Planul de calitate a aerului în municipiul Iași

PLANUL DE CALITATE A AERULUI

ÎN MUNICIPIUL IAȘI

Municipiul IAȘI Planul de calitate a aerului în municipiul Iași

P a g i n a 2 | 129



Elaborator

Municipiului Iași

Colectiv de elaborare:

dr. ecolog TRIF Cătălin Răzvan (TCR);

ing. BUȘILĂ Eugen (BE);

ecolog DRĂGAN Silvia (DS);

Info document/Revizii Cod: PCA_IASI_2016_DRAFT.doc Nr. rev.

Document Data Elaborat Verificat

Aprobat Tehnic Calitate

00 Planul de calitate a aerului în municipiul Iași

03.10.2016 ENVIRO

ECOSMART

TCR DS BE

Lista de difuzare

Rev. Destinatar Nr. de copii Limba de

redactare Format

01 Comisie tehnică 1 Română PDF


P a g i n a 3 | 129



Informații generale pentru planul de calitate a aerului:

a) PLANUL DE CALITATE A AERULUI ÎN MUNICIPIUL IAȘI

b) an de referință al primei depășiri: 2013

c) autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a planului de calitate:

MUNICIPIUL IAŞI, Direcţia Generală Tehnică şi Invesţii, Unitate Implementare

Proiecte Mediu

B-dul Stefan cel Mare şi Sfint nr. 11, Iaşi, RO-700064 telefon: 0232-211215; fax:

0232-211200, Web: www.primaria-iasi.ro; e-mail: cabinet.primar@primaria-

iasi.ro; Cod Fiscal: 4541580

numele persoanei responsabile, adresa poștală, numărul de telefon, email]

d) plan de calitate a aerului: stadiu (în curs de adoptare);

e) poluantul vizat:

denumirea poluantului: particule în suspensie PM10

valoarea limită:

zilnică: 50 µg/m3

anuală: 40 µg/m3

valoarea țintă care a fost depășită (maximă zilnică)

f) data adoptării oficiale: XX.XX.2016

g) calendarul punerii în aplicare: 2016-2020

h) trimitere la planul de calitate a aerului (link web);

i) trimitere la punerea în aplicare (link web).

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]


P a g i n a 4 | 129

CUPRINS

1. INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 11

2. DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI POTENȚIAL AFECTATE .......................... 14

2.1. Poziționarea geografică ............................................................................................................ 14

2.2. Demografia .................................................................................................................................... 16

2.3. Clima ................................................................................................................................................ 23

2.4. Utilizarea terenurilor ................................................................................................................ 31

2.5. Spațiile verzi ................................................................................................................................. 36

2.6. Prezentarea stațiilor de monitorizare ................................................................................ 42

3. POLUAREA AERULUI ÎN MUNICIPIUL IAȘI ............................................................................... 49

3.1. Natura și evaluarea poluării ................................................................................................... 50

3.1.1. Concentrațiile observate în anii anteriori ................................................................ 50

3.1.2. Concentrațiile măsurate de la începutul proiectului ............................................ 54

3.1.3. Tehnicile utilizate pentru evaluare ............................................................................. 54

3.1.4. Efecte ale poluării cu pulberi respirabile PM10 .................................................... 57

3.2. Originea poluării ......................................................................................................................... 61

3.2.1. Lista principalelor surse de emisie responsabile de poluare ........................... 62

3.2.2. Cantitatea totală a emisiilor din aceste surse (tone/an) .................................... 64

3.2.3. Informații privind poluarea importată din alte regiuni ...................................... 64

3.3. Informații privind repartizarea surselor ........................................................................... 68

3.3.1. Surse mobile ........................................................................................................................ 68

3.3.2. Surse fixe de emisie ........................................................................................................... 71

3.3.3. Surse de suprafață ............................................................................................................. 73

3.4. Informații privind scenariul prevăzut pentru anul de realizare a obiectivelor .. 74

4. MĂSURILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITĂȚII AERULUI ................................................... 110

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................ 129


P a g i n a 5 | 129

LISTA DE ABREVIERI

ANM – Administrația Națională de Meteorologie

DJSP – Direcția Județeană de Sănătate Publică

GIS – Sistem Geografic Informatic

GNM – Garda Națională de Mediu

INS - Institutul Național de Statistică

MMAP – Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor

MDA - Modelul de dispersie atmosferică

PUG – Plan de urbanism general

RNMCA - Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului

SNEGICA - Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului

UIPM – Unitate implementare proiecte mediu

UAT – Unitate administrativ teritorială

UE – Uniunea Europeană

INDEX TABELE

Tabelul nr. 1 - Dinamică populației cu domiciliul în perioada 1992-2016 ............................ 20

Tabelul nr. 2 - Temperaturi medii multianuale la Stația meteorologică Iași ........................ 25

Tabelul nr. 3 - Structura modului de utilizare a terenului ........................................................... 32

Tabelul nr. 4 - Bilanț teritorial al suprafețelor incluse în intravilanul existent ................... 33

Tabelul nr. 5 - Stațiile de monitorizare a calității aerului în aglomerarea Iași ..................... 43

Tabelul nr. 6 - Concentrațiile medii ale poluanților monitorizați în aglomerarea Iași, între

anii 2011-2014 .............................................................................................................................................. 50

Tabelul nr. 7 - Concentrațiile medii ale particulelor în suspensie PM10 determinate

gravimetric ..................................................................................................................................................... 52

Tabelul nr. 8 - Evoluția calității aerului la indicatorul Particule în suspensie PM10

(µg/m3) înregistrată la stațiile automate de monitorizare din aglomerarea Iași, între anii

2008-2015 ...................................................................................................................................................... 53

Tabelul nr. 9 - Valori limită ale Pulberilor în suspensie PM10 ................................................... 55

Tabelul nr. 10 - Monitorizarea poluanților în stațiile automate................................................. 56

Tabelul nr. 11 - Monitorizarea parametrilor atmosferici în stațiile automate ..................... 56

Tabelul nr. 12 - Pragurile superior și inferior de evaluare pentru PM10 ............................. 57

Tabelul nr. 13 – Efecte ale expunerii cu PM10 asupra sănătății populației ........................... 57

Tabelul nr. 14 - Evoluţia cazurilor de boli respiratorii, în perioada 2010 – 2014, la

nivelul aglomerării Iași .............................................................................................................................. 61


P a g i n a 6 | 129

Tabelul nr. 15 - Evoluția calității aerului la indicatorul particule în suspensie PM10, în

perioada 2006-2014 pentru aglomerarea Iași ................................................................................. 62

Tabelul nr. 16 - Surse de emisie generatoare de PM10 la nivelul Aglomerării Iaşi ........... 63

Tabelul nr. 17 - Cantitatea totală de emisii de pulberi în suspensie (PM10), în perioada

2010-2014 pentru aglomerarea Iași .................................................................................................... 64

Tabelul nr. 18 - Cantitatea de emisii generate de sursele mobile – conform inventarului

de emisii 2014 ............................................................................................................................................... 70

Tabelul nr. 19 - Cantitatea de emisii generate de sursele fixe – conform inventarului de

emisii 2014 ..................................................................................................................................................... 71

Tabelul nr. 20 - Cantitatea de emisii generate de sursele fixe – conform inventarului de

emisii 2014 ..................................................................................................................................................... 72

Tabelul nr. 21 – Cantitatea de emisii generate de sursele de suprafață – conform

inventarului de emisii 2014 ..................................................................................................................... 73

Tabelul nr. 22 – Perioadă de referință ................................................................................................. 74

Tabelul nr. 23 – Plan de măsuri pentru reducerea poluării cu PM10 în municipiul Iași

.......................................................................................................................................................................... 111

INDEX FIGURI

Figura nr. 1 - Încadrarea în context suprateritorial a municipiului Iași ................................. 14

Figura nr. 2 - Încadrarea în context local a municipiului Iași ..................................................... 15

Figura nr. 3 - Evoluția populației orașului Iași în perioada 1831 – 2011 la recensăminte

............................................................................................................................................................................. 17

Figura nr. 4 - Evoluția populației cu domiciliul în municipiul Iași în perioada 1992 - 2011

............................................................................................................................................................................. 19

Figura nr. 5 - Dinamica densității populației în intervalul 1992 – 2014 în municipiul Iași

............................................................................................................................................................................. 20

Figura nr. 6 - Dinamica populației în perioada 1992 – 2016 în Aglomerarea Iași .............. 22

Figura nr. 7 - Temperaturile medii lunare multianuale la Stația Meteorologică Iași ......... 26

Figura nr. 8 - Fondul funciar al municipiului Iași ............................................................................ 31

Figura nr. 9- Structura procentuală a zonificării funcționale în municipiul Iași ................. 33

Figura nr. 10 - Evoluția teritorială a municipiului Iași – perioada 1300-2005 .................... 35

Figura nr. 11 - Evoluția suprafețelor ocupate cu spații verzi în municipiul Iași în perioada

1987 – 2015 ................................................................................................................................................... 37

Figura nr. 12 - Structura spațiilor verzi în anul 1987 la nivelul municipiului Iași ............. 38

Figura nr. 13 - Dinamica suprafețelor de spațiu verde pe cap de locuitor în intervalul

1987-2015 ...................................................................................................................................................... 41

Figura nr. 14 - Localizarea stațiilor de monitorizare a calității aerului în Aglomerarea

Iași ...................................................................................................................................................................... 46

Figura nr. 15 – Evoluția concentrației mediei anuale a Particule în suspensie PM10,

înregistrată la stațiile automate de monitorizare din aglomerarea Iași, între anii 2008-

2015 .................................................................................................................................................................. 53


P a g i n a 7 | 129

Figura nr. 16 – Valori medii zilnice pentru particule in suspensie PM10 determinate

gravimetric în anul 2015 la stațiile automate din aglomerarea Iași ........................................ 54

Figura nr. 17 – Evoluția infecțiilor respiratorii acute în anul 2015 .......................................... 60

Figura nr. 18 - Contribuția surselor fixe de emisie la cumulul pulberilor respirabile

PM(10) în Aglomerarea Iași – valori maxime zilnice ..................................................................... 65

Figura nr. 19 – Contribuția surselor fixe de emisie la cumulul pulberilor respirabile

PM(10) în Aglomerarea Iași – valori medii anuale ......................................................................... 66

Figura nr. 20 – Contribuția surselor mobile de emisie la cumulul pulberilor respirabile

PM(10) în Aglomerarea Iași ..................................................................................................................... 67

Figura nr. 21 – Rețeaua rutieră de tranzit în municipiul Iași ...................................................... 69

Figura nr. 22 – Distribuția vehiculelor de marfă în municipiul Iași .......................................... 70

Figura nr. 23 – Distribuția principalelor surse fixe de emisie a PM10 la nivelul

Aglomerării Iași ............................................................................................................................................ 72

Figura nr. 24 – Distribuția surselor fixe de emisie a pulberilor respirabile PM10 în UAT

Iași ...................................................................................................................................................................... 75

Figura nr. 25 – Distribuția surselor de suprafață a emisiilor de pulberi respirabile PM10

în UAT Iași –inventar local de emisii anul 2013.............................................................................. 75

Figura nr. 26 – Distribuția surselor liniare (căi rutiere) de PM10, flux de trafic total în

UAT Iași ............................................................................................................................................................ 76

Figura nr. 27 - Amplasare stație monitorizare IS-1 (trafic) – sursa Google Earth .............. 80

Figura nr. 28 – Identificarea Scenariilor privind reorganizarea rutelor de tranzit în

cadrul UAT Iași .............................................................................................................................................. 90

GLOSAR DE TERMENI

- aer înconjurător - aerul din troposferă, cu excepția celui de la locurile de muncă,

astfel cum sunt definite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind

cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă, unde publicul

nu are de regulă acces și pentru care se aplică dispozițiile privind sănătatea și

siguranța la locul de muncă;

- aglomerare - zonă care reprezintă o conurbație cu o populație de peste 250.000

de locuitori sau, acolo unde populația este mai mică ori egală cu 250.000 de

locuitori, având o densitate a populației pe km2 mai mare de 3.000 de locuitori;

- depuneri totale sau acumulate - cantitatea totală de poluanți care este

transferată din atmosferă pe suprafețe cum ar fi sol, vegetație, apă, clădiri etc, cu

o anumită arie, într-un anumit interval de timp;


P a g i n a 8 | 129

- emisii din surse fixe - emisii eliberate în aerul înconjurător de utilaje, instalații,

inclusiv de ventilație, din activitățile de construcții, din alte lucrări fixe care

produc sau prin intermediul cărora se evacuează substanțe poluante;

- emisii din surse mobile - emisii eliberate în aerul înconjurător de mijloacele de

transport rutiere, feroviare, navale și aeriene, echipamente mobile nerutiere

echipate cu motoare cu ardere internă;

- emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurător prin ferestre,

uși și alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intră în mod

normal în categoria surselor dirijate de poluare;

- evaluare - orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima

niveluri;

- măsurări fixe - măsurări efectuate în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare

aleatorie, pentru a determina nivelurile, în conformitate cu obiectivele de calitate

relevante ale datelor;

- măsurări indicative - măsurări care respectă obiective de calitate a datelor mai

puțin stricte decât cele solicitate pentru măsurări în puncte fixe;

- nivel - concentrația unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe

suprafețe într-o perioadă de timp dată;

- nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunoștințelor științifice, care dacă este

depășit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar

fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu și asupra oamenilor;

- obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu

excepția cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin măsuri

proporționate, cu scopul de a asigura o protecție efectivă a sănătății umane și a

mediului;

- obligația referitoare la concentrația de expunere - nivelul stabilit pe baza

indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele dăunătoare

asupra sănătății umane, care trebuie atins într-o perioadă dată;

- planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc măsuri pentru

atingerea valorilor limită sau ale valori lor-țintă;

- poluant - orice substanță prezentă în aerul înconjurător și care poate avea efecte

dăunătoare asupra sănătății umane și/sau a mediului ca întreg;


P a g i n a 9 | 129

- prag de alertă - nivelul care, dacă este depășit, există un risc pentru sănătatea

umană la o expunere de scurtă durată a populației, în general, și la care trebuie

să se acționeze imediat;

- prag de informare - nivelul care, dacă este depășit, există un risc pentru

sănătatea umană la o expunere de scurtă durată pentru categorii ale populației

deosebit de sensibile și pentru care este necesară informarea imediată și

adecvată;

- prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului

înconjurător, este suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare

obiectivă;

- prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului

înconjurător, se poate utiliza o combinație de măsurări fixe și tehnici de

modelare și/sau măsurări indicative;

- titular de activitate - orice persoană fizică sau juridică ce exploatează,

controlează sau este delegată cu putere economică decisivă privind o activitate

cu potențial impact asupra calității aerului înconjurător;

- ținta națională de reducere a expunerii - reducerea procentuală a expunerii

medii a populației, stabilită pentru anul de referință cu scopul de a reduce

efectele dăunătoare asupra sănătății umane, care trebuie să fie atinsă, acolo unde

este posibil, într-o perioadă dată;

- valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoștințelor științifice, în scopul evitării

și prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare și reducerii efectelor

acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg, care se atinge într-o

perioadă dată și care nu trebuie depășit odată ce a fost atins;

- valoare-țintă - nivelul stabilit, în scopul evitării și prevenirii producerii unor

evenimente dăunătoare și reducerii efectelor acestora asupra sănătății umane și

a mediului ca întreg, care trebuie să fie atins pe cât posibil într-o anumită

perioadă;

- zonă - parte a teritoriului țării delimitată în scopul evaluării și gestionării calității

aerului înconjurător;

- zona de protecție - suprafața de teren din jurul punctului în care se efectuează

măsurări fixe, delimitată astfel încât orice activitate desfășurată în interiorul ei,


P a g i n a 10 | 129

ulterior instalării echipamentelor de măsurare, să nu afecteze

reprezentativitatea datelor de calitate a aerului înconjurător pentru care acesta a

fost amplasat.

Legislație aplicabilă:

Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător (publicată în

Monitorul Oficial nr. 452/28.06.2011)

Hotărârea Guvernului nr. 1.879/2006 pentru aprobarea Programului național de

reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici

volatili și amoniac, ale Hotărârii Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor

măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la

instalațiile mari de ardere, ale Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale și

ale Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea

zgomotului ambiant, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

HG 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de

calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de

menținere a calității aerului;

Ordinul MMAP nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile

administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a

ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011

privind calitatea aerului înconjurător.

Legislația națională transpune prevederile legislației europene în domeniu:

Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008

privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa;

Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15

decembrie 2004 privind arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice

policiclice în aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților

Europene (JOCE) nr. L 23/2005.


P a g i n a 11 | 129

1. INTRODUCERE

Conform Ordinului nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile

administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de gestionare a

ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind

calitatea aerului înconjurător, municipiul Iași este încadrat în regimul de evaluare I

pentru pulberi în suspensie (PM10). Conform Hotărârii nr. 257/2015 privind aprobarea

Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe

termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, art. 4, alin. 3), pentru zonele

încadrate în regimul de evaluare I, trebuie întocmit un Plan de calitate a aerului.

Încadrarea în regimul de gestionare I a municipiului Iași s-a realizat pe baza

rezultatelor obținute în urma evaluării calității aerului la nivel național, care a utilizat

atât măsurări în puncte fixe, realizate cu ajutorul stațiilor de măsurare care fac parte din

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, aflată în administrarea autorității

publice centrale pentru protecția mediului.

Municipiul Iași se încadrează în regimul de gestionare I Anexa nr. 1 – LISTA cu

unitățile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare I

pentru pulberi în suspensie (PM10).

Planul de calitate a aerului reprezintă setul de măsuri cuantificabile din punctul

de vedere al eficienţei lor, pe care Primăria Iași de activitate trebuie să le ia, astfel încât

să fie atinse valorile limită pentru particule în suspensie PM(10) astfel cum sunt ele

stabilite în anexa nr. 3 la legea 104 din 2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Setul de măsuri cuantificabile din planul de calitate a aerului au fost stabilite pe o

perioadă de 5 ani.

La elaborarea planului de calitate a aerului trebuie s-a asigurat, pe cât posibil,

concordanţa cu alte planuri/programe întocmite potrivit prevederilor Hotărârii

Guvernului nr. 1.879/2006 pentru aprobarea Programului naţional de reducere

progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi

amoniac, ale Hotărârii Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru

limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de

ardere, ale Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale şi ale Hotărârii Guvernului nr.


P a g i n a 12 | 129

321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare.

Planul de calitate a aerului s-a elaborat de către o comisie tehnică, constituită la

nivelul administraţiei publice locale, din reprezentanţii compartimentelor/

serviciilor/direcţiilor tehnice, numită prin dispoziţia primarului. Reprezentantul

compartimentului/serviciului/direcţiei de mediu din cadrul primăriei coordonează

comisia tehnică.

Din comisia tehnică fac parte şi reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor

publice locale sau judeţene din domeniile silvicultură, sănătate, transport, agricultură,

ordine publică, statistică şi Poliţia Română, operatori economici relevanţi şi, dacă este

cazul, de la orice alt organism cu responsabilităţi în domeniu, în funcţie de

complexitatea problemelor estimate.

Planul de calitate a aerului elaborat pentru o unitate administrativteritorială se

aprobă prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii.

Planul de calitate a aerului s-a întocmit pe baza unui studiu de calitate a aerului,

elaborat de către persoană juridică autorizată, care deţine certificat de înscriere în

Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, conform

prevederilor Ordinul ministrului mediului nr. 1.026/2009 privind aprobarea condiţiilor

de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului,

bilanţului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate şi studiului de

evaluare adecvată.

Planul de calitate a aerului în municipiul Iași a avut la bază Studiul de calitate a

aerului pentru municipiul Iași, studiu elaborat în principal prin evaluarea informațiilor

actuale, a rezultatelor de monitorizare a calității aerului și studiului de dispersiei

poluanților în atmosferă realizat la nivel național și a identificat măsurile aplicabile și

scenariile în scopul atingerii valorilor țintă/limită.

Pentru estimarea efectelor măsurilor s-a evaluat individual impactul acestora

asupra calității aerului în municipiul Iași, exprimat ca indicator cuantificabil în cantități

de poluant emis, perioadă de implementare și buget.

Modelarea eficienței măsurilor în scopul atingerii valorilor țintă/limită pentru

pulberi în suspensie (PM10), s-a realizat utilizând modele matematice de prognozare a

dispersiilor surselor de emisie; surse fixe și mobile, la nivelul de precizie necesar pentru


P a g i n a 13 | 129

evidențierea zonelor critice din punct de vedere al poluării în municipiul Iași și aplicarea

măsurilor specifice de reducere.

Un prim pas în stabilirea zonelor critice l-a reprezentat inventarul surselor de

poluare și a emisiilor de poluanți în atmosferă, realizate prin metoda bazată pe emisiile

prognozate conform autorizațiilor de mediu în vigoare pentru sursele fixe de emisie

(operatori economici) și emisiilor generate pe baza factorilor de emisie asimilați

celorlalte categorii de surse: mobile (trafic auto) și de suprafață (zone construite).

Inventarele de emisie au reprezentat o sumă de informații cantitative asupra

categoriilor surselor de emisie și a cantităților de pulberi în suspensie (PM10) emise pe

teritoriul administrativ al municipiului Iași în intervalul de timp 2013-2015.

Inventarul de emisii asociat municipiului Iași este structurat pe următoarele

categorii de surse pentru emisiile de pulberi în suspensie (PM10):

- Surse fixe – sunt reprezentate de surse fixe individuale sau comune reprezentate

în cea mai mare parte de instalații ale operatorilor economici autorizați din punct

de vedere a protecției mediului; aceste emisii sunt reprezentate de arderea

combustibililor (solizi, lichizi, gazoși) în centralele termice și cazanele industriale

fiind prezente cu precădere pe platformele industriale ale Municipiului Iași;

- Surse de suprafață – sunt reprezentate de surse difuze de poluare mai mici sau

mai multe distribuite pe o suprafață de teren; în acest caz majoritatea surselor

sunt reprezentate instalațiile de ardere de uz casnic;

- Surse liniare – emisiile de la vehicule din transportul rutier, feroviar și sunt

elaborate pentru secțiuni de-a lungul căilor de transport.

Emisiile de pulberi în suspensie (PM10) pe teritoriul municipiului Iași sunt

eliberate în atmosferă în special în zonele urbane (zone locuite) și pe platformele

industriale. Odată eliberați în aer, poluanții, datorită fenomenului de dispersie, pot fi

transportați în zone diferite funcție de condițiile meteorologice prezente. Combinația

nefericită dintre condițiile meteorologice, topologia regiunii și concentrațiile poluanților

poate să ducă la concentrații peste nivelele țintă/limită cu efecte asupra stării de

sănătate umană.


P a g i n a 14 | 129

2. DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI POTENȚIAL

AFECTATE

2.1. Poziționarea geografică

Iașiul este reședința administrativă a județului Iași, care face parte din Regiunea

de Dezvoltare Nord-Est (ce include și județele Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava și

Vaslui).

Figura nr. 1 - Încadrarea în context suprateritorial a municipiului Iași


P a g i n a 15 | 129

Figura nr. 2 - Încadrarea în context local a municipiului Iași


P a g i n a 16 | 129

Municipiul Iași este considerat cel de-al 4-lea oraș ca mărime din țară (conform

ultimului recensământ din 2011, populația orașului era de 290.422), deși la 1 ianuarie

2016, conform Institutului Național de Statistică, populația după domiciliu era de

362.142 de locuitori.

Centru cultural, academic și economic al Moldovei, în municipiul Iași

funcționează Universitatea “Al. I. Cuza”, cea mai veche instituție de Învățământ modern

din România. Orașul Iași este situat la aproximativ 400 km de București, capitala

României și are o suprafața a teritoriului administrativ de 9151,03 ha.

Situat în partea de nord-est a țării, la 47°9'44'' latitudine nordică și 27°35'20''

longitudine estică, municipiul Iași “este așezat pe șapte coline domoale, Breazu, Copou,

Șorogari, Repedea, Bucium-Păun, Galata și Cetățuia, având altitudini ce variază între 40

m în lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline

sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Municipiul Iași este străbătut de râul Nicolina,

de pârâul Șorogari și de pârâul Ciric, pe care au fost create trei lacuri artificiale de

agrement.”1

Municipiul Iași se învecinează în partea de est cu Republica Moldova, implicit

Raionul Ungheni, la vest cu județul Neamț, la nord cu județul Botoșani, cu județul

Suceava în nord-vest și la sud cu județul Vaslui.

2.2. Demografia

Iașul sau Iașii au reprezentat o entitate importantă în istoria Moldovei astfel că și

demografia a fost influențată de rolul de capitală a Moldovei pe care l-a purtat oficial

timp de aproape trei secole și ulterior acestei perioade neoficial.

Deși este o urbe străveche din România, a avea o imagine clară în legătură cu

populația este un demers extrem de dificil, astfel că singurele surse (mai mult sau mai

puțin subiective) sunt estimări făcute de vizitatori sau călători mai mult sau mai puțin

specializați în fenomenul populațional.

O primă estimare raportată la suprafața ocupată de vatra orașului ne poate

permite a considera că Iașul la sfârșitul secolului al XV-lea avea circa 2.500 locuitori,

fiind sub nivelul Sucevei, capitala Principatului Moldovei, care avea se pare aproape

5.000 de locuitori.

1 Op. cit. N.Barbu, Al. Ungureanu (colab.) – Geografia municipiului Iași, 1987, Editura Universității Al.I.Cuza


P a g i n a 17 | 129

Figura nr. 3 - Evoluția populației orașului Iași în perioada 1831 – 2011 la recensăminte

La finele secolului al XVII-lea, după mai bine de 130 de ani după ce Iașul a devenit

capitala Moldovei, populația crește în consecință astfel că din însemnările lui Ch. de

Joppecourt aflăm că Iașul avea 7.000 de locuitori.2 În secolul al XVIII-lea ca urmare a

creșterii importanței Iașilor și a dezvoltării economice, conform Condicii Liuzilor –

1803, aflăm că localitatea urbană avea circa 20.000 de persoane.

Ulterior, din secolul al XIX-lea și până în prezent ca urmare a evenimentelor

censitare, populația este suprinsă din ce în ce mai exact.

Din analiza figurii anterioare observăm că de-a lungul a 180 de ani de analiză

populația Iașului a crescut cu 384 % de la 59.888 în 1831 până la 290.422 persoane în

2011.

Se disting trei (3) etape de dinamică demografică:

1. Etapa 1831-1930. În această perioada de aproape 100 de ani populația crește

considerabil, cu circa 72 % de la 59888 locuitori în 1831 până la peste

100.000 locuitori, mai exact 102.872 persoane în 1930.

2. Etapa 1930 – 1992. Acest interval de circa 62 de ani este cel mai dinamic ca

urmare a unor evenimente ce au avut impact major asupra fenomenului

demografic, respectiv Cel de-al Doilea Război Mondial, trecerea de la monarhie

2 Geografia Municipiului Iași, N. Barbu, Al. Ungureanu,1987,Iași, pag. 155.


P a g i n a 18 | 129

la un sistem socialist și ulterior economie de piață de tip occidental. Prin

urmare, per tot intervalul populația a crescut de trei ori, de la 102.872

locuitori în 1930 la peste 340.000 persoane în 1992, mai exact 344.425

locuitori. Evoluția demografică a Iașului la început (perioada intercensitară

1930-1948) a fost negativă ca urmare a războiului și implicit urmărilor

acestuia iar ulterior până în 1990 pe fondul unor politici nataliste și de

stimulare a migrării rural-urban Iașul a crescut atingând maximul de locuitori

în 1992.

3. Etapa 1992 – 2011. Acest interval este unul care confirmă tendință de la nivel

național de scădere a populației stimulată de un fenomen migrațional extern

puternic care e dublat și de o natalitate în scădere ce nu mai are capacitatea de

a reînnoi generațiile. Prin urmare, din anul 1992 și până în 2011 în doar 19 ani

populația a scăzut procentual cu 15 % iar numeric cu circa 54.003 locuitori.

Pentru o analiză mai apropiată de demersul prezentului studiu (Studiu privind

calitatea aerului în municipiul Iași) analiza se va limita la perioada 1990-2016.

Considerăm perioada 1990-2016 cea mai reprezentativă ca urmare a corelării acesteia

cu creșterea parcului auto (public și privat) și implicit transformărilor de ordin

economic, edilitar și urbanistic ce pot avea efecte asupra calității aerului și implicit

sănătății populației.


P a g i n a 19 | 129

Figura nr. 4 - Evoluția populației cu domiciliul în municipiul Iași în

perioada 1992 - 2011

Evoluția populației după domiciliu ne oferă o “realitate” mult mai apropiată de

țelul nostru, respectiv de a evidenția populația reală, cea cu domiciliul care-și “pune

amprenta” asupra spațiului locuibil din Iași. Din figura anterioară se observă că de la o

populație de 316.913 persoane în anul 1992 s-a ajuns în anul 2016 la circa 362.142

persoane, deci o creștere de peste 45.000 persoane. Această creștere a populației cu

domiciliul, coroborată cu o scădere cantitativă (și implicit calitativă) a spațiilor verzi și

pe fondul unei creșteri continue a parcului auto (privat și public) pune presiune pe

calitatea aerului și implicit contribuie la scăderea calității vieții și a sănătății populației.


P a g i n a 20 | 129

Figura nr. 5 - Dinamica densității populației în intervalul 1992 – 2014 în

municipiul Iași

Figura anterioară vine să confirme faptul că Iașul a devenit din ce în ce mai dens

și implicit populat. De la 3.326 de locuitori/100 ha s-a ajuns la peste 3.670 locuitori/100

ha în anul 2014, deci o creștere cu circa 344 de persoane ce se traduce printr-o creștere

procentuală de 10 %.

Pentru o imagine de ansamblu a fenomenului demografic s-a luat în calcul

evoluția populației cu domiciliul din anul 1992 și până în anul 2016 pentru unitățile

administrativ-teritoriale din jurul Iașului, inclusiv municipiul Iași. Considerăm că

aportul demografic al comunei din aglomerarea Iași este determinant în influențarea

calității aerului prin prisma fluxurilor teoretice și practice de transport către și dinspre

Iași.

Tabelul nr. 1 - Dinamică populației cu domiciliul în perioada 1992-2016

Unitate

administrativă

Populația

1992

Populația

2016 Evoluție

Dinamică

(%)

MUNICIPIUL IASI 316913 362142 45229 14.27

ARONEANU 2648 3807 1159 43.77

BIRNOVA 2965 6292 3327 112.21


P a g i n a 21 | 129

CIUREA 7293 14470 7177 98.41

COMARNA 4569 5613 1044 22.85

DOBROVAT 3031 2414 -617 -20.36

GOLAIESTI 3981 3993 12 0.30

HORLESTI 3227 3116 -111 -3.44

HOLBOCA 10661 14865 4204 39.43

LETCANI 6048 7673 1625 26.87

MIROSLAVA 6448 15666 9218 142.96

MOGOSESTI 4958 5318 360 7.26

POPRICANI 5916 8279 2363 39.94

REDIU 5468 6098 630 11.52

SCHITU DUCA 4550 4111 -439 -9.65

TOMESTI 10665 13913 3248 30.45

TUTORA 2465 2153 -312 -12.66

UNGHENI 3973 4423 450 11.33

GOLAIESTI 3981 3993 12 0.30

VALEA LUPULUI : 6464 3289 103.59

VOINESTI 6175 8085 1234 18.01

VICTORIA 4307 4530 223 5.18


P a g i n a 22 | 129

Figura nr. 6 - Dinamica populației în perioada 1992 – 2016 în Aglomerarea Iași


P a g i n a 23 | 129

Analizând tabelul și figura de mai sus se observă faptul că unitățile

administrative vecine din primul nivel au consemnat creșteri cu excepția comunelor

Dobrovăț și Schitu Duca care au înregistrat scăderi ale populației cu domiciliul. Cele mai

însemnate creștere ale populației s-au înregistrat în comunele Miroslava (creștere cu

circa 142.96 % - cea mai mare evoluție demografică din județul Iași), Bârnova (evoluție

pozitivă a populației cu 112,21 % în 24 de ani), Valea Lupului (creștere de 103,59 % în

doar 11 ani de existență) și Ciurea cu o evoluție pozitivă de 98,41 %.

În concluzie și date fiind cele prezentate putem afirma faptul că, Aglomerarea

Iași prin efectivele populaționale detaliate și dinamismul indivizilor ce compun zona,

poate conduce la o alterare a calității mediului și implicit factorului aer. Efervescența și

fluxurile practice materializate predilect pe componenta de transport rutier conduc la

dese ambuteiaje în urbea ieșeană, acestea constituind și un factor declanșator și

agravant al periclitării sănătății populației.

2.3. Clima

Clima Municipiului Iași prezintă un pronunțat caracter temperat-continental,

fiind influențată de masele de aer de proveniență estică, cu ierni reci și veri călduroase

(N. Barbu, Al. Ungureanu, 1987).

Principalii factori ce determină clima municipiului Iași sunt reprezentați de:

a) factorii climatogeni;

b) elementele și fenomenele climatice;

c) sectoarele climatice.

a) Factorii climatogeni

Din punct de vedere latitudinal, municipiul Iași se află în dreptul paralelei de

47°9'44'', ceea ce determină ca razele soarelui să formeze cu suprafețele orizontale ale

reliefului, dar și cu suprafețele înclinate ale versanților, cu orientări diferite, unghiuri de

incidență diferite în timpul amiezii. Prin argumentele expuse anterior se justifică

discrepanțele mari de temperatură a aerului între iarnă și vară în această parte a țării.

Așezarea geografică a orașului Iași reprezintă un alt factor climatogen, ce se

exprimă sub două aspecte:


P a g i n a 24 | 129

a) situarea acestuia în partea extrem sud-estică a Câmpiei Jijiei, unde relieful este

jos și deschis spre est și nord-est, de unde primește influențe excesive temperat-

continentale, dar și la limita nordică a Podișului Central Moldovenesc, unde se află

altitudini, pe dealurile Repedea-Păun, de 350-400m. Această diferență de ecart

altitudinal evidențiază valori diferite de temperatură a aerului, manifestate prin briza de

deal-vale în timpul dimineții și a nopții și prin briza de vale-deal la amiază și după-

amiază (N.Barbu.Al. Ungureanu,1987).

b) orientarea pe direcția nord-nord-vest spre sud-sud-est a interfluviilor

colinelor și a celor mai multe dintre văile secundare, ca și orientarea vest-nord-vest spre

est-sud-est a văii râului Bahlui în zona urbană, determinând prezența în această zonă a

vânturilor dinspre nord-vest.

O energie a reliefului, care variază de la un maxim de 310-360 m, la un minim de

80-145 m, este capabilă să „genereze” valori diferite la nivelul temperaturii medii a

aerului între văi și interfluvii de la 0,5 ºC până la 2ºC sau chiar peste 3ºC.

Radiația solară globală, unul dintre factorii climatici esențiali, are o valoare medie

anuală de 111,76 cal/cm2 , cu media maximă în luna iulie (16,05 kcal/cm2) și media

minimă în luna decembrie (2,27 kcal/cm2) . Poluarea aerului cu fum, gaze, praf și zgură

fină ca urmare a activităților feroviare, industriale și de transport urban au drept

consecință scăderea intensității radiației solare la nivelul inferior al atmosferei, acolo

unde trăiește populația din oraș.3

Dinamica atmosferei, factor climatogen important, este produs de o serie de

centri barici principali și secundari, dintre care putem aminti anticiclonul Azorelor,

anticiclonul euroasiatic, ciclonul islandez, ciclonii mediteraneeni și anticiclonul

groenlandez, care deplasează masele de aer spre anumite direcții și în perioade de timp

diferite, determină stări de vreme și de climă specifice zonei temperate.

Un alt factor climatogen major este suprafața subiacentă. Astfel, în zona urbană,

potențialul de absorbție sau de reflexie al razelor solare, într-un cuvânt albedoul, are

valori mari pe tot parcursul anului, dar mai ales iarna, când la culoarea deschisă a

zidurilor și a acoperișurilor clădirilor, a pavajului străzilor și al piețelor se adaugă

suprafața acoperită cu zăpadă . În zona periurbană, albedoul are valori ceva mai mici

deasupra luciului apei iazurilor și a râurilor. Deasupra crângurilor și a pădurilor, a

3 N.Barbu, Al. Ungureanu (colab.) – Geografia municipiului Iași, 1987, Editura Universității Al.I.Cuza


P a g i n a 25 | 129

parcurilor și a grădinilor, livezilor și a viilor, pășunilor și fânețelor, albedoul are de

asemenea valori mici, variind între 15 și 25 %.4

Diferențele de albedo provoacă diferențe la nivelul temperaturii aerului între

intravilan și zona periurbană, iar reducerea acestor diferențe, de albedo și de

temperatură, se poate realiza prin extinderea spațiilor verzi și a celor acvatice. Aceasta

ar contribui și la reducerea poluării aerului, dar și la o înfrumusețare a peisajului urban.

b) Elementele și fenomenele climatice

Temperatura aerului

Din punct de vedere termic, clima din zona municipiului Iași se caracterizează

prin ierni reci, veri cu temperaturi medii de până la 20ºC și cu o temperatură medie a

primăverii mai rece decât media din timpul anotimpului de toamnă.

Cea mai caldă lună a anului este iulie (21ºC), iar cea mai rece, ianuarie (-4,0ºC),

amplitudinea termică medie anuală fiind de 25ºC, ceea ce încadrează zona municipiului

Iași în zona regiunilor cu amplitudini medii anuale mari, cu un climat temperat-

continental excesiv.

Temperatura maximă înregistrată a fost consemnată în anul 2012, mai exact la

data de 7 august, respectiv +40.6°C5, în timp ce minima a fost de - 36,3 °C, înregistrată la

1 februarie 1937.

Tabelul nr. 2 - Temperaturi medii multianuale la Stația meteorologică Iași6

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Media

lunară (ºC) -3,5 -1,8 3,1 10,2 16,0 19,5 21,2 20,5 15,9 10 4,1 -0,8

*Valori de la A.N.M. pentru perioada 1901-2000.

4 Idem 5 Dumitrescu A, Birsan MV (2015) ROCADA: a gridded daily climatic dataset over Romania (1961–2013) for nine meteorological variables. Natural Hazards 78(2): 1045–1063. DOI:10.1007/s11069-015-1757-z 6 Anuarul Statistic al României 2015, accesat la adresa http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_romaniei_1.pdf la data de 18.08.2016

http://ro.wikipedia.org/wiki/1_februarie

http://ro.wikipedia.org/wiki/1937

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_romaniei_1.pdf


P a g i n a 26 | 129

Figura nr. 7 - Temperaturile medii lunare multianuale la Stația

Meteorologică Iași

*Sursa: ANM, 1901-2000,2014

Conform tabelului și figurii anterioare se observă că iernile sunt destul de reci,

lunile decembrie, ianuarie și februarie fiind reci cu temperaturi negative.

„Producerea și persistența, uneori, a temperaturilor minime extreme ale aerului,

cu valori sub -25ºC și -30ºC, produce înghețarea solului până la adâncimea medie

maximă de 70 cm, ori chiar a organelor vegetative aeriene” și poate afecta rețeaua de

canalizare, dacă nu este instalată potrivit normelor care prevăd probabilitatea

producerii unor astfel de temperaturi scăzute ale aerului.

În zona municipiului Iași caracteristice sunt și inversiunile termice, determinate

de diferența de altitudine a reliefului și de prezența “unei atmosfere urbane mai calde

decât a împrejurimilor”7. Cele mai frecvente și mai intense inversiuni se produc iarna,

în condițiile existenței de strat de zăpadă, cer senin și calm atmosferic. În celelalte

anotimpuri inversiunile termice au loc seara, treptat extinzându-se în înălțime,

dobândind valori maxime spre dimineață, pentru ca apoi să scadă în intensitate până la

dispariție completă.



P a g i n a 27 | 129

Umezeala aerului

Acest fenomen variază direct proporțional cu temperatura aerului. Valoarea

maximă a tensiunii vaporilor de apă s-a înregistrat în luna iulie, de 16.9 mb, iar cea

minimă, în luna ianuarie, de 4.4 mb, amplitudinea anuală fiind de 12.5 mb. Cea mai

scăzută umiditate relativă în intervalul 1961-2013 s-a consemnat în data de 7 martie

2002 când la stația meteorologică Iași era un grad de umezeală de 31,86 %8. La polul

opus, zilele când s-a consemnat cel mai umed aer au fost cele în care a plouat toată ziua.

Umezeala relativă a aerului variază invers proporțional cu temperatura aerului și

prezintă o valoare multianuală relativ redusă și o amplitudine medie mare. Cele mai

mari valori medii lunare se înregistrează în luna decembrie, iar cele mai mici în luna

august, evidențiindu-se un deficit de umezeală în timpul primăverii, dar chiar și al verii,

ceea ce afectează dezvoltarea vegetației. Totodată, frecvența mare a zilelor cu umezeală

relativă în anotimpul de iarnă, are efecte nefavorabile, în special asupra stării de

sănătatea a populației.

Nebulozitatea

Nebulozitate este un fenomen climatologic aflat în strânsă legătură cu umiditatea

aerului, valorile medii lunare fiind de 7.8 în luna februarie și de 5.1 în luna august. La

nivel sezoanelor, se poate observa o relație inversă între nebulozitatea aerului și durata

de strălucire a soarelui. Astfel, dacă iarna valorile nebulozității sunt mari, în condițiile în

care durata de strălucire a soarelui este redusă, vara nebulozitatea înregistrează valori

mici, iar durata de strălucire a soarelui are valori ridicate.

Ritmul de dezvoltare a orașului și a activităților economice și industriale,

consumatoare de combustibil, produc impurități prin ardere ceea ce duce la apariția

nebulozității. Se impune astfel luarea unor măsuri de reducere a poluării aerului, pentru

a diminua și chiar stopa acest fenomen, care are implicații majore în dezvoltarea

vegetației și asupra altor factori climatologici.

Precipitațiile atmosferice

8 Dumitrescu A, Birsan MV (2015) ROCADA: a gridded daily climatic dataset over Romania (1961–2013) for nine meteorological variables. Natural Hazards 78(2): 1045–1063. DOI:10.1007/s11069-015-1757-z


P a g i n a 28 | 129

Precipitațiile atmosferice reprezintă un factor climatic deosebit de important,

atât prin variabilitatea lui ca frecvență, intensitate, abundență, cât și prin importanța pe

care o reprezintă pentru agricultură, populație, transporturi ș.a.

Municipiul Iași se încadrează în zona cu cantități de precipitații medii anuale

moderate, valorile maxime înregistrându-se mai întâi în luna iunie (80,1 mm) și apoi în

luna noiembrie (38,7 mm), cele minime în luna martie (24,9 mm), media multianuală

fiind de 533,7 mm.9

De-a lungul timpului, s-a înregistrat o variabilitate mare a precipitațiilor, fie în

sens pozitiv, fie în sens negativ comparativ cu media multianuală, ceea ce a adus

prejudicii economiei municipiului Iași. Acest fenomen este determinat de dinamica

atmosferei și de particularitățile fizico-geografice locale și regionale.

Ca frecvență, dintre cele 123 de zile anuale cu precipitații, numărul acestora este

cel mai mare la sfârșitul primăverii – începutul verii (> 12 zile lunar), iar cel mai mic la

sfârșitul verii – începutul toamnei (7,5 – 8,7 zile). Cu toate acestea, în funcție de originea

maselor de aer ce tranzitează partea de est a țării noastre, numărul zilelor cu precipitații

variază foarte mult de la un an la altul.

Ca abundență, cantitatea de precipitații ce poate cădea în 24 de ore este maximă

în timpul verii, când poate depăși cu mult media multianuală pluviometrică, și este

minimă iarna și la începutul primăverii.

Uneori, în timpul perioadelor ploioase, intensitatea și abundența ploilor pot fi

extrem de mari, producând inundații, alunecări de teren, eroziunea solurilor,

întreruperea circulației auto și chiar feroviare, precum și importante pagube materiale.

Precipitațiile cad și sub formă de ninsoare în timpul sezonului rece, cele mai

importante cantități de zăpadă înregistrându-se în luna februarie, apoi în ianuarie și în

decembrie. “În medie, la Iași se produc anual 40 de zile cu ninsoare. În mod excepțional,

zăpada s-a produs în zona municipiului Iași și-n afara anotimpului de iarnă…când a fost

însoțită de viscol” , iar grosimea stratului de zăpadă a atins chiar 69 cm (noiembrie

1942).

O caracteristică a regimului pluviometric este fenomenul de secetă, care se poate

manifesta în orice perioadă a anului, dar mai rar în anotimpul de iarnă. Cu precădere,

seceta se produce la sfârșitul verii și începutul toamnei și, conform criteriului Hellmann,



P a g i n a 29 | 129

„durata medie a perioadelor secetoase este de 13 zile, iar cea maximă de 22 zile. … După

criteriul propus de N.Topor, deducem că n-au existat luni iunie secetoase, foarte

secetoase sau excesiv de secetoase.” 10

În municipiul Iași, precipitațiile apar și sub formă de lapoviță, polei, chiciură,

rouă, bruma, ceața și viscol, care se produc cu intensități și frecvențe anuale diferite și

afectează activitatea economică a zonei.

Vânturile

Influențate de circulația aerului specifică zonei și de elementele orografiei

regionale și locale, vânturile dominante din zona municipiului Iași sunt vânturile de

nord-vest și cele de est, anual bătând în medie de peste 77%.

Particularitățile structurii funcționale a orașului Iași și condițiile sale naturale fac

ca între oraș și zona periurbană să apară diferențe la nivelul temperaturii aerului și a

presiunii atmosferice, ceea ce determină manifestarea, în oraș, a așa numitelor brize de

deal-vale și briza urbană. Dinspre zona înconjurătoare în orele de seară și de noapte,

mai ales iarna, au loc deplasări ale aerului mai rece, cu presiune mare, înspre oraș, unde

aerul este mai cald, iar presiunea mai mică.

Viteza vântului variază, funcție de circulația aerului și de rugozitatea suprafeței

subiacente deasupra căreia se deplasează. Pe anotimpuri, valorile medii cele mai

importante ale vitezei vântului sunt de 4 m/s pe direcția nord-vest, nord, sud și sud-est,

primăvara și iarna, în timp ce valoarea medie cea mai mică a vitezei vântului s-a

înregistrat pe direcția nord-est (3 m/s), toamna și vara.

În ceea ce privește regimul diurn al vitezei vântului, acesta prezintă un maxim la

amiază și un minim pe timpul nopții, cu viteze maxime generale între orele 12-18 în

anotimpul de primăvară.

Zilele cu vânt puternic pot fi valorificate în scopul producerii energiei eoliene, de

aceea se ține cont de faptul că lunile martie și aprilie sunt lunile cu cel mai mare număr

de zile cu vânt tare, acestea depășind 37 zile/an cu vânt de peste 6 m/s. Pe praguri de

viteze, foarte multe au fost situațiile în care viteza vântului a fost între 0 - 1 m/s, iar în

mod excepțional s-au remarcat și zile cu viteze ale vântului de 12 m/s sau chiar 21 m/s.

c) Sectoare climatice



P a g i n a 30 | 129

Pe cuprinsul Municipiului Iași se întâlnesc două mari sectoare climatice, cel

urban și cel periurban.

Astfel, la nivelul intravilanului, sectorul climatic urban se caracterizează printr-

un albedo ridicat, o poluare mai mare a aerului și în consecință o temperatură medie

mai mare cu aproximativ 0,5 ºC – 1,5ºC față de cea periurbană. Aceste fenomene fac ca

în oraș, comparativ cu zona înconjurătoare, să existe o serie de diferențe: stratul de

zăpadă rezistă o perioadă mai scurtă de timp, dezvoltarea stadială a plantelor este mai

avansată cu aproximativ, înghețurile de primăvară se termină mai devreme, iar cele de

toamnă se produc mai târziu. De asemenea se mai înregistrează și o diferență a mediei

umezelii relative a aerului, o circulație specifică a aerului sub formă de briză urbană, o

viteză a vântului mai mică cu 2 – 4 m/s, numărul zilelor cu calm atmosferic mai mare în

oraș, iar zilele cu viscol și vânt puternic sunt mai puține, nebulozitatea este mai mare, de

tip cumuliform.

Se pot distinge patru sectoare climatice: sectorul climatic industrial-feroviar,

sectorul climatic al vechiului nucleu urban, cel rezidențial și sectorul climatic de

periferie urbană.

a) Sectorul climatic industrial-feroviar suprapus, așa cum o spune și numele,

peste zona industrială de o parte și de alta a căii ferate, prezintă un grad ridicat de

poluare a aerului și a persistenței ceții.

b) Sectorul climatic al vechiului nucleu urban localizat pe vechiul amplasament al

vetrei orașului Iași, se caracterizează printr-o densitate mare de clădiri și străzi, o

populație numeroasă și o suprafață redusă de spațiu verde. Toate acestea determină

reducerea mișcării maselor de aer, a umezelii și o temperatură mai ridicată spre

deosebire de zona înconjurătoare.

c) Sectorul climatic rezidențial este sectorul cu un confort termic optim ca

urmare a absenței activităților industriale, a spațiului verde extins și a gradului redus de

poluare a aerului. Acest sector se suprapune zonei Copou și a cartierului Tătărași și se

caracterizează prin valori medii ale temperaturii și umezelii aerului, grosimea mai mare

a stratului de zăpadă și o persistență redusă a ceții. Se delimitează ca microclimate:

Copou, Tătărași, Parcul Expoziției și Aleea Ghica Vodă.

d) Sectorul climatic de periferie urbană caracterizat prin circulația aerului sub

formă de briză, temperatura aerului mai scăzută și o umezeală mai ridicată, iar gradul


P a g i n a 31 | 129

de poluare a aerului foarte scăzut. Se pot distinge microclimatele: Galata, Păcureț,

Bucium, Breazu-Munteni-Bogdan, Țicău, Moara de Vânt.

Tipul de climat periurban, situat în afara arealului urban, prezintă condiții

propice dezvoltării agriculturii și pomiculturii. Trăsăturile climatice se manifestă prin

temperatura aerului mai redusă, umezeala aerului mai ridicată și un nivel scăzut de

impurificare a aerului. Microclimatele întâlnite sunt: microclimatul de albie majoră a

Bahluiului și afluenților săi, microclimatul suprafețelor de terase și interfluvii, de

versanți însoriți, de versanți slab însoriți, “Coastei Iașilor”, platoului structural Repedea,

masivului împădurit Repedea-Păun, complexul microclimatic de lac și pădure Ciric.

2.4. Utilizarea terenurilor

Pentru a avea o imagine de ansamblu a utilizării terenurilor la nivelul unității

administrativ-teritoriale a municipiului Iași s-au utilizat surse multiple, respectiv date

despre fondul funciar gestionat de Institutul Național de Statistică, Planul Urbanistic

General al municipiului Iași - în etapa de avizare ediția 2013-2016 și informațiile oficiale

regăsite pe geoportalul Infrastructurii Naționale pentru informații spațiale (INIS)11.

Conform informațiilor publice intravilanul existent al municipiului Iași la nivelul

anului 2015 cuprinde o suprafață de 6193,73 ha, iar suprafața totală a teritoriului

administrativ este de 9151,03 ha.

Fondul funciar

Figura nr. 8 - Fondul funciar al municipiului Iași

*Sursa: serviciul TEMPO – INSSE, 2014

11 http://geoportal.gov.ro/Geoportal_INIS/catalog/main/home.page, accesat la data de 12.08.2016

http://geoportal.gov.ro/Geoportal_INIS/catalog/main/home.page


P a g i n a 32 | 129

Tabelul nr. 3 - Structura modului de utilizare a terenului

Mod de utilizare a terenului Suprafața

(ha)

Arabil 1.126

Pășuni 795

Fânețe 286

Vii și pepiniere viticole 983

Livezi și pepiniere pomicole 506

Păduri și altă vegetație forestieră 1.043

Ape, bălți 258

Construcții 3.431

Căi de comunicații și căi ferate 526

Terenuri degradate și neproductive 607

Total 9.561

*Sursa: serviciul TEMPO – INSSE, 2014

Conform figurii și tabelului anterior, cele mai mari suprafețe de teren sunt

ocupate de construcții, respectiv 3431 de ha, procentual 36 % din totalul fondului

funciar la nivel de unitate administrativ-teritorială. Căile de comunicații și căi ferate

ocupă un pondere destul de importantă, de circa 6 % din total.

Conform informațiilor statistice centralizate de INSSE în anul 2014 municipiul

Iași este ocupat în proporție de circa 36 % de construcții, o valoare mult superioară față

de media la nivel de județ ce se situează la o valoare de doar 3,5 %. Prin urmare, se

certifică veleitățile urbane și implicit faptul că entitatea administrativ teritorială Iași

reprezintă o aglutinare de construcții și implicit constituie și o sursă de poluare

susținută.

Referitor la suprafața de intravilan, conform celor mai recente informații regăsite

în Planul Urbanistic General al municipiului Iași, observăm că cele mai întinse suprafețe

sunt ocupate de ansamblurile rezidențiale (colective și individuale) respectiv 1.840 ha.

Urmează zona circulațiilor și a transporturilor cu 1.060,7 ha și zona activităților

productive, implicit industria cu o suprafață de circa 1.034 ha.


P a g i n a 33 | 129

Tabelul nr. 4 - Bilanț teritorial al suprafețelor incluse în intravilanul

existent

Zonă Suprafața

(ha)

Pondere

(%)

Zona instituțiilor, serviciilor și echipamentelor

publice și a serviciilor de interes general

(include zona centrală și echipamentele publice

dispersate propuse)

935,00 15,10

Zona rezidențială (include zonele mixte propuse) 1840,00 29,71

Zona activităților productive 1034,00 16,69

Zona spațiilor plantate 996,20 16,08

Zona pentru gospodărie comunală 150,00 2,42

Zona circulațiilor și transporturilor 1060,70 17,13

Zona specială 38,03 0,61

Alte utilizări 139,80 2,26

Total intravilan existent 6193,73 100

*Sursa: P.U.G. Iași – ediția 2013 (în avizare)

Figura nr. 9- Structura procentuală a zonificării funcționale în municipiul

Iași

*Sursa : prelucrări după P.U.G. Iași – ediția 2013 (în avizare)


P a g i n a 34 | 129

Din figura anterioară se observă faptul că zonă locuibilă, implicit zona

rezidențială are ponderea cea mai importantă. Urmează la o distanță considerabilă zona

industrială, productivă cu 16,69 % din totalul teritoriului intravilan.


P a g i n a 35 | 129

Figura nr. 10 - Evoluția teritorială a municipiului Iași – perioada 1300-2005

Sursa: Covăsnianu Adrian, 2009 - http://www.geo-spatial.org

Analizând figura de mai sus, observăm faptul că nucleul inițial al orașului era în

zona Târgu Cucu în secolul al XIV-lea. Ulterior, de-a lungul timpului târgul inițial a

inceput să se dezvolte ca urmare a meșteșugarilor aciuați în zonă, atrași de vadul

http://www.geo-spatial.org/


P a g i n a 36 | 129

comercial și logistic pe care îl oferea și reprezenta “dulcele târg al Ieșilor”. Faptul că

Iașul a deținut rolul de capitală a Moldovei timp de aproape trei secole i-a oferit premise

de dezvoltare teritorială, locativă, economică și politică. Ulterior, odată cu expansiunea

teritorială, satele din jur (Socola, Tătărași) au fost acaparate de orașul Iași și treptat au

devenit parte și cartiere ale orașului. Perioada postbelică și comunistă a culminat cu

extinderea fondului locativ (colectiv), a modernizării străzilor, a construcției și

dezvoltării Zonei Industriale în partea de est a orașului. Perioada de după revoluție a

însemnat o indesire a zonelor locuibile și a dezvoltării de noi cartiere și locuințe

individuale în zona din imediata apropiere a municipiului Iași dezvoltând aglomerarea

Iași.

2.5. Spațiile verzi

În categoria spațiilor verzi intră următoarele tipuri de teren din intravilanul

localităților12:

1. spațiile verzi publice cu acces nelimitat, respectiv parcuri, grădini, scuaruri,

fâșii plantate,

2. spații verzi publice de folosință specializată, respectiv grădini botanice și

zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de

agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ, cele aferente

dotărilor publice (creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție

socială, instituții, edificii de cult, cimitire), baze sau parcuri sportive pentru

practicarea sportului de performanță

3. spații verzi pentru agrement, respectiv baze de agrement, poli de

agrement, complexuri și baze sportive, spații verzi pentru protecția lacurilor

și cursurilor de apă, culoare de protecție față de infrastructura tehnică, păduri

de agrement dar și pepiniere și sere.

Spațiile verzi urbane cresc în concordanță cu evoluția spațială și demografică a

entității urbane. Această realitatea (transpusă teritorial) deseori se transformă într-un

deziderat mai mult mai puțin politic. Municipiul Iași are o dinamică și o efervescență

aparte justificate de condițiile fizice locale (zona de contact între două subunități de

relief și implicit un topoclimat specific) dar și de condițiile urbanistice și socio-

12 Conform Legii 24/2007 actualizată


P a g i n a 37 | 129

economice (zona locuibilă a crescut puternic în ultimii 25 de ani cu un accent deosebit

după anii 2007-2008, populația urbană și periurbană a înregistrat o dinamică

corespunzătoare, echiparea tehnico-edilitară este depășită, parcul auto crește

exponențial, transport public de asemenea învechit cu o flotă poluantă). Toate

„elementele” amintite anterior pun accent asupra spațiilor verzi din perspectivă

cantitativă și calitativă.

Din nefericire, accesul la informațiile publice ne poate defini și implicit contura

doar o evaluare pur cantitativă, aspectele calitative nefiind evidențiate și cuantificate.

Pentru creionarea acestui capitol s-a apelat la surse multiple pentru a avea o

analiză diacronică cât mai completă. Sursele accesate au fost “Geografia Municipiului

Iași, N. Barbu, Al. Ungureanu, Iași, 1987”, Plan Urbanistic General – ediția 2013 (în

avizare), informații publice de la serviciul Spații Verzi al primăriei municipiului Iași dar

și date centralizate la nivel de Institut Național de Statistică.

Pentru a avea o imagine de ansamblu a dinamicii și perspectivei diacronice a

spațiilor verzi s-a analizat evoluția spațiilor verzi din anul 1987 și până în anul 2015.

Figura nr. 11 - Evoluția suprafețelor ocupate cu spații verzi în municipiul

Iași în perioada 1987 – 2015

*Surse: N. Barbu, Al. Ungureanu-1987, INSSE 2016, P.U.G. Iași – ediția 2013.


P a g i n a 38 | 129

Conform figurii anterioare observăm că cea mai mare valoare a spațiilor verzi s-a

consemnat în anul 1987 când existau circa 817 ha. Ulterior, în anul 1993 suprafață s-a

redus considerabil la minimul intervalului, scăzând cu 46,14 % la doar 440 ha. În

intervalul 1993-2010 situația se menține pentru ca din 2010 și până în 2015 să avem o

creștere cantitativă a spațiilor verzi până la 685,5 ha.

La nivelul anului 1987 situația pe categorii a spațiilor verzi se prezenta în felul

următor.

Figura nr. 12 - Structura spațiilor verzi în anul 1987 la nivelul municipiului

Iași

*Sursa: prelucrări după N. Barbu, Al. Ungureanu, 1987.

Din figura anterioară observăm faptul că cele mai mari suprafețe la nivelul anului

1987 erau ocupate de pădurile-parc ce însumau circa 445 de ha. Conform informațiilor

din lucrarea lui N. Barbu, Al. Ungureanu (colab.) – 1987, aflăm că Pădurea Ciric avea 272

de ha, Țicău circa 129 ha, Galata acoperea 32 ha iar Brândușa 12 ha. Grădina Botanica

avea peste 100 ha cu posibilitate de extindere la 187 ha. Spațiile verzi de incintă dintre

locuințele colective, respectiv blocuri aveau o suprafață de peste 83,53 ha. Toate

cimitirele din municipiu (cimitirul Eternitatea avea 25,8 ha, Cimitirul Evreiesc avea 21,2

ha, cimitirul Sf. Vasile avea 8,33 ha, cimitirul Sf. Treime avea 4,1 ha etc.) însumau circa


P a g i n a 39 | 129

60 ha de spații verzi. Cu toate că situația centralizată a serelor și a complexelor sportive

și implicit a bazelor sportive nu era completă, acestea, împreună cu cele detaliate

împreună ajungeau ca la nivelul anului 1987 spațiile verzi urbane din intravilanul

municipiului Iași să aibă o valoare de peste 817 ha.

În anul 2015, la 28 de ani după 1987, situația se prezintă precum în figura

ulterioară.

Astfel, cele mai mari suprafețe sunt cele aferente dotărilor publice, cu o valoare

de circa 349,5 ha. Urmează la distanță considerabilă, spațiile verzi publice cu acces

nelimitat, respectiv scuarurile și fâșiile plantate cu 183,1 ha. Grădina Botanică își

păstrează suprafața, respectiv peste 100 ha. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor

verzi este sensibil mai redusă față de anul 1987.

Detaliem în cele ce urmează cele mai uzitate și accesate spații verzi de către

comunitatea ieșeană:

Grădina Copou sau Parcul Copou. Înființată în 1834, considerat cel mai vechi

parc din Iași are o suprafață de circa 10 ha mult redusă față de anul 1852 când

acoperea o suprafață dublă de circa 20 ha. Printre speciile arboricole se află și

Teiul lui Eminescu, monument al naturii. Parcul este o atracție pentru ieșeni care

îl frecventează atât pentru vegetația arboricolă, cu unele specii multiseculare

(frasini, platani, tei), cât și pentru aleile pietonale cu piațetele cochete.

Parcul Expoziției. Înființat în anul 1922 pentru a găzdui organizarea de expoziții

agricole se află localizat în cartierul Copou în imediata apropiere a intrării în

Grădina Botanică. În interiorul parcului ce are o suprafață de 5,4 ha sunt alei

pietonale, specii arboricole, busturi ale unor personalități naționale iar în ultimii

ani s-a amenajat și un loc de joacă “Lumea Copiilor” destinat celor mici. Este o

zonă de agrement accesată în mod predilect de ieșenii cu copii dar poate fi

considerată și o zonă verde de tranzit către Grădina Botanică.

Grădina Botanică. Cea mai veche grădină botanică din țară a avut cinci (5)

amplasamente de-a lungul existenței sale. Primul amplasament înființat în 1856

de naturalistul și medicul Anastasie Fătu se afla în apropierea Râpei Galbene și

avea peste 1 hectar. A doua grădină botanică a fost pe terenul Muzeului de Istorie

Naturală (o suprafață de 0,3 ha) și a fost înființată în 1873 și în prezent mai există

o serie de specii care au supraviețuit, respectiv 2 stejari, 2 plopi și un castan


P a g i n a 40 | 129

sălbatic. Un alt treilea amplasament a fost în zona Universității Al. I.Cuza din

Copou pe o suprafață ce a ajuns la circa 2,5 ha. Al patrulea loc prevăzut pentru o

grădină botanică a fost în spatele Palatului Culturii unde s-a dorit organizarea

unei asemenea destinații pe un teren de circa 5,5 ha. Din nefericire cele patru

încercări nu au avut succes din cauza spațiului insuficient acesta fiind în

neconcordanță cu complexitatea unui asemenea demers. Din anul 1963 s-a

amenajat actualul amplasament pentru Grădina Botanică la vest de Parcul

Expoziției, pe versanții văii Podgoria Copou (Munteni). Actualul amplasament, de

circa 103,8 ha este grupat pe 10 secții și 2 laboratoare. Cele mai reprezentative

secții sunt Secția Sistematică (întinsă pe 5 ha pe care se cultivă 2000 de specii de

plante, aranjate pe încrengături, ramuri, ordine și familii), Complexul de Sere (12

sere grupate pe flora și vegetația lumii ce fac atracție la nivel local și național),

Secția Flora și vegetația României (pe un suprafață de circa 25 ha – ¼ din

suprafața totală a Grădinii Botanice sunt reprezentate etajele de vegetație

existente în România pe verticală), Secția Dendrologică (cuprinde printre specii

dendrologice și două izvoare de apă minerale valorificate) și Secția Rozarium (pe

o suprafață de 1,7 ha sunt peste 600 specii de trandafiri ce alcătuiesc o colecție

unică recunoscută la nivel internațional). Grădina Botanică este o atracție pentru

ieșeni și nu numai. Conform unor date recente, în anul 2011, doar pentru

expoziția “Flori de toamnă” timp de 3 săptămâni în perioada de toamnă, au fost

circa 36.000 de vizitatori.

Zona de agrement Ciric. Situată la o distanță de 6 km de centrul orașului, in

partea de est, se află în preajma unei salbe de lacuri și este înconjurată de

pădurea-parc Ciric. Baza de agrement Ciric este zona preferată a ieșenilor la

sfârșit de săptămână. În ultimii ani, zona de agrement a trecut printr-o

transformare majoră ca urmare a modernizării prin fonduri europene. Prin

proiect au fost amenajate plaje și piscine, locuri de desfășurare a activităților de

agrement, au fost construite pontoane și terenuri pentru activități sportive (tenis

de câmp, teren multifuncțional-fotbal,volei, handbal, baschet, dar și terenuri de

minigolf, tenis de masă, zonă de paintball). În cadrul zonei de agrement există și

un parc de aventură cu activități de escaladare, paintball și se poate plimba cu un

telescaun pe o distanță relativ scurtă. În cadrul zonei de agreement există și piste


P a g i n a 41 | 129

de biciclete, spațiu pentru practicarea alergatului și parcări pentru autovehicule.

În vederea unui acces facil, primăria municipiului Iași a introdus și curse regulate

(din oră în oră) din centrul orașului către Ciric.

Zona de agrement Pădurea C.A. Rosetti. Are o suprafață de 20 ha și se află în

extremitatea estică a municipiului Iași fiind o zonă prevăzută cu grătare

amenajate. Este un areal frecventat de ieșeni pentru petrecerea timpului liber,

recreere și activități sportive în aer liber.

Deși municipiul Iași dispune de o diversitate de spații verzi, amplasamentul

acestor este destul de departe de zonele locuite generatoare de populație și avide de

zone de recreere. Astfel, Grădina Botanică, Parcul Expoziției și Parcul Copou sunt

localizate în zona de nord a orașului iar zona de agrement Ciric și Pădurea C.A. Rosetti

sunt amplasate în extremitatea vestică și nord-vestică. Prin urmare, locuitorii Iașului

trebuie să parcurgă orașul și inclusiv să cheltuiască pe transportul public sau să apeleze

la auto personale în vederea accesului la infrastructura publică a spațiilor verzi.

Evaluarea cantitativă a suprafețelor de spații verzi ne oferă o “radiografie” cu

privire la totalitatea spațiilor verzi din municipiul Iași. Cu toate acestea, considerăm că o

evaluare comparativă se impune. Prin urmare s-a analizat repartiția suprafețelor de

spațiu verde per cap de locuitor.

Figura nr. 13 - Dinamica suprafețelor de spațiu verde pe cap de locuitor în

intervalul 1987-2015


P a g i n a 42 | 129

Sursa: prelucrări după Al. Ungureanu, 1987, P.U.G. Iași-2013, INSSE 2016

Pentru a evidenția mai corect și a releva mai în detaliu situația spațiilor verzi s-a

comparat populația cu domiciliul în municipiul Iași la suprafața totală de spații verzi.

Luând ca reper și referință valoare statuată în lege (O.U.G. 114/2007) observăm că

valoarea consemnată la finele anului 2013 respectiv 26 m.p./locuitor a fost îndeplinită

în anul 1987, cu mult înainte de apariția normelor europene transpuse în legislația

românească. Având în vedere faptul că per tot intervalul 1993-2015 Iașul înregistrează

valori sub minimul de 26 m.p. considerăm că sănătatea populației este pusă în pericol de

și pe o perioada extrem de mare de timp astfel că se impune identificarea unor noi

terenuri aflate în domeniul public al municipalității în vederea amenajării acestor cu

destinația de spații verzi în speranța creșterii suprafețelor de spații verzi și a atingerii

minimului legal.

2.6. Prezentarea stațiilor de monitorizare

Supravegherea calității aerului în aglomerarea Iași se realizează prin patru stații

automate de monitorizare, care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a

Calității Aerului.

Poluanții monitorizați sunt cei reglementați prin Ordinul 592/2002 care aprobă

Normativul privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a criteriilor și

metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot și oxizilor de azot, pulberilor

în suspensie (PM10 și PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului

în aerul înconjurător, și care transpune directivele europene privind calitatea aerului.

O stație de monitorizare furnizează date de calitatea aerului care sunt

reprezentative pentru o anumită arie în jurul stației. Aria în care concentrația nu diferă

de concentrația măsurată la stație mai mult decât cu o "cantitate specifica" (+/- 20%) se

numește "arie de reprezentativitate".

Sistemul de monitorizare permite autorităților locale pentru protecția mediului:

să evalueze, să cunoască și să informeze în permanență publicul, alte autorități și

instituțiile interesate, despre calitatea aerului;

să ia, în timp util, măsuri prompte pentru diminuarea sau eliminarea episoadelor

de poluare;

să prevină poluările accidentale;


P a g i n a 43 | 129

să avertizeze și să protejeze populația în caz de urgență.

Tabelul nr. 5 - Stațiile de monitorizare a calității aerului în aglomerarea Iași

Nr.

crt.

Nume

stație Tip stație Adresă stație Poluanți monitorizați

1. IS-1 – Podu

de Piatră Trafic

B-dul Nicolae

Iorga, Iași,

județul Iași

SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10

automat, PM10 gravimetric, Pb,

Cd și Ni (din PM10), Benzen,

Toluen, Oxilen, Etilbenzen, m, p-

xilen

2.

IS-2-

Decebal

Cantemir

Fond urban

Aleea Decebal,

Nr. 10, Iași,

Județul Iași

SO2, NO, NO2, NOx, PM2,5, Benzen,

Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p-

xilen, direcție și viteză vânt,

temperatură, presiune, radiație

solară, umiditate relativă,

precipitații

3. IS-3-

Oancea Industrială

Str. Han Tătar

nr. 14, Iași,

județul Iași

SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10

automat

4.* IS-4-Copou

Sadoveanu Fond rural

Aleea

Sadoveanu nr.

48 , Iași,

județul Iași

SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb, Cd, și

Ni(din PM10), PM10 grav.,

direcție și viteză vânt,

temperatură, presiune, radiație

solară, umiditate relativă.

5. IS-5-

Tomești Suburbană

Str. M.

Codreanu, FN,

loc. Tomești,

județul Iași

SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10

gravimetric, Pb (din PM10)

6. IS-6-Bosia

Ungheni

Fond

urban/trafic

Sat Bosia, com.

Ungheni, Jud.

Iași

SO2, NO, NO2, NOx, Pb (din PM10),

PM10 automat, PM10 grav., CO,

Benzen, Toluen, O-xilen,

Etilbenzen, m, p-xilen, direcție și

viteză vânt, temperatură,

presiune, radiație solară,

umiditate relativă, precipitații Notă - *) stația IS-4-Copou Sadoveanu – începând cu 5 noiembrie 2015 stația a fost relocată în sat

Aroneanu, comuna Aroneanu.

Sursa: Raport privind stadiu realizării măsurilor din programul revizuit de gestionare a calității

aerului pentru indicatorul PM10


P a g i n a 44 | 129

Conform informațiilor din tabelul anterior observăm că la nivelul aglomerării Iași

se află șase stații de monitorizare a calității aerului, din care patru sunt localizate pe

teritoriul administrativ al municipiului Iași. Datele cu privire la calitatea aerului

consemnate de stațiile mai sus amintite sunt transmise on-line pe site-ul

www.calitateaer.ro. Ulterior, datele validate de către Agenția de Protecție a Mediului Iași

sunt transmise spre verificare și/sau certificare către Centrul de Evaluare a Calității

Aerului din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

Poluanții monitorizați sunt cei reglementați prin Ordinul 592/2002 care aprobă

Normativul privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a criteriilor și

metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot și oxizilor de azot, pulberilor

în suspensie (PM10 și PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și

ozonului în aerul înconjurător, și care transpune directivele europene privind calitatea

aerului.

O stație de monitorizare furnizează date de calitatea aerului care sunt

reprezentative pentru o anumită arie în jurul stației. Aria în care concentrația nu diferă

de concentrația măsurată la stație mai mult decât cu o "cantitate specifica" (+/- 20%) se

numește "arie de reprezentativitate".

Stațiile de monitorizare a calității aerului sunt de mai multe tipuri:

- stație de tip trafic, evaluează influența traficului asupra calității aerului. Raza ariei

de reprezentativitate este de 10 -100 m. Poluanții monitorizați sunt: dioxid de sulf, oxizi

de azot, monoxid de carbon, ozon, compuși organici volatili și pulberi în suspensie.

- stație de tip industrial, evaluează influența activităților industriale asupra calității

aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 100m - 1km. Poluanții monitorizați sunt:

dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, compuși organici volatili, pulberi

în suspensie și parametrii meteo (direcția vântului, presiune, temperatură, radiația

solară, umiditate relativă, precipitații).

- stație de tip urban și suburban, evaluează influența așezărilor umane asupra

calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. Poluanții monitorizați

sunt aceeași cu poluanții monitorizați de stația de tip industrial.

http://www.calitateaer.ro/


P a g i n a 45 | 129

- stație de tip regional, este stație de referință pentru evaluarea calității aerului.

Raza ariei de reprezentativitate este de 200-500 km. Poluanții monitorizați sunt aceeași

cu cei monitorizați de stațiile urbane.

- stație de tip EMEP, monitorizează și evaluează poluarea aerului în context

transfrontalier la mare distanță. Sunt amplasate în zona montană la altitudine medie.


P a g i n a 46 | 129

Figura nr. 14 - Localizarea stațiilor de monitorizare a calității aerului în

Aglomerarea Iași


P a g i n a 47 | 129

În cadrul aglomerării Iași avem stații de tip trafic, fond urban, industrial, fond

rural, fond suburban dar și mixt de tip urban/trafic.

Amplasarea stațiilor s-a realizat, după cum urmează:

Stația IS-1 – Podu de Piatră (B-dul N. Iorga)– stație de trafic, amplasată în zona de

trafic greu respectă criteriile impuse de legislație.

Poluanți monitorizați sunt cei specifici activității de transport și anume SO2,

NO, NO2, NOx, CO, Pb, Ni, Cd (din PM10), PM10 (light scattering), Benzen,

Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen.

Aria de reprezentativitate: Raza ariei de reprezentativitate 10 – 100 m

localizată în zona rezidențială (cartierele Podu de Piatră și Galata).

Populația potențial expusă 30.000 – 35.000 locuitori

Caracterizarea traficului:

- Străzi largi: B-dul N. Iorga – volum mare de trafic (>10.000

vehicule/zi)

- Străzi înguste: șos. Națională – volum moderat de trafic (între 2.000 și

10.000 vehicule/zi)

- străzile din cartier- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)

Stația IS-2 – Decebal - Cantemir (Aleea Decebal nr. 10) – stație de fond urban,

amplasată în zona rezidențială, la distanță de surse de emisii locale, pentru a

evidenția gradul de expunere a populației la nivelul de poluare urbană.

Poluanți monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, PM2,5, Benzen, Toluen, O-xilen,

Etilbenzen, m, p – xilen, corelați cu datele meteorologice direcție și viteză

vânt, temperatură, presiune, radiație solară, umiditate relativă, precipitații.

Aria de reprezentativitate: Raza ariei de reprezentativitate 1km – 5 km

Localizată în zonă urbană, rezidențială/comercială (RC), cu o populație de

aproximativ 25.000 locuitori.

Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației – trafic rutier.

Caracterizarea traficului: Străzi înguste : - volum mic de trafic (<2.000

vehicule/zi)


P a g i n a 48 | 129

Stația IS-3 – Oancea - Tătărași (str. Han Tătar nr. 14 - Esplanada Oancea) – stație

industrială evidențiază influența emisiilor din zona industrială asupra nivelului

de poluare din cartierul Tătărași.

Poluanți monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 (light scattering).

Stația IS-4 – Aroneanu (comuna Aroneanu, sat Aroneanu, jud. Iași) – stație de

fond rural, amplasată în zona cu densitate mică a populației, departe de aria

urbană și de sursele locale de emisie.

Poluanți monitorizați sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb, Ni, Cd (din PM10),

PM10 gravimetric, corelați cu datele meteorologice direcție și viteză vânt,

temperatură, presiune, radiație solară, umiditate relativă.

Stația IS-5 – Tomești (Com. Tomești, str. M. Codreanu) – stație de fond suburban,

are drept obiectiv evaluarea expunerii populației și vegetației de la marginea

aglomerării, la ozon.

Poluanți monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 gravimetric.

Aria de reprezentativitate: Raza ariei de reprezentativitate 1 – 5km

Caracterizarea zonei – rezidențială și agricolă.

Numărul aproximativ de locuitori din zonă: Tomești – 12.130 locuitori.

Caracterizarea traficului: Străzi înguste : - volum mic de trafic (<2.000

vehicule/zi).

Stația IS-6 – Bosia - Ungheni - stație de fond urban/trafic.

Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2, NOx, PM10 automat și PM10 gravimetric,

CO, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m,p – xilen, parametrii meteorologici

(direcție și viteză vânt, temperatură, presiune, radiație solară, umiditate

relativă, precipitații).


P a g i n a 49 | 129

3. POLUAREA AERULUI ÎN MUNICIPIUL IAȘI

Particulele în suspensie din atmosferă sunt poluanți ce se transportă pe distanțe

lungi, proveniți din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la

suprafața solului de către vânt, erupții vulcanice etc. sau din surse antropice precum:

arderile din sectorul energetic, procesele de producție (industria metalurgică, industria

chimică etc). Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile

mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete a combustibilului.

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și

picături de lichid. Pulberile în suspensie sunt emise direct ca particule primare sau se

formează în atmosferă din reacția chimică a emisiilor de gaze primare – precursori –

acestea fiind numite particule secundare. Cei mai importanți precursori pentru particule

secundare sunt dioxidul de sulf, oxizi de azot, amoniac și compușii organici volatili

(COV). Unii precursori (SO2, NOx, NH3) reacționează în atmosferă și formează sulfat și

azotat de amoniu sau alți compuși care condensează și formează în aer, aerosoli

secundari anorganici. Compușii organici volatili sunt oxidați la produși mai puțin

volatili, care formează aerosoli secundari.

Particulele în suspensie PM10 reprezintă o problemă acută la nivel european, ca

urmare a depășirii frecvente a limitei impusă de legislația europeană în majoritatea

țărilor.

Concentrația măsurată este în corelație directă cu sursa, cu umiditatea (datorită

aglomerării particulelor), cu viteza vântului care determină resuspensia solului și

transportul de la distanțe mari de sursă.

Concentrațiile medii zilnice de particule în suspensie PM10 sunt influențate

direct de factorii meteo: direcția și viteza vântului, precipitațiile, temperatura aerului,

etc., și de factorii geografici specifici zonei.

Scopul măsurării concentrației poluanților în stațiile de monitorizare este

obținerea de informații adecvate privind calitatea aerului, folosite pentru combaterea

poluării și deci pentru protecția sănătății umane și a mediului ca un întreg.


P a g i n a 50 | 129

3.1. Natura și evaluarea poluării

3.1.1. Concentrațiile observate în anii anteriori

În tabelul de mai jos sunt prezentate datele statistice rezultate din stațiile

automate de monitorizare a calității aerului din aglomerarea Iași, între anii 2011-2014.

Tabelul nr. 6 - Concentrațiile medii ale poluanților monitorizați în

aglomerarea Iași, între anii 2011-2014

Cod

stație

Tipul

sursei Poluant U.M.

Valori limită/țintă (VL/VT) Conf. Legii

104/20111 Concentrația medie anuală

ora

ră

ziln

ică

an

ua

lă

2011 2012 2013 2014

IS 1 Trafic

SO2 µg/m3 350 125 - 5,43 5,11 - 3,35

NO2 µg/m3 200 - 40 47,10 - 26.84 -

NOx µg/m3 200 - 40 102,9 - 68.03 -

CO mg/m3 - 10 (8h) - 0,34 - - -

PM10

aut µg/m3 - 50 40 33,45 43,63 42,59 35,13

PM10

grv µg/m3 - 50 40 42,84 47,63

44,87 38,12

Benzen µg/m3 - - 5 3,60 4,45 4,83 3,38

Pb µg/m3 - - 0,5 0,016 0,038 0.037 0,035

Cd ng/m3 - - 5 3,05 2,67 2.929 2,578

Ni ng/m3 - - 20 0,870 0,078 0.860 0,541

IS 2 Fond urban

SO2 µg/m3 350 125 - 4,60 4,36 3.45 3,67

NO2 µg/m3 200 - 40 24,58 27,57 21.43 27,77

NOx µg/m3 41,80 39,78 34.97 38,29

PM2,5grv µg/m3 - - - 23,40 21,55 19.48 21,57

Benzen µg/m3 - - 5 3,75 3,16 - -

IS 3 Industrial

SO2 µg/m3 350 125 - 4,83 4,43 3.75 3,79

NO2 µg/m3 200 - 40 21,08 20,87 19.82 17,80

NOx µg/m3 200 - 40 31,30 29,06 25.92 23,68


P a g i n a 51 | 129

Cod

stație

Tipul

sursei Poluant U.M.



ora

ră

ziln

ică

an

ua

lă

2011 2012 2013 2014

PM10au

t. µg/m3 - 50 40 29,82 17,48

38.32 18,66

O3 µg/m3 - 120 (8h) - 37,69 47,55 42 38,50

IS 4 Fond rural

SO2 µg/m3 350 125 - 5,37 4,52 3.05 4,08

NO2 µg/m3 200 - 40 8,69 7,73 8,31 10,15

NOx µg/m3 200 - 40 10,96 9,93 10,41 12,81

PM10

grv µg/m3 - 50 40 25,78 24,17

20,94 22,28

CO mg/m3 - 10 (8h) - 0,08 0,085 0,078 0,07

O3 µg/m3 - 120 (8h) - 56,67 65,40 50,8 47,69

Pb µg/m3 - - 0,5 0,007 0,012 0,008 0,011

Ni ng/m3 - - 5 0,88 1,12 1,07 1,008

Cd ng/m3 - - 20 0,386 0,286 0,246 0,229

IS 5 Fond

suburban

SO2 µg/m3 350 125 - 4,41 4,61 4,16 4,79

NO2 µg/m3 200 - 40 15,62 20,17 17,72 -

NOx µg/m3 200 - 40 23,11 27,44 25,22 -

CO mg/m3 - 10 (8h) - 0,13 - - -

O3 µg/m3 - 120 (8h) - 37,74 53,98 39,45 31,51

PM10

grv µg/m3 - 50 40 -

31,09 31,78

IS 6

Fond

urban/

trafic

SO2 µg/m3 350 125 - 5,10 6,55 6,14 6,57

NO2 µg/m3 200 - 40 7,79 9,79 10,13 -

NOx µg/m3 200 - 40 16,54 16,72 14,96 -

CO mg/m3 - 10 (8h) - 0,71 0,93 0,92 1,32

PM10

aut µg/m3 - 50 40 15,70 18,94

30,48 31,42

PM10 µg/m3 - 50 40 20,96 28,29 26,27 27,56


P a g i n a 52 | 129

Cod

stație

Tipul

sursei Poluant U.M.



ora

ră

ziln

ică

an

ua

lă

2011 2012 2013 2014

grv

Benzen µg/m3 - - 5 2,93 - - 4,46

*sursa: APM Iași - Raport privind starea mediului în județul Iași pentru anii 2011-2014

Concentrațiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din

aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită zilnică, determinată

gravimetric, (50 µg/m3), care nu trebuie depășită mai mult de 35 ori/an și valoarea

limită anuală (40 µg/m3).

În anul 2015, pentru indicatorul particule in suspensie PM10, nu s-au înregistrat

depășiri ale valorii limită anuale (40 µg/m3) la nicio stație.

Tabelul nr. 7 - Concentrațiile medii ale particulelor în suspensie PM10

determinate gravimetric

Stația de

monitorizare

Medie anuală PM 10 gravimetric (µg/m3)

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 VL

anuală

IS-1 Pod de Piatră 48,47 36,8 42,38 46,8 44,86 38,12* 39,22

40 IS-4 Copou Sadoveanu 24,8 22,1 25,79 24,17 20,94 22,28 21,02

IS-5 Tomești - - - - 31,09 31,78 32,11

IS-6 Bosia Ungheni - 26,35 20,96* 29,29 26,27 27,56 24,13*

*- din motive tehnice captura de date a fost insuficientă pentru evaluarea măsurătorilor Conform tabelului anterior observăm faptul că în anul 2015 nu s-au consemnat

depășiri ale valorii limită anuale pentru protecția sănătății umane, respectiv 40 µg/m3 la

indicatorul PM10 la niciuna din stațiile de monitorizare a calității aerului din județul Iași.

Stația IS-1 Podul de Piatră, o stație de trafic a înregistrat depășiri în anii 2009, 2011,

2012 și 2013. Anii 2010 și 2014 nu au înregistrat depășiri ale valorii limită anuale ca

urmare a faptului că datele consemnate au fost insuficiente pentru evaluarea

măsurătorilor deoarece nu respectă criteriul de calitate conform Legii nr. 104/2011.


P a g i n a 53 | 129

Concentrația medie anuală a indicatorului particule în suspensie PM10

înregistrată la stațiile automate de monitorizare din aglomerarea Iași, între anii 2008-

2015, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 8 - Evoluția calității aerului la indicatorul Particule în suspensie

PM10 (µg/m3) înregistrată la stațiile automate de monitorizare din aglomerarea

Iași, între anii 2008-2015

Nr.

crt. Indicator

Concentrația medie anuală

2008 2009 2010 2011 2012 2013* 2014* 2015

1 PM10 aut. 48,07 39,06 27,40 26,32 26,68 37,13 26,89 27,58**

2 PM10 grv. 41,59 48,85 28,42 29,86 33,69 30,79 29,93 30,78***

sursa: APM Iași – Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător în județul Iași pentru anul 2015

Notă:

*) Mediile anuale au fost realizate cu captură de date insuficientă (Conform L.104/2011, Anexei 3, B.l și

D.2 captura de date valide trebuie să fie de 90% din valorile pe 24 ore de-a lungul anului).

** ) Media anuală pentru anul 2015 la PM10 automat a fost făcută cu date dintr-o singură stație, IS-3

Oancea.

***) Media anuală pentru anul 2015 la PM10 gravimetric a fost făcută cu date din trei stații IS-1, IS-4 și IS-

5.

Figura nr. 15 – Evoluția concentrației mediei anuale a Particule în

suspensie PM10, înregistrată la stațiile automate de monitorizare din

aglomerarea Iași, între anii 2008-2015


P a g i n a 54 | 129

3.1.2. Concentrațiile măsurate de la începutul proiectului

Valorile medii zilnice pentru particule in suspensie PM10 determinate

gravimetric în anul 2015 la stațiile automate din aglomerarea Iași sunt prezentate grafic

în figura de mai jos.

Figura nr. 16 – Valori medii zilnice pentru particule in suspensie PM10

determinate gravimetric în anul 2015 la stațiile automate din aglomerarea Iași

*sursa: APM Iași – Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător în județul Iași pentru

anul 2015

În anul 2015 s-au înregistrat depășiri ale valorii limită zilnice, mai mult de 35 ori

într-un an calendaristic, la stația de trafic IS-1 Podu de Piatră: 38 de depășiri.

Cea mai mare valoare zilnică înregistrată a fost de 193,83μg/m3, în stația de

trafic IS-1 Podu de Piatră, în data 5 noiembrie 2015, valoare mult peste valoarea limită

zilnică pentru protecția sănătății umane de 50 µg/m3, prevăzută în Legea nr.104 /15.06.

2011 privind calitatea aerului înconjurător.

3.1.3. Tehnicile utilizate pentru evaluare

Pentru determinarea pulberilor PM10, care constituie fracția dimensională de

interes toxicologic din aerosuspensia urbană se aplică două metode, respectiv metoda

automată (nefelometrie) și metoda gravimetrică, care de altfel este metoda de referință.

Măsurările automate (prin metoda nefelometrică) au scop informativ, iar depășirile


P a g i n a 55 | 129

înregistrate pot ficonfirmate/infirmate ulterior de către rezultatul analizei prin metoda

de referință gravimetrică.

Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea concentrației de PM10 este

cea prevăzută în standardul SR EN 12341 - Calitatea aerului. Determinarea fracției

PM10 de materii sub formă de pulberi în suspensie. Metoda de referință și proceduri de

încercare în teren pentru demonstrarea echivalenței cu metoda de măsurare de

referință.



gravimetric, (50 µg/m3), care nu trebuie depășită mai mult de 35 ori/an și valoarea

limită anuală (40 µg/m3).

Conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011 valorile limită ale pulberilor în

suspensie PM10 sunt prezentate în tabelul dde mai jos.

Tabelul nr. 9 - Valori limită ale Pulberilor în suspensie PM10

Parametru Valoare

Valori

limită

50 µg/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane

40 µg/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane

Măsurarea în puncte fixe a poluanților menționați se face aplicând metodele de

referință astfel:

pentru SO2 conform ISO/FDIS 10498 „Aer înconjurător - determinarea dioxidului

de sulf ” – metoda fluorescenței în ultraviolet;

pentru NO2, NOx conform ISO 7996/1985 „Aer înconjurător – determinarea

concentrației masice de oxizi de azot ” – metoda prin chemiluminiscență;

pentru Pb conform ISO 9855/1993 „Aer înconjurător – determinarea

conținutului de plumb din aerosoli colectați pe filtre” – metoda spectroscopiei cu

absorbție atomică;

pentru PM10 conform EN 12341 „Calitatea aerului – procedura de testare pe

teren pentru a demonstra echivalența de referință a metodelor de prelevare a

fracțiunii PM10 din pulberi în suspensie” – principiul de măsurare se bazează pe


P a g i n a 56 | 129

colectarea pe filtre a fracțiunii PM10 a pulberilor în suspensie și determinarea

masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice;

pentru CO conform ISO 4224 – metoda spectrometrică în infraroșu nedispersiv

(NDIR);

pentru O3 conform ISO 13964 – metoda fotometrică în UV.

Tabelul nr. 10 - Monitorizarea poluanților în stațiile automate

Nr.

crt. Poluant Denumire echipament

1 SO2 Analizor de SO2 ME 9850 B Monitor Europe

2 NOx Analizor de NOx ME 9841 B Monitor Europe

3 COV Analizor de BTEX – BTX 2000- PID

4 PM10/PM2,5 Analizor pentru praf și particule în suspensie

LSPM10/2,5 - UNITEC

5 CO Analizor de CO ME 9830 B Monitor Europe

Tabelul nr. 11 - Monitorizarea parametrilor atmosferici în stațiile automate

Nr.

crt. Parametru atmosferic Denumire echipament

1 Temperatura Senzor de temperatură HD 9008 TR

2 Viteza vântului Senzor viteza vântului TP-V1

3 Direcția vântului Senzor direcția vântului TP-D1

4 Umiditatea relativă Senzor de umiditate relativă HD 9008 TR

5 Presiunea atmosferică Senzor presiune atmosferică HD 9408 Tbaro

6 Radiația solară Senzor radiație solară LPPYRA03AC

7 Precipitații Senzor de precipitații (ploaie)

Calibrarea echipamentelor se realizează automat și manual:

NOx, SO2 – verificare zilnică automată a calibrării cu tub de permeație (calibrare

de zero și span) și calibrare lunară – manual cu gaz din butelie;


P a g i n a 57 | 129

CO – calibrare automată la 3 zile cu gaz din butelie și calibrare lunară - manual cu

gaz din butelie;

BTX – verificare la 15 zile a calibrării cu gaz din butelie și calibrare lunară

manual cu gaz din butelie.

Determinarea cerințelor pentru evaluarea concentrațiilor de PM10 se realizează

în conformitate cu Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, valorile limită

fiind stabilite conform tabelului de mai jos.

Tabelul nr. 12 - Pragurile superior și inferior de evaluare pentru PM10

Media pe 24 de ore Media anuală

Pragul

superior

de evaluare

70% din valoarea-limită (35 µg/m3), a

nu se depăși mai mult de 35 de ori

într-un an calendaristic)

70% din valoarea-limită

(28 µg/m3)

Pragul

inferior

de evaluare

50% din valoarea-limită (25 µg/m3), a

nu se depăși mai mult de 35 de ori

într-un an calendaristic)

50% din valoarea-limită

(20 µg/m3)

3.1.4. Efecte ale poluării cu pulberi respirabile PM10

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O

problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10

µm, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și

intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii,

vârstnicii și astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai

mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură,

ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii

lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai

sensibil.

Tabelul nr. 13 – Efecte ale expunerii cu PM10 asupra sănătății populației

Tip poluant Efecte în expunerea pe termen

scurt

Efecte în expunerea pe

termen lung


P a g i n a 58 | 129

Tip poluant Efecte în expunerea pe termen

scurt

Efecte în expunerea pe

termen lung

Pulberi în

suspensie PM10

Reacții inflamatorii la nivelul

plămânilor

Scăderea funcțiilor

normale ale plămânilor cu

efecte rapide la copii.

Efecte negative asupra sistemului

cardiovascular

Creșterea posibilități

dezvoltării unor simptome

respiratorii

Creșterea numărului de internări

Creșterea consumului de

medicamente

Scăderea funcțiilor

respiratorii și a

capacităților vitale

Creșterea mortalității Scăderea speranței de viața

prin creșterea patologiei

cardio-pulmonare și

posibil a cancerului

pulmonar.

Organizația mondială a sănătății (OMS)13 clasifică efectele degradării calității

aerului cu pulberi respirabile în efecte pe termen scurt și efecte pe termen lung.

Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în

piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de

pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Expunerea populației

In perioada 2010-2014 s-au identificat valori înregistrate peste valorile limită

admise ale concentrațiilor zilnice de PM10. în anul 2012 au fost înregistrate un număr

de 58 depășiri ale valorilor limită a pulberilor respirabile în aerul atmosferic, valori

înregistrate în cadrul stației IS-1 (trafic) Podul de piatră.

In ceea ce privește concentrațiile de pulberi în suspensie înregistrate la celelalte

stații de monitorizare a calității aerului concentrațiile pulberilor respirabile PM10 nu au

depășit pragurile de alertă. Se identifică o variație a concentrațiilor de PM10 ca urmare a

variației emisiilor de poluanți în aerul ambiant, în funcție de condițiile meteorologice

mai mult sau mai puțin favorabile unei bune dispersii.

13 WHO Air quality guidelines for particulate matter, ozone, nitrogen dioxide and sulfur dioxide – Global update 2005, Geneva 2006.


P a g i n a 59 | 129

In ceea ce privește sănătatea populației DSP Iași nu a înregistrat mortalități

specifice expunerii la concentrații ridicate de PM10.

Evaluarea riscului produs asupra aparatului respirator ca urmare a

expunerii îndelungate la concentrații ridicate de pulberi în suspensie (PM10)

Ca urmare a expunerii îndelungate la concentrații ridicate ale PM10 în aerul

respirabil se identifică o profilaxie asupra tractul respirator, acesta fiind cel mai expus la

poluanții atmosferici și stimulii nocivi din aer (alergenii și aerul rece).

Organele expuse ale aparatul respirator sunt reprezentate de căile aeriene

superioare (nasul, faringele și laringele) și căile aeriene inferioare (traheea, bronhiile și

alveolele pulmonare). Traheea, bronhiile și plămânii sunt organe intratoracice, interne,

care datorită structurii lor tubulare, comunică direct cu atmosfera și cu lumea

exterioară, fiind expuse acțiunilor poluanților existenți în atmosferă.

Expunerea la concentrații ridicate ale PM10 în aer determină efecte

asupra sănătății, de la simptome minore respiratorii, pe perioade scurte, până la

creșterea mortalității și morbidității (în special respiratorie), în asociere cu episoade de

mai multe zile de expunere ridicată sau susținută cu nivele crescute ale poluării aerului.

Principalele efecte asupra sănătății ca urmare a expunerii la concentrații ridicate

de PM10 (pulberi în suspensie) sunt:

Tusea și bronhoconstricția - reflexul de tuse asociat cu bronhoconstricția și

mucusului din căile aeriene și a limitării depozitării particulelor inhalate.

Traheita - inflamația mucoasei traheei, tuse la început uscată, chinuitoare, apoi

însoțită de expectorație, dureri și arsuri în spatele sternului ("dureri în piept").

Bronșita - inflamația mucoasei bronșice cu accentuarea secreției bronșice și

tulburări motorii ale aparatului ciliar (expectoratie);

Astmul bronșic - greutate în expirație, respirație șuierătoare, tuse, cianoza,

fenomene care cedează de la sine sau în urma intervenției terapeutice;

Bronhopneumopatia obstructivă cronică - predomina la cei expuși noxelor

(pulberi), atmosferei poluate din zone puternic industrializate;

Abcesul pulmonar - o forma de supurație pulmonara limitata, acuta, provocata de

diferiți microbi pătrunși în plămâni prin aspirarea de particule infectate;


P a g i n a 60 | 129

Pneumoniile și bronhopneumoniile - pneumonia este inflamația țesutului

pulmonar (alveole sau interstițiu sau ambele) provocată de bacterii sau virusuri.

Pneumoconiozele - inhalarea unor pulberi minerale (naturale sau industriale),

irită mucoasa bronhiilor și plămânii, determinând inflamarea cronică a acestora,

urmate de scleroze, boli cronice;

Tumorile pulmonare – benigne sau maligne iau naștere din epiteliul bronșic,

invadând plămânul și dând naștere la metastaze hepatice, cerebrale și osoase.

Astfel în zonele infrastructurii rutiere aferente traficului intens (circulații

autovehicule grele) din municipiul Iași, zone identificate ca generatoare de pulberi

respirabile PM10 și unde s-au înregistrat depăşiri ale limitelor admise de concentraţie,

pulberile în suspensie, în special cele cu dimensiuni micronice şi submicronice (PM10 și

PM2,5), pot afecta aparatul respirator cu precădere la copii, prin generarea

pneumoniilor, bronşitelor, astmului sau emfizemului, pot irita ochii (conjunctivita) şi

pielea.

În ceea ce privește infecțiile acute monitorizate de DSP Iași acestea sunt prezente

în special în sezonul rece inclusiv primăvară toamnă conform figurii de mai jos.

Figura nr. 17 – Evoluția infecțiilor respiratorii acute în anul 2015

Se identifică un vârf de morbiditate în săptămâna 9 de supraveghere, când s-au

înregistrat 11561 cazuri de infecții acute de căi respiratorii superioare şi 2700 cazuri de

infecții acute de căi respiratorii inferioare şi pneumonii.


P a g i n a 61 | 129

De semnalat că aceste perioade nu se corelează cu perioadele în care stațiile de

monitorizare au identificat depășiri ale valorilor limită a PM10 în aerul respirabil.

Tabelul nr. 14 - Evoluţia cazurilor de boli respiratorii, în perioada 2010 –

2014, la nivelul aglomerării Iași

Nr.

crt.

Afecţiuni

respiratorii

Nr. cazuri

2010 2011 2012 2013 2014

1 Astm bronşic 455 672 931 582 582

2 Bronșită cronică 732 625 1837 711 607

3 Emfizem 44 35 125 69 62

Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Iaşi

Totuși în situația existentă, perioadele din ce în ce mai dese semnalate cu

concentrații ridicate ale PM10 în aerul respirabil precum și o expunere îndelungată vor

agrava și vor înmulți cazurile de infecții respiratorii, situații generate cu precădere la

copii.

3.2. Originea poluării

Poluarea mediului în Iași se datorează pe de o parte existenței unor practici vechi

și poluante și pe de altă parte mijloacelor financiare insuficiente pentru achiziționarea

unor echipamente adecvate de protecție a mediului.

Principalele surse de poluare care au contribuit la apariția particulelor în

suspensie (PM10) sunt:

traficul auto, respectiv emisiile generate de traficul auto greu care tranzitează și

staționează în imediata vecinătate a stației, precum și antrenarea prafului de pe

carosabil, uzura pneurilor mașinilor în timpul pornirii/opririi .

șantierele de construcții, derulate în anii 2012, 2013, 2014, numeroasele lucrări

de reabilitare și modernizare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare cât și

a lucrărilor la instalațiile subterane (înlocuire cablu telefonie, cablu TV,

termoficare, electricitate, pozare cablu fibră optică în cadrul Proiectului „Sistem

de Management de Trafic în Municipiul Iași;


P a g i n a 62 | 129

stare precară a tramei stradale pe anumite sectoare ale municipiului Iași, în

special în zonele periurbane, coroborat cu derularea acțiunilor de curățenie de

primăvară cu întârziere (activitatea de salubrizare și în special a celei de

îndepărtare/colectare a materialului antiderapant, datorită condițiilor meteo

(creșterea bruscă a temperaturilor) precum și a dotării;

insuficiente mijloace de curățire mecanică a operatorului de salubritate;

sursele naturale reprezentate de resuspensia solului, îndeosebi în perioadele fără

vegetație constituie de asemenea surse de depășiri pentru particule în suspensie,

aceste aspecte fiind datorate cu precădere cadrului geo-climatic specific

aglomerării Iași;

arderea necontrolată a deșeurilor și în special a celor de natură vegetală, în

zonele periurbane ale municipiului Iași, una din cauze fiind nefinalizarea

proiectului SMID județul Iași - finanțare guvernamentală, în special a investițiilor

aferente stației de compost.

În municipiul Iași principala sursă de poluare cu PM10 o constituie transportul

cu mijloace auto. Lipsa unei centuri ocolitoare care să preia traficul greu, precum și

starea precare a căilor rutiere, au condus la o poluare continuă cu pulberi în suspensie

în municipiul Iași.

3.2.1. Lista principalelor surse de emisie responsabile de poluare



gravimetric, (50μg/m3), care nu trebuie depășită mai mult de 35 ori/an și valoarea

limită anuală, determinată gravimetric (40μg/m3).

Evoluția calității aerului la indicatorul particule în suspensie PM10 pentru

aglomerarea Iași, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 15 - Evoluția calității aerului la indicatorul particule în

suspensie PM10, în perioada 2006-2014 pentru aglomerarea Iași

Aglomerarea

Iași

Concentrația medie anuală (μg/m3)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013* 2014* 2015

PM10 61,69 50,54 48,07 39,06 27,40 26,32 26,68 37,13 26,89 27,58**


P a g i n a 63 | 129

Aglomerarea

Iași

Concentrația medie anuală (μg/m3)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013* 2014* 2015

măsurat

automat

PM10

determinat

gravimetric

- 42,69 42,69 48,85 28,42 29,86 33,69 30,79 29,93 30,78***

*) Mediile anuale au fost realizate cu captură de date insuficientă (ConformL.104/2011, Anexei 3, B.l și D.2 captura de date valide trebuie să fie de 90% din valorile pe 24 ore de-a lungul anului)14

** ) Media anuală pentru anul 2015 la PM10 automat a fost făcută cu date dintr-o singură stație, IS-3 Oancea.

***) Media anuală pentru anul 2015 la PM10 gravimetric a fost făcută cu date din trei stații IS-1P.Piatră, IS-4 Copou și IS-5 Tomești.

Principalele surse de emisie generatoare de PM10 la nivelul aglomeraţiei Iaşi sunt

redate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 16 - Surse de emisie generatoare de PM10 la nivelul Aglomerării

Iaşi

SURSE DE EMISIE Activitate

principală

Pulberi emise (t/an)

2006 2007 2008 2009

Trafic auto Transport rutier

163 (cca50%

din inventar

judeţ)

76,2 (cca50%

din inventar

judeţ)

230,4 (cca 50% din inventar

judeţ)

91,3 (cca50%

din inventar

judeţ) CET II Hoboca Producere de energie 85 82,2 71,15 25,24 Arcelor Mittal SA Metalurgie 15,8 14,85 8,8 13,27 CET I Iaşi Producere de energie 23 9,44 22,04 22,18 Lucrări drumuri şi

poduri SA Instalaţii asfalt pe

bază de bitum 2,8 8,2 6,94 4,78

Ceramica SA Producţia de

ceramică 5,7 7,6 8,8 9,37

Factori naturali determinaţi de climă

necuantificabil

14http://apmis.anpm.ro/documents/22553/2720415/RAPORT+PRELIMINAR+PRIVIND+CALITATEA+AERULUI+%C3%8ENCONJURATOR+%C3%8EN+JUDETUL+IASI+PENTRU+ANUL+2014+final+30.+03.pdf/01a19de4-cd35-45e6-8deb-93c11c188654


P a g i n a 64 | 129

3.2.2. Cantitatea totală a emisiilor din aceste surse (tone/an)

Cantitatea totală de emisii de pulberi în suspensie (NO2), în perioada 2010-2014

pentru aglomerarea Iași, date transmise de către Direcția Centru Evaluare Calitate Aer,

din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, sunt prezentate în tabelul de

mai jos.

Tabelul nr. 17 - Cantitatea totală de emisii de pulberi în suspensie (PM10),

în perioada 2010-2014 pentru aglomerarea Iași

Metoda de evaluare

Tip de depășire

Valoare / U.M.

Nr. de depășiri

Perioada de

mediere

Perioada de

evaluare

Cantitatea totală de emisii

Studiu de modelare a dispersiei

poluanților

2010-2014

surse staționare

6,74961535

VL- an 46,4 µg/m³ anuală surse mobile

116,844661

VL-zi 77,1 µg/m³ orară surse de suprafață

57,96205237

Date provenite

din măsurările de la stațiile

de monitorizare

VL- an IS-1 42,8 µg/m³ 2011

VL- an/VL-zi IS-1

46,8 µg/m³ 58 2012

VL- an IS-1 44,8 µg/m³ 2013

3.2.3. Informații privind poluarea importată din alte regiuni

Pentru evaluarea poluării datorate transportului de poluanți și dispersiei

acestora în atmosferă au fost luate în calcul sursele fixe sursele mari de ardere precum

și operatorii economici cu instalații mari (IPPC) din UAT municipiului Iași dar și din

vecinătatea acestuia cu scopul de a identifica aspectul privind exportul de poluare

pentru localitățile: Holboca, Valea Lupului.

Pentru aceste două comune ce se învecinează cu UAT – Iași aspectele legate de

transferul de poluanți se referă la transportul emisiilor de pulberi respirabile generate

de următoarele categorii de surse:

- Surse fixe;

- Surse mobile;

În ceea ce privește existența surselor fixe, evaluarea concentrațiilor de poluanți PM

(10) generați s-a realizat prin studiul de dispersie cu cuantificarea valorii maxime


P a g i n a 65 | 129

zilnice înregistrate și luând în calcul datele meteorologice anuale ale zonei (date meteo

înregistrate la stațiile de monitorizare a calității aerului din mun. Iași).

Rezultatele dispersiei poluanților generați din sursele fixe (coșuri de emisii) nu

relevă contribuții ridicate în zonele sensibile (zone locuite) ca urmare a acestor emisii.

Baza de date utilizată în modelarea matematică a surselor de emisie a fost realizată pe

baza informațiilor din inventarele de emisie (anul 2013) precum și a valorilor limită

admise de emisie stabilite pentru fiecare operator prin actele de reglementare.

Rezultatele contribuției surselor fixe la cumulul emisiilor de pulberi respirabile

PM(10) sunt prezentate în figura de mai jos.

Figura nr. 18 - Contribuția surselor fixe de emisie la cumulul pulberilor

respirabile PM(10) în Aglomerarea Iași – valori maxime zilnice

Astfel în ceea ce privește existența surselor de ardere a operatorilor economici în

vecinătatea și zonele locuite, influență acestora asupra calității aerului este foarte

redusă, contribuțiile maxime ridicându-se la concentrații orare de max. 11 µg/mc

pulberi respirabile exprimate în PM(10), zonele expuse fiind zona industrială a

operatorului furnizor de agent termic și comuna Holboca.


P a g i n a 66 | 129

Raportată la emisiile medii anuale, contribuțiile surselor de emisii de PM10 (surse

fixe) nu reprezintă cantități ridicate, valorile medii anuale fiind repartizate în zonele

expuse zonelor industriale

Figura nr. 19 – Contribuția surselor fixe de emisie la cumulul pulberilor

respirabile PM(10) în Aglomerarea Iași – valori medii anuale

Astfel aportul exportul de poluare pentru localitățile: Holboca, Valea Lupului, ca

urmare a surselor fixe de emisie existente în municipiul Iași este minim, aceste surse nu

influențează major calitatea aerului în localitățile învecinate.

În ceea ce privește sursele mobile așa cum reiese din fluxul de autovehicule

înregistrat pe drumurile naționale DN28 ce trece prin ambele localități se poate observa

în fig. 5-4, 5-5, 7-4, fluxurile maxime înregistrate pe aceste sectoare rutiere care

intersectează comunele Holboca și Valea Lupului după cum urmează:

- Comuna Holboca (DN28) – flux vehicule: 5000 – 10000 autovehicule /zi din care

600 – 1000 autovehicule grele (10%);

- Comuna Valea Lupului (DN28) – flux vehicule; 10000 – 15000 vehicule /zi din

care 1000 – 1600 vehicule grele (10%)


P a g i n a 67 | 129

Sub acest aspect acumularea emisiilor de pulberi respirabile se datorează în

principal traficului auto, prin urmare măsurile specifice de reducere a emisiilor de

PM(10) sunt stabilite în această direcție.

Evaluarea emisiilor generate de traficul auto s-a bazat pe fluxul de vehicule

generat pe unitatea de zi (valori maxime înregistrate)15, valori specifice de emisie ale

vehiculelor16, raportate la infrastructura rutieră prezentă în municipiul Iași.

Figura nr. 20 – Contribuția surselor mobile de emisie la cumulul pulberilor

respirabile PM(10) în Aglomerarea Iași

Astfel pentru a reduce emisiile de pulberi respirabile pe aceste sectoare care

intersectează zonele sensibile (zone locuite), măsurile cu rezultate benefice asupra

calității aerului și stării de sănătate a populației se vor concentra pe termen scurt, mediu

și lung cu soluții de restricționare a traficului în perioadele în care stațiile de

monitorizare a calității aerului indică depășiri ale valorilor limită privind calitatea

15

PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ PENTRU POLUL DE CREȘTERE IAȘI (P.M.U.D. IAȘI) - 2016 16

EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook - 2013


P a g i n a 68 | 129

aerului, soluții de redirecționare a traficului bazate pe proiecte fezabile de infrastructură

rutieră.

3.3. Informații privind repartizarea surselor

3.3.1. Surse mobile

Rețeaua rutieră majoră a municipiului Iași se compune din:

Rețeaua stradală internă a municipiului Iași;

Drumurile județene care fac legătura cu localitățile învecinate care reprezintă

zona de influență.

Rețeaua rutieră a municipiului Iași cuprinde în general străzi de categoria I (6

benzi) sau străzi de categoria a II-a (4 benzi) și străzi de categoria a III-a. Trebuie

remarcată capacitatea discontinuă de circulație a acestor artere generată atât de

discontinuităţile profilului transversal, de parcările reglementate, și nereglementate din

lungul străzilor, cât şi de modul de tratare al intersecţiilor în lungul acestora. În lungul

arterelor majore (magistrale sau de legătură) sunt permise viraje la stânga pentru

majoritatea străduţelor sau aleilor ce se conectează cu acestea.

Reţeaua stradală majoră a municipiului Iaşi contribuie semnificativ la emisiile de

pulberi respirabile PM10. Situația actuală ce evidențiază depășiri menținute ale valorilor

maxime zilnice se datoarează în principal traficului greu și numărului mare de

autovehicule ce tranzitează municipiul Iași (figura nr. 18). Astfel depășirile valorilor

maxime zilnice s-au înregistrat cu precădere la stația IS1 (trafic) – Bdul Nicolae Iorga și

Șoseaua Națională zonă de trafic unde s-au înregistrat un flux de vehicule de peste

30000 vehicule/zi (5% trafic greu).

Ponderea vehiculele comerciale de marfă (articulate şi trenurile rutiere,

autocamioane cu 2, 3 sau 4 osii) reprezintă peste 50% din volumul total de vehicule în

exteriorul municipiului Iaşi, fluxul de vehicule grele fiind canalizat în lungul drumurilor

naţionale DN 24 şi DN 28 în special în relaţie cu restul teritoriului naţional.

Pe reţeaua stradală a municipiului Iaşi, ponderea principală a vehiculelor de

marfă este deţinută de vehiculele comerciale uşoare de marfă, indiferent de zona

oraşului. Valori mai însemnate al traficului greu de marfă se înregistrează, firesc, în

lungul traseelor dedicate acestora cu acces la Vama Nicolina, zona industrială (din estul

municipiului) şi principalele zone comerciale periferice.


P a g i n a 69 | 129

Figura nr. 21 – Rețeaua rutieră de tranzit în municipiul Iași

*sursa: PMUD Iași 2016

Fluxurile de trafic zilnice (total autovehicule, trafic greu) la nivelul Municipiului

Iași relevă următoarele aspecte:

- fluxul maxim de transport se înregistrează pe drumurile naționale DN28, DN24

ce reprezintă drumuri de tranzit prin municipiul Iași pe relația cu teritoriul

național și Republica Moldova (Punct trecere frontieră Sculeni).

- fluxurile de autovehicule de marfă (>3,5 tone) sunt mai mari în zonele de

producție (Miroslava);

- Valori ridicate ale fluxului de marfa se mai înregistrează și pe traseele dedicate

(Vama Nicolina, zona industrială);

- Fluxul de vehicule pe rețeaua stradală a municipiului Iași este generat de

autoturisme și vehicule de marfă respectiv de vehiculele comerciale ușoare de

marfă, indiferent de zona orașului.


P a g i n a 70 | 129

Figura nr. 22 – Distribuția vehiculelor de marfă în municipiul Iași

sursa: PMUD Iași 2016

Tabelul nr. 18 - Cantitatea de emisii generate de sursele mobile – conform

inventarului de emisii 2014

Cod NFR Nume activitate Cantitate totală emisii

PM10 - kg

1.A.4.a.ii 1.A.4.a.ii Echipamente și utilaje mobile în

activități comerciale și instituționale

1597,30936580

1.A.3.c 1.A.3.c Transport feroviar 29,40000000

1.A.4.c.ii 1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere și alte utilaje

mobile

33,19580000


P a g i n a 71 | 129

3.3.2. Surse fixe de emisie

Principale de surse fixe de emisie a PM10 sunt reprezentate de instalațiile de

ardere a combustibililor gazoși (metan), lichizi (păcură) și solizi (cărbune). Conform

clasificării SNAP -nomenclatura standard pentru poluarea aerului, dezvoltat ca parte a

proiectului CORINAIR pentru a distinge sursele de emisie din diferite sectoare, sub-

sectoare și activități), în cadrul Municipiului Iașii sunt prezente surse de emisie a

pulberilor respirabile PM10 după cum urmează:

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie

electrica și termică);

Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții (surse staționare);

Grupa 1.A.4. – Arderi în surse staționare de mica putere (instituționale/

comerciale);

Grupa 2C1 - Fabricare fontă și oțel

Tabelul nr. 19 - Cantitatea de emisii generate de sursele fixe – conform


Cod NFR17 Nume activitate Cantitate totală emisii

PM(10) - kg

1.A.2.e 1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare și 55,91468888

1.A.2.f.i 1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare și 62,89134373

1.A.4.a.i 1.A.4.a.i Comercial/Instituțional– Încălzire 2359,67183013

2.C.1 2.C.1 Fabricare fonta și otel 120,84336000

17 NFR – Inventarul local privind emisiile de poluanți în atmosferă


P a g i n a 72 | 129

Figura nr. 23 – Distribuția principalelor surse fixe de emisie a PM10 la

nivelul Aglomerării Iași

Tabelul nr. 20 - Cantitatea de emisii generate de sursele fixe – conform


Cod NFR18 Nume activitate Cantitate totală emisii

PM10 - kg

1.A.2.e 1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare și

construcții

55,91468888

1.A.2.f.i 1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare și

construcții

62,89134373

1.A.4.a.i 1.A.4.a.i Comercial/Instituțional – Încălzire

comercială și instituțională

2359,67183013

2.C.1 2.C.1 Fabricare fontă și oțel 120,84336000

18 NFR – Inventarul local privind emisiilre de poluanți în atmosferă


P a g i n a 73 | 129

3.3.3. Surse de suprafață

Sunt reprezentate de sursele rezidenţiale de emisii din municipiul Iaşi respectiv:

centralele termice de apartament;

sistemul centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice în municipiul Iaşi.

Factori de emisie. Emisiile asociate funcţionării instalațiilor de încălzire şi a

instalaţiilor mari de ardere, au fost estimate prin utilizarea metodologiei EMEP/EEA

(„EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook-2013”). Pentru estimarea

emisiilor de PM10 s-a utilizat metodologia IPCC („2006 IPCC guidelines for national

greenhouse gas inventories” – Volume 2: Energy, Cap. 2 – Stationary combustion -

http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/vol2.html).

Tabelul nr. 21 – Cantitatea de emisii generate de sursele de suprafață –

conform inventarului de emisii 2014

Cod NFR Nume activitate Cantitate totală emisii

PM10 - kg

1.A.4.b.i 1.A.4.b.i Rezidențial – Încălzire rezidențială 4,54621973842235

2.A.6 2.A.6 Asfaltarea drumurilor 1364,82000000

2.A.7.b 2.A.7.b Construcții și demolări 25554,81983600

Așa cum se evidențiază în inventarul local de emisii pe anul 2014 precum și în

cantitatea totală de emisii din sursele de suprafață (aprox. 27 tone) din Aglomerarea

Iași, sursele de emisie majore de particule în suspensie PM10 provin din activitățile de

construcţii din şantiere/demolare/lucrări edilitare realizate în atât de agenți economici

cât și de Primăria Iași.

Aceste activităţi se doresc a fi reglementate prin Planul de calitate al aerului, cu

scopul de a diminua poluarea cu pulberi în suspensie PM10 a aerului prin activităti de

reglementare și monitorizare pentru controlul prafului şi emisiilor din construcţii şi

demolări.

Emisiile generate de organizările de șantier, activitătile specifice de construcție,

demolari, lucrări de infrastructură au produs un impact asupra receptorilor sensibili ca

urmare a emisiilor de pulberi respirabile cu impact semnificatic ca urmare a:

http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/vol2.html


P a g i n a 74 | 129

suprafeţe de lucru, terenuri decopertate, zone neconsolidate;

transporturi materiale puruvulente deschise, depozitele de material de

construcție deschise şi activităţile generatoare de praf nu ar trebui amplasate lângă

limite şi vecinatatile sensibile;

rute de transport nepavate și neumectate generatoare într-o proporţie

semnificativă emisii de praf, în special la vreme uscată sau vânt, când se exacerbează

generarea prafului la mişcarea vehiculelor.

Distribuția surselor de suprafață a emisiilor de pulberi respirabile PM10 în UAT

Iași și UAT învecinate (Holboca, Tomești, Valea Lupului) conform inventarului local

de emisii pe anul 2013 sunt prezentate în Figura nr. 23.

3.4. Informații privind scenariul prevăzut pentru anul de realizare a

obiectivelor

Previziunile privind aplicarea măsurilor de reducere și analiza scenariilor

asimilabile măsurilor de reducere a emisiilor de pulberi respirabile PM(10) și calitate a

aerului în municipiul Iași s-au realizat având ca bază de referință perioada de evaluare

2010-2014 și cantitățile totale de emisii generate pe categoriile de surse conform

tabelului de mai jos.

Tabelul nr. 22 – Perioadă de referință

Perioada de evaluare

Cantitatea totală de emisii (tone)

2010-2014

surse staționare 6,74961535

surse mobile 116,844661

surse de suprafață 57,96205237

Repartizarea surselor de emisie la nivelul municipiului Iași s-a realizat prin

suprapunerea surselor mobile, surselor de suprafața și surselor fixe de emisie a

pulberilor respirabile PM(10) conform inventarului local de emisii din anul 2013.


P a g i n a 75 | 129

Figura nr. 24 – Distribuția surselor fixe de emisie a pulberilor respirabile

PM10 în UAT Iași

Figura nr. 25 – Distribuția surselor de suprafață a emisiilor de pulberi

respirabile PM10 în UAT Iași –inventar local de emisii anul 2013


P a g i n a 76 | 129

Figura nr. 26 – Distribuția surselor liniare (căi rutiere) de PM10, flux de

trafic total în UAT Iași

Având în vedere cantitățile de emisii repartizate pe cele 3 categorii de surse în

perioada de evaluare 2010-2014, măsurile de reducere stabilite prin prezentul studiu s-

au orientat către sursele generatoare de PM10 cu ponderea cea mai mare: sursele

mobile, reprezentate prin traficul auto și sursele de suprafață reprezentate prin

organizările de șantier, lucrările de construcții, etc.

Pentru sursele fixe de emisie a PM10, acestea au ponderea cantitativă cea mai

mică (aprox.8% din emisiile totale de PM10, majoritatea surselor de emisie fiind

reprezentate de operatori economici ce funcționează în baza autorizațiilor de mediu,

fiind stabilite valori limită de emisie la sursă în conformitate cu prevederile legale.

Măsurile de diminuare a emisiilor de PM10 au fost stabilite pe 10 direcții de

implementare, fiind repartizate pe categorii de surse de emisii.

Eficiența măsurilor de diminuare a emisiilor de PM10 s-a cuantificat prin

reducerea efectivă a emisiilor de PM10 (acolo unde se poate cuantifica funcție de

proces) pentru cele 10 direcții de implementare a măsurilor de reducere a emisiilor de

pulberi respirabile PM10 având în vedere factorii de emisie specifici, numărul surselor,

perioada de implementare.


P a g i n a 77 | 129

CONȘTIENTIZAREA POPULAȚIEI

M.1.1. Conștientizarea populației cu privire la nivelul real al calității aerului,

la implicațiile asupra sănătății umane

Scenariul măsurii

S.1.1. Informarea populației privind efectele poluării cu PM(10) asupra

sănătății populației, pe grupe de receptori sensibili.

Implementare:

Organizarea de campanii de conștientizare a populației privind rolul esențial al

cetățenilor în gestionarea fenomenului de poluare la nivel urban. Implicare a instituțiilor

de sănătate publică, experți, ONG-uri din toate domeniile cu impact asupra cetățenilor

municipiului Iași.

Implicarea instituțiilor de învățământ în conștientizarea privind

necesitatea reducerii emisiilor și efectele poluării asupra sănătății populației.

Promovarea unui set/sistem de bune practici privind participarea

populației la îmbunătățirea calității aerului prin reducerea surselor generatoare

de PM(10).

Implicarea autorităților de mediu în campaniile de conștientizare a

populației.

Efect:

Necuantificabil. Pe termen lung populația va conștientiza beneficiul aplicării

măsurilor de reducere a poluării cu PM(10).

Indicator: Număr de persoane conștientizate funcție de bugetul alocat și

numărul de campanii.

M.1.2. Informarea și avertizarea cetățenilor privind calitatea aerului

Scenariul măsurii:

S.1.2. Informarea continuă a populației privind nivelul de poluare a aerului

cu PM(10).

Implementare:

Activarea panoului informativ privind calitatea aerului în municipiul Iași.

Extinderea rețelei de panouri informative privind calitatea aerului în

zonele sensibile (zone identificate cu o calitate slabă a aerului).


P a g i n a 78 | 129

Efect:

Necuantificabil.

Indicator: Număr de persoane informate.

M.1.3. Implicarea cetățenilor în respectarea unor bune practici privind

poluarea aerului din municipiul Iași

Scenariul măsurii:

S.1.3 Implicarea cetățenilor în a contribui la supravegherea respectării

regulilor de conduită privind prevenirea fenomenului de poluare

Implementare:

Alocarea (cu ajutorul operatorilor de telecomunicații) unui număr "verde"

/ aplicație la care se pot face sesizări referitoare la nerespectarea regulilor de

bune practici (autoturisme neconforme în trafic, ardere material vegetal sau

altele, șantiere care nu respectă norme de poluare și salubritate, repararea de

mașini în spații neamenajate, depozitare gunoaie pe spații publice, deversări

materiale toxice, etc.) pentru a acționa eficient și în timp real.

Efect:

Necuantificabil, număr de sesizări transmise prin metodele de mai sus, respectiv

soluționarea acestora vor conduce la diminuarea emisiilor de poluare cel puțin din

sursele mobile și sursele de suprafață (organizare de șantier, etc).

Indicator: Număr de persoane implicate.

M.1.4. Creșterea capacității și eficienței autorităților, în controlul măsurilor

aplicate

Scenariul măsurii:

S.1.4. Elaborarea de planuri de control al aplicării măsurilor de reducere a

poluării cu PM(10) în special din sursele mobile și de suprafață.

Implementare:

Elaborarea unor planuri privind controlul aplicării măsurilor în diferite

sectoare de interes privind poluarea urbană (construcții, transport, suprafețe

neamenajate).


P a g i n a 79 | 129

Implicarea autorităților publice locale în revizuirea actelor normative în

vigoare care reglementează desfășurarea activităților cu impact asupra calității

aerului.

Colaborarea și implicarea directă a tuturor autorităților responsabile în

controlul calității aerului.

Efect:

Necuantificabil.

Măsura poate contribui la diminuarea/eliminarea surselor de emisii de suprafață

ce contribuie la degradarea aerului cu PM(10).

Indicator: Număr de documente emisie/revizuite. Număr de amenzi aplicate

conform reglementarilor în vigoare

M.1.5. Reanalizarea condițiilor de amplasament a Stației IS1 – trafic

Scenariul măsurii:

S.1.5 Analiza condițiilor de amplasament a punctului de prelevare al

stației de monitorizare IS1.

Implementare:

Având în vedere amplasamentul punctelor fixe de prelevare în cadrul Stației IS1

(trafic) privind evaluarea calității aerului înconjurător destinate protejării sănătății

umane este necesară reanalizarea condițiilor de amplasament și prelevare ca urmare a

următoarelor situații identificate:

- Stația IS1 este amplasată în imediata vecinătate a unor construcții (spații

comerciale funcționale) ce sunt dotate cu surse dirijate (ventilație, hote) pe

direcția de prelevare a stației IS1;

- În imediata vecinătate (<10 m funcționează o parcare cu 30 locuri, un

centru comercial și o piață legume fructe;

- Stația IS1 este amplasată în imediata apropiere a intersecției Bd. Nicolae

Iorga – Șoseaua Națională – la o distanța de 15 m de intersecție;


P a g i n a 80 | 129

Figura nr. 27 - Amplasare stație monitorizare IS-1 (trafic) – sursa Google

Earth

Existența unor activități comerciale generatoare de emisii (inclusiv PM(10)) în

limita stației și punctului de prelevare și pentru a evita măsurarea unor micro-medii din

imediata vecinătate este necesară o reanalizare a amplasamentului stației IS1, pentru

respectarea condițiilor de amplasare a sondele de prelevare din stațiile de trafic rutier

în conformitate cu Legea 104/2011.

Efect:

Necuantificabil.

Amplasare stația IS1 în conformitate cu dispozițiile legale și reglementării

urbanistice de protecție.

Indicator: Relocare stația IS-1

M.1.6. Achiziționarea de stații mobile pentru efectuarea măsurătorilor de

poluarea aerului

Scenariul măsurii:

S.1.6. Informarea continuă a populației privind nivelul de poluare a aerului

cu PM(10)


P a g i n a 81 | 129

Implementare:

Efectuare măsurători ca urmare a sesizărilor cetățenilor.

Încheiere protocol de colaborare cu APM și DSP.

Efect:

Necuantificabil.

Măsura poate contribui la diminuarea/eliminarea surselor de emisii ce

contribuie la degradarea aerului cu PM(10).

Indicator: Număr de sesizări și măsurători efectuate.

SURSE MOBILE

TRANSPORT URBAN

M.2.1. Restricționare trafic greu în situația riscului de depășire a pragurilor

de alertă

Scenariul măsurii:

S.2.1. Aplicarea planului de acțiune pe termen scurt în situația depășirii

valorii limită pentru PM(10).

Implementare:

Restricționare trafic greu pe sectoare de drum, până la atingerea valorilor limită

zilnice (50 μg/mc PM(10)).

Efect:

Reducerea emisiile de pulberi respirabile PM(10) sub valorile limită în zonele de

risc asupra sănătății populației

Indicator: Plan de acțiune pe termen scurt.

M.2.2. Modernizare continuă a structurii parcului auto utilizat pentru

transportul public

Scenariul măsurii:

S.2.2. Modernizarea întregului parc auto utilizat pentru transportul public

prin montarea sau achiziția de autovehicule dotate cu filtre de particule în

vederea diminuării emisiilor cu PM(10).

Implementare:


P a g i n a 82 | 129

RATP IAȘI trebuie să-și modernizeze parcul de autovehicule existent prin

înlocuirea autobuzelor cu norme ridicate de emisii (Euro 0, 1, 2 și 3) cu autovehicule de

transport în comun echipate cu filtre de particule sau norme de emisie scăzute (Euro 4,

5, 6) pentru a diminua emisiile de pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5).

Efect:

Cuantificabil.

Cele 146 autobuze au o medie de 14 ani vechime – echivalent Euro 2 emisii cu un

factor de emisie al PM(10) de 0,3 g/km.

Astfel la o medie de 10 km a traseelor și 10 trasee zilnice, prin înlocuirea parcului

auto de transport în comun de 146 autobuze se produce reducere echivalentă de 4,38

kg emisii de pulberi în suspensie (PM(10) echivalent), reducerea anuală fiind de 1,6

tone emisii pulberi respirabile valoare ce reprezintă o reducere de aprox. 1% din

valoarea totală din anul de referință.

Înlocuirea completă a parcului existent de autobuze a operatorului de transport

public local RATP IAȘI (care au norme de poluare EURO2, EURO3), cu autobuze Euro 5

sau 6 dotate cu filtre de particule, va conduce la reducerea cu 90 % a emisiilor de

PM(10) datorată transportului în comun.

Indicator: cel puțin 146 autobuze înlocuite.

M.2.3. Modernizare parc auto primărie și instituții publice

Scenariul măsurii:

S.2.3. Modernizare parcurilor auto care sunt catalogate sub Norma Euro 4

aflate în dotarea instituțiilor din Municipiul Iași, în vederea diminuării emisiilor

de PM(10).

Implementare:

Se va realiza un inventar al parcului auto înmatriculat pe persoane

juridice/instituții, pentru identificarea numărului de mașini și norma de poluare a

acestora.

Efect:

Cuantificabil.


P a g i n a 83 | 129

În funcție de rezultatul acestui inventar și de impactul preconizat asupra calității

aerului al utilizării autovehiculelor din parcul înmatriculat pe persoane

juridice/instituții, se vor lua decizii privind modernizarea acestuia.

Înlocuire autogunoiere cu emisii ridicate aparținând SALUBRIS cu autogunoiere

având norma de poluare Euro 4, 5, 6. Reducerea emisiilor de PM(10) se va face efectiv

cu 30% din aceste surse.

Indicator: Număr de autovehicule înlocuite.

M.2.4. Stimularea achiziționării de mașini noi/ descurajarea menținerii în

circulație a vehiculelor care respectă norme inferioare de poluare.

Scenariul măsurii:

S.2.4. Stimularea achizițiilor de autovehicule cu norme de poluare ridicate

(Euro 5, Euro 6) prin diferențierea impozitării funcție de norma de poluare.

Implementare:

Înlocuirea parcului de autovehicule personale (autoturisme și autoutilitare), care

au emisii ridicate (vehicule diesel <Euro 4), cu cele care au norma de poluare EURO 6.

Efect:

Cuantificabil. În funcție de numărul de autovehicule personale achiziționate, va

conduce la reducerea cu 96% a emisiilor de PM(10) per autovehicul diesel înlocuit

(autoturism cu motorizare diesel de la EURO 1 la EURO 6) datorată autovehicule

personale.

Indicator: Număr de autovehicule cu emisii scăzute (Euro 5, Euro 6) la nivelul

Mun. Iași.

M.2.5. Introducerea unei zone cu emisii scăzute pentru locuitorii din zonele

cu poluare ridicată datorată traficului, respectiv interdicție de trafic pe bază de

emisie

Scenariul măsurii:

S.2.5. Reducerea emisiilor de PM(10) prin interzicerea accesului

autovehiculelor diesel cu norme de emisii ridicate (<Euro 4) în zonele locuite

centrale ale municipiului Iași.

Implementare:


P a g i n a 84 | 129

Stabilirea zonelor și marcarea acestora prin semne de circulație care identifică

zona de emisie scăzută, precum și etichetarea vehiculelor cu emisii reduse pentru

screening-ul de interzicere a traficului pe bază de emisie care se va reglementa prin

intermediul unei hotărâri de consiliul local. Se va permite accesul în zonă doar

autovehiculelor cu emisii scăzute.

Zonarea municipiului Iași pe categorii de acces în funcție de norma de emisie a

autovehiculului se poate aplica respectând principiile actuale de tranzit pe arterele DN

28, DN24 dar cu limitarea pe străzile adiacente.

Efect:

Calitatea aerului se va îmbunătăți datorită eliminării emisiilor de PM(10)

provenite de la autovehiculele cu norme de poluare inferioare (Euro 0, 1, 2, 3), care au

accesul restricționat în aceste zone. Aceasta va conduce la reducerea emisiilor de

PM(10).

Indicator: Număr vignete vândute/categorie.

M.2.6. Micșorarea limitei de viteză pe drumurile principale

Scenariul măsurii:

S.2.6. Limitarea vitezei de circulație pe drumurile principale. Instalarea de

rampe, camere de supraveghere (B-dul Socola, Independentetei, B-dul Carol I,

Rond Agronomie)

Implementare:

Reducerea cu 10 km/h vitezei de circulație pe drumurile principale pe sectoarele

de 50km/h. Acțiunea servește atât la siguranța rutieră și protecția împotriva

zgomotului cât și la îmbunătățirea calității aerului prin emisii mai scăzute de PM(10).

Efect:

Diminuarea emisiilor de pulberi respirabile PM(10) prin trecerea de la limita de

viteză 50 km/h la 40km/h, reduce emisiile totale generate cu aprox. 0,5 % din emisiile

totale generate de trafic.

Indicator: Sectoare de drum în care se diminuează viteza de circulație.

M.2.7. Stimularea eliminării autovehiculelor vechi aparținând persoanelor

fizice


P a g i n a 85 | 129

Scenariul măsurii:

S.2.7. Stimularea eliminării autovehiculelor cu emisii ridicate prin

programul Rabla .

Implementare:

Acordarea de facilități pentru eliminarea autovehiculelor vechi aparținând

persoanelor fizice.

Efect:

În funcție de numărul și vechimea vehiculelor scoase din uz, se va reduce emisiile

de PM(10) cu 96% per autovehicul înlocuit (autoturism cu motorizare diesel de la

EURO 3 la EURO 6). în anul 2015 prin programul rabla s-au casat 749 autovehicule

vechi. Prin casarea acestor vehicule și înlocuirea cu vehicule noi cu emisii reduse s-a

realizat o reducere a emisiilor din trafic de aprox. 400 kg/an (norma de utilizare 10000

km/an); Reducerea anuală a emisiilor de PM(10) este de 0,35% față de cantitatea totală

de emisii din surse mobile din anul de referință 2014.

Indicator: Număr de autovehicule diesel poluante scoase din uz.

M.2.8. Stimularea achiziționării de autovehicule cu capacitate cilindrică

redusă

Scenariul măsurii:

S.2.8. Îmbunătățirea calității aerului prin stimularea utilizării și achiziției a

autovehiculelor cu capacitate cilindrică redusă, cu emisii reduse de poluanți

(<1600 cmc ; >Euro 4).

Implementare:

Aplicarea unor măsuri restrictive de acces funcție de emisii, diferențierea

impozitării funcție de capacitatea cilindrică, timbrul de mediu aplicat pe principiul

„poluatorul plătește”, reprezintă măsuri pentru achiziția de mașini cu capacitate

cilindrică redusă.

Efect:

În funcție de numărul și vechimea vehiculelor scoase din uz, se vor reduce

emisiile de PM(10) cu 96% per autovehicul înlocuit (ex. înlocuire autoturism cu

motorizare diesel de tip Non- Euro, Euro 1, 2, 3 la tipurile de autovehicule ce dețin filtre

de particule cu norme de emisie Euro 4,5,6).


P a g i n a 86 | 129

Indicator: Număr de autovehicule cu emisii scăzute de PM(10) achiziționate.

M.2.8. Monitorizarea transportului materialelor de construcții

Scenariul măsurii:

S.2.8. Verificare de către instituțiile abilitate a respectării condițiilor de

transport

Implementare:

Verificare de către instituțiile abilitate a respectării condițiilor de transport a

materialelor de construcții. Instituirea în cadrul Poliției locale a unui departament cu

obligații de control pe sectorul de mediu.

Efect:

Necuantificabil. În funcție de numărul de avertismente și amenzi aplicate

transportatorilor care nu îndeplinesc condițiile de transport a materialelor puruvulente.

Se elimină situațiile de poluare a aerului cu pulberi, inclusiv PM10.

Indicator: Număr de controale efectuate. Număr de avertismente, amenzi

aplicate.

M.2.10. Stimularea introducerii vehiculelor electrice și hibride în

activitatea de taximetrie

Scenariul măsurii:

S.2.9. Reducerea emisiilor de PM(10) generate din activitățile de taximetrie

prin utilizarea vehiculelor hibrid sau electrice, cu emisii reduse de poluanți.

Implementare:

Acordarea de licențe pe bază de punctaj, acordarea de puncte suplimentare

vehiculelor hibrid sau electrice.

Efect:

Cuantificabil. În funcție de numărul de vehicule hibrid sau electrice utilizate în

activitatea de taximetrie, se vor reduce emisiile de PM(10).

Ex. Pentru un autovehicul diesel (Euro 4) utilizat în activitatea de taximetrie

trecerea la un autovehicul hibrid/electric însemnă o reducere a emisiilor anuale de

PM(10) cu aprox. 3 kg/an.

Indicator: Număr de autovehicule hibrid sau electrice cu licență taxi.


P a g i n a 87 | 129

M.2.11. Dezvoltarea de infrastructură necesară utilizării autovehiculelor

hibrid sau electrice

Scenariul măsurii:

S.2.11. Îmbunătățirea calității aerului prin dezvoltarea staților electrice

pentru alimentarea vehiculelor hibrid sau electrice.

Implementare:

Dezvoltarea de infrastructură necesară utilizării autovehiculelor hibrid sau

electrice presupune amplasarea unor stații de alimentare pe teritoriul municipiului,

destinate atât transportului public cât și privat. Încurajarea transportului electric

trebuie să devină o prioritate iar acest lucru poate începe și prin implementarea unei

flote electrice de taxiuri. Proiectul poate fi realizat cu finanțare europeană dar și în

parteneriat public-privat (operatori de energie electrică, companii de taximetrie,

furnizori de servicii comerciale, companii, etc).

Efect:

Necuantificabil.

Indicator: Număr de stații de alimentare pentru autovehicule hibrid sau

electrice.

M.2.12. Dezvoltarea sistemului de management al traficului

Scenariul măsurii:

S.2.12. Extinderea sistemului existent de management al traficului și pe

zone neacoperite.

Implementare:

Reorganizarea circulației la nivelul rețelei rutiere existente pentru diminuarea

congestiei traficului.

Efect:

Necuantificabil.

Indicator: Număr de ambuteiaje, staționări pe sectoare de drum.

M.2.13. Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul rutier de marfă

Scenariile măsurii:

Implementare:


P a g i n a 88 | 129

Deși la nord de municipiul Iași se prevede apariția autostrăzii, aceasta nu va

putea fi suficient de atractivă pentru traficul local și nu va putea degreva rețeaua locală

a municipiului Iași de traficul de tranzit de scurtă și medie distanță. De aceea acest

proiect va descărca zona de nord a municipiului Iași de tranzitul traficului de marfă,

îmbunătățind conectivitatea rețelei în nordul municipiului unde legăturile inelare

lipsesc.

Scenariul 1 – Varianta de ocolire Str. Trei Fântâni. Redirecționarea traficului

greu din direcția DN28 pe direcția DN24 (Strada Tei Fântâni) și DJ248 (B-dul Poitiers)

spre direcția DN 28 (Pașcani) se va realiza utilizând Centura de ocolire Sud (DJ248-

DN28)

Folosirea variantei sud - vest (scenariul 1) ar prelua (cca 50 % din traficul greu)

814 camioane/zi și proporțional din traficul zilnic de tranzit pe relația Huși (DN28) și

Vaslui (DN24 și DJ248) pe direcția Pașcani (DN28). Varianta de ocolire/redirecționare a

traficului pe aceasta rută rămâne soluția optima pe termen scurt și mediu până la

definitivarea proiectului “Varianta de ocolire Iași Sud – 30 km.

Cuantificare: Prin aplicarea scenariului și redirecționarea traficului greu pe

direcția DN28 pe direcția DN24 (Strada Tei Fântâni) și DJ248 (B-dul Poitiers) spre

direcția DN 28 (Pașcani) se realizează o reducere a traficului greu, reducere cuantificată

la aprox. 1,1 tone pulberi sub formă de PM(10) ce reprezintă o diminuare de

aproximativ 1% față de perioada de referință 2010-2014.

Scenariul 2: Varianta de ocolire Nord via D.J. 248B Bogonos - Vânători

pentru ocolirea prin nord a Iașului în ambele direcții: est-vest + vest-est.

Scenariu 2 trebuie cumulate Scenariului 1 pentru un impact mare. Traficul pe relația

vest-est, cel care intra pe 4 benzi (2 pe sens) via D.N. 28 este de 1.629 camioane/zi.

Direcțiile fluxului rutier sunt la sud (via D.N. 28 - Albita) și la est (via D.N. 24 - vama

Sculeni).

Folosirea variantei prin nord (scenariul 2) ar prelua (cca. 50 %) 814 camioane/zi pe

direcția nord-vest.

Traficul pe relația est-vest via Sculeni aduce încă 249 de camioane/zi. Scenariul

1 preia cca 50 % din traficul de tranzit echivalent124 camioane/zi.


P a g i n a 89 | 129

Scenariul 1 poate redirecționa fluxul de traficul greu cu pana la 938 camioane/zi pe

direcția Nord-vest-sud.

Cuantificare: Prin aplicarea scenariului și redirecționarea traficului greu pe

direcția Varianta de ocolire Nord via D.J. 248B Bogonos – Vânători, se realizează o

reducere a traficului greu, reducere cuantificată la aprox. 1,3 tone/an pulberi sub formă

de PM(10) ce reprezintă o diminuare de 1,3 %.

Scenariu 1 + Scenariu 2 ar asigura pentru transportul greu de tranzit o preluare a

fluxului total de trafic greu și o diminuare a presiunii exercitate pe rețeaua urbană a

orașului Iași, reducerea cantității de emisii generate s-ar situa anual la aproximativ 2

tonă/ PM(10)/an.

Raportat la fluxul total de autovehicule de tranzit scenariul va diminua fluxul

total de vehicule cu 30% și o reducere a emisiilor generate de aprox. 5% din valoarea

totală din perioada de referință.

Scenariul 3: Varianta de ocolire Est – având ca modernizare D.J. 248D Păun -

Tomești cu preluarea traficului pe relația nord-sud (via D.N. 24 Sculeni-Iași-Vaslui)

. La o aproximare pe relația Nord (Sculeni) și Vest (Pașcani) cu o distribuție egală de 50

% rezultă o redirecționare a traficului greu de aproximativ 149 camioane/zi relația

sud-nord.

Pe direcția Nord (dinspre Sculeni către sud-Vaslui) fluxul analizat este de 249 de

camioane/zi. Pentru scenariul 3 varianta de ocolire est DJ248D poate prelua un flux de

încă 128 camioane/zi și flux autovehicule ușoare echivalent.

Scenariul 3 poate redirecționa pe varianta de ocolire un total de 149 camioane + 128

camioane = 277 camioane dinspre sud pe direcția nord (spre vama Sculeni) ori la vest

(spre Roman/Bacău). Scenariul 3 va fi exclus în momentul definitivării Proiectului

Varianta de ocolire Iași Sud - 30 km.

Cuantificare: Prin aplicarea scenariului și redirecționarea traficului greu

Varianta de ocolire Est – având ca modernizare D.J. 248D Păun-Tomești, se realizează

o reducere a traficului greu, reducere cuantificată la aprox. 0,2 tone/an pulberi sub

formă de PM(10) ce reprezintă o diminuare de aproximativ 0,2 %.

Efect:


P a g i n a 90 | 129

Datorită eliminării traficului de tranzit și a celui greu de mărfuri din municipiul

Iași se vor reduce emisiile de PM(10).provenite din transporturi rutiere de mărfuri cu

până la 10% din emisiile generate de trafic. Efectele se vor resimți în special în zonele

învecinate rutelor actuale de transport greu (DN28 și DN24) din mun. Iași.

Indicator: Flux de vehicule/zi (camioane și total) pe sectoarele rutiere în mun.

Iași în scădere.

Figura nr. 28 – Identificarea Scenariilor privind reorganizarea rutelor de

tranzit în cadrul UAT Iași

M.2.14. O zi în oraș fără mașini

Scenariul măsurii:

S.2.14. Restricționare trafic rutier în centrul orasului in weeekend conform

HCL “O zi în oraș fără mașini”

Implementare:

Restricționare trafic rutier în centrul orasului in weeekend conform HCL “O zi în

oraș fără mașini”


P a g i n a 91 | 129

Efect:

Cuantificabil.

Cuantificabil. În funcție de numărul de autovehicule ce nu se vor utiliza, se vor

reduce emisiile de PM(10).

Ex. Pentru aprox. 1000 autovehicule ce nu se vor utiliza într-o zi însemnă o

reducere a emisiilor de PM(10) cu aprox. 1 kg/zi.

Indicator: „ziua fără autoturism”.

M.2.15. Stabilirea unui traseu pentru transportul deșeurilor puruvulente,

inclusiv deșeuri periculoase cu avizul instituțiilor abilitate

Scenariul măsurii:

S.2.15. Utilizarea unor variante de ocolire a zonei centrale pentru

transportul deșeurilor puruvulente (deșeuri de materiale de construcție,

agregate minerale, pământ excavat, etc.) inclusiv deseuri periculoase.

Implementare:

Primăria Iași, APM și Politia Rutieră vor stabili trasee speciale pentru transportul

deșeurilor puruvulente (deșeuri de materiale de construcție, agregate minerale, pământ

excavat, etc.) inclusiv deșeuri periculoase. Traseele vor utiliza drumuri de ocolire a

zonei centrale a municipiului Iași, fiind stabilite cu precădere pe drumul de centură,

drumuri de legătură cu drumul de centură, etc.

Efect: Necuantificabil.

În funcție de numărul de autovehicule utilizate pentru transportul deșeurilor

puruvulente și periculoase ce nu se vor utiliza, se vor reduce emisiile de PM(10).

Se elimină situațiile accidentale de poluare a aerului cu pulberi , inclusiv PM10.

Indicator: trasee speciale pentru transport deșeuri puruvulente și periculoase.

Transportul în comun

M.3.1. Promovarea utilizării transportului public

Scenariul măsurii:

S.3.1. Încurajarea utilizării transportului public de persoane având ca scop

diminuarea emisiilor de pulberi respirabile – PM(10) datorate traficului auto.

Implementare:


P a g i n a 92 | 129

Regândirea traseelor de transport urban în baza noului Plan de Mobilitate

Urbană Durabilă, în așa fel încât să poată fi satisfăcut necesarul real de transport

și să se poată traversa orașul cu cât mai puține mijloace.

Punctele intermodale principale pentru care se recomandă modernizări sunt:

Gara Iași, unde calitatea conexiunilor cu toate liniile de transport public ar putea

fi îmbunătățită (tramvaie, autobuze, taxiuri, trenuri, linii județene). De exemplu

se propune amenajarea unei stații de autobuz în Piața Gării pentru linia ce

asigură conexiunea între gară și aeroportul Iași.

Podu Roș, rond Tg. Cucu, Rond Tătărași Nord, Baza 3, Piața Eminescu, Stadion,

rond Dacia/ rond Canta, rond Copou, rond Dancu.

Aceste stații trebuie echipate astfel încât să asigure accesibilitate sporită tuturor

utilizatorilor, inclusiv PRM, să ofere informații în timp real și să fie dotate cu adăposturi..

Amenajările trebuie să aibă în vedere că transferul de la un mod la altul trebuie să se

facă în cel mai scurt timp posibil.

Efect:

Necuantificabil. Reducerea emisiilor se produce funcție de numărul de persoane

care utilizează transportul în comun.

Indicator: Număr de abonamente și bilete de călătorie vândute.

M.3.2. Alocarea benzii de circulație nr. 1 doar pentru transportul în comun

Scenariul măsurii:

S.3.2. Alocarea benzii de circulație dedicate transportului în comun pe bd.

Independenței

Implementare:

Această soluție îmbunătățește atractivitatea serviciului de transport public,

acesta devenind mai puțin costisitor în operare. Implementarea de benzi dedicate

suplimentare pentru autobuze acolo unde este posibil.

Efect:

Necuantificabil. Măsura poate conduce la diminuarea emisiilor de PM(10) prin

evitarea blocajelor în trafic și staționării vehiculelor de transport.

Indicator: Deplasarea fluidă a autovehiculelor de transport în comun.


P a g i n a 93 | 129

M.3.3. Facilități pentru elevi, studenți, pensionari, angajați instituții publice

care utilizează transportul în comun

Scenariul măsurii:

S.3.3. Facilități pentru elevi, studenți, pensionari, angajați instituții publice

care utilizează transportul în comun

Implementare:

Acordarea de reduceri la achiziționarea abonamentelor de călătorie.

Efect:

Încurajarea utilizării transportului în comun în detrimentul autoturismelor

personale conduce la reducerea emisiilor de PM(10).

Scenariu: pentru 100 de autoturisme cu motorizare diesel, având norma de

poluare EURO 3, neutilizate î trafic rezultă o diminuare a emisiei de PM(10) de

3,91g/km parcurs, pentru cele cu norma de poluare EURO 4 neutilizate, rezultă o

diminuare a emisiei de PM(10) de 3,14 g/km parcurs.

Indicator: Număr de abonamente și bilete de călătorie vândute.

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

M.4.1. Extinderea/ modernizarea arterelor de circulație

Scenariul măsurii:

S.4.1. Reabilitarea suprafețelor de rulare afectate și reducerea emisiilor de

PM(10) generate.

Implementare:

Îmbunătățirea calității suprafețelor de rulare pentru traficul rutier pentru

asigurarea fluenței traficului și limitarea emisiilor prin:

- asfaltari de străzi;

- reparații ale zonelor deteriorate;

- utilizarea de materiale rezistente pentru acoperiri, etc

Elaborarea de programe de reparații ale străzilor eșalonat, și corelat cu celelalte

lucrări la rețelele subterane, care să perturbe cat mai puțin traficul și respectarea

graficului de lucrări

Efect:

Necuantificabil.


P a g i n a 94 | 129

Indicator: Număr km de extindere/modernizare a arterelor de circulație.

M.4.2. Dezvoltarea zonelor de acces pentru pietoni prin amenajarea de

trotuare și alei pietonale

Scenariul măsurii:

S.4.2. Amenajarea zonelor pietonale, trotuare degradate

Implementare:

Amenajare de zone exclusiv pietonale. Extinderea suprafețelor existente și

desemnarea unor suprafețe noi prin:

- instituirea de zone pietonale,

- lărgirea trotuarelor (unde este fezabil);

- interzicerea/raționalizarea utilizării trotuarelor în alte scopuri (parcare, terase,

chioșcuri, etc.)

Efect:

Necuantificabil. Se produce o diminuarea emisiilor de PM(10) din aceste zone

degradate.

Indicator: Număr km de alei pietonale.

M.4.3. Amenajare rețea piste biciclete la nivelul municipiului

Scenariul măsurii:

S.4.3. Extinderea rețelei de piste biciclete la nivelul municipiului inclusiv

facilitați de parcare, în special în zonele de agrement

Implementare:

Mersul pe bicicletă reprezintă de asemenea, un mijloc de deplasare potrivit

distanțelor scurte. În teritoriile mai puțin dense, poate fi folosită în special pentru

deplasările de proximitate: de la/către scoală, către zonele de agrement, pentru

cumpărături sau pentru motive personale, deplasări, care astăzi, sunt realizate în cea

mai mare parte cu autoturismul dată fiind distanța lor prea mare pentru a fi realizate pe

jos.

Dificultatea cu care se confruntă utilizatorii de biciclete în a găsi un loc de parcare

pentru biciclete în spațiile private limitează utilizarea acesteia.


P a g i n a 95 | 129

În prezent sunt amenajate trasee de piste pentru biciclete pe străzile: Tudor

Vladimirescu, prof. Dimitrie Mangheron, Chimiei (mal stâng), Elena Doamna,

Independenței. Carol I, Grigore Ghica. Păcurari, șoseaua Păcurari, șoseaua Nicolina.

În municipiul Iași, traseele de piste pentru biciclete au fost realizate cu ocazia

reabilitării străzilor pe axele N-S și E-V.

Efect:

Necuantificabil. Cu siguranță se vor reduce emisiile datorate diminuării traficului

rutier în favoarea celui cu bicicleta.

Indicator: Număr km de piste pentru biciclete.

M.4.4. Extindere sistem de transport public cu biciclete

Scenariul măsurii:

S.4.4. Realizarea unui sistem de transport public cu biciclete

Implementare:

Introducerea unei scheme de partajare a bicicletelor care va pune la dispoziția

cetățenilor, în diferite puncte din oraș, biciclete publice, acestea putând fi închiriate (de

obicei pe perioade scurte) de către utilizatori înregistrați.

Sistemul de partajare a bicicletelor reprezintă o soluție atractivă pentru aceia

care nu au o bicicletă personală, dar vor să înceapă să pedaleze, sau pentru aceia care

preferă sa nu își utilizeze propria bicicletă.

Crearea de către primărie a unei rețele proprii de biciclete și de stații de

parcare/taxare a acestora. Implementare sistem municipal de închiriere biciclete.

Efect:

Necuantificabil. Cu siguranță se vor reduce emisiile datorate traficului.

Indicator: Număr puncte de închiriat biciclete.

SURSE DE SUPRAFAȚĂ

PARCĂRI

M.5.1. Folosirea eficientă a spațiilor în vederea măririi numărului de

parcări prin realizarea parcărilor pe mai multe niveluri

Scenariul măsurii:


P a g i n a 96 | 129

S.5.1. Reorganizarea spațiului public prin realizarea de parcări

supraterane și sub-terane.

Implementare:

Amenajarea locurilor de parcare existente în condiții de accesibilitate și

siguranța pentru toate categoriile de utilizatori, precum și construirea de parcări supra

sau sub-terane pentru reorganizarea spațiului public.

Efect:

Necuantificabil. Reducerea posibilă a emisiilor.

Indicator: Număr locuri de parcare realizate.

M.5.2. Construirea de parcări în zone de la periferia orașului, corelate cu

stațiile rețelei de transport în comun

Scenariul măsurii:

S.5.2. Construirea de parcări în zone de la periferia orașului, corelate cu

stațiile rețelei de transport în comun

Implementare:

Se propune într-o primă etapă, o rețea de parcări de tip P+R corelată cu sistemul

de transport public, în 3 zone distincte în municipiu, la intrările principale:

Zona Sud: intrare pe DJ248, (Rond CUG 2),

Zona Est: intrare de pe DN28 (Rond Dancu, P-ța. V. Sahleanu),

Zona Vest: intrare de pe E58 (Rond Dacia, Rond Canta).

Așadar, s-a avut în vedere în special, amenajarea unor puncte intermodale

principale la capătul liniilor de tramvai: acele zone ar putea fi folosite pe principiul Park

& Ride (P+R), pentru a încuraja persoanele care folosesc autoturismul personal, să

parcheze în afara/ la limita graniței orașului și să folosească serviciile de transport cu

tramvaiul pentru a ajunge la destinație.

Efect:

Diminuarea emisiilor de poluanți de pulberi în suspensie PM(10), prin scăderea

numărului de autovehicule care intră în municipiul Iași.



P a g i n a 97 | 129

M.5.3. Introducerea obligativității realizării de parcări subterane cu număr

suficient de locuri pentru noile clădiri rezidențiale sau de birouri

Scenariul măsurii:

S.5.3. Introducerea obligativității realizării de parcări subterane cu număr

suficient de locuri pentru noile clădiri rezidențiale sau de birouri

Implementare:

Pentru noile construcții (rezidențiale și de birouri), acolo unde caracteristicile

fizice ale subsolului permit, se va introduce prin Certificatul de Urbanism și prin

Autorizația de Construire obligativitatea includerii în subteran a unui număr suficient

de locuri de parcare.

Efect:

Diminuarea emisiilor de PM(10) datorate traficului realizat pentru căutarea unui

loc de parcare.


SPAȚII VERZI

M.6.1. Întreținerea și extinderea spațiului verde

Scenariul măsurii:

S.6.1. Finalizarea registrului spațiilor verzi al municipiului Iași cu

identificarea zonelor propuse pentru reamenajare și extindere

Implementare:

Menținerea integrității spațiului verde actual asigura limitarea emisiilor de

particule prin resuspensie și eroziune eoliană. Pentru acesta este necesar asigurarea

unui sistem de irigații eficient sau a unui program de udare sistematic. Orice extindere a

spațiului verde aduce doar beneficii din punct de vedere al calității aerului înconjurător.

Toaletarea copacilor nu trebuie făcută excesiv, pentru a asigura arborilor un

coronament suficient de extins pentru reținerea unei cât mai mari cantități de particule.

Efect:

Extindere spații verzi și amenajarea spațiilor verzi degradate poate conduce la

reducerea cu până la 0,85 tone/hectar19 pe an a emisiilor de pulberi în suspensie (TSP)

ca urmare a eroziunii eoliene asupra terenurile degradate. PM10 este considerat a fi

19

Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42 - EPA


P a g i n a 98 | 129

75% din valoarea debitului masic corespunzător al pulberilor totale sedimentabile

(TSP) prin urmare reducerea este de aproximativ 0,6 tone/hectar pe an pentru spațiile

verzi reabilitate.

Indicator: Suprafețe nou desemnate de spații verzi, număr arbori plantați

M.6.2. Derularea și dezvoltarea programelor de oferire a facilitaților

pentru clădirile care au amenajate terase verzi

Scenariul măsurii:

S.6.2. Extinderea spațiilor verzi amenajate de persoanele juridice,

proprietari de clădiri

Implementare:

Acest proiect reprezintă o soluție de extindere a spațiului verde amenajat, cu

mențiunea că prin terasa verde trebuie să se înțeleagă un procent cât mai mare din

suprafața totală a terasei care să fie acoperită cu gazon/vegetație. Fie se poate

implementa prin finanțare integrală de la primărie și oferire de facilități ulterioare

pentru întreținere, fie prin stimularea cu facilitați fiscale de amenajare și întreținere în

regie proprie.

Efect:

Extindere spații verzi și amenajarea spațiilor verzi degradate poate conduce la

reducerea cu până la 0,6 tone/hectar pe an pentru spațiile verzi amenajate.

Indicator: Suprafețe terase și spații verzi amenajate în spații private

M.6.3. Extinderea suprafețelor de spații verzi prin amenajarea terenurilor

publice fără utilitate

Scenariul măsurii:

S.6.3. Introducerea în registrul spațiilor verzi și amenajarea terenurilor

fără utilitate publică

Implementare:

Se va încerca integrarea în spațiul verde a cât mai multor terenuri identificate

prin "cadastrul" terenurilor fără utilitate.

Efect:


P a g i n a 99 | 129

Realizarea de spații verzi pe terenuri fără utilitate poate conduce la reducerea cu

până la 0,6 tone/hectar pe an pentru spațiile verzi amenajate.

Indicator: Suprafață nou desemnată, număr arbori plantați

M.6.4. Lucrări de amenajare pentru zonele cu hazard ridicat de alunecare

Scenariul măsurii:

S.6.4. Lucrări de împădurire pe anumite porțiuni a zonelor cu alunecări de

teren din municipiul Iași

Implementare:

Se va încerca integrarea în spațiul verde a cât mai multor terenuri identificate ca

fiind vulnerabile la alunecările de teren prin "cadastrul" zonelor cu alunecări de teren

din municipiul Iași.

Efect:

Reducere posibilă a emisiilor, necuantificabilă.

Indicator: Suprafață anuală împădurită.

M.6.5. Crearea de perdele verzi care să minimizeze impactul negativ al

transportului rutier și feroviar

Scenariul măsurii:

S.6.5. Crearea de perdele verzi aferente sectorului de căii ferate: Gara Iași –

Gara Nicolina; Crearea de perdele verzi aferente sectorului rutier major: B-dul

Nicolae Iorga, Str. Silvestru, Str. Canta.

Implementare:

Crearea de perdele verzi care să minimizeze impactul negativ al transportului,

care aduce o îmbunătățire a factorilor de mediu și a calității vieții pe marile coridoare

rutiere, atât prin absorbția unei cantități însemnate de PM(10) cât și prin reducerea

zgomotului și schimbarea spațiului urbanistic.

Efect:

Reducerea concentrațiilor de pulberi respirabile PM(10) în zone locuite limitrofe

sectoarelor rutiere cu fluxuri de trafic mare (>25000 auto/zi). Valori prognozate zilnice

< 50 ug/mc.

Indicator: Km perdele verzi realizate.


P a g i n a 100 | 129

Eficiență energetică

M.7.1. Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor

Scenariul măsurii:

S.8.1. Reducerea consumului de energie prin reabilitarea termică a

clădirilor instituțiilor de stat

Implementare:

Reconsiderarea planurilor de acțiune, în sensul demarării și/sau a urgentării

activităților de reabilitare (încheiere de contracte, depunere de aplicații de finanțare din

fonduri UE, etc) și punerea lor în aplicare. Includerea în aceste planuri și a clădirilor

individuale.

Efect:

Necuantificabil. Se produce o reducere a emisiilor de PM(10) datorate scăderii

consumului de combustibil provenit de la încălziriea rezidențiala.

Indicator: Număr clădiri reabilitate.

M.7.2. Investiții în surse de energie regenerabilă.

Scenariul măsurii:

S.7.2. Promovarea și utilizarea de surse regenerabile/verzi de energie –

Casa Verde.

Implementare:

Elaborarea unui studiu pentru identificarea/selectarea altor metode de asigurare

a aportului termic - panouri solare, surse geotermale acolo unde este sustenabil.

Asigurarea sau dezvoltarea unor facilități fiscale pentru proprietarii de clădiri care să

stimuleze achiziționarea unor instalații care utilizează surse regenerabile de energie.

Stimularea implicării agenților economici care pun pe piață aceste tipuri de instalații

Efect:

Reducerea emisiilor de PM(10) aferente încălzirii rezidențiale.

Scenariu: trecerea la utilizarea de surse regenerabile/verzi (nepoluante) de

energie pentru încălzire a 10% din locuințele în care se utilizează combustibili

solizi/lichizi, conduce la reducerea PM(10).

Indicator: Număr clădiri incluse în program


P a g i n a 101 | 129

M.7.3. Reducerea consumului de combustibili solizi și lichizi

Scenariul măsurii:

S.7.3. Promovarea racordării la sistemele centralizate de energie termică.

Implementare:

Reabilitarea rețelelor de distribuție primară și secundară a energiei termice

pentru a crește randamentul.

Reducerea nivelului de tarifare pentru gigacalorie, în vederea stimulării

populației de a se reconecta la sistemul de termoficare.

Facilitarea branșării unor noi consumatori la rețelele centralizate existente.

Efect:

Necuantificabil. Reducere emisiilor de pulberi respirabile PM10 rezulte din

arderile conbustibililor solizi și lichizi în scop rezidențial.

Indicator: Nr. abonați la sistemul centralizat.

M.7.4. Eficientizarea consumului de energie termică

Scenariul măsurii:

S.7.4. Reabilitarea rețelelor de distribuție primară și secundară a energiei

termice pentru eliminarea pierderilor

Implementare:

Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iași în vederea conformării

cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficientei

energetice în alimentarea cu căldură urbană

Efect:

Reducerea emisiilor de pulberi respirabile (PM10) rezultate din pierderile

generate în sistemul centralizat.

Indicator: Km rețea de distribuție a energiei termice reabilitată.

M.7.5. Stimularea conectării populației la sisteme centralizate de

distribuție a energiei termice

S.7.5. Conectarea la sistemul de termoficare a locuințelor netermoficate

existente.


P a g i n a 102 | 129

Implementare:

Reducerea nivelului de tarifare pentru gigacalorie, în vederea stimulării

populației de a se reconecta la sistemul de termoficare.

Facilitarea branșării unor noi consumatori la rețelele centralizate existente.

Efect:

Reducere a emisiilor de pulberi datorate încălzirii rezidențiale, dar

necuantificabilă la nivel de UAT Iași.

SALUBRIZAREA

M.8.1. Eficientizarea privind salubrizarea urbană în ceea ce privește

accesul pe unele trasee

Scenariul măsurii:

S.8.1. Reducerea emisiilor datorate transportului de deșeuri și curățenie

stradală.

Implementare:

Elaborarea strategiilor specifice de salubrizare/gestionare a

deșeurilor/reziduurilor municipale va include aspecte legate de calitatea aerului.

Revizuire trasee funcție de capacitatea autogunoiere.

Efect:

Diminuarea emisiilor de PM(10) datorate traficului.

Indicator: Km arteră salubrizată

M.8.2. Salubrizarea arterelor intens circulate

Scenariul măsurii:

S.8.2. Îndepărtarea materialului antiderapant folosit (imediat după

pierderea utilității). Multiplicarea activităților de curățare a străzilor intens

circulate, spălare carosabil și borduri. Curățare și îndepărtare zăpadă din zonele

locuite și arterele rutiere din municipiul Iași.

Implementare:


P a g i n a 103 | 129

Îndepărtarea în timp real a materialului antiderapant folosit pentru tratarea

carosabilului în timpul iernii. Utilizarea cu prioritate a mijloacelor de curățire

mecanizate. Stropirea străzilor conform Normei de igienă privind starea de sănătate a

populației. Depozitarea zăpezii în afara municipiului Iași în special pe terenuri virane la

distanța de sursele de apă.

Efect:

Reducerea concentrației de pulberi sedimentabile acumulate pe infrastructurile

rutiere. Reducerea surselor de generare (zăpadă depozitată) a emisiilor de pulberi

respirabile.

Indicator: Km arteră salubrizată. Număr de activități de spălare. Tone zăpadă

îndepărtată de pe arterele rutiere.

M.8.3. Înlocuire material antiderapant

Scenariul măsurii:

S.8.3. Înlocuire material antiderapant (nisip) cu materiale-substanțe care

nu generează cantități mari de pulberi (Ex: CaCl2 sau MgCl2)

Implementare:

Înlocuirea materialului antiderapant (nisip) utilizat la traseele de tramvaie din

municipiul Iași cu materiale-substanțe care nu generează cantități mari de pulberi (Ex:

CaCl2). Influența materialului antiderapant asupra calității aerului și a concentrațiilor

zilnice de PM10 determinate în stațiile de monitorizare a calității aerului, se identifică

în perioadele reci.

Efect:

Reducerea concentrației de pulberi respirabile PM(10).

Indicator: Kg material antiderapant înlocuit.

M.8.4. Interzicerea arderii deșeurilor vegetale și a celor menajere în zonele

locuite, curți, etc.

Scenariul măsurii:

S.8.4. Aplicarea măsurilor de interzicere a incendierii deșeurilor vegetale,

din întreținerea spațiilor verzi, etc.

Implementare:


P a g i n a 104 | 129

Reglementarea preluării deșeurilor vegetale de la populație. Conștientizarea

populației și controlul respectării reglementărilor existente. Interzicerea focurilor

deschise este reglementată prin legislația națională în vigoare.

Efect:

Implementarea acestei masuri va conduce la eliminarea surselor de suprafață

generatoare de emisii de pulberi respirabile. Necuantificabilă.

Indicator: Număr de amenzi aplicate.

ȘANTIER

M.9.1. Obligativitatea respectării managementului calității aerului în

perimetrele șantierelor de construcții.

Scenariul măsurii:

S.9.1. Aplicarea unor măsuri de diminuare a emisiilor de pulberi

respirabile PM10 prin actele de reglementare emise pentru activitățile de

construcții/demolări/reabilitări.

Implementare:

În prevederile Certificatul de Urbanism și prin Autorizația de

Construire/Desființare/ Demolare, fiecare antreprenor va fi obligat să prezinte un plan

de gestionare a calității aerului specific fiecărui șantier în parte și care va include măsuri

de reducere a emisiilor de poluanți în aer. Planul va cuprinde de asemenea descrierea

lucrărilor ce vor fi efectuate, date privind dimensiunea activității și volume de lucrări,

numărul și tipul de echipamente utilizate pe tipuri de activități (aprovizionare/stocare

materii prime, săpături, umpluturi, executare construcție, lucrări de demolare), graficul

de execuție, masurile de reducere a emisiilor de poluanți în aer, responsabilități. De

asemeni va exista un capitol în care vor fi descrise performantele tehnologice utilajelor/

echipamentelor de teren (non-road) precum catalizatori și filtre pentru diminuarea

emisiilor sau încadrarea acestora în normele de poluare adecvate.

Efect:


Indicator: Acte de reglementare emise cu măsuri asumate de gestionare a

surselor generatoare de emisii de pulberi respirabile. Număr amenzi aplicate.


P a g i n a 105 | 129

M.9.2. Ghid de bună practică în organizarea de șantier

Scenariul măsurii:

S.9.2. Realizarea unui ghid de bune practici pentru gestionarea emisiilor

generate din organizările de șantier.

Implementare:

Pentru activitatea de șantier primăria va întocmi un Ghid de bune practici,

stabilindu-se astfel măsurile aplicabile conform legislației în vigoare pentru diminuarea

emisiilor de pulberi respirabile (PM10 și PM2,5).

Efect:


Indicator: Ghid de bune practici. Nr. operatori economici care implementează

ghidul.

M.9.3. Elaborarea planurilor pentru activitatea de control a șantierelor de

construcții

Scenariul măsurii:

S.9.3. Înmulțirea activităților de control în special pentru activitățile

generatoare a emisiilor de pulberi în suspensie: organizări de șantier, activități

de construcții, reabilitare, etc.

Implementare:

Pentru fiecare trimestru primăria Iași va întocmi un plan de control în funcție de

graficul de lucrări din cadrul municipiului. Planul de control va fi actualizat permanent

luând în considerare eventualele modificări ale perioadelor de execuție a lucrărilor de

construire. Controlul aplicării se realizează în colaborare cu GNM.

Efect:


Indicator: Activități de control.

MANAGEMENT ASIGURAT DE ADMINISTRAȚIA LOCALĂ

M.10.1. Înființarea în cadrul UIPM a unui compartiment de implementare și

monitorizare măsuri din Planul de Calitate a Aerului

Scenariul măsurii:


P a g i n a 106 | 129

S.10.1. Înființarea în cadrul UIPM a unui compartiment de implementare și

monitorizare măsuri din Planul de Calitate a Aerului

Implementare:

-identificare surse de finanțare;

-implicarea comunității și a ONG-urilor de mediu și a mediului academic;

-implicarea mediului de afaceri în activități specifice de mediu.

Efect:

Monitorizarea implementării planului de calitate a aerului din municipiului Iași

și cuantificarea reducerilor datorate implementării planului va conduce la diminuarea

emisiilor de pulberi.

Monitorizarea implementării măsurilor în scopul atingerii valorilor limită de

alertă pentru eliminarea situației de infrigement ca urmare a expunerii populației la

nivele ridicate de poluare a aerului.

Indicator: Elemente specifice activității echipei de monitorizare

M.10.2. Colaborarea cu asociațiile de proprietari pentru înfrumusețarea

zonelor din jurul blocurilor

Scenariul măsurii:

S.10.2. Furnizarea gratuită către asociațiile de proprietari a materialului

săditor pentru amenajarea spațiilor verzi aferente codomeniilor de locuit.

Implementare:

Furnizarea gratuită a de material săditor din specii de arbuști și arbori pentru

amenajarea spațiilor verzi degradate din jurul blocurilor.

-innierbări-plantări de copaci

-întreținere spații verzi existente

Efect:

Extindere spații verzi și amenajarea spațiilor verzi degradate. Amenajarea

spațiilor verzi degradate poate conduce la reducerea cu până la 0,6 tone/hectar PM10

pe an.

Indicator: Număr de asociații implicate. Cantitate material săditor furnizat și

plantat.


P a g i n a 107 | 129

M.10.3. Încheieri de acorduri de colaborare cu ONG-uri și mediul academic

cu atribuții pe linii de mediu

Scenariul măsurii:

S.10.3. Acțiuni care vor fi realizate în comun în scopul protecției mediului.

Implementare:

Realizarea de acțiuni de conștientizare, igienizare, amenajare și îngrijire spatii

verzi în colaborare cu alte instituții publice, universități, școli, ONG, etc..

-stabilire de acțiuni care vor fi realizate în comun;

-stabilirea responsabililor pentru activități specifice.

Efect: Necuantificabil

Proiectele/ acțiunile realizate în scopul protecției mediului implică indirect și

reducerea potențială a emisiilor de PM10.

Indicator: Număr de acorduri de colaborare încheiate

M.10.4. Diminuarea numărului de autorizații de funcționare în zonele cu

risc ridicat de poluare

Scenariul măsurii:

S.10.4. Introducerea unei noi măsuri în regulamentul de urbanism pentru

zonele care sunt poluate.

Stabilirea reglementări urbanistice în cadrul PUG și PUZ cu privire la

interzicerea desfășurării unor activități economice generatoare de emisii de poluanți

atmosferici (pulberi respirabile – PM10) în zonele centrale ale municipiului Iași.

Efect: Necuantificabil. Reglementările urbanistice instituite implică reducerea

surselor generatoare de emisii cu PM10.

Indicator: Reglementări urbanistice stabilite în cadrul PUG Iași.

Alte măsuri

M.11.1. Elaborarea unui Ghid pentru monitorizarea Planului de calitate a

aerului din municipiul Iași

Scenariul măsurii:

S.11.1 Elaborare Ghid privind monitorizarea măsurilor de reducere a

poluării cu PM(10).

Implementare:


P a g i n a 108 | 129

Monitorizare, evaluarea și raportarea rezultatelor Planului de calitate a aerului

sunt esențiale pentru: compararea eforturilor de implementare cu scopul și cu

obiectivele stabilite prin Plan, determinarea progresului făcut pentru obținerea

rezultatelor scontate, determinarea încadrării în schemele de timp propuse.

Obiectivele sistemului de monitorizare sunt: verificarea implementării și

stabilirea revizuirii Planului de calitate a aerului, stabilirea echipei de monitorizare,

identificarea beneficiilor realizate, stabilirea faptului că acțiunile au fost realizate sau nu

și a faptului că efectele sunt cele prevăzute.

Funcțiile sistemului de monitorizare: verificarea faptului ca Planul este în proces

de implementare și furnizarea unei metodologii de revizuire a Planului, identificarea

beneficiului anticipat al acțiunilor și efectul asupra problemei de mediu, monitorizarea

problemei de mediu, a efectelor acțiunilor prin măsurarea, urmărirea și evaluarea

rezultatelor în vederea obținerii feedback-ului necesar revizuirii și actualizării Planului.

Pe baza rapoartelor de monitorizare periodice, primăria va informa atât instituțiile

interesate, cat și comunitatea municipiului asupra progresului realizat privind

implementarea Planului. Ghidul va cuprinde matricele-plan de monitorizare, evaluare și

raportare a acțiunilor.

Elementele principale ale matricelor vor fi: acțiune/termen, responsabili de

implementare, programul de monitorizare (acțiune de monitorizare, termen de

monitorizare, indicatorul monitorizat, responsabili de monitorizare, organismul căruia

ii raportează). Ghidul pentru monitorizarea Planului de calitate a aerului va include, de

asemenea, metodologia de elaborare a planului de monitorizare și instrucțiuni pentru

implementarea și utilizarea acestuia.

Nu este cuantificabilă reducerea prognozată

Indicator: Ghid pentru monitorizarea Planului de calitate a aerului din

municipiul Iași

M.11.2. Implementarea Ghidului pentru monitorizarea Planului de calitate

a aerului din municipiul Iași

Scenariul măsurii:

S.11.2. Monitorizarea periodică a calității aerului la nivelul municipiului

Iași prin colaborări cu centrele de cercetare.


P a g i n a 109 | 129

Implementare:

Stabilirea echipei responsabile pentru monitorizarea Planului de calitate a

aerului din municipiul Iași și instruirea acesteia în utilizarea Ghidului pentru

monitorizarea acestui plan și în elaborarea rapoartelor de monitorizare.

Efect:

Monitorizarea implementării planului de calitate a aerului din municipiului Iași

și cuantificarea reducerilor datorate implementării planului va conduce la diminuarea

emisiilor de pulberi.

Indicator: Elemente specifice activității echipei de monitorizare


P a g i n a 110 | 129

4. MĂSURILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITĂȚII AERULUI

În acest capitol se prezintă informații privind măsurile sau proiectele de

îmbunătățire a calității aerului: denumire măsura, descriere măsura; calendarul

aplicării, costuri estimate pentru punerea în aplicare (după caz), responsabilul cu

aplicarea măsurii și rezultatul așteptat.


P a g i n a 111 | 129

Tabelul nr. 23 – Plan de măsuri pentru reducerea poluării cu PM10 în municipiul Iași

Cod Măsuri Acțiuni Responsabil Calendarul

aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare

Rezultat așteptat Obs.

CONȘTIENTIZAREA POPULAȚIEI

M.1.1. Conștientizarea populației

cu privire la nivelul real al

calității aerului, la

implicațiile asupra sănătății

umane

Organizarea de campanii de

conștientizare a populației privind

rolul esențial al cetățenilor în

gestionarea fenomenului de poluare la

nivel urban

Primăria

municipiului Iași,

ONG-uri,

Instituții de

învățământ

Anual Buget local

Fonduri UE*

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

M.1.2. Informarea și avertizarea

cetățenilor privind calitatea

aerului

Rețea integrată LASER de monitorizare

și caracterizare a dinamicii atmosferei

și a compușilor chimici

nocivi/explozivi în zona metropolitană

Iași

Primăria

municipiului Iași 2020

1.000.000,00E

UR

Fonduri UE*

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Rețea integrată de monitorizare a

condițiilor meteorologice urbane în

zona metropolitană Iași

Primăria

municipiului Iași,

ANM Iași

2020

500.000,00

EUR

Fonduri UE*

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

M.1.3. Implicarea cetățenilor în

respectarea unor bune

practici privind poluarea


Se va aloca un număr "verde" și/sau

aplicație mobil la care se pot face

sesizări referitoare la nerespectarea

regulilor de bune practici

Primăria

municipiului Iași,

ONG-uri,

Instituții de

învățământ,

Anual Bugetul local

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

M.1.4. Creșterea capacității și

eficienței autorităților, în

controlul măsurilor aplicate

Implicarea autorităților publice locale

în revizuirea actelor normative în

vigoare care reglementează

desfășurarea activităților cu impact

asupra calității aerului.

Primăria

municipiului Iași,

GNM, DSP, Poliția

locală

Anual

Bugetul local

Poliția locală

Diminuarea sau

eliminarea

surselor poluante


P a g i n a 112 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


M.1.5. Reanalizarea condițiilor de

amplasament a Stației IS1 –

trafic

Relocare amplasament a Stației IS1 –

trafic conform dispozițiilor legale și

delimitarea zonei de protecție Primăria

municipiului Iași,

APM Iași

2020 Buget local

Amplasare stația

IS1 în

conformitate cu

dispozițiile legale

și reglementării

urbanistice de

protecție

M.1.6. Achiziționarea de stații

mobile pentru efectuarea

măsurătorilor de poluarea

aerului

Efectuare măsuratori urmare a

sesizărilor cetățenilor

Încheiere protocol de colaborare cu

APM și DSP

Primăria

municipiului Iași,

GNM, DSP, Poliția

locală

Monitorizare

emisii

TRANSPORTUL URBAN

M.2.1. Restricționare trafic greu în

situația atingerii valorilor de

prag de alertă

Aplicarea planului de acțiune pe

termen scurt prin restricționare trafic

greu

Primăria

municipiului

Iași,APM Iași

Politia Locala

Politia Rutiera

În 24 ore de

la informare

eveniment

Reducerea

emisiilor din transport

M.2.2. Modernizare continuă a

structurii parcului auto

utilizat pentru transportul

public

Sistem ecologic de transport

metropolitan (achiziție și reabilitare

tramvaie)

Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași

2020

20.316.027,09

EUR

Fonduri UE*

Buget local

Reducerea

emisiilor din

transport

Modernizarea și integrarea sistemului

de transport metropolitan în vederea

punerii în valoare a patrimoniului

antropic din zona metropolitană Iași

Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași

2020

150.000EUR

Fonduri UE*

Buget local

Reducerea emisiilor din

transport

M.2.3. Modernizare parc auto

primărie și instituții publice

Modernizarea parcului auto Salubris

SA

Primăria

municipiului Iași,

SALUBRIS

2020 Buget Salubris

SA


transport


P a g i n a 113 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


Modernizarea parcului auto Citadin Primăria

municipiului Iași,

Citadin

2020 Buget Citadin Reducerea


Modernizarea parcului auto instituții

publice

Primăria

municipiului Iași,

Instituții publice

locale

2020 Buget local Reducerea


M.2.4. Stimularea achiziționării de

mașini noi/ descurajarea

menținerii în circulație a

vehiculelor care respectă

norme inferioare de poluare.

Înlocuirea parcului de autovehicule

personale (autoturisme și

autoutilitare), care au emisii ridicate,

cu cele care au norma de poluare

EURO 6.

Primăria

municipiului Iași,

Administrația

Fondului pentru

Mediu

2020 Bugetul local Reducerea


M.2.5. Introducerea unei zone cu

emisii scăzute pentru

locuitorii din zonele cu

poluare ridicată datorată

traficului, respectiv

interdicție de trafic pe baza

de emisie

Se va permite accesul în zonă doar

autovehiculelor cu emisii scăzute pe

bază de vignete emisă de Primărie:

Euro4, Euro5, Euro6 – verde

NonEuro, Euro, Euro2, Euro3 – roșu

Primăria

municipiului

Iași,IPJ Iași

După

aprobarea

regulamentul

ui de

circulație

100.000EUR

Buget local

Fonduri UE*


transport

M.2.6. Micșorarea limitei de viteză

pe drumurile principale

Limitarea vitezei de circulație pe

drumurile principale. Instalarea de

rampe, camere de supraveghere (B-dul

Socola, Independentetei, B-dul Carol I,

Rond Agronomie)

Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

Anual 1000.000EUR

Buget local

Reducerea vitezeiși impicit

reducerea emisiilor poluante

M.2.7. Stimularea eliminării

autovehiculelor vechi

aparținând persoanelor

fizice.

Acordarea de facilități pentru

eliminarea autovehiculelor vechi

aparținând persoanelor fizice

(programul RABLA).

Primăria

municipiului

Iași,Administrați

a Fondului

Anual Reducerea



P a g i n a 114 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


pentru Mediu

M.2.8. Stimularea achiziționării de

autovehicule cu capacitate

cilindrică redusă

Acordarea de facilități pentru achiziția

de mașini cu capacitate cilindrică

redusă.

Primăria


Buget local

Taxe și

impozite


transport

M.2.9. Stimularea introducerii

vehiculelor electrice și

hibride în activitatea de

taximetrie

Acordarea de facilități pentru

achiziționarea de vehicule electrice și

hibride.

Eliberarea de licențe noi cu punctaj

mai mare pentru solicitanții cu

autovehicule electrice și hibrid.

Primăria



transport

M.2.10. Dezvoltarea de

infrastructură necesară

utilizării autovehiculelor

hibrid sau electrice

Amplasarea unor stații de alimentare

pe teritoriul municipiului, destinate

atât transportului public cât și privat

Primăria

municipiului Iași, 2020

50.000EUR/sta

ție

Fonduri UE*


transport

M.2.11. Dezvoltarea sistemului de

management al traficului

Extinderea sistemului de managemnt

al traficului prioritizat pentru

transportul public local

Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

2018 416.000EUR

Fonduri UE*


transport

M.2.12. Dezvoltarea de rute

ocolitoare pentru

transportul de marfă

Varianta de ocolire Nord

Primăria

municipiului Iași,

CNADNR

2020

74.200.000EUR

EURFonduri

europene buget

național,

credite IFI,

Buget local

Scotarea traficului de tranzit și a

traficului greu în afara municipiului

Reabilitare Bd Poitiers și Str. Trei

Fântâni Primăria

municipiului Iași,

CNADNR

2020 1.799.300EUR

Buget local

Scotarea traficului de tranzit și a

traficului greu în afara municipiului


P a g i n a 115 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


M.2.13 O zi în oraș fără mașini Restricționare trafic rutier în centrul

orasului in weeekend conform HCL “O

zi în oraș fără mașini”

Primăria

municipiului Iași, Trimestrial


transport

M.2.14. Stabilirea unui traseu pentru

transportul deșeurilor

puruvulente și periculoase

cu avizul instituțiilor

abilitate

Trasee ce vor coli zona centrala a

municipiului Iași, cu utilizarea

variantei de ocolire (drumuri de

centura, etc)

Primăria

municipiului Iași,

Poliția Locală,

Poliția Rutieră

Reducerea


M.2.15. Monitorizarea transportului

materialelor de construcții

Verificare de către instituțiile abilitate

a respectării condițiilor de transport

Primăria

municipiului Iași,

Poliția Locală,

GNM

Anual Reducerea


TRANSPORTUL ÎN COMUN

M.3.1. Promovarea utilizării

transportului public

Modernizarea stațiilor de transport

public Primăria

municipiului

Iași,RATP Iași

2020

2.822.000,00

POR 2014 -

2020 , buget

local, PPP

Promovarea

transportului

public, utilizarea

mai redusă a

autoturismelor

proprii

M.3.2. Alocarea benzii de circulație

nr. 1 doar pentru

transportul în comun

Smart city (inclusiv sistem de

prioritizare a transportului public)

Primăria

municipiului

Iași,RATP Iași,

IPJ Iași

2009

2.257.336,34

EUR Fonduri

UE*

Reducerea

emisiilor din

transport

Reorganizarea circulației pe bd.

Independentei și implementarea

benzilor dedicate pentru autobuze

Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași, IPJ

Iași

2020

789.400,00EUR

Fonduri UE*

Buget local

Reducerea

emisiilor din

transport

Strategie de implementare a liniilor Primăria 2019-2020 476500 EUR Reducerea


P a g i n a 116 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


dedicate transportului public pe sine

(tramvai)

municipiului Iași,

RATP Iași, IPJ

Iași

Fonduri UE*

Buget local

emisiilor din

transport

Reorganizarea circulației etapa 1 Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași, IPJ

Iași

2020

1.043.900EUR

Fonduri UE*

Buget local

Reducerea

emisiilor din

transport

M.3.3. Facilități pentru elevi,

studenți, pensionari, angajați

primărie care utilizează

transportul în comun

Acordarea de reduceri la

achiziționarea abonamentelor de

călătorie Primăria

municipiului

Iași,RATP Iași

Anual Bugetul local

Promovarea

transportului

public, utilizarea

mai redusă a

autoturismelor

proprii

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

M.4.1. Extinderea/ modernizarea

arterelor de circulație

Realizarea unei legături între zona

comerciala ERA - Centura ușoară Sud -

DC 27

Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași, IPJ

Iași

2020 507.000EUR

Buget local

Îmbunătățirea

calității

infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți

Reabilitare linii de tramvai tronson:

Bucșinescu – bd. Tudor Vladimirescu –

calea Chișinăului Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași

2017 5.049.178,78

EUR POR

Îmbunătățirea

calității

infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți

Reabilitare Linie tramvai Iași - Dancu Primăria


16.534.307,67

EUR POR

Îmbunătățirea

calității


P a g i n a 117 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


RATP Iași infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți

Reabilitare Linie tramvai Pod Sf Ioan

Rond Dancu Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași

2020 7.223.476,30

EUR POR

Îmbunătățirea

calității

infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți

Modernizare linii de tramvai, în

Municipiul Iași, bd. Virgil Săhleanu,

porțiunea cuprinsă între intersecția cu

bd. Metalurgiei și rond capăt Zona

Industrială

Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași

2020 8.426.679,23

EUR POR

Îmbunătățirea

calității

infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți

Modernizare linii de tramvai, în

Municipiul Iași, bd. Țuțora, porțiune

cuprinsă între Piața Podul Roș și

intersecție cu bd. Primăverii

Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași

12 luni 2.322.044,92

EUR POR

Îmbunătățirea

calității

infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți

Reabilitarea infrastructurii de tramvai

in municipiul Iași Reorganizarea

circulației pe Bd. Tudor Vladimirescu

Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași, IPJ

Iași

2020

8.653.700EUR

POR 2014 -

2020 ; buget

local; credite

IFI

Îmbunătățirea

calității

infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți


P a g i n a 118 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare



Iași - Dancu Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași

2020

10.919.400EUR

POR 2014 -

2020 ; buget

local; credite

IFI

Îmbunătățirea

calității

infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți


in municipiul Iași Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași

2020

6544300 POR

2014 -2020 ;

buget local;

credite IFI

Îmbunătățirea

calității

infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți

Extindere infrastructura de tramvai in

nordul cartierului Nicolina pentru

îmbunătățirea accesibilității cu

transportul public

Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași

2020

5.800.500EUR

POR 2014 -

2020 ; buget

local; credite

IFI

Îmbunătățirea

calității

infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți

Extindere transport public electric

către Aeroportul Iași. Studiu de

fezabilitate Primăria

municipiului Iași,

RATP Iași

2020

200.000EUR

POR 2014 -

2020 ; buget

local; credite

IFI

Îmbunătățirea

calității

infrastructurii și

reducerea

emisiilor de

poluanți

M.4.2. Dezvoltarea zonelor de acces

pentru pietoni prin

amenajarea de trotuare și

alei pietonale

Extinderea arealului cu prioritate

pentru pietoni (și bicicliști) în zona

centrală a Municipiului Iași

Primăria

municipiului

Iași,IPJ Iași

2020

3.725.500EUR

POR 2014-

2020 Buget

local

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate


P a g i n a 119 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


M.4.3. Amenajare rețea piste

biciclete la nivelul

municipiului inclusiv

facilitați de parcare, în

special în zonele de

agrement

Extinderea/ îmbunătățirea accesului

pietonal și cu bicicleta către Zona de

agrement Ciric

Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

2020

801.900EUR

POR 2014-

2020 Buget

local

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate

Bicicleta: un mijloc de transport si o

oportunitate de petrecere a timpului

liber in Iași.

Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

2018

112.866,82

Fonduri de

coeziune, POR

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate

B+R: Rond CUG II Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

2020

2.600EUR POR

2014 - 2020 ,

buget local

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate

B+R: Rond Canta Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

2020

2.600EUR POR

2014 - 2020 ,

buget local

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate

Legătura între cartier Nicolina si zona

centrala Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

2020

174.000EUR

POR 2014 -

2020 , buget

local

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate

Legătura între cartier Socola Nicolina

si Zona Industriala Tatarasi Sud Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

2020

791.500EUR

POR 2014 -

2020 , buget

local

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate

Legătura între cartier Tatarasi si Zona

Industriala Tatarasi Sud Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

2020

129.800EUR

POR 2014 -

2020 , buget

local

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate


P a g i n a 120 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


Amenajarea unui pasaj suprateran

pietonal și pentru biciclete la Gara Iași Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

2020

4.086.900EUR

POR 2014-

2020, buget

local, credite

IFI

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate

Amenajarea unui pasaj suprateran

pietonal și pentru biciclete între

cartierul Carpați și Piața Nicolina

Primăria

municipiului Iași,

IPJ Iași

2020

1.632.500EUR

POR 2014-

2020, buget

local, credite

IFI

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate

M.4.4. Extindere sistem de

transport public cu biciclete

Introducerea unei scheme de partajare

a bicicletelor care va pune la dispoziția

cetățenilor, în diferite puncte din oraș,

biciclete publice, acestea putând fi

închiriate (de obicei pe perioade

scurte) de către utilizatori înregistrați.

Primăria


1.000.000

Fonduri UE*

Încurajarea

mijloacelor

alternative de

mobilitate

Reducerea

emisiilor din trafic

PARCĂRI

M.5.1. Folosirea eficientă a spațiilor

în vederea măririi

numărului de parcări prin

realizarea parcărilor pe mai

multe niveluri

Integrarea managementului parcărilor

Primăria


2.347.300EURP

OR 2014-2020,

Buget local,

PPP, credite IFI

Decongestionarea

traficului,

reducerea

emisiilor de

poluanți

M.5.2. Construirea de parcări în

zone de la periferia orașului,

corelate cu stațiile rețelei de

transport în comun

Centru Intermodal de Transport Iași

"CITI" Primăria

municipiului Iași,

CJ Iași

2020

22.159.400,00

POR 2014 -

2020 , buget

local, PPP,

fonduri private,

Decongestionarea

traficului,

reducerea

emisiilor de

poluanți


P a g i n a 121 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


credite IFI

„CENTRUL INTERMODAL DE

TRANSPORT AUTOGARA IAȘI” Primăria

municipiului Iași,

CJ Iași

2020

21.170.712,05

Bugetul local

și/sau

împrumuturi

bancare.

Decongestionarea

traficului,

reducerea

emisiilor de

poluanți

Amenajare P+R la zona Rond CUG II

Primăria

municipiului Iași,

CJ Iași

2020

179.400,00

POR 2014-

2020

Buget local

Decongestionarea

traficului,

reducerea

emisiilor de

poluanți

Amenajare P+R la Rond Canta/ Rond

Dacia Primăria

municipiului Iași,

CJ Iași

2020

97.700,00 POR

2014-2020

Buget local

Decongestionarea

traficului,

reducerea

emisiilor de

poluanți

Amenajare P+R la Rond Dancu/ Calea

Dacilor Primăria

municipiului Iași,

CJ Iași

2020

102.500,00

POR 2014-

2020

Axa 4.1

Decongestionarea

traficului,

reducerea

emisiilor de

poluanți

M.5.3. Introducerea obligativității

realizării de parcări

subterane cu număr

suficient de locuri pentru

noile clădiri rezidențiale sau

de birouri

Pentru noile construcții (rezidențiale și

de birouri), acolo unde caracteristicile

fizice ale subsolului permit, se va

introduce prin Certificatul de

Urbanism și prin Autorizația de

Construire obligativitatea includerii în

subteran a unui număr suficient de

Primăria

municipiului Iași, Anual

Decongestionarea

traficului,

reducerea

emisiilor de

poluanți


P a g i n a 122 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


locuri de parcare.

M.5.4. Amenajarea de parcări

pentru reorganizarea

spațiului public cu dale

înierbate

Utilizarea dalelor înierbate pentru

acoperirea suprafețelor parcărilor

neamenajate

Primăria

municipiului

Iași,Direcția de

Servicii Publice

Municipale

2020 50.000EUR/10

00m.p.

Reducere

concentrație

pulberi

SPAȚII VERZI

M.6.1. Întreținerea și extinderea

spațiului verde

Amenajarea parcului public Teatru

Național- Vasile Alecsandri

Primăria

municipiului

Iași,Direcția de

Servicii Publice

Municipale

2020 9.480.812,64E

UR POR

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

pulberi

Restaurare și reabilitare Grădina

Copou - municipiul Iași

Primăria

municipiului Iași,

Direcția de

Servicii Publice

Municipale

2020

2.285.553,05

EUR POR,

Bugetul local

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

pulberi

Reabilitare și modernizare Parc Sala

Sporturilor (Parc Orășel) Primăria

municipiului Iași,

Direcția de

Servicii Publice

Municipale

2020

1.128.668,17

POR Axa

prioritară 4:

Sprijinirea

dezvoltării

urbane

durabile

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

pulberi

Revitalizarea Stațiunii Balneo

Climaterice Nicolina prin extinderea

activităților pe Dealul Galata și

Primăria

municipiului Iași,

Direcția de

2020 Bugetul local Îmbunătățirea

calității vieții


P a g i n a 123 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


modernizarea infrastructurii Servicii Publice

Municipale

M.6.2. Derularea și dezvoltarea

programelor de oferire a

facilitaților pentru clădirile

care au amenajate terase

verzi

Extindere a spațiului verde amenajat,

cu mențiunea că prin terasa verde

trebuie să se înțeleagă un procent cât

mai mare din suprafața totală a terasei

care să fie acoperită cu

gazon/vegetație/frunziș.

Primăria

municipiului Iași,

Direcția de

Servicii Publice

Municipale

2020

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

pulberi

M.6.3. Extinderea suprafețelor de

spații verzi prin amenajarea

terenurilor publice fără

utilitate

Integrarea în spațiul verde a cât mai

multor terenuri identificate prin

"cadastrul" terenurilor fără utilitate.

Primăria

municipiului Iași,

Direcția de

Servicii Publice

Municipale

2020

Refacere ecologică,

reducere

concentrație

pulberi

M.6.4. Împădurirea pe anumite

porțiuni a zonelor cu

alunecări de teren din

municipiul Iași

Integrarea în spațiul verde a cât mai

multor terenuri identificate ca fiind

vulnerabile la alunecările de teren prin

"cadastrul" zonelor cu alunecări de

teren din municipiul Iași.

Primăria

municipiului Iași,

Direcția de

Servicii Publice

Municipale

2020

Evitarea

degradării

terenurilor,

reducerea

concentrației de

pulberi

M.6.5. Crearea de perdele verzi

care să minimizeze impactul

negativ al transportului

rutier și feroviar

Crearea de perdele dea lungul

culoarelor de transport rutier și

feroviar

Primăria

municipiului Iași,

Direcția de

Servicii Publice

Municipale,

CFR

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

pulberi

EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

M.7.1. Continuarea programului de

reabilitare termică a

Reabilitare termică și eficientizare

energetică – clădire nouă (c2) Spitalul

Primăria


1.176.965,69

Fonduri UE*,

Reducerea

consumului de


P a g i n a 124 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


clădirilor Clinic DR.C.I. PARHON bugetul local și

de stat

combustibil

Reabilitarea termica a Spitalului Clinic

de Recuperare Iași Primăria


1.801.205,42

Fonduri UE*

Reducerea

consumului de

combustibil

Reabilitare termică blocuri de locuințe

Municipiul Iași

Primăria

municipiului Iași,

Populația

2020

6.433.408,58E

UR Fonduri

UE*

Reducerea

consumului de

combustibil

Reabilitare termică blocuri de locuințe

Municipiul Iași

Primăria

municipiului Iași,

Populația

2020

2.708.803,61

EUR Fonduri

UE*

Reducerea

consumului de

combustibil

Reabilitarea și consolidarea sediului

secundar Primăria


637.475,00

EUR Fonduri

UE*Fondul

bugetului de

stat

Reducerea

consumului de

combustibil

Eficientizarea energetică a spațiilor din

campusul academic al Universității

Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași

Primăria

municipiului Iași,

Universității

Tehnice

„Gheorghe

Asachi” din Iași

2020

10.158.013,54

EUR Fonduri

structurale,

Bugetul local

Reducerea

consumului de

combustibil

M.7.2. Investiții în surse de energie

regenerabilă

Asigurarea sau dezvoltarea unor

facilități fiscale pentru proprietarii de

clădiri care să stimuleze achiziționarea

unor instalații care utilizează surse

regenerabile de energie

Primăria

municipiului Iași,

MMAP, Populația

Anual AFM

Reducerea

consumului de

combustibil și deci

a emisiilor de

pulberi rezultate

din arderile


P a g i n a 125 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


rezidențiale

M.7.3. Reducerea consumului de

combustibili solizi și lichizi

Reabilitarea rețelelor de distribuție

primară și secundară a energiei

termice pentru a crește randamentul.

E.ON Gaz - -

Reducerea

consumului de


a emisiilor de

pulberi rezultate

din arderile

rezidențiale

M.7.4. Eficientizarea consumului de

energie termică

Reabilitarea sistemului de termoficare

în Municipiul Iași în vederea

conformării cu standardele de mediu

privind emisiile în atmosferă si pentru

creșterea eficientei energetice în

alimentarea cu căldură urbană. Etapa a

II-a

Primăria


28.507.858,92

EUR Fonduri

UE*

Reducerea

consumului de


a emisiilor de

pulberi rezultate

din arderile

rezidențiale

M.7.5. Stimularea conectării

populației la sisteme

centralizate de distribuție a

energiei termice

Reducerea nivelului de tarifare pentru

gigacalorie, în vederea stimulării

populației de a se reconecta la sistemul

de termoficare. Primăria

municipiului Iași Anual Bugetul local

Reducerea

consumului de


a emisiilor de

pulberi rezultate

din arderile

rezidențiale

SALUBRIZAREA

M.8.1. Eficientizarea privind

salubrizarea urbană în ceea

ce privește accesul pe unele

trasee

Elaborarea strategiilor specifice de

salubrizare/gestionare a

deșeurilor/reziduurilor municipal.

Revizuire trasee funcție de capacitatea

autogunoiere.

Primăria

municipiului Iași,

SALUBRIS

Anual Buget local

Salubris SA

Reducerea

concentrației de

pulberi


P a g i n a 126 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


M.8.2. Salubrizarea arterelor intens

circulate

Îndepărtarea dupăpierderea eficienței

a materialului antiderapant folosit în

timpul iernii.

Primăria

municipiului Iași,

SALUBRIS

Anual Buget local

Salubris SA

Reducerea

concentrației de

pulberi

Colectare și depozitare zăpadă

rezultată după dezăpezirea arterelor

rutiere. Depozitarea se va realiza în

afara zonelor locuite.

Primăria

municipiului Iași,

SALUBRIS

Anual Buget local

Salubris SA

Reducerea

concentrației de

pulberi

Stropirea străzilor conform Normei de

igienă privind starea de sănătate a

populației și utilizarea mijlocelor de

curățenie mecanizate.

Primăria

municipiului Iași,

SALUBRIS

Anual Buget local

Salubris SA

Reducerea

concentrației de

pulberi

M.8.3. Înlocuire material

antiderapant

Înlocuire material antiderapant (nisip)

cu materiale-substanțe care nu

generează cantități mari de pulberi

(Ex: CaCl2)

Primăria

municipiului Iași,

Citadin

Anual Buget Citadin

Reducerea

concentrației de

pulberi

M.8.4. Interzicerea arderii

deșeurilor vegetale și a celor

menajere în curțile proprii

Reglementarea preluării deșeurilor

vegetale de la populație

Primăria

municipiului Iași,

Poliția Locală

Anual - Eliminarea

surselor de ardere

ȘANTIER

M.9.1. Obligativitatea respectării

managementului calității

aerului în perimetrele

șantierelor de construcții.

În prevederile Certificatul de

Urbanism și prin Autorizația de

Construire/Desființare/ Demolare,

fiecare antreprenor va fi obligat să

prezinte un plan de măsuri privind

reducerea emisiilor.

Primăria

municipiului Iași,

ISC Iași, GNM

CJIS

Anual -

Reducerea

emisiilor de

pulberi

M.9.2. Ghid de bune practice

organizare șantier

Elaborarea unui ghid de bune practice

aplicabil organizăriilor de șantier și

activităților de construcții generatoare

Primăria

municipiului Iași,

ISC Iași, GNM

Anual -

Reducerea

emisiilor de

pulberi


P a g i n a 127 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


de pulberi CJIS

M.9.3. Elaborarea planurilor pentru

activitatea de control a

șantierelor de construcții

Pentru fiecare șantier primăria va

întocmi un plan de control în funcție

de graficul de lucrări de pe șantierul

respectiv.

Primăria

municipiului Iași,

ISC Iași, GNM

CJIS

Anual -

Reducerea

emisiilor de

pulberi

MANAGEMENT ASIGURAT DE ADMINISTRAȚIA LOCALĂ

M.10.1. Înființarea în cadrul UIPM a

unui compartiment de

implementare și

monitorizare măsuri din

Planul de Calitate a Aerului

-identificare surse de finanțare

-implicarea comunității și a ONG-urilor

de mediu și a mediului academic

-implicarea mediului de afaceri în

activități specifice de mediu

Primăria

municipiului Iași,

ONG, mediul

academic, mediul

de afaceri

2017

-indeplinirea

masurilor de

planul de calitate

M.10.2. Colaborarea cu asociațiile de

proprietari pentru

înfrumusețarea zonelor din

jurul blocurilor

-innierbări-plantari de copaci

-întreținere spații verzi existente

Primăria

municipiului Iași

Asociații de

proprietari

Permanent Reduceri emisii de

pulberi

M.10.3.

Încheieri de acorduri de

colaborare cu ONG-uri și

mediul academic cu atribuții

pe linii de mediu

-stabilire de acțiuni care vor fi

realizate în comun

-stabilirea responsabililor pentru

activități specifice

Primăria

municipiului Iași,

ONG, mediul

academic,


pulberi

M.10.4. Diminuarea numărului de

autorizații de funcționare în

zonele cu risc ridicat de

poluare

-introducerea unei noi măsuri în

regulamentul de urbanism pentru

zonele care sunt poluate

Primăria

municipiului Iași,

APM, GNM,DSP


pulberi

ALTE MĂSURI

M.11.1. Elaborarea unui Ghid pentru

monitorizarea Planului de

Elaborarea unui Ghid pentru

monitorizarea Planului de calitate a

Primăria


Diminuarea

emisiilor de


P a g i n a 128 | 129


aplicării

Estimare

costuri/surse

finanțare


calitate a aerului din

municipiul Iași

aerului din municipiul Iași pulberi.

M.11.2. Implementarea Ghidului

pentru monitorizarea

Planului de calitate a aerului

din municipiul Iași

Implementarea Ghidului pentru

monitorizarea Planului de calitate a


Primăria

municipiului Iași 2017 -

Diminuarea

emisiilor de

pulberi.

M.11.2. Aplicarea planului de acțiune

pe termen scurt

Aplicarea planului de acțiune în

situațiile depășirilor valorii pragului

de alertă APM

IașiPrimăria

municipiului Iași

Anual -

Reducerea pe

termen scurt a

emisiilor de

pulberi în zonele

afectate și riscului

de sanatate


P a g i n a 129 | 129

BIBLIOGRAFIE

1. Alexe, C., 2012, Some thermic differences in the southern metropolitan area of

Iasi. Present Environment and Sustainable Development. vol.6, no.1, p. 377-393.

2. APM Iași – Raport privind starea mediului in judetul Iasi pentru anul 2010;




6. APM Iași – Raportul anual privind starea factorilor de mediu in judetul Iași în

ANUL 2011;

7. http://apmis.anpm.ro/

8. http://www.adrnordest.ro/

9. http://www.calitateaer.ro/

10. http://www.iasi.insse.ro/

11. http://www.meteoromania.ro/

12. http://www.primaria-iasi.ro/

13. http://www.ratp-iasi.ro/

14. Primăria Municipiului Iași - Actualizarea planului urbanistic general al

Municipiului Iași și detalierea acestuia prin planuri urbanistice zonale, Memoriu

general de urbanism, 2015;

15. Primăria Municipiului Iași – Plan de mobilitate urbană durabilă pentru polul de

creștere Iași, 2015;

16. *** 2008, Clima României, Ed. Academiei Române, ISBN 978-973-27-1674-8,

365p.

http://www.primaria-iasi.ro/

Date post:	09-Dec-2016
Category:	Documents
Upload:	vokien
View:	240 times
Download:	0 times

Planul de calitate a aerului în municipiul Iași

Documents