amintite, şi anume „Facilitarea implementării Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor şi întărirea capacităţii instituţionale a actorilor cheie implicaţi”. Componenta bugetară cod 565 corespunde programului multianual Phare 2004-2006, un instrument tehnic şi financiar de realizare a priorităţilor Strategiei Naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor, aşa cum sunt acestea evidenţiate de Planul General de Măsuri aprobat prin H.G. nr. 522/2006. Valoarea totală a Programului Multianual PHARE 2004-2006 este de 45,66 milioane Euro. Această sumă reprezintă cele


36

trei linii de buget aferente programelor Phare 2004, 2005 şi 2006. Contribuţia Guvernului României se ridică la 10,66 milioane Euro. Prin Unitatea Implementare Program (UIP), Secretariatul General al Guvernului implementează Prioritatea 1 a Programului multianul Phare 2004-2006, Consolidarea capacităţii instituţionale şi încheierea de parteneriate pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor şi a imaginii lor, în valoare totală de 28,33 milioane Euro, din care 21.5 milioane Euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene, iar 6,83 milioane Euro constituie co-finanţare din partea Guvernului României.7 U.I.P. este constituită în baza Deciziei Primului-Ministru nr. 473/2005 pentru aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale Secretariatului General al Guvernului, cu modificările şi completările ulterioare.

A.2 Proiectele aferente Programului

Proiectul Phare 2004 “Consolidarea Capacităţii Instituţionale şi Dezvoltarea de Parteneriate pentru Îmbunătăţirea Percepţiei şi Condiţiilor Romilor” susţine problema pregătirii instituţionale în perspectiva implementării schemei de investiţii (Schema de Grant) privind soluţionarea problemelor de identitate civilă, aferentă proiectului Phare 2005, şi a proiectului Phare 2006 - o schema de granturi pentru locuire, mică infrastructură, activităţi generatoare de venit şi acces la sănătate şi o campanie publică de informare şi conştientizare.

Proiectul PHARE 2004, în valoare totală de 4.5 milioane Euro, a fost implementat în perioada octombrie 2006 – aprilie 2008 .

Obiectivul general al proiectului a constat în promovarea incluziunii sociale a romilor prin consolidarea capacităţilor şi pregătirea instituţiilor publice la nivel naţional, regional, judeţean şi municipal de a conlucra cu reprezentanţii romilor pentru soluţionarea problemelor specifice cu care se confruntă comunităţile rome.

Proiectul a constat în:

• activităţi de consolidare instituţională a instituţiilor implicate în implementarea Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor, inclusiv a ONG-urilor rome;

• elaborarea unei metodologii de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor şi pregătirea instituţiilor implicate în acest proces;

• realizarea unei estimări a numărului de persoane de etnie romă care nu au acte de identitate, de stare civilă sau de proprietate;

• elaborarea unei cercetări calitative şi cantitative privind incluziunea socială a romilor din România

• desfǎşurarea unei campanii de conştientizare şi informare pentru reducerea prejudecăţilor populaţiei majoritare vizavi de persoanele de etnie romă şi, respectiv, pentru informarea persoanelor de etnie romă cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin.

7 Cea de a doua prioritate „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate” este implementată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.


37

Proiectul PHARE 2005, în valoare totală de 3,33 milioane Euro, din care co-finanţarea Guvernului României este de 0,83 milioane Euro, cuprinde o schemă de investiţii de 2,83 milioane de euro pentru facilitarea rezolvării problemei romilor fără acte de identitate şi/sau stare civilă şi/sau proprietate. Proiectul a fost implementat în perioada iulie 2007 – februarie 2009.

Obiectivul general al proiectului este de a facilita accesul la servicii publice şi pe piaţa muncii al cetăţenilor de etnie romă care nu deţin acte de identitate şi/sau căsătorie şi/sau proprietate, diminuând astfel riscul excluziunii sociale a acestei categorii de populaţie. Obiectivul specific al proiectului este de a sprijini managementul eficient al schemei de granturi pentru crearea de acte civile pentru persoanele cu risc de excluziune socială. La finalul Programului, se estimează că numărul total de acte de proprietate obţinute va fi de aproximativ 4000, numărul de acte de identitate - 25 000 si 2000 de acte de stare civilă (certificate de naştere şi căsătorie).

Proiectul PHARE 2006 are prevăzută o valoare totală de 20,5 milioane de Euro, din care contribuţia Guvernului României este de 6 milioane Euro. Proiectul a debutat în ianuarie 2009 şi are ca termen de finalizare luna noiembrie 2009. Programul constă în două proiecte distincte, şi anume o schemă de granturi, prin care se finanţează proiecte în domeniile locuire şi mică infrastructurǎ, sănătate, pregătire vocaţionalǎ şi activităţi generatoare de venit, conceptul de bazǎ fiind cel de dezvoltare comunitarǎ; a doua componentă a programului o reprezintă faza a doua a campaniei de informare şi conştientizare începută prin componenta PHARE 2004, ce are ca scop reducerea discriminǎrii persoanelor de etnie romă.

A.3. Cadru instituţional

Autoritatea de Implementare tehnică a acestor proiecte este Unitatea Implementare Program din cadrul Secretariatului General al Guvernului, iar beneficiarul final este Agenţia Naţională pentru Romi (ANR).

A. 4 Proiecte adiţionale Programului Multianual Phare 2004-2006

Unitatea Implementare Program şi-a asumat şi rolul de post-monitorizare pentru proiectul Phare 2002 “Sprijin pentru Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor”, finalizat în aprilie 2006. Valoarea totală a Proiectul PHARE 2002 a fost de 7,6 milioane de Euro, din care 1,6 milioane de Euro a reprezentat contribuţia Guvernului României.

Scopul proiectului a fost sprijinirea dezvoltării unor parteneriate echitabile şi durabile în domeniul dezvoltării comunitare între comunităţile de romi şi instituţiile administraţiei publice la nivel local şi judeţean, precum şi facilitarea accesului la serviciile de sănătate. B. OBIECTIVELE PROGRAMULUI BUGETAR Obiectiv general: Îmbunătăţirea condiţiilor romilor la nivelul comunităţilor şi a percepţiei lor în rândul populaţiei majoritare. Obiective specifice:


38

Consolidarea cadrului instituţional implicat în Strategia de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor, în vederea implementării măsurilor specifice adresate romilor

Gestionarea eficientă a finanţării destinate îmbunătăţirii situaţiei romilor, printr-o absorbţie

crescută a fondurilor europene şi naţionale

Sporirea accesului la servicii sociale prin facilitarea obţinerii de acte de identitate/stare civilă/ proprietate pentru persoanele de etnie romă

Îmbunătăţirea imaginii şi percepţiei romilor

C. REZULTATELE ŞI INDICATORII DE PERFORMANŢĂ AI PROGRAMULUI BUGETAR Indicatorii de performanţă care sunt monitorizaţi pentru acest program bugetar sunt prezentaţi în continuare în funcţie de rezultatul politicii respective:

1. Consolidarea cadrului instituţional implicat în Strategia de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor, în vederea implementării măsurilor specifice adresate romilor

- Număr de reprezentanţi ai autorităţilor locale, judeţene, regionale, centrale şi ai ONG-urilor rome instruiţi în cadrul sesiunilor de instruire

- Sesiuni de instruire pentru reprezentanţii autorităţilor implicate în implementarea Strategiei - Număr planuri locale de acţiune - Număr parteneriate semnate între autorităţile publice locale, SGG şi Agenţia Naţională

pentru Romi - Număr proiecte eligibile elaborate din Phare 2004 - Număr proiecte de succes finalizate de semnatarii parteneriatelor

2. Gestionarea eficientă a finanţării destinate îmbunătăţirii situaţiei romilor, printr-o absorbţie

crescută a fondurilor europene şi naţionale - Valoarea totală contractată a proiectelor din Program - Valoarea totală a plăţilor efectuate pentru proiectele din cadrul Programului - Grad îndeplinire a obiectivelor proiectelor

3. Sporirea accesului la servicii sociale prin facilitarea obţinerii de acte de identitate/stare civilă/

proprietate pentru persoanele de etnie romă - Numărul de acte (de identitate, de stare civilă, de proprietate) eliberate în cadrul proiectului

4. Îmbunătăţirea imaginii şi percepţiei romilor

- Procent abordări negative în ştiri TV cu subiect „romi”, pe perioada campaniei - Procent abordări negative cu subiect „romi” din presa scrisă, pe perioada campaniei.

Fiecare indicator este prezentat în continuare, urmărind rezultatul politicii şi rezultatul acţiunii: Rezultatul politicii nr. 1

Titlu: Consolidarea cadrului instituţional implicat în Strategia de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor, în vederea implementării măsurilor specifice adresate romilor

Rezultatul acţiunii nr. 1.1 Titlu: Creşterea capacităţii instituţionale a


39

structurilor de implementare a Strategiei Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor

Indicator 1

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Număr participanţi la sesiunile de instruire 2008 2009 2010

Nr.

2072

350

0


Titlul indicatorului 1:

Număr de reprezentanţi ai autorităţilor locale, judeţene, regionale, centrale şi ai ONG-urilor rome instruiţi în cadrul training-urilor


La finalul proiectului de training (Phare 2004)

Sursa informaţiilor: Asistenţa Tehnică Mecanismul de colectare a datelor: Raportul final Ultimul rezultat cunoscut: An: 2006

(Phare 2002) Valoare: 745

Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Crescătoare

Indicator 2

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Nr. planuri elaborate 2008 2009 2010


Titlul indicatorului 2: Număr planuri locale de acţiune elaborate Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

La finalul proiectului de training (Phare 2004)

Sursa informaţiilor: Asistenţa Tehnică Mecanismul de colectare a datelor: Raportul final Ultimul rezultat cunoscut: An: - Valoare: - Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

-

Rezultatul acţiunii nr. 1.2 Titlu: : Crearea de reţele şi consolidarea de

parteneriate durabile în scopul elaborării de măsuri/proiecte/programe pe domeniile sectoriale de îmbunătăţire a situaţiei romilor

Indicator 1


40

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Număr protocoale de parteneriat semnate 2008 2009 2010


Titlul indicatorului 1: Număr parteneriate semnate între APL, SGG

şi ANR Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

La finalul proiectului Phare 2004

Sursa informaţiilor: Asistenţa Tehnică Mecanismul de colectare a datelor: Semnarea protocoalelor Ultimul rezultat cunoscut: An: - Valoare: - Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

-

Indicator 2

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procentul proiectelor contractate din nr. total de proiecte ce pot fi finanţate

2008 2009 2010 % 45 0 0


Titlul indicatorului 2: Nr. proiecte eligibile faţă de numărul minim disponibil de proiecte în cadrul Schemei de Grant (SG) 2006


La finalul evaluării selecţiei de oferte Phare 2006 – Noiembrie 2008

Sursa informaţiilor: Unitatea Implementare Program Mecanismul de colectare a datelor: Rezultatul evaluării Ultimul rezultat cunoscut: An: 2007 Valoare: 155% Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Descrescătoare

Indicator 3

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procentul proiectelor de succes din numărul total de proiecte contractate

2008 2009 2010 % 0 70


Titlul indicatorului 3: Procent proiecte de succes finalizate de beneficiarii schemei de Grant Phare 2005 şi Phare 2006


La finalul proiectelor Phare 2005 şi Phare 2006


41

Sursa informaţiilor: Asistenţa Tehnică, OPCP Mecanismul de colectare a datelor: Raportări narative şi financiare Ultimul rezultat cunoscut: An: - Valoare: Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Constantă

Rezultatul politicii nr. 2

Titlu: Gestionarea eficientă a finanţării destinate îmbunătăţirii situaţiei romilor, printr-o absorbţie crescută a fondurilor europene şi naţionale

Rezultatul acţiunii nr. 2.1 Titlu: Absorbţia fondurilor Phare destinate programelor de îmbunătăţire a situaţiei minorităţii rome în cadrul Programului Multianual

Indicator 1

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent al sumei totale contractate din suma disponibilă pentru proiectele Programului Multianual

2008 2009 2010 % 49 0 0


Titlul indicatorului 1: Valoarea totală contractată a proiectelor aferente Liniei de finanţare din suma disponibilă


Noiembrie 2008

Sursa informaţiilor: Unitate Implementare Program, OPCP, Asistenţa Tehnică

Mecanismul de colectare a datelor: Raportări financiare Ultimul rezultat cunoscut: An: 2007 Valoare: 97,75% Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Descrescătoare

Indicator 2

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent al sumei totale cheltuite din suma contractată pentru fiecare linie de finanţare a Programului Multianual

2008 2009 2010 % 91 70 0


Titlul indicatorului 2: Valoarea totală a plăţilor efectuate pentru proiectele din cadrul fiecărei linii de finanţare


La finalul fiecărui proiect din cadrul Programului Multianual


42

Sursa informaţiilor: OPCP Mecanismul de colectare a datelor: Raportări financiare Ultimul rezultat cunoscut: An: 2008 Valoare: 91% Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Descrescătoare

Rezultatul acţiunii nr. 2.2 Titlu: : Implementarea tehnică eficientă

Indicator 1

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procentul obiectivelor îndeplinite din numărul total al obiectivelor stabilite conform fişei de proiect

2008 2009 2010 % 95 100


Titlul indicatorului: Grad îndeplinire a obiectivelor proiectelor Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Anual

Sursa informaţiilor: Asistenţa Tehnică, OPCP Mecanismul de colectare a datelor: Raportări finale Ultimul rezultat cunoscut: An: 2006 (Phare 2002) Valoare: 87% Tendinţa prognozată a evoluţiei Crescătoare Rezultatul politicii nr. 3

Titlu: Sporirea accesului la servicii sociale prin facilitarea obţinerii de acte de identitate/ stare civilă/ proprietate pentru persoanele de etnie romă

Rezultatul acţiunii nr. 3.1 Titlu: Sporirea accesului la servicii sociale pentru romi prin realizarea de acte de identitate, stare civilă şi proprietate

Indicator Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent al numărului de acte eliberate din numărul estimat de persoane fără acte de identitate/ stare civilă/ proprietate

2008 2009 2010 %

100 0 0


Titlul indicatorului: Numărul de acte (de identitate, de stare civilă, de proprietate) eliberate în cadrul proiectului


La finalul proiectului Phare 2005

Sursa informaţiilor: UIP, Asistenţa Tehnică Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare directă Ultimul rezultat cunoscut: An: - Valoare: -


43

Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Rezultatul politicii nr. 4

Titlu: Îmbunătăţirea imaginii şi percepţiei romilor

Rezultatul acţiunii nr. 4.1 Titlu: Îmbunătăţirea imaginii romilor în mass-media, în urma implementării campaniilor SGG

Indicator 1

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent abordări negative cu subiect „romi” pe perioada campaniei raportat la total ştiri TV cu subiect „romi”

2008 2009 2010 % 36 -

Informaţii despre indicator Titlul indicatorului 1: Procent abordări negative în ştiri TV cu

subiect „romi” pe perioada campaniei Frecvenţa măsurării (într-o perioadă de timp dată):

La sfârşitul campaniei Phare 2006

Sursa informaţiilor: UIP, Asistenţa Tehnică, Agenţii Monitorizare

Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare mass-media Ultimul rezultat cunoscut: An: ian 2008 Valoare: 36 Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Descrescătoare

Indicator 2

Modalitatea de calcul Indicatori de performanţă Procent abordări negative din total ştiri în presa scrisă cu subiect „romi”

2008 2009 2010 % 24 -

Informaţii despre indicator Titlul indicatorului 2: Procent abordări negative cu subiect

„romi” din presa scrisă pe perioada campaniei


La sfârşitul campaniei Phare 2006

Sursa informaţiilor: Asistenţa Tehnică Mecanismul de colectare a datelor: Monitorizare mass-media Ultimul rezultat cunoscut: An: ian 2008 Valoare: 24% Tendinţa prognozată a evoluţiei (crescătoare/descrescătoare):

Descrescătoare


44

D. NOILE INIŢIATIVE DE FINANŢARE La momentul de faţă nu este cazul. E. MECANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI PRINCIPALELE SARCINI Pentru aducerea la îndeplinire a responsabilităţilor ce îi revin, UIP: a) coordonează activităţile prin care se realizează implementarea din punct de vedere tehnic a programelor; b) asigură managementul tehnic al proiectelor şi contractelor aferente, în baza fondurilor transferate de Fondul Naţional conform acordurilor de finanţare; c) raportează către Ministerul Integrării Europene datele şi informatiile solicitate în calitate de coordonator naţional al asistenţei şi pentru asigurarea funcţionării Sistemului informatic unic de monitorizare şi evaluare a programelor de asistenţă financiară, precum si către Fondul Naţional, agenţiile de implementare şi Comisia Europeană a documentelor prevăzute de procedurile PHARE. F. FINANŢAREA PROGRAMULUI (cod 565)

-mii lei-

Sursa de finanţare Execuţie 2008

Aprobat 2009

Propunere 2010

Estimare pe termen lung

2011 2012 2013 1. Buget de stat 1.865 2.550 2.550 2.550 2.550 2.550Total cheltuieli 1.865 2.550 2.550 2.550 2.550 2.550Capitolul...51.01. 1.865 2.550 2.550 2.550 2.550 2.550Titlul...510110 1.673 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000Titlu... 510120 182 500 500 500 500 500Titlu... 510171 10 50 50 50 50 50Capitolul...67.01. 0 0 0 0 0 0Titlu....670155 0 0 0 0 0 02. Fonduri nerambursabile

0 50.868 4.901 0

0 0

Total cheltuieli 0 50.868 4.901 0 0 0Capitolul..67.08. 0 50.868 4.901 0 0 0Titlul..670855 0 50.868 4.901 0 0 0Total program 1.865 53.418 7.451 2.550 2.550 2.550


45

3. Program bugetar „Păstrarea, afirmarea, dezvoltarea şi promovarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a minorităţilor naţionale din Româniai” Cod program 564 Acest program se înscrie în cea de a doua direcţie de acţiune prezentată în Componenta de Management a Planului Strategic al SGG: Coordonarea şi monitorizarea programării, implementării tehnice, raportării şi evaluării asistenţei financiare nerambursabile comunitare alocate sectorului „Minorităţi-romi” şi promovarea diversităţii etnice şi a dialogului intercultural, fiind implementat prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice.

A. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) funcţionează ca structură fără personalitate juridică, în subordinea Primului-ministru si în coordonarea Secretarului General al Guvernului, atribuţiile sale fiind legate de punerea în aplicare a politicii în domeniul relaţiilor interetnice. Principalele direcţii de activitate sunt:

- Păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice prin politici afirmative;

- Aducerea la suprafaţă a valorilor diversităţii culturale; - Încurajarea dialogului interetnic.

În vederea îndeplinirii prevederilor de mai sus, în anii 2005 – 2008 au fost sprijinite activităţi pe bază de proiecte (peste 384 proiecte interetnice), care au urmărit cunoaşterea valorilor specifice patrimoniului cultural al minorităţilor naţionale, promovarea diversităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a României şi consolidarea bunelor relaţii interetnice. În anul 2008 bugetul total alocat DRI a fost de 69.700 mii lei, din care: 65.700 mii lei au reprezentat fondurile alocate organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; 4.000 mii lei au reprezentat fondurile alocate DRI pentru finanţarea unor acţiuni, programe şi proiecte interetnice şi de combatere a intoleranţei. Din aceste fonduri s-au realizat peste 43 proiecte şi activităţi ale DRI şi s-au acordat finanţări nerambursabile unui număr de circa 77 proiecte iniţiate de diferite ONG-uri, conform Legii 350/2005. Pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional, DRI şi Ministerul Afacerilor Externe au elaborat proiectul legii de ratificare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, instrument juridic al Consiliului Europei, semnat de România în 1995 şi adoptat prin Legea nr. 282/2007. Conform acesteia, se oferă protecţie generală unui număr de zece limbi minoritare folosite pe teritoriul României (albaneză, armeană, greacă, italiană, idiş, macedoneană, poloneză, romani, ruteană, tătară) în domeniile reglementate de Partea a III-a din Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare (învăţământ, justiţie, autorităţi administrative şi servicii publice, mijloace de comunicare, activităţi şi facilităţi culturale, viaţă economică şi socială, schimburi trasnfrontaliere), iar pentru alte zece limbi protecţie specială (bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, rusă, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană). Departamentul pentru Relaţii Interetnice a contribuit la elaborarea Rapoartelor de monitorizare a aplicării de către România a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, precum şi a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei. Ambele rapoarte de monitorizare (al treilea pe Convenţia-cadru şi primul pe Carta limbilor) se află în acest moment în lucru, urmând să fie


46

trimise Consiliului Europei în cursul anului 2009. În vederea elaborării acestor două rapoarte, D.R.I. are o strânsă colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi desfaşoară consultări extinse cu reprezentanţii organizaţiilor minorităţilor naţionale reprezentate în Parlamentul României, precum şi cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale. De asemenea, în anul 2008, D.R.I. a participat la elaborarea Raportului naţional de evaluare a situaţiei drepturilor omului în România, care a fost susţinut de membrii delegaţiei române în cadrul Consiliului Drepturilor Omului al O.N.U. în mai 2008, la Geneva. În scopul diseminării informaţiilor despre Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare au fost realizate broşuri informative în limba engleză şi maghiară şi au fost organizate o serie de mese rotunde şi seminarii: “Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. Implementare şi monitorizare în România”, “Carta europeană a limbilor - suport al multilingvismului şi dialogului intercultural în România” etc. In 2005 D.R.I. a elaborat proiectul de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România şi l-a supus dezbaterilor publice şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului. In prezent proiectul se află încă în dezbaterea comisiilor de specialitate din cadrul Camerei Deputaţilor. D.R.I. a iniţiat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru organizarea şi funcţionarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (H.G. 893/2007), înfiinţarea căruia a fost reglementată prin Legea nr. 396/2001. In perioada 2005-2008 au avut loc reuniuni anuale între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare în vederea sprijinirii cercetării în domeniul minorităţilor naţionale, care s-au concretizat prin semnarea în 14 noiembrie 2007 a “Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare în vederea sprijinirii cercetării în domeniul minorităţilor naţionale”. Ca obiective principale au fosrt prevăzute:

- Monitorizarea modului în care au loc conservarea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;

- Analizarea situaţiei minorităţilor naţionale în raport cu populaţia majoritară; - Realizarea unor studii asupra politicilor practicate de ambele state în domeniul protecţiei

minorităţilor naţionale, precum şi a componentei politice, sociale şi culturale a acestora; - Dezvoltarea politicilor adaptate necesităţilor minorităţilor naţionale; - Colaborarea în vederea păstrării şi cunoaşterii reciproce de către ambele state a moştenirii lor

culturale. În domeniul drepturilor omului / drepturilor minorităţilor naţionale au fost dezvoltate relaţiile de cooperare cu organismele europene şi internaţionale, unul din principalii parteneri fiind Comisia Europeană. Astfel, în cadrul Programului comunitar de acţiune pentru combaterea discriminării (2001 – 2006), DRI a organizat proiectele Săptămâna diversităţii în România (2005), Caravana diversităţii (2006), Şcoala de vară – Ia atitudine, opreşte discriminarea (2007). Pe durata preşedenţiei Comitetului Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei (15 noiembrie 2005 - 15 mai 2006), România a organizat conferinţa internaţională “Participarea minorităţilor naţionale la viaţa publică: rolul organismelor consultative”, precum şi evenimentul de lansare în România a Campaniei europene de tineret pentru diversitate, drepturile omului şi participare Toţi diferiţi, toţi egali.


47

D.R.I. s-a mai implicat şi în următoarele campanii desfăşurate sub egida unor instituţii europene: - 2007 – Anul şanselor egale pentru toţi, organizând în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Egalitatea de şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) festivalul “Ziua diversităţii etnice”. 2008 - Anul european al Dialogului Intercultural (AEDI), în cadrul căruia a participat la grupul de lucru naţional şi a fost menţionat în Raportul întocmit de organismul coordonator al campaniei AEDI în România (Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene) ca fiind instituţia care a contribuit cu numărul cel mai mare de programe la această campanie Standul dialogului intercultural, Reflectăm diversitatea – mass media şi abordarea dialogului intercultural, Ziua dialogului intercultural, Caravana dialogului intercultural, Educaţia interculturală şi cetăţenia democratică în şcoli, Ziua europeană a limbilor, Cunoaşte-i pe romi înainte să îi judeci!).

B. OBIECTIVELE PROGRAMULUI BUGETAR Obiectivele prioritare sunt cele privind :

- Promovarea diversităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a României prin orientarea

activităţii departamentului spre programe interetnice de impact, implicit sensibilizarea majorităţii româneşti la fenomenul diversităţii.

- Perfecţionarea cadrului juridic în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale prin promovarea

unei legi privind statutul minorităţilor naţionale din România. - Punerea în valoare a patrimoniului cultural şi a aportului minorităţilor naţionale la

dezvoltarea societăţii româneşti., prin contactul permanent şi conlucrarea cu minorităţile naţionale din România în toate problemele care le privesc.

- Monitorizarea legislaţiei prin urmărirea mai atentă a modului în care sunt aplicate în practică

reglementările referitoare la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cuprinse în legislaţia existentă, precum şi o mai bună colaborare cu instituţiile publice şi cu administraţia publică locală.

C. REZULTATELE SI INDICATORII DE PERFORMANTA AI PROGRAMULUI BUGETAR Rezultatul politicii Indicatori8

1.Mai buna cunoaştere a diversităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase, în rândul populaţiei majoritare, precum şi întărirea colaborării dintre minorităţi şi populaţia majoritară.

Rezultatul actiunii - Promovarea unor proiecte şi

programe interetnice şi de combatere a intoleranţei

- Sprijinirea proiectelor şi programelor interetnice iniţiate de diferite structuri

- Mediatizarea activităţilor mai importante pentru a creşte vizibilitatea activităţilor realizate de DRI

- numărul de programe iniţiate, organizate şi finanţate de DRI

- numărul contractelor de finaţare din fonduri nerambursabile, încheiate

- - gradul de mediatizare

a activităţilor 8 Valorile indicatorilor pentru perioada 2008 – 2010 vor fi prezentate la prima actualizare a PSI


48

2. Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale 3. Cunoaşterea realităţii existente în toate zonele Interetnice din România 4. Continuare demersurilor de adoptare a Legii privind statutul minorităţilor naţionale

realizate - Întărirea capacităţii de

acţiune a organizaţiilor member ale Consiliului Minorităţilor Naţionale

- Valorificare patrimoniului

etno-cultural al organizaţiilor prin susţinerea financiară a activităţilor acestora

- Întărirea parteneriatelor cu autorităţile centrale şi locale

- definirea şi clarificare statutului legal al minorităţilor naţionale din România

- consolidarea statutului democratic al minorităţilor naţionale din România

- dinamica alocaţiilor bugetare acordate organizaţiilor minorităţilor naţionale

- gradul de acoperire teritorială prin sedii şi filiale ale organizaţiiilor minorităţilor naţionale

- numărul şi tirajul publicaţiilor realizate

- numărul de vizite în comunităţi

- dinamica parteneriatelor dintre organizaţii şi autorităţile centrale şi locale

- intervalul de timp până la adoptarea Legii privind statutul minorităţilor naţionale

D. NOILE INITIATIVE DE FINANTARE Nu este cazul.


49

E. MECANISMELE DE IMPLEMENTARE SI PRINCIPALELE SARCINI Implementarea politicilor din domeniul minorităţilor naţionale este realizată de Departamentul pentru Relaţii Interetnice. Potrivit prevederilor hotărârilor Guvernului, anuale, prin care sunt alocate fonduri bugetare destinate sprijinirii domeniului minorităţilor naţionale, responsabilitatea implementării politicilor finaţate prin programul bugetar revine, după cum urmează:

- DRI răspunde privind utilizarea şi justificarea sumelor destinate finanţării acţiunilor, programelor şi proiectelor interetnice şi de combatere a intoleranţei;

- DRI monitorizează utilizarea sumelor alocate organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor

naţionale, pe destinaţiile legale; - Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale răspund pentru utilizarea şi

justificarea sumelor alocate acestora Principalele sarcini, activităţi şi proiecte ce urmează a fi implementate sunt următoarele:

- cunoaşetrea şi aplicarea Cartei Europene a Limbilor regionale sau Minoritare; - monitorizarea aplicării Cartei în România; - aplicare şi monitorizarea Convenţiei - cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale; - participarea la campanii europene pe tema nediscriminării şi promovării dialogului

intercultural; - sprijinirea iniţiativelor organizaţiilor neguvernamentale pentru promovarea diversităţii etno-

culturale; - acordarea sprijinului şi asistenţei financiare organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor

naţionale, membre ale CMN; - acordare de finanţări din fonduri nerambursabile pentru programe, proiecte interetnice şi de

combatere a intoleranţei; - colaborarea cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în îndepliniriea atributiilor

proprii ale DRI, în conditiile legii; - stabilirea şi menţinerea legăturilor cu organizaţii neguvernamentale din ţară şi din străinătate,

precum şi cu organisme şi instituţii internaţionale cu activitate în domeniul minorităţilor naţionale şi al combaterii discriminării pe criterii etnice;

- menţinerea legăturilor permanente şi colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale, prin reprezentanţi cu competenţe teritoriale, în vederea identificării problemelor specifice şi soluţionării acestora;

- sprijinirea cercetărilor ştiinţifice în domeniul relaţiilor interetnice, prin menţinerea de contacte şi colaborarea cu organizaţii, instituţii şi personalităţi din domeniu.

- elaborarea şi avizarea unor proiecte de acte normative care au incidenţî asupra drepturilor şi îndatoririlor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

- asigurarea mediatizării şi transparenţei activităţilor desfăşurate de DRI.


50

F. FINANŢAREA PROGRAMULUI (cod 564)

- mii lei- Sursa de finanţare Execuţie

2008 Aprobat 2009 acutualizat OUG 34/2009

Propunere 2010

Estimare pe termen lung 2011 2012 2013

1. Buget de stat 73 631 70 893 77 982 85 781 94 359 103 794 Total cheltuieli.... 73 631 70 893 77 982 85 781 94 359 103 794 Capitol ..51.01 3 376 4 100 4 510 4 961 5 457 6 003 Titlul.....510110 2 037 2 500 2 750 3 025 3 328 3 660 Titlul.....510120 1 309 1 500 1 650 1 815 1 997 2 196 Titlul......510171 30 100 110 121 133 146 Capitolul...67.01 70 255 66 793 73 472 80 820 88 901 97 792 Titlul ......670159 70 255 66 793 73 472 80 820 88 901 97 792 Total program 73 631 70 893 77 982 85 781 94 359 103 794

Monitorizarea, evaluarea şi raportarea rezultatelor implementării planului strategic vor fi realizate de către Direcţia Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, prin echipa de planificare strategică, aceasta urmând să prezinte stadiul implementării Grupului de management şi conducătorului instituţiei. Pentru monitorizarea rezultatelor se vor utiliza indicatori de performanţă şi se va avea în vedere măsura în care au fost îndeplinite priorităţile SGG, modul şi procentul în care direcţiile de activitate sunt cuprinse în bugetul instituţiei etc. (ex. procentul de alocări bugetare pe baza programelor identificate în planurile strategice ale instituţiei, procentul recomandărilor formulate de echipa de planificare şi incluse în instrucţiunile Ministerului Finanţelor Publice privind elaborarea bugetului pe 2009, numărul de întâlniri ale consiliilor interministeriale permanente şi număr decizii în cadrul consiliilor etc.) Pana la sfârşitul fiecărui an, dacă este cazul, planul strategic va fi revizuit şi actualizat, în concordanţă cu realităţile existente la momentul respectiv.

VIII. Monitorizarea, evaluarea şi raportarea

Date post:	05-Jun-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

PLANUL STRATEGIC INTEGRAT · 2016-07-25 · Program bugetar „Păstrarea, ... un management...

Documents