+ All Categories
Home > Documents > PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul...

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul...

Date post: 23-Aug-2021
Category:
Upload: others
View: 5 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
20
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ
Transcript
Page 1: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ

Page 2: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

1. Caracterizarea zonei de

interventie urbană

2. Strategia dezvoltării zonei

de acţiune urbană

1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi argumentarea alegerii

1.2 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de acţiune

1.3 Caracteristici economice (profil economic,accesibilitate, servicii publice învătământ universitar, cercetare) ale zonei de actiune urbană

1.4 Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană

1.5 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de actiune urbană

1.6 Potential de dezvoltare în zona de actiune urbană

1. Tipuri de interventii si proiecte (Obtinerea avntajelor competitive)

2. Matricea logica a PUI (Ameliorarea vulnerabilitatilor)

PLA

NU

LIN

TEG

RAT

DE

DEZ

VO

LTA

RE

UR

BA

Capitole Conţinut cerut în POR

1. Contextul

Urban

1.1 Prezentarea orasului/municipiului/sectorului

1.2 Probleme ale dezvoltarii social-economice si spatiale ale orasului/municipiului

1.3 Zone critice de dezvoltare identificate in documente de planificarespatiala

Page 3: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură
Page 4: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

1.1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A

POLULUI DE CREŞTERE

CARACTERIZAREA GENERALĂ A

POLULUI DE DEZVOLTARE URBANĂ (sau

a centrului urban)

1.b. Date generale (limite si unităţi

administrativ-teritoriale componente,

reţeaua de localităţi şi populaţia,

scurt istoric, structura asociativă

etc.)

1.b. Auditul teritorial (demografie,

competitivitate economica si resurse

umane, infrastructură tehnică şi

transporturi, infrastructura socială şi

locativă, patrimoniu cultural şi

natural şi turismul, calitatea

mediului)

1.c. Auditul administrativ (structura

organizatorică a administraţiilor

publice locale din polul de creştere

şi managementul public)

1.1. Caracteristici demografice şi sociale

ale oraşului

1.2. Caracteristici economice (profil

economic, accesibilitate, servicii publice,

învăţământ universitar, cercetare) ale

oraşului

1.3. Dinamica investiţiilor în oraş

I. CONTEXTUL URBAN: contextul teritorial + disfuncţionalităţile existente

Instrumente de creare a a unui context politic pentru guvernarea şi

dinamizarea (metropolizarea) regiunilor transfrontaliere, prin valorificarea

specificului local şi colaborare transnaţională. Target: judeţe din zona de

graniţă. METROBORDER – Cross-Border Polycentric Metropolitan Regions

Page 5: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

1.2. Analiza factorilor ce susţin succesul economic la nivel regional ( SURE:

Success for Convergence Regions’ Economies)

1.2. Cresterea competitivităţii economice prin dezvoltarea unor activităţi de

nişă, adaptabile la forţa de muncă locală; accent pe avantajele comparative

(diversitatea sau caracterul periferic nu mai trebuie privite ca handicapuri);

necesitatea de a îmbunătăţi imaginea regiunilor mai slab dezvoltate

(branduri locale), plecând de la schimbarea perspectivei comunităţilor

locale. ESPON-TEDI

PROFILUL SPAŢIAL ŞI ARII DE INTERVENŢIE ÎN POLUL DE CREŞTERE

1 Profil spaţial şi funcţional al polului de creştere

2 Arii problemă, arii cu potential de dezvoltare şi tendinţe de evoluţie spaţială

3 Arii de intervenţie identificate

4 Selecţia ariilor de intervenţie prioritară

Page 6: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură
Page 7: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

2.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii

1.1.aAtractivitatea urbană, în calitate de componentăagregată a atractivităţii teritoriale, poate ficalculată în functie de magnitudinea fluxurilor şide migraţia netă. Identificarea arealului decolectare a fortei de muncă se constituie într-unindicator viabil pentru determinarea zonei deinfluenţă urbană sau a Ariilor UrbaneFuncţionale (FUA). Pentru identificarea acestorstructuri teritoriale se pot utiliza indicatorisuplimentari: calitatea infrastructurii, a serviciilorpublice etc. Iar pentru identficarea MEGA-centrelor urbane se folosesc indicatori specificiprecum: numărul de pasageri tranzitaţi în traficulaerian, accesibilitaea multi-modală, pondereaangajaţilor în compartimentul R&D (Cercetare şiDezvoltare).

IndicatoriConcepte

1.1.aPentru ţările care depăşesc 10 milioane delocuitori, Ariile Urbane Funcţionale suntreprezentate de centre urbane cu o populaţie maimare de 15.000 de locuitori şi care dispun de o ariede influenţă cu o populaţie mai mare de 50.000 delocuitori. Structurile FUA care au capacitatea dedecizie regională şi/sau naţională şi careînregistrează scoruri foarte mari la majoritateacapitolelor din Capitalul teritorial, sunt denumiteMEGA – centre urbane.

Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors

Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors

Page 8: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

2.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii

1.1.bDelimitarea spatiilor periferice apropiate (inner peripheries), serealizează prin calcularea unor indicatori de potenţial demografic pentruzona învecinată oraşului şi în funcţie de accesibilitatea populaţiei lamajoritatea serviciilor oferite de oraş. In cazul metropolelor aceste zoneperiferice sunt în imediata vezinătate a zonelor metropolitane.Calcularea potenţialului demografic se poate realiza prin două metode:euclidian şi topologic.Ambele metode folosesc hărti transformate în griduri cu celule pătraticeale căror latura este de 5km. Fiecare celulă rezultată va primi populaţialocalităţilor aflate în interior (localităţile sunt considerate ca fiindpuncte). De asmenea fiecare celulă va primi o valoare a fricţiuniispaţiului, cele cu valoare mare nu dispun de drumuri de viteză care săfacilteze deplasarea rapidă în interiorul lor. Ulterior pentru fiecare celulăîn parte se va calcula care este potenţialul demografic însumândpopulaţiile tuturor celulelor de pe o rază de 45 de minute. Evident,celule care sunt înconjurate de celule cu populaţie mică sau de celule cufricţiune spaţială mare vor avea valori finale scăzute. Diferenţa dintretopologic şi euclidian este ca în cazul celei din urmă nu se ţine cont defricţiunea spaţiului. Metoda poate fi utilizată şi pentru calculareaArealelor Urbane Morfologice sau a Arealelor Urbane Funcţionale dar şia Zonelor Metropolitane.

IndicatoriConcepte

1.1.b.Inner peripheries (spaţii periferice apropiate), este unconcept geografic recent, care poate fi definit ca un arealcu densităţi ale populaţiei asemănătoare cu celepredominant rurale dar care graţie apropierii de centreurbane importante sau a unor zone metropolitane, dispunde o diversificare socio-profesională a populaţiei mairidicată decât în zonele rurale tradiţionale. Perifieriileapropiate trebuiesc definite întotdeauna în strânsălegătură cu oraşele din interiorul lor, dacă acestea suntdinamice şi ele devin extinse şi funcţionale, alte sursedefinindu-le ca „umbre ale zonelor metropolitane”.Prosperitatea unor astfel de areale este dependentă deaccesibilitatea faţă de anumite centre urbane, ele fiindcompuse din localităţi cu navetism peste media spaţiuluirural tradiţional.

Geographic Specificities and Development Potentials in Europe

Geographic Specificities and Development Potentials in Europe

Page 9: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

1.2.a

Pentru calcularea emigraţiei si a procesului de „brain-

drain”(“exodului creierelor”) – se foloseşte formula

migraţiei nete, a migraţiei brute şi migraţia specifică.

IndicatoriConcepte

1.2.a

Politicile demografice vizează elaborarea de strategii

care să descurajeze dezechilibrele spaţiale şi

verticale de pe piaţa muncii prin: facilităţi pentru

cresterea copiilor şi eleminarea disparităţilor de gen

în responsabilitatea pentru creşterea acestora,

modificarea structurală a populatiei în vârstă de

muncă prin mărirea perioadelor de activitate graţie

creşterii sperantei de viaţă la naştere, descurajarea

migraţiei selective sau a fertilităţii selective etc.

2.4 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de acţiune

1.2.b

Aprecierea potenţialului demografic trebuie să vizeze

studii de prognoză asupra următorilor indicatori de risc

demografic: îmbătrănirea demografică, riscul sub-

fertilităţii şi creşterea ratei de dependenţă demografică

(a populaţiei vârstnice sau a celei foarte-vârstnice,

referindu-se la cohortele care depăşesc vârsta de 75 de

ani).

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

Demographic and Migratory Flows Affecting European Regions and Cities

Demographic and Migratory Flows Affecting European Regions and Cities

Page 10: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

1.3.b

Creşterea economică poate fi apreciată in funcţie de

venit/locuitor (GDP/locuitor), rata şomajului şi a sărăciei.

Indicatori Concepte

1.3.b

Ruralitate – Accesibilitate este un concept care ajută

la clasificarea spaţiilor rurale în relaţia lor cu

aşezările urbane, considerate sursă de centralitate:

Intermediare accesibile, Intermediare depărtate,

Predominant rurale accesibile, Predominant rurale la

distanţă.

2.4. Caracteristici socio-economice ale zonei de acţiune urbană

1.3.c

Accesibilitatea se poate exprima conform unei relaţii

matematice derivate din legea atracţiei universale:

Unde: g(wj) reprezintă activitatea pentru care se caută

accesbilitatea din localitatea j, iar F(Cij) este costul pe

care trebuie sa-l suporte localitatea i pentru ajunge în j

(funcţia impedanţei).

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

TRansport ACCessibility at regional/local scale and patterns in Europe

European Development Opportunities in Rural Areas

Page 11: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

1.3.d

Existenţa economiilor de cunoaştere se calculează

în funcţie de următoarele variabile: prezenţa

bazelor ştiinţifice, a sectorului high-technology

(definite ca ramuri ale sectorului secundar şi terţiar

cu rol transformativ faţă de celelalte ramuri şi faţă

de structura ocupaţională a populaţiei), prezenţa

învăţământului superior şi a structurilor de

cercetare şi inovaţie (se pot utiliza indicatori

precum număr de patente, brevete, licenţe, număr

de persoane angajate în educaţie, ponderea

populatiei cu studii superioare, ponderea celor

angajaţi in sectorul de Cercetare şi Dezvoltare ,

ponderea din buget alocată cercetării etc.). Prin

sinteza tuturor acestor indicatori parţiali se obţine

un indicator final denumit competitivitate teritorială.

IndicatoriConcepte

2.4. Caracteristici socio-economice ale zonei de acţiune urbană

1.3.dRegiunile avansate tehnologic sunt areale de

concentrare a activităţilor de cercetare şi dezvoltare,

în timp ce Regiunile Ştiinţifice sunt cele care

găzduiesc centre de cercetrae şi inovaţie renumite la

nivel naţional şi internaţional. Pentru a defini aceste

areale se utilizează şi termenul de capacitate

cognitivă (...abilitatea unor centre urbane, metropole

sau regiuni de a detine şi gestiona informaţie,

precum şi cea da a transforma informatia în invenţie

şi inovaţie, favorizând cresterea productivităţii

teritoriale).

Knowledge, Innovation, Territory

Knowledge, Innovation, Territory

Page 12: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

1.3.a

Accesibilitatea trebuie să ţină cont si de numărul de

accidente în trafic.

Indicatori

Concepte1.3.a

Accesibilitatea este un concept geografic sensibil la mai

multe carcateristici ale teritoriului: origine (un oraş este

accesibil în momentul în care poate fi cu uşrinţă „atins”

de alte localităţi), destinaţie (fiecare dimensiune a

oraşului dispune de propria accesibilitate, astfel încât

accesibilitatea poate deveni educaţională, sanitară,

turistică etc), Impedanţă (efortul pe care îl determină

calitatea spaţiului în parcurgerea distanţei), constrângeri

(reguli impuse pe anumite segmente de deplasare

precum limitările de viiteză sau interzicerea circulatiei

traficului greu etc), bariere (frontiere, taxe de drum,

bariere culturale, lingvistice etc.), modalitate

(accesibilitatea poate depinde de capacitatea de a

combina mai multe tipuri de transport), rezoluţia spaţială

(utilizarea accesibilităţii solicită prezenţa unor

generalizări, oraşele devin astfel noduri sau puncte),

echitate (accesibilitatea este studiată pentru a distinge

spaţii periferice), dinamica (accesibilitatea nu este

statică, se poate schimba odata cu modificarea

variabilelor socio-economice sau cu modificarea reţelei

de transport).

2.5. Caracteristici spatiale ale zonei de acţiune urbană

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

TRansport ACCessibility at regional/local scale and patterns in Europe

Page 13: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

IndicatoriConcepte

2.6. Potential de dezvoltare în zona de actiune urbană

2.6.a

Atractivitatea urbană este un concept care trebuie

analizat din perspectiva a patru dimensiuni: Istorică,

spaţială (atractivitatea se externalizează), dinamică

(atractivitatea se poate câştiga sau se poate pierde),

relativă (atractivitatea există doar prin comparaţie cu

alte oraşe, regiuni).

2.6.a

Capitalul Teritorial se estimează prin intermediul unui set de

indicatori particulari pentru fiecare componentă în parte: Capitalul

Mediului Natural (suprafaţa ocupată cu păduri, extinderea

arealelor protejate -%, valoarea multianuală a precipitaţiilor,

temeperatura medie şi temperaturile extreme, viteza medie a

vântului etc.), Capitalul Antropic (Capacitatea de cazare turistică,

accesibilitate aeriană, accesibilitate rutieră si feroviară, numărul

monumentelor clasate ca patrimoniu etc.), Capitalul Economic

(creşterea puterii de cumpărare exprimată în GDP/locuitor,

diversitatea sectoarelor economice, productivitatea muncii,

ponderea investiţiilor de tip start-up, magnitudinea investiţiilor

publice şi private, preţul de pe piaţa imobiliară, a mărfurilor

industriale şi a bunurilor de consum, indici de centralitate etc),

Capitalul Social (indici ai disparităţii de gen şi etnice, rata

infracţionalităţii defalcată pe capitole, reţele sociale, nivelul

asocierii, diversitatea populaţiei, calitatea locuirii etc.), Capitalul

Uman (diversitatea forţei de muncă, structura educaţională a

populatiei, indici de îmbătrânire, indici de dinamică geo-

demografică, rata şomajului etc), Capitalul Instituţional (nivelul

corupţiei, libertatea presei, durata de înfiinţare a unei societăţi etc)

2.6.b

Atractivitatea este un model conceptual care se

produce prin interacţiunea a şase componente:

Capitalul Antropic, Capitalul Mediului Natural,

Capitalul Economic, Capitalul Instituţional, Capitalul

Uman şi Social, Capitalul Cultural. Suma sinergica

dintre aceste şase componente formează Capitalul

Teritorial.

Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors

Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors

Page 14: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

2.8. Diagnostic şi analiza SWOT 1.4.Nevoi de dezvoltare identificate

în oraş

1.5. Potenţial de dezvoltare al

oraşului

Metode: indicatori pentru măsurarea şi monitorizarea performanţei

teritoriale, relaţia între tendinţele globale şi strategiile locale.

TPM - Territorial Performance Monitoring, august 2011

Metode: Noi metode/indicatori de analiză a potenţialului zonelor rurale şi

al oraşelor mici şi mijlocii. Target: zone confruntate cu îmbătrânirea

populaţiei, migraţii, accesibilitate scăzută, restructurarea economică,

creşterea costurilor energiei dar cu avantaje legate de potanţial cultural

şi natural. PURR - Potential of Rural Regions

Metode de analiza a cauzelor migraţiei selective şi a efectelor asupra

regiunilor de origine, analiza potenţialului de reducere a vulnerabilităţii

regiunilor rurale afectate SEMIGRA - Selective Migration and Unbalanced Sex Ratio in

Rural Regions, sept. 2011

Page 15: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

Concepte

2.9 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de actiune urbană

2.5.a

Politicile de dezvoltare urbană trebuie să

urmărească anumite principii de echitate teritorială:

creşterea economică echilibrată trebuie să fie

însoţită de echitate socială, precum şi de transfer din

patrimoniul privat spre cel public şi civic, trebuie

atenuată excluziunea socială, creşterea economică

nu trebuie să implice deteriorarea mediului,

dezvoltarea economică a oraşelor trebuie să fie

conectată la dezvoltarea regională. Resursele

umane şi financiare trebuiesc investite în oraşele şi

în proiectele care au capacitatea de a optimiza

performanţa întregului sistem urban, având ca scop

diminuarea primaţialităţii sistemului urban şi a

creşterii caracterului policentric al acestuia. De

asemenea trebuiesc vizate problemele de

congestionare a traficului, poluarea aerului, apei şi

solurilor, supra-valorizarea bunurilor imobiliare.

Secondary Growth Poles and Territorial Development in Europe; Performance, Policies and Prospects

Page 16: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură
Page 17: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

3. Strategia de dezvoltare a polului de creştere

2. Strategia dezvoltării polului de dezvoltare urbană

3.1 Viziune de dezvoltare

O nouă abordare, pozitivă şi proactivă, apoliticilor teritoriale, axată pe valorizareaspecificului local (diversităţii) şi nu pehandicapuri (ESPON-TEDI)

3.1. Obiective

3.2 Obiective strategice 3.2. Priorităţi de dezvoltare

3.3 Politici şi programe

3.4 Programe prioritare

3.5 Informare şi consultare

3.2. Metode de analiza a (noilor) economiilor de aglomeraţie

(funcţionalitate, politici specifice, rol asupra reconstituirii ierarhiilor

urbane). Factori esenţiali în gestionarea şi stimularea economiilor de

aglomeraţie: fiscalitate, infrastructuri de comunicaţii, forţă de muncă

calificată, conectivitate (aeroport intrenaţional), promptitudinea politicilor

publice etc. Concepte: economii de localizare (asociate activităţilor

industriale)/vs/ economii de urbanizare (servicii).CAEE - The Case for Agglomeration Economies in Europe

Page 18: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

IndicatoriConcepte

2.1.Ameliorarea vulnerabilităţilor

2.1.a

Sensibilitate teritorială şi regională (…gradul în care

un teritoriu sau o regiune, sunt afectate de

schimbările legislative la nivelul comunităţii

europene. Schimbările includ atât aspecte negative

cât şi aspecte pozitive)

3.1.a

Vulnerabilitatea se calculeaza pentru 12 directive

europene: Limitarea accidentelor care implică substanţe

periculoase,directiva care stabileşte valorile limită pentru

dioxidul de sulf, nitrogen, directiva care stabileşte cadrul

politicilor de acţiune în domeniul apei, pentru

managementul zgomotului, utilizarea energiilor

regenerabile, pentru prevenirea si remedierea

catastrofelor naturale, pentru interoperabilitatea reţelelor

electronice, pentru recunoaşterea calificărilor

profesionale, pentru identificarea infrastructurilor critice,

pentru utilizarea sustenabilă a pesticidelor, pentru

promovarea utilizării vehiculelor eficiente energetic si

pentru promovarea construcţiilor eficiente energetic.

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

Page 19: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

IndicatoriConcepte

2.1.Ameliorarea vulnerabilităţilor

3.1.b

Conceptul de vulnerabilitate consistă în sinteza a

patru elemente de bază: expunere, sensibilitate,

impact teritorial şi capacitatea de adaptare.

3.1.b

Calcularea vulnerabilităţii pentru fiecare regiune in parte

se efectuează în funcţie de 3 matrici de evaluare:

Matricea Directivă - Expunere, Matricea Regiune-

Expunere, Matricea Regiune – Senzitivitate. Notele care

se acordă sunt:

Pentru prima matrice - 1, 5 pentru expunere pozitiva

intensă, 1 pentru expunere pozitivă scăzută, 0 pentru

non-expunere, -1 pentru expunere negativă scăzută şi -

1.5 pentru expunere negativă ridicată.

Pentru a doua matrice se notează cu 1 atunci când

există expunere si cu 0 atunci când nu există expunere.

Pentru a treia matrice se va acorda un coeficient cu

caracter multiplicativ care variază între 0.75 şi 1.25.

Prin înmulţirea dintre cele trei matrici se va obţine

Matricea Impactului Teritorial, care are rolul de a sesiza

vulnerabilităţile majore pentru fiecare regiune în parte.

Assessment of Regional and Territorial SensitivityAssessment of Regional and Territorial Sensitivity

Page 20: PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ...scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.b. Auditul teritorial (demografie, competitivitate economica si resurse umane, infrastructură

Concepte

2.2. Obţinerea de avantaje competitive

3.2.a

Avantajele competitive reprezinta un concept

dezvoltat în teoriile economice macro-structurale,

care consideră că trecerea de la creşterea locală la

cea regională se realizează prin tranziţia de la

economia bazată pe producţia de masă la cea axată

pe specilizarea flexibilă. Acest avantaj se

consolidează concomitent cu emergenţa

organizărilor spaţiale de tip district industrial, care

funcţionează în arealele urbane secundare (sau

chiar în oraşele mici şi în mediul rural) prin

intermediul unor reţele dense de firme mici,

interdependente, capabile să răspundă rapid la

cerinţele pieţei.Secondary Growth Poles and Territorial Development in

Europe; Performance, Policies and Prospects

3.2.a

Nivelul iniţiativei antreprenoriale se calculează şi în functie de

prezenţa fenomenului de “self-employment” (% din total angajaţi)

Indicatori

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity


Recommended