PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU REGIUNEA 7...

PPLLAANNUULL RREEGGIIOONNAALL DDEE AACCŢŢIIUUNNEE

PPEENNTTRRUU MMEEDDIIUU

RREEGGIIUUNNEEAA 77 CCEENNTTRRUU

--22000044--

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru

i

CUPRINS

PREAMBUL_______________________________________________________________1

REZUMAT EXECUTIV _____________________________________________________3

CAPITOLUL I – INTRODUCERE_____________________________________________5 1.1 CE ESTE UN PLAN REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU ŞI ROLUL SĂU ____ 5 1.2 STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA PRAM______ 7

1.2.1 CONSIDERAŢII GENERALE__________________________________________________________________________ 7 1.2.2 IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU___________________________ 9 1.2.3 TRANSFORMAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU ÎNTR-UN PLAN DE ACŢIUNE_____________ 10

CAPITOLUL II – STAREA INIŢIALĂ A REGIUNII CENTRU ___________________13 2.1. INFORMAŢII GENERALE__________________________________________________ 13

2.1.1 VALORI ISTORICE ŞI CULTURALE __________________________________________________________________ 13 2.1.2 DESCRIEREA REGIUNII_____________________________________________________________________________ 14

2.2. STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA 7 CENTRU ______________________________ 26 2.2.1 STAREA CALITĂŢII ATMOSFEREI___________________________________________________________________ 26 2.2.2 STAREA APELOR DE SUPRAFAŢA SI SUBTERANE ___________________________________________________ 28 2.2.3 STAREA SOLURILOR_______________________________________________________________________________ 29 2.2.4 STAREA PĂDURILOR ______________________________________________________________________________ 31 2.2.5 STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE________________________________ 33 2.2.6 STAREA ARIILOR PROTEJATE ______________________________________________________________________ 34 2.2.7 STAREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI_____________________________________________________________ 35 2.2.8 STAREA AŞEZĂRILOR UMANE_____________________________________________________________________ 37 2.2.9 POLUĂRI ACCIDENTALE___________________________________________________________________________ 42 2.2.10 ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI PE TERITORIUL REGIUNII_____________ 42

CAPITOLUL III – PROBLEME/APECTE DE MEDIU PRIORITARE IN REGIUNEA CENTRU __44 3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, CARACTERIZARE ŞI EVALUARE A PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU_________________________ 44 3.2. SELECTAREA PROBLEMELOR LA NIVELUL REGIUNII_______________________ 49 3.3. SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ŞI SINTEZA PROBLEMELOR /ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE ____________________________ 52

CAPITOLUL IV – PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU__________57 4.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI _____________________ 57

4.1.1 INTRODUCERE____________________________________________________________________________________ 57 4.1.2 STABILIREA SCOPURILOR, OBIECTIVELOR ŞI INDICATORILOR_______________________________________ 57 4.1.3 RECOMANDĂRI CADRU PENTRU COMPONENTA DE MEDIU APA ____________________________________ 58 4.1.4 RECOMANDĂRI CADRU PENTRU COMPONENTA DE MEDIU AER ____________________________________ 58 4.1.5 RECOMANDARI CADRU PENTRU COMPONENTA DE MEDIU SOL_____________________________________ 58 4.1.6 IDENTIFICAREA PRIORITĂŢILOR PENTRU ACŢIUNE_________________________________________________ 59 4.1.7 IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE SELECTARE A ACŢIUNILOR________________________________________ 59 4.1.8 IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI SELECTAREA ACŢIUNILOR ____________________________________________ 60 4.1.9 ADOPTAREA ŞI INSTITUŢIONALIZAREA PLANULUI REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU__________ 60

4.2. MATRICILE-PLAN PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE ________________________________________________________________ 61

4.2.1. MATRICEA – PLAN PENTRU PROBLEMA POLUAREA ATMOSFEREI___________________________________ 61 4.2.2 MATRICEA– PLAN PENTRU PROBLEMA - POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ _______________________ 64 4.2.3 MATRICEA - PLAN PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL NECORESPUNZĂTOR AL DEŞEURILOR___ 69 4.2.4 MATRICEA - PLAN PENTRU PROBLEMA - EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ____________________________________ 74 4.2.5 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA - POLUARE SOL ŞI APĂ SUBTERANĂ__________________________ 76 4.2.6 MATRICE – PLAN PENTRU PROBLEMA CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE __________________ 80 4.2.7 MATRICEA – PLAN PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL MEDIULUI LA NIVEL URBAN ____________ 83


ii

4.2.8 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA - AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE _____________________________________________________________________________ 85 4.2.9 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA - AFECTAREA SANĂTĂŢII POPULAŢIEI________________________ 87 4.2.10 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE MEDIU ________________ 88 4.2.11 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA - DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALE______________________________________________________________________________ 90 4.2.12 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ NESATISFĂCĂTOARE A AUTORITĂŢILOR DESCENTRALIZATE ŞI AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ŞI IMPUNEREA LEGISLAŢIEI DE MEDIU_________________________ 94

CAPITOLUL V - PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR________________96 5.1 ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE ______________________________ 96 5.2 PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR _______________________________ 97

5.2.1 MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU PROBLEMA POLUAREA ATMOSFEREI _ 97 5.2.2 MATRICEA– PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU PROBLEMA - POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ__________________________________________________________________________________________ 100 5.2.3 MATRICEA - PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL NECORESPUNZĂTOR AL DEŞEURILOR_________________________________________________________________________________________ 104 5.2.4. MATRICEA - PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - EDUCAŢIE ECOLOGICĂ________________ 109 5.2.5 MATRICEA-PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - POLUARE SOL ŞI APĂ SUBTERANĂ ______ 111 5.2.6 MATRICE – PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE116 5.2.7 MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL MEDIULUI LA NIVEL URBAN ______________________________________________________________________________________________ 119 5.2.8 MATRICEA-PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE_________________________________________________________________ 121 5.2.9 MATRICEA-PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - AFECTAREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI____ 123 5.2.10 MATRICEA-PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL INFORMATIEI DE MEDIU______________________________________________________________________________________________________ 124 5.2.11 MATRICEA-PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL – RESURSE NATURALE, PĂDURI_________________________________________________________________________ 126 5.2.12 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ NESATISFĂCĂTOARE A AUTORITĂŢILOR DESCENTRALIZATE ŞI AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN ADRESAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ŞI IMPUNEREA LEGISLAŢIEI DE MEDIU__________________________ 130

CAPITOLUL VI - MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR ________132 6.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE ____________ 132 6.2. MATRICEA PLAN DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A ACŢIUNILOR PENTRU COMPONENTELE DE MEDIU _______________________________________________ 134 6.3 RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII PLANULUI REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU _____________________________________ 135 6.4 TERMEN PENTRU REVIZUIREA PLANULUI REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU_____________________________________________________________________ 135

ANEXA 1 _______________________________________________________________136

ANEXA 2 _______________________________________________________________137

ANEXA 3 _______________________________________________________________138

ANEXA 4 _______________________________________________________________139

ANEXA 5 _______________________________________________________________140

ANEXA 6 ______________________________________________________________141

ANEXA 7 _______________________________________________________________142


iii

CUVÂNT DE INTRODUCERE

PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – este parte integrantă a unui proces larg de stabilire a unui consens privind abordarea problemelor de mediu şi a modului de soluţionare a acestora.

La nivel european, au existat, la începutul acestui deceniu, preocupări privind stabilirea unui cadru general, care să integreze acţiunile desfăşurate în domeniul protecţiei mediului în ţările Europei Centrale şi de Est. Eforturile depuse în acest sens s-au materializat în documentul cadru adoptat la Conferinţa Ministerială de la Lucerna, Elvetia, în aprilie 1993, intitulat "Programul de Acţiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est".

Conferinţa de la Lucerna are un rol hotărâtor pentru implementarea conceptului de dezvoltare durabilă şi luarea noilor decizii în politica de protectie a mediului, în această regiune a lumii. Raportul acesteia, intitulat "Un mediu pentru Europa", cuprinde o fotografie a stării mediului în cele 19 ţari din acesta parte a Europei şi un program detaliat de măsuri pe care trebuie să le ia ţările vizate, de la ameliorarea directa a factorilor de mediu şi pîna la reforma politicilor şi a concepţilor economice.

Strategia de ansamblu, cu principiile si priorităţile ei, conţinută în programul european, constitue o baza pentru acţiunea guvernelor şi administraţiilor locale, a comisiei Comunităţii Europene şi a organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare şi a investitorilor privaţi din regiune şi constă în :

Reforma acţiunilor politice

Consolidarea instituţională

Politici de investiţii

Programul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) în România reprezintă o particularizare a programului general de protecţia mediului din Europa, o abordare specifică ţării noastre a problemelor de protecţia mediului, o concretizare a politicii romaneşti în domeniul mediului, în strînsă corelaţie cu obiectivele dezvoltării durabile.

În conformitate cu prevederile Conferinţei de la Lucerna, PNAPM a fost elaborat de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu sprijinul Agenţiei daneze de Protecţia Mediului şi I.C.I.M. Bucureşti, şi a fost prezentat la Conferinţa Interministerială de la Sofia, Bulgaria, în octombrie 1995 şi revizuit în 2003, in cadrul proiectului PHARE 2000-RO 0006.14.02.

Programul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este o componentă a Programului Naţional de Dezvoltare Socio-Economică a României. Strategia, scopul şi obiectivele sale sunt adaptate condiţiilor specifice ţării noastre, şi se aliniază la principiile generale conţinute în "Programul de Acţiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est".

Strategia de Protecţia Mediului în ţara noastră adoptat o serie de principii şi criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor, dezvoltarea durabilă, evitarea poluării prin măsuri preventive, conservarea biodiversităţii, conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice,, apărarea împotriva calamităţilor naturale şi a accidentelor, raport maxim cost/beneficiu, acordarea la prevederile Convenţiilor si Programelor internaţionale privind protecţia mediului.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă o abordare nouă a problematicii de mediu din România, abordare care sprijină cerinţele Uniunii Europene în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) este un document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de planificare la nivel regional, în special Planului de Dezvoltare Regională. Acţiunile incluse în Planul Regional de Acţiune pentru Mediu sunt in conformitate cu priorităţile identificate prin strategiile sectoriale si cu prioritaţile Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu.


1

PREAMBUL

Procesul PRAM este un proces ciclic pentru planificarea, implementarea şi revizuirea acţiunilor de mediu la nivel regional.

Elementele de bază ale ciclului de planificare PRAM:

Organizare

Planificare

Implementare

Monitoring şi revizuire.

Ciclul PRAM, în ansamblu, este un sistem de management.

Operationalizarea acestui sistem de management de mediu este reprezentată de identificarea, prioritizarea si implementarea măsurilor. Scopul măsurilor este de a solutiona anumite probleme de mediu semnificative la nivel regional ce derivă din activitătţi trecute, prezente şi viitoare. Acest sistem de management foloseşte principiile planificării strategice pentru abordarea problemelor de mediu şi a soluţiilor relevante la nivel regional.

Procesul PRAM este, în esentă, un proces participativ. Nu implică doar instituţii guvernamentale cu responsabilităţi în luarea deciziilor şi implementarea măsurilor pentru protecţia mediului, ci şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi municipale, cât şi comunitatea patronală şi societatea civilă.

Scopul PRAM în Regiunea 7 Centru indică direcţia strategică a eforturilor pe termen mediu şi lung pentru rezolvarea problemelor de mediu şi posibilitatea construirii unui consens al participanţilor în acest sens:

Facilitarea atingerii unui consens între principalii factori implicaţi: judeţele din regiunea de dezvoltare, sectorul public, sectorul privat, comunitatea în ansamblul ei, asupra celor mai urgente probleme de protecţie a mediului.

Sprijinirea unui complex de politici, reforme instituţionale şi investiţii, la nivel regional, în care toţi factorii implicaţi să joace un rol corespunzător.

Obiectivul general al PRAM a fost stabilit prin reformularea sintetică a problematicii de mediu la nivelul regiunii, într-o maniera afirmativă, anticipativă şi este în concordanţă cu obiectivele generale ale politicilor de mediu la nivel naţional şi global:

Reducerea gradului de poluare a mediului şi a efectelor negative ale acesteia asupra populaţiei şi ecosistemelor şi sporirea eficienţei cu care sunt utilizate resursele, în special cele naturale, pentru asigurarea durabilităţii mediului care să susţină dezvoltarea durabilă a Regiunii 7 Centru.

Obiectivele specifice PRAM, la nivelul Regiunii 7 Centru sunt:

Diminuarea dezechilibrelor intraregionale existente, care vizeză în mod special calitatea factorilor de mediu;

Stimularea dezvoltării echilibrate a zonei;

Revitalizarea zonelor defavorizate din punct de vedere al calităţii mediului;

Preîntampinarea producerii de noi dezechilibre ecologice;

Stimularea cooperării între judeţele regiunii în domeniul protecţiei mediului;

Schimbarea modului de abordare a problemelor de mediu;

Conservarea spaţiului natural si protecţia capitalului natural în spaţiul Regiunii 7 Centru.


2

LISTA ACRONIMELOR ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională ADR7 – Agenţia de Dezvoltare Regională – Regiunea 7 AND – Administraţia Naţională a Drumurilor ANRM – Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale APL – Autoritatea Publică Locală APM – Agenţia de Protecţie a Mediului ARPM – Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului ARS – Asociaţia Română de Salubritate CAS – Casa de Asigurări de Sănătate CET – Centrală Termo-Electrică CJ – Consiliul Judeţean CL – Consiliul Local CNAR – Compania Naţională Apele Române COV – Compuşi organici volatili DADR – Direcţia Agricolă pentru Dezvoltare Rurală DSP – Direcţia de Sănătate Publică EGA – Exploatare de Gospodărirea Apelor GM – Garda de Mediu ICPA – Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice IPM – Inspectorat de Protecţie a Mediului (a devenit Agenţia de Protecţie a Mediului) IRPM – Inspectoratul Regional de Protecţie a Mediului (a devenit Agenţia Regională de Protecţie ITRSC – Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic IUCN – International Union for Conservation of Nature and Natural Resources MAI – Ministerul Administraţiei şi Internelor MAPAM – Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului MIE – Ministerul Integrării Europene MMGA – Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor ONG – Organizaţie Non-Guvernamentală OSPA – Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice PCB – clasă de compuşi chimici toxici, conţinand policlor bifenili POP – denumire generică a unei clase de compuşi toxici – poluanţi organici persistenţi SGA – Sistem de Gospodărire a Apelor


3

REZUMAT EXECUTIV

Prin Ordonanţa Guvernului României nr. 51 din 23 august 2001, a fost ratificat Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la programul Naţional PHARE 2000 (RO 0004-RO 0007), semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000.

Proiectul RO 0006.14 “Implementarea acquisului în domeniul mediului” are ca obiectiv general încurajarea adoptării si implementării acquisului în domeniul mediului la nivel central şi local. Subprogramul are patru componente. Componenta 3 este materializată prin Proiectul PHARE RO 0006.14.03 “Asistenţă tehnică pentru întărirea Inspectoratelor Locale de Protecţia Mediului (IPM) si înfiinţarea Inspectoratelor Regionale de Protecţie a Mediului (IRPM)”.

Conform structurii instituţionale actuale din domeniul protecţiei mediului, noile denumiri ale autorităţilor teritoriale de protecţie a mediului sunt: la nivel judeţean - Agenţii de Protecţie a Mediului (APM), la nivel regional – Agenţii Regionale de Protecţie a Mediului (ARPM).

Consultanţa pe parcursul proiectului a fost asigurată de EPTISA Internacional, Madrid, Spania.

Elaborarea PRAM în Regiunea 7 Centru s-a realizat in contextul în care România nu are încă o structură guvernamentală la nivel regional. Astfel, PRAM s-a constituit într-un proces în care judeţele din regiune au lucrat în comun, cu instituţionalizare asigurată de către preşedinţii Consiliilor Judeţene şi Prefecturile Judeţene ale Regiunii 7 Centru.

Procesul de elaborare a planului regional de acţiune pentru protecţia mediului a început oficial în iunie, 2003, şi s-a finalizat în martie 2004.

Elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu la nivelul Regiunii 7 Centru presupune, în principal, planificarea măsurilor în domeniul mediului aplicate la nivel regional, pe baza ciclului planificării strategice.

Într-o primă etapă s-a evaluat starea mediului din regiune şi s-au identificat principalele probleme/aspecte de mediu. Etapa următoare a constituit-o evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu identificate şi elaborarea planului de acţiune în sine, care constă în stabilirea acţiunilor pentru a soluţiona aceste probleme. Pe baza unui set raţional de criterii s-a stabilit o ordine de priorităţi pentru implementarea măsurilor de soluţionare a problemelor de mediu. Măsurile astfel stabilite s-au structurat intr-un program de lucru, care se va pune in aplicare şi, după o perioadă prestabilită de timp, se va evalua dacă programul de implementare se derulează în acord cu planul iniţial. Periodic se va revizui planul de acţiune, iar ciclul procesului de planificare reîncepe.

Corelaţia cu alte planuri şi programe

Planul regional de acţiune pentru mediu este elaborat pe baza aceloraşi principii pe care sunt elaborate planificările existente la nivel local şi naţional. Diferenţele între planificarea la nivel naţional, regional şi local, constau în tipul de probleme, de priorităţi, de obiective, de resurse disponibile şi de cadrul instituţional respectiv. În acest context, PRAM stabileşte cum se corelează aceste elemente de planificare a acţiunilor pentru mediu la nivel regional în România.

PRAM pentru Regiunea de Dezvoltare 7 Centru este complementar Planului de Dezvoltare Regională pe baza relaţiei exprimată prin următoarele elemente:

Planul de Dezvoltare Regională stabileşte priorităţile de dezvoltare ale unei regiuni;

Aceste măsuri de dezvoltare impun luarea în considerare a problemelor de mediu şi, mai ales reducerea impactului de mediu pe care proiectele de dezvoltare le pot induce;

Măsurile conţinute in Planul de Dezvoltare vor genera presiuni asupra mediului;

Planul regional de acţiune pentru mediu trebuie să cuprindă, dar nu neaparat să limiteze măsurile necesare pentru minimizarea impactului planurilor de dezvoltare asupra mediului.


4

Planul regional de acţiune pentru mediu este armonizat cu planurile şi programele din alte sectoare orizontale şi stabileşte o relatie verticală între planificarea regională, pe de o parte şi cea naţională şi locală, pe de altă parte. Priorităţile şi obiectivele PRAM sunt armonizate cu priorităţile şi obiectivele naţionale şi cu planurile şi programele la nivel naţional şi local.

Documentul PRAM

Prima etapă în operaţionalizarea planului regional de acţiune a constat în elaborarea documentului PRAM, document strategic oficial, complementar celorlalte activităţi de planificare la nivel regional şi compatibil cu documente similare existente în Uniunea Europeană.

Documentul PRAM este principalul produs al etapei de planificare în cadrul procesului PRAM. Constitue documentul public ce rezumă contextul care a dus la nevoia elaborării unui plan regional de acţiune pentru mediu, bazele si justificarea planului de acţiune, planul de acţiune propriu zis şi responsabilităţile pe care le presupune fiecare dintre acestea.

Metodologia utilizată în stabilirea conţinutului şi a formatului standard al documentului PRAM are la bază:

Ghidul de implementare a Programelor de Acţiune pentru Mediu în Europa Centrala şi de Est elaborat de Paul Markowitz de la Institutul pentru Comunităţi Durabile, Montpelier, Vermont, SUA în cooperare cu Centrul Regional de Protecţa Mediului pentru Europa Centrală şi de Est (REC), şi

Metodologia pentru elaborarea şi implementarea programului regional de acţiune pentru protecţia mediului, elaborată în cadrul Proiectului Phare RO9804.04.01.001.

La stabilirea formatului standard pentru documentul PRAM s-au luat în considerare necesitatea, în contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, de a se elabora un document compatibil cu documentele similare din ţările membre UE.


5

CAPITOLUL I – INTRODUCERE

1.1 CE ESTE UN PLAN REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU ŞI ROLUL SĂU ÎN REGIUNEA 7 CENTRU

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă:

Planificarea măsurilor în domeniul mediului în România aplicate la nivel regional;

Proces participativ pentru judeţele incluse în regiunea de dezvoltare;

Opinia comunităţii în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile identificate ca fiind prioritare pentru soluţionarea problemelor;

Un proces şi o strategie din cadrul managementului de mediu care pune în discuţie cele mai severe ameninţări de mediu la nivel regional, se concentrează asupra aptitudinilor şi capacităţilor administraţiilor şi instituţiilor de a coordona şi conduce rezolvarea problemelor de mediu.

Procesul de elaborare PRAM a fost structurat în patru etape principale, în cadrul cărora s-au parcurs paşi specifici.

I. Instituţionalizarea PRAM

In aceasta etapa au fost stabilite organismele funcţionale ale PRAM si componenţa acestora. PRAM pentru Regiunea 7 a fost instituţionalizat prin semnarea Protocolului de colaborare de către reprezentanţii Consiliilor Judeţene, Prefecturilor şi Agenţiilor de Protecţia Mediului din judeţele regiunii, la data de 11.11.2003, la Bazna, judeţul Sibiu. Cu această ocazie a fost stabilită componenţa Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru PRAM.

II. Evaluarea problemelor de mediu:

Sinteza datelor privind starea mediului şi caracterizarea condiţiilor socio- economice la nivel regional;

Identificarea problemelor de mediu;

Selectarea problemelor de mediu la nivel regional;

Ierarhizarea problemelor de mediu;

Informarea factorilor implicaţi şi a comunităţii cu privire la rezultatele ierarhizării problemelor de mediu.

III. Elaborarea Planului de Acţiune:

Stabilirea obiectivelor generale şi specifice;

Stabilirea acţiunilor;

Redactarea versiunii preliminare a PRAM.

IV. Dezbaterea publică şi redactarea finală a PRAM:

Transmiterea spre consultare publică a versiunii preliminare a PRAM şi prelucrarea observaţiilor.Supunerea documentului PRAM dezbaterii publice finale;

Redactarea finală, tipărirea şi distribuirea PRAM către toţi factorii implicaţi.


6

Rolul, obiectivele şi importanţa PRAM pentru dezvoltarea durabilă a Regiunii 7 Centru

Dezvoltarea durabilă a Regiunii 7 Centru implică dezvoltarea concomintentă pe trei direcţii: economice, sociale şi de mediu.

Deoarece se concentrază pe atingerea dezideratului de protecţie a mediului, în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă un excelent început pentru dezvoltarea unei comunităţi durabile în Regiunea 7 Centru.

PRAM este un element bine fundamentat pentru asigurarea durabilităţii mediului la nivelul regiunii deoarece realizează o relaţie biunivocă cu procesele de planificare a dezvoltării şi consideră marimea eforturilor care trebuie depuse pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă în funcţie de condiţiile regionale, inclusiv de resurse, acţiuni politice, individuale şi de trăsăturile remarcabile ale comunităţii din Regiunea 7 Centru.

Obiectivul principal al PRAM in Regiunea 7 Centru, din perspectiva dezvoltarii durabile, îl reprezintă asigurarea dezvoltării durabile a mediului în aria teritorială a regiunii, în strânsă corelaţie cu aspectele economice şi sociale ale conceptului.

Dacă procesul planului este susţinut de către autorităţi şi populaţie, va avea următoarele beneficii:

Intărirea democraţiei;

Intărirea luării de decizii în domeniul protecţiei mediului;

Imbunătăţirea competitivităţii regionale pe plan naţional şi internaţional, prin modul nou şi eficient de abordare a problemelor de mediu.

Definirea principiilor şi a strategiilor luate în considerare

Principiul de baza al Planului Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 7 Centru este principiul durabilităţii, cu componentele sale de bază: principiile managementului integrat de mediu şi principiile adoptării democratice a deciziilor:

Principiul precauţiei;

Principiul prevenirii;

Principiul utilizării durabile a resurselor naturale;

Principiul "poluatorul plăteşte";

Principiul proximităţii;

Principiul responsabilităţii producătorului;

Principiul parteneriatului.

Aceste principii generale, adaptate specificului tării noastre, au fost respectate aşa cum sunt prevăzute în Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Planul Naţional de Dezvoltare a României, Strategia Naţionala de Dezvoltare Durabilă.

Strategiile considerate: Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României, Strategia de Protecţia Mediului, Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a României, Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru.

Pe baza analizei SWOT a Regiunii Centru, prezentată în Planul de Dezvoltare a Regiunii, s-au identificat competentele distinctive factorii cheie de succes ai regiunii.

Din diagrama combinaţiei factorilor în analiza SWOT, poziţia în care se situează Regiunea Centru corespunde unei concentrări de puncte forte şi ameninţări şi indică o situaţie în care se poate evalua capacitatea de rezistenţă şi de diversificare a soluţiilor de rezolvare, prin:

• Valorificarea punctelor tari ale regiunii şi minimizarea efectelor punctelor slabe;

• Considerarea şi depăşirea principalelor obstacole generate de mediul extern care pot interfera cu atingerea scopului şi obiectivelor PRAM.


7

In condiţiile actuale, strategia nu ar trebui să ia în considerare o perioadă mai mare de zece ani, sau chiar mai puţin, ţinând cont de schimbările ce pot apare în mediul intern şi extern al comunităţii regiunii în studiu.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu răspunde următoarelor deficienţe şi deziderate:

cooperare redusă între diverse grupuri ale părţilor interesate;

sprijin insuficient din partea publicului pentru acţiunile de mediu;

abordare fragmentară în ceea ce priveşte managementul de mediu;

resurse insuficiente în soluţionarea problemelor de mediu;

insuficienta impunere a cerintelor din legilatia nationala si gradul redus de conformare cu aceste cerinţe;

capacitate inadecvată de a folosi oportunităţile de finanţare existente;

asigurarea conformării cu planurile şi strategiile locale.

Cadrul legislativ şi evoluţia legislatiei de mediu în contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu este realizat în contextul în care legislaţia pe probleme de mediu din România este deosebit de complexă, într-o continuă dinamică, încercând a se apropia, în timp, de exigenţele şi criteriile Uniunii Europene.

Cadrul legislativ este asigurat de actele normative existente în legislaţia României, acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene în privinţa protecţiei mediului. De asemenea, s-au avut în vedere angajamentele asumate de ţara noastră prin capitolul 22 al documentului de poziţie pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

1.2 STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA PRAM

1.2.1 CONSIDERAŢII GENERALE

Structura organizatorică a PRAM

In absenţa unei Agenţii Regionale de Protecţie a Mediului Autoritatea Centrală a desemnat ca instituţie coordonatoare a procesului PRAM, Agenţia de Protecţie a Mediului Sibiu.

Structura organizatorică a PRAM este formată din:

Coordonator PRAM

Rolul de coordonator al procesului PRAM i-a revenit Directorului executiv al Agenţiei de Protecţie a Mediului Sibiu.

Comitetul de Coordonare

Constituit din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor guvernamentale, administraţiei publice locale, agenţilor economici, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor comunitare.

Componenţa Comitetului de Coordonare a fost concepută să reflecte cât mai obiectiv interesele diferite ale diverselor grupuri din comunitatea locală, pentru a spori şansele de succes ale elaborării şi implementării PRAM – deosebit de importantă a fost participarea activă a Consiliilor Judeţene.


8

Tabelul centralizator incluzând membrii Comitetului de Coordonare este prezentat la finalul acestui capitol.

Grup de Lucru

Constituit din persoane specializate pe diferite segmente în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător.

Tabelul centralizator incluzând membrii Grupului de Lucru este prezentat la finalul acestui capitol.

Responsabil PRAM

Persoana mandatată de Coordonatorul PRAM pentru coordonarea activităţii Grupului de Lucru.

Instituţionalizarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu pentru Regiunea 7 Centru s-a realizat prin adoptarea, în cadrul unui protocol comun de acţiune, a structurilor funcţionale şi a planificării activităţilor necesare acestui proces. Protocolul a fost semnat de reprezentanţi ai Prefecturilor, Consiliilor Judeţene, şi Agenţiilor de Protecţia Mediului din judeţele componente ale Regiunii 7 Centru, precum şi de reprezentanţi ai agenţilor economici şi ai Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu are două secţiuni distincte:

1. Identificarea şi ierarhizarea problemelor/aspectelor de mediu în funcţie de efectele pe care le au asupra mediului

2. Identificarea acţiunilor în vederea rezolvării problemelor/aspectelor de mediu definite, a modului de implementare si de monitorizare a acestor acţiuni.

Principiul care a dominat întregul proces de elaborare a PRAM la nivelul Regiunii 7 Centru a fost abordarea participativă a tuturor părţilor implicate şi afectate. In acest sens s-au desfăşurat întâlniri succesive ale grupului de lucru, ale comitetului de coordonare, precum şi consultări pe parcursul elaborării lucrării. Asistenţa experţilor internaţionali s-a materializat prin îndrumarea şi verificarea pas cu pas a etapelor parcurse în elaborarea PRAM pentru Regiunea 7 Centru.

Scopul acţiunilor identificate este de a soluţiona anumite probleme de mediu semnificative la nivel regional, ce derivă din activităţi trecute, prezente şi viitoare. Această abordare foloseşte principiile planificării strategice pentru abordarea problemelor de mediu şi a soluţiilor relevante la nivel regional.

Etapele elaborării PRAM sunt reprezentate de:

Identificare/ierarhizare/prioritizare probleme/aspecte de mediu la nivel regional

Intr-o primă etapă s-a evaluat starea mediului din regiune şi s-au identificat principalele probleme/aspecte de mediu şi au fost selectate problemele/aspectele de mediu cele mai importante şi pentru care este necesar a se elabora un plan de acţiune. Aceasta etapa s-a finalizat prin ierarhizarea şi prioritizarea problemelor de mediu indentificate.

Elaborarea planului de acţiune

Următoarea etapă a constat în elaborarea efectivă a planului de acţiune pentru problemele/aspectele de mediu. Fiecărei probleme de mediu prioritară din cadrul fiecărei categorii de probleme i s-au stabilit obiectivele generale, obiectivele specifice, ţintele care vor trebui atinse, precum şi indicatori pentru evaluarea rezultatelor. Pentru fiecare obiectiv şi ţintă asociate fiecărei probleme individuale de mediu prioritare din cadrul fiecărei categorii de probleme a fost identificat un set de acţiuni posibile care să conducă la atingerea obiectivelor/ţintelor stabilite. Pentru fiecare acţiune selectată s-au identificat şi stabilit instituţiile/entităţile care vor avea responsabilitatea implementării acţiunilor. De asemenea, pentru fiecare acţiune s-au stabilit termenele la care va trebui finalizată implementarea.


9

Elaborarea planului de implementare.

Pentru planul de implementare au fost elaborate matrici-plan de implementare pentru fiecare acţiune definită în cadrul planului de acţiune, incluzând, pentru fiecare acţiune: instituţiile stabilite ca responsabile pentru implementare, termenele de finalizare a implementării şi sursele de finanţare existente şi/sau posibile.

Etapele principale ale ciclului de planificare strategică parcurse în elaborarea PRAM pentru Regiunea 7 Centru pot fi sintetizate astfel:

Analiza stării mediului la nivelul regiunii;

Identificarea problemelor şi aspectelor de mediu;

Evaluarea problemelor de mediu;

Ierarhizarea şi prioritizarea problemelor/aspectelor de mediu, în funcţie de efectele pe care le au asupra mediului, a sănătăţii umane şi a calităţii vieţii;

Elaborarea planului de acţiune pentru problemele/aspectele de mediu, constând în acţiuni care trebuie întreprinse de părţile implicate, inclusiv a responsabilităţilor aferente implementării acestora;

Elaborarea planului de implementare şi a planului de monitorizare;

Adoptarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu;

Implementarea acţiunilor prevăzute in planul de acţiune;

Monitorizarea şi evaluarea implementării acţiunilor cuprinse în planul de acţiune;

Revizuirea PRAM.

1.2.2 IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU Identificarea problemelor/aspectelor de mediu s-a facut luând în considerare următoarele: Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu elaborate de agenţiile judeţene de protecţia mediului

care includ atât experienţa acumulată de acestea în legatură cu calitatea mediului cât şi elemente rezultate din consultarea altor instituţii care operează în activitatea lor cu probleme de mediu;

Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu care are rolul de punct de plecare pentru dezvoltarea PRAM, exemplu sau analogie pentru formularea activităţilor şi obiectivelor, viziune pentru activităţile de detaliu la nivel regional în scopul susţinerii implementării obiectivelor la nivel naţional;

Strategia Naţională ISPA care implementează transpunerea Directivelor Uniunii Europene, scotând principalele tipuri de probleme şi ierarhizând necesarul de investiţii;

Planul de Dezvoltare Regional în vederea realizării faptului că planificarea acţiunilor de mediu la nivel regional sa fie complementară acestuia;

Alte planuri şi programe existente la nivel regional ( ex: Program de management al bazinelor hidrografice, Dezvoltarea turismului, silvicultura, etc.);

Protecţia biodiversităţii şi menţinerea viabilităţii coridioarelor verzi intra şi interregionale.

Clasificarea problemelor/aspectelor de mediu identiificate

Au fost identificate douăsprezece categorii generale de probleme, iar în cadrul fiecărei categorii s-au identificat subprobleme individuale.

Au fost incluse:

Categorii de probleme specifice componentelor de mediu;


10

Categorii de probleme/aspecte de mediu specifice diferitelor domenii, inclusiv în relaţie cu dezvoltarea economică şi socială;

Probleme de mediu care ne preocupă în prezent, dar şi probleme de mediu viitoare.

1.2.3 TRANSFORMAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU ÎNTR-UN PLAN DE ACŢIUNE Pentru fiecare tip de problemă de mediu identificată s-au stabilit: obiective generale şi obiective specifice.

Obiective specifice fiecărui obiectiv general- angajamente măsurabile care trebuie atinse pentru realizarea măsurilor de intervenţie necesare soluţionării problemei.

Ţinte pentru realizarea fiecărui obiectiv specific - sarcini cuantificabile necesar a fi implementate într-un anumit interval de timp. Ţintele stabilite în cadrul PRAM pentru Regiunea 7 Centru sunt specificate în cadrul fiecărei matrici plan.

Indicator pentru fiecare ţinta - instrumente cuantificabile utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea PRAM. Indicatorii ajută la evaluarea stadiului de realizare a obiectivului propus. Indicatorii stabiliţi în cadrul PRAM pentru Regiunea 7 Centru sunt specificati în cadrul fiecărei matrici plan

Acţiunile pentru atingerea indicatorilor, care trebuie să fie foarte concrete şi să determine schimbări în comportamentul părţilor implicate. Acţiunile selectate pentru PRAM au fost rezultatul unei negocieri, al unui consens între membrii Comitetului de Coordonare. Baza pentru selectarea şi identificarea acţiunilor posibile a constat într-o analiză a situaţiei existente în fiecare judeţ, la nivelul agenţilor economici, a autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile precum şi a oportunităţilor oferite în contextul perspectivei aderării la UE.

Tipuri de acţiuni identificate:

Acţiunile identificate se concentreză pe îndeplinirea obiectiveler generale şi specifice.

Tipurile de acţiuni identificate:

Acţiuni tehnologice;

Acţiuni de informare şi educare;

Măsuri economice;

Măsuri legislative;

Acţiuni organizatorice;

Acţiuni de conformare.


11

COMPONENŢA COMITETULUI DE COORDONARE AL PLANULUI REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU PENTRU REGIUNEA 7 CENTRU

CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA Eugen Popa, preşedinte

PREFECTURA JUDEŢULUI ALBA Mugurel Liviu Sârbu, prefect

CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV Aristotel Căncescu, preşedinte

PREFECTURA JUDEŢULUI BRAŞOV Otilian Neagoe, prefect

CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA Demeter Janos, preşedinte

PREFECTURA JUDEŢULUI COVASNA Horia Grama, prefect

CONSILIUL JUDEŢEAN HARGHITA Vilmos Szombory, preşedinte

PREFECTURA JUDEŢULUI HARGHITA Mircea Dusa, prefect

CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ Virag Gyorgy, preşedinte

PREFECTURA JUDEŢULUI MUREŞ Ovidiu Natea, prefect

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU Constantin Morar, preşedinte

PREFECTURA JUDEŢULUI SIBIU Mircea Silvestru Lup, prefect

AGENTIA DE DEZVOLTARE REGIONALA CENTRU Simion Creţu, director

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI ALBA Dimitrie Clepan, director executiv

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI BRAŞOV Constantin Mirel Popa, director executiv

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI COVASNA Octaviean Vasilescu director executiv

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI HARGHITA Peter Pol Somoy, director executiv

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI MUREŞ Danut Stefanescu director executiv

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI SIBIU Dumitru Ungureanu, director executiv

DIRECŢIA APELOR MUREŞ Ioan Chioralia, director

ROMGAZ SA Avram Pantelimon, director general


12

COMPONENŢA GRUPULUI DE LUCRU AL PLANULUI REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL REGIUNII 7 CENTRU

CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA

Eugenia Mărginean

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI ALBA

Maier Domnica

CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV

Doina Blănaru

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI BRAŞOV

Constantin Mirel Popa

CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA

Stela Florea

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI COVASNA

Octaviean Vasilescu

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI HARGHITA

Peter Pol Somoy

FUNDATIA PENTRU PARTENERIAT

Ladislau Potozki

CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ

Pop Ioan

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI MUREŞ

Gabriela Boca

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI SIBIU

Adriana Morariu

SISTEMUL DE GOSPODARIRE A APELOR SIBIU

Ioan Croitorescu

Coordonator PRAM: Director Executiv ARPM Sibiu, Dumitru Ungureanu Responsabil PRAM: Georgeta Găină, ARPM Sibiu


13

CAPITOLUL II – STAREA INIŢIALĂ A REGIUNII CENTRU

2.1. INFORMAŢII GENERALE

2.1.1 VALORI ISTORICE ŞI CULTURALE Este deosebit de greu ca în câteva rânduri să ilustrezi complexitatea şi varietatea subiectului enunţat în titlul capitolului. Pentru a face acest lucru în mod căt mai explicit posibil, se va încerca tratarea subiectului în mod unitar, cu exemplele cele mai ilustrative.

Arealul analizat, se întinde pe teritoriul a 6 judeţe şi anume: Alba, Braşov, Covasna, Harghita Mureş şi Sibiu situându-se în centrul României, în partea centrală şi sudică a Depresiunii Transilvaniei. Monumentele descoperite arată că locuirea lui a început încă din Hallstatian fapt pus în evidenţă de fortificaţia din Teleac – jud. Alba. Populaţia dacică, a ocupat mai cu seamă bordura munţilor care limitează zona spre est, sud şi vest. Fortificaţiile dacice importante în număr de 8 şi o zonă sacră aflată în punctul Dealul Turcului (municipiul Sighişoara) aduc mărturia unei populări intense şi a unei vieţi spirituale evoluate.

Succesiunea istorică a populării din perioada romană este dovedită de castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina, descoperit pe teritoriul municipiului Alba Iulia peste care ulterior s-a suprapus oraşul Apulum. In acelaşi perimetru nu trebuie uitată rezervaţia arheologica de la Bratei, judeţul Sibiu unde a fost evidenţiată o aşezare importantă şi unde a fost descoperită placa votivă cu inscripţia „ EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI ”, fapt care atestă folosirea limbii latine în plin centru al Transilvaniei.

Cu trecerea timpului, zona a fost populată succesiv de popoarele care au trecut peste ea din care cităm: hunii, gepizii, avarii, ungurii, pecenegii şi cumanii, dovezi ale trecerii lor fiind prezentate în muzeele şi colecţiile din ţară şi străinătate.

In timp, ca populaţii care s-au stabilizat alături de populaţia romănească existenţa şi care se regăsesc şi azi în zonă sunt ungurii şi saşii, colonizarea acestora din urmă fiind făcută în secolul al XII- lea de către regii unguri care la acea dată stăpâneau Ardealul, în scopul asigurării frontierelor sudice şi estice ale regatului. Acest lucru a dus în timp la o dezvoltare interculturală, cu influenţe inerente dinspre fiecare grup etnic spre celelalte două. Iată pentru ce, o analiză obiectivă cuprinde monumente aparţinând culturilor celor trei grupuri de populaţie care dau un aspect şi un farmec deosebit zonei studiate.

Perioadă după perioadă, monumentele existente, prezentate în stare mai bună sau mai degradate, atestă iniţial dorinţa de stabilizare, de perpetuare a aşezărilor, urmată ulterior de dezvoltarea unor centre locuite puternice, cetăţi înconjurate de ziduri care au dus la o explozie a meşteşugurilor şi a vieţii sociale. Acest lucru poate fi văzut în toate judeţele, însă se relevă pregnant mai ales în cele unde populaţia germană a adus cu sine priceperea şi obiceiurile din zonele de origine. Sunt demne de menţionat cetăţile – bine păstrate Sighişoara şi Sibiu precum şi Braşovul şi Alba Iulia, care cea mai mare parte a fortificaţiilor au fost fie demolate, fie s-au înglobat în alte construcţii.

Un element specific, care prezintă una din caracteristicile zonei este prezenţa bisericilor fortificate din satele săseşti. Trebuie menţionate ca excepţionale cele din Prejmer, Harman, Viscri, Hoghiz, Biertan şi Valea Viilor (ambele monumente fiind incluse pe lista UNESCO), Nocrich, Miercurea Sibiului, lista putând umple multe pagini. De asemenea nu trebuie uitate castelele fortificate, dintre cele mai reprezentative putând enumera castelul de la Criş (jud. Mureş), Calnic (jud. Alba), Iernut (jud. Mureş) precum şi multe reşedinţe ale unor mici nobili de ţară din judeţul Covasna şi Harghita.

O greutate cu totul aparte o au în arealul studiat monumentele de cult. Incepând cu Mânăstirea Cisterciana de la Cârţa (sec. XII jud. Sibiu) continuând cu bisericile din cetăţile bine fortificate: Braşov (Biserica Neagra), Sebeş Alba, Alba Iulia, Târgu Mureş, Sighişoara, aparţinând Evului de mijloc şi continuând cu lăcaşurile de cult mai noi, între care vom menţiona ca deosebit de importante Catedrala Reintregirii Neamului din Alba Iulia, biserica din Ditrau (jud. Harghita), bisericile din Mărginimea Sibiului (Sălişte, Poiana Sibiului, Sadu, Răşinari) precum şi cu cele ale fiecărei comune sau sat, mai mic sau mai mare de pe Homorod sau Hârtibaciu sau de oriunde, de orice rit sau credinţă, toate atesta înalta spiritualitate care a susţinut întotdeauna populaţia, în vremuri de restrişte.


14

Nu trebuie uitată şi importanta cetate din Alba Iulia, cu fortificaţiile de tip Vauban, care însă datorită evoluţiei artei militare a avut şi are un rol mai mult decorativ.

Ca un element inerent, dată fiind aşezarea regiunii în raza de influenţă central – europeană, apar ansambluri urbane cu arhitectură care aşează oraşele mai importante alături de cele similare ca mărime din centrul Europei, ca de exemplu cu Erfurtul, cu Regensburgul, etc.

Demne de reţinut sunt ansamblurile urbane din Sighişoara unde surprinde cea mai bine păstrată cetate din sud-estul Europei, Târgu Mureş cu monumentele sale dintre care se detaşează cetatea, biblioteca Teleki şi Palatul Culturii, Braşovul cu binecunoscuta Biserică Neagră şi Biserica Sfântul Nicolae din Schei, Alba Iulia cu Biserica Evanghelică şi Catedrala Reîntregirii şi Biblioteca Batthyany, Sebeş Alba cu Catedrala Evanghelică şi Turnul Hudentului, Sfântu Gheorghe cu Muzeul de Istorie şi Biserica cu cetate, Miercurea Ciuc cu Biserica Miko şi Odorheiu Secuiesc cu Capela lui Iisus (sec. XIII) şi ruinele cetătii, precum şi Sibiul cu bisericile evanghelice din Sibiu şi Mediaş, Palatul Brukenthal, aşezământul Piariştilor (Mediaş), Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA din Dumbrava Sibiului şi ansamblurile gotice din Piaţa Mare şi Piaţa Mică, etc.

O atenţie deosebită trebuie dată legăturilor permanente dintre Ţările Române şi Transilvania. Pentru ilustrare nu vom pomeni decât Biserica Cetate din Boian unde deasupra porţii străjuieşte Bourul Moldovei şi Bisericile din Turnu Roşu – construită de Neagoe Basarab şi Ocna Sibiului – ctitorie a lui Mihai Viteazul.

Ceea ce s-a încercat în cele de mai sus a urmărit sublinierea unităţii în multiculturalitatea ei, a regiunii analizate. Lipsesc din puţinele exemple date multe monumente semnificative care însă nu pot decât să completeze cu şi mai multe date ideile expuse.

2.1.2 DESCRIEREA REGIUNII

2.1.2.1. Caracteristici fizice şi geografice

Regiunea de dezvoltare “CENTRU” este aşezată în zona centrală a României, în interiorul marii curburi a Munţilor Carpaţi, pe cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului, fiind străbătută de meridianul de 250 longitudine estică şi paralela de 460 latitudine nordică.

Prin poziţia sa geografică, Regiunea « CENTRU » realizează conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare , înregistrându-se distanţe aproximativ egale din zonal ei centrală până la punctele de trecere a frontierelor.

Regiunea “CENTRU” este formată din 6 judeţe (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu), 50 oraşe şi municipii (din care 18 municipii), 334 comune şi 1823 sate şi are o suprafaţă totală de 34100 km2, ceea ce reprezintă 14,31% din suprafaţa tării.


15

Suprafaţa regiunii “CENTRU”

Regiunea Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

km2 % km2 km2 km2 km2 km2 km2

Suprafaţa totală

34100 100 6242 5363 3710 6639 6714 5432

suprafaţa agricolă

19411 57 3289 2974 1864 4064 4148 3072

păduri şi alte terenuri

cu vegetaţie forestieră

12208 35.8 2279 1993 1663 2326 2083 1864

ape şi bălţi 331 0.9 63 66 32 43 62 65

alte suprafeţe 2150 6.3 610 330 150 207 421 432

Suprafaţa locuibilă

3699 - 545 866 323 491 824 650

Sursa: Statistica teritorială 2002

Relieful este foarte variat, predominant muntos, cuprinde părţi însemnate din cele trei ramuri ale Carpaţilor româneşti, zona colinară a Podişului Transilvaniei şi depresiunile din zona de contact între zona colinară şi cea montană.

Zona montană se întinde pe 47% din suprafaţa Regiunii Centru, ocupând părţile de est, sud şi vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud, se găsesc cele mai înalte vârfuri din România: Moldoveanu (2544 m) şi Negoiu (2535 m), ambele situate în masivul Făgăraş, numeroase alte vârfuri din Carpaţii Meridionali depăşind înălţimea de 2000 m. Datorită înălţimii şi masivităţii lor, Carpaţii Meridionali au fost supranumiţi "Alpii Transilvaniei". Ocupând aproape în întregime teritoriul judeţelor Harghita şi Covasna şi părţi însemnate din judeţele Mureş şi Braşov, Carpaţii Orientali au altitudini medii (altitudinea maxima a Carpaţilor Orientali în Regiunea Centru este de 2100 m în vf. Pietrosu din Munţii Căliman) şi o geneză diversă. .Munţii Apuseni, ocupând jumătatea de N- V a judeţului Alba, au altitudini reduse (înălţimea maximă, de 1849 m, este atinsă în vf. Curcubata Mare din Munţii Bihor, la limita cu Regiunea N- V).

O caracteristică a Carpaţilor Orientali şi a Munţilor Apuseni este prezenţa unor depresiuni intramontane bine individualizate. Astfel, în Carpaţii Orientali întâlnim depresiunile Borsec, Giurgeu, Ciuc şi întinsa depresiune a Braşovului, iar în Munţii Apuseni, depresiunile Zlatna, Abrud şi Campeni. Pasurile şi trecătorile relativ numeroase din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni contribuie la aspectul puternic fragmentat al acestor munţi, facilitând in acelaşi timp legăturile între aşezările de pe versanţii opuşi.

Zona colinară cuprinde Podişul Târnavelor în întregime şi partea de est a Câmpiei înalte a Transilvaniei. In zona de contact între regiunea montană şi cea colinară se gasesc depresiunile Făgăraşului şi Sibiului în partea de sud, Culoarul Alba Iulia- Turda în partea de vest şi dealurile subcarpatice şi depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade şi Cristuru Secuiesc în partea de est.

Geologie

Din punct de vedere geologic, zona depresionară este alcătuită din depozite neogene de nisipuri şi argile, predominând solurile argilo-iluviale. Zona montană este reprezentată de rocile flisului cretacic străbătut de formaţiuni vulcanogene şi şisturi cristaline străpunse de incluziuni granitice .


16

Clima din Regiunea Centru este temperat-continentală, variind în funcţie de altitudine. In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se înregistrează frecvent inversiuni de temperatură, aerul rece putând staţiona aici perioade îndelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud Harghita) este cunoscută drept polul frigului din România, iar cea mai scăzuta temperatură din ţară s-a înregistrat tot în Regiunea Centru, în localitatea Bod (-38,5 °C). Precipitaţiile anuale însumează 550 l/mp în zonele depresionare din vestul regiunii, ajungând la 1200 l/mp pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor, cantitatea cea mai mare de precipitatii cazute înregistrându-se în lunile iunie şi mai.

Vegetaţia naturală este variată, prezentând o etajare altitudinală. Astfel, în regiunile mai joase se întâlnesc păduri de foioase, iar la altitudini de peste 2000 de metri, păşuni subalpine şi alpine, etajele intermediare fiind ocupate de pădurile de amestec de foioase şi conifere şi de pădurile de conifere. In Câmpia colinară a Transilvaniei vegetaţia caracteristică este cea de silvostepă.

Reţeaua hidrografică este bogată, fiind formată din cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului şi din afluenţii acestora, dintre care îi menţionăm pe cei mai importanţi: Târnavele, Sebeşul, Cugirul, Arieşul, Ampoiul (afluenţi ai Mureşului), Râul Negru, Bârsa, Cibinul (afluenţi ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneză, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Făgăraş, lacul vulcanic Sf Ana din Munţii Harghita, şi Lacul Roşu format prin bararea naturală a cursului râului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe râurile Olt şi Sebeş, lacurile sărate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului şi Sovata (Lacul Ursu) şi iazurile piscicole din Câmpia Transilvaniei.

Sunt de menţionat resursele energetice ale Mureşului, Oltului, Lotrului şi Sebeşului.

Potenţialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat în principal pe cursul râurilor Sebeş şi Olt.

Hidrologie

Adâncimea pânzei freatice variază funcţie de poziţia geografică, ea variază între 4-26 m.

Resursele de apă utilizate în prezent şi în perspectivă pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor judeţelor, sunt apele de suprafaţă şi apele subterane, care se găsesc într-o gamă destul de bogată şi se datorează variaţiilor morfologice şi geologice ale pămâtului.

Resurse naturale

Resurse naturale de suprafaţă (păduri, terenuri agricole, păşuni):

Tinând seama ca 36,4% din suprafaţa regiunii este acoperită cu păduri, o resursă însemnată o constituie lemnul de fag, molid şi brad din pădurile montane şi lemnul de gorun şi stejar, întâlnit în pădurile mici din zonele de podiş şi de deal. In acest fel, Regiunea “CENTRU” posedă un mare potenţial silvic, constituind una din principalele zone de de aprovizionare cu lemn din tară.

Pădurile reprezintă sisteme biologice productive care furnizează materia primă necesară industriei lemnului , constituind totodată o importantă sursă de energie.

Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune de animale sălbatice pentru vânat.

Condiţiile de climă, relief şi sol, faptul că aproape jumătate din suprafaţă este ocupată de zona montană, iar în depresiunile din răsăritul teritoriului se înregistrează în mod obişnuit cele mai joase temperaturi din tară, ar putea fi consideraţi factori care să facă din Regiunea Centru o zonă improprie agriculturii.

In zona montană suprafeţe întinse de păşuni şi făneţe naturale sunt favorabile creşterii animalelor, iar clima mai rece şi regimul pluviometric specific fac ca aici sa fie mai puţin simţite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului.

Suprafaţa agricolă a Regiunii Centru este de 1941 mii ha reprezentând 56,9% din suprafaţa totală a regiunii si 13,1 % din suprafaţa agricolă a României. Dupa modul de folosinţă, structura suprafeţei agricole se prezintă astfel: arabil 39,6%, paşuni 34,9 %, fâneţe 24,0 %, vii şi pepiniere viticole 0,6%, livezi şi pepiniere pomicole 0,9%.


17

Creşterea animalelor este relativ bine dezvoltată în toate judeţele regiunii, în zona montană constituind principala activitate agricolă. Creşterea oilor, activitate tradiţională a locuitorilor din Munţii Cindrelului, Munţii Sebeşului şi zona Branului, se află în uşor declin în ultimul deceniu din cauza dificultăţilor privind valorificarea producţiei. Judeţele Mureş şi Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureşul avănd şi un puternic sector de creştere a porcinelor şi păsărilor.

Resursele naturale ale subsolului:

Zăcămintele de gaz metan

Cea mai importantă resursă a subsolului Regiunii "Centru" o constituie zăcămintele de gaz metan, descoperite la Sărmăşel în 1907, în urma unui foraj de exploatare a unor presupuse săruri de potasiu.

Cele mai mari zăcăminte de gaz metan din Romania se găsesc în această zonă a ţării la Nadeş, Zăul de Câmpie, Bogata, Şaroş, Sângiorgiu de Câmpie, Seleuş, Zău-Şăulia, Mădăraş, Sărmăşel, Cetatea de Balta, Tăuni, Porumbenii Mari, Avrămeşti, Mugeni, etc. De menţionat este faptul că gazul metan din această regiune este cel mai curat gaz natural din lume, fiind alcătuit aproape exclusiv din gaze uscate.

Gazele sunt compuse în general, în proporţie de cca. 99% din metan (proporţia metanului variază, de regulă, între 95 şi 99,7%) alături de metan, în proporţii neînsemnate, se găsesc şi alte hidrocarburi (etan, protan, butan).

Zăcămintele metalifere neferoase

Intre resursele naturale cele mai importante care se află pe teritoriul regiunii, în zăcământ sau se exploatează la suprafaţă, sunt şi cele neferoase auro-argintifere (Zlatna, Baia de Arieş, Almaşu Mare, Roşia Montană), cuprifere (Bucium, Almaş, Roşia Poieni, Techereu, Bălan) şi minereuri de mercur (Izvorul Ampoiului, Mădăraş, Sântimbru).

Zăcămintele nemetalifere

Între resursele subsolului, un loc important ocupă şi rocile nemetalifere utile, de diferite categorii (vulcanice, sedimentare, detritice etc.), prezente în rezerve considerabile. Zona eruptivă montană este dominată de andezit (cariere industriale la Stânceni în Defileul Mureşului şi lângă Sovata la Ilieşti) şi de piroclastite (aglomerate) andezitice. În zona deluroasă din Subcarpaţii interni, Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei predomină depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile.

Depozitele imense de nisipuri, de vârstă neogenă (miocenă şi pliocenă), de regulă sunt consolidate în straturi de diferite grosimi, utilizabile la prepararea unor materiale de construcţii (mortare la zidărie, straturi filtrante la drumuri etc.), iar unele varietăţi cuarţoase la fabricarea sticlei (de exemplu depozitul de nisip cuarţos de lângă Sovata).

Marnele, existente de asemenea în rezerve apreciabile, nu sunt valorificate suficient, deşi unele varietăţi s-ar putea preta la fabricarea cimentului.

Argilele – inclusiv lutul de coastă şi de terasă - , la fel foarte răspândite, au o utilizare mai largă la fabricarea materialelor de construcţii ceramice (cărămizi, ţigle etc.), atât în unităţi industriale mari, cât şi în cărămidăriile rurale, foarte frecvente.

Dintre cele mai importante din ţară sunt şi exploatările de materiale de construcţie, cum ar fi cele de bazalt de la Topliţa, Gălăutaş, Recaş; andezit (Suseni, Vlăhiţa, Tuşnad, Bixad, Micfalau, Mlnas-Bai; calcare (Lazarea, Voslobeni, Sandominic, Vârghiş, Intorsura Buzăului, Recaş, Căciulata, Sinca Noua, Codlea, Bran, Moeciu, Râşnov, Cristian, Tarlungeni, Braşov, Abrud, Galda de Sus); travertin (Bilbor); gresie (Sinzieni); şisturi cristaline pe văile Sadului şi Lotrioarei , cristale marmoreene la porumbacul de Sus şi Arpaşul de Jos,Sohodol, argile şi argile refractare (Alba Iulia, Ucea, Făgăraş, Codlea, Cristian, Feldioara, Bodoc) precum şi pietrişuri şi nisipuri din albiile principalelor râuri.

Zăcăminte de cărbune

In zona nord-vestică a judeţului Covasna sunt exploatate prin lucrări miniere de suprafaţă şi în subteran în cadrul perimetrelor miniere Capeni –Baraolt şi Racoş –Sud. Din motive tehnice sau economice o parte din sectoarele miniere au fost închise, în prezent, continuându-se exploatarea în următoarele sectoare: mina Baraolt , cariera Bodos si cariera Racos – Sud.

Zăcăminte de cărbune mai întâlnim şi la.:Borsec, Jalotca, Codlea, Cristian, Vârghiş.


18

Zăcămintele de sare

Sarea (NaCl) este o altă resursă prezentă în cantităţi considerabile. Principalul zăcământ de sare este cel de la Jabeniţa, comuna Solovăstru considerat a fi cel mai mare din Transilvania. Masivul de sare este situat în partea de est a depresiunii Transilvaniei. Sarea are un conţinut de 95-99% NaCl, volumul rezervelor geologice de prognoză se estimează la 77 mlrd tone. Alte zăcăminte de sare întâlnim la Sovata, Praid, Ocna Mureş, Ocna Sibiului şi Miercurea Sibiului.

Substanţele minerale terapeutice

Sub această denumire se înţelege întreaga gamă de substanţe minerale utilizate în cura balneară, direct sau prin realizarea unor concentraţii, precum şi apele şi gazele îmbuteliate, în scop alimentar sau curativ.

Regiunea "Centru" dispune de o gamă variată de astfel de substanţe ce cuprind ape minerale, ape de zăcământ, lacuri sărate, nămoluri sapropelice, gaze mofetice etc.

Izvoarele de ape minerale carbogazoase de la Borsec, Bilbor, Tusnad, Harghita-Baii, Homorod, Sâncrăieni, Biborţeni, Covasna, Bodoc, Mălnaş, Vilcele, Bixad, Băile Balvanyos, Zizin, Rotbay, Rupea, Racoş şi cele clorosodice bromurate şi iodurate de la Ideciul de Jos, Stânceni ,Sângiorgiu de Mureş, Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului şi Ocna Mureş sunt utilizate pentru consum şi în scopuri terapeutice. Zăcământul, recent pus în exploatare pentru staţia de îmbuteliere a apei minerale, situat pe valea pârâului Mermezeu, afluent de dreapta al Mureşului se caracterizează prin ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, carbogazoase.

Zone protejate

Puţine dintre zonele ţării reunesc o atât de mare diversitate de peisaje, formaţiuni geologice şi paleontologice, elemente valoroase de floră şi faună.

Peisajele alpine unice, cu elemente rare de floră şi faună, justifică constituirea a patru parcuri naţionale care se extind şi pe teritoriul unor judete ale regiunii: Piatra Craiului (extins pe 15 000 ha şi cu administraţia în oraşul Zărneşti) şi Bucegi ( din care judeţului Braşov îi revine doar partea nordică - cea mai spectaculoasă însă ca peisaj alpin), Calimani (Mures si Harghita) şi Cheile -Bicazului Hăşmaş (Harghita).

Dotarea cu mijloace moderne de monitorizare pentru aceste parcuri naţionale va realiza atât o protecţie eficientă a mediului natural cât şi o impulsionare a ecoturismului în ţara noastră.

Parcul naţional Munţii Apuseni, desfăşurat pe cuprinsul a trei judeţe, cuprinde o zonă semnificativă şi din suprafaţa judeţului Alba.

Rezervatiile ştiinţifice, naturale şi monumente ale naturii sunt foarte numeroase în cele şase judeţe , după cum rezultă în tabelul următor:

Număr total Suprafaţa(ha) ALBA 82 822

BRAŞOV 25 5401

COVASNA 1 48

HARGHITA 36 5168

MUREŞ 14 14128

SIBIU 15 18760

REG.CENTRU 188 44327

ROMANIA 842 102433

Ca număr ,rezervaţiile ştiinţifice din Regiunea "Centru"reprezintă 22%, din totalul rezervaţiilor ştiinţifice din România, iar ca suprafaţă 43,3% din totalul suprafeţei acestora.


19

2.1.2.2. Caracteristici administrative şi economice

Varietatea resurselor naturale ale Regiunii, poziţia sa geografică şi tradiţia existentă în prelucrarea acestor resurse au determinat structura şi repartiţia relativ echilibrată a principalelor activităţi economice pe cuprinsul Regiunii.

Aşezările umane

Regiunea de Dezvoltare Centru , constituită pe baza legii nr. 151/1998, privind dezvoltarea regională în România, are în componenţă 6 judeţe din centrul României: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu. Cu o suprafaţă de 34100 kmp, reprezentând 14,3 % din teritoriul României, Regiunea Centru ocupă locul al 5-lea între cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin situarea ei în centrul ţării, Regiunea Centru se învecinează cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare.

Populaţia stabilă a Regiunii Centru, înregistrată la recensământul din martie 2002 era de 2521745 persoane, reprezentând 11,6 % din populaţia ţării. Densitatea populaţiei, de 74 locuitori/kmp, este mult mai redusă decât media naţională (95,7 loc/kmp).

Regiunea Centru cuprindea la sfârşitul anului 2000 un număr de 50 oraşe ( din care 18 municipii), 334 comune şi 1823 sate, ocupând primul loc în privinţa numărului de localităţi urbane. Ponderea populaţiei din mediul urban, conform datelor preliminare ale recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2002, era de 58,3 %, Regiunea Centru situându-se pe poziţia a 3-a, după Regiunea Bucureşti şi Regiunea Vest. Majoritatea oraşelor au un număr mai mic de 20000 locuitori, o situaţie asemănătoare înregistrându-se şi la nivelul ţării. Un singur oraş – Braşovul – are populaţia de peste 200 000 locuitori, iar două au între 100 000 şi 200 000 locuitori.

Organizarea administrativă a teritoriului la 31 decembrie 2000

Suprafaţa totală -km2-

Nr. locuit.

Densitatea populaţiei

loc/km2

Numărul oraşelor şi munic.

Nr.

munic.

Nr comunelor

Nr

satelor

România 238391 21698181 95,7 265 93 2686 13092

Reg. Centru 34100 2521745 74,0 50 18 334 1823

Alba 6242 382999 66,3 11 4 65 656

Braşov 5363 588366 119,9 9 4 43 150

Covasna 3710 222274 62,9 5 2 34 122

Harghita 6639 326020 52,5 9 2 49 236

Mureş 6714 579862 90,9 7 4 90 486

Sibiu 5432 422224 83,4 9 2 53 173

Infrastructura

Infrastructura de transport

Reteaua de drumuri

Regiunea “CENTRU” beneficiind de o poziţie favorabilă, dispune de o reţea bine reprezentată de drumuri publice. Principalele axe de circulaţie sunt plasate de-a lungul culoarelor Mureşului, Oltului, a celor două Târnave şi prin trecătorile şi păşurile montane.

Perpendicular pe acestea o altă reţea de circulaţie importantă traversează regiunea de la nord la sud.

La Braşov se intersectează toate căile de comunicaţie prin care se realizează legătura între regiunile din nordul ţării cu cele din sud şi a celor din vest cu cele din est.


20

Repartiţia drumurilor pe suprafaţa regiunii este determinată de formele de relief, densitatea maximă întâlnindu-se în zonele de culoar iar cea minimă în zona montană.

Practic, drumurile europene E81, E68 si E60 străbat regiunea , în partea ei centrală de jur împrejur .

Dacă într-o oarecare masură drumurile naţionale au fost reabilitate şi reparate, nu acelaşi lucru se poate spune despre drumurile judeţene, care din cauza lipsei acute de fonduri sunt prost întreţinute. Doar 4,2% din drumurile judeţene şi comunale au fost modernizate la nivelul Regiunii, valoare cu mult sub media naţională de 9,4%.

Densitatea medie a drumurilor este sub media pe ţară, doar judeţul Alba cu 41,5 km/100 km2 depăşeşte media pe ţară (32,9km/100 km2), lucru explicabil prin relieful predominant muntos al regiunii.

Reţeaua de căi ferate

Cu 43,1 km de cale ferată la 1000 km2, regiunea “CENTRU” se găseşte sub media pe ţară (46,2 km/1000 km2), Cu o densitate a liniilor de cale ferată sub media pe ţară se situeaza judeţele Alba, Covasna, Harghita şi Sibiu (40,1;31,0; 31,9 şi respectiv 43,3km/1000 km2) iar peste media naţională se plasează judeţele Braşov (62,1 km/1000 km2), Mureş (48,4 km/1000 km2) .

Regiunea „Centru” este traversată de 1470 km de cale ferată din care doar 42,2% este electrificată, ponderea fiind peste cea a căilor ferate electrificate la nivel naţional (35,86 % din total).

Există în cadrul regiunii zone întinse izolate din punct de vedere al transportului feroviar, cum este spre exemplu zona Munţilor Apuseni din judeţul Alba (deoarece pe linia îngusta Turda-Abrud, circulaţia a fost întreruptă din motive de rentabilitate ) şi zona dintre Miercurea – Ciuc şi Odorheiul Secuiesc.

Din punct de vedere al transportului feroviar regiunea “CENTRU” constituie o adevarata placă turnanta pentru întreaga ţară, prin câteva importante noduri de cale ferată (Braşov, Sibiu, Teiuş) realizându-se legătura României cu Europa Centrală şi de Vest.

Transportul aerian

In ceea ce priveste transporturile aeriene, prin aeroporturile de la Sibiu si Târgu Mureş se realizează atât legaturi interne căt şi curse internaţionale.

Aeroportul Sibiu este amplasat pe drumul naţional DN1 la o distanţă de 3 km de Municipiul Sibiu. Prin Aeroportul Sibiu se asigură legături directe cu capitala României, Municipiul Bucureşti prin curse interne , precum şi legături internaţionale cu Gemania (Műnchen) şi Italia. Aeroportul Sibiu a deservit în cursul anului 2002 un număr de 27.212 călători, faţă de cei 14.390 călători deserviţi în anul 2000, activitatea instituţiei marcând în acest sens o creştere de 190

Aeroportul Tîrgu Mureş, situat pe teritoriul comunei Ungheni – localitatea aparţinătoare Recea are o poziţie geografică deosebit de favorabilă –având în vedere că în afara judeţului Cluj, celelalte judeţe din zonă nu au aeroporturi în dotare.

De asemenea, în judeţul Mureş funcţionează şi un Aeroport utilitar-sportiv la Tîrgu Mureş.

Transportul public

Din datele detinute, se poate observa, ca o caracteristică a Regiunii, dezvoltarea transportului public specific asigurării de servicii pentru distanţe scurte şi cu o capacitate medie de transport.

Astfel, principalul mijloc de transport îl reprezintă autobuzul, şi de asemenea în ultimii ani s-au dezvoltat şi transportul cu ajutorul microbuzelor, linii de tramvai şi troleibuz existând doar în două judeţe ale Regiunii- Braşov şi Sibiu, la nivelul celor două municipii. La nivelul Regiunii, la sfârşitul anului 2000, erau 572 de autobuze, 93 tramvaie şi 183 troleibuze, iar numărul total de pasageri transportaţi a fost de 174.564 mii.

Transportul public prezintă puncte slabe la nivelul Regiunii. Nu există o reţea regională propriu-zisă de transport în comun, cele de la nivel judeţean, fiind slab dezvoltate. Calitatea serviciilor prestate populaţiei este necorespunzatoare în majoritatea cazurilor, mijloacele de transport utilizate sunt învechite şi uzate, investiţiile realizate în domeniu au fost destul de reduse în ultimii ani.

In Regiune, în special la Sibiu, s-au dezvoltat unele firme care asigură transportul persoanelor atât


21

între judeţele Regiunii căt şi interregional (SC Transmixt SA). De asemenea, Regiunea „Centru”, fiind o regiune de tranzit este deservită şi de firme de transport din alte regiuni.

Serviciile de taximetrie, în schimb, s-au dezvoltat mult în ultimii ani la nivelul tuturor judeţelor. De asemenea, la nivelul municipiului Braşov şi Sibiu s-au dezvoltat firme care oferă posibilitatea închirierii de autovehicule pentru sejur.

Reţele de telecomunicaţii,comunicaţii date şi Internet

Extinderea şi modernizarea centralelor telefonice în ultimii ani, au condus la creşterea numărului de abonaţi în reţeaua telefonică fixă, astfel încât în anul 2000, la 1000 de locuitori revin 184,4 abonati telefonici, faţă de 170,1 cât este media pe ţară. Dintre aceştia, 84% sunt în mediu urban şi abia 16% sunt repartizaţi în mediul rural.

Disparităţi mari în acest domeniu se înregistrează şi între judeţele din regiune, judeţul Sibiu prin numărul de abonaţi particulari la 1000 locuitori, (229,6) plasându-se pe locul doi pe ţară după Bucureşti.

La polul opus judeţul Harghita, cu 127,3‰, se situează mult sub media pe ţară, iar dacă ne raportăm doar la mediul rural discrepanţele sunt şi mai mari.

In telecomunicaţii se remarcă un proces alert de modernizare datorită expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir şi a creşterii gradului de acoperire prin telefonia mobilă. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor prin acţiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea reţelelor digitale şi prin dezvoltarea în ritm rapid a telefoniei mobile şi a comunicaţiilor prin poşta electronică.

Infrastructura edilitară

Reţeaua de distribuţie a apei, în lungime totală de 4573 km (12,0% din lungimea pe ţară) este repartizată în proporţie de 66,7 % (3049,5 km) în mediul urban , respectiv in 14.6 % din localităţile din regiune. Se întâlneşte în 342 localităţi din regiune, din care 50 de localităţi urbane.

Ponderea de distributie a retelei de distributie a apei

Urban Rural

Volumul total de apă potabilă distribuit în anul 2001 a fost de 226779 mii mc, din care pentru uz casnic 148390 mii mc. Consumul total de apă potabilă/locuitor reprezentând 85,9 mc, faţă de media pe ţară de 68,3 mc/locuitor, din care pentru uz casnic 56,2 mc/locuitor faţă de 49,3 mc/locuitor, media pe ţară.

In mediul rural, nivelul de înzestrare a localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă din reţeaua publică, este scăzut. Menţionăm faptul că în unele oraşe, din cauza capacităţii reduse a instalaţiilor de captare şi distribuţie, alimentarea cu apă se face în mod discontinuu, nesatisfăcând necesităţile de alimentare cu apă ale consumatorilor. La nivelul Regiunii se constată lipsa în unele oraşe a staţiilor de epurare a apelor uzate sau existenţa unor staţii de epurare necorespunzatoare din punctul de vedere al standardelor de calitate.


22

Reţeaua de canalizare este extinsă la 108 localităţi şi are o lungime de 2176 km, din care 93,9 % în mediul urban. La sfârşitul anului 2001 între localităţile care dispuneau de reţele de canalizare se regăsesc toate oraşele din regiune, în număr de 50, şi 58 de localităţi rurale.

Distributia retelei de canalizare

Urban Rural

Daca ne raportăm la reţeaua totală de distribuţie a apei, lungimea reţelei de canalizare acoperă doar, 47,4%. De aici rezultă faptul că există numeroase străzi care deşi au reţele de distribuţie a apei, nu au reţele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la suprafaţa solului, producând fenomene de poluare.

Sisteme de încălzire

Cărbune Lemn şi

deşeuri de lemn

Gaze naturale Termoficare CLU Judet/

regiune

Total gospodării

din care încălzite

cu : % % % % %

Reg. Centru

862074 0.7 29.5 30.0 38.3 1.5

Alba 125944 0.9 43.0 40.5 15.0 0.6

Brasov 204411

Covasna 77108 1.8 56.24 27.86 13.02 1.1

Harghita 112776 0.9 53.28 14.77 21.75 9.3

Mures 201070 - 12 56 32 -

Sibiu 140765 - 21.1 54.7 24 0.12

La sfârsitul anului 2001 reţeaua de distribuţie a gazului metan avea o lungime de 6627 km ,iar numărul localităţilor în care se distribuie gaz metan este de 539 localităţi din 1120 localităti pe ţara ( 48.1 % ).

Pe judeţe : Alba –89 localităţi; Braşov –58 localităţi ; Covasna –14 localităţi; Harghita –32 localităţi; Mureş-254 localităţi; Sibiu –92 localităţi.

Volumul total de gaz distribuit în regiunea centru a fost în 2001 de 3050939 mii mc din care pentru uz casnic 968225 mii mc.


23

Racordare la sisteme de distribuţie gaze naturale

Judeţ/

regiune

Total gospodarii aferente teritoriului

administrative

Nr gospodării racordate

Pondere gospodării racordate [%]

Alba 125944 70025 55.6

Braşov 204411 152082 74.4

Covasna 77108 31460 40.8

Harghita 112776 51088 45.3

Mureş 201070 112599 56.0

Sibiu 140765 109797 78

Regiunea Centru 862074 527051 61.1

Reţeaua de distribuţie a gazului metan are o lungime de 6546 km şi o întâlnim în 504 de localităţi (49,4% din totalul localităţilor din Romania alimentate cu gaz), din care 43 de oraşe, volumul total de gaz distribuit în această parte a ţării constituind peste un sfert (28,6%) din consumul naţional de gaz, iar cel pentru uz casnic reprezintă 29,0% din consumul naţional.

Un indicator important în ceea ce priveşte dezvoltarea regiunii 7 centru este reprezentat de condiţiile de locuit ale populaţiei şi anume dotarea locuinţelor cu principalele instalaţii edilitare (apă curentă, canalizare, energie electrică, mod de încălzire), Regiunea Centru devansând la toate aceste capitole media pe ţară .

Din totalul locuinţelor recenzate, ponderea celor care beneficiază de instalaţii edilitare, la nivel regional respectiv naţional, este următoarea: apă curentă 65,5% faţă de 53,2 %; canalizare 62,2 % faţă de 51,1%; energie electrică 96,7% faţă 96,3%; încălzire prin termoficare sau centrală termică 38,3% faţă de 36 ,4 %.

PONDEREA LOCUINTELOR DOTATE CU INSTALATII LA RECENSAMANTUL DIN 2002

0 20 40 60

Instalatie electrica

Canalizare

Alimentare cu apa in locuinta

Incalzire prin termof sau centrala

80 100 120%

Romania Reg Centru

Din gradul de participare a diverselor activităţi la crearea Produsului Intern Brut al regiunii pe anul 2000, rezultă pentru industrie o pondere de 33%, pentru agricultură11,9%, pentru construcţii 4,1%, iar pentru servicii 51%. Comparând aceasta structura cu cea a Produsului Intern Brut al României rezultă că în cadrul Regiunii este mult mai bine reprezentată industria, agricultura are o pondere apropiată de cea înregistrată la nivel naţional, iar serviciile şi construcţiile prezintă încă diferenţe semnificative faţă de valorile naţionale. De remarcat este oscilaţia pe care o prezintă aceste sectoare de la an la an: construcţiile şi-au mentinut o contribuţie constantă comparativ cu anul 1993, sectorul serviciilor a

2.1.2.3. Activităţi economice


24

crescut din 1993 dar exterimenteaza o usoară scădere în 2000; agricultura este în scădere faţă de anul 1993 stria prezint o arativ cu anul 1999

Comparativ cu anul 1993 s-au înregistrat scăderi ale ponderilor deţinute de sectorul industrial (-6,2%), sectorul agricol (-7,8%), cel al transporturilor (- ăţilor financiar-bancare (-3,1%) şi creşteri ale ponderilor deţinute de celelalte ramuri economice: comerţ (+3,9%), tra obiliare (+6,5%) si servicii de intermediere financiară (+

C iferitelor sectoare ale economiei la realizarea PIB regional în anul 2000

Industrie Agricultură Comerţ Ac i

financiare

Să e,

Asistenţă

socială

Invăţământ Sect.

iar indu ă uşoară revigorare comp .

importante 3,6%) şi al activit

nzacţii im

ontribuţia d

3,1%).

Sectorul tivităţ

nătatAlte

Contributia in PIB-ul national %

15,27 13,22 12,4 10,46 12,32 12,83 23,5

Contributia in PIB-ul regional %

33 11,1 12,4 1,3 1,9 2,9 37,4

Sursa: date prelucrate dupa Anuarul Statistic al României 2001

Sursa:Direcţia Regională de Statistică

STRUCTURA PIB AL REGIUNII CENTRU IN ANUL 2000

Agricultura

Industrie

Comert

Activ fin-bancare si asig

Posta si telecomunicatii

Tranzactii imobiliare

Administratie publica

Sanatate

Serv.de intermediere financiara

Impozite pe produs

Taxe vamale

Subventii pe produs

Constructii

Silvicultura

-5 0 5 10 15 20 25 30 35-%-

Înce lele avantaje pe care le oferă pând cu anul 1991, investitorii străini au fost atraşi de principaRegiunea:

Poziţie geografică favorabilă în raport cu principalele căi de comunicaţie naţionale şi transregionale;

Sistem de asezări echilibrat


25

entaritatea şi varietatea resurselor naturale: spaţiul montan bogat în zăcăminte neferoase

t permanent. Astfel,

lui 2002 valoarea de 434.924.544 USD. Comparativ cu anul 2000 se observă o creştere cu traină, iar privind valoarea capitalului social faţă de 2000.

ăţilor

etalurgie în Sibiu, Alba;

şi Sibiu), zahar (19,6%, în judeţele Mureş şi Braşov), mobilier ( 17,9%,

e asemenea, se constată o calitate scăzută a majorităţii produselor locale, lipsa certificării calităţii şi ţa produselor similare provenite din alte zone geografice, în primul rând din Comunitatea

Complemşi de metale preţioase, păduri, păşuni şi fâneţe naturale; zona deluroasă şi depresionară caracterizată de dominaţia culturilor de camp, livezi şi viţă de vie ;

Legătura stransă intre activităţile industriale şi resursele de materii prime existente in Regiune.

Ca urmare, numărul investitorilor străini şi valoarea investiţiilor străine au crescula sfarşitul anului 2002, numărul întreprinderilor cu participare straină de capital a ajuns la 7.629. In ce priveşte nivelul investiţiei străine directe, valoarea capitalului social subscris în valută , atingea la sfarşitul anu19,18% în 2002, privind numărul de firme cu participare ssubscris in valută acesta a crescut cu 53,32% în anul 2002

Industrie

Numărul total al întreprinderilor industriale la sfarşitul anului 2000 era de 7195, din care 65 în industria extractivă, 7044 în industria prelucrătoare şi 86 în domeniul energiei electrice şi termice, gaze şi apă. Pe clase de mărime, după numărul salariaţilor, un număr de 2888 societăţi au pană la 9 salariaţi, 1452 au între 10-49 salariaţi, 591 între 50-249 şi 264 peste 250 salariaţi.

Se poate aprecia pe baza datelor privind structura PIB că regiunea Centru este, după Bucuresti-Ilfov, a doua în ceea ce priveste gradul de industrializare. Sunt dezvoltate aici majoritatea activitindustriale:

- industria extractivă în judeţele Alba, Harghita şi Mureş;

- industria prelucratoare : alimentară şi băuturi în toate judeţele; industria tutunului în judeţul Covasna ; textile şi produse textile mai ales în judeţele Mureş, Sibiu şi Braşov; confecţii din textile, blănuri şi piele în toate judeţele; pielarie şi încălţăminte în Alba, Sibiu; prelucrarea lemnului în judeţele Alba, Harghita , Mureş; celuloză, hartie şi carton în Alba şi Braşov; chimie în judeţele Mureş, Braşov şi Alba; alte produse din minerale nemetalice în judeţele Sibiu, Alba, Mureş; mconstrucţii metalice şi produse din metal în Braşov, Covasna, Sibiu, Alba; maşini şi echipamente în Braşov, maşini şi aparate electrice în Mureş şi Braşov; aparatura şi instrumente medicale în Mureş; mijloace de transport rutier în Braşov, Sibiu, Harghita, mobilier în Alba, Harghita , Covasna etc.

- energie electrică şi termică, gaze şi apă - în toate judetele.

Regiunea Centru deţinea în anul 1999 ponderi semnificative la câteva produse industriale de bază: gaze naturale extrase (49,8% din producţia naţională, în special judeţele Mureş şi Sibiu), îngrăşăminte chimice (48,7% din producţia tării, în judeţul Mureş 48,5%), brânzeturi (26,7% în special în judeţele Sibiu, Harghita şi Braşov), cherestea (22,8%, în judeţele Harghita, Mureş şi Covasna), lapte (21,1%, în judeţele Mureş, Covasna indeosebi în judeţul Mureş), încălţăminte (17,0%, judeţele Sibiu şi Braşov).

Se constată din păcate, un declin accentuat al producţiei fizice după 1990 atât la nivelul Regiunii Centru cât şi la nivelul întregii ţări. Astfel, pentru produsele menţionate anterior scăderile faţă de 1990 sunt de : 70,7% în cazul producţiei de lapte, 68,0% la brânzeturi, 55,9% la producţia de gaze naturale, 50,1% la încălţăminte 46,2% la zahăr, 46,1% la cherestea, 33,2% la mobilier, 20,4% la producţia de îngrăsăminte chimice.

DconcurenEuropeană şi ţările candidate, fapt care determină slaba competitivitate a produselor locale pe piaţa internaţională.

In ceea ce priveşte activitatea agenţilor economici se poate aprecia că aceasta se caracterizează prin dinamică în sensul reorientărilor permanente, a căutării celor mai eficiente soluţii pentru a face faţă actualului context economic. Această dinamică este caracteristică mai ales în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii. In ceea ce priveşte unităţile de dimensiuni mai mari şi mai ales cele cu capital majoritar de stat, din cauza imobilismului şi neadaptării la cerinţele pieţei, problemele legate de existenţă sunt tot mai multe şi mai complexe.


26

e un potenţial turistic deosebit şi o structură de primire diversificată, Regiunea Centru

tice montane din Romania, fiind apreciate şi pe plan internaţional pentru

ilităţi.

ul Braşov , cu un indice de utilizare de 46.8% , cupă primul loc pe regiune, în timp ce judeţul Alba, cu un indice de 17,8%, se situează pe ultimul c.

a alternativă la turismul tradiţional a început să se dezvolte agroturismul, beneficiind de potenţialul a Bran, zona etnografică Marginimea

Sibiului, zona Munţilor Apuseni). Cu cele 146 pensiuni agroturistice, Regiunea Centru cuprindea 0,8% din totalul acestor unităţi de cazare din Romania, în anul 2000.

nui sistem de coordonare şi generare a reţelelor care determină ca promovarea turistică să fie

Turism

Dispunând ddeţine locul al doilea pe ţară în privinţa capacităţii de cazare şi a numărului de turişti cazaţi în anul 2000. Relieful predominant muntos favorizează practicarea turismului montan în toate judeţele regiunii. Staţiunile turistice montane Poiana Braşov, Predeal, Pârâul Rece, Păltiniş, sunt printre cele mai renumite staţiuni turisposibilitătile pe care le oferă pentru practicarea sporturilor de iarnă, cu deosebire a schiului. Reteaua hotelieră de vile şi cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine şi alte utilităţi fac ca aceste staţiuni să fie căutate în toate anotimpurile.

În ciuda potenţialului turistic remarcabil activitatea turistică din Regiunea Centru rămâne departe de posib

Baza materială a turismului din Regiunea Centru cuprindea in anul 2000, 742 unităţi de cazare, intre care 128 de hoteluri, 2 hanuri turistice, 59 cabane şi 18 campinguri, 212 vile, restul fiind alte tipuri de unităţi turistice. Densitatea unităţilor de cazare, la 100 kmp, este de 2,18 în Regiunea Centru, faţă de 1,31 în Romania.

Capacitatea totală de cazare este de 35235 locuri (12,6% din capacitatea de cazare la nivel naţional), ceea ce îi conferă regiunii poziţia a doua pe ţară, dar indicele de utilizare a capacităţilor aflate în funcţiune este de doar 28,0 % (35,2% pe ţară). Judeţolo

Creprezentat de gospodăriile populaţiei din mediul rural (ex. Zon

6

S-a observat, la nivelul regiunii CENTRU lipsa utematice asociative din domeniul turismului faptinsuficientă şi marketingul turistic necorespunzător.

2.2. STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA 7 CENTRU

2.2.1 STAREA CALITĂŢII ATMOSFEREI Monitorizarea calităţii aerului ocupă un rol esenţial în cadrul sistemului, atmosfera fiind cel mai larg

ducere a poluării, in cadrul Regiunii 7 CENTRU se impune p unui sistem complet de supraveghere a calităţii aerului.

ă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare

surse de poluare cu particule solide.

vector de propagare a poluanţilor, ale căror efecte se resimt la nivel local, regional şi până la nivel global asupra tuturor elementelor biotice şi abiotice ale mediului.

Pentru fundamentarea strategiilor de reim lementarea la nivelul fiecărui judeţ a

2.2.1.1. Poluarea de fond In regiunea 7 CENTRU nu sunt amplasate staţii de supraveghere a poluării de fond.

2.2.1.2. Poluarea de impact Poluarea de impact este poluarea produscare sunt:

surse de poluare cu gaze şi vapori;


27

şi minime zilnice şi de scurtă durată

ă activitatea

ruti

• de i etra

ăţile nu sunt dotate cu instalaţii de urificare a pulberilor, existente, sunt insuficiente.

şmin S.A. Baia de Arieş, filiala

roduse Sodice Ocna Mureş, S.C. Azomureş S.A. Tg-Mureş, ctoria, S.C. Nitramonia S.A. Făgăraş, S.C. Colorom S.A. Codlea

ţi Sebeş, S.C. Montana Câmpeni

ce: S.C. Resial S.A. Alba Iulia.

•

•

le, cu agent termic în principal gazul metan şi în

producerea energiei electrice pentru consum propriu: S.C. Bega UPSOM Ocna-Mureş şi S.C

n şi de tranzit.

n procesul de răspândire al poluanţilor atmosferici şi de amestec cu aerul şi factorii meteorologici: direcţia şi viteza vântului, calmul atmosferic,

uale

NH3 în zona Tg-Mureş

pulberi în suspensie în zonele Mureş, Harghita, Alba şi Braşov

Pulberi sedimentabile cu cantităţi maxime lunare depăşite în zonele: Harghita, Alba, Braşov.

Metale din pulberi: Alba, Sibiu.

In reţeaua de supraveghere a poluării de impact în regiunea 7 CENTRU, au fost efectuate măsurători privind: SO2, NOx, NH3, pulberi în suspensie şi sedimentabile şi metalele din pulberi, stabilindu-se:

concentraţiile maxime

frecvenţa depăşirilor CMA

concentraţiile medii anuale

indicele general de poluare, calculat prin agregarea datelor rezultate din măsurători.

Valorile măsurate ale poluanţilor reprezintă valori ale imisiilor la care contribuie toateconomică din zona în care se efectuează evaluarea, la care se adaugă ca factor determinant traficul

er intern şi de tranzit.

Principalele surse poluatoare de origine artificială, cu potenţial semnificativ, sunt reprezentate de:

industriile metalurgice şi siderurgice, responsabile de eliberarea în atmosferă, prin coşuri em sie, a unor cantităţi însemnate de SO2 şi pulberi încărcate cu oxizi de metale grele(S .C. SomS.A. Copşa Mică, S.C. Ampellum-Zlatna), deoarece unitneutralizare a gazelor, iar sistemele de p

industria extractivă: S.C.Cuprumin S.A Abrud-filiala ArieZlatnamin S.A.-Zlatna.

industria chimică: S.C. Uzinele de PS.C.VIROMET S.A. Oraşul Vi

industria lemnului: S.C. Stratusmob S.A.-Blaj, S.C. MDF Fra

industria sării: Salina Ocna Mureş

industria sticlei S.C. Vitrometan şi S.C.Geromed S.A. Mediaş

industria materialelor refractare şi cerami

La aceste surse de poluare se adaugă :

haldele şi depozitele de steril;

incineratoarele de reziduuri spitaliceşti;

• instalaţiile de producere a energiei termice în centralele de încălzire centralizată, aferentă activităţilor comerciale, instituţionale şi rezidenţiaunele excepţii CLU, rumeguş sau lemn.

• Stratusmob Blaj.

• transportul rutier inter

Co tribuţie considerabilă în(gradul de dispersie) o au inversiunile termice(stratificări pe verticală) şi ceaţă.

In urma monitorizării calităţii aerului s-au înregistrat depăşiri ale CMA la concentraţiile medii anla:

SO2 în zonele Copşa Mica, Zlatna.

NOx în zona Braşov


28

poluarea de impact este mai ccentuată în punctele de prelevare amplasate în imediata apropiere a surselor.

.

a lor de apă ce străbat cele 6 judeţe a fost făcută pe baza datelor . Din totalul de 2885 km de râuri aparţinând B.H. Olt, Mureş şi categorii de calitate, situaţia se prezintă astfel:

ează în categoria I

în categoria I. Pe cursurile mijlocii şi protecţia mediului, calitatea râurilor se

d

aia de Arieş (Abrud, Arieş)

ică: Azomureş, S.C. Bicapa S.A., Târnăveni, Viromet Victoria, Nitramonia Făgăraş (Târnava Mică, Mureş, Olt)

re a apei râurilor se datorează şi impurificării acesteia de către afluenţii nice şi afluenţi de tip fecaloid-menajer, aceste tronsoane reprezentând 10%

e a Calităţii Apelor de Suprafaţă, urmărindu-se încadrarea în categorii de calitate şi

corespunde din punct de vedere fizico-chimic rafaţă, categorie necesară utilizării în scop potabil. Stadiul trofic

oligotrofe: Săcel-Târlung, Doca, Medein, Petreşti, Bezid, Mesteacănul, Frumoasa

cbac

De

atea localităţilor rurale datorată lipsei

Analizând evoluţia poluării aerului în regiunea 7 CENTRU, se constată caa

2.2.2 STAREA APELOR DE SUPRAFAŢA SI SUBTERANE

2.2 2.1. Starea râurilor

Ev luarea regională a calităţii cursurifurnizate de A.N.A.R. – S.G.ASiret, sub aspectul incadrării in

50% se încadr

34% se încadrează în categoria II

10% se încadrează în categoria III

6% degradat.

In general, râurile pe cursurile superioare se încadrează inferioare, cursuri de interes major pentru economie şi mo ifică trecând în categoria a III-a şi chiar degradat.

Degradarea tronsoanelor de râuri se datorează activităţilor antropice specifice regiunii 7 cum ar fi:

exploatări miniere: Abrud, B

metalurgie neferoasă: Sometra Copşa Mică, S.C. Ampelum Zlatna (Târnava Mare, Ampoi)

industrie chim

Calitatea necorespunzătoaproveniţi din ferme zootehcategoria a III-a.

2.2.2.2. Starea lacurilor

Din totalul lacurilor naturale şi acumulărilor hidroenergetice existente, au fost monitorizate 12 acumulări hidroenergetice şi 3 amenajări pentru agrement în cadrul Sistemului Naţional de Supravegherstabilirea stadiului trofic.

Calitatea apei celor 12 acumulări hidroenergetice categoriei I de calitate – ape de supeste diferit:

•

• mezotrofe: Gura Râului, Viştea

• eutrofe: Sadu II, Scorei, Ighiş

2.2.2.3. Starea apelor subterane

Fă ând o evaluare a informaţiilor pe care le deţinem, bazate pe analize fizico-chimice şi teriologice, se constată poluarea acviferului freatic din unele zone.

remarcat următoarele aspecte:

modificarea calitativă a apelor subterane urmare a contaminării acviferului cu substanţe organice, amoniu, nitriţi, nitraţi şi contaminarea bacteriană în majorit


29

de dotări cu instalaţii edilitare, depozitării necorespunzătoare a deşeurilor animaliere şi menajere

surse subterane.

puţurile în exploatare atrage după sine

a apei brute provenite din sursele de suprafaţa, ceea ce plica găsirea unor noi surse de apa în scopul potabilizării.

taţii de tratare, acestea necesitând modernizare. Se impune

dere următoarele elemente a uante evacuate, toxicitatea poluanţilor,

retehnologizare;

elor de racordare la sistemul centralizat de canalizare.

Sursele majore de poluare identificate în perimetrul regional sunt: S.C. Ampelum Zlatna, S.C. , S.C. Roşiamin, Roşia Montana, S.C. Bicapa S.A. Tarnaveni, S.C.

.C. Viromet S.A. Victoria, S.C. Colorom Codlea, S.C. Nitramonia S.A. Făgăras.

rocesele pedogenetice a luat naştere un înveliş variat de sol.

stratul litologic

oioase în zonele

precum şi practicilor agricole necorespunzătoare

poluarea pânzei freatice cu substanţe toxice şi specifice: metale grele (zona Copşa Mică, Zlatna) datorată metalurgiei neferoase, activitate practicată în zonă.

2.2.2.4. Alimentarea cu apă potabilă a populaţiei

Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor provin din surse de suprafaţa 74% si 26% din

Sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă reprezintă aproximativ 54 %.

Calitatea necorespunzătoare a apei potabile provenite din găsirea unor resurse de apa, captarea şi tratarea acestora în sistem centralizat (controlat), în special pentru localităţile rurale.

Se remarcă şi calitatea necorespunzătoareim

S-a constatat de asemenea ineficienta unor sde asemenea modernizarea reţelelor de distribuţie apa potabilă în scopul asigurării cantitative şi calitative a apei potabile pentru populaţie.

2.2.2.5. Situaţia apelor uzate şi menajere

Evaluarea situaţiei regionale a surselor de ape uzate, care are în vecar cteristice: randament de epurare, cantităţi de substanţe polevidenţiază:

staţii de epurare orăşeneşti ineficiente care necesită modernizare,

inexistenţa staţiilor de epurare pentru unele localităţi urbane şi rurale;

staţii de preepurare ineficiente pentru activităţi industriale;

lipsa reţel

Sometra S.A. Copşa MicaAzomures Târgu Mureş, S

2.2.3. STAREA SOLURILOR

Calitatea solurilor

Calitatea solurilor ce formează regiunea 7, în care sunt cuprinse judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mures şi Sibiu, în condiţiile fizico-geografice existente şi sub influenta factorilor care au influenţat p

Astfel, în zonele muntoase sunt raspândite solurile brune şi brune acide formate pe subalcătuit din roci eruptive, metamorfice şi sedimentare în condiţiile unui climat rece şi umed. Pe aceste soluri se dezvoltă în conditii bune pădurile de molid în zonele înalte şi pădurile de fmai joase.

În zona dealurilor şi depresiunilor sunt caracteristice solurile argilo-iluviale podzolice.

În zonele de luncă ale principalelor cursuri de apă: Olt, Mures, Târnava Mare, Târnava Mica, Hartibaciu şi Cibin se dezvoltă solurile hidromorfe humicogleice şi solurile aluviale.


30

ief. În

pie aparţin în exclusivitate categoriei de teren arabil fiind lurilor, solurilor cernoziomice şi bălane.

lantele tehnice, cartof şi floarea soarelui.

ţii ale calităţii solurilor

Degr r ca efe nom tura ni, x dita ări, sărătură te.

C lor

B Covasna

La nivelul judeţelor menţionate mai sus sunt evidentiate tipurile de sol predominante după criteriul categoriilor de folosinţă cu suprafaţa cea mai mare ocupată, cât şi după criteriul formelor de relaceste judeţe formele de relief: deal, podiş, premontană şi montană sunt predominante, zonele joase de câmpie fiind localizate aproape în exclusivitate pe luncile principalelor cursuri de apă.

Tipurile de sol întâlnite pe suprafeţele de câmsoluri fertile clasa I si II şi fac parte din clasa argiluviso

Ca structură de cultură, pe solurile de fertilitate din categoria III, si IV predomină culturile cerealiere paioase, porumbul, p

Principalele restric

adarea solurilori, acidita

ct al fe enelor na le: eroziu alunecări, e ces de umi te, surp

alitatea soluri

Restricţii de calitate Alba raşov Mureş Harghita Sibiu

Eroziune de suprafaţă (ha)

140.000 29.000 55.480 28.000 75.000

Eroziune de adâncime (ha)

3.100 9.000 2.330 74 13.000

Alunecări de teren (ha)

15.000 20.100 25.000

Exces de umiditate (ha)

65 0 2 98.732 6 17.900 .00 1.100 .850

Soluri acide(ha) 83.500 130.000 23.019 14 9 37.425 0.66 40.000

Soluri sărăturate (ha)

2.500 40 224 10 68 5

Soluri afectate de poluare (ha)

33 5.200

Soluri erodate de ape (ha)

38.000 202.695

Soluri nisipoase şi pietriş

2.740 2.595

10.511

Degradarea solurilor ca rezultat al activităţilor antropice se remarcă în zonele: Copşa Mică, Mediaş-judeţul Sibiu precum şi în zona Zlatna-judeţul Alba. Astfel, în zona Copşa Mică, Mediaş ca urmare a

ternic poluate şi cca. 7.600 ha mediu poluate.

aţiei gazelor cu SO2 precum şi a « ploilor

omplexului trofic, slăbirea activităţii

proceselor tehnologice de prelucrare a sulfurilor polimetalice se degajă în atmosfera pulberi încărcate cu metale grele (Pb, Zn, Cd, Cu), care depuse pe sol şi vegetaţie produc o crestere a concentraţiei acestora la niveluri toxice şi au drept rezultat o degradare a suprafeţelor de teren – cca. 3.400 ha terenuri agricole sunt pu

În zona Zlatna datorită poluării progresive s-a intensificat degradarea solurilor forestiere şi agricole prin acumularea poluanţilor (metale grele) şi datorită emanacide ». Astfel, cca. 12.800 ha sunt terenuri forestiere şi agricole puternic poluate şi cca. 11.200 ha terenuri mediu poluate.

Prin acumularea poluanţilor în sol se produce acidificarea cmicrobiologice şi sărăcirea fondului de substanţe minerale.


ri asupra stării de calitate a solurilor

stanţe noi performante din dministrarea tratamentelor

ea agriculturii cu mediul, dezvoltarea agriculturii biologice

ilor de stat. În condiţiile actuale structurile agricole sunt farâmiţate,

e materie organică în sol şi reciclarea

ă folosirea substanţelor

surselor şi alegerea produselor şi a roceselor de producţie cu cel mai mic impact dăunator asupra mediului.

alternativă la agricultura convenţionala intensivă de tip industrial, e asupra mediului înconjurator.

AREA PĂDURILOR uncţia economică a pădurii

ădurile Regiunii 7 Centru acoperă o suprafaţă de 1.183.894.4 ha, reprezentând aprox. 35 % din aria giunii.

Este de menţionat şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere.

Presiuni ale unor facto

În ultimii ani folosirea îngrăsămintelor chimice s-a redus treptat şi considerabil datorită preţului ridicat practicat pe piaţa, astfel cantităţile administrate pe hectar sunt mult sub normele necesare prevăzute în tehnologiile de cultură.

Produsele fitosanitare cu un grad de toxicitate ridicat sunt înlocuite cu subcare sunt necesare doze mici la hectar şi care dau reziduuri mici în sol. Afitosanitare în vederea combaterii agenţilor dăunători se realizează în principal la culturile de cartof, floarea soarelui, plantaţii pomicole, viticole şi culturile legumicole.

Interacţiun

La categoriile de folosinţă dominante: arabil, paşuni, fâneţe şi pajişti naturale se constată o uşoară creştere a suprafeţelor de teren fapt justificat prin diminuarea suprafeţelor de plantaţii viticole şi pomicole.

În procesul de tranziţie la economia de piaţă, agricultura a suferit transformări majore: restituirea proprietăţii private asupra pamântului, spargerea monopolului statului în comerţul cu produse agricole, restructurarea şi privatizarea serviciterenurile arabile dispar prin scoaterea din circuitul agricol, extinderea construcţiilor, construirea de drumuri, terenuri nelucrate, etc. Cercetările privind păstrarea calităţii solului sunt o altă necesitate, aceasta presupune acţiuni de menţinere a conţinutului dconţinutului de substanţe nutritive.

Sunt necesare elaborarea de strategii de combaterea dăunatorilor care să reducchimice şi să utilizeze resursele naturale ale ecosistemului.

Dezvoltarea durabilă a agriculturii presupune folosirea raţionala a rep

Ecologizarea agriculturii a apărut cacare şi-a dovedit influenţele negativ

2.2.4. STF

Pre

Repartitia padurilor
31
35%

65%

Suprafata totalapadureAltesuprafete


32

in punct de vedere al repartizării suprafeţelor pe categorii de utilitate, 546.032,48 ha din suprafeţele u păduri, sunt ocupate de păduri cu rol de protecţie intrând la categoria I si 637.861,92 ha sunt cadrate in grupa a II-a, având rol atât de protecţie cât şi de producţie.

funcţie de esenţa lemnoasă, fondul forestier al Regiunii 7 Centru, este structurat astfel: suprafaţa de ădure ocupată cu esenţe de răşinoase reprezintă 43.7% si suprafaţa ocupată cu esenţe de foioase, 6.3% din suprafaţa totală de pădure.

istribuţia pădurilor după principalele forme de relief

in punct de vedere al distribuţiei pădurilor după principalele forme de relief, 51% din păduri se află zona de munte, 41% în zona de deal şi numai 9% în zona de câmpie.

33.8% la nivel de ţară), judeţele cele mai afectate fiind Harghita 40.0%, Covasna 31.8% şi Sibiu

Dcîn

Repartitia padurilor pe categorii de calitate

46%

54%Categoria I-aCategoria II-a

Înp5

Repartitia padurilor functie de esenta lemnoasa

43,7%

56,3%

RasinoaseFoioase

D

Dîn

Repartitia padurilor dupa principalele

forme de relief

51%

8%

zona de muntezona de deal

41% zona de campie

Starea de sănătate a pădurilor

În Regiunea 7 Centru, 25.3% din suprafaţa pădurilor este afectată de fenomenul de defoliere (faţă de


33

fectuarea unor lucrări de depistare şi prognoză a bolilor şi

gativa, manifestându-se în nerespectarea gislaţiei silvice şi de mediu privind tăierile de arbori, amenajarea locurilor de campare, colectarea şi ansportarea deşeurilor menajere în locuri stabilite de organele competente, aprinderea focurilor, etc.

cursul anului 2002 a fost împădurita şi regenerată o suprafaţa de 4.690 ha de teren, suprafeţele cele

ontinental-

tatele costiere m ază în listele ţi re:

ugo – Rhododendretum hirsuti);

subalpine;

cii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase;

le văilor de râuri cu Cnidion dubii;

bile de o regenerare naturală;

;

ifică din domeniu.

căt şi specii vulnerabile (V) şi

31.3%. Faţă de această situaţie se impune edăunătorilor.

Influenţa publicului asupra pădurii este în general neletr

Suprafeţe de pădure regenerate în 2002

Înmai reprezentative aparţinând judeţelor Covasna şi Mureş.

2.2.5. STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE

Conform împărţirii Europei în regiuni biogeografice, Regiunea 7 Centru, se află în zona calpină.

În Regiunea 7 Centru se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore în afară de habişi arine. Au fost identificate 15 habitate naturale cu regim de protecţie care figurena onale şi ale directivelor comunita

Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (M

Pajişti calcaroase

Pajişti bogate în spe

Pajişti umede cu ierburi înalte;

Pajişti aluviale a

Fâneţe montane;

Fâneţe împădurite;

Izvoare petrifiante cu formare de travertin;

Turbării active;

Turbării degradate încă capa

Turbării de acoperire

Ape oligotrofe cu conţinut foarte scăzut de minerale;

Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition;

Păduri tip Luzulo-Fagetum;

Turbării împădurite.

Datorită cadrului biogeografic deosebit de complex, Regiunea 7 Centru, dispune de o mare varietate de ecosisteme, habitate şi specii sălbatice, inestimabile prin unicitatea lor. O analiză completă a biodiversităţii este foarte greu de realizat datorită slabelor preocupări de natură ştiinţÎn lipsa acestor studii nu se cunoaşte cu precizie numărul tipurilor de habitate care se găsesc pe raza Regiunii 7 Centru, dar se cunoaşte că există o concentrare de habitate cu un număr mare de specii rare, relicte şi endemice caracteristice atât zonei terestre, acvatice cât şi subterane.

Relieful muntos care ocupă o parte însemnată a teritoriului, favorizează menţinerea vegetaţiei naturale, care în aceste arii nu a putut fi înlocuită decât în mică măsură prin culturi agricole.

Flora Regiunii 7 Centru, este bogată în plante relicte glaciare, plante endemice şi plante rare. În rezervaţiile naturale s-au identificat atât specii de plante periclitate (E),specii rare (R). Dintre speciile de plante ocrotite conform legislatiei comunitare, cităm: Cypripedium calceolus, Leontopodium alpinum, Gentiana lutea, Angelica arhangelica, Pinus mugo, Taxus baccata,


34

ides tridactylus, Tetrastes bonasia,Rhinolophus ferumequinum, Barbastella barbastellus,

tã pe teritoriul României, în M-tii Cindrel pe platoul

nomen biologic deosebit de interesant şi p iversitate şi biomasa avifaunei semnalate

ace şi explicaţie si în faptul că Podişul Transilvaniei este străbătut de trei direcţii

e de pădure şi

rincipalele specii lemnoase valorificate economic sunt molidul, bradul şi fagul, şi într-o mai mică ăsură pinul, laricele şi paltinul de munte. Ca resurse de material genetic sunt înfiinţate rezervaţii de

ză recoltarea de produse principale) şi constituie sursa ilvestru, pin negru, fag, brad şi larice.

Actua ă de statut legal de protecţie la nivel naţional, un număr de 188 de arii protejate a căror suprafaţa însumată reprezintă 92.755,07 ha adică un procent de 2,72% din suprafaţa totala a Regiunii 7 Centru. Pe lângă aceste arii naturale protejate, există şi alte arii naturale ce beneficiază de statut de protecţie prin hotărâri de consilii judeţene. Pentru o serie de alte arii naturale procedura de atribuire a statutului de protecţie este în curs.

Pinus cembra, Saxifraga hirculus, Rhododendron kotschyi, Gladiolus palustris, Arnica montana, Aulacomnium turgidum, Cladonia spumosa, Aquilegia vulgaris, Trollius europaeus, Laserpitium krapfii, Gentiana kochiana si G. punctata, Sweria punctata, Veronica bellidioides si V. baumgartenii, Campanula transsilvanica si C. cochlearifolia, Leontodon croceus, etc.

Fauna sălbatică a Regiunii 7 Centru este alcătuită din specii caracteristice zonelor de deal şi de munte. Specii din fauna ocrotită, conform legislaţiei comunitare, sunt: Ursus arctos, Lynx lynx, Rupicapra rupicapra, Canis lupus, Marmota marmota, Lutra lutra, Martes foina, Mustella nivalis, Martes martes, Sciurus vulgaris, Muscardinus avellanarius, Tetrao urogallus, Ciconia nigra, Ciconia ciconia, Crex crex, Gallinago gallinago, Scolopax rusticola, Caprimulgus europaeus, Alcedo atthis, Dendrocopus medius, PicoMyotis bechsteini, Myotis blythi, Myotis dasycneme, Myotis myotis, toate păsările cântătoare cu excepţia coţofanelor şi ciorilor, toate răpitoare de noapte şi zi, Hyla arborea, Triturus alpestris, Salamandra salamandra, Hucho hucho, Eudromias morinellus, relict glaciar aflat la marginea sudicã a arealului sãu, Plectrophenax nivalis, pasãre foarte rarã pentru ornitofauna României si Eremophila alpestris balcanica gãsitã clocind pentru prima daFrumoasei.

Popularea lacurilor de baraj de către păsări constituie un feim ortant sub aspectul diversităţii biologice. Gradul de biodîn bazinele acvatice antropice, depăşeşte cu regularitate şi mult valorile atinse în ecosistemele naturale

stea găsindu-principale de migrare (NV-SE, N-S, şi NE-SV).

La capitolul recorduri naţionale am putea menţiona:

cel mai întins lac carstic –Iezerul Ighielului (jud.Alba) ;

cel mai adânc aven cu o diferenţa de nivel de 540 m – avenul de sub Colţii Grindului (jud. Brasov) ;

Specii din flora sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice.

Plantele cu valoare economică sunt bine reprezentate pe teritoriul regiunii. Dintre speciile din categoria plantelor alimentare sunt semnificative speciile culinare: ciupercile şi fructelplantele medicinale. Cu o reprezentare mai redusă se găsesc şi plante melifere, industriale şi decorative.

Pmseminţe (arborete pentru care nu se reglementeagenetică de valoare deosebită pentru molid, pin s

Din păcate însă colectarea ilegală a fructelor de pădure, plantelor medicinale şi florilor ornamentale respectiv păşunatul intensiv şi exploatarea lemnului afectează negativ vegetaţia habitatelor naturale.

2.2.6. STAREA ARIILOR PROTEJATE

lmente beneficiaz


35

După clasificarea IUCN, ariile naturale protejate de interes naţional se prezintă astfel:

• cat II IUCN – parcuri naţionale 3

i naturale

otecţia biodiversităţii:

trare;

e tragere de la Cârţişoara datorită zgomotului, constituie un element de stres pentru Rezervaţia faunistica Arpăşel).

nerespectarea prevederilor Ord. 647/2001, privind colectarea, capturarea, achiziţia şi lbatica.

poluarea antropica afectează în mare parte ariile naturale protejate aflate în preajma centrelor

n anul 1998). Aceste staţii de radioactivitate, care fac parte din

staţiilor este asigurată de laboratorul naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul Institutului Naţional de Cercetare –Dezvoltare pentru Protecţia Mediului –ICIM Bucureşti.

Suprafata ocupata de ariile naturale protejate

3%

97%

arii protejatealte suprafete

• cat I IUCN – rezervaţii ştiinţifice 1

• cat III IUCN – monumente ale naturii 29

• cat IV IUCN – rezervaţii naturale 150

• cat V IUCN – parcur

Probleme în gestionarea ariilor protejate şi pr

slaba implicare a Consiliilor locale în gestionarea ariilor protejate aflate în adminis

păşunatul în rezervaţiile naturale;

braconaj;

turism neecologic (în toate ariile protejate);

colectarea de material fosilier (este cazul rezervaţiilor geologice, paleontologice);

activităţi cu rol perturbator (Poligonul d

comercializarea de plante şi animale din flora şi fauna să

urbane sau a unor obiective industriale.

2.2.7. STAREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI

În cadrul Agenţiilor de Protecţie a Mediului din Regiunea 7 CENTRU se află 5 staţii de radioactivitate (staţia RA Covasna fiind desfiinţată îReţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM), derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi.

Coordonarea ştiinţifică şi metodologică a


36

Staţiile de radioactivitate prin programul standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţelor în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării /alarmării factorilor de decizie.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date în cazul sesizării unor depăşiri ale pragurilor d

A ctiv ita tea b eta g lo b a la a a p e i d e su p ra fa ta - ra u l O lt 2 0 0 2 -

L im ita d e a v e rtiza re 5 0 0 0 B q /m c

0

1 0 0

2 0 0

3 0 0

4 0 0

5 0 0

6 0 0

7 0 0

I II III IV V V I V II V III IX X X I

L u n i

Act

ivita

tea

beta

glo

bala

[Bq/

mc]

F e ld io a raR o tb avF agaras

e atenţionare /avertizare /alarmare.

ă se poată deversaţi în râul Olt. Astfel, se

coltează proba de la Feldioara amonte de această deversare, iar proba de la Rotbav aval de punctul e deversare. Punctul de recoltare următor este la Făgăraş, situat la 131km faţa de Rotbav.

ezultatele obţinute în anul 2002 sunt prezentate în figura alăturată.

ări şi măsurători de probe pentru urmărirea

e reziduu, valoarea medie anuală fiind

a radionuclidului

e specifice beta globale determinate nu au evidenţiat abateri de la

ctorul de mediu aer, solul rămânând factorul de mediu cu cel mai ridicat conţinut radioactiv.

r de mediu este în continuă scădere faţă de nivelul registrat în perioada accidentului de la Cernobâl.

Starea radioactivităţii mediului pentru Regiunea 7 CENTRU rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape, sol, vegetaţie.

În afara programului standard s-au efectuat prelevări şi măsurători de probe pentru urmărirea radioactivităţii beta globale a râului Olt. Punctele de prelevare s-au ales astfel încât sevidenţia contribuţia efluenţilor lichizi proveniţi de la Uzina ”R”, red

R

Tot în afara programului standard s-au efectuat prelevradioactivităţii beta globale a unor probe de apa brută de adâncime provenite din localităţile Rotbav şi Noul Român. Probele din localitatea Rotbav au provenit din câteva fântâni situate în apropierea conductei care transportă apele uzate de la Uzina “R”.

Toate probele sunt caracterizate prin cantitatea relativ mare dsituată sub limita de avertizare. Probele au fost trimise la LRM Bucureşti, pentru analiza gamma spectrometrică. Analiza gamma spectrometrică a indicat o concentraţie mai marenatural K40, valorile încadrându-se însă în normativul stabilit.

În cursul anului 2002 activităţilmedia multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare.

Valorile radioactivităţii principalilor factori de mediu sunt sub nivelul de atenţionare stabilit pentru fiecare factor de mediu în parte.

Se menţine tendinţa de scădere a concentraţiilor radionucliziilor naturali şi artificiali în mediu, evidenţiindu-se reducerea semnificativă pentru fa

Nivelul mediu anual al radioactivităţii factoriloîn

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru 2.2.8. STAREA AŞEZĂRILOR UMANE

2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi a zgomotului

Factorii hotărâtori

Repartitia zonelor verzi pe judete

privind calitatea aerului in aşezările umane sunt:

oluarea fonică constituie o problema majoră pentru aşezările urbane şi chiar rurale atât datorită aficului rutier cât şi a unor activităţi ce se desfăşoară în zonele rezidenţiale. Aceste probleme au fost

ral.

a nivelul Regiunii 7 Centru, spaţiile verzi şi zonele de recreere însumează cifra 2379.2 ha. Situaţia pe le regiunii o prezentăm alăturat:

ures 388.71 ha

ovasna 165.00 ha

ecinţa, în timp, creşterea a

blema

eriale şi energetice.

voluţia cantităţilor de deşeuri de tip munibelul următor:

activităţile industriale (Zlatna, Copşa Mica, Făgăraş, Victoria, Târgu Mureş, Târnăveni)

traficul rutier

Ptridentificate în toate cele 6 judeţe, având un caracter gene

2.2.8.2. Starea zonelor verzi şi a zonelor de recreere

Ljudeţele componente a

Alba 251.15 ha

Sibiu 434.74 ha

Brasov 544.80 ha

M

C

2.2.8.3. Gospodărirea deşeurilor municipa

Evoluţia economico-socială, creşterea niveluavut drept consdepozitate. Diversificarea compoziţiei deşeuimpact negativ asupra factorilor de mediu, ecosistemelor.

Deşeurile de tip urban constituie o propentru sănătate şi mediu, precum şi de faptenergie a căror valorificare are drept reconsumurilor mat

Eta
37
0200400600800

Alba

Brasov

Covasn

a

Harghit

aMure

sSibi

u

[ha]

larmantă a cantităţii deşeurilor de tip urban produse şi

de strictă actualitate, ţinând seama de pericolul potenţial

cipal generate în perioada 1998-2002 este prezentată în

le

lui de trai şi a posibilităţilor de consum ale populaţiei, au

rilor de tip urban şi acumulările cantitative produc un care are tendinţa depăşirii capacităţii de autoreglare ale

ul că conţin o serie de materiale reciclabile, precum şi zultat economisirea de resurse naturale şi diminuarea


38

Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în Regiunea 7 „Centru”

Tipuri principale de deşeuri deşeu Cod anul

1999

(tone)

anul 2000

(tone)

anul 2001

(tone)

anul 2002

(tone)

Deşeuri municipale si asimilabile din comerţ, industrie, instituţii,

20 15 01 1083088 1091744 1040278 1057757

din care:

1. te in 0 03 01 578452 575990 536627 528743 Deşeuri menajere colecta

amestec de la populaţie 2

2. in comerţ, industrie, 0 03 01 219455 238234 222971 218175 Deşeuri asimilabile colectate in

amestec dinstituţii

2

3. şeuri 19495 17608 16913 53995 Deşeuri municipale si asimilabile

colectate separat (exclusiv dedin construcţii si demolări

20 01

15 01

4. stradale, din pieţe si

parcuri 20 03 03 61611 65479 73444 86361 Deşeuri

5. Deşeuri generate si necolectate 204075 194433 190323 170483 20 01

15 01

Nămoluri de la staţii de epurare 19 08 05 35990 37629 50113 53437 orăşeneşti

Deşeuri din construcţii si 17 111960 101095 142291 100103 demolări, din care:

TOTAL deşeuri generate 1231038 1230468 1232682 1211297

Analiza situaţiei privind generarea deşeurilor urbane relevă o fluctuaţie redusă a cantităţilor de deşeuri produse anual în perioada 1998-2002. Se constată o scădere a cantităţilor de deşeuri menajere şi asimilabile colectate în amestec de la populaţie şi din domeniul economico- productiv, în anul 2002 faţă de anii precedenţi. Astfel, în anul 2002 au fost produse cu 12,74% mai puţine deşeuri din aceste

2002, în special datorită îmbunătăţirii sistemului de

ii tone a fost înregistrată în judeţul

fel încât, compoziţia deşeurilor exprimata în procente este diferită faţă de alte perioade

tipuri, fata de anul 1998.

Cantităţile de deşeuri municipale colectate separat au crescut de peste patru ori în anul 2002 faţă de anul 1998, ceea ce reflectă preocuparea crescânda a administraţiilor publice locale şi ale agenţilor economici pentru colectarea selectiva a deşeurilor reciclabile. Cantităţile de nămoluri de la staţii de epurare, de deşeuri colectate de pe domeniul public şi de deşeuri din construcţii au înregistrat creşteri semnificative pe parcursul perioadei 1998-monitorizare şi evidenţiere a acestora.

Din punct de vedere cantitativ deşeurile de tip urban generate în fiecare judeţ sunt corelate cu numărul de locuitori. Cea mai mare cantitate de deşeuri urbane, peste 253 mBrasov, mai populat şi mai dezvoltat din punt de vedere industrial.

În ultimii ani au intervenit o serie de modificări în compoziţia deşeurilor urbane, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. Oportunităţile de valorificare a deşeurilor metalice, din hârtie, mase plastice şi lemn au condus la diminuarea cantitativă a depozitării acestor tipuri de deşeuri pe depozite definitive, astde referinţă.

În prezent se manifestă tendinţa diminuării cantităţilor de deşeuri biodegradabile, ţinta urmărită şi în planurile de gestiune a deşeurilor, rezultând în acest mod, o diminuare efectivă a cantităţilor de deşeuri


39

oziţiei deşeurilor în Regiunea 7 „Centru” relevă faptul că acestea au o putere calorică rabil în etapa actuală supunerea acestora acţiunii de

tele de deşeuri menajere. Activităţile de

şi forma de proprietate.

de salubritate în Regiunea 7 „Centru” este prez ă în tabelul urmator.

Pond pula ef erv britate

R / Ag Salubrizare

Nr.

To

Nr. deservită

Urban (%).

Populaţie deservită Ru ) deserv total

populaţie (%)

eliminate prin depozitare. Se remarcă de asemenea tendinţa creşterii ponderii deşeurilor urbane în totalul deşeurilor generate, datorită reducerii progresive a cantităţilor de deşeuri industriale şi agricole.

Analiza compredusă, cu tendinţa de creştere, fiind prefecompostare.

Colectarea si transportul deşeurilor urbane

În Regiunea 7 „Centru” sunt înregistraţi 83 agenţi de salubrizare care asigură colectarea şi transportul deşeurilor urbane, administrând în acelaşi timp şi depozicolectare şi transport din regiune sunt organizate diferit în funcţie de mărimea localităţilor, numărul de persoane deservite, dotarea tehnica

Ponderea populaţiei care a beneficiat în anul 2002 de serviciileentat

erea po ţiei care ben iciază de s icii de salu

egiuneJudeţ

. de tal Populaţie

Populaţie ral (%

Populaţie ită din

Total Reg.Centru 83 5,2 19,8 58 % 2521745 8

Alba 17 382999 67,4 12,1 43.8

Brasov 22 588366 86,4 13,8 67.5

Covasna 7 222274 100 6,6 53.54

Harghita 15 326020 84 52 66.1

Mures 9 579862 97 17,9 56.6

Sibiu 13 422224 80,3 7,5 55.43

Tratarea deşeurilor în vederea eliminării si valorificării

În Regiunea 7 „Centru” deşeurile menajere nu sunt colectate selectiv şi nu sunt supuse unor operaţiuni de tratare în scopul valorificării. Referitor la eliminare, cu excepţia compactării în autospeciale,

te în gospodării şi unităţi economice, colectate separat sunt

nţi economici specializaţi de tip „REMAT” la care se adaugă un

şi în localităţile rurale sunt generate o serie de deşeuri reglementate la nivel uropean prin acte legislative specifice, provenite de la populaţie şi din activităţi industriale secundare,

deşeurile menajere nu sunt supuse operaţiunilor de tratare. S-a constatat în timp că în depozite, o parte din deşeurile urbane s-au autoaprins sau au fost incinerate neautorizat.

În Regiunea 7„Centru”, deşeurile menajere nu sunt supuse tratării mecano-biologice sau termice, respectiv operaţiunilor de balotare, compostare, incinerare sau selectare.

O parte din deşeurile urbane generaprelucrate prin operaţiuni de dezmembrare, balotare sau sortare fiind predate agenţilor specializaţi în valorificarea materialelor reciclabile.

În Regiunea 7 „Centru” sunt 17 agenumăr semnificativ de agenţi economici care au în cadrul domeniului de activitate şi activităţi de colectare a materialelor refolosibile.

În etapa actuală se constată în toate judeţele Regiunii „Centru” o disponibilitate extrem de redusa şi un potenţial tehnic foarte limitat pentru valorificarea deşeurilor textile şi pielărie.

Atât în mediul urban, cât emai reprezentative fiind:


40

atori auto uzaţi;

menajere. Deşeurile de ambalaje din carton si PET, precum şi cele metalice sunt

uzaţi. În ceea ce priveşte uleiurile uzate s-a constatat că rezultatele colectării acestora de

ilor auto uzaţi, de la populaţie şi din industrie, în scopul reciclării plumbului şi maselor

ate au fost predate de către agenţi economici pentru coincinerare

se sunt anatomo-patologice, tăietoare înţepătoare, infecţioase si nual se produc in Regiunea „Centru” circa 1800 tone de deşeuri şeuri sunt incinerate în 44 de crematorii necorespunzătoare potrivit

iv limitele admisibile la nivel uropean. Circa 90% din deşeurile menajere sunt depozitate în cele 49 de depozite urbane, din totalul e 64 existente în regiune. Cele 64 de depozite, care ocupă o suprafaţa de circa 158 ha, nu pot fi

considerate depozite ecologice, întrucât nu posedă dotările necesare.

deşeuri de ambalaje;

uleiuri uzate;

baterii şi acumul

vehicule uzate;

anvelope uzate;

deşeuri medicale;

Deşeurile de ambalaje au crescut semnificativ în ultimii zece ani, ajungând la o pondere de circa 14% din totalul deşeurilor colectate separat şi valorificate prin agenţi economici de tip REMAT. Deşeurile de ambalaj care sunt eliminate pe rampele de deşeuri sunt recuperate de către persoane fizice sau de administratorii depozitelor.

Începând cu anul 2001, au fost implementate sisteme de colectare a uleiurilor uzate şi a acumulatorilor auto uzaţi în care sunt implicaţi deţinători şi colectori de acest tip, precum şi reprezentanţii lanţului comercial. De exemplu, în judeţul Alba au fost colectate în primul semestru al anului 2003 peste 28 tone uleiuri uzate şi 195 tone acumulatori uzaţi, iar în judeţul Sibiu 39 tone uleiuri uzate şi 198 tone acumulatorila populaţie sunt sub posibilităţi. În prezent reciclarea materiala a uleiurilor uzate se desfăşoară cu dificultăţi, deoarece nu există forme de susţinere materiala, devenind astfel preferabilă reciclarea energetică.

În judeţul Sibiu, la Copşa Mica, funcţionează S.C. PROMBAT S.A., unitate de procesare a acumulatorplastice, care sunt reintroduse în circuitul productiv în cadrul S.C. Rombat S.A. Bistriţa. Pâna în prezent unitatea a procesat peste 2500 tone de acumulatori uzaţi, preluaţi de la agentul economic bistriţean.

Vehiculele uzate nu sunt colectate în cadru organizat. Acestea sunt depozitate neautorizat, sau părăsite. Cu toate acestea procentul de valorificare a componentelor vehiculelor uzate este ridicat datorită activităţii unor unităţi de prestări de servicii în domeniul auto.

Anvelopele uzate nu beneficiază de cadru legislativ propriu, fiind depozitate provizoriu în incinta unităţilor generatoare. Majoritatea anvelopelor sunt incinerate neautorizat şi necontrolat. O cantitate de circa 150 tone de anvelope uzfabricilor de ciment din ţara. Se practică şi predarea anvelopelor de către agenţi economici agenţilor economici specializaţi în reşapare. În unele situaţii anvelopele sunt mărunţite şi depozitate pe depozitele de deşeuri menajere.

Deşeurile medicale generate în Regiunea „Centru” sunt de tip menajer, instituţional-nepericuloase. Deşeurile medicale periculoafarmaceutice. Se apreciază ca amedicale periculoase. Aceste deHG. 128/2002 şi neautorizate

Depozitarea deşeurilor urbane

Eliminarea deşeurilor urbane se realizează pe depozite de deşeuri de clasa B – depozite de deşeuri nepericuloase – în localităţile urbane şi în câteva comune. În mediul rural deşeurile menajere se depozitează în general in locuri de depozitare neamenajate.

În Regiunea 7 „Centru”, analiza situaţiei depozitelor de deşeuri menajere relevă o serie de aspecte neconcordante, în raport cu standardele europene şi legislaţia naţionala privind gestiunea deşeurilor. Atât numeric, cât şi ca suprafaţă depozitele depăşesc semnificated


41

Majoritatea depozitelor nu posedă autorizaţie de mediu şi, în general, sunt amplasate necorespunzător şi epuizate, potrivit prevederilor HG 162/2002. Cele 967 de locuri de depozitare din localităţile rurale, în general luate în considerare ca depozite ocupă o suprafaţă de circa 475 ha.

O problemă deosebit de importantă referitoare la depozitele şi locurile de depozitare a deşeurilor menajere existente constă în realizarea operaţiunilor de închidere a acestora, cu îndeplinirea formalităţilor necesare, pâna în anul 2007.

În Regiunea 7 „ Centru” au fost construite 3 depozite ecologice de deşeuri la Sighişoara şi în localitatea Cristian din judeţul Sibiu şi Brasov. Depozitul din Sighişoara este în funcţiune şi în curs de extindere cu o nouă celulă de depozitare ecologică a deşeurilor. În judeţul Sibiu este funcţional depozitul ecologic din comuna Cristian.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate în depozitele existente în perioada 1998-2002 este prezentată în tabelul urmator.

Cantitate deşeuri depozitate în anul: Judeţ

1998 (t/an) 1999 (t/an) 2000 (t/an) 2001 (t/an) 2002 (t/an)

Capacitate disponibilă/ 2002 (mc)

Alba 121 655 122 611 157 009 157 579 159 641 1.319.500

Brasov 164 065 170 878 179 899 185 301 202 837 1.631.135

Covasna 107 102 109 450 113 600 96 733 66 000 640.000

Harghita 114 081 117 514 117 191 117 162 116 718 956.200

Mures 179 360 179 660 179 300 183 440 179 310 1.658.000

Sibiu 161 656 166 578 184 067 185 414 186 926 657.000

Total Reg. 847.919 866.691 931.066 925.629 911.432 6.861.835

Analiza cantităţilor de deşeuri depozitate relevă faptul că, în general, preocuparea pentru creşterea cantităţilor de deşeuri depozitate, din totalul de deşeuri generate la nivelul regiunii s-a intensificat faţă de alte perioade de referinţă, diminuându-se în schimb cantităţile de deşeuri generate şi necolectate.

2.2.8.4. Situaţia deşeurilor industriale

Deşeurile industriale reprezintă o problemă de importanţă deosebită, în toate judeţele care constituie Regiunea „Centru”, deoarece, atât prin cantităţile produse, cât şi datorită diversităţii compoziţiei, ridică probleme deosebite de management şi, în special, de depozitare definitivă. Un alt aspect cu repercusiuni remarcabile este constituit de acumularea istorică a deşeurilor industriale, care cauzează un impact semnificativ asupra factorilor de mediu.

În Regiunea „Centru”, datorită activităţilor de minerit, metalurgie neferoasă, prelucrare a lemnului, industrie chimica, agricultură, cantităţile de deşeuri industriale produse în timp, au o pondere de peste 85% din totalul deşeurilor generate şi depozitate în cele 6 judeţe constituente.

Activităţile industriale mari generatoare de deşeuri de producţie, în Regiunea „Centru „ :

a.) industria extractivă;

b.) industria chimică;

c.) metalurgia neferoasă;

d.) prelucrarea lemnului;

e.) construcţiile de maşini şi prelucrarea metalelor;

f.) industria alimentară;

g.) agricultura.


42

În judeţele Sibiu şi Brasov se produc cantităţi importante de deşeuri în industria textilă, a căror valorificare este problematică

În industria pielăriei există probleme datorită producerii unor cantităţi semnificative de deşeuri solide şi nămoluri greu valorificabile, a căror eliminare impune depozite special amenajate.

2.2.9. POLUĂRI ACCIDENTALE Poluările accidentale semnalate au afectat factorul de mediu apa. Numărul acestora a fost de cca. 30 şi s-a datorat fie deversării de efluenţi neepuraţi din staţiile de preepurare ale unor agenţi economici, fie deversărilor accidentale.

2.2.10 ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI PE TERITORIUL REGIUNII Zone critice pe teritoriul Regiunii « Centru »

Zonele din Regiunea “CENTRU” în care s-au înregistrat depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului , faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stări de mediu cu consecinţe asupra sănătaţii oamenilor, economiei şi capitalului natural sunt:

Zone critice sub aspectul poluării atmosferei

Poluarea aerului este, potenţial, cea mai gravă problemă pe termen scurt şi mediu din punct de vedere al sănătăţii. Aerul poluat este mai dificil de evitat decât apa poluată. Efectele lui, care pătrund peste tot, dăunează sănătăţii, degradează construcţiile şi mediul natural.

Principalele localitati ale regiunii care înregistrează frecvent depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile la pulberile sedimentabile sunt: Zlatna cu o frecvenţă a depăşirii concentraţiei maxime admisibile de 84,8%, Brasovul cu o frecvenţă a depăşirii concentraţiei maxime de 31,7%, Miercurea Ciuc şi Odorheiul Secuiesc cu 50% şi Târgu Mures cu o frecvenţă de 19,7 % .

În oraşele Copşa Mică, Mediaş, Alba Iulia şi Zlatna întâlnim ca substante poluante metalele grele(plumb şi cadmiu) şi dioxid şsi trioxid de sulf, care în combinaţie cu umiditatea din atmosferăa formeazăa ceţurile şi ploile acide, iar Sfântul Gheorghe agentul poluant este amoniacul(frecvenţa depaşirii maxime admisibile 0,84%.

Copşsa Mică şi Zlatna sunt zone poluate în special cu metale grele (cupru,plumb,cadmiu), dioxid de sulf şi pulberi în suspensie provenite din industria metalurgicăa neferoasă.

Târgu Mureş zona poluată în special cu amoniac şi oxizi de azot proveniţi din industria de îngrăşăminte chimice.

Obiectivele industriale a căror activitate determină frecvente depăşiri ale concentraţiilor maxime admise la indicatorii de calitate ai atmosferei sunt: S.C. Romradiatoare S.A., S.C. Roman S.A., S.C. Colorom S.A. Codlea, S.C. Nitramonia S.A. Făgăraş (jud.Braşov);S.C. Ampellum S.A. Zlatna, S.C. UPS S.A. Ocna Mureş (jud.Alba); S.C. Sometra S.A. Copşa Mică (jud.Sibiu); S.C. Azomureş S.A. (jud.Mureş).

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane

În România unitatea de bază a activităţii legate de protecţia şi gospodărirea apelor este bazinul hidrografic, definită în Legea Apelor ca unitate fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor, în cadrul căruia se organizeazăţăşi se desfăşoară gospodărirea unitară, raţională şi complexă a apelor de suprafaţă şi subterane sub aspect cantitativ şi calitativ.

Sursele de poluare majore pe bazine hidrografice sunt următoarele: Bazinul Mureş – S.C. Bicapa S.A. Târnăveni (jud.Mureş); S.C. Roşiamin Roşia Montană, S.C. Arieşmin Baia de Arieş, S.C. Cuprumin Abrud), S.C. Bega UPSOM Ocna Mureş (jud.Alba); S.C. Sometra Copşa Mica, Agenţia Apă Canal Sibiu (jud Sibiu); Bazinul Olt -S.C. Colorom Codlea, S.C. Nitramonia Făgaraş (jud.Braşov) .


43

În zona exploatărilor miniere din Munţii Apuseni sunt generate fenomene de poluare complexe, fiind afectate în principal apele de suprafaţă prin prezenţa ionilor de metale grele şi prin aciditatea ridicată, o altă zonă este zona salinelor Ocna Mureş (jud. Alba) poluată cu apă sărată.

Au fost identificate zone critice datorită activităţilor specifice desfăşurate urmarea cărora este afectată calitatea apelor de suprafaţă:

• Râul Homorod, aval Vlăhiţa şi pârâul Chirui, amonte confluenţă Vârghiş, poluat de apele de mină acide cu conţinut ridicat de fier, provenite din exploatarea minieră.

• Râul Mureş, în zona Ocna Mureş, poluat cu cloruri şi amoniu, datorită efluenţilor proveniţi de la S.C. Bega SA Uzina de produse clorosodice. În zona aval Târgu Mureş, râul suferă un aport suplimentar de poluanţi (fenoli, Zn, compuşi ai azotului) proveniţi de la S.C. Azomureş SA.

• Râul Târnava Mică, aval Târnăveni, este poluat de apele ce spală halda de steril a S.C. Bicapa SA, ape cu aport mare de Cr +6 .

• Societăţile S.C. Cuprumin SA Abrud, S.C. Roşiamin SA Roşia Montană, S.C. Arieşmin SA Baia de Arieş, cu profil de exploatare şi valorificare a zăcămintelor cuprifere şi complexului auro-argentifer au un impact negativ asupra râurilor Abrud şi Arieş, în care curg ape încărcate cu fier, cupru, zinc, mangan şi cianuri provenite atât din apele de mină cât şi din iazurile de decantare.

Zonele afectate în care pânza freatică a fost supusă unor presiuni sunt:

• Zona Abrud, Roşia Montană, Roşia Poieni, Vlăhiţa şi Homorod datorită exploatărilor miniere. • Zona Cristeşti (Mureş), Codlea, Făgăraş datorită activităţii industriale cu specific industria

chimică.

Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de: introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora.

Poluarea chimică a solului afectează la nivel de ţară circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesivă circa 0,2 milioane ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) şi dioxid de sulf, identificată in Regiunea „Centru”în special în zonele Zlatna si Copşa Mică.

Localizarea acestor perimetre este prezentată succint in continuare:

• Zonele critice afectate de eroziune: Cincu, Drâuşeni, Perşani, Rotbav, Dealul Cărămizilor Mediaş, Hula Baznei, Copşa Mică-Târnăvioara, Sardul Nirajului.

• Zone de degradare a solului datorită poluării industriale Zlatna, Copşa Mică, Codlea, Făgăraş. • Zone de degradare a solului datorită exploatării miniere Abrud, Baia de Arieş, Roşia Montană. • Zone de degradare a solului datorate depozitelor industriale de steril şi reziduuri industriale:

Zlatna, Copşa Mică, Târnăveni.

O deosebită atentie este necesar a fi acordată zonelor in care este necesară demararea lucrărilor de reconstructie ecologică. Sunt vizate in mod special reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate prin exploatări miniere în zonele sus menţionate si terenurilor afectate de poluarea industrială.

Punerea in sigurantă a obiectivelor miniere precum şi a depozitelor industriale cu risc (haldele aparţinând UPSOM si BICAPA Tarnăveni) reprezintă de asemenea o prioritate.


44

CAPITOLUL III – PROBLEME/APECTE DE MEDIU PRIORITARE IN REGIUNEA CENTRU

3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, CARACTERIZARE ŞI EVALUARE A PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU

Identificarea problemelor de mediu

Sursele principale de identificare a problemelor de mediu în Regiunea 7 Centru:

• Analiza stării iniţiale a mediului în Regiunea 7 Centru;

• Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu la nivelul fiecărui judeţ din regiune;

• Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Centru, 2004-2006.

Selectarea problemelor de mediu identificate la nivelul Regiunii 7 Centru s-a realizat pe baza următoarelor criterii:

• Probleme/aspecte pentru care sunt identificate sau propuse proiecte interjudeţene;

• Probleme/aspecte pentru care există identificate sau propuse proiecte în Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu;

• Probleme/aspecte pentru care sunt identificate sau sunt propuse măsuri/acţiuni în Planul de Dezvoltare Regională (inclusiv probleme/aspecte de mediu care vizează impactul asupra mediului datorat implementării măsurilor de dezvoltare economică);

• Categorii de probleme identificate în mai multe planuri locale de acţiune pentru mediu, inclusiv probleme/aspecte care nu au relevanţă locala, dar grupate generează o problema/aspect cu relevanţă regionă;

• Probleme de mediu identificate în PLAM pentru care nu sunt clar delimitate responsabilităţile, nefiind posibilă în prezent soluţionarea acestora la nivel local, din punct de vedere instituţional, financiar, juridic sau tehnic;

• Probleme de mediu, identificate la nivel local, pentru care documentele de privatizare nu cuprind obligaţii de mediu sau nu cuprind toate măsurile necesare pentru diminuarea şi eliminarea efectelor;

• Probleme/aspecte de mediu care necesită dezvoltare instituţională şi/sau adaptări legislative la nivel regional.

Practic, prin baleierea tuturor categoriilor de probleme identificate la nivelul Planurilor locale de acţiune pentru mediu au fost selectate problemele cu valenţă regională.

• Identificarea problemelor de mediu a parcurs urmatoarele etape:

• Identificarea surselor de date;

• Analiza surselor de date;

• Definirea problemei de mediu;

• Caracterizarea şi analiza problemelor de mediu identificate.

Definirea problemelor de mediu

Prin natura lor problemele mediului acceptă cu greu definiţii şi limite clare; prin urmare au fost abordate într-un mod care să nu izoleze mediul de toate celelalte activităţi şi considerente.


45

Problema de mediu a fost definită, în cea mai mare parte, ca fiind efectul pe care cauza îl generează în mediu. Unde nu a fost posibilă o asemenea abordare, problema de mediu a fost plasată între cauză si efect, ea definind o stare de criză existentă.

Definirea problemei de mediu este importantă pentru ordonarea problemelor de mediu. Problema de mediu a trebuit să fie clar definită pentru că aceasta va determina în mare măsură soluţia ei şi calea prin care această soluţie va fi implementată.

Caracterizarea şi analiza problemelor de mediu identificate

Metoda utilizată pentru caracterizarea şi analiza problemelor de mediu este Analiza Comparativa a Riscului.

Pentru caracterizarea problemelor de mediu prin Analizele Comparative de Risc s-a utilizat următoarea metodologie:

Factorii de stres - se definesc drept poluanţi chimici sau impacturile fizice care afectează speciile individuale;

Sursele - se definesc drept activităţile umane care generează factori de stres în mediu.Unii factori de stres au o singură sursă, în timp ce alţii provin dintr-o multitudine de surse. In mod similar multe surse generează o multitudine de factori de stres.

Impactul.- acesta serveşte la evaluarea problemelor de mediu .

S-a analizat impactul asupra:

Sănătăţii umane – Factorii de stres chimici şi biologici pot genera o diversitate de probleme de sănătate. Factorii de stres care afectează sanatatea umană sunt, în general cancerigeni şi necancerigeni;

Sănătăţii ecologice – Include efecte adverse asupra sistemelor ecologice şi asupra speciilor individuale de plante şi animale din cadrul acestor sisteme;

Calităţii vieţii –Include efecte adverse asupra valorilor sociale şi economice, ca de exemplu diminuarea oportunităţilor recreative, diminuarea activităţilor bazate pe resursele naturale etc.

Aceste categorii de impact au fost evaluate în raport cu:

Scara - definită ca magnitudinea şi/sau aria impactului;

Severitatea – definită ca intensitatea impactului;

Persistenţa/reversibilitatea – în ceea ce priveste persistenţa, impactul poate dura câţiva ani sau câteva secole. In ceea ce priveşte reversibilitatea se pune problema evaluării timpului necesar dipariţiei impactului dupa dispariţia sursei.

Efectul negativ al impactului a fost analizat în relaţie cu sănătatea umană, mediul natural şi calitatea vieţii în funcţie de magnitudine, intensitate, persistenţa /reversibilitate.

Evaluarea problemelor de mediu

Prin evaluarea problemelor de mediu s-a realizat un profil al condiţiilor de mediu existente în teritoriul Regiunii 7 Centru. Acest profil, la rândul său, reprezintă o imagine cât mai clară a stării actuale a factorilor de mediu. Practica de evaluare a problemelor de mediu pentru PRAM a abordat acest proces în primul rând ca pe un mijloc de inventariere a condiţiilor de mediu şi apoi ca o bază pentru ordonarea problemelor de mediu.

Evaluarea problemelor de mediu a implicat analizarea condiţiilor de mediu ale comunităţii , luându-se în considerare starea calitătii aerului, apei şi solului şi descrirea efectele problemelor de mediu exprimate prin ameninţări asupra sănătăţii umane, sănătăţii mediului şi calităţii vieţii.

Obiectivele procesului de evaluare :

Furnizarea unei analize clare a problemelor de mediu pentru comunitatea din regiune;


46

Furnizarea informaţiilor privind impactul activităţilor instituţiilor publice, private şi individuale asupra mediului, precum şi modul în care acestea pot îmbunătăţi şi proteja mediul;

Stabilirea unui nivel iniţial al condiţiilor de mediu care să constitue reperul fată de care se va măsura eficienta acţiunilor de îmbunătăţire;

Constientizarea publicului în raport cu problemele de mediu;

Facilitarea stabilirii relaţiilor si parteneriatului între participanţi, ceea ce poate conduce la noi oportunităţi de acţiune.

Selectarea metodologiei de evaluare a problemelor de mediu

Procesul de evaluare a problemelor de mediu a putut fi abordat printr-o gama largă de metode. Metodologiile diferă în funcţie de nivelul de sofisticare, cerinţele privind datele, costurile şi timpul necesar.

S-au utilizat două categorii principale de evaluări:

Evaluări participative;

Evaluări – expert.

Evaluările participative se bazează pe implicarea publicului, în special a membrilor Grupurilor de Lucru.

Evaluarea participativă, în cadrul Grupurilor de Lucru a constat în :

identificarea principalilor poluatori din cadrul regiunii;

identificarea tipurilor de poluanţi şi unde a fost posibil, cantitatea acestora;

analizarea posibilelor efecte ale poluanţilor;

analizarea situaţiilor când diverse grupuri de locuitori sunt expuşi unei poluări mai accentuate în comparaţie cu alţii;

analiza infrastructurii la nivel de regiune;

analiza aspectelor legate de conformarea legislaţiei cu directivele sectoriale,etc.

Evaluările expert sunt metodologii mai formalizate care utilizează metode stiinţifice şi statistice pentru evaluarea si fundamentarea problemelor de mediu şi sunt efectuate de către experti. Datorită resurselor limitate, (persoanele disponibile pentru realizarea evaluării, disponibilităţile privind datete, fondurile şi timpul) a fost dificil sau chiar imposibil să se recurgă la un asemenea tip de abordare a evaluării pentru toate problemele de mediu identificate.

Cele doua categorii de metode nu se exclud reciproc. In limita posibilităţilor problemele de mediu au fost evaluate prin cumularea acestor metode, obţinându-se astfel evaluări care se bazează atât pe informaţii ştiinţifice cât şi pe implicarea publicului.

Pentru procesului de evaluare s-au luat în considerare următoarele aspecte:

Cerinţele de aderare la UE

Deoarece România se află in plin proces de aderare la UE, este important de luat în considerare îndeplinirea cerinţelor în domeniul protecţiei mediului. De aceea PRAM a trebuit să includă recomandările UE referitoare la următoarele domenii:

Tratarea apelor uzate urbane;

Controlul Integrat al Poluării;

Directiva cadru pentru Deşeuri;

Directiva cadru pentru Apă.

Posibilităţi limitate de control ale autorităţilor locale/judeţene asupra poluatorilor


47

Autorităţile locale se află în incapacitatea de a implementa obiectivele şi măsurile incluse in PRAM, de aceea eforturile trebuie concentrate către activităţi ce pot înlocui controlul direct al poluatorilor: informarea, educarea, promovarea si implementarea masurilor.

Dificultatile economice şi condiţiile sociale

Nu toate problemele de mediu identificate pot fi rezolvate, chiar daca unele dintre ele reprezintă priorităţi.In identificarea acţiunilor s-au luat in considerare condiţiile economice si sociale existente la nivelul regiunii.

Pentru identificarea, caracterizarea şi evaluarea problemelor de mediu, lipsa datelor şi informaţiilor de mediu a constituit una din cele mai serioase probleme. In perioada de timp alocata procesului PRAM nu a fost posibil ca aceasta problema sa poată fi rezolvata, datorită lipsei bazelor de date, accesibilităţii dificile, acolo unde ele există, şi datorită resurselor limitate alocate procesului PRAM.

Ieşirea din impas s-a făcut pe mai multe căi:

Utilizarea datelor existente pentru alte zone similare (chiar din alte ţări);

Utilizarea de estimări cantitative, bazate pe metode ştiinţifice, efectuate de persoanele din GL, cu înaltă calificare şi experienţă;

Utilizarea de evaluări calitative sau semicantitative efectuate de persoane cu experienţa si capacitate de expertiza din GL, cu menţionarea limitărilor privind acurateţea datelor;

Utilizarea de informaţii furnizate de ONG-şi cetăţeni;

Definirea si caracterizarea calitativa a unei probleme de mediu, prin cooperarea participanţilor din GL.

In situaţia în care nu a fost posibilă o evaluare intuitivă, a trebuit să se renunţe la includerea în evaluare a acestor probleme, chiar dacă s-a recunoscut că acestea sunt în mod real probleme de mediu.

Ierarhizarea problemelor de mediu

Ierarhizarea problemelor de mediu reprezintă ordonarea problemelor de mediu, în funcţie de severitatea lor, în raport cu impactul asupra sănătăţii populaţiei, sănătăţii sistemelor ecologice şi a calităţii vieţii.

Metoda analizei multicriteriale (metoda bazată pe formule) împarte o problemă în mai multe părţi. Fiecare parte este apoi evaluată şi recombinată matematic pentru a obţine un rezultat final.

Pentru Planul Regional de Acţiune pentru Mediu s-a selectat ca metoda de ierarhizare metoda bazată pe formule, cu specificarea că asigurarea unui echilibru între diferitele consideraţii nu a fost un lucru uşor, considerând varietatea mare de factori care au trebuit luaţi în considerare, şi datele disponibile, care au fost adesea de o calitate îndoielnică.

Criterii selectate pentru ierarhizare:

1. în ce măsura problema afectează sănătatea umană.

Fundamentare: pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este inacceptabil. Sănatatea publică trebuie protejată.

2. în ce măsură problema afectează mediul.

Fundamentare: necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru o dezvoltare durabilă.

3. în ce măsură problema afectează calitatea vieţii pentru locuitorii din aria PRAM.

Fundamentare: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi diminuarea neplăcerilor sunt aspecte importante pentru o societate civilizată.

Etape:


48

1. Au fost stabilite categoriile de probleme, subcategoriile de probleme şi probleme la nivel regional şi au fost transmise către membrii grupului de lucru.

2. Acordarea de scoruri pentru problemele, subcategoriile şi categoriile de probleme stabilite la nivel regional;

3. Au fost propuse 3 criterii de evaluare a problemelor: calitatea vieţii, sănătatea populaţiei, calitatea mediului înconjurător;

4. Criteriile au fost ponderate. Ponderea criteriilor de evaluare a problemelor luate în considerare a fost apreciată procentual, cu valori între şi 98, astfel încât suma lor să nu depăsească 100;

5. Pentru categoriile de probleme, subcategoriile de probleme şi probleme, s-au acordat valori cuprinse între 1 si 5, având urmatoarea notaţie:

-s-au notat cu 1 problemele cărora li s-a acordat o importantă maximă;

-cu 5 s-au notat problemele a căror importanţă s-a considerat a fi minimă.

6. Prelucrarea scorurilor primite de la fiecare judeţ:

Pentru fiecare judeţ în parte s-a facut media pentru fiecare problemă, între scorurile şi ponderile pentru fiecare criteriu acordate de fiecare membru al grupului de lucru din judeţul respectiv, rezultănd un set de scoruri şi un set de criterii pentru fiecare judeţ;

Pentru fiecare categorie de probleme, subcategorie şi problemă s-a facut media între scorurile rezultate pentru fiecare judeţ, rezultând un set de scoruri intermediare la nivel regional;

Pentru fiecare din cele trei criterii s-a făcut, deasemenea, medie între valorile rezultate pentru fiecare judeţ, rezultânt un set de ponderi finale pentru criterii la nivel regional.

Ponderile finale ale criteriilor au fost aplicate scorurilor intermediare pentru categoriile, subcategoriile de probleme şi probleme, cu rezultatele acestei etape s-a făcut din nou medie, rezultând scorurile finale

Avantajele metodei:

Poate fi aplicată întregului process de ierarhizare;

In această abordare raţionamentele bazate pe valori au un rol mai important în alte tipuri de metodologii, mai mult sau mai puţin cantitative. Raţionamentele bazate pe valori sunt necesare pentru a determina ce criterii sunt necesare, cum pot fi ele ponderate si combinate;.

Formulele pot fi foarte explicite în ceea ce priveşte relaţiile dintre diferite criterii, deoarece aceleasi criterii se aplică tuturor problemelor;

Formulele pot asigura o imagine clară a modului în care este generată ordonarea.

Limitări metodologice:

Formulele construite neadecvat pot genera rezultate incorecte. Acest lucru nu se datorează erorilor matematice, ci faptului că participanţii nu pot avea o întelegere clară a consecinţelor alegerii ponderilorş/sau ecuaţiilor;

Pot fi foarte explicite în ceea ce priveste modul de obţinere a rezultatelor ierarhizării şi prioritizării, dar nu sunt clare în ceea ce priveşte selectarea criteriilor sau alocarea anumitor valori pentru unii factori;

Crearea unei false impresii privind precizia şi nivelul de înţelegere a riscurilor, pentru sănătate şi mediu;

Convertirea aprecierilor şi datelor în scoruri numerice reclamă testarea formulelor pentru diferite ipoteze, pentru a li se asigura comportarea dorită.


49

3.2. SELECTAREA PROBLEMELOR LA NIVELUL REGIUNII 7 CENTRU In urma analizelor în cadrul grupului de lucru a rezultat următoarea listă de categorii de probleme şi probleme la nivel regional:

Categorii de probleme / probleme

1. Managementul necorespunzător al deşeurilor

A. Inexistenţa filierelor integrate de valorificare a deşeurilor

I. Deşeuri municipale şi asimilabile celor municipale

I.a. Insuficienţă din punct de vedere al ariei acoperite cu servicii organizate de colectare şi transport

I.b. Sisteme deficitare de colectare şi transport pentru deşeurile municipale şi asimilabile

I.c. Depozitare neconformă a deşeurilor municipale în mediul urban şi rural

I.d. Lipsa unui sistem de colectare si eliminare a deşeurilor toxice şi periculoase din deşeurile municipale

II. Deşeuri toxice şi periculoase

II.a. Lipsa unui sistem eficient de colectare şi valorificare / eliminare a deşeurilor de pesticide, deşeurilor cu conţinut de PCB, şlamurilor galvanice, solvenţilor, bateriilor si acumulatorilor etc.

III. Deşeuri spitaliceşti

III. a. Deficienţe în sistemul de management al deşeurilor provenind din unităţi medicale

IV. Deşeuri industriale

IV.a. Depozitare necorespunzătoare a deşeurilor industriale (zgura, steril, iazuri de decantare; depozite mari si istorice) care afectează toţi factorii de mediu

IV.b. Gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor provenind din industria minieră

V. Ferme animaliere

V.a. Poluare istorică sau actuală datorată depozitelor de dejecţii animaliere

2. Poluarea apelor de suprafaţă

I. Reţele de canalizare insuficiente sau inexistente (rural si urban)

II. Evacuări neconforme de ape insuficient epurate / neepurate ca urmare a inexistenţei sau a insuficienţei staţiilor de epurare

II.a. Poluare datorată ineficienţei staţiilor de epurare orăşeneşti

II.b. Poluare datorată deversării de către agenţi economici a apelor uzate direct în ape de suprafaţă

III. Poluare difuză datorită depozitării neconforme a deşeurilor

IV. Evacuări de ape uzate din iazuri de decantare (poluare minieră)

V. Poluare datorată depozitarii de rumeguş pe malul apelor de suprafaţă

3. Calitate si cantitate apa potabilă

I. Cantitativ

I.a. Insuficientă acoperire cu sisteme centralizate si/sau surse controlate de alimentare cu apă pentru întreaga arie a regiunii (urban sau rural)

I.b. Zone deficitare sub aspect calitativ şi/sau cantitativ pentru care sunt necesare lucrări de captare, aducţiune


50

II. Calitativ

II.a. Larga răspândire a surselor individuale de alimentare cu apă a gospodăriilor din stratul freatic - în condiţii necorespunzătoare de calitate a apei

II.b. Alimentarea din ape de suprafaţa neconforme calitativ

II.c. Imposibilitate de funcţionare in parametri normali a unor staţii de tratare (probleme tehnice)

II.d. Insuficienţe privind sistemele de monitorizare a apei potabile (exclusiv spaţiul urban si acolo unde exista reţele).

III. Zone de protecţie sanitară pentru captări în care nu este respectat regulamentul de urbanism si funcţionare

4. Poluare sol şi/sau apa subterană

I. Poluarea solului şi a apei subterane datorită depozitării neconforme a diverselor categorii de deşeuri

II. Depuneri atmosferice pe areale întinse - zonele Copşa Mică şi Zlatna

III. Poluarea difuză a apelor subterane în zona fermelor de animale şi a localităţilor rurale

IV. Afectarea solului din cauza chimizării - practicii agricole (folosire neconformă a ingrăsămintelor naturale şi chimice, pesticidelor, poluare istorică)

V. Poluare cu POP; managementul informaţiei (lipsa cunoaşterii, studii)

VI. Accentuarea eroziunii in suprafaţă

VII. Sisteme degradate de irigaţii/desecare

VIII. Exploatarea necorespunzătoare a resurselor minerale

5. Poluarea atmosferei

I. Poluare cu pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate traficului rutier

II. Poluare datorată emisiilor de poluanţi cu impact interjudeţean de la agenţii economici

III. Poluarea necontrolată datorită emisiilor de compuşi organici volatili (COV)

IV. Poluare datorată emisiilor de gaze cu efect de sera (ex.:CO2 din fabrici de bere; depozite de deşeuri)

V. Poluare datorată traficului

V.a. Poluare datorită parcului auto necorespunzător

V.b. Poluare datorită infrastructurii necorespunzătoare şi insuficiente

V.c. Poluare datorită emisiilor din trafic

6. Degradarea mediului natural -resurse naturale, păduri

I. Arii protejate

I.a. Inexistenţa administraţiilor şi planurilor de management a ariilor protejate

I.b. Deficienţe in ceea ce priveşte delimitarea cadastrală a ariilor protejate

I.c. Afectarea ariilor protejate datorită turismului neorganizat

I.d. Dificultăţi in declararea / promovarea unor noi zone de arii protejate (identificare, studii, procedural).

I.e. Inexistenta fundamentării ştiinţifice (arii protejate existente sau propuse)

I.f. Neimplementare a managementului (agenţi economici în / în apropierea ariilor protejate)


51

I.g. Păşunatul ca fenomen în ariile protejate (supraîncărcare, lipsa de cartare privind densitatea animalelor)

II. Silvicultura

II.a. Creşterea suprafeţelor pădurilor tinere în detrimentul pădurilor de vârsta medie si mare datorita greşelilor conceptuale ale amenajărilor silvice

II.b. Nerespectarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor aflate in proprietate privata

III. Resurse naturale

III.a. Administrarea necorespunzătoare a resurselor de ape minerale

IV. Monumente

IV.a. Degradarea unor monumente istorice datorita lipsei de întreţinere, folosinţelor,

intervenţiilor şi transformărilor neadecvate

7. Afectarea sănătăţii populaţiei

I. Insuficienţe privind sistemul de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane in raport cu calitatea mediului

8. Managementul informaţiei de mediu

I. Fluxurile informaţionale ale diverselor instituţii implicate in protecţia mediului nu sunt organizate intr-un sistem unitar

II. Informaţia de mediu nesatisfăcătoare cantitativ si calitativ la nivelul agenţilor economici

III. Insuficienţă la nivelul personalului calificat să gestioneze informaţie relevantă de mediu

9. Educaţie ecologică

I. Lipsa cunoştinţelor privind legislaţia de mediu in vigoare, drepturi, obligaţii si responsabilităţi ale persoanelor fizice si ale grupurilor comunitare

II. Lipsa unui sistem coerent de implicare a tuturor factorilor interesaţi / învătământ, administraţie, ONG) in educarea si informarea tinerei generaţii in domeniul protecţiei mediului

III. Nivelul scăzut al reacţiei comunitare si mass-media la agresarea factorilor de mediu

10. Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice

I. Hazard natural

I.a. Zone expuse riscului la inundaţie, eroziune si alunecări de teren; degradări de maluri

I.b. Exploatarea resurselor minerale in cariere si balastiere, fără efectuarea lucrărilor de refacere a mediului, ceea ce generează accidente ecologice prin prăbuşiri de maluri, alunecări de teren, inundaţii, torenti si scurgeri pe versanţi

I.c. Subdimensionarea podurilor şi podeţelor construite pe cursurile de ape duc la distrugeri majore în cazul creşterii debitelor

I.d. Realizarea de obiective sociale in zone de risc.

II. Hazard antropic

II.a. Risc de accident la batalurile de reziduuri (iazuri de decantare; bataluri)

11. Capacitatea instituţională si administrativă nesatisfăcătoare a autoritarilor descentralizate si autorităţilor publice locale in adresarea problemelor de mediu si impunerea legislaţiei de mediu I. Capacitatea redusă de accesare a fondurilor de preaderare de către administraţia localăin beneficiul comunităţii II. Lipsa capacităţii de a acţiona in timp util şi eficient in cazuri de poluare accidentală (in comun cu apărarea civilă)


52

III. Absenţa unei pregătiri continue a specialiştilor de mediu, direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar

IV. Lipsa laboratoarelor acreditate

V. Colaborare ineficientî intre instituţiile implicate in rezolvarea problemelor de mediu şi suprapuneri de sarcini 12. Managementul mediului la nivel urban

I. Absenta by-pass-urilor rutiere in oraşe

II. Deficit de spaţiu verde

III. Deficiente in elaborarea / formularea corespunzătoare si impunerea respectării regulamentelor de urbanism IV. Insuficienta locurilor de parcare pentru autovehicule

V. Calitatea necorespunzătoare a reţelelor de infrastructura

VI. Poluare fonică şi vibraţii datorate surselor fixe si mobile (trafic)

VII. Absenţa sau calitatea necorespunzătoare a dotărilor edilitare

3.3. SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ŞI SINTEZA PROBLEMELOR /ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE

In urma analizelor în cadrul grupului de lucru, s-a aplicat procedura de analiză multicriterială a problemelor/aspectelor de mediu selectate în vederea ierarhizării acestora.

Acordarea de scoruri pentru problemele, subcategoriile şi categoriile de probleme stabilite la nivel regional:

- au fost propuse 3 criterii de evaluare a problemelor: calitatea vietii, sanatatea populatiei, calitatea mediului inconjurator

Ponderea criteriilor de evaluare a problemelor luate in considerare a fost apreciata procentual, cu valori intre 1 si 98, astfel incat suma lor sa nu depaseasca 100.

Pentru categoriile de probleme, subcategoriile de probleme si probleme, s-au acordat valori cuprinse intre 1 si 5, avand urmatoarea notatie:

- s-au notat cu 1 problemele carora li s-a acordat o importanta maxima;

- cu 5 s-au notat problemele a caror importanta s-a consideratat a fi minima.

Prelucrarea scorurilor primite de la fiecare judet:

Pentru fiecare judet in parte s-a facut media pentru fiecare problema in parte, intre scorurile si ponderile pentru fiecare criteriu acordate de fiecare membru al grupului de lucru din judetul respectiv, rezultand un set de scoruri si un set de criterii pentru fiecare judet;

Pentru fiecare categorie de probleme, subcategorie si problema s-a facut media intre scorurile rezultate pentru fiecare judet, rezultand un set de scoruri intermediare la nivel regional;

Pentru fiecare din cele trei criterii s-a facut, de asemenea, medie intre valorile rezultate pentru fiecare judet, rezultant un set de ponderi finale pentru criterii la nivel regional.

Ponderile finale ale criteriilor au fost aplicate scorurilor intermediare pentru categoriile, subcategoriile de probleme si probleme, cu rezultatele acestei etape s-a facut din nou medie, rezultand scorurile finale.


53

Rezultatele procesului de ierarhizare pentru categorii de probleme si probleme

Categorii de probleme / probleme Scor final

5. Poluarea atmosferei 0.6222

V. Poluare datorată traficului 0.7394

V.b. Poluare datorită infrastructurii necorespunzătoare şi insuficiente 0.7848

V.c. Poluare datorită emisiilor din trafic 0.8677

V.a. Poluare datorită parcului auto necorespunzător 0.8808

I. Poluare cu pulberi in suspensie si sedimentabile datorate traficului rutier 0.8152

II. Poluare datorată emisiilor de poluanţi cu impact interjudeţean de la agenţii economici

0.9071

III. Poluarea necontrolată datorită emisiilor de compusi organici volatili (COV) 1.1051

IV. Poluare datorată emisiilor de gaze cu efect de seră (ex.:CO2 din fabrici de bere; depozite de deseuri)

1.2626

2. Poluarea apelor de suprafaţă 0.7019

I. Reţele de canalizare insuficiente sau inexistente (rural si urban) 0.6444

II. Evacuări neconforme de ape insuficient epurate / neepurate ca urmare a inexistenţei sau a insuficientei statiilor de epurare

0.7262

II.a. Poluare datorată ineficientei staţiilor de epurare orăşeneşti 0.7202

II.b. Poluare datorată deversării de către agenţi economici a apelor uzate direct in ape de suprafaţă

0.8313

IV. Evacuări de ape uzate din iazuri de decantare (poluare minieră) 0.8919

III. Poluare difuză datorită depozitării neconforme a deşeurilor 0.9626

V. Poluare datorată depozitării de rumeguş pe malul apelor de suprafaţă 1.0737

1. Managementul necorespunzător al deşeurilor 0.7101

A. Inexistenţa filierelor integrate de valorificare a deşeurilor 0.4020

III. Deseuri spitaliceşti 0.5869

III. a. Deficienţe în sistemul de management al deşeurilor provenind din unităţi medicale 0.8021

I. Deşeuri municipale şi asimilabile celor municipale 0.6606

I.c. Depozitare neconformă a deşeurilor municipale in mediul urban si rural 0.5030

I.a. Insuficienţă din punct de vedere al ariei acoperite cu servicii organizate de colectare si transport

0.8019

I.b. Sisteme deficitare de colectare şi transport pentru deşeurile municipale şi asimilabile 0.9353

I.d. Lipsa unui sistem de colectare şi eliminare a deşeurilor toxice şi periculoase din deşeurile municipale

0.9586

V. Ferme animaliere 0.7171

V.a. Poluare istorică sau actuală datorată depozitelor de dejecţii animaliere 0.8282


54


II. Deşeuri toxice şi periculoase 0.7202

II.a. Lipsa unui sistem eficient de colectare si valorificare / eliminare a deşeurilor de pesticide, deşeurilor cu conţinut de PCB, şlamurilor galvanice, solvenţilor, bateriilor si acumulatorilor etc.

0.8616

IV. Deşeuri industriale 0.8646

IV.a. Depozitare necorespunzătoare a deşeurilor industriale (zgura, steril, iazuri de decantare; depozite mari si istorice) care afectează toţi factorii de mediu

0.8898

IV.b. Gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor provenind din industria mineră 0.9575

9. Educaţie ecologică 0.7808

I. Lipsa cunoştinţelor privind legislaţia de mediu in vigoare, drepturi, obligaţii si responsabilităţi ale persoanelor fizice si ale grupurilor comunitare

0.9323

III. Nivelul scăzut al reacţiei comunitare si mass-media la agresarea factorilor de mediu 0.9959

II. Lipsa unui sistem coerent de implicare a tuturor factorilor interesaţi / învăţământ, administraţie, ONG) in educarea si informarea tinerei generaţii in domeniul protecţiei mediului

1.0202

4. Poluare sol şi/sau apa subterană 0.7858

V. Poluare cu POP; managementul informaţiei (lipsa cunoasterii, studii) 0.6535

III. Poluarea difuza a apelor subterane in zona fermelor de animale si a localităţilor rurale

0.7778

II. Depuneri atmosferice pe areale întinse - zonele Copşa Mica si Zlatna 0.8202

I. Poluarea solului si a apei subterane datorita depozitarii neconforme a diverselor categorii de deşeuri

0.8394

VIII. Exploatarea necorespunzătoare a resurselor minerale 1.0110

IV. Afectarea solului din cauza chimizării - practicii agricole (folosire neconforma a îngrăşămintelor naturale si chimice, pesticidelor, poluare istorica)

1.0384

VI. Accentuarea eroziunii in suprafaţă 1.0524

VII. Sisteme degradate de irigaţii/desecare 1.1181

3. Calitate şi cantitate apa potabilă 0.8152

II. Calitativ 0.7879

II.d. Insuficiente privind sistemele de monitorizare a apei potabile (exclusiv spaţiul urban si acolo unde exista reţele).

0.9516

II.a. Larga răspândire a surselor individuale de alimentare cu apa a gospodăriilor din stratul freatic - in condiţii necorespunzătoare de calitate a apei

1.0021

II.b. Alimentarea din ape de suprafaţa neconforme calitativ 1.0586

II.c. Imposibilitate de funcţionare in parametri normali a unor staţii de tratare (probleme tehnice)

1.0677


55


I. Cantitativ 0.9051

I.a. Insuficienta acoperire cu sisteme centralizate si/sau surse controlate de alimentare cu apa pentru întreaga arie a regiunii (urban sau rural)

0.8748

I.b. Zone deficitare sub aspect calitativ si/sau cantitativ pentru care sunt necesare lucrări de captare, aducţiune

1.0182

III. Zone de protecţie sanitara pentru captări in care nu este respectat regulamentul de urbanism si functionare

0.8435

12. Managementul mediului la nivel urban 0.8556

I. Absenta by-pass-urilor rutiere in oraşe 0.7898

III. Deficiente in elaborarea / formularea corespunzătoare si impunerea respectării regulamentelor de urbanism

0.9515

II. Deficit de spaţiu verde 0.9747

V. Calitatea necorespunzătoare a reţelelor de infrastructura 0.9777

IV. Insuficienta locurilor de parcare pentru autovehicule 0.9787

VI. Poluare fonica si vibraţii datorate surselor fixe si mobile (trafic) 1.1283

VII. Absenta sau calitatea necorespunzătoare a dotărilor edilitare 1.2081

10. Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice 0.8585

I. Hazard natural 0.7959

I.d. Realizarea de obiective sociale în zone de risc. 0.9625

I.a. Zone expuse riscului la inundaţie, eroziune şi alunecări de teren; degradări de maluri 0.9394

I.c. Subdimensionarea podurilor si podeţelor construite pe cursurile de ape duc la distrugeri majore in cazul creşterii debitelor

0.9999

I.b. Exploatarea resurselor minerale in cariere si balastiere, fără efectuarea lucrărilor de refacere a mediului, ceea ce generează accidente ecologice prin prăbuşiri de maluri, alunecări de teren, inundaţii, torenţi si scurgeri pe versanţi

1.0424

II. Hazard antropic 0.8292

II.a. Risc de accident la batalurile de reziduuri (iazuri de decantare; bataluri) 1.0555

7. Afectarea sănătăţii populaţiei 0.8879

I. Insuficienţe privind sistemul de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane in raport cu calitatea mediului

1.1101

8. Managementul informaţiei de mediu 0.9343

I. Fluxurile informaţionale ale diverselor instituţii implicate in protecţia mediului nu sunt organizate intr-un sistem unitar

0.9666

II. Informaţia de mediu nesatisfăcătoare cantitativ si calitativ la nivelul agenţilor economici

0.9909

III. Insuficienta la nivelul personalului calificat sa gestioneze informaţie relevanta de mediu

1.1081


56


6. Degradarea mediului natural -resurse naturale, păduri 0.9616

IV. Monumente 0.4858

IV.a. Degradarea unor monumente istorice datorita lipsei de intreţinere, folosinţelor, intervenţiilor si transformărilor neadecvate

1.4838

III.a. Administrarea necorespunzătoare a resurselor de ape minerale 0.7131

II. Silvicultura 0.9272

II.b. Nerespectarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor aflate in proprietate privata 0.9656

II.a. Creşterea suprafeţelor pădurilor tinere in detrimentul pădurilor de vârsta medie si mare datorita greşelilor conceptuale ale amenajărilor silvice

1.1949

III. Resurse naturale 0.9575

I. Arii protejate 1.0606

I.f. Neimplementare a managementului (agenţi economici in / in apropierea ariilor protejate)

0.7424

I.a. Inexistenta administraţiilor si planurilor de management a ariilor protejate 1.0828

I.g. Păşunatul ca fenomen in ariile protejate (supraîncărcare, lipsa de cartare privind densitatea animalelor)

1.0999

I.c. Afectarea ariilor protejate datorită turismului neorganizat 1.1626

I.d. Dificultăţi in declararea / promovarea unor noi zone de arii protejate (identificare, studii, procedural).

1.2868

I.b. Deficiente in ceea ce priveşte delimitarea cadastrală a ariilor protejate 1.2939

I.e. Inexistenta fundamentării ştiinţifice (arii protejate existente sau propuse) 1.3626

11. Capacitatea instituţională şi administrativă nesatisfăcătoare a autorităţilor descentralizate şi autorităţilor publice locale in adresarea problemelor de mediu si impunerea legislaţiei de mediu

1.0363

IV. Lipsa laboratoarelor acreditate 0.9172

II. Lipsa capacităţii de a acţiona in timp util si eficient in cazuri de poluare accidentala (in comun cu apărarea civilă)

1.1071

I. Capacitatea redusă de accesare a fondurilor de preaderare de către administraţia locală in beneficiul comunităţii

1.1545

III. Absenţa unei pregătiri continue a specialiştilor de mediu, direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar

1.2101

V. Colaborare ineficientă intre instituţiile implicate în rezolvarea problemelor de mediu şi suprapuneri de sarcini

1.2960


57

CAPITOLUL IV – PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL REGIUNII CENTRU

4.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IN REGIUNEA 7 CENTRU

4.1.1. INTRODUCERE Procesul PRAM corespunde, în esenţă, sistemului de management strategic de mediu, având o finalitate dată şi o orientare prin intermediul planificării strategice.

Planificarea activităţilor în domeniul protecţiei mediului în planul regional de acţiune pentru mediu în Regiunea 7 Centru este o înlănţuire de sarcini asociate unor procese decizionale sistemice, repartizate într-o structură care reflectă etapele, interconexiunile posibile, responsabilităţile, termenele şi sistemele de control şi autoreglaj, prin feed-back, oferind perspectivele unei gestionări eficiente a procesului PRAM.

Imbunătăţirea continuă a calităţii mediului este scopul final al acestui proces de management, obiectiv în continua schimbare, în permanent acord cu noile cerinţe pe plan intern şi european, din partea autoritatilor şi opiniei publice, stimulând dezvoltarea continuă a regiunii.

4.1.2. STABILIREA SCOPURILOR, OBIECTIVELOR ŞI INDICATORILOR Pentru definirea obiectivelor s-a luat în considerare, în primul rând priorităţile de mediu stabilite la nivel naţional. PRAM permite o implementare mai eficienţă a planurilor naţionale şi atingerea obiectivelor la nivel local.

Stabilirea obiectivelor generale de mediu în Regiunea 7 Centru a considerat modul în care sunt identificate obiectivele naţionale. Strategiile naţionale generează obiective generale şi nu specifică obiective regionale pentru protecţia calităţii mediului. Astfel, stabilirea obiectivelor de mediu în PRAM ia în considerare oportunităţile şi nevoile specifice la nivel regional. Obiectivele propuse în PRAM, pentru a fi atinse, sunt relevante pentru Regiunea 7 Centru şi sunt mai stricte decât obiectivele naţionale.

Obiectivele generale pe termen lung sunt în concordanţă cu obiectivele fixate la nivel naţional şi se înscriu în tendintele definite prin acestea (obiective legate de reducere şi minimizare, cele referitoare la asigurarea calităţii etc.).

In situaţia în care o problemă specifică nu a putut fi abordată decât prin acţiuni pe termen mediu şi lung, s-au stabilit obiective realiste pe termen scurt, ca mijloc de monitorizare a progreselor în atingerea obiectivelor pe termen lung. In acest caz s-a oferit o justificare clară a obiectivelor pe termen scurt şi s-a stabilit o perioadă pentru care aceste obiective vor fi valabile.

In stabilirea obiectivelor specifice au fost folosite valorile numerice şi principiul "SMART" – specific, măsurabil, de atins , realist şi la timp. Obiectivele specifice pentru protecţia mediului identificate se bazează pe presupuneri realiste asupra disponibilităţilor resurselor financiare şi umane Au fost specificate, deasemenea, criteriile de monitorizare (ţinte, indicatori) şi responsabilităţile pentru aceste obiective.

Pentru fiecare obiectiv specific s-au stabilit acţiuni relevante potenţiale ( încluzând stimulente economice, activităţi administrative şi instituţionale, educaţionale şi tehnice, precum şi instrumente legislative). Activităţile propuse pentru fiecare obiectiv nu se adresează doar efectelor (acţiuni corective) ci şi cauzelor (acţiuni preventive).


58

4.1.3 RECOMANDĂRI CADRU PENTRU COMPONENTA DE MEDIU APA Pentru componenta de mediu APA, la elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu al regiunii 7 Centru s-a urmărit:

Conformarea cu Aquis-ul comunitar.

Adoptarea Aquis-lui comunitar în domeniul protecţiei apelor solicită implementarea unor directive costisitoare din punct de vedere al investiţiilor. Pentru reducerea impactului apelor uzate insuficient epurate asupra ecosistemelor acvatice în regiunea centru î cât mai rapid investiţiile de capital în domeniul alimentărilor cu apă, al canalizării şi epurarii apelor uzate.

Direcţiile principale ale Strategiei naţionale de dezvoltare în domeniul infrastructurii apei pentru asezările rurale şi urbane:

Asigurarea surselor de apă în zone deficitare;

Modernizarea sistemelor de tratare şi distribuţie a apei potabile;

Extinderea şi reabilitarea alimentării cu apa în sistem centralizat;

Reabilitarea, modernizarea sau realizarea de sisteme de canalizare şi epurare.

Etapizarea din Planul de Acţiune privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, care este anexa la HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Prevederile înscrise în:

Documentul de Poziţie al României, capitolul 22-Protecţia Mediului;

Directiva 91/272/EEC privind epurarea apelor uzate urbane;

Directiva 98/83/EC privind calitatea apei potabile;

Directiva Cadru în domeniul Apelor 2000/60/EC.

4.1.4 RECOMANDĂRI CADRU PENTRU COMPONENTA DE MEDIU AER Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental în Regiunea 7 Centru se datorează în principal poluării generate de trafic cât şi poluării generate de anumite sectoare industriale. Din acest motiv principale zone afectate de trafic sunt localităţile situate pe drumurile naţionale şi localităţile unde existe surse de poluare majoră ale atmosferei.

Pentru eliminarea poluării generate de trafic este recomandabil a se realiza centuri de ocolire ale acestor localităţi.

]Încadrarea poluării industriale în limitele legislaţiei naţionale armonizate cu Directivele UE va avea în vedere aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.

Se recomanda conservarea fondului forestier atât pentru producţia de biomasa dar şi pentru funcţiile de protecţie a mediului înconjurător şi anume: funcţia hidrologică, funcţia de protecţie a solului şi de asigurare a stabilităţii terenurilor, funcţia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de purificare a atmosferei.

4.1.5 RECOMANDARI CADRU PENTRU COMPONENTA DE MEDIU SOL Strategia regională de îmbunătăţire a calităţii solului trebuie să se focalizeze în special pe:

Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale amenajate necorespunzător;

Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri industriale;

Diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziune, alunecări de teren s.a.);

In acest sens este recomandată implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, care să aibă la bază promovarea următoarelor principii:

Prevenirea apariţiei deşeurilor;


59

Minimizarea cantităţii de deşeuri produse;

Optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate;

Diminuarea efectelor fenomenelor naturale implică refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesară şi aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic şi agricol cât mai bun.

4.1.6 IDENTIFICAREA PRIORITĂŢILOR PENTRU ACŢIUNE Stabilirea priorităţilor de acţiune constitue o bază pentru identificarea a ce nu trebuie făcut acum cât şi la identificarea a ceea ce trebuie făcut de urgenţă pentru ameliorarea condiţiilor de mediu.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu consideră prioritare acţiunile care:

Previn deteriorarea mediului. Prevenirea î mai ieftiă decat anularea sau reducerea efectelor, odată ce acestea au apărut;

Conduc la rezolvarea simultană a unor probleme şi evită transferul problemelor de la o componentă a mediului la alta;

Asigură cel mai înalt raport beneficiu-cost, pe termen scurt şi mediu. In stabilirea acţiunilor de mediu ceea ce contează este mărimea raportului dintre beneficii şi costuri, care ne indică în ce masură ameliorarea calităţii mediului poate fi obtinută prin cheltuirea unor sume de bani într-o direcţie, mai degrabă decât în alta. Se vor acorda prioritate rezolvării acelor probleme de mediu care afectează sănătatea populaţiei, considerând că daunele aduse sănătăţii populaţiei constitue principalul cost al deteriorării mediului;

Sunt prezente în planurile şi strategiile judeţene, naţionale, regionale ca priorităţi reprezentative;

Se conformează cu durata de tranziţie necesară transpunerii şi implementarii legislaţiei UE;

Prezintă fezabilitate tehnică;

Sunt acceptate şi sprijinite de public sau de către administraţia locală;

Vizează asigurarea fluxurilor de informaţii şi pregatirea partenerilor pentru atragerea de finanţări necesare rezolvării problemelor, precum şi acele acţiuni care generează/ gestionează informaţie relevantă de mediu. Informaţia asupra mediului este necesară pentru a stabili priorităţile, ca baza decizională şi pentru asigurarea conformării cu standardele europene. In plus, tranziţia la economia de piaţa schimbă în mod fundamental cerinţele sectorului public şi a celui privat pentru acest gen de informaţie:informaţia de mediu.

4.1.7 IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE SELECTARE A ACŢIUNILOR Criteriile stabilite reflectă atât sistemul de valori şi preocupările Comitetului de Coordonare cât şi fezabilitatea economică, tehnică şi legislativă a implementării acţiunilor specifice. Stabilirea unui set de criterii este foarte importantă pentru determinarea secvenţei de implementare a acţiunilor individuale.

S-a identificat un set de criterii care au permis evaluarea avantajelor relative ale fiecărei acţiuni şi selectarea celei mai potrivite acţiuni care să conducă la atingerea obiectivelor şi a ţintelor. Criteriile de evaluare asigură, de asemenea, o fundamentare obiectivă şi transparentă pentru luarea deciziilor.

Criteriile de selectare a actiunilor:

Stadiul pregătirii proiectului;

Disponibilitatea financiara pentru co-finanţare;

Existenţa unui instrument financiar de sprijin;

Efectul investiţiei asupra sănătăţii populaţiei;

Efectul investiţiei asupra stării mediului.

Se adresează unor probleme de dezvoltare regională şi au impact la nivel regional;


60

Asigură armonizarea priorităţilor identificate cu cele la nivel naţional şi local, cât şi integrarea efectivă a aspectelor de mediu în politicile sectoriale.

Aceste criterii au fost completate şi de considerarea urmatoarelor aspecte:

Rezultatul ierarhizării problemelor de mediu;

Numărul de persoane care beneficiază de rezolvarea unei acţiuni de mediu;

Efectul pe termen lung al rezolvării unei anumite acţiuni de mediu căt şi timpul necesar pentru implementarea acţiunii;

4.1.8 IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI SELECTAREA ACŢIUNILOR Planul de acţiune propriu zis este realizat într-un mod care să identifice cât mai clar activităţile, responsabilităţile şi sursele de finanţare. Acest lucru s-a realizat prin raportarea la trei tipuri de acţiuni, după cum urmeză:

1.Acţiuni de nivel regional. Acestea sunt acţiunile care vor fi finanţate la nivel regional şi pentru care sunt disponibile resurse din partea unor fonduri sau structuri regionale.

2.Acţiuni coordonate. Scopul acestor acţiuni este protejarea mediului. Ele ar trebui co-finanţate de societăţi care desfasoară activităţile în regiune şi sprijinite prin programe naţionale specifice sau scheme de finanţare. Nivelul de detaliere este corelat cu nivelul competenţelor regionale.

3.Acţiuni detaliate la nivel judeţean. Aceste activităţi constitue baza de la care se pot dezvolta planuri şi programe pentru sprijinirea politicii de mediu regionale. Ele includ în special măsuri adresate "punctelor fierbinţi de poluare".

La identificarea, analiza şi selectarea acţiunilor s-a avut în vedere şi:

Prevederile legislaţiei de mediu armonizate cu Directivele Europene;

Prevederile programelor de conformare ale societăţilor comerciale pe sectoare de activitate;

Prevederile şi necesităţile programelor Consiliulilor Judeţene şi ale Consiliilor Locale, în diferite domenii (alimentări cu apă, canalizări etc.);

Proiecte elaborate de agenţiile judetene de protecţia mediului sau proiecte la care agenţiile judeţene de protecţia mediului au colaborat în cadrul unor programe internatţionale.

4.1.9 ADOPTAREA ŞI INSTITUŢIONALIZAREA PLANULUI REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU

Pentru obţinerea de comentarii relevante şi feed-back pentru acest document, el a fost pus la dispoziţia publicului, a grupurilor părţilor interesate şi structurilor administrative la nivelul judeţelor. Forma preliminară a documentului PRAM a fost prezentată Comitetului de Coordonare PRAM pentru Regiunea 7 Centru fiind aprobată şi adoptată.


4.2. MATRICILE-PLAN PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE

4.2.1. MATRICEA – PLAN PENTRU PROBLEMA POLUAREA ATMOSFEREI

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune ResponsabiliElaborarea Strategiei şi a Planului Naţional de Acţiune privind Protecţia Calităţii Atmosferei Implementarea măsurilor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune privind Protecţia Calităţii Atmosferei

M.M.G.A. A.R.P.M. A.P.M. CJ CL

Identificarea zonelor cu depăşiri ale concentraţiilor de poluanţi în aerul ambiental. Elaborarea unor propuneri de limitare a traficului prin devierea traseelor, limitarea orelor de acces etc.

A.R.P.M. A.P.M. C.L.

Elaborarea studiilor de fezabilitate privind traseele de ocolire a oraşelor.

Consiliile judeţene, Consiliile locale, A.N.D.

Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental

Ameliorarea calităţii aerului ambiental in spaţiul urban

Reducerea poluării datorate surselor mobile (traficului rutier).

Reducerea cu cel puţin 20% a concentraţiilor de NOx, SOx, pulberi în suspensie şi CO în aerul ambiental până în 2010

Monitorizarea concentraţiilor de particule în suspensie, SOx, NOx în aerul ambiental al oraşelor.

Atragerea fondurilor necesare şi realizarea lucrărilor de deviere a traficului de tranzit în afara oraşelor.

A.D.R. A.N.D.

61


Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili

Elaborarea unor seturi de propuneri privind includerea în PUG-uri şi PATJ a unor “inele verzi” ale oraşelor şi posibilitatea conectării acestora la spaţiile verzi din oraşe prin plantaţii de aliniament.

A.P.M. C.J. C.L.

Poluare datorată emisiilor de poluanţi cu impact interjudeţean de la agenţii economici

Eliminarea poluării atmosferei cu poluanţi generaţi de agenţii economici

Reducerea poluării generate de surse fixe constituite din agenţii industriali.

Incadrarea emisiilor de noxe a agenţilor economici în limitele prevăzute de Ordinul MAPPM 462/1993.

Valorile indicatorilor pentru care sunt prevăzute limite la emisie în OM 462/1993

Implementarea şi monitorizarea măsurilor cuprinse în programele de conformare (anexe ale autorizaţiilor de mediu)

Agenţii economici, Garda de mediu.

Instruirea personalului agenţiilor de protecţia mediului cu privire la controlul emisiilor de COV, monitorizarea concentraţiilor de COV, echipamente de măsură şi elaborarea inventarelor de emisii

M.M.G.A. A.R.P.M.

Poluarea atmosferei datorită emisiilor necontrolate de COV

Reducerea emisiilor de COV.

Reducerea emisiilor necontrolate de COV din activităţile industriale.

Incadrarea emisiilor de COV în prevederile legale în conformitate cu graficele din HG 699/2003

Valori ale concentraţiilor de COV în: emisie aerul ambiental Debit masic evacuat Număr de instalaţii

Implementarea măsurilor şi investiţiilor necesare conformării activităţii agenţilor economici

Agent economic Garda de mediu.

62



Reducerea emisiilor de COV rezultate din comerţul cu hidrocarburi.

Incadrarea emisiilor de COV în prevederile legale în conformitate cu HG 568/2001

Valori ale concentraţiilor de COV in emisie şi aerul ambiental Debit masic evacuat

Implementarea măsurilor şi investiţiilor necesare conformării activităţii agenţilor economici (dotarea staţiilor de distribuţie carburanţi cu echipamente de recuperare a COV-urilor).


Captarea şi recuperarea gazelor de haldă (din depozite municipale)

Cantitatea de gaz de haldă recuperată.

Inchiderea depozitelor exitente de deşeuri urbane cu recuperarea şi eventual valorificarea gazului de haldă.

Consiliile judeţene, Consiliile locale. Operatori depozite de deşeuri.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Captarea şi valorificarea metanului rezultat din descompunerea biomasei.

Cantitatea de metan recuperată.

Elaborarea unui studiu regional privind potenţialul de valorificare energetică a biomasei.

A.R.P.M.

Afectare globală a mediului datorată emisiilor de gaze cu efect de seră

Reducerea poluării cu gaze cu efect de seră.

Promovarea proiectelor de Joint Implementation

Generarea a cel puţin 5 proiecte de Joint Implementation la nivel regional până în 2006

Nr. persoane instruite Nr. de proiecte de Joint Implementation

Prezentarea mecanismului Joint Implementation Instruirea personalului din administraţie privind proiectele de Joint Implementation

M.M.G.A. A.R.P.M.

63


4.2.2 MATRICEA– PLAN PENTRU PROBLEMA - POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ


Implementarea măsurilor din Planurile de Management pentru Bazinele Hidrografice Olt şi Mureş – secţiunea privind gestiunea apelor uzate menajere

A.R.P.M. C.N.A.R. A.R.A.

Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare

Consiliile Judeţene; Consiliile Locale.

Reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare existente

Colectarea şi epurarea tuturor apelor uzate menajere din mediul urban până în 2012 Incadrarea calităţii efluentului în limitele autorizate şi conform HG 188/2002.

km de reţea reabilitată / extinsă Valoarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate Nr de gospodării racordate la canalizarea colectivă

Reabilitarea / extinderea reţelelor de canalizare existente şi a staţiilor de epurare în localităţile urbane Localizarea proiectelor este prezentată în anexa 6.


Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape uzate menajere insuficient epurate /neepurate

Reducerea poluării apelor de suprafaţă datorită evacuării de ape uzate menajere insuficient epurate / neepurate

Construirea / înfiinţarea de sisteme de canalizare şi staţii de epurare în localităţile cu peste 2000 de locuitori echivalenţi

Colectarea şi epurarea tuturor apelor uzate menajere din mediul rural până în 2022 Incadrarea calităţii efluentului în limitele autorizate conform HG 188/2002.

Nr. de localităţi la nivel de: - Regiune - Judeţ Nr de gospodării racordate la canalizarea colectivă

Elaborarea documentaţiilor primare necesare obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de construcţie / înfiinţare de sisteme de canalizare şi staţii de epurare.


64



Debitele de ape uzate menajere colectate şi epurate

Construirea de sisteme centralizate de canalizare şi staţii de epurare în localităţile rurale Localizarea proiectelor este prezentată în anexa 5.

Nr de gospodării racordate la canalizarea colectivă Debitele de ape uzate menajere colectate şi epurate

Sprijinirea proiectelor de infrastructură edilitară (apă/canal) in localităţile rurale sub 2000 locuitori echivalenţi

A.R.P.M Consiliile Judeţene

Retehnologizarea / reabilitarea / extinderea staţiilor de epurare aparţinând societăţilor comerciale (altele decât cele aflate în proprietatea administraţiilor publice.)

Incadrarea calităţii efluentului în limitele autorizate şi conform HG 188/2002.

Valoarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate

Elaborarea documentaţiilor de proiectare şi realizare a lucrărilor de retehnologizarea / reabilitarea sau extinderea staţiilor de epurare. Executarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a capacităţilor realizate.

Proprietarii staţiilor de epurare Garda de mediu

Poluarea difuză datorita depozitarii neconforme a deseurilor municipale si industriale

Eliminarea poluării datorată depozitării necontrolate a deşeurilor urbane şi industriale.

Eliminarea impactului asupra apelor de suprafaţă prin închiderea depozitelor urbane existente

Asumarea măsurilor din Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor de către proprietarii depozitelor

Nr. de proiecte de închidere aprobate Nr. de depozite închise

Implementarea măsurilor vizând închiderea depozitelor de deşeuri municipale cuprinse în Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor


65



existente până la sfârşitul anului 2005

Eliminarea impactului asupra apelor de suprafaţă datorat depozitării necorespunzatoare a deşeurilor industriale şi a depozitării rumeguşului pe malul cursurilor de apă

Controlul (colectarea şi tratarea) levigatului din depozitele industriale până în 2010 Eliminarea practicilor de depozitare necontrolată a rumeguşului pe malul cursurilor de apă.

Nr. de depozite / facilităţi ecologizate Nr. de amplasamente şi cantitate de rumeguş valorificată

Implementarea şi monitorizarea măsurilor din planurile de conformare (autorizaţie de mediu; aviz de privatizare) Dezafectarea depozitelor necontrolate de rumeguş situate pe malul cursurilor de apă şi valorificarea rumeguşului

Proprietarii depozitelor Agenţii economici generatori de rumeguş Garda de Mediu

Poluarea apelor de suprafaţă datorită deversărilor de ape uzate insuficient epurate din industria mineritului.

Eliminarea poluării apelor de suprafaţă datorată evacuării apelor de mina, exfiltratului haldelor de steril şi a apelor uzate provenind din iazurile de decantare şi bataluri.

Imbunătăţirea categoriei de calitate a cursului de apă receptor.

Incadrarea concentraţiilor de poluanţi în limitele prevăzute de HG 188/2002 sau documentele de autorizare.

Valoarea indicatorilor de calitate ai apelor evacuate.

Implementarea măsurilor de conformare conţinute în actele de reglementare Controlul implementării măsurilor de conformare conţinute în actele de reglementare Punerea în siguranţă a obiectivelor miniere (iazuri de decantare, halde de steril din bazinele hidrografice: Arieş, Ampoi, Olt, Mureş şi Geoagiu)

Societăţile miniere Garda de Mediu Proprietari obiective miniere ARPM APM

66



Acţiuni specifice Halde de steril Atribuire/delimitare de responsabilităţi juridice privind exploatarea şi conservarea obiectivelor miniere Iazuri Ecologizarea iazurilor de decantare scoase din funcţiune Monitorizarea în flux continuu a apelor evacuate din iazurile de decantare funcţionale

Proprietarii de obiective miniere ANRM Proprietarii terenurilor (eventual) Proprietari obiective miniere

Apele de mină Reabilitarea / retehnologizarea unor staţii de neutralizare a apelor de mină (ARIEŞMIN Baia de Arieş) Realizarea de staţii de neutralizare a apelor de mină (CUPRUMIN Abrud, ROŞIAMIN Roşia Montană, ZLATMIN Zlatna, E.M. Bălan, S.M. Sântimbru, IM Harghita

Proprietari obiective miniere Proprietari obiective miniere

67



Exploatarea agregatelor minerale Implementarea măsurilor din programele de conformare şi prevederile autorizaţiilor de mediu pentru decantoare aferente staţiilor de sortare şi spălare a agregatelor minerale

Proprietarii obiectivelor Garda de Mediu

68


4.2.3 MATRICEA - PLAN PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL NECORESPUNZĂTOR AL DEŞEURILOR


Inexistenţa unui concept regional de gestiune a deşeurilor municipale (noţiunea de concept regional vizează abordarea problemei deşeurilor pornind de la grupuri de localitaţi)

Dezvoltarea conceptului regional de gestiune a deşeurilor la nivelul tuturor participanţilor implicaţi în procesul decizional

Planificare strategică în domeniul deşeurilor municipale (urbane)

Informarea eficientă a tuturor factorilor de decizie

Nr. seminarii organizate Nr. persoane instruite

Elaborarea şi diseminarea Ghidului de implementare a Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor Elaborarea şi diseminarea Ghidului privind Elaborarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor Elaborarea şi diseminarea Ghidului privind Elaborarea Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor; Diseminarea Manualului privind activităţile specifice din domeniul gestiunii deşeurilor municipale, elaborat în cadrul proiectului bilateral "Concept Naţional privind managementul deşeurilor în Romania", promovat în parteneriat de Agenţia Germană de Colaborare Tehnică (GTZ) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

MMGA MMGA şi ARPM MMGA şi ARPM ARPM

69



Asigurarea unuiinstrument de coordonare a activităţii pentru factorii decizionali

Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor

Finalizarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor Implementarea măsurilor din Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor: a.Extinderea practicii de colectare a deşeurilor generate de populaţie, la scara întregii regiuni b.Implementarea de servicii de management integrat al deşeurilor municipale (urbane) c. Derularea programelor de dezvoltare vizand depozitele regionale existente (Săcele, Sibiu, Sighişoara, Ungheni- Mureş)

MMGA ARPM APM ADR ARPM CJ CJ CL CJ CL Investitorii privaţi CL CJ

70



Instruire specifică pentru operatori şi administraţie în domeniul planificării

Asigurarea de personal instruit în domeniul planificării la nivelul operatorilor şi administratiei

Nr. de cursuri organizate Nr. de persoane instruite

Organizarea de instruiri în următoarele domenii de interes: a.Management de proiecte in sectorul gestiunea deseurilor; b.Catalogul european al deşeurilor ca instrument de planificare; c.Aspecte instituţionale şi costuri operaţionale în sistemul de gestiune integrată a deşeurilor d.Elaborare planuri locale şi judeţene de gestiune a deşeurilor

MAPAM ARS ARPM Formatori de resurse umane

Sprijinirea implementării sistemelor de gestiune integrată a deşeurilor

Coordonarea documentaţiilor de planificare locală până în 2006

Nr. planuri locale şi judeţene de gestiune a deşeurilor revizuite Nr. planuri de urbanism revizuite

Revizuirea Planurilor Locale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planurilor Judeţene de Gestiune a Deşeurilor Revizuirea Planurilor de urbanism vizate

CL CJ APM CJ

71


II. Deşeuri toxice şi periculoase


Sprijinirea iniţiativelor regionale privind colectarea/tratarea/valorificarea deşeurilor toxice şi periculoase

Gestiunea corespunzătoare şi eliminarea controlată a deşeurilor reprezentate de produsele fitosanitare expirate (stocuri istorice)

Definirea soluţiilor tehnice de eliminare controlată (ce vor fi utilizate la nivelul regiunii) până în 2006 Eliminarea controlată a deşeurilor din această categorie până în 2012

Nr. de stocuri istorice (amplasamente) dezafectate Cantitatea de deşeuri eliminată/an

Identificarea soluţiilor şi a surselor de finanţare pentru eliminare finală controlată a stocului de deşeuri din produse fitosanitare expirate

Ministerul Agriculturii D.A.D.R. Garda de Mediu

Lipsa unui sistem eficient de colectare şi valorificare / eliminare a deşeurilor de pesticide, deşeurilor cu conţinut de PCB, şlamurilor galvanice, solvenţilor, deşeurilor spitaliceşti etc.

Reducerea gradului de poluare datorat gestionării incorecte a deşeurilor de pesticide, a deşeurilor cu conţinut de PCB, a şlamurilor galvanice, solvenţilor, deşeurilor spitaliceşti etc.

Gestiunea corespunzătoare şi eliminarea controlată a substanţelor conţinând poluanţi organici persistenţi (POP)

Cunoaşterea detaliată a situaţiei şi a practicilor privind POP la nivelul regiunii până în 2006 Asigurarea unui management corespunzător şi a practicilor de eliminare controlată a POP începând cu 2007

Nr. de inventare pe clasa de compuşi, la nivel de judeţ şi regiune kg de compuşi eliminaţi / an

Diseminarea şi implementarea măsurilor din Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm

MMGA

72



Gestiunea corespunzatoare a nămolurilor rezultate din neutralizarea apelor uzate provenind din activităţile de acoperiri metalice (şlamuri de galvanizare)

Recuperarea potenţialului util din nămolurile rezultate din neutralizarea apelor uzate provenind din activităţile de acoperiri metalice

Grad de recuperare a sărurilor ionilor metalici (kg/an) Grad de valorificare a nămolului neutralizat utilizat ca aditiv în construcţii (t/an)

Sprijinirea iniţiativelor şi activităţilor de valorificare a potenţialului util (sărurile ionilor metalici din apele uzate din sectiile de acoperiri metalice) Implementarea soluţiilor de neutralizare a nămolurilor galvanice – utilizare ca aditiv în realizarea materialelor de construcţii (blocuri de beton)

Agenţi economici generatori ARPM APM

Gestiunea corespunzătoare şi eliminarea controlată a deşeurilor provenind din unităţile medicale

Asigurarea unui management corespunzător şi a practicilor de eliminare controlată începand cu anul 2006

Număr de unitati spitaliceşti autorizate Tone deşeuri spitaliceşti / an

Organizarea unui flux controlat de gestiune a deşeurilor spitaliceşti, incluzând infrastructura aferentă şi orientarea către facilitatea de eliminare a deşeurilor toxice ce se va înfiinţa la Targu Mures

DSP judeţene CAS judeţene APM

73


4.2.4 MATRICEA - PLAN PENTRU PROBLEMA - EDUCAŢIE ECOLOGICĂ


Dezvoltarea spiritului comunitar privind importanţa protecţiei mediului

Demararea programului de dezvoltare a spiritului comunitar până în 2005 Acoperirea cu proiecte a 25% din spaţiul rural până în 2007

Nr. proiecte realizate Nr. de grupuri comunitare identificate şi implicate in proiecte

Iniţierea unui program şi derularea de proiecte privind dezvoltarea spiritului comunitar

APM Societatea civilă Reprezentanţii comunităţii

Insuficienţe privind educaţia ecologică la nivelul comunităţii

Creşterea gradului de conştientizare şi implicare a publicului în probleme legate de îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurator

Informarea publicului privind legislaţia în domeniul protecţiei mediului Informarea populaţiei cu privire la activităţile legate de protecţia mediului

Acoperirea cu proiecte de informare a 50% din spaţiul rural până în 2007 Asigurarea unui minim de informare obiectivă pentru 80% din localităţi până în 2006

Nr. proiecte realizate Nr. localităţi cuprinse în campanie Nr. comunităţi vizate Nr. întâlniri

Iniţierea şi derularea de proiecte de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului Campanii de informare a comunităţilor cu privire la starea calităţii mediului şi probleme specifice

APM Societatea civila APM

74



Educaţie ecologică eficientă la nivelul populaţiei şcolare

Asigurarea de cursuri de educaţie ecologică în 50% din taberele şcolare până în 2006

Nr. de teme şi acţiuni

Includerea în curricula şcolară de teme şi acţiuni vizând educaţia ecologică la toate nivelele (preşcolar – liceal) Organizarea de acţiuni cu specific ecologic în cadrul taberelor şcolare

APM Inspectorate Şcolare Judeţeane

Creşterea nivelului de reacţie comunitară la agresarea factorilor de mediu

Scăderea nr. de incidente necomunicate

Nr. de comunicări Frecvenţa şi nr. de întâlniri

Crearea de instrumente pentru favorizarea reacţiei comunitare la fenomenele de poluare (telverde – APM, Garda de Mediu) Organizarea de întâlniri cu liderii comunitari şi media

APM Garda de mediu

Corelareaprogramelor de educaţie ecologică

Acoperirea cu materiale de educaţie ecologică a întregii game de aspecte/probleme de mediu (aer, apă,...) până în 2006

Iniţierea şi derularea de programe comune de educaţie ecologică Realizarea şi difuzarea de materiale de educaţie ecologică

APM Consilii Judeţene Societatea civilă

75


4.2.5 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA - POLUARE SOL ŞI APĂ SUBTERANĂ

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune ResponsabiliElaborarea bilanţurilor de mediu şi proiectelor de închidere pentru depozitele de deşeuri municipale Inchiderea depozitelor necontrolate de deşeuri.

Reducerea poluării solului şi a apei freatice generate de depozitarea deşeurilor municipale(urbane).

Inchiderea depozitelor necontrolate de deşeuri municipale (urbane) până în 2019

Număr de depozite necontrolate închise.

Monitorizarea post-închidere a calităţii apelor freatice din perimetrul depozitului

Proprietarii depozitelor

Intreţinerea, reabilitarea şi punerea în siguranţă a facilităţilor de transport şi eliminare finală a deşeurilor industriale

Captarea şi tratarea tuturor exfiltraţiilor prin realizarea sau reabilitarea sistemelor de colectare şi tratare a apelor uzate.

Poluarea solului şi a apei subterane datorită depozitării neconforme a diverselor categorii de deşeuri

Reducerea impactului asupra solului generat de depozitarea neconformă a diverselor categorii de deşeuri.

Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane din arealul de depozitare a deşeurilor industriale

Eliminarea surselor de poluare datorate depozitării reziduurilor industriale şi reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate de depozite scoase din funcţiune

Nr. de facilităţi (depozite) amenajate corespunzator cerinţelor prevederilor legale sau din documentele de autorizare Suprafeţe (ha) Indicatori fizico-chimici ai apelor freatice Nr. de planuri de acţiune

Planuri de acţiune pentru reabilitarea zonelor afectate de poluare datorată depozitării necontrolate a deşeurilor industriale


76


Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Monitorizarea respectării

măsurilor din programele de conformare.

Garda de mediu

Depuneri atmosferice pe arealuri întinse

Diminuarea poluării solului datorată depunerilor atmosferice (pulberi sedimentabile, depuneri acide, metale grele etc.)

Managementul durabil al zonelor caracterizate de poluarea accentuată a solului

Controlul surselor de emisie până în 2007 Realizare reţele de monitoring integrat Stabilirea modului de utilizare a terenurilor afectate

Indicatori de concentraţie a poluanţilor în emisie (OM 462) Nr. de reţele de monitoring Valori de investiţie Nr. de indicatori monitorizaţi Suprafete de teren (ha) Categorii de teren Tipuri de folosinţă

Retehnologizarea instalaţiilor generatoare de pulberi şi oxizi a căror concentraţie în emisie depăşeste valorile autorizate (S.C. Ampelum S.A. Zlatna, S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică, CET Braşov) Sistematizarea şi revizuirea informaţiilor existente Elaborarea planurilor de utilizare şi refacere a terenurilor din zonele afectate Proiectarea şi implementarea unor reţele de monitorizare a calităţii solului şi a apelor subterane în perimetrele afectate de poluare.

Proprietarii activelor industriale A.R.P.M. D.A.D.R. C.L. Consilii Locale Consilii Judeţene A.R.P.M. O.S.P.A. I.C.P.A.

77


Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune ResponsabiliPoluarea difuză a solului şi apelor subterane în zona fermelor de animale şi a localităţilor rurale

Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane datorate gestiunii defectuoase a dejecţiilor animaliere în fermele zootehnice şi gospodării inividuale.

Gestiunea adecvată a dejecţiilor animaliere provenite din fermele zootehnice şi gospodării individuale. Eliminarea surselor de poluare datorate depozitării dejecţiilor animaliere

Colectarea, depozitarea şi valorificarea controlată a deşeurilor animaliere. Aplicarea HG 48/ 2003 şi OMAAP 370/2003 precum şi a HG 1285 / 2003 privind implementarea programelor naţionale de restucturare a fermelor de animale până în anul 2007.

Caracterisiticile fizico-chimice ale apelor freatice în proximitatea fermelor de animale Nr. de reţele de monitoring de ape subterane realizate Indicatori de calitate ai apelor subterane

Refacerea şi amenajarea corespunzătoare a paturilor de stocare / deshidratare a dejecţiilor aparţinând fermelor de creştere a animalelor. Selectarea unor amplasamente potrivite pentru construcţia unor platforme betonate de depozitare a dejecţiilor animaliere în zonele rurale. Monitorizarea calităţii solurilor pe terenurile fertilizate cu dejecţii animaliere. Implementarea Codului de bune practici agricole- diseminarea rezultatelor proiectului Controlul poluării in agricultură finantat de Banca Mondială

Proprietarii fermelor Consiliile locale D.A.D.R. Proprietar de teren OSPA D.A.D.R. MMGA

Incurajarea practicilor de combatere biologică a dăunătorilor

A.P.M. D.A.D.R.

Afectarea solului – folosirea neraţională a îngrăşămintelor naturale şi chimice, pesticidelor, poluare istorică)

Diminuarea poluării solului / apei subterane datorită utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură.

Controlul riguros al cantităţilor şi calităţii îngrăşămintelor şi pesticidelor utilizate în agricultură.

Promovarea practicilor agricole durabile (ecologice).

Concentraţiile de nutrienţi în sol şi apa freatică. Concentraţia de pesticide în apa freatică.

Controlul riguros al dozelor şi modalităţilor de aplicare a produselor fitosanitare

D.A.D.R.

78


Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Derularea unor campanii

de informare asupra riscurilor utilizării în exces a îngraşămintelor şi pesticidelor vizând în principal locuitorii mediului rural.

A.P.M. D.A.D.R. Inspectoratul Fitosanitar

Afectarea suprafeţelor de teren şi a calităţii solului ca urmare a exploatării resurselor minerale

Reducerea degradării / poluării solului şi a apei subterane datorate activităţilor de exploatare minieră.

Reducerea degradării solului prin activităţi de decopertare, excavare, depozitare a maselor de material. Diminuarea poluării solului şi a apei subterane, prin depozitarea corespunzătoare a minereurilor sărace şi a sterilului

Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate. Neutralizarea apelor acide rezultate din haldele de steril.

Bilanţul maselor de sol decopertate – mase de sol valorificate. Suprafeţe (ha) de terenuri degradate Suprafeţe (ha) de terenuri reabilitate Ponderea suprafeţelor reconstruite din punct de vedere ecologic. Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici stabiliţi prin autorizaţia de mediu (în principal pH şi metale grele)

Elaborare Plan de acţiune privind managementul terenurilor în zonele minere la nivelul regiunii Revizuirea şi implementarea Planurilor de gestiune a deşeurilor la nivelul unităţilor miniere. Elaborarea unor studii de soluţie fundamentate ştiinţific care să ofere propuneri durabile de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor afectate de minerit Modernizarea / reabilitarea staţiilor de neutralizare şi a iazurilor de decantare; Monitorizarea implementării programelor de conformare pentru activitatea de gestiune a deşeurilor industriale.

Societăţile miniere A.R.P.M. M.M.G.A. Societăţile miniere A.N.R.M. Societăţile miniere, A.R.P.M. Societăţile miniere Garda de Mediu

79


4.2.6 MATRICE – PLAN PENTRU PROBLEMA CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE


Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii existente de alimentare cu apă

Asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile conform Legii nr. 458/2002 până în 2010

Nr. de proiecte de reabilitare si extindere Km de reţea reabilitată km de reţea nou înfiinţată

Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de reabilitare şi dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă. Derularea lucrărilor de reabilitare/dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă (Anexa 5)

Infiinţarea de sisteme de alimentare cu apă în spaţiul rural

Racordarea consumatorilor gospodăreşti la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă

Nr. de proiecte Nr. de gospodării nou alimentate din sistem centralizat Nr. de localităţi

Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de înfiinţare a sistemelor de alimentare cu apă. Derularea lucrărilor de construcţie şi înfiinţare de sisteme de alimentare cu apă în spaţiul rural (Anexa5)

Insuficienţa sub aspect cantitativ şi calitativ a asigurării apei potabile.

Asigurarea din punct de vedere cantitativ şi calitativ de apă potabilă

Asigurarea cu apă a zonelor deficitare din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ (în care nu se pot dezvolta sisteme centralizate)

Construcţia de instalaţii de captare şi aducţiune până în 2020

Nr. de proiecte Nr. de gospodării nou alimentate din sistem controlat Nr. de localităţi

Identificarea zonelor deficitare din punct de vedere al asigurării apei potabile din surse controlate. Construcţia de instalaţii de captare şi aducţiune in zonele izolate

Consilii Judeţene Consilii locale CNAR EGA

80



Insuficienţe privind sistemele de monitorizare a apei potabile în reţelele urbane

O bună gestiune cantitativă şi calitativă a resurselor de apă

Optimizarea consumurilor de apă

Respectarea normelor cantitative de gestiune a apei

Volume şi debite de apă livrate şi consumate. Nivelul pierderilor.

Monitorizarea cantitativă a apei la sursă, pe reţelele de distribuţie şi la consumatori prin achiziţionarea şi montarea de dispozitive de măsură omologate.

CL, Operatori

Zone de protecţie sanitară pentru captări în care nu este respectat regulamentul de urbanism şi funcţionare.

Conservarea calităţii surselor de apă subterană şi de suprafaţă.

Controlul strict al calităţii apei tratate în scopul protejării sănătăţii consumatorilor. Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică în zona captărilor de apă.

Incadrarea parametrilor calitativi ai apei furnizate consumatorilor în prevederile Legii 458/2002 Conservarea calităţii naturale a surselor de apă astfel încât apa să poată fi tratată cu costuri suplimentare minime.

Nr. laboratoare acreditate Nr. proceduri de laborator acreditate Indicatori fizico-chimici şi bacteriologici ai apei tratate. Nr. de zone de protecţie instituite Număr de balize de semnalizare a zonelor de protecţie. Lungimea împrejmuirilor zonelor de protecţie.

Autorizarea / acreditarea laboratoarelor de către instituţii abilitate. Instituirea şi materializarea zonelor de protecţie severă în jurul fronturilor de captare şi a prizelor de apă din regiune. Revizuirea unde este cazul a PUG. Desfiinţarea construcţiilor din zonele de protecţie sanitară a captarilor. Intocmirea şi implementarea regulamentelor de exploatare a terenurilor din zonele de protecţie a captărilor.

Operatorii sistemelor DSP Consilii locale Proprietarii captărilor

81



Conservarea calităţii naturale a surselor de ape minerale.

Asigurarea zonelor de protecţie cu regim sever pentru zăcămintele de ape minerale.

Indicatori fizico-chimici ai apelor minerale exploatate.

Elaborarea documentaţiilor şi stabilirea zonelor de protecţie aferente zăcămintelor neexploatate Instituirea şi materializarea zonelor de protecţie severă aferente zăcămintelor de ape minerale din regiune.

Consiliile locale ANRM Concesionarii zăcămintelor

82


4.2.7 MATRICEA – PLAN PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL MEDIULUI LA NIVEL URBAN

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune ResponsabiliDeficienţe în utilizarea spaţiului urban, cu efecte negative directe asupra calităţii mediului

Imbunătăţirea condiţiilor de calitate ale mediului în spaţiul urban şi creşterea nivelului de calitate a vieţii

Creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane şi diminuarea agresiunii antropice asupra celor existente

Respectarea normelor de alocare a suprafeţei de spaţiu verde / locuitor conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.536/1996 până în anul 2007

Zonă verde / cap de locuitor Suprafeţe verzi recuperate din demolări Suprafaţa alocată parcurilor publice sau private

Evaluarea suprafeţei verzi reale necesare Reabilitarea spaţiilor verzi existente Restricţionarea şi interzicerea alocării de suprafeţe în scop construibil în zonele cu potenţial de agrement şi recreaţie ridicat începând cu anul 2004. Eliminarea a 60% din construcţiile ilegale intraurbane şi redarea în circuitul spaţiilor verzi recreative sau de joacă până în anul 2005. Eliminarea a 40% din construcţiile ilegale periurbane şi redarea în circuitul spaţiilor verzi recreative sau de joacă până în anul 2005 Revizuirea planurilor de urbanism

Consiliul Judeţean Consiliile locale municipale şi orăşeneşti DSP APM

83


Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune ResponsabiliDiminuarea impactului poluării fonice şi a vibraţiilor

Reducerea intensităţii traficului rutier de tranzit în spaţiul urban până în 2010

Nr. de proiecte Proiectarea, realizarea lucrărilor de bypass rutier

A.N.D. Consilii Judetene Consilii Locale

Crearea condiţiilor minime de parcare a autovehiculelor in spaţiul urban

Amenajarea locurilor de parcare existente; realizarea unor noi locuri de parcare până în 2010

Nr. autovehiculelor în judeţ / capacitatea locurilor de parcare Nr. locuri de parcare amenajate Nr. locuri de parcare noi create

Efectuarea unor studii privind amplasarea noilor locuri de parcare Amenajarea, extinderea locurilor de parcare existente Realizarea unor noi locuri de parcare

Consiliile locale

84


4.2.8 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA - AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE

Problema Obiectivgeneral

Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili

Implementarea sistemelor de consolidare / stabilizare a perimetrelor cu alunecări de teren active

Diminuarea suprafeţelor de teren afectate de alunecări de teren; Conformare la Legea 107/99

Suprafeţe de teren stabilizate (ha)

Elaborarea şi implementarea programelor judeţene de stabilizare a alunecărilor de teren active prin împădurirea terenurilor degradate şi realizarea sistemelor hidrotehnice de colectare a apelor pluviale în zonele cu stabilitate redusă a terenului

Prefecturi Consilii Locale

Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc

Reducerea suprafeţelor afectate de alunecări de teren cu 75% până în 2007

Lucrări executate, eficienţa acestora în reducerea zonelor posibil a fi afectate de inundaţii

Realizarea lucrărilor de apărare a mediului natural şi construit împotriva inundaţiilor

CNAR SGA judeţene

Existenţa de zone expuse riscului la inundaţie, eroziune şi alunecări de teren

Protejarea obiectivelor socio-economice

Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor hidrografice

Reducerea suprafeţelor de teren afectate de eroziune

Gradul de reducere a suprafeţelor de teren afectate de eroziune faţă de anul 2003 Suprafeţe supuse eroziunii stabilizate

Întocmirea unor hărţi ale terenurilor cu risc la eroziune în bazinele hidrografice la nivel de regiune Executarea de lucrări de reabilitare a suprafeţelor afectate de eroziune

Prefecturi DADR Consilii Locale

85




Risc de accident la batalurile de reziduuri (iazuri de decantare; bataluri)

Reducerea riscurilor de accidente la batalurile de reziduuri în caz de fenomene meteorologice nefavorabile

Conformarea activităţii economice legate de exploatarea sau conservarea batalurilor cu documentele legale în vigoare

Reducerea riscurilor de accidente la batalurile de reziduuri de la SC BICAPA SA Reducerea riscurilor de accidente la iazul batal de 30 hectare al SC AZOMUREŞ SA Reducerea riscurilor de accidente la iazul batal UPSOM Iazurile de decantare uzina R. Feldioara

Indicatori tehnico economici ai investiţiilor realizate

Identificarea surselor de finanţare şi realizarea lucrarilor prevazute in programele de conformare / etapizare

Proprietar Garda de Mediu

86


4.2.9 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA - AFECTAREA SANĂTĂŢII POPULAŢIEI

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune ResponsabiliElaborarea şi implementarea unor scheme de monitorizare a principalilor parametri privind starea de sănătate a populaţiei în relaţie directă cu sursele majore de poluare (Zlatna, Copşa Mică, Târgu Mureş – Platforma Azomureş, Târnăveni)

D.S.P. A.R.P.M. A.P.M.

Implementarea sistemului de monitorizare şi alimentarea continuă a fluxului de informaţii cu datele din monitoringul asupra sănătăţii populaţiei, prin raportarea periodică a acestor date către A.R.P.M.

D.S.P.

Insuficienţe privind sistemul de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea mediului.

Imbunătăţirea sistemului de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea mediului

Dezvoltarea unui sistem informaţional suport

Asigurarea unor rapoarte argumentate privind relaţia sănătate umană – calitatea mediului

Nr. scheme de monitorizare Nr. de subiecţi (indivizi) monitorizaţi

Centralizarea informaţiilor. Stabilirea relaţiilor cauză – efect şi urmărirea dinamicii acestora. Identificarea zonelor cu potenţial risc asupra sănătăţii umane.

A.R.P.M. A.P.M.

87


4.2.10 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE MEDIU

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune ResponsabiliManagement necorespunzator al informaţiei de mediu

Asigurarea unui sistem suport eficient pentru luarea deciziilor vizând managementul mediului

Asigurarea de resurse umane care să gestioneze informaţii de bază de calitate Asigurarea unui flux de informaţii privind managementul mediului la nivel judeţean şi regional

Asigurarea la nivelul agenţilor economici şi administraţiei a necesarului de personal calificat (sau servicii) necesar gestionării informaţiei relevante de mediu Operaţionalizarea fluxurilor de informaţii (agent economic / administraţie publică locală/ autoritate de mediu) până în 2007

Număr de cursuri şi proiecte de instruire derulate /an Număr de persoane instruite / an/ judeţ / regiune Număr de baze de date nou create Numar de intrări în fluxurile informaţionale /an Număr de rapoarte publice / an

Sprijinirea formatorilor de resurse umane pentru stabilirea priorităţilor de instruire a personalului angajat din domeniul protecţiei mediului din cadrul agenţilor economici Iniţierea programelor de instruire tematică pentru personalul din administraţie – elaborarea unui plan regional de instruire Proiectarea şi implementarea reţelelor locale de monitoring integrat al calităţii factorilor de mediu : la nivel de judeţ la nivel regional Corelarea şi interconectarea fluxurilor de informaţii între instituţiile publice la nivel local, judeţean şi regional.

ARPM APM ARPM ARPM, APM, DSP, GM, SGA ARPM, APM, DSP, GM, SGA, Admin. locale

88



Creşterea gradului de implicare a populaţiei în procesul de luare a deciziilor

Asigurarea unei informări complete şi coerente a publicului în legatură cu aspectele de mediu începand cu 2005

Nr. de rapoarte Nr de comunicări pentru informarea publicului

Organizarea bazelor de date conţinând informaţii de mediu Autorizarea laboratoarelor A.P.M. şi A.R.P.M. pentru verificarea şi validarea datelor care intră în sistem Procesarea datelor şi obţinerea de rapoarte care să reflecte starea mediului la nivel local/regional, precum şi zonele sensibile din punct de vedere al protecţiei mediului, suport pentru informarea publicului şi luarea de decizii Editarea de rapoarte şi informarea publicului în legatură cu calitatea factorilor de mediu

A.R.P.M. A.P.M. A.R.P.M. A.P.M. ARPM APM ONG ARPM

89


4.2.11 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA - DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALE

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune ResponsabiliInsuficienţa administraţiilor şi planurilor de management a ariilor protejate

Asigurarea unui management corespunzator al capitalului natural.

Asigurarea structurilor administrative ale parcurilor naţionale si naturale din interiorul regiunii. Asigurarea unui management adecvat al celor 188 de arii protejate existente pe teritoriul regiunii 7, conform anexelor la Legea nr. 5/2000

Implementarea obiectivelor de management specifice categoriei a II-a de arii protejate (dupa IUCN) Finalizarea planurilor de management. Conservarea resurselor naturale cuprinse în perimetrul acestor rezervaţii.

Suprafaţa acoperită de investigaţii din suprafaţa totală a celor trei parcuri naţionale. Nr. de planuri de management Numărul de arii protejate pentru care s-a realizat investigarea asupra fundamentului de biodiversitate. Gradul de atribuire a administrării / custodiei celor 188 de arii protejate.

Crearea bazei de date şi cunoştinţe cu privire la sistemele ecologice din parcurile naţionale şi parcurile naturale (Călimani, Bicaz-Hăşmaş, Munţii Apuseni, Piatra Craiului) Elaborarea şi implementarea planurilor de management aferente parcurilor. Atragerea suportului financiar pentru dezvoltarea unor programe de evaluare a resurselor ariilor protejate existente, care să fundamenteze viitoarele decizii privind managementul acestora .

M.M.G.A. Academia Româna, A.R.P.M Administraţia parcurilor M.M.G.A. Consiliile judeţene, Consiliile locale, A.R.P.M. APM Academia Română

90


Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Infiinţarea

administraţiilor ariilor protejate, a unui organism regional care să gestioneze informaţia din întreaga reţea de arii protejate şi / sau a custozilor

Nr. de planuri de management elaborate. Gradul de implementere al planurilor de management. Gradul de implicare al membrilor comunităţii.

Elaborarea planurilor de management pentru fiecare arie protejată. Atragerea suportului financiar pentru implementarea prevederilor din planurile de management. Atragerea membrilor comunităţilor locale în administrarea / custodia ariilor protejate.

Adm. ariilor protejate/ Proprietari de terenuri Consilii locale Adm. ariilor protejate Consiliile judeţene, Consiliile locale

Cuprinderea in reţeaua de arii protejate a intregului patrimoniu natural demn a fi conservat

Infiinţarea Parcului Natural Munţii Făgăraş pana in 2007 Infiinţarea reţelei NATURA 2000 la nivelul regiunii pană in 2007

Finalizareadocumentaţiei şi declararea Parcului Natural Munţii Făgăraş Desfăşurarea activităţilor de identificare, cartare şi caracterizare a siturilor NATURA 2000

CJ – Braşov, Sibiu, Arges MMGA APM

91



Afectarea ariilor protejate datorită turismului neorganizat

Eliminarea practicării turismului neorganizat în ariile protejate

Adoptarea practicilor ecoturistice în managementul vizitatorilor ariilor protejate.

Minimizarea impactului datorat activităţilor turistice în ariile protejate.

Ponderea activităţilor de ecoturism. Nr. de obiective autorizate

Includerea în planurile de management (acolo unde obiectivele de management o permit) şi a limitelor de desfăşurare a turismului în interiorul ariilor protejate.

Administratorii ariilor protejate A.P.M.

Exploatarea necorespunzătoare a condus la creşterea suprafeţelor pădurilor tinere în detrimentul pădurilor de vârstă medie şi mare

Creşterea rolului pădurilor în asigurarea serviciilor capitalului natural (purificarea aerului, menţinerea climatului, controlul hidrologic etc.)

Creşterea suprafeţei şi a ponderii pădurilor

Echilibrarea claselor de varstă a arboretelor din fondul forestier si asigurarea unei ponderi de 50% păduri mature in urmatorii 30 de ani

Ponderea pădurilor mature exploatate corespunzator.

Revizuirea planurilor de exploatare forestieră, cu diminuarea gradului de exploatare a pădurilor de vârstă medie şi mare (păduri al căror rol în oferirea de servicii precum reglajul hidrologic sau purificarea aerului este mult mai valoros decât valoarea de piaţă atribuită lemnului)

Romsilva Consiliile locale ARPM ITRSC Proprietarii terenurilor

Respectarearegimului silvic de gospodărire a pădurilor.

Aplicarea strictă a prevederilor Codului Silvic

Ponderea (% din nr.) trupurilor de pădure care au asigurată o exploatare corespunzătoare

Derularea unui program de informare a poprietarilor dar şi a comunităţilor locale în ansamblu asupra avantajelor gospodăririi adecvate a pădurilor, precum şi asupra prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniu.

Romsilva Consiliile Judeţene ARPM ITRSC

92



Controlul respectării legislaţiei în vigoare în domeniul gestiunii pădurilor.

Garda de mediu ITRSC Poliţia.

Insuficienta cunoaştere a potenţialului de valorificare a resursei de apă minerală la nivelul regiunii

Cunoaşterea potenţialului exploatabil al resurselor de apă minerală

Gestiunea durabilă a resurselor de ape minerale.

Asigurarea informaţiei de bază privind planificarea şi managementul apelor minerale

Număr de structuri hidrogeologice cercetate

Evaluarea resursei şi rezervei de apă minerală la nivelul regiunii prin efectuarea de lucrări specifice de prospectare hidrogeologică

A.N.R.M. Concesionarii surselor de apă

93


4.2.12 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ NESATISFĂCĂTOARE A AUTORITĂŢILOR DESCENTRALIZATE ŞI AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ŞI IMPUNEREA LEGISLAŢIEI DE MEDIU



Capacitatea redusă de accesare a fondurilor de preaderare de către administraţia locală în beneficiul comunităţii

Creşterea nivelului de accesare a fondurilor comunitare prin administraţia locală

Cunoaşterea finanţatorilor şi a posibilităţilor de finanţare Dezvoltarea PPP în domeniul managementului şi consultantei

Cunoaşterea la nivelul corpului funcţionarilor publici a programelor de finanţare şi a mecanismelor de aplicare până la începutul anului 2005

Nr. de seminarii de prezentare Nr. de persoane instruite

Prezentarea programelor de finanţare şi a mecanismelor de aplicare (in domeniul protecţiei mediului) Prezentarea aspectelor de management/mecanisme financiare ale programelor (cofinanţare) pentru personalul din serviciul financiar al administratiei publice locale

MMGA CJ

Colaborare ineficientă între instituţiile implicate în rezolvarea problemelor de mediu şi suprapuneri de sarcini

Creşterea performanţei (cuantificată în indicatori) sistemelor de management de mediu la nivel decizional la scara judeţeană şi regională

Delimitarea responsabilităţilor între instituţiile implicate în activităţi privind protecţia mediului

Elaborarea şi implementarea ROF la instituţiile descentralizate care au responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului pâna la 01.01.2006

Coordonare la nivellocal a instituţiilor resposabile cu implementarea legislaţiei de mediu

ARPM

Organizarea fluxurilor infomaţionale între instituţiile implicate în implementarea

APM

94

anul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru

95

Problema Obiectiv general


legislaţiei de mediu Asigurarea de resurse necesare din fonduri bugetare şi proprii (extrabugetare)

Structuri organizatorice la nivelul APM, administraţiei publice locale şi agenţilor economici insuficient adaptate cerinţelor de protecţie a mediului la nivelul cerinţelor legislative

Organizarea instituţională stabilă şi completă la nivelul APM, al administraţiilor publice locale şi a agenţilor economici

Intărirea capacităţii instituţionale a structurilor APM, administrative locale şi a agenţilor economici

Atingerea obiectivelor stabilite de legislaţia naţională armonizată conform Directivelor UE

Nr. de organizaţii cu ROF şi competenţe clar definite

Coordonarea la nivel local a factorilor implicaţi în vederea eficientizării activităţii (DSP, APM, Garda de Mediu, Apele Romane etc.) Implementarea rezultatelor proiectului PHARE RO0006.14.04 Asistenta Tehnica pentru Intărirea IPM şi înfiinţarea Inspectoratelor Regionale de Protecţie a Mediului (IRPM)

DSP, APM, Garda de Mediu, Apele Romane, etc. MMGA

Pl


96

CAPITOLUL V - PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR

5.1 ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE Planul de implementare vizează integrarea acţiunilor pentru fiecare problemă identificată într-o strategie globală care să asigure realizarea sinergică a tuturor acţiunilor pentru atingerea obiectivelor şi a ţintelor.

Planul de implementare a acţiunilor conţine următoarele elemente:

Părţile (instituţii, organizaţii, grupuri) responsabile care implementează acţiunile;

Părţile (grupuri, instituţii, organizaţii, alte entităţi) care cooperează la implementarea acţiunilor;

Termenele de finalizare a acţiunilor;

Sursele de finanţare posibile pentru implementarea acţiunilor.

Măsura succesului planului regional de acţiune pentru mediu este dată de gradul de implementare a măsurilor propuse în planul de acţiune. Implementarea cu succes a planului de acţiune reprezintă cea mai mare provocare pentru Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 7 Centru.

Administraţiile locale şi alte instituţii de implementare vor trebui să facă faţă unor numeroase dificultăţi în implementarea acţiunilor cum sunt: obţinerea de fonduri suficiente pentru finanţarea investiţiilor de mediu, asigurarea ca fiecare instituţie cu responsabilităţi în implementare să-şi respecte acordul dat.

Menţionăm faptul că evaluarea costurilor acţiunilor se va face într-o etapă ulterioară de analiză a variantei iniţiale a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu de către Grupul de Lucru pe baza datelor furnizate de factorii implicaţi.

Principalele acţiuni preliminare fazei de implementare a PLAM se consideră a fi următoarele:

Însuşirea PRAM de către toţi factorii de decizie locali şi unirea tuturor forţelor capabile să implementeze acţiunile prevăzute în PRAM;

Eforturi pentru susţinerea în continuare a procesului de implementare a PRAM, de evaluare a rezultatelor, de actualizare şi de îmbunătăţire a acestuia;

Conştientizarea publicului cu privire la problemele de mediu şi crearea cadrului concret adecvat pentru implicarea reală a publicului în luarea deciziilor;

Schimbarea mentalităţilor, la toate nivelele, referitor la perceperea problemelor de mediu şi la modul de abordare a soluţiilor de rezolvare;

Stabilirea unei ierarhii a localităţilor în funcţie de problemele de mediu, în vederea alocării corespunzătoare a fondurilor disponibile din bugetele locale şi din alte surse de finanţare.


5.2 PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR

5.2.1 MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU PROBLEMA POLUAREA ATMOSFEREI

Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Supraveghere Cooperare

Sursa de finanţare

OBIECTIV GENERAL: Ameliorarea calităţii aerului ambiental

Elaborarea Strategiei şi a Planului Naţional de Acţiune privind Protecţia Calităţii Atmosferei

M.M.G.A.

Surse atrase

Implementarea măsurilor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune privind Protecţia Calităţii Atmosferei

M.M.G.A. A.R.P.M. A.P.M. CJ CL

2005/2007

A.R.P.M. M.M.G.A.

Surse proprii Surse atrase

Identificarea zonelor cu depăşiri ale concentraţiilor de poluanţi în aerul ambiental. Elaborarea unor propuneri de limitare a traficului prin devierea traseelor, limitarea orelor de acces etc.

C.L. A.P.M. Poliţia Rutieră

2005 M.M.G.A. A.R.P.M.

Surse proprii

Elaborarea studiilor de fezabilitate privind traseele de ocolire a oraşelor.

Consiliile judeţene, Consiliile locale AND

2006

A.R.P.M. Surse proprii

Surse atrase

Reducerea poluării datorate surselor mobile (traficului rutier).

Reducerea cu cel puţin 20% a concentraţiilor de NOx, SOx, pulberi în suspensie şi CO în aerul ambiental până în 2010

Monitorizarea concentraţiilor de particule în suspensie, SOx, NOx în aerul ambiental al oraşelor.

Atragerea fondurilor necesare şi realizarea lucrărilor de deviere a traficului de tranzit în afara oraşelor.

A.D.R. AND A.R.P.M.

2010 A.R.P.M. C.J. Surse proprii

Surse atrase

97



Sursa de finanţare

Elaborarea unor seturi de propuneri privind includerea în PUG-uri a unor “inele verzi” ale oraşelor şi posibilitatea conectării acestora la spaţiile verzi din oraşe prin plantaţii de aliniament.

C.L. C.J.

2005 A.R.P.M. M.L.P.T.T. Surse proprii

OBIECTIV GENERAL: Eliminarea poluării atmosferei cu poluanţi generaţi de agenţii economici Reducerea poluării generate de surse fixe constituite din agenţii industriali.

Incadrarea emisiilor de noxe a agenţilor economici în limitele prevăzute de Ordinul MAPPM 462/1993.

Valorile indicatorilor pentru care sunt prevăzute limite la emisie în OM 462/1993

Implementarea şi monitorizarea măsurilor cuprinse în programele de conformare (anexe ale autorizaţiilor de mediu)

Agenţii economici, Garda de mediu.

Corelat cu termenele din programele de conformare

A.R.P.M.

Surse proprii ale agenţilor economici Surse atrase

OBIECTIV GENERAL: Reducerea emisiilor de COV Instruirea personalului agenţiilor de protecţia mediului cu privire la controlul emisiilor de COV, monitorizarea concentraţiilor de COV, echipamente de măsura şi elaborarea inventarelor de emisii

A.P.M.- uri

2005 M.M.G.A. A.R.P.M.

Surse atrase

Reducerea emisiilor necontrolate de COV din activităţile industriale.

Incadrarea emisiilor de COV în prevederile legale în conformitate cu graficele din HG 699/2003

Valori ale concentraţiilor de COV în: emisie aerul ambiental Debit masic evacuat Număr de instalaţii

Implementarea măsurilor şi investiţiilor necesare conformării activităţii agenţilor economici


Permanent, corelat term. din progr. de conformare

A.R.P.M. Surse proprii Surse atrase

98



Sursa de finanţare

Reducerea emisiilor de COV din comerţul cu hidrocarburi.

Incadrarea emisiilor de COV în prevederile legale în conformitate cu HG 568/2001

Valori ale concentraţiilor de COV în emisie aerul ambiental Debit masic evacuat

Implementarea măsurilor şi investiţiilor necesare conformarii activităţii agenţilor economici (dotarea staţiilor de distribuţie carburanţi cu echipamente de recuperarea a COV-urilor).


Permanent, corelat cu termenele din programele de conformare

A.R.P.M.

Surse proprii

OBIECTIV GENERAL: Reducerea polării cu gaze cu efect de seră Captarea şi recuperarea gazelor de haldă (din depozite municipale)

Cantitatea de gaz de haldă recuperat.

Inchiderea depozitelor exitente de deşeuri municipale cu recuperarea gazului de haldă.

Consiliile judeţene, Consiliile locale. Operatori depozite de deşeuri.

2019 A.R.P.M. Consiliile judeţene, Consiliile locale


Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Captarea şi valorificarea metanului rezultat din descompunerea biomasei.

Cantitatea de metan recuperată.

Elaborarea unui studiu regional privind potenţialul de valorificare energetică a biomasei.

A.R.P.M. 2005

M.M.G.A. Surse proprii Surse atrase

Promovarea proiectelor de Joint Implementation

Generarea a cel puţin 5 proiecte de Joint Implementation la nivel regional pană în 2006

Nr. persoane instruite Nr. de proiecte de Joint Implementation

Prezentarea mecanismului Joint Implementation Instruirea personalului din administraţie privind proiectele de Joint Implementation

M.M.G.A. A.R.P.M.

2005

M.M.G.A.

A.R.P.M.

Surse proprii

99


5.2.2 MATRICEA– PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU PROBLEMA - POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Obiectiv specific

Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Supraveghere Sursa de finanţare Cooperare

OBIECTIV GENERAL: Reducerea poluării apelor de suprafaţă datorită evacuării de ape uzate menajere insuficient epurate/neepurate

Implementarea măsurilor din Planurile de Management pentru Bazinele Hidrografice Olt şi Mureş – secţiunea privind gestiunea apelor uzate menajere

A.R.P.M. C.N.A.R. A.R.A.

2007 M.M.G.A. Surseproprii Surse atrase

Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare


2007 A.R.P.M.

Surse proprii

Reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare existente

Colectarea şi epurarea tuturor apelor uzate menajere din mediul urban până în 2012 Incadrarea calităţii efluentului în limitele autorizate şi conform HG 188/2002.

km de reţea reabilitată / extinsă Valoarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate Nr de gospodării racordate la canalizarea colectivă

Reabilitarea / extinderea reţelelor de canalizare existente şi a staţiilor de epurare în localităţile urbane Localizarea proiectelor este prezentată în anexa 6.


2012 A.R.P.M. C.N.A.R.


100


Obiectiv

specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Supraveghere Sursa de

finanţare Cooperare

Construirea / înfiinţarea de sisteme de canalizare şi staţii de epurare în localităţile cu peste 2000 de locuitori echivalenţi

Colectarea şi epurarea tuturor apelor uzate menajere din mediul rural până în 2022 Incadrarea calităţii efluentului în limitele autorizate şi conform HG 188/2002.

Nr. de localităţi la nivel de: - Regiune - Judeţ Nr de gospodării racordate la canalizarea colectivă Debitele de ape uzate menajere colectate şi epurate

Elaborarea documentaţiilor primare necesare obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de construcţie / înfiinţare de sisteme de canalizare şi staţii de epurare.


2010 2022

A.R.P.M. C.N.A.R.


Construirea de sistemecentralizate de canalizare şi staţii de epurare în localităţile rurale Localizarea proiectelor este prezentată în anexa 5.

Vor fi corelatecu programele de conformare şi etapizare

A.R.P.M.


Nr degospodării racordate la canalizarea colectivă Debitele de ape uzate menajere colectate şi epurate

Sprijinirea proiectelor de infrastructură edilitară (apă/canal) in localităţile rurale sub 2000 locuitori echivalenţi

A.R.P.M Consiliile Judeţene

2019 A.R.P.M.


101


Obiectiv



Incadrarea calităţii efluentului în limitele autorizate şi conform HG 188/2002.

Proprietarii staţiilor de epurare

Implementare permanentă şi corelare cu termenele din progamele de conformare

Valoarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate

Retehnologizarea / reabilitarea / extinderea staţiilor de epurare aparţinând societăţilor comerciale (altele decât cele aflate în proprietatea administraţiilor publice.)

Elaborarea documentaţiilor de proiectare şi realizare a lucrărilor de retehnologizarea / reabilitarea sau extinderea staţiilor de epurare.

A.R.P.M. Surse proprii

Garda de Mediu Surse atrase Garda de mediu

Executarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a capacităţilor realizate.

OBIECTIV GENERAL: Eliminarea poluării datorată depozitării necontrolate a deşeurilor municipale si industriale

Nr. de proiecte de închidere aprobate

Eliminarea impactului asupra apelor de suprafaţă prin închiderea depozitelor urbane existente

Implementarea măsurilor vizând închiderea depozitelor de deşeuri municipale cuprinse în Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor

Asumarea măsurilor din Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor de către proprietarii depozitelor existente până la sfârşitul anului 2005

Consiliile Judeţene;

2019 M.M.G.A Surse proprii A.R.P.M.

Garda de Mediu Consiliile

Locale. Nr. de depozite închise

Surse atrase.

102


Obiectiv



Eliminarea impactului asupra apelor de suprafaţă datorat depozitării necorespunzatoare a deşeurilor industriale şi a depozitării rumeguşului pe malul cursurilor de apă

Controlul (colectarea şi tratarea) levigatului din depozitele industriale până în 2010 Eliminarea practicilor de depozitare necontrolată a rumeguşului pe malul cursurilor de apă.

Nr. de depozite / facilităţi ecologizate Nr. de amplasamente şi cantitate de rumeguş valorificată

Implementarea şi monitorizarea măsurilor din planurile de conformare (autorizaţie de mediu; aviz de privatizare) Dezafectarea depozitelor necontrolate de rumeguş situate pe malul cursurilor de apă şi valorificarea rumeguşului

Proprietarii depozitelor Agenţii economici generatori de rumeguş Garda de Mediu

Corelat cu programele de etapizare şi conformare Corelat cu programele de conformare

A.R.P.M. Garda de Mediu


103


5.2.3 MATRICEA - PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL NECORESPUNZĂTOR AL DEŞEURILOR

Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Supraveghere

Cooperare Surse de finanţare

OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea conceptului regional de gestiune a deşeurilor la nivelul tuturor participanţilor implicaţi în procesul decizional Planificare strategică în domeniul deşeurilor municipale

Informarea eficientă a tuturor factorilor de decizie

Nr. seminarii organizate Nr. persoane instruite

Elaborarea şi diseminarea Ghidului de implementare a Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor; Elaborarea şi diseminarea Ghidului Regional de Gestiune a Deşeurilor; Elaborarea şi diseminarea Ghidului privind Elaborarea Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor; Diseminarea Manualului privind activităţile specifice din domeniul gestiunii deşeurilor municipale, elaborat în cadrul proiectului bilateral "Concept Naţional privind managementul deşeurilor în Romania", promovat în parteneriat de Agenţia Germană de Colaborare Tehnică (GTZ) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

M.M.G.A. M.M.G.A. şi A.R.P.M. M.M.G.A şi A.R.P.M. A.R.P.M..

2004-2005 M.M.G.A. M.M.G.A. şi ARPM M.M.G.A. şi A.R.P.M.. A.R.P.M.


104




Asigurarea unui instrument de coordonare a activităţii pentru factorii decizionali

Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor

Finalizarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor Implementarea măsurilor din Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor: a.Extinderea practicii de colectare a deşeurilor generate de populaţie, la scara întregii regiuni b.Implementarea de servicii de management integrat al deşeurilor municipale (urbane) c. Derularea programelor de dezvoltare vizând depozitele regionale existente (Săcele, Sibiu, Sighişoara, Ungheni- Mureş)

MMGA ARPM APM ADR ARPM CJ CJ CL CJ CL Investitorii privaţi CL CJ

2004 2004 – 2005 2010 corelat cu termenele din Plan conform planurilor de investiţii

M.M.G.A. A.R.P.M.


Instruire specifică pentru operatori şi administraţie în domeniul planificării

Asigurarea de personal instruit în domeniul planificării la nivelul operatorilor şi administraţiei

Nr. de cursuri organizate Nr. de persoane instruite

Organizarea de instruiri în următoarele domenii de interes: a.Management de proiecte in sectorul gestiunea deseurilor; b.Catalogul european al deşeurilor ca instrument de planificare;

MAPAM ARS ARPM Formatori de resurse umane

2004-2006 M.M.G.A. A.R.P.M. Consiliile Judeţene Consiliile Locale


105




c.Aspecte instituţionale şi costuri operaţionale în sistemul de gestiune integrată a deşeurilor d.Elaborare planuri locale şi judeţene de gestiune a deşeurilor

Sprijinirea implementării sistemelor de gestiune integrată a deşeurilor

Coordonarea documentaţiilor de planificare locală până în 2006

Nr. planuri locale şi judeţene de gestiune a deşeurilor revizuite Nr. planuri de urbanism revizuite

Revizuire Planuri Locale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planurilor Judeţene de Gestiune a Deşeurilor Revizuirea Planurilor de urbanism vizate

CL CJ APM CJ

2006 A.R.P. M. Surseproprii

OBIECTIV GENERAL: Reducerea gradului de poluare datorat gestionării incorecte a deşeurilor de pesticide, a deşeurilor cu conţinut de PCB, a şlamurilor galvanice, solvenţilor, deşeurilor spitaliceşti

Sprijinirea iniţiativelor regionale privind colectarea/tratarea/valorificarea deşeurilor toxice şi periculoase

A.R.P. M. Surse proprii Surse atrase

Gestiunea corespunzătoare şi eliminarea controlată a deşeurilor reprezentate de produsele fitosanitare expirate (stocuri istorice)

Definirea soluţiilor tehnice de eliminare controlată (ce vor fi utilizate la nivelul regiunii) până în 2006 Eliminarea controlată din această categorie până în 2012

Nr. de stocuri istorice (amplasamente) dezafectate Cantitatea de deşeuri eliminată/an

Identificarea soluţiilor şi a surselor de finanţare pentru eliminare finală controlată a stocului de deşeuri din produse fitosanitare expirate

Ministerul Agriculturii D.A.D.R. Garda de Mediu

permanent 2005

A.R.P. M. Surse proprii

106




Gestiunea corespunzătoare şi eliminarea controlată a substanţelor conţinând poluanţi organici persistenţi (POP)

Cunoaşterea detaliată a situaţiei şi a practicilor privind POP la nivelul regiunii până în 2006 Asigurarea unui management corespunzator şi a practicilor de eliminare controlată a POP începand cu 2007

Nr. de inventare pe clasa de compuşi, la nivel de judeţ şi regiune kg de compusi eliminaţi / an

Diseminarea şi implementarea măsurilor din Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm

MMGA 2005 M.M.G.A. Surseproprii Surse atrase

Gestiunea corespunzatoare a nămolurilor rezultate din neutralizarea apelor uzate provenind din activităţile de acoperiri metalice (şlamuri de galvanizare)

Recuperarea potenţialului util din namolurile rezultate din neutralizarea apelor uzate provenind din activităţile de acoperiri metalice

Grad de recuperare a ionilor metalici (kg/an) Grad de valorificare a nămolului neutralizat utilizat ca aditiv în constructii (t/an)

Sprijinirea iniţiativelor şi activităţilor de valorificare a potenţialului util (sărurile ionilor metalici din apele uzate din secţiile de acoperiri metalice) Implementarea soluţiilor de neutralizare a nămolurilor galvanice – utilizare ca aditiv în realizarea materialelor de construcţii (blocuri de beton)

Agenţi economici generatori A.R.P.M. A.P.M.

permanent A.R.P.M. A.P.M.


107




Gestiunea corespunzătoare şi eliminarea controlată a deşeurilor provenind din unităţile medicale

Asigurarea unui management corespunzator şi a practicilor de eliminare controlată începand cu anul 2006

Număr de unitati spitaliceşti autorizate Tone deşeuri spitaliceşti / an

Organizarea unui flux controlat de gestiune a deşeurilor spitaliceşti, incluzând infrastructura aferentă şi orientarea către facilitatea de eliminare a deşeurilor toxice ce se va înfiinţa la Targu Mures

D.S.P. judeţene C.A.S. judeţene APM

2006 A.R.P.M. A.P.M.


108


5.2.4. MATRICEA - PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - EDUCAŢIE ECOLOGICĂ



OBIECTIV GENERAL: Creşterea gradului de conştientizare şi implicare a publicului în probleme legate de îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător

Dezvoltarea spiritului comunitar privind importanţa protecţiei mediului

Demararea programului de dezvoltare a spiritului comunitar până în 2005 Acoperirea cu proiecte a 25% din spaţiul rural până în 2007

Nr. proiecte realizate Nr. de grupuri comunitare identificate şi implicate in proiecte

Iniţierea unui program şi derularea de proiecte privind dezvoltarea spiritului comunitar

A.P.M. Societatea civilă Reprezentanţii comunităţii

2007 A.R.P.M. Surseproprii Surse atrase

Informarea publicului privind legislaţia în domeniul protecţiei mediului Informarea populaţiei cu privire la activităţile legate de protecţia mediului

Acoperirea cu proiecte de dezvoltare a spiritului comunitar a 50% din spaţiul rural până în 2007

Nr. proiecte realizate Nr. localităţi cuprinse in campanie

Iniţierea şi derularea de proiecte de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului

A.P.M. Societatea civilă


109


Asigurarea unui

minim de informare obiectivă pentru 80% din localităţi până în 2006

Nr. comunitati vizate Nr. intalniri

Campanii de informare a comunităţilor cu privire la starea calităţii mediului şi probleme specifice

A.P.M. Societatea civilă


Educatie ecologică eficientă la nivelul populaţiei şcolare

Asigurarea de cursuri de educaţie ecologică în 50% din taberele şcolare până în 2006

Nr. de teme şi acţiuni

Includerea în curricula şcolara de teme şi acţiuni vizând educaţia ecologică la toate nivelele (preşcolar – liceal) Organizarea de acţiuni cu specific ecologic în cadrul taberelor şcolare

A.P.M. Inspectorate Scolare Judeţeane

2006 permanent

A.R.P.M. Surseproprii Surse atrase

Creşterea nivelului de reacţie comunitară la agresarea factorilor de mediu

Scăderea nr. de incidente necomunicate

Nr. de comunicări Frecvenţa şi nr. de întâlniri

Crearea de instrumente pentru favorizarea reacţiei comunitare la fenomenele de poluare (telverde – APM, Garda de Mediu) Organizarea de întâlniri cu liderii comunitari şi media

A.P.M. Garda de mediu

2005 permanent


Corelarea programelor de educaţie ecologică

Acoperirea cu materiale de educaţie ecologică a întregii game de aspecte/probleme de mediu (aer, apa,...) până în 2006

Iniţierea şi derularea de programe comune de educaţie ecologică Realizarea şi difuzarea de materiale de educaţie ecologică

A.P.M. Consilii Judeţene Societatea civilă

permanent A.R.P.M. Surseproprii Surse atrase

110


5.2.5 MATRICEA-PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - POLUARE SOL ŞI APĂ SUBTERANĂ



OBIECTIV GENERAL: Reducerea impactului asupra solului generat de depozitarea neconformă a diverselor categorii de deşeuri

Elaborarea bilanţurilor de mediu şi proiectelor de închidere pentru depozitele de deşeuri municipale

2005

Inchiderea depozitelor necontrolate de deşeuri.

2019

Reducerea poluării solului şi a apei freatice generate de depozitarea deşeurilor municipale.

Inchiderea depozitelor necontrolate de deşeuri municipale (urbane) până în 2019

Număr de depozite necontrolate închise.

Monitorizarea post-închidere a calităţii apelor freatice din perimetrul depozitului


Timp de 30 ani de la data închiderii, conform HG 162/2002


Intreţinerea, reabilitarea şi punerea în siguranţă a facilităţilor de transport şi eliminare finală a deşeurilor industriale

Captarea şi tratarea tuturor exfiltraţiilor prin realizarea sau reabilitarea sistemelor de colectare şi tratare a apelor uzate.

Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane din arealul de depozitare a deşeurilor industriale

Eliminarea surselor de poluare datorate depozitării reziduurilor industriale şi reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate de depozite scoase din funcţiune

Nr. de facilităţi (depozite) amenajate corespunzator cerinţelor prevederilor legale sau din documentele de autorizare Suprafeţe (ha) Indicatori fizico-chimici ai apelor freatice

Planuri de acţiune pentru reabilitarea zonelor afectate de poluare datorată depozitării necontrolate a deşeurilor industriale


Permanent, corelat cu programele de conformare


111




Nr. de planuri de acţiune

Monitorizarea respectării măsurilor din programele de conformare.

Garda de mediu Permanent

A.R.P.M. Surseproprii

Surse atrase

OBIECTIV GENERAL: Diminuarea poluării solului datorată depunerilor atmosferice (pulberi sedimentabile, depuneri acide, metale grele)

Managementul durabil al zonelor caracterizate de poluarea accentuată a solului

Controlul surselor de emisie până în 2007 Realizare reţele de monitoring integrat Stabilirea modului de utilizare a terenurilor afectate

Indicatori de concentraţia poluanţilor în emisie (OM 462) Nr. de reţele de monitoring Nr. de indicatori monitorizati Suprafeţe de teren (ha) Categorii de teren Tipuri de folosinţă

Retehnologizarea instalaţiilor generatoare de pulberi şi oxizi a căror concentraţie în emisie depăşeşte valorile autorizate (S.C. Ampelum S.A. Zlatna, S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică, CET Braşov) Sistematizarea şi revizuirea informaţiilor existente Elaborarea planurilor de utilizare şi refacere a terenurilor din zonele afectate Proiectarea şi implementarea unor reţele de monitorizare a calităţii solului şi a apelor subterane în perimetrele afectate de poluare.

Proprietarii activelor industriale A.R.P.M. D.A.D.R. C.L. Consilii Locale Consilii Judeţene A.R.P.M. O.S.P.A. I.C.P.A.

corelat cu programul de conformare 2006 2006 2006


112




OBIECTIV GENERAL: Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane datorate gestinuii defectuoase a dejecţiilor animaliere în fermele zootehnice şi gospodării individuale Gestiunea adecvată a dejecţiilor animaliere provenite din fermele zootehnice şi gospodării individuale. Eliminarea surselor de poluare datorate depozitării dejecţiilor animaliere

Colectarea, depozitarea şi valorificarea controlată a deşeurilor animaliere. Aplicarea HG 48/ 2003 şi OMAAP 370/2003 precum şi a HG 1285 / 2003 privind implementarea programelor naţionale de restucturare a fermelor de animale până în anul 2007.

Caracterisiticile fizico-chimice ale apelor freatice în apropierea fermelor de animale Nr. de reţele de monitoring de ape subterane realizate Indicatori de calitate ai apelor subterane

Refacerea şi amenajarea corespunzătoare a paturilor de stocare / deshidratare a dejecţiilor aparţinând fermelor de creştere a animalelor. Selectarea unor amplasamente potrivite pentru construcţia unor platforme betonate de depozitare a dejecţiilor animaliere în zonele rurale. Monitorizarea calităţii solurilor pe terenurile fertilizate cu dejecţii animaliere. Implementarea Codului de bune practici agricole Diseminarea rezultatelor proiectului Controlul poluării in agricultură finantat de Banca Mondială

Proprietarii fermelor Consiliile locale D.A.D.R. Proprietar de teren O.S.P.A. D.A.D.R. MMGA

2007 2007 2006 2010 2005


OBIECTIV GENERAL: Diminuarea poluării solului/apei subterane din cauza utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură Controlul riguros al cantităţilor şi calităţii

Promovarea practicilor agricole durabile

Concentraţiile de nutrienţi în sol şi apa freatică.

Incurajarea practicilor de combatere biologică a dăunătorilor

A.P.M. D.A.D.R.

Permanent A.R.P.M. Surseproprii Surse atrase

113




Controlul riguros al dozelor şi modalităţilor de aplicare a produselor fitosanitare

D.A.D.R.

Permanent


Surse atrase

îngrăşămintelor şi pesticidelor utilizate în agricultură.

(ecologice).

Concentraţia de pesticide în apa freatică.

Derularea unor campanii de informare asupra riscurilor utilizării în exces a îngrăşămintelor şi pesticidelor vizând în principal locuitorii mediului rural.

A.P.M. D.A.D.R. Inspectoratul Fitosanitar

Permanent A.R.P.M. Surseproprii Surse atrase

OBIECTIV GENERAL: Reducerea pierderilor/degradării/poluării solului şi a apei subterane prin activitatea de exploatare minieră Reducerea degradării solului prin activităţi de decopertare, excavare, depozitare a maselor de material.

Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate.

Bilanţul maselor de sol decopertate – mase de sol valorificate. Suprafeţe (ha) de terenuri degradate Suprafeţe (ha) de terenuri reabilitate Ponderea suprafeţelor reconstruite din punct de vedere ecologic.

Elaborare Plan de acţiune privind managementul terenurilor în zonele minere la nivelul regiunii Revizuirea şi implementarea Planurilor de gestiune a deşeurilor la nivelul unităţilor miniere. Elaborarea unor studii de soluţie fundamentate ştiinţific care să ofere propuneri durabile de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor afectate de minerit

Societăţile miniere A.R.P.M. M.M.G.A. Societăţile miniere A.N.R.M. Societăţile miniere A.R.P.M.

2007 2005 2007


114




Diminuarea poluării solului şi a apei subterane prin depozitarea minereurilor sărace şi a sterilului

Neutralizarea apelor acide de pe haldele de steril.

Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici stabiliţi prin autorizaţia de mediu (în principal pH şi metale grele)

Modernizarea / reabilitarea staţiilor de neutralizare şi a iazurilor de decantare; Monitorizarea implementării programelor de conformare pentru activitatea de gestiune a deşeurilor industriale.

Societăţile miniere Garda de Mediu

Corelat cu programele de etapizare şi conformare permanent


Surse atrase

115


5.2.6 MATRICE – PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE



OBIECTIV GENERAL: Asigurarea din punct de vedere cantitativ şi calitativ de apa potabilă

Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii existente de alimentare cu apă

Asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile conform Legii nr. 458/2002 până în 2010

Nr. de proiecte de reabilitare şi extindere km de reţea reabilitată km de retea nou înfiinţată

Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de reabilitare şi dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă. Derularea lucrărilor de reabilitare/dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă (Anexa 5)


A.R.P.M. Surse proprii Surse atrase

Infiinţarea de sisteme de alimentare cu apă în spaţiul rural

Racordarea consumatorilor gospodăreşti la sistemele centralizat de alimentare cu apă potabila

Nr. de proiecte Nr. de gospodării nou alimentate din sistem centralizat Nr. de localităţi

Elaborarea documentatiilor obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de înfiinţare a sistemelor de alimentare cu apă. Derularea lucrărilor de construcţie şi înfiinţare de sisteme de alimentare cu apă în spaţiul rural

Asigurarea cu apă a zonelor deficitare din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ (în care nu se pot dezvolta sisteme centralizate)

Construcţia de instalaţii de captare şi aducţiune până în 2010

Nr. de proiecte Nr. de gospodării nou alimentate din sistem controlat Nr. de localităţi

Identificarea zonelor deficitare din punct de vedere al asigurării apei potabile din surse controlate. Construcţia de instalaţii de captare şi aducţiune


etapizat până în 2020

116




OBIECTIV GENERAL: O bună gestiune cantitativă şi calitativă a resurselor de apă Optimizarea consumurilor de apă

Respectarea normelor cantitative de gestiune a apei

Volume şi debite de apă livrate şi consumate. Nivelul pierderilor.

Monitorizarea cantitativă a apei la sursă, pe reţelele de distribuţie şi la consumatori prin achiziţionarea şi montarea de dispozitive de măsură omologate.

C.L., Operatori 2007 A.R.P.M. Surse proprii Surse atrase

Controlul strict al calităţii apei tratate în scopul prezervării stării de sănătate a consumatorilor.

Incadrarea parametrilor calitativi ai apei furnizate consumatorilor în prevederile Legii 458/2002

Nr. laboratoare acreditate Nr. proceduri de laborator acreditate Indicatori fizico-chimici şi bacteriologici ai apei tratate.

Autorizarea / acreditarea laboratoarelor de către instituţii abilitate.

Operatorii sistemelor D.S.P.

2005


Asigurarea de personal calificat pentru deservirea laboratoarelor, specializarea şi instruirea periodică a acestuia; Autorizarea / acreditarea laboratoarelor de către instituţii abilitate.

Operatorii sistemelor

Permanent 2005

Surse proprii Surse atrase Surse proprii Surse atrase

117




OBIECTIV GENERAL: Conservarea calităţii surselor de apă subterană şi de suprafaţă Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică în zona captărilor de apă.

Conservarea calităţii naturale a surselor de apă astfel încât apa să poată fi tratată cu costuri suplimentare minime.

Nr. de zone de protecţie instituite Număr de balize de semnalizare a zonelor de protecţie. Lungimea împrejmuirilor zonelor de protecţie.

Instituirea şi materializarea zonelor de protecţie severă în jurul fronturilor de captare şi a prizelor de apă din regiune. Revizuirea unde este cazul a PUG. Desfiinţarea construcţiilor din zonele de protecţie sanitară a captărilor. Intocmirea şi implementarea regulamentelor de exploatare a terenurilor din zonele de protecţie a captărilor.

Consilii locale Proprietarii captărilor

2007 A.P.M. Surse proprii Surse atrase

Elaborarea documentaţiilor şi stabilirea zonelor de protecţie aferente zăcămintelor neexploatate

2007

A.P.M. Surse proprii Surse atrase

Conservarea calităţii naturale a surselor de apă minerale.

Asigurarea zonelor cu regim sever pentru zăcămintele de ape minerale.

Indicatori fizico-chimici ai apelor minerale exploatate. Instituirea şi materializarea

zonelor de protecţie severă aferente zăcămintelor de ape minerale din regiune.

Consiliile locale A.N.R.M. Concesionarii zăcămintelor

2008 A.P.M. Surse proprii Surse atrase

118


5.2.7 MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL MEDIULUI LA NIVEL URBAN

Obiectiv specific

Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen Supraveghere Cooperare

Surse de finanţare

OBIECTIV GENERAL: Imbunătăţirea condiţiilor calităţii mediului în spaţiul urban şi creşterea nivelului de calitate a vieţii Creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane şi diminuarea agresiunii antropice asupra celor existente

Respectarea normelor de alocare a suprafeţei de spaţiu verde / locuitor conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.536/1996 până în anul 2007

Zonă verde / cap de locuitor Suprafeţe verzi recuperate din demolări Suprafaţa alocată parcurilor publice sau private

Evaluarea suprafeţei verde reale necesare Reabilitarea spaţiilor verzi existente Restricţionarea şi interzicerea alocării de suprafeţe în scop construibil în zonele cu potenţial de agrement şi recreaţie ridicat începând cu anul 2004. Eliminarea a 60% din construcţiile ilegale intraurbane şi redarea în circuitul spaţiilor verzi recreative sau de joacă până în anul 2005. Eliminarea a 40% din construcţiile ilegale periurbane şi redarea în circuitul spaţiilor verzi recreative sau de joacă până în anul 2005 Revizuirea planurilor de urbanism

Consiliul Judeţean Consiliile locale minicipale şi orăşeneşti D.S.P. A.P.M.

2005-2007 A.R.P.M. Surse proprii Surse atrase

119


Obiectiv specific


Surse de finanţare

Diminuarea impactului poluării fonice şi a vibraţiilor

Reducerea intensităţii traficului rutier de tranzit în spaţiul urban până în 2010

Nr. de proiecte Proiectarea, realizarea lucrărilor de by-pass rutier

A.N.D. Consilii Judeţene Consilii Locale

2010 A.R.P.M. A.P.M.


Crearea condiţiilor minime de parcare a autovehiculelor în spaţiul urban

Amenajarea locurilor de parcare existente; realizarea unor noi locuri de parcare până în 2010

Nr. autovehiculelor în judeţ / capacitatea locurilor de parcare Nr. locuri de parcare amenajate Nr. locuri de parcare noi create

Efectuarea unor studii privind amplasarea noilor locuri de parcare Amenajarea, extinderea locurilor de parcare existente Realizarea unor noi locuri de parcare

Consiliile locale

2010 A.R.P.M. A.P.M.


120


5.2.8 MATRICEA-PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE



OBIECTIV GENERAL: Protejarea obiectivelor socio-economice

Implementarea sistemelor de consolidare / stabilizare a perimetrelor cu alunecări de teren active

Diminuarea suprafeţelor de teren afectate de alunecări de teren; Conformare la Legea 107/99

Suprafeţe de teren stabilizate (ha)

Elaborarea şi implementarea programelor judeţene de stabilizare a alunecărilor de teren active prin împădurirea terenurilor degradate i realizarea sistemelor hidrotehnice de colectare a apelor pluviale în zonele cu stabilitate redusă a terenului

Prefecturi Consilii Locale



Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc

Reducerea suprafeţelor afectate de alunecări de teren cu 75% până în 2007

Lucrări executate, eficienţa acestora în reducerea zonelor posibil a fi afectate de inundaţii

Realizarea lucrărilor de apărare a mediului natural şi construit împotriva inundaţiilor

C.N.A.R. S.G.A. judeţene



Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor hidrografice

Reducerea suprafeţelor de teren afectate de eroziune

Gradul de reducere a suprafeţelor de teren afectate de eroziune în bazinele hidrografice faţă de anul 2003 Suprafeţe supuse

Întocmirea unor hărţi a terenurilor cu risc la eroziune în bazinele hidrografice la nivel de regiune Executarea de lucrări de reabilitare a suprafeţelor afectate de eroziune

Prefecturi DADR Consilii Locale

2006 permanent

A.R.P.M. A.P.M.

Bugetul de stat

121




eroziunii stabilizate Indicatori tehnico economici ai investiţiilor realizate

OBIECTIV GENERAL: Reducerea riscurilor de accidente la batalurile de reziduuri în caz de fenomene meteorologice nefavorabile

Conformarea activitatii economice legate de exploatarea sau conservarea batalurilor cu documentele legale in vigoare

Reducerea riscurilor de accidente la batalurile de reziduuri de la SC BICAPA SA Reducerea riscurilor de accidente la iazul batal de 30 hectare al SC AZOMUREŞ SA Reducerea riscurilor de accidente la iazul batal UPSOM Iazurile de decantare uzina R. Feldioara

Indicatori tehnico economici ai investiţiilor realizate

Identificarea surselor de finanţare şi realizarea lucrarilor prevazute in programele de conformare / etapizare

Proprietar Garda de Mediu

2004 A.R.P.M. A.P.M. S.G.A.


122


5.2.9 MATRICEA-PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - AFECTAREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI



OBIECTIV GENERAL: Imbunătăţirea sistemului de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea mediului Elaborarea şi implementarea unor scheme de monitorizare a principalilor parametri privind starea de sănătate a populaţiei în relaţie directă cu sursele majore de poluare (Zlatna, Copşa Mică, Târgu Mureş – Platforma Azomureş, Tarnăveni)

D.S.P. A.R.P.M. A.P.M.

2004 M.M.G.A. Surse proprii Surse atrase

Implementarea sistemului de monitorizare şi alimentarea continuă a fluxului de informaţii cu datele din monitoringul asupra sănătăţii populaţiei, prin raportarea periodică a acestor date către A.R.P.M.

D.S.P. 2005 A.R.P.M. Surse proprii Surse atrase

Dezvoltarea unui sistem informaţional suport

Asigurarea unor rapoarte argumentate privind relaţia sănătate umană – calitatea mediului

Nr. scheme de monitorizare Nr. de subiecţi (indivizi) monitorizaţi

Centralizarea informaţiilor. Stabilirea relaţiilor cauză – efect şi urmărirea dinamicii acestora. Identificarea zonelor cu potenţial risc asupra sănătăţii umane.

A.R.P.M. A.P.M.


123


5.2.10 MATRICEA-PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - MANAGEMENTUL INFORMATIEI DE MEDIU

Obiectiv specific


Surse de finanţare

OBIECTIV GENERAL: Asigurarea unui sistem suport eficient pentru luarea deciziilor vizând managementul mediului

Asigurarea de resurse umane care să gestioneze informaţie de bază de calitate Asigurarea unui flux de informaţii privind managementul mediului la nivel judeţean şi regional

Asigurarea la nivelul agenţilor economici şi a adminitraţieia necesarului de personal calificat (sau servicii) necesar gestionării informaţiei relevante de mediu Operaţionalizarea fluxurilor de informaţii (agent economic / administraţie publică locală/ autoritate de mediu) până în 2007

Număr de cursuri şi proiecte de instruire derulate /an Număr de persoane instruite /an/ judeţ / regiune Număr de baze de date nou create Număr de intrări în fluxurile informaţionale /an Numar de rapoarte publice / an

Sprijinirea formatorilor de resurse umane pentru stabilirea prioritaţilor de instruire a personalului angajat din domeniul protecţiei mediului din cadrul agenţilor economici Iniţierea programelor de instruire tematică pentru personalul din administraţie – elaborarea unui plan regional de instruire Proiectarea şi implementarea reţelelor locale de monitoring integrat al calităţii factorilor de mediu : la nivel de judeţ la nivel regional Corelarea şi interconectarea fluxurilor de informaţii între instituţiile publice la nivel local, judeţean şi regional.

A.R P.M. A.P.M. A.R.P.M. A.R.PM., A.P.M, D.S.P., G.M., S.G.A. A.R.P.M., A.P.M., D.S.P., G.M., S.G.A., Admin. Locale

Permanent 2005 2005 2005 2005

M.M. G.A.

Surse proprii Surse atrase Surse proprii Surse atrase

124


Obiectiv specific


Surse de finanţare

Organizarea bazelor de date conţinând informaţii de mediu Autorizarea laboratoarelor A.P.M. şi A.R.P.M. pentru verificarea şi validarea datelor care intră în sistem Procesarea datelor şi obţinerea de rapoarte care să reflecte starea mediului la nivel local/regional, precum şi zonele sensibile din punct de vedere al protecţiei mediului, suport pentru informarea publicului şi luarea de decizii

A.R.P.M. A.P.M. A.R.P.M. A.P.M. A.R.P.M. A.P.M.

2006 2007 permanent

M.M.G.A.

Creşterea gradului de implicare a populaţiei în procesul de luare a deciziilor

Asigurarea unei informări complete şi coerente a publicului în legătură cu aspectele de mediu începand cu 2005

Nr. de rapoarte Nr. de comunicări pentru informarea publicului

Editarea de rapoarte şi informarea publicului în legatură cu calitatea factorilor de mediu

O.N.G. A.P.M.

permanent A.R.P.M.. Surse proprii Surse atrase

125


5.2.11 MATRICEA-PLAN DE IMPLEMENTARE PENTRU PROBLEMA - DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL – RESURSE NATURALE, PĂDURI

Obiectiv specific


Surse de finanţare

OBIECTIV GENERAL: Asigurarea unui management corespunzător al ariilor protejate

Asigurarea structurilor administrative ale parcurilor naţionale din interiorul regiunii.

Implementarea obiectivelor de management specifice categoriei a II-a de arii protejate (după IUCN) Finalizarea planurilor de management.

Suprafaţa acoperită de investigaţii din suprafaţa totală a celor trei parcuri naţionale. Nr. de planuri de management

Crearea bazei de date şi cunoştinţe cu privire la sistemele ecologice din parcurile naţionale şi parcurile naturale (Călimani, Bicaz-Hăşmaş, Munţii Apuseni, Piatra Craiului) Elaborarea şi implementarea planurilor de management aferente parcurilor.

M.M.G.A. Academia Română, A.R.P.M

Administraţia parcurilor M.M.G.A

2006 2006

C.J. Surse proprii Surse atrase

.

Asigurarea unui management adecvat al celor 188 de arii protejate existente pe teritoriul regiunii 7, conform anexelor la Legea nr. 5/2000

Conservarea resurselor naturale cuprinse în perimetrul acestor rezervaţii.

Numărul de arii protejate pentru care s-a realizat investigarea asupra fundamentului de biodiversitate. Gradul de atribuire a administrării / custodiei celor 188 de arii protejate.

Atragerea suportului financiar pentru dezvoltarea unor programe de evaluare a resurselor ariilor protejate existente, care să fundamenteze viitoarele decizii privind managementul acestora . Infiinţarea administraţiilor ariilor protejate, a unui organism care să gestioneze

Consiliile judeţene, Consiliile locale, A.R.P.M. APM Academia Română

2007 2007

M.M.G.A. Surse proprii Surse atrase

126


Obiectiv specific


Surse de finanţare

întreaga reţea de arii protejate şi / sau a custozilor

2007 APM Surse proprii Surse atrase

2009 C.J. Surse proprii Surse atrase

Nr. de planuri de management elaborate. Gradul de implementere al planurilor de management. Gradul de implicare al membrilor comunităţii.

Elaborarea planurilor de management pentru fiecare arie protejată. Atragerea suportului financiar pentru implementarea prevederilor din planurile de management. Atragerea membrilor comunităţilor locale în administrarea / custodia ariilor protejate.

Adm. ariilor protejate/ Proprietari de terenuri Consilii locale Adm. ariilor protejate Consiliile judeţene, Consiliile locale

permanent A.P.M. Surse proprii Surse atrase

CJ – Brasov, Sibiu, Arges MMGA APM

2007 M.M.G.A.


Cuprinderea in reţeaua de arii protejate a intregului patrimoniu natural demn a fi conservat

Infiinţarea Parcului Natural Muntii Făgăraş pana in 2007 Infiinţarea retelei NATURA 2000 la nivelul regiunii pană in 2007

Finalizarea documentaţiei şi declararea Parcului Natural Munţii Făgăraş Desfăşurarea activităţilor de identificare, cartare şi caracterizare a siturilor NATURA 2000

Consiliile locale pe teritoriul cărora se află arii protejate

2010 APM MMGA


127


Obiectiv specific


Surse de finanţare

OBIECTIV GENERAL: Eliminarea practicării turismului neorganizat în arii protejate

Adoptarea practicilor ecoturistice în managementul ariilor protejate.

Minimizarea impactului datorat activităţilor turistice în ariile protejate.

Ponderea activităţilor de ecoturism. Nr. de obiective autorizate

Includerea în planurile de management (acolo unde obiectivele de management o permit) şi a limitelor de desfăşurare a turismului în interiorul ariilor protejate.

Administratorii ariilor protejate A.P.M.

2007 C.J. Surse proprii Surse atrase

OBIECTIV GENERAL:Creşterea rolului pădurilot în asigurarea serviciilor capitalului natural

Creşterea suprafeţei şi a ponderii pădurilor

Echilibrarea claselor de varstă a arboretelor din fondul forestier si asigurarea unei ponderi de 50% păduri mature in urmatorii 30 de ani

Ponderea pădurilor mature exploatate corespunzator.

Revizuirea planurilor de exploatare forestieră, cu diminuarea gradului de exploatare a pădurilor de vârstă medie şi mare, păduri al căror rol în oferirea de servicii precum reglajul hidrologic sau purificarea aerului este mult mai valoros decât valoarea de piaţă atribuită lemnului

Romsilva Consiliile locale A.R.P.M. I.T.R.S.C. Proprietarii terenurilor

2007 Ministerul Agriculturii Alimentaţiei si Pădurilor

MMGA


Respectarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor

Aplicarea strictă a prevederilor Codului Silvic

Ponderea (% din nr.) trupurilor de pădure care au asigurată o exploatare corespunzătoare

Derularea unui program de informare a poprietarilor dar şi a comunităţilor locale în ansamblu asupra avantajelor gospodăririi adecvate a pădurilor

Romsilva Consiliile Judeţene A.R.P.M.

2007 Ministerul Agriculturii Alimentaţiei si Pădurilor MMGA


128


Obiectiv specific


Surse de finanţare

precum şi asupra prevederilor legislaţei în vigoare în domeniu.

I.T.R.S.C.

Controlul respectării legislaţiei în vigoare în domeniul gestiunii pădurilor.

Garda de mediu I.T.R.S.C. Politia.

Permanent Prefecturi Surse proprii Surse atrase

OBIECTIV GENERAL: Cunoaşterea potenţialului exploatabil al resurselor de apă minerală

Gestiunea durabilă a resurselor de ape minerale.

Asigurarea informaţiei de bază privind planificarea şi managementul apelor minerale

Număr de structuri hidrogeologice cercetate

Evaluarea resursei şi rezervei de apă minerală la nivelul regiunii prin efectuarea de lucrări specifice de prospectare hidrogeologică

A.N.R.M. Concesionarii surselor de apă


129


5.2.12 MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ NESATISFĂCĂTOARE A AUTORITĂŢILOR DESCENTRALIZATE ŞI AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN ADRESAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ŞI IMPUNEREA LEGISLAŢIEI DE MEDIU


Surse de finanţare

OBIECTIV GENERAL: Creşterea nivelului de accesare a fondurilor prestructurale prin administraţia locală

Cunoaşterea finanţatorilor şi a posibilităţilor de finanţare Dezvoltarea PPP în domeniul managementului şi consultanţei

Cunoaşterea la nivelul corpului funcţionarilor publici a programelor de finanţare şi mecanismelor de aplicare până la începutul anului 2005

Nr. de seminarii de prezentare Nr. de persoane instruite

Prezentarea programelor de finanţare şi a mecanismelor de aplicare (in domeniul protecţiei mediului) Prezentarea aspectelor de management /mecanisme financiare ale programelor (cofinanţare) pentru personalul din serviciul financiar al administratiei publice locale

MMGA CJ

2005 Ministerul Administraţiei şi Internelor


OBIECTIV GENERAL: Creşterea performanţei (cuantificată în indicatori) sistemelor de management de mediu la nivel decizional la scară judeţeană şi regională Delimitarea responsabilităţilor între instituţiile implicate în activităţi privind protecţia mediului

Elaborarea şi implementarea ROF la instituţiile descentralizate care au responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului până la 01.01.2006

Coordonare la nivel local a instituţiilor resposabile cu implementarea legislaţiei de mediu Organizarea fluxurilor infomaţionale între instituţiile implicate în implementarea legislaţiei de mediu

Prefecturi ARPM APM

01.01.2006 M.M.G.A.


130

Pl


131


Surse de finanţare

Asigurarea de resurse necesare din fonduri bugetare şi proprii (extrabugetare)

ARPM APM

OBIECTIV GENERAL: Organizarea instituţională stabilă şi completă la nivelul APM, administraţiilor publice locale şi a agenţilor economici

Intărirea capacităţii instituţionale a structurilor APM, administrative locale şi a agenţilor economici

Atingerea obiectivelor stabilite de legislaţia naţională armonizată conform Directivelor UE

Nr. de organizaţii cu ROF şi competenţe clar definite

Coordonarea la nivel local a factorilor implicaţi în vederea eficientizării activităţii (DSP, APM, Garda de Mediu, Apele Romane etc.) Implementarea rezultatelor proiectului PHARE RO0006.14.04 Asistenta Tehnica pentru Intărirea IPM şi înfiinţarea Inspectoratelor Regionale de Protecţie a Mediului

DSP, APM, Garda de Mediu, Apele Romane, etc. MMGA

2004-2005 Prefecturi Surse proprii Surse atrase


132

CAPITOLUL VI - MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

6.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE

Un sistem de monitorizare şi de evaluare eficient are o contribuţie deosebit de importantă la atingerea obiectivelor şi ţintelor de mediu. Baza pentru monitorizarea PRAM şi pentru cuantificarea rezultatelor este reprezentată de indicatori, care sunt legaţi direct de obiectivele şi ţintele de mediu stabilite în procesul de planificare pentru soluţionarea problemelor/aspectelor de mediu din judeţ.

Implementarea corespunzătoare a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu în Regiunea 7 Centru se va face folosind şi contribuţia elementelor ce rezultă din monitorizarea şi evaluarea sa. Procesul de evaluare şi monitorizare furnizează informaţii curente, sistematice care sprijină procesul de implementare.

Procesul de monitorizare şi evaluare oferă cadrul pentru:

compararea eforturilor de implementare cu scopul şi obiectivele iniţiale;

determinarea progresului făcut pentru obţinerea rezultatelor scontate;

determinarea încadrării în schemele de timp propuse în proiect.

Obiectivele esenţiale ale sistemului de monitorizare sunt:

verifică implementarea şi stabileşte revizuirea PRAM;

stabileşte echipa de monitorizare şi persoana care raportează Comitetului de Coordonare stadiul PRAM;

identifică beneficiarul şi beneficiile acţiunilor realizate;

stabileşte dacă acţiunile au fost realizate şi dacă efectele sunt cele prevăzute.

Toate aceste elemente au roluri corective şi preventive astfel încât implementarea PRAM să se facă în condiţii de eficienţă. Comitetul de Coordonare care are responsabilitatea de implementare a PRAM este recomandabil să desemneze o echipă de monitorizare şi evaluare pentru a ajuta la proiectarea modului de abordare a evaluării şi la evaluarea rezultatelor proiectului. Aceasta echipă va fi alcatuită din experţi în evaluarea proiectelor, agenţii responsabile cu furnizarea datelor despre mediu şi instituţii de implementare, precum şi agenţi economici care au cerinţe de mediu specifice. Echipa de monitorizare şi evaluare va colecta date de la fiecare instituţie de implementare, aceste informaţii vor fi folosite ca bază a evaluării eficienţei eforturilor de implementare.

In acest fel se va putea aprecia în ce masură obiectivele au fost atinse, care dintre acţiuni au fost realizate, iar în cazul unor disfuncţionalităţi se poate decide ce intervenţii sau ce modificări sunt necesare pentru a atinge scopul propus.

Sistemul de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor PRAM are trei funcţii principale:

De a verifica faptul că planul de acţiune este un proces de implementare, precum şi de a furniza o metodologie de revizuire a PRAM. Fiecare acţiune din PRAM este încredinţată spre implementare unei autorităţi principale, cu o persoană nominalizată care are responsabilitatea de realizare a acestei acţiuni. De asemenea, pentru fiecare acţiune este desemnată o autoritate principală pentru monitorizare, cu o persoană nominalizată. Printre responsabilii de monitorizare pot fi incluşi şi responsabilii pentru implementare. Responsabilii pentru implementare şi pentru monitorizare au responsabilitatea raportării rezultatelor către Comitetul de Coordonare, în vederea revizuirii periodice de către acesta a stadiului de realizare a acţiunilor;

De a identifica beneficiul anticipat acţiunilor şi efectul asupra problemei de mediu respective;


133

De a monitoriza atât problema de mediu, cât şi efectele acţiunii/acţiunilor pentru soluţionarea acesteia, prin măsurarea, urmărirea şi evaluarea rezultatelor implementării în vederea obţinerii feedback-ului necesar pentru revizuirea şi actualizarea PRAM.

Monitorizarea este o activitate complexă. Majoritatea problemelor de mediu se schimbă continuu, fiind influenţate de populaţie, presiuni de dezvoltare, procese noi de producţie, schimbări legislative, tehnici noi pentru reducerea poluării.

Din aceste motive, se poate ivi situaţia în care acţiunile PRAM au fost corect implementate, dar una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât s-a estimat, astfel încât este necesară prevederea de acţiuni suplimentare pentru soluţionare în următorul PRAM revizuit.

Deasemenea, este posibilă şi situaţia inversă, în care o prăbuşire a unui anumit sector industrial sau a pieţei agricole poate elimina cauza care a generat problema. In acest caz, acţiunile prevăzute în PRAM pentru această problemă trebuie oprite, iar resursele alocate trebuie transferate pentru alte acţiuni.

Deoarece multe dintre acţiunile prevăzute de PRAM nu vor conduce la soluţionarea problemelor respective în cursul celor doi ani prevazuţi ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea PRAM este foarte importantă evaluarea cantitativă a efectelor acestor acţiuni, pentru ca rezultatele acestei evaluări să fie luate în considerare la elaborarea următorului PRAM.

Ca urmare a rapoartelor primite, Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea locală asupra progresului realizat privind implementarea PRAM. Este foarte importantă împărtaşirea rezultatelor programului de monitorizare, comunicarea şi diseminarea acestor rezultate membrilor comunităţii. De asemenea Prefecturile, Consiliile Judeţene, Consiliile Locale, precum şi toate instituţiile implicate în proces trebuie să cunoască stadiul realizării PRAM.

In continuare este prezentat modelul de matrice ce poate fi utilizat, în acest format, pentru monitorizarea implementării acţiunilor şi pentru evaluarea anuală sintetică a rezultatelor. Aspectele de detaliu privind monitorizarea problemelor şi acţiunilor/proiectelor incluse în PRAM vor fi înscrise în fişe individuale. De asemenea, se vor întocmi fişe individuale pentru evaluarea rezultatelor implementării acţiunilor/proiectelor.

Pl

6.2. MATRIMODEL


134

CEA PLAN DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A ACŢIUNILOR PENTRU COMPONENTELE DE MEDIU

1. REZUMATUL PROBLEMEI

Problema Cod Obiectiv general Obiectiv specific

2. PLAN DE MONITORIZARE şi RAPORTARE ALE ACTIUNILOR PREVAZUTE

Program de monitorizare Rezultatele monitorizării Acţiunea / Termen

Responsabili de implementare Acţiune de

monitorizare Termen de monitorizare

Indicatorul monitorizat

Responsabil de monitorizare

Cui raportează

Indicator / Ţinta propuse

Indicator / Ţinta realizate

Daca este necesara intervenţie DA / NU

Comentarii / Observaţii

3. REZUMAT AL SOLUTIONARII PROBLEMEI

Problema Măsura în care a fost realizat Obiectivul general

Măsura în care a fost realizat Obiectivul specific

Alte Observaţii / Propuneri


135

6.3 RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII PLANULUI REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL REGIUNII 7 CENTRU Raportul de evaluare va trebui să prezinte performanţelor obţinute de către toate instituţiile cu responsabilităţi în implementare, prin urmare trebuie să fie rezultatul unui sistem de raportare eficient. Acest sistem de raportare va trebui să reprezinte de fapt, un sistem de contabilizare, pentru toate părţile responsabile, asupra modului în care fiecare dintre acestea realizează obiectivele şi ţintele stabilite în planul de acţiune.

Un sistem de raportare ideal trebuie să conţină următoarele elemente:

Planificarea şi instrucţiunile, pentru toate părţile responsabile, asupra modului reciproc de raportare;

Planificarea întâlnirilor periodice dintre părţile responsabile şi coordonatori în vederea coordonării acţiunilor şi revizuirii reciproce a performanţelor;

Echipa pentru Monitorizare şi Evaluare va elabora o formă unică de raport care va facilita colectarea şi evaluarea datelor. Echipa va prelucra informaţiile şi le va prezenta într-un raport global.

Aceste rapoarte globale vor trebui să circule la o multitudine de utilizatori: Consiliile Judeţene, Consiliile Municipale, Primării,membrii ai comunităţii, etc.

Un sistem de raportare clar este esenţial în procesul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor.

6.4 TERMEN PENTRU REVIZUIREA PLANULUI REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL REGIUNII 7 CENTRU Pornind de la faptul că Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 va fi implementat

începând cu anul 2004, revizuirea acestuia a fost stabilită pentru 2006.


ANEXA 1 - HARTA ADMINISTRATIVĂ – REGIUNEA 7 CENTRU

136


ANEXA 2 - ARII PROTEJATE ŞI PARCURI NATURALE - REGIUNEA 7 CENTRU

137


ANEXA 3 - REŢEAUA DE MONITORING HIDROLOGIC - REGIUNEA 7 CENTRU

138


ANEXA 4 - SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ - REGIUNEA 7 CENTRU

139


ANEXA 5 - SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN REGIUNEA 7 CENTRU

140


ANEXA 6 - PROIECTE DE CANALIZARE ŞI EPURARE APE UZATE – REGIUNEA 7 CENTRU

141


ANEXA 7 - DEPOZITE DE DEŞEURI MIXTE URBANE – REGIUNEA 7 CENTRU (SITUAŢIA EXISTENTĂ)

142

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU REGIUNEA 7...

Documents