Planul sectorial pentrucercetare‐dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015‐2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală ‐ ADER 2020“ Contractor: Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu, Iaşi Obiectivul general: 5. - Managementul durabil al resurselor genetice animale Obiectivul specific: 5.2. - Conservarea și prezervarea populațiilor de animale (rase, linii) vulnerabile și în pericol de dispariție Numărul /codul proiectului: 52 / ADER 5.2.2. Contract de finanțare : 5.2 2./30.10.2015 Anul începerii: 30.10.2015 Anul finalizării: 15.12.2018 Durata (luni): 39 Denumirea proiectului: Conservarea şi prezervarea taurinelor pe cale de dispariţie, respectiv rasa Sura de stepă în vederea asigurării biodiversităţii resurselor genetice a populaţiilor de animale Persoana de contact (Directorul proiect): CREANGĂ Șteofil Date contact (tel/fax, e-mail): 0232272465, 0745625116 e-mail: creangă[email protected]
Transcript
Planul sectorial pentrucercetare‐dezvoltare dindomeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, pe anii 2015‐2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală ‐ ADER 2020“
Contractor: Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu, Iaşi
Obiectivul general: 5. - Managementul durabil al resurselor genetice animale
Obiectivul specific: 5.2. - Conservarea și prezervarea populațiilor de animale (rase, linii) vulnerabile și în pericol de dispariție
Numărul /codul proiectului: 52 / ADER 5.2.2.Contract de finanțare : 5.2 2./30.10.2015Anul începerii: 30.10.2015Anul finalizării: 15.12.2018Durata (luni): 39
Denumirea proiectului: Conservarea şi prezervarea taurinelor pe cale de dispariţie, respectiv rasa Sura de stepă în vederea asigurării biodiversităţii resurselor genetice a populaţiilor de animale
Obiectivul proiectului: Proiectul are drept obiectiv conservareaunui nucleu de taurine din rasa Sura de stepa la S.C.D.C.B.Dancu în vederea asigurării diversităţii genetice a populaţiilor deanimale în scop ştiinţific, economic, cultural şi turistic.
REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI
În cadrul prezentului proiect rezultatele preconizate sunt:
Obținerea de informatii privind rasa Sură de stepă şi importanţa ei în programul deconservare a resurselor genetice a populaţiilor de taurine;
Evaluarea efectivului de taurine din rasa Sura de stepă din punct de vedere al însuşirilorfenotipice şi genotipice;
Obținerea de vaci gestante, înregistrarea produşilor obtinuţi de la vacile din loturileexperimentale, stabilirea indicilor de creştere şi dezvoltare a produsilor obtinuți;
Recoltarea unor probe biologice de la indivizi de rasă Sură de stepă ce vor fi genotipatepentru locii unor caractere importante.
OBIECTIVUL FAZEI I: realizarea studiului biografic privind rasa Sură de stepă; înregistrarea animalelor din rasa Sură de stepă existente la nivel naţional.
REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI FAZEI: Informatii privind rasa Sură de stepă şi importanţa ei în programul de conservare a
resurselor genetice a populaţiilor de taurine;
Evaluarea efectivului de taurine din rasa Sura de stepă din punct de vedere al însuşirilorfenotipice şi genotipice
Faza I - Studiu de documentare bibliografică
Activitatea I.1. Studiu de documentare bibliografică privind rasa Sură de stepă.
1. Originea rasei Sură de stepă Rasa Sură de stepă din România poate fi încadrată în genul Bos, subgenul Taurus,
specia Primigenius, subspecia Taurine fără cocoaşă.
Populaţiile de bovine din evul mediu de pe teritoriul României reprezintă tipurile careau stat la baza formării rasei Sură de stepă.
Această rasă primitivă ocupa aproape întreaga suprafaţă a ţării cu excepţia regiuniicarpatice, unde probabil era răspândită o altă vită primitivă, de talie mai mică – ceade munte, numită şi Mocăniţa (Creangă Ş, Maciuc V, 2010). De altfel, chiar DimitrieCantemir amintea în „Descriptio Moldaviae” de boii mici de la munte şi de „cirezilemari cu boii frumoşi zdraveni” de la şes (Cantemir, 1955).
Agricola Cardaş, ctitorul învăţământului superior de zootehnie din Moldova, spuneacă vitele de stepă româneşti „prezintă caracterul tipic al urmaşilor din Bosprimigenius, care a trăit în Munţii Carpaţi, sub denumirea de bour, a cărui cap îlgăsim şi pe stema Moldovei”.
Despre aceste vite, marele om de ştiinţă, scria: „sunt foarteprolifice, cu rare cazuri de avort, foarte rezistente laintemperii, precum şi la îngrijire şi la hrana primitivă care li seoferea” (Cardaş, 1955).
Rasa Sură de stepă din România a fost pe timpuri foarteimportantă în economia ţării prin faptul că se exporta în toatedirecţiile pieţei externe.
Rasa Sură de stepă a jucat un rol biologic deosebit deimportant în crearea raselor ameliorate de taurine din ţaranoastră şi constituie un material biologic valoros datorităadaptabilităţii, rezistenţei şi capacităţii combinative înîncrucişarea cu alte rase.
Istoricul rasei Sură de stepă din România
Populaţiile de bovine din evul mediu de pe teritoriul României reprezintă tipurile care au stat la baza formăriirasei Sură de stepă. Această rasă primitivă ocupa aproape întreaga suprafaţă a ţării cu excepţia regiuniicarpatice, unde probabil era răspândită o altă vită primitivă, de talie mai mică – cea de munte, numită şiMocăniţa ;
Epoca modernă a României, între anii 1821 şi până după primul război mondial – 1918, debutează subincidenţa relaţiilor de producţie capitaliste, iar în domeniul zootehnic, se simte influenţa unei şcoli de crearede noi rase de bovine formată de Backewell, precum şi de o serie de crescători de animale experimentaţi.Aşadar, se înmulţesc taurinele cu performanţe mai bune de producţie, atât pentru lapte, cât mai ales pentrucarne;
Din cele prezentate se poate constata că până în anul 1850 teritoriul României era populat, doar, cu raseautohtone neameliorate de tipul „Bos Taurus Primigenius”, de unde, rasa Sură de stepă care „domina"păşunile din România rămâne importantă nu doar ca fond genetic dar şi sub aspectul cunoaşterii şi înţelegeriifenomenului trecutului istoric al poporului nostru. Rasa Sură de stepă reprezintă una din cele mai vechi raseautohtone, care provine din Bos Taurus Primigenius şi s-a format în condiţiile pedoclimatice din ţara noastră.În trecut, Bourul era răspândit pe întreg teritoriul ţării noastre, în cele trei principate româneşti - Transilvania,Moldova şi Muntenia;
Până în anul 1850, efectivul de taurine din ţara noastră era format din cele două rase indigene Sură de stepăşi Mocăniţa, prima fiind răspândită mai mult în zonele de stepă şi deal iar cealaltă în zonele montane,condiţiile de mediu având o influenţă decisivă în formarea acestor rase. Intervenţia omului este neînsemnată,de-a lungul secolelor suferind puţine modificări în ceea ce priveşte aspectul morfologic şi aptitudinile deproducţie. De abia în anul 1892 apare prima lege referitoare la îmbunătăţirea raselor de animale domestice,care a avut ca efect introducerea unor rase perfecţionate;
După anii 1920, şi chiar anterior acestei perioade, aceste rase de taurine au început să se răspândească şi încelelalte provincii Româneşti, suprapunându-se peste rasele locale, Sură de stepă şi Mocăniţa. O dată cuintroducerea legii referitoare la îmbunătăţirea raselor de animale domestice, efectivul de taurine locale s-aredus permanent. Astfel, în anul 1935 rasa Sură de stepă avea o pondere de aproximativ 57,3 % din totalulefectivului de taurine şi numai 0,6 % în anul 1977 .
Date referitoare la variabilitatea parametrilor morfologici ai rasei sură de stepă
Varietatea moldovenească a fost tipul cel mai
reprezentativ şi caracteristic al Surei de stepă, cu cea
mai mare importanţă, fiind răspândită pe întreg arealul Moldovei. Este varietatea cu dezvoltarea corporală
mijlocieExteriorul animalelor din această
varietate este caracteristic raselor primitive, cu multe
defecte în special la membre şi uger.
Varietatea ialomiţeană a rezultat din încrucişarea vitelor moldoveneşti cu
cele transilvănene în şesul Dunării, populaţia rezultată fiind foarte heterogenă şi
prezentând caractere intermediare între formele
brahicere şi primigene. Sunt animale de talie mică, de culoare sură uniformă, cu părul de corp abundent,
cu producţii de lapte şi carne slabe
Varietatea transilvăneană denumită Sură sau Albă de
Transilvania a fost răspândită pe întreg
teritoriul transilvănean până în preajma anilor 1860-
1870.Este varietatea cu cea mai mare dezvoltare
corporală şi o conformaţie corporală mai corectă decât
la varietatea moldovenească. Culoarea corpului la vaci este sură-cenuşie mai deschisă la
vaci şi mai închisă la tauri. O particularitate a acestei varietăţi este dezvoltarea mare a coarnelor şi forma
caracteristică, cât şi aptitudinile de muncă mai bune, dar inferioare cele de
lapte şi carne
Varietatea dobrogeană este cea mai mică la talie şi a
evoluat sub influenţa vitelor de munte Isker din
Bulgaria de la care prezintă multe asemănări. A fost supusă încrucişării
de absorbţie cu rasele roşii rezultând populaţia
de taurine Roşie dobrogeană, în prezent absorbită de rasa Friză
Varietatea moldovenească a fost tipul cel mai reprezentativ şi caracteristic al Sureide stepă, cu cea mai mare importanţă, fiind răspândită pe întreg arealul Moldovei.Este varietatea cu dezvoltarea corporală mijlocie. Exteriorul animalelor din aceastăvarietate este caracteristic raselor primitive, cu multe defecte în special la membreşi uger.
Capul este prevăzut cu coarne cu formă şi dezvoltare caracteristică, de culoare albă-gălbuie la bază şi negre la vârf. La tauri capul exprimă bine caracterele sexualesecundare având profilul uşor convex, cu lărgime mai mare între orbite, coarnelemai scurte şi mai groase. Vacile au capul relativ lung, îngust, cu profil drept,expresiv, încadrându-se în timpul craniologic primigenius.
Gâtul este mai lung, subţire şi cu musculatură slab dezvoltată la vaci, iar la tauri esteputernic, cu cerbicea foarte dezvoltată, imprimând foarte bine caracterul demasculinitate.
Linia superioară a trunchiului este sinuoasă, având grebănul înalt, lung şi îngust,slab musculos, cu spinarea şi şalele înguste, iar musculatura slab dezvoltată. Lanivelul crupei sacrumul este proeminent, direcţia crupei fiind oblică antero-posterior. Crupa este slab musculoasă, strâmtă la ischii, care constituie un defectevident cu implicaţii în actul parturiţiei.
Coada este lungă şi groasă, terminată cu un smoc de păr abundent şi grosier. Vacileau pieptul strâmt, cu musculatura slab dezvoltată, coastele slab arcuite, cu direcţieoblică pe coloana vertebrală, delimitând un torace îngust, însă suficient de adânc.
Abdomenul este voluminos şi de multe ori cu defectul “abdomen de paie”. La vaci,dar în special la tauri, trenul anterior este mai dezvoltat decât cel posterior,animalele având o înfăţişare mai impunătoare.
Ugerul este slab dezvoltat, cu mameloanele uniforme, ţesut glandular redus, pielea ugeruluiacoperită de înveliş pilos abundent, cu vascularizaţia ştearsă.
Membrele sunt puternice, cu articulaţii tari, ongloanele foarte rezistente, de culoare neagră,animalele deplasându-se cu uşurinţă pe drumuri tari, pietruite şi terenuri accidentate.Aplomburile anterioare cât şi cele posterioare prezintă unele defecte evidente, cum ar fi:genunchi de bou, jarete săbiate, coate de vacă, panard, strâmt din faţă şi din spate etc.
Culoarea este caracteristică sură cu nuanţe mai închise pe cap, gât, membre şi flancuri, iarpe linia superioară şi abdomen culoarea este alb-argintiu. Viţeii au la naştere culoareagălbuie-roşcată uniformă pe tot corpul, care se schimbă după năpârlire, în jurul vârstei de treiluni când devine sură-cenuşie, caracteristică rasei.
Pielea este groasă, densă, rezistentă, cu puţin ţesut conjunctiv subcutanat şi slabdetaşabilă, acoperită de păr abundent pe timp de iarnă care năpârleşte primăvara. Animaleledin varietatea moldovenească au tipul de constituţie robust-compact, uneori cu tendinţa spregrosolan, temperamentul vioi. Sunt animale cu o mare rezistenţă la boli şi intemperii, cazurilede tuberculoză, bruceloză, leucoză fiind rare.
Longevitatea productivă este remarcabilă, vacile fiind exploatate până la 11-12 ani, darsunt şi animale care se exploatează până la 16-20 de ani sau chiar depăşesc această vârstă.Sunt însă animale cu o precocitate redusă chiar şi în condiţii optime de hrănire şi întreţinere.
În cadrul acestei varietăţi se cunoaşte şi tipul bucşan care cuprinde animale la fel derustice, tardive şi rezistente ca şi vacile moldoveneşti, dar mai bine proporţionate, de tipbrevimorf cu talia mai redusă cuprinsă între 122 şi 133 cm.
Date referitoare la variabilitatea parametrilor genetici ai rasei sură de stepăPolimorfisme studiate la rasa Sură de stepă au facut referire la:
caracterizarea genei calpastatinei, un inhibitor specific al unei proteaze dependente de calciu regăsită înţesuturile mamiferelor, creşterea post-mortem a activităţii calpstatinei fiind corelată cu reducereafrăgezimii cărnii (Kök și col. 2013).
In urma investigaţiilor efectuate la varietatea Turcească de Sură de stepă, la locusul calpastatinei au fostidentificate două gene (C şi G), prezenţa alelei C la un număr semnificativ din indivizii genotipaţi fiindasociată cu sporirea randamentului de sacrificare şi a frăgezimii cărnii provenită de la astfel de indivizipurtători.
genotiparea pentru locii hemoglobinei şi transferinelor (Isfan și col. 2011; Soysal și Kök, 2008) aevidenţiat o frecvenţă crescută pentru tipul A de hemoglobină, şi D şi A (0,65 şi respectiv 0,19) detransferină, genotipurile EE şi AE de la locusul transferinei fiind corelate cu producţii crescute de lapte, celemai slabe performanţe fiind înregistrate pentru vacile cu genotipurile AD (pentru caractere legate decantitatea de lapte şi procent de grăsime) şi DD (pentru cantitatea de grăsime).
polimorfismele factorului pituitar 1 şi al genei pentru receptorul hormonului de creştere au foststudiate în România la indivizii Sură de stepă var. Moldovenească de către Carsai și col. 2012, 2013. Lanivelul locusului pentru factorul pituitar 1 au fost identificate două alele, frecvenţa alelei B fiind mai maredecât cea a alelei A (0,750, respectiv 0,250).
La rasele Holstein Friesian, Polish Black and White, Romanian Simmental and Maramureş Brown, prezenţaalelei A în genotipul indivizilor s-a corelat cu un efect pozitiv asupra trăsăturilor de producţie a laptelui şiconformaţie corporale. Referitor la polimorfismul genei pentru receptorul hormonului de creştere, la rasaSură de stepă var. Moldovenească a fost identificată doar alela T, în timp ce la rasa Bălţată cu NegruRomânească au fost identificate două alele, T şi A, la frecvenţe de 0,773 şi respectiv 0,227. Studiile depână acum au demonstrat o legătură între prezenţa alelei A în genotipul indivizilor şi o sporire a calităţiilaptelui
Activitatea I.2. Evaluarea efectivul de taurine din rasa Sura de stepăexistent la SCDCB Dancu şi în ţară
Potrivit bazei de date FAO DAD-IS, la nivelul anului 2007 (cea mai recentă raportare),existau 182 de rase de bovine dispărute (178 locale, 4 regionale) şi 383 de rase custare necunoscută (360 locale, 19 regionale şi 4 internaţionale);
Fără risc de dispariţie s-au înregistrat 569 rase de bovine, în stare critică de dispariţiese află un număr de 89, iar raportate ca aflate în pericol un număr de 168 de rase;
În Europa sunt 535 de rase de bovine, din care 464 sunt clasificate ca rase locale sauregionale. Cel puţin 130 de rase de bovine cunoscute anterior au dipărut şi multe dinrasele locale din Europa sunt în pericol de dispariţie (Local cattle breeds in Europe,2010);
În România a existat o tradiție empirică de conservare. O activitate sistematică deconservare genetică a resurselor de bovine a fost aplicată în România în anii 1960 decătre unii oameni de stiinţă, dar nu a devenit politică de stat. O depozitare criogenicăde 4000 de doze de material seminal de la rasa Sură de stepă a fost realizată în 1963de la ferme de elită, dar aceasta a fost pierdută în anii 1970. Între anii 1970 si 1974 oturmă mică de bovine Sură de stepă a fost organizată într-o fermă;
România, înscriindu-se în cadrul programului F.A.O. de conservare şi management aresurselor genetice la animale, se aliniază politicilor de reconsiderare şi conservare afondului genetic a raselor în curs de disparitie, situaţie în care se află rasa Sură destepă.
Statistica oficială prezentată de FAO cu privire la situația numerică a rasei Sură destepă indică faptul că în anul 1986 existau peste 500 de animale din această rasă,iar în anul 1996 se regăsesc numai 200 de animale.
În prezent, rasa Sură de stepă, în rasă curată, se întâlneşte în partea de nord-est aMoldovei, în judeţele Iaşi (Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru CreştereaBovinelor Dancu), Neamţ (SC BOVISELECT SRL), județul Cluj (USAMV Cluj) șijudețul Tulcea (la proprietari privați).
DINAMICA EFECTIVULUI DE TAURINE SURĂ DE STEPĂ DIN S.C.D.C.B-DANCU ÎN PERIOADA 2002-2015
SpecificareAnul
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Efectiv totaldin care:
24 28 42 55 59 66 64 65 62 59 60 65 56 51
vaci 11 12 19 22 25 30 40 41 41 44 43 50 41 43
juninci 2 3 2 3 3 6 2 0 2 1 2 0 3 0
viţele montate 3 0 2 1 5 5 5 5 3 1 4 4 3 0
Viţele 12-18 luni 5 2 2 3 5 5 4 6 9 1 5 7 2 2
viţele 6-12 luni 1 1 4 7 7 1 1 2 2 8 1 0 0 0
viţele 0-6 luni 1 2 4 5 1 3 1 1 1 1 2 0 2 1
viţei 0-6 luni 0 5 5 4 4 3 1 1 1 1 1 1 2 3
îngrăşătorie 1 3 8 10 9 13 10 9 3 2 3 3 3 2
Taurine Sură de stepă din S.C.D.C.B-Dancu
Dinamica efectivelor de animale din rasa Sură de stepă de la BOVISELECT
Specificare Anul
2011 2012 2013 2014 2015
Efectiv totaldin care:
24 25 27 25 0
vaci 15 14 15 15 0
juninci 0 1 1 0 0
viţele montate 1 0 0 1 0
Viţele 12-18 luni 0 1 1 8 0
viţele 6-12 luni 1 1 0 0 0
viţele 0-6 luni 1 3 4 0 0
viţei 0-6 luni 0 5 1 0 0
îngrăşătorie 6 0 5 1 0
Dinamica efectivelor deanimale din rasa Sură destepă din județul Tulcea.
Dinamica efectivelor de animale din rasaSură de stepă din județul Cluj.
REZULTATE Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului În cadrul prezentului proiect rezultatele preconizate sunt: Obținerea de informatii privind rasa Sură de stepă şi importanţa ei în
programul de conservare a resurselor genetice a populaţiilor de taurine Evaluarea efectivului de taurine din rasa Sura de stepă din punct de vedere al
însuşirilor fenotipice şi genotipice Obținerea de vaci gestante, înregistrarea produşilor obtinuţi de la vacile din
loturile experimentale, stabilirea indicilor de creştere şi dezvoltare a produsilorobtinuți
Recoltarea unor probe biologice de la indivizi de rasă Sură de stepă ce vor figenotipate pentru locii unor caractere importante.
Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului Informații privind rasa Sură de stepă şi importanţa ei în programul de
conservare a resurselor genetice a populaţiilor de taurine. Evaluarea efectivului de taurine din rasa Sura de stepă din punct de
vedere al însuşirilor fenotipice. Elaborarea unui raport științific, fază intermediară.
CONCLUZII
S-a realizat strategia și planul de lucru pentru implementarea proiectului ADER5.2.2./2015;
S-a realizat o documentare bibliografică solidă cu privire la rasa Sură de stepă și lametodele genetice folosite în genotipizarea acesteia;
S-a identificat efectivul de animale din rasa Sură de stepă existent la ora actuală înRomânia și s-a stabilit numărul de animale necesare pentru efectuarea activitățilorpropuse.
PROPUNERI PENTRU CONTINUAREA PROIECTULUI
Se propune continuare proiectului ADER 5.2.2./2015, prin desfășurarea activităţilorde însămânţare artificală a vacilor Sura de stepă cu material seminal congelatprovenit de la tauri din aceeaşi rasă, înregistrarea şi monitorizarea produşilor cuînsuşiri fenotipice caracteristice rasei în ceea ce privesc indicatorii de creştere şidezvoltare.
