PLANUL DE ACŢIUNI UNIUNEA EUROPEANĂ – REPUBLICA MOLDOVA

Noutăţi – August 2006

Buletinul lunar de noutăţi privind implementarea unor domenii prioritare ale Planului de Acţiuni UE-RM este întocmit de ADEPT şi Expert-Grup în cadrul proiectului „Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova: document accesibil publicului”, finanţat de Departamentul Marii Britanii pentru Dezvoltare Internaţională (DFID). I. INSTITUŢII DEMOCRATICE Drepturile omului Proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la organizarea şi funcţionarea coordonatorului în domeniul drepturilor omului din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, elaborat de Ministerul Justiţiei, a fost analizat în cadrul unei întîlniri comune a avocaţilor parlamentari, reprezentanţi ai ONG-urilor specializate în domeniu (Comitetul Helsinki Moldova, LADOM, Asociaţia Pro-Democraţia, Amnesty Moldova) şi PNUD1. Crearea cadrului normativ în domeniu face parte din prevederile Programului Naţional de Acţiuni în Domeniul Drepturilor Omului. Participanţii la întrunire au apreciat documentul ca imperfect şi au solicitat revizuirea sa pînă la prezentare în Guvern, indicînd asupra faptului că admite interpretări abuzive, este întocmit în lipsa unor analize minuţioase, fără ca statutul, responsabilităţile, atribuţiile şi drepturile coordonatorilor, relaţiile acestuia cu alte autorităţi să fie clar determinate. Avocatul parlamentar Iurie Perevoznic a adresat o sesizare Guvernului, în care invocă mai multe petiţii ale cetăţenilor ce contestă prevederile Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a pensiilor funcţionarilor publici (HG nr.412 din 22.02.2004). Petiţionarii nu sînt de acord cu prevederile conform cărora, cuantumul venitului mediu lunar necesar pentru stabilirea pensiei funcţionarilor publici se determină printr-o modalitate ce nu corespunde Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Avocaţii parlamentari consideră că actul guvernamental contestat reglementează formula de apreciere a venitului mediu într-un mod diferit de reglementarea inclusă în legea organică şi astfel executivul a încălcat dispoziţiile constituţionale care nu admit restrîngerea exerciţiului unor drepturi decît prin lege. Guvernului i se solicită să înlăture condiţiile care limitează drepturile cetăţenilor2. La 31 august, Comitetul Helsinki Moldova a difuzat un comentariu referitor la situaţia creată şi modul de acţiune a organelor de ordine publică, care au reţinut mai mulţi reprezentanţi ai ONG „Hyde Park” ce pichetau Casa Guvernului, solicitînd urgentarea instalării bustului lui Liviu Rebreanu. Deşi protestatarii pichetau paşnic, în baza unei autorizaţii recunoscute de Curtea de Apel, colaboratorii de poliţie i-au provocat la opunere de rezistenţă, motiv pentru care ulterior i-au reţinut şi deţinut în stare de arest un termen îndelungat, fără a admite vizitarea de către avocat. Intervenţia organelor de drept este apreciată drept limitare a dreptului la întrunire, iar Comitetul Helsinki şi-a asumat acordarea asistenţei juridice pentru despăgubirea echitabilă a persoanelor reţinute, eventual prin depunerea unei plîngeri la CEDO3. 1 www.ombudsman.md ; 2 http://www.ombudsman.md/Ses_avize/SA/179/; 3 http://www.curaj.net

Cooperare cu societatea civilă În cadrul proiectului „Abilitarea socio-economică a tineretului”, susţinut de Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Banca Mondială şi UNICEF-Moldova, 15 ONG au primit granturi pentru crearea centrelor comunitare de tineret şi organizarea activităţilor între tineri. Proiectul este implementat într-un şir de raioane ale republicii, cu scopul sporirii numărului tinerilor care au acceptat practici sociale pozitive, consolidării capacităţilor în prestarea de servicii tinerilor şi majorării numărului micro-întreprinderilor viabile, create de persoane tinere. Mai multe ONG-uri specializate în domeniul mass-media consideră că „Parlamentul doar a mimat cooperarea cu societatea civilă” la elaborarea şi promovarea proiectului Codului Audiovizualului4. Autorii unei declaraţii difuzate la 9 august 2006 îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că majoritatea parlamentară nu a ţinut cont de recomandările societăţii civile în partea referitoare la audiovizualul public local, precum şi de cele care priveau modificarea Codului civil, prin introducerea unui plafon maxim al despăgubirilor ce pot fi solicitate de la mijloacele de informare în masă. Legislativul este chemat „să dea dovadă de atitudine sinceră în relaţiile cu societatea civilă”. Primul-ministru a emis o dispoziţie prin care, în cadrul instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate de stat urmează să fie create grupuri de lucru, care în comun cu reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti şi ale elevilor, vor elabora o concepţie de stabilire a taxei de cazare în cămine. Prevenirea torturii. Drepturile deţinuţilor Deţinuţii penitenciarului din Leova au declarat greva foamei, invocînd maltratarea de către un grup de gardieni. În perioada cît situaţia era tensionată, organizaţiile de apărare a drepturilor omului nu au avut acces în penitenciar. Departamentul Instituţiilor Penitenciare a creat o comisie specială pentru investigarea cazului şi stabilirea persoanelor vinovate, reprezentanţii Ministerului Justiţiei declarînd că vor lua măsuri pentru asigurarea unor condiţii mai bune de detenţie5. Deţinutul Valeriu Bocman, condamnat la 21 ani de închisoare, a declarat greva foamei din motiv că nu este de acord cu condiţiile în care este ţinut6. Deţinutul a fost sancţionat cu 10 zile de carceră şi conform declaraţiilor avocatului acestuia, condiţiile în care este plasat sînt inumane, iar colaboratorii organelor de drept au comis în privinţa sa mai multe abuzuri. Avocatul invocă maltratarea clientului său şi aplicarea actelor de tortură pentru a-l forţa să recunoască comiterea mai multor infracţiuni. După cum afirmă apărătorul, plîngerile depuse la Procuratura generală s-au materializat prin dosare penale intentate colaboratorilor poliţiei, însă instanţa de judecată a respins acuzaţiile. La Comitetul pentru plîngeri au parvenit peste 150 de sesizări, majoritatea cărora sînt legate de condiţiile în locurile de detenţie. Deţinuţii se plîng că instituţiile penitenciare sînt suprapopulate, lipsesc condiţiile minime de existenţă, nu este suficientă apă potabilă, sînt stabilite restricţii la primirea coletelor cu produse alimentare din partea rudelor, nu este asigurată confidenţialitatea în timpul întrevederilor. Deţinuţii mai invocă presiuni, intimidări fizice şi psihice din partea unor colaboratori ai penitenciarelor. În cadrul Penitenciarului nr.2 din Lipcani va fi creată o grupă specială de şcolarizare intensivă, care va viza deţinuţii analfabeţi7. Conform responsabililor din cadrul Departamentului Instituţii Penitenciare, se înregistrează frecvente cazuri cînd condamnaţi minori nu posedă cunoştinţe elementare, fapt care împiedică resocializarea lor ulterioară şi obţinerea studiilor profesionale. În

4 www.ijc.md 5 Mass-media continuă să publice informaţii despre situaţia deplorabilă a deţinuţilor din penitenciarul respectiv, inclusiv şi după ce autorităţile s-au sesizat şi au demarat investigaţii speciale. Publicaţia „TIMPUL”, NR.478 din 08.09.2006 6 Comunicatul Agenţiei Infotag din 07.08.2006; 7 www.basa.md

cadrul gimnaziului din incinta penitenciarului din Lipcani în anul 2006 studiază 149 de condamnaţi minori. Executarea deciziilor CEDO La 8 august 2006 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis o nouă hotărîre de condamnare a Moldovei, în cauza Ermicev vs Moldova (încălcarea art.6 – dreptul la proces echitabil şi încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie). CEDO stabilit că autorităţile trebuie să achite reclamantului 29 000 EUR - valoarea de piaţă a apartamentului în litigiu, 2 465 EUR pentru prejudiciul material, 2 000 EUR pentru prejudiciul moral şi 300 EUR pentru costuri şi cheltuieli. Egalitatea şanselor Prin Hotărîrea Guvernului Nr.895 din 07.08.2006 este aprobat Regulamentul Comisiei guvernamentale pentru egalitate între femei şi bărbaţi8. Printre atribuţiile Comisiei vor fi: - participarea la elaborarea şi realizarea politicii de promovare a egalităţii femeilor cu bărbaţii la toate nivelurile, atît în sfera publică, cît şi în cea privată; - monitorizarea respectării principiului egalităţii între femei şi bărbaţi, ţinînd cont de standardele internaţionale relevante; - contribuţie la modernizarea cadrului legislativ şi instituţional în vederea asigurării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, inclusiv în familie; - coordonarea activităţii structurilor statale în domeniu, contribuţie la implementarea principiului şanselor egale pentru femei şi bărbaţi în principalele domenii de activitate a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale; - cooperare cu organismele internaţionale şi cu organizaţiile neguvernamentale în vederea promovării principiului egalităţii femeilor şi bărbaţilor; - informarea opiniei publice despre evoluţia situaţiei privind respectarea principiului egalităţii genurilor. În cadrul unei conferinţe de presă convocate pe 9 august la Agenţia Infotag, s-a anunţat prezentarea la ONU a unui raport alternativ privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, de către societatea civilă din Moldova. Reprezentanţii Forului organizaţiilor de femei din Moldova afirmă că deşi sînt constatate mai multe îmbunătăţiri în situaţia femeilor, există încă o serie de neajunsuri, inegalitatea gender fiind constatată la o serie de parametri: salariul mediu; şomaj; reprezentare în Parlament şi Guvern; traficul de fiinţe umane; aplicarea violenţei etc. Asigurarea drepturilor la asociere În cadrul lucrărilor unei mese rotunde organizate la iniţiativa Confederaţiei Sindicatelor Libere din Moldova „Solidaritate” şi Asociaţia preşedinţilor şi consilierilor raionali au fost examinate probleme ce ţin de dezvoltarea dialogului în perioada 2006-2010. La lucrări a participat şi Primul-ministru, care a apreciat evenimentul drept un prim pas spre consolidarea cooperării partenerilor sociali cu administraţia publică locală, menit să sporească realizarea mai eficientă a programelor de dezvoltare a ţării. Conducătorilor administraţiei publice locale li s-a solicitat să invite partenerii sociali la şedinţele autorităţilor raionale şi municipale, pentru a participa activ la luarea deciziilor de importanta regională. De la preşedinţii de raioane s-a cerut formularea în regim de urgenţă a propunerilor de consolidare a relaţiilor de colaborare cu partenerii sociali. Guvernul a aprobat o nouă modalitate de calculare a minimului de existenţă, care păstrează aceleaşi secţiuni de cheltuieli: produse alimentare; produse nealimentare; servicii. Elementele noi vizează calculul fluctuaţiilor sezoniere în consumul produselor alimentare şi majorarea unor rate de consum. Deşi autorii documentului afirmă că se propune determinarea unui minimum de existenţă real, reprezentanţii sindicatelor îşi exprimă dezacordul faţă de respectivul document9. Confederaţia Sindicatelor din RM constată că documentul nu aduce nimic nou în modul de stabilire a normativelor şi modului de calculare a minimului de existenţă a populaţiei. Se afirmă că în unele 8 Conform HG nr.350/07.04.2006, Regulamentul de activitate a Comisiei urma să fie elaborat şi prezentat Guvernului pînă la data 15 mai 2006; 9 www.csrm.md;

cazuri aplicarea regulamentului ar putea înrăutăţi situaţia privind protecţia socială a cetăţenilor, influenţînd nefast procesul de argumentare şi stabilire a garanţiilor sociale minime: salarii, pensii, burse, îndemnizaţii şi alte plăţi sociale. CSRM îşi exprimă regretul pentru faptul că executivul continuă să adopte acte normative ce ating interesele social-economice ale salariaţilor fără a ţine cont de opinia partenerilor sociali şi solicită urgentarea elaborării şi înaintării spre adoptare a proiectului de Lege cu privire la minimul de existenţă. Drepturile angajaţilor Conform declaraţiilor reprezentanţilor Asociaţiei Orbilor din Moldova, peste 50% din angajaţii în cadrul întreprinderilor pentru nevăzători ar putea rămîne fără lucru, din cauza că unităţile respective activează în pierdere10. Preşedintele Asociaţiei afirmă că produsele confecţionate de întreprinderile subordonate nu sînt solicitate, iar administraţia nu dispune de fonduri pentru salarizare11. În cele 7 întreprinderi ale Asociaţiei activează circa 700 persoane, salariul mediu constituind circa 770 lei. Conform Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-iulie 2006, salariul mediu în economia naţională a constituit 1578 de lei, fiind în creştere 29 % comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2005. În sfera bugetară, salariul mediu a constituit 1561 de lei, iar în sectorul real - 1843 de lei. Prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.08.2006 sînt aprobate condiţiile de salarizare a angajaţilor civili din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice. Documentul este aprobat întru executarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, determină condiţiile de salarizare ale Reţelei tarifare unice pentru angajaţii civili fără statut de funcţionar public şi sporurile acordate acestora. Conform datelor Ministerului Economiei şi Comerţului, restanţele salariale pe economie erau la 1 iulie curent de 112,9 mln de lei, în creştere cu 16,9 mln de lei faţă de începutul anului 2006. Cele mai mari datorii la remunerarea muncii se atestă în agricultură şi în industria prelucrătoare. Deşi anterior Guvernul a interzis conducătorilor de întreprinderi cu datorii salariale să majoreze plata muncii până la achitarea totală a restanţelor şi a retras dreptul conducătorilor respectivi de a beneficia de majorări salariale, eficienţa măsurilor întreprinse este redusă. Reprezentanţii sindicatelor consideră că acţiunile Guvernului nu sînt eficiente pentru că acestea sînt aplicate selectiv şi incoerent12. Libertatea mass-media şi accesul la informaţie La 18 august a fost publicat Codul audiovizualului (Legea nr. 260-XVI din 27.07.2006), act legislativ fundamental în materie, avînd drept scop declarat asigurarea apărării drepturilor consumatorului de programe de a recepţiona informaţii corecte şi obiective, care ar contribui la libera formare a opiniei, asigurarea drepturilor radiodifuzorilor la libertate editorială şi libertate de exprimare, instituirea principiilor democratice de funcţionare a audiovizualului din Republica Moldova. Codul instituie bazele juridice de reglementare a proceselor de: - concepere, transmisie şi/sau retransmisie prin intermediul mijloacelor de televiziune şi radiodifuziune a serviciilor de programe ale radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova; - exercitare a controlului societăţii asupra activităţii instituţiilor în domeniul audiovizualului din Republica Moldova. Conform dispoziţiilor tranzitorii ale Codului, Parlamentul urmează să aprobe noua componenţă a Consiliului Coordonator al Audiovizualului pînă la data de 18 octombrie 2006.

10 www.infotag.md ; 11 La cererea fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Curtea de Conturi a efectuat un control al administrării resurselor financiare alocate de la buget de către Asociaţia Surzilor, Societatea Invalizilor şi Societatea Orbilor în perioada anilor 2000-2005. Conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.2 din 20.01.2006, asociaţiile respective şi întreprinderile acestora au beneficiat de mijloace din bugetul de stat şi o serie de facilităţi economice şi fiscale, însă situaţia lor nu a fost redresată. Controlul constată ineficienţa utilizării mijloacelor financiare şi a resurselor materiale alocate, Curtea de Conturi propunînd Guvernului să elaboreze măsuri ce ar duce la impulsionarea activităţii economico-financiare a întreprinderilor subordonate societăţilor respective, inclusiv prin căutarea pieţelor de desfacere şi acordarea facilităţilor în vederea realizării producţiei fabricate. 12 Ziarul „Timpul”, nr.471 din 25.08.2006; nr.473 din 1.09.2006;

La 9 august 2006 un grup de organizaţii media au difuzat o declaraţie prin care se arată îngrijoraţi de ultimele modificări la legislaţia din domeniul mass-media, în special cu referinţă la modul de examinare şi adoptare de către Parlament a Codului Audiovizualului13. Semnatarii dezaprobă modificările care determină transformarea posturilor municipale „Antena C” şi „Euro TV” în subdiviziuni teritoriale ale Companiei „Teleradio-Moldova”, considerînd că acestea vor conduce la centralizarea politicii editoriale şi dispariţia unor surse de informare alternativă. ONG-urile respective consideră insuficiente şi modificările operate în art.16 din Codul civil, apreciind că criteriile incluse pentru estimarea prejudiciilor cauzate prin defăimare ar fi generale şi echivoce, lăsînd loc pentru interpretări, abuzuri şi presiuni asupra mass-media. II. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE Reforma administrativă / Eficienţa administrativă La 29 august este emisă Hotărîrea Guvernului nr.1004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa de stat a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice. Documentul reglementează procedura evidenţei organelor centrale care, potrivit legislaţiei, nu sînt supuse înregistrării de stat (ministere, alte autorităţi administrative centrale, subdiviziunile desconcentrate în teritoriu etc.). Evidenţa se face prin înscrierea în Registrul de evidenţă al unităţilor de drept a datelor despre crearea, reorganizarea şi dizolvarea organelor centrale, despre actele normative prin care au fost constituite, conducătorii acestora şi numărul de identificare de stat. Guvernul finalizează elaborarea proiectului legii cu privire la serviciul public şi statutul funcţionarului public, pe care intenţionează să-l aprobe şi remită Parlamentului în luna noiembrie14. Grupul de lucru constituit în acest scop s-a întrunit în cîteva şedinţe la care au fost discutate noile reglementări referitoare la criteriile de angajare în serviciul public, standardele de management a serviciului public, angajarea funcţionarilor pe bază de concurs şi promovare pe bază de merite, instruirea funcţionarilor, abilitarea unui organ central cu competenţă în elaborarea, promovarea şi implementarea standardelor comune în domeniu. Executivul a decis instituirea unui Oficiu ce va acorda suport administrativ tehnic la utilizarea mijloacelor financiare oferite de organizaţiile internaţionale finanţatoare pentru implementarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale (Fondul fiduciar). Oficiul va avea statut de instituţie necomercială subordonată Aparatului Guvernului şi va administra mijloacele acordate de agenţiile SIDA, DFID, Guvernul Olandei etc. Oficiul va organiza tendere privind acordarea serviciilor de consultanţă, procurarea bunurilor şi lucrărilor etc. Reprezentanţi ai administraţiei publice centrale studiază experienţa Letoniei de reformare a administraţiei publice. În cadrul a 3 vizite (august-septembrie), delegaţiile formate din viceminiştri, reprezentanţi ai Aparatului Guvernului şi Preşedintelui RM vor studia aspectele legate de procesul integrării europene şi impactul acestui proces asupra administraţiei publice, sistemul de planificare strategică. După încheierea vizitelor în Letonia, participanţii urmează să disemineze cunoştinţele acumulate în cadrul instituţiilor pe care le reprezintă. Necesitatea creării Ministerului Administraţiei Publice Locale (MAPL) este interpretată diferit de reprezentanţii guvernării şi ai opoziţiei15. Conform ministrului Vitalie Vrabie, MAPL va fi o structură intermediară între Guvern şi autorităţile administraţiei publice locale, care va susţine şi va promova deciziile Guvernului adresate autorităţilor publice locale şi va asigura legătura inversă, va asigura controlul administrativ de legalitate a actelor emise de primării şi consilii, va impulsiona procesul de dezvoltare regională. Deputatul de opoziţie Igor Clipii consideră că competenţele

13 Declaraţia semnată de Asociaţia Presei Electronice, Centrul Independent de Jurnalism, Asociaţia Presei Independente, Uniunea Jurnaliştilor din Moldova, Centrul „Acces - Info”, Agenţia Media IMPACT, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, www.ijc.md. 14 Conform prevederilor HG cu privire la aprobarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova (Nr.1402 din 30.12.2005), proiectul de lege respective trebuie să fie elaborate în semestrul II al anului 2006. 15 Interviurile acordate Agenţiei Basa-Press de către ministrul Vitalie Vrabie şi deputatul PSL Igor Clipii, www.basa.md

ministerului nu sînt suficient de clare pînă în prezent, cu toate că la votarea Legii despre instituirea lui s-a afirmat că deputaţii vor fi consultaţi la temă. Clipii consideră că MAPL a fost creat în contextul alegerilor locale generale din 2007 şi va încerca să oficializeze presiunile din partea Guvernului asupra aleşilor locali. Ministerul Administraţiei Publice Locale a semnat primul acord de cooperare cu Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), prin intermediul Proiectului Reforma Autorităţilor Publice Locale16. USAID acordă MAPL suport tehnic în valoare de 25 mii dolari SUA. Guvernul a alocat din Fondul de rezervă 2 milioane de lei pentru procurarea, transportarea şi instalarea computerelor la instituţiile de învăţămînt preuniversitar în cadrul realizării Programului “SALT” (HG nr.994 din 28.08.2006). Modificările introduse în Legea privind administraţia publică locală prin Legea Nr.263/28.07.2006, conform cărora administraţia publică a sectoarelor municipiului Chişinău se va realiza de către consilii şi primari de sector sînt apreciate diferit de către reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi experţi în domeniu17. În calitate de neajunsuri ale reformei iniţiate sînt invocate: adoptarea în grabă a legii respective, fără consultare şi analiză detaliată; mărimea diferită, imposibilitatea sectoarelor de a-şi acoperi necesităţile, posibilităţile diferite de acumulare a resurselor de către sectoare; extragerea majorităţii surselor acumulate în municipiu către bugetul de stat; statutul inexplicit al sectoarelor şi lipsa garanţiilor de autonomie în exercitarea funcţiilor acestora; lipsa temeiului constituţional pentru crearea unor structuri locale în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale existente; creşterea cheltuielilor locale generate de funcţionarea noilor autorităţi administrative şi aparatele acestora; neclarităţile în delimitarea competenţelor între sectoare şi municipiu; lipsa modificărilor corespunzătoare în Legea despre statutul municipiului Chişinău. Conform datelor Ministerului Finanţelor, aproape 50 la sută din întreprinderile de stat şi cu capital public (277 de întreprinderi - 47,4 la sută din numărul total) au activat ineficient în anul 2005, pierderile totale însumînd peste 140 mln lei. În aceiaşi perioadă 296 de întreprinderi de stat şi societăţi pe acţiuni cu capital de stat (50,6 la sută din total) au obţinut un profit cumulativ de 1 mlrd 249,2 mln lei. Datele ministerului mai atestă că în anul trecut 12 întreprinderi controlate de stat au obţinut un rezultat financiar nul. În acelaşi timp, datoriile unităţilor economice de stat şi ale societăţilor pe acţiuni cu capital public s-au majorat, în anul 2005, cu 500 mln lei şi au însumat 14 mlrd lei. Peste 45 la sută din datoriile pe termen lung au revenit împrumuturilor acordate de băncile comerciale, creditelor din surse interne şi externe oferite prin intermediul Ministerului Finanţelor, precum şi garanţiilor de stat interne şi externe. Cererile de înregistrare a întreprinderilor pot fi depuse în formă electronică, prin accesarea paginii web a Ministerului Dezvoltării Informaţionale18. După completarea unui formular on-line, solicitantul trebuie să transfere pe un cont bancar suma necesară pentru înregistrare. După ce funcţionarii Camerei Înregistrării de Stat studiază ancheta întocmită şi verifică încasarea banilor, solicitantul este programat pentru a ridica certificatul de înregistrare. Întreprinderea respectivă este înregistrată concomitent la Inspectoratul Fiscal, Biroul Naţional de Statistică, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională a Asigurărilor în Medicină. Inovaţiile puse în aplicare au menirea de a reduce considerabil termenul de înregistrare a noilor persoane juridice, de a spori controlul asupra veridicităţii informaţiilor, avînd şi menirea de a contribui la eliminarea abuzurilor administrative. Politizarea administraţiei publice La 18 august Guvernul a abrogat propria Hotărîre nr. Nr.834 din 26.07.2004 privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi exportului de cereale şi produse cerealiere, care stabilea obligativitatea exportului grîului şi făinii de grîu doar prin Bursa Universală de Mărfuri. Decizia 16 Comunicatul Agenţiei Moldpres din 30.08.2006; 17 Interviurile lui V.Şarban şi M.Roşcovanu, Agenţia „Info Prim Neo”; 18 www.mdi.gov.md/servic_online_md;

respectivă a fost contestată de producători, fiind apreciată ca o limitare a activităţii economice, însă executivul a refuzat anularea ei pînă la momentul încheierii noului Acord cu FMI, care a stabilit expres excluderea restricţiilor la exportul produselor cerealiere. Consilierul municipal Oleg Cernei afirmă că din consideraţii politice, primarul general interimar al municipiului Chişinău a deturnat circa 13 milioane de lei din bugetul municipal, utilizîndu-le la restaurarea complexului memorial „Eternitate”19. Cernei susţine că primarul a cheltuit banii fără aprobarea consiliului municipal, conform indicaţiilor Preşedintelui ţării Vladimir Voronin. Consilierul afirmă că primarul interimar avea dreptul să redirecţioneze sursele pentru necesităţi de urgenţă, însă acestea au fost utilizate de la capitole de cheltuieli mult mai importante (canalizare, gazificare, reparaţii). În apariţiile şi declaraţiile sale publice, primarul general interimar al municipiului a reiterat că indicaţiile Preşedintelui ţării vor fi şi pe viitor executate, colaborarea între autorităţile centrale şi municipale continuînd şi în acest domeniu. Decizia autorităţilor municipale de a redirecţiona unele rute de microbuz a provocat nemulţumirea conducătorilor auto şi a pasagerilor20. Reprezentanţii transportatorilor privaţi au afirmat că modificările au fost luate fără informare prealabilă, fără consultarea experţilor şi a locuitorilor capitalei. Pe străzile mai înguste unde au fost redirecţionate maxi-taxiurile se creează ambuteiaje, iar străzile de pe care au fost scoase aceste mijloace de transport sînt aglomerate de automobilele private, care au renunţat la circulaţia pe străzile paralele din cauza ambuteiajelor provocate de transportul în comun. Stabilitatea politicii de guvernare Raportul experţilor organizaţiei International Crisis Group „Viitorul incert al Moldovei”, dat publicităţii la 17 august 2006, afirmă că deşi autorităţile Moldovei şi-au anunţat dorinţa de a adera la UE, angajamentele şi eforturile nu au fost capabile să rezolve mai multe probleme care persistă ultimii 15 ani21. Raportul constată mai multe neajunsuri şi pune la îndoială retorica mesajului proeuropean, în lipsa unor acţiuni pe deplin eficiente pentru soluţionarea problemelor. Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), investiţiile străine directe în economia Republicii Moldova au însumat în primul trimestru al anului curent doar 49,68 mln USD, fiind în reducere cu circa 20 mln USD. Şi cota investiţiilor străine în capitalul băncilor din Republica Moldova s-a diminuat cu 1,9 puncte procentuale, comparativ cu finele anului 2005, constituind la sfîrşitul lunii iunie 48,7 la sută22. În acelaşi timp, în primul semestru activele totale s-au majorat cu 11,2 la, faţă de 9,5 la sută în perioada similară a anului 2005 şi au însumat 19 mlrd 950.4 mln lei, iar venitul net pe sistemul bancar pentru semestrul I al anului 2006 a constituit 282,8 mln lei, cu 38,2 la sută mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Producţia industrială a scăzut cu 6,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit datelor BNS, fabricarea vinului a scăzut în şapte luni cu 46%, producerea băuturilor alcoolice distilate – cu 24 la sută, fabricarea sticlei şi articolelor din sticlă - cu 8%, fabricarea hîrtiei şi cartonului - cu 12 la sută. Şi numărul turiştilor străini care vin în Republica Moldova în scop de afaceri a scăzut cu aproape o treime în prima jumătate a anului 2006, pînă la 3,8 mii persoane, în timp ce numărul străinilor care vin în scop de odihnă, recreare şi tratament a crescut cu 3-5%. Mass-media invocă revizuirea de către Guvern, în sens negativ, a prognozei de creştere a unor indicatori macroeconomici, în urma şocurilor externe la care a fost expusă economia Republicii Moldova. Se aşteaptă o reducere a creşterii PIB, faţă de prognoza iniţială de 6,5%. Conform declaraţiilor reprezentanţilor Ligii farmaciştilor din Moldova, piaţa farmaceutică se află în pragul unui dezastru, generat de decizia Guvernului despre implementarea sistemului

19 http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/08/printable/060829_moldova_primar_acuzatii_deturnare.shtml; 20 Agenţiile Basa-Press, IPN. 21 Moldova’s Uncertain Future, Crisis Group Europe Report N°175, www.crisisgroup.org; 22 Diminuarea se explică prin retragerea autorizaţiei BC "Buisnessbank" SA, care deţinea în capitalul său social o cotă de capital străin în mărime de 96 la sută.

automatizat "Nomenclatorul de stat al medicamentului"23. Farmaciştii spun că decizia executivului ar urmări promovarea unor interese de grup, iar acţiunile statului de distorsionare a pieţei farmaceutice vor genera un exod masiv al farmaciştilor, închiderea mai multor unităţi ce practică activitatea respectivă, creşterea preţurilor la produse farmaceutice. Reprezentanţii Agenţiei de stat a Medicamentului dezmint majoritatea afirmaţiilor, dar sînt de acord cu faptul că sistemul automatizat promovat de un singur agent economic autohton este imperfect, generează disfuncţii şi cheltuieli suplimentare. Politica autorităţilor de atragere a cadrelor didactice în învăţămîntul preuniversitar se dovedeşte a fi ineficientă. Conform datelor Ministerului Educaţiei şi Tineretului, în şcolile din republică nu ajung peste 2000 de pedagogi. Cauzele constau în exodul permanent al pedagogilor la munci peste hotare, remunerarea insuficientă a acestora, interesul redus al tinerilor absolvenţi de studii superioare cu profil pedagogic în crearea unei cariere profesionale în domeniu, în pofida unor facilităţi materiale acordate de legislaţie. Conform datelor Întreprinderii de stat „MoldData”24, lunar în Republica Moldova se înregistrează circa 200 de noi site-uri, aparţinînd instituţiilor publice şi private, agenţilor economici, instituţiilor de învăţămînt, persoanelor particulare.

Studiu de caz: clădirea fostului Sanatoriu „Legkovic” Conform unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, la 24 august 2006 Curtea Supremă de Justiţie a menţinut în vigoare încheierea Curţii de Apel Economice din 13.07.06 privind repunerea în termenul de prezentare a titlului executoriu, emis în cauza civilă a Procurorului General în interesele statului către „Universitatea de Studii Umanistice” SRL despre declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a clădirii instituţiei medicale „Legkovic” (str. Grenoble 147, mun. Chişinău) pentru motivele ilegalităţii lui, spre executare silită. Se anunţă că conform hotărîrilor adoptate în cauza civilă, părţile au fost aduse în poziţia iniţială şi statului i-a fost real recuperată încăperea. Fără a aştepta hotărîrea Curţii de Apel şi pe cea definitivă a Curţii Supreme de Justiţie, la 5 iulie 2006 Guvernul a emis hotărîrea nr. 768 privind transmiterea unor bunuri imobiliare, prin care, invocînd executarea Hotărîrii Parlamentului nr.1198-XIII din 29 mai 1997 “Privind privatizarea ilegală a sanatoriului-profilactoriu “Legkovik”25, a hotărît să transmită de la balanţa Agenţiei Privatizare la balanţa Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale edificiile fostului sanatoriu-profilactoriu “Legkovik”, iar Ministerul este obligat să transmită respectivul imobil, cu titlu gratuit, în termen de 15 zile, în folosinţa Asociaţiei “Casa Speranţei”, pentru organizarea Centrului de reabilitare pentru copii cu handicap sever al aparatului locomotor26. Decizia respectivă a Guvernului şi încercarea de a executa evacuarea forţată a deţinătorilor imobilului de către organele de poliţie a provocat un conflict de proporţii, cumpărătorii respectivului imobil invocînd posesia legală a proprietăţii, efectuarea unor investiţii considerabile şi abuzurile organelor de stat, care refuză acordarea unor compensaţii în legătură cu inflaţia şi devalorizarea monedei naţionale. La finele lunii iunie fondatorii Universităţii de Studii Umanistice din Moldova (USUM) au solicitat Procuraturii Generale iniţierea unei cercetări privind depăşirea atribuţiilor de serviciu de către responsabili ai comisariatului general de poliţie Chişinău27. Reprezentanţii USUM au declarat că, la 27 iunie, un grup de poliţişti a încercat să ia cu asalt sediul USUM de pe strada Grenoble, nr.147, forţînd evacuarea proprietarilor sediului, acţiune calificată de către fondatorii instituţiei drept ilegală. Potrivit reprezentanţilor USUM, în 1996, clădirea de pe str. Grenoble, 147,USUM a fost cumpărată, prin licitaţie, cu achitarea integrală a preţului solicitat - 1,165 mln. lei. Ulterior, USUM a mai investit în această proprietate peste două milioane de lei. În 1997 însă, Procurorul general a considerat că la privatizarea clădirii s-au admis unele încălcări şi a cerut anularea contractului de vânzare-cumpărare a clădirii, ceea ce a şi făcut instanţa de judecată. Curtea Supremă de Justiţie a venit cu următoarea precizare - cu repunerea părţilor în poziţia iniţială. Avocatul USUM afirmă că „decizia urma să fie executată în decurs de un an, în caz contrar, ea îşi pierde acţiunea, iar părţile rămân în calitatea iniţială”. Cu toate acestea, pe 20 aprilie 2006, Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău a înregistrat dreptul de proprietate asupra acestei clădiri după Agenţia de Privatizare. În opinia avocatului, deoarece hotărîrea judecătorească privind repunerea părţilor în poziţia iniţială nu a fost executată, are loc o confiscare a bunului instituţiei de către stat. Se mai afirmă că prim-ministrul Tarlev a insistat asupra eliberării de urgenţă a clădirii în cauză, solicitând Centrului pentru combaterea crimelor economice şi a corupţiei efectuarea unei investigaţii de serviciu, inclusiv deschiderea unui dosar împotriva gestionarilor imobilului.

23 Conferinţa de presă susţinută la Agenţia INFOTAG, www.infotag.md, www.basa.md; 24 www.molddata.md; 25 Hotărîrea respectivă a legislativului a fost obiectul controlului în Curtea Constituţională, care a stabilit neconstituţionalitatea mai multor prevederi incluse, inclusiv a calificativului „ilicită” din denumirea documentului, însă în Hotărîrea sa, adoptată după 9 ani de zile, Guvernul insistă în preluarea denumirii în varianta neconstituţională. 26 La 27 iulie 2006, cu aproape o lună înainte de examinarea cazului de către Curtea Supremă de Justiţie, Guvernul adoptă Hotărîrea nr. 848 din 27.07.2006 cu privire la alocarea mijloacelor financiare, prin care dispune Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale să aloce, din mijloacele prevăzute pe anul 2006 pentru funcţionarea instituţiilor sociale, 1600 mii lei Asociaţiei “Casa Speranţei”, în scopul acordării asistenţei medicale şi de recuperare copiilor cu handicap sever al aparatului locomotor (paralizie cerebrală infantilă şi miopatii); 27 Ziarul „Timpul”, nr.442 din 03.07.2006,

Probitatea şi transparenţa guvernării / Combaterea corupţiei Conform HG 668/19.06.2006 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet, pînă la 1 august 2006 ministerele şi alte autorităţi administrative centrale trebuiau să creeze pagini oficiale în reţeaua Internet, cu un conţinut amplu, expres stabilit de respectiva hotărîre şi cerinţele tehnice aprobate. La finele lunii august paginile web rămîneau cele anterioare, slab actualizate. Mai multe instituţii nu au creat propriile pagini (inclusiv ministere şi alte autorităţi centrale), iar informaţia de pe cele active nu corespunde prevederilor Hotărîrii Guvernului şi Cerinţelor-standard, stabilite de Ministerul Dezvoltării Informaţionale (Ordinul nr.99 din 08.08.2006). Experţii Agenţiei State of World Liberty au dat publicităţi un nou rating mondial al Libertăţii, potrivit căruia Republica Moldova este plasata pe locul 93 din 159 de state participante ale topului28. La 25 august 2006 Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate (CCC) a comunicat mass-media unele date despre averile demnitarilor de prim rang din Republica Moldova. Evenimentul a suscitat atenţia opiniei publice, a mass-media şi a unor politicieni, care au constatat lipsa de transparenţă în domeniu, ineficienţa activităţii de control specializat, imperfecţiunea legislaţiei şi procedurilor în domeniu, incapabile să determine şi contribuie la combaterea corupţiei, eliminarea condiţiilor pentru îmbogăţire fără justă cauză29. În cadrul unei şedinţe a Guvernului, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a comunicat că în rezultatul controalelor întreprinse, au fost depistate 437 cazuri de construcţii neautorizate pe terenuri agricole, a căror destinaţie nu a fost schimbată30. S-a constatat că 138 de terenuri au fost retrase din circuitul agricol, iar agenţii economici nu au acoperit prejudiciul adus sectorului agrar, nu au achitat compensaţiile stabilite pentru schimbarea destinaţiei terenurilor. Retragerea terenurilor din circuitul agricol fără recuperarea pierderilor cauzate cel mai des are loc cu autorizarea administraţiei publice locale, primarii comiţînd abuzuri, iar CCCEC a intentat dosare penale privind schimbarea nejustificată a destinaţiei terenurilor agricole unor primării (or.Cricova, com. Stăuceni ş.a.). CCCEC a formulat propuneri de combatere a cazurilor de schimbare a destinaţiei terenurilor agricole fără plata compensaţiilor prevăzute de legislaţie şi fără respectarea procedurii stabilite: formarea unei comisii interdepartamentale care să examineze fiecare din cele 437 de cazuri înregistrate; elaborarea urgentă a Legii privind delimitarea terenurilor proprietate de stat de cele ale administraţiei publică locale, a intravilanului şi extravilanului localităţilor; aplicarea strictă a Legii privind preţul normativ al pămîntului la înstrăinarea terenurilor etc. Guvernul a aprobat o hotărîre privind expertiza coruptibilităţii proiectelor de acte legislative (HG nr. 977 din 23.08.2006). Conform regulamentului aprobat prin aceeaşi hotărîre, expertiza coruptibilităţii va evalua corespunderea conţinutului proiectului de act legislativ cu standardele anticorupţionale naţionale şi internaţionale, în vederea identificării normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia şi se va finaliza cu recomandări pentru excluderea sau diminuarea efectelor corupţiei. Vor fi supuse expertizei coruptibilităţii proiectele de acte legislative care reglementează relaţii din domeniile: drept constituţional şi administrativ, justiţie şi afaceri interne, drepturile şi libertăţile omului; economie şi comerţ; buget şi finanţe; educaţie şi învăţămînt, cultură, culte şi mass-media; legislaţia muncii, asigurarea socială, ocrotirea sănătăţii şi familiei. Expertiza va fi efectuată conform unei metodologii pe care trebuie s-o elaboreze Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei31. 28 www.stateofworldliberty.org/report; 29 A se vedea în privinţa declaraţiilor de venituri şi averi (anterioare şi actuale) publicaţiile: Jurnal de Chişinău (Nr.447 din 20.01.2006; Nr.380 din 20.05.2005; nr. 405 din 16.08.2005) www.jurnal.md; Ziarul de gardă (Nr.51 din 8 septembrie 2005) www.garda.com.md; Timpul (nr.NR.473 din 30 august 2006) www.timpul.md; Centrul de Investigaţii Jurnalistice www.investigatii.md; Comunicatele agenţiilor de presă Infotag, Basa-Pres, Info-Prim-Neo, Reporter; Comentariul „Particularităţile naţionale ale declarării veniturilor şi averii” de pe www.e-democracy.md etc. 30 Comunicatul Agenţiei INFOTAG; 31 În luna iulie a demarat un proiect de expertiză anticorupţie a proiectelor de acte legislative, implementat de Centrul pentru Analiza şi Prevenirea Corupţiei, în cadrul căruia au fost expertizate circa 40 de proiecte de legi cadru şi de modificare, www.capc.md. Parlamentul a recepţionat avizele respective, dar nu a comunicat despre eficienţa lor sau preluarea propunerilor expuse de experţii societăţii civile;

Guvernul a aprobat un proiect de lege care propune modificarea Legii serviciului public, a Legii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului şi a Codului penal, în scopul de a institui exigenţe speciale pentru funcţionarii publici şi a-i obliga să denunţe comiterea infracţiunilor de corupţie despre care află în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi pentru a crea cadrul legal necesar în scopul tragerii la răspundere pentru fapte de corupţie a funcţionarilor internaţionali. Se propune sancţionarea omisiunii sesizării organelor de urmărire penală despre comiterea unor infracţiuni de corupţie, precum şi pentru supravegherea inadecvată din partea unei persoane care gestionează organizaţia comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală asupra unei persoane subordonate, care a făcut posibilă comiterea de către aceasta a infracţiunilor de corupţie în interesul organizaţiei respective. La Procuratura Generală au fost instalate „telefoane de încredere" pentru conlucrare eficientă cu societatea civilă şi informarea operativă a procurorilor despre actele de corupţie sau intenţiile de a le comite. Asociaţia Transparency International Moldova a difuzat rezultate unui sondaj expres al beneficiarilor de servicii a Inspecţiei Muncii32. În opinia majorităţii respondenţilor care au răspuns explicit la întrebarea despre obiecţiile referitoare la calitatea serviciilor prestate de Inspecţia Muncii, obiecţiile principale ar fi: lipsa unor informaţii clare privind cerinţele Inspecţiei faţă de agenţii economici, criteriile controalelor. La întrebarea despre plăţi sau cadouri neoficiale angajaţilor Inspecţiei Muncii majoritatea respondenţilor au spus că nu au făcut asemenea plăţi sau au refuzat să răspundă, însă 5 respondenţi au confirmat achitarea plăţilor neoficiale şi au numit sumele plătite (între 1000 şi 7000 lei). Numărul celor care au plătit din iniţiativă proprie şi numărul celor cărora li s-a sugerat acest lucru este aproximativ egal. Sondajul mai conţine şi o serie de răspunsuri confidenţiale referitoare la cazuri de corupţie cunoscute sau în care au fost implicate persoanele intervievate.

Studiu de caz: Demascarea de către CCCEC a unei scheme criminale în domeniul achitărilor pentru energia electrică. La 22 august 2006, CCCEC a difuzat un comunicat de presă despre demascarea unei scheme criminale utilizată în domeniul achitărilor pentru energia electrică33. Conform informaţiei prezentate, schema criminală depistată a fost iniţiată de factori de decizie încă la finele anului 1997, odată cu semnarea unui contract interstatal de achitare reciprocă pentru livrarea energiei electrice. Sînt cercetaţi penal ex-directorul Companiei de Stat „Moldtranselectro” şi directorul unei firmei din capitală, care, încheind contracte cu partea Ucrainei de asigurare cu energie electrică, au prejudiciat bugetul Republicii Moldova. Datorită acţiunilor înfăptuite de conducerea întreprinderii «Moldtranselectro”, Ministerul de Finanţe al Moldovei a fost implicat într-un litigiu economic care a generat achitarea unor sume considerabile (5 milioane de lei) din buget în contul firmei private intermediare, care ulterior le-a ridicat în numerar. La finele lunii august Guvernul aprobă şi remite Parlamentului spre examinare proiectul legii privind ameliorarea situaţiei economico-financiare a ÎS „Moldtranselectro” şi anularea unor sancţiuni. Proiectul propune ca în scopul depăşirii unor dificultăţi apărute la executarea Legii nr. 336-XIV din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic, să fie sistate calcularea majorărilor de întîrziere şi a amenzilor, pentru neachitarea în termen a obligaţiilor fiscale faţă de bugetul de stat, precum şi a penalităţilor şi dobînzilor aferente creditelor obţinute în baza acordurilor adiţionale, încheiate de Î.S. "Moldtranselectro" cu Ministerul Finanţelor. De asemenea, se propune anularea, majorărilor de întîrziere şi amenzilor Î.S. "Moldtranselectro", reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului fiscal de stat ca datorii faţă de bugetul de stat, precum şi a penalităţilor şi dobînzilor aferente creditelor obţinute în baza acordurilor adiţionale încheiate cu Ministerul Finanţelor. Decizii anterioare privind întreprinderea „Moldtranselectro”: • Hotărîrea Guvernului nr.1059 din 13.11.1997 stabileşte reorganizarea Companiei de Stat "Moldenergo", prin desprinderea din

cadrul ei unor întreprinderi autogestionare cu personalitate juridică: Î.S„Moldtranselectro”, S.A. CET 1 şi 2, S.A. „CET Nord”; S.A „RED Nord”, „RED Nord-Vest”, „RED Centru”, „RED Sud” ş.a.

• Prin Hotărîrile Guvernului Nr.1168 din 17.12.97 şi Nr.83 din 27.01.98 Guvernul acordă Î.S. “Moldtranselectro” (succesoarea CS “Moldenergo”) credite în sumă de 4 milioane dolari S.U.A. (din contul mijloacelor încasate de la comercializarea tehnicii speciale) şi „recomandă Băncii Naţionale a Moldovei” să acorde aceleiaşi întreprinderi, prin intermediul băncilor comerciale pe acţiuni "Banca Socială", "Moldindconbanc" şi "Energbanc", resurse creditare în valoare de 20 milioane lei.

• La 21.05.1998 este publicată Hotărîrea Guvernului nr.470 din 24.04.1998 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a achitărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat, conform căreia, se recomandă organelor administraţiei publice locale să aplice Regulamentul respectiv în procesul executării bugetului de stat la efectuarea decontărilor între instituţiile publice finanţate din bugetele locale şi agenţii economici, în conformitate cu lista mărfurilor şi serviciilor, aprobată de către organele administraţiei publice locale, în contul stingerii datoriilor acestora la impozite, taxe şi alte încasări în bugetele locale. În scopul achitării energiei electrice livrate Republicii Moldova de furnizorii din Ucraina, se autoriză Ministerul Finanţelor să

32 www.transparency.md; 33 www.cccec.md

emită obligaţiuni trezoreriale nominative sau recipise de creanţă trezoreriale în valoare de pînă la 50 (cincizeci) milioane lei, cu transmiterea acestora Întreprinderii de Stat „Moldtranselectro” sau agenţilor economici care au stins datoriile ei faţă de furnizorii nominalizaţi.

• La 01.04.1999 Parlamentul adoptă legea nr.336-XIV privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic, prin care, la situaţia existentă la 1 ianuarie 1999, se anulează: - datoriile mai multor întreprinderi din sectorul electroenergetic faţă de ÎS"Moldtranselectro" pentru livrarea de energie electrică, în sumă echivalentă cu 140 milioane dolari S.U.A. în lei moldoveneşti; - datoriile ÎS "Moldtranselectro" la impozitele, penalităţile şi amenzile calculate pentru neefectuarea plăţilor fiscale la bugetul de stat şi bugetele locale. Legea dispune îngheţarea datoriilor creditoare ale ÎS "Moldtranselectro" faţă de S.A. "Moldova-Gaz", a datoriilor aceleiaşi întreprinderi la impozite, penalităţile şi amenzile calculate pentru neefectuarea plăţilor fiscale la bugetul de stat, precum şi la creditele acordate de Ministerul Finanţelor (creditele, dobînzile şi penalităţile). Guvernul, în persoana întreprinderii de stat "Moldtranselectro", devine succesorul de drepturi la datoriile creditoare ale întreprinderilor din sectorul energetic cu termenul de peste 60 de zile la data semnării contractelor de vînzare-cumpărare a pachetelor lor de acţiuni de control.

• La 18.01.2001 este publicată Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 18.10.2001 privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Întreprinderii de Stat "Moldtranselectro" (Întreprinderea de Stat "Moldtranselectro" (Î.S."Moldtranselectro") a fost creată în urma reorganizării Companiei de Stat "Moldenergo" (CS "Moldenergo"), prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1059 din 13.11.97, şi este succesorul de drepturi al Companiei, cu 100 % capital de stat. Fondul statutar al întreprinderii constituie 444,4 mil.lei.). Conform dărilor de seamă, pierderile de la activitatea economico-financiară a Î.S. "Moldtranselectro" în perioada anilor 1997-1999 au constituit peste 700 mil.lei, circa 87 la sută din suma totală a pierderilor suportate de întreprindere fiind cauzate de gestionarea insuficientă a activităţii economico-financiare, nesoluţionarea la timp şi pe deplin a problemelor privind achitarea datoriilor faţă de furnizorii de energie electrică (pierderile întreprinderii de la diferenţa de curs în rezultatul devalorizării leului au constituit circa 609,5 mil.lei.). Se constată că în anii 1997-1998 conducerea Î.S. "Moldtranselectro" (M. Cebotari), cu implicarea unui şir de structuri comerciale, a utilizat în scop neproductiv mijloace circulante (procurarea de bunuri pentru sfera socială) în valoare de circa 8,5 mil. lei. S-au admis cazuri de achitare cu unele structuri comerciale cu energie electrică în valoare de 23,6 mil. lei. Deşi Republica Moldova a primit energie electrică nemijlocit de la CND din Ucraina, decontările s-au efectuat prin intermediari (ceea ce nu prevedea contractul), care se ocupau de compensarea valorică a energiei electrice primite din Ucraina în afara planului la preţurile stabilite de CND al Ucrainei. Decontări în detrimentul CS "Moldenergo" şi statului s-au efectuat şi prin intermediul firmei ... "Oferta-plus". Curtea de Conturi a menţionat gestionarea nesatisfăcătoare a activităţii economico-financiare a Î.S. "Moldtranselectro" de către fosta conducere a întreprinderii (dnii Iu.Iconnicov şi M.Cebotari) şi a luat act că respectivii nu mai deţineau funcţiile respective în perioada efectuării controlului. Conducerii în funcţie a întreprinderii i s-a cerut tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea încălcărilor şi neajunsurilor la utilizarea neeficientă a resurselor materiale şi financiare, iar Ministerului Justiţiei i s-a cerut exercitarea controlului asupra executării hotărîrilor judecătoreşti privind achitarea datoriilor faţă de Î.S."Moldtranselectro". Procuraturii Generale i-au fost remise materiale privind legalitatea unor tranzacţii, Curtea de conturi urmînd a fi informată despre măsurile luate în termen de o lună.

• La 14 noiembrie 2002 este publicată Hotărîrea Curţii de Conturi nr.66 din 04.07.2002 cu privire la rezultatele controlului asupra respectării legislaţiei la importul şi evidenţa energiei electrice din Ucraina de către Î.S. "Moldtranselectro", Î.S. "Moldelectrica", alte firme şi la realizarea acesteia "S.A. "RED-NORD" şi S.A. "RED-NORD-VEST" în perioada anilor 1998-2001. Curtea de Conturi constată că conducerea Î.S. "Moldtranselectro" (M. Cebotari, A.Goncear) n-a întreprins măsuri eficiente pentru asigurarea unei evidenţe veridice şi autentice a energiei electrice importate din Ucraina şi realizate S.A. "RED-NORD" şi S.A. "RED-NORD-VEST". Rezultatele controlului efectuat, la solicitarea Curţii de Conturi de către Departamentul Standardizare şi Metrologie (DSM) asupra plenitudinii şi veridicităţii evidenţei energiei electrice importate de către Î.S. "Moldelectrica" (anterior Î.S. "Moldtranselectro") din Ucraina denotă că din 32 de interconexiuni ale reţelelor electrice ale Republicii Moldova cu ale celor din ţările vecine sînt contorizate 29, din care decontările de energie electrică, în baza aparatelor de măsură, pot fi efectuate de către Î.S. "Moldelectrica" doar la 25, iar din 181 de aparate de măsură, supuse controlului, au fost stabilite ca inutilizabile 150, sau 82,9 la sută. Energia electrică furnizată de Ucraina nu este ţinută la evidenţă strictă, iar cantitatea importată este determinată la discreţia conducerii întreprinderilor. Conducerea Î.S. "Moldtranselectro" (M.Cebotari, A.Goncear, M.Rîmiş), în lipsa unei confirmări documentare, a semnat un şir de acte de primire de la structurile intermediare, precum că energia electrică importată din Ucraina s-a furnizat pe zone tarifare, fapt ce a permis firmelor private să obţină nejustificat din contul consumatorilor din Republica Moldova beneficii suplimentare în sumă de circa 19,5 mil.lei. Starea nesatisfăcătoare a evidenţei energiei electrice importate din Ucraina de către Î.S. "Moldtranselectro" a făcut posibilă admiterea unor tranzacţii dubioase. Conducerea Î.S. "Moldtranselectro" (M.Cebotari), la încheierea unui şir de contracte cu diverse organizaţii, firme şi companii. Organul suprem de control financiar a menţionat încălcările grave ale prevederilor actelor normative şi legislative, comise de către factorii de decizie ai Î.S. "Moldtranselectro" (M.Cebotari, A.Goncear, M.Rîmiş), Î.S. Moldelectrica" (V.Pleşcan) la aprovizionarea Republicii Moldova cu energia electrică importată din Ucraina, însă doar a luat act că respectivii conducători nu mai deţineau funcţiile respective. Şi a propus Guvernului să audieze organele de resort şi să formeze o сomisie guvernamentală pentru efectuarea auditului energetic la aprovizionarea ţării cu energie electrică. Curtea de Conturi a evitat să sesizeze Procuratura şi alte organe de drept, dar a informat Parlamentul şi pe Preşedintele ţării despre rezultatele controlului.

IV. JUSTIŢIE Statutul magistraţilor / Capacitatea de impunere a respectării legii Deşi au fost adoptate prin legea Nr.247-XVI din 21.07.2006, modificările în legislaţia privind funcţionarea sistemului judecătoresc şi statutul magistraţilor nu sînt publicate şi astfel, se amînă punerea lor în aplicare, deşi domeniul dat constituie una din priorităţile Planului de Acţiuni UE-RM34. Pe parcursul lunii iulie Consiliul Superior al Magistraturii a examinat cîteva chestiuni importante referitoare la activitatea sistemului de instanţe judecătoreşti, adoptînd şi cîteva hotărîri pe marginea problemelor examinate35:

1. Hotărîrea CSM cu privire la totalurile activităţii Colegiului de calificare în semestrul I al anului 2006 (Nr.159/11 din 13.07.2006). Se constată că majoritatea candidaţilor au susţinut atît atestarea, cît şi examenul de capacitate, dînd dovadă de cunoştinţe profunde în materie de drept, hotărîrile şi avizele Colegiului fiind validate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Activitatea Colegiului a scos la iveală unele deficienţe atît în activitatea Colegiului, cît şi a preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, a Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii:

a) în multe cazuri preşedinţii instanţelor de judecată nu respectă prevederile legislaţiei despre înaintarea candidaturilor şi caracteristicilor: - lipseşte menţiunea referitor la faptul dacă judecătorul respectiv a luat act de ea; - analiza activităţii judecătorului de înfăptuire a justiţiei nu cuprinde întreaga perioadă de la conferirea gradului anterior de calificare; - lipsesc indicii ce caracterizează calitatea înfăptuirii justiţiei; - nu se indică motivele casării hotărîrilor; - nu se face referire la măsurile întreprinse de instanţă şi de însăşi judecătorul respectiv în vederea ridicării profesionalismului şi neadmiterîi pe viitor a erorilor la înfăptuirea justiţiei;

b) se constată necesitatea actualizării şi ajustării Programului de studii pentru susţinerea examenului de calificarea de către judecătorii şi candidaţii la funcţia de judecător, necesitate determinată de implementarea Planului de Acţiuni UE-RM şi executarea Hotărîrii Parlamentului pentru aprobarea Strategiei naţionale şi de prevenire şi combatere a corupţiei şi a Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei, precum şi a Planului Naţional de acţiuni în domeniul protecţiei drepturilor omului.

CSM propune Colegiului de calificare: să actualizeze Programul de studii; să intensifice activitatea organizatorică privind pregătirea materialelor pentru şedinţele Colegiului; să-şi desfăşoare activitatea în continuare în concordanţă cu noile atribuţii ale Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedinţilor instanţelor de judecată li se propune: - să ţină la control mersul atestării judecătorilor din instanţa respectivă, să întreprindă măsuri pentru ridicarea profesionalismului judecătorilor; să prezinte la timp Colegiului de calificare documentele amplu perfectate; - să execute solicitările Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii ce ţin de prezentarea informaţiei necesare pentru înaintarea materialelor Colegiului de calificare.

2. Hotărîrea CSM cu privire la activitatea Colegiului disciplinar în primul semestru al anului 2006 (nr.160/11 din 13.07.2006). Se constată examinarea a 5 proceduri disciplinare în privinţa unor judecători (Ceadîr-Lunga Chişinău, Orhei) intentate de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, drept temei servind: - încălcarea termenului rezonabil la judecarea unui litigiu de muncă; - încălcarea gravă a legislaţiei la judecarea unei pricini civile privind litigiile apărute în legătură cu importul şi înmatricularea mijloacelor de transport; - încălcărea gravă a legislaţiei la examinarea unei cauze penale în privinţa a două persoane puse sub învinuire în privinţa cărora, în şedinţa de judecată, procurorul a prezentat alocuţiunea în scris privind achitarea lor din lipsa elementelor infracţiunii în acţiunile inculpaţilor, însă instanţa i-a condamnat, aplicîndu-le pedeapsă a câte 6 ani închisoare fiecăruia, ulterior persoanele condamnate au fost achitate; - încălcarea prevederilor alin.(9) art. 90 CPP – pronunţarea încheierii privind aducerea silită a martorilor, care anterior nu au fost legal citaţi. La baza intentării procedurilor disciplinare au fost puse încheierile interlocutorii ale instanţelor ierarhic superioare; - încălcările depistate în rezultatul generalizării practicii judiciare pe unele categorii de cauze; petiţia cetăţenilor. Prin hotărîrile Colegiului

34 Conform Programului calendaristic al acţiunilor legislative în conformitate cu Rezoluţia şi Recomandările Comisiei pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, reformele şi actele legislative în domeniu urmau a fi adoptate pînă la finele lunii iulie 2006, executarea presupunînd punerea în aplicare a noilor reglementări; 35 www.scjustice.md

disciplinar a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare la 3 judecători, iar procedurile disciplinare în privinţa a doi judecători au fost sistate, limitîndu-se la examinarea materialelor în şedinţă.

3. Hotărîrile CSM despre examinarea şi soluţionarea petiţiilor (nr.142/10 din 27.06.2006, nr. 161/11 din 13.07.2006). Se constată că în decurs de 6 luni ale anului în adresa Consiliului Superior al Magistraturii au fost depuse 944 de petiţii şi adresări ale persoanelor fizice şi juridice, cu 210 de petiţii şi adresări mai mult decît în semestrul I al anului 2005. De la Preşedinţie au fost remise Consiliului Superior al Magistraturii 74 petiţii, de la Parlament - 97, de la Guvern - 8, de la Centrul pentru Drepturile Omului - 6. La soluţionare, au fost respinse 714 petiţii, care fie erau neîntemeiate, fie în conţinutul lor erau invocate chestiuni ce nu ţin de competenţa CSM, cum ar fi ilegalitatea hotărîrilor judecătoreşti, fie se solicita implicarea Consiliului în actul de justiţie. 35 de petiţii au fost satisfăcute. Din esenţa petiţiilor depuse rezultă că activitatea organizatorică în unele instanţe judecătoreşti nu este la un nivel cuvenit, se tergiversează judecarea unor cauze, se încalcă termenele prevăzute de legislaţie pentru redactarea hotărîrilor judecătoreşti, pentru transmiterea cauzelor judecate în cancelaria instanţei şi remiterea cauzelor cu apel şi recurs în instanţa ierarhic superioară. Nu în toate cazurile se reacţionează prompt la toate adresările cetăţenilor, ceea ce are ca urmare parvenirea unor petiţii repetate. în unele cazuri se încalcă termenele de examinare a petiţiilor, la unele petiţii nu se dau răspunsuri Ia toate chestiunile invocate. În perioada respectivă, de către instanţele judecătoreşti ierarhic superioare au fost emise încheieri interlocutorii în adresa a 11 judecători, care au fost discutate la şedinţele Consiliului. Întru soluţionarea problemelor şi înlăturarea neajunsurilor depistate, CSM a dispus: - implementarea Regulamentului privind soluţionarea petiţiilor de către CSM în ceea ce priveşte evidenţa şi soluţionarea petiţiilor parvenite în adresa Consiliului; - luarea măsurilor operative de înlăturare a încălcărilor depistate în urma examinării petiţiilor şi soluţionarea problemei responsabilităţii persoanelor vinovate de încălcarea legii; - întreprinderea măsurilor necesare întru urgentarea examinării petiţiilor în termenele stabilite în Legea cu privire la petiţionare şi Regulamentul privind soluţionarea petiţiilor de către Consiliul Superior al Magistraturii; - îndeplinirea strictă a prevederilor legislaţiei la judecarea cauzelor cu respectarea termenelor rezonabile şi legale întru asigurarea dreptului persoanelor la un proces echitabil. Preşedinţii instanţelor judecătoreşti se atenţionează asupra necesităţii respectării prevederilor Legii cu privire la petiţionare, îmbunătăţirii calităţii examinării petiţiilor în scopul reducerii fluxului de petiţii întemeiate. La 17 august Guvernul a expediat Parlamentului un proiect de lege menit să consolideze reglementările referitoare la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti36. Se propune a stabili expres repararea integrală, indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de răspundere, a prejudiciului moral şi material cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: reţinerii, aplicării măsurilor preventive sub forma arestului, declaraţiei de nepărăsire a localităţii sau a ţării, tragerii ilegale la răspundere penală; condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunităţii; efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi a altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; supunerii ilegale la arest administrativ, reţinerii administrative ilegale sau aplicării ilegale a amenzii administrative de către instanţa de judecată; efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei; ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, ştampilelor, precum şi a blocării conturilor bancare. Sunt propus reglementări noi referitoare la modul de calculare a cuantumului prejudiciului materiale (salariu mediu lunar; 2 unităţi convenţionale pentru o oră de muncă prestată neîntemeiat în folosul comunităţii; beneficiul neobţinut (în cazul persoanei juridice etc.). Mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral, în cazul în care persoana a fost privată de libertate, se stabileşte în cuantum de la 2 pînă la 15 unităţi convenţionale pentru fiecare zi de detenţie (în cazul în care persoana n-a fost privată de libertate mărimea reparaţiei nu poate depăşi 500 de unităţi convenţionale). Ministerul Finanţelor sau, după caz, autorităţile administraţiei publice locale, după

36 Conform Programului legislativ pentru anii 2005 – 2009 (secţiunea I pct.27), legea respectivă urma să fie adoptată pînă la finele anului 2005;

repararea din contul bugetelor respective a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale vor sesiza Procuratura Generală în vederea stabilirii faptului dacă acţiunile sau inacţiunile persoanei (persoanelor) cu funcţii de răspundere care au condus la cauzarea prejudiciului material şi moral pot fi calificate ca infracţiuni.

Studiu de caz: pronunţarea de către un judecător a sentinţei contrare legii: Prin sentinţa Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 15.03.2006, doi cetăţeni au fost condamnaţi în baza art. 1231 Cod penal (redacţia anului 1961) cu aplicarea art. 42 Cod penal (redacţia anului 1961) - la cîte 6 ani închisoare, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate. Împotriva sentinţei nominalizate procurorul, apărătorul şi inculpaţii au declarat apel privind ilegalitatea sentinţei. Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău prin decizia din 27.04.2006 a admis apelurile şi a casat sentinţa Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 15.03.2006, pronunţînd o nouă hotărîre prin care ambii inculpaţi au fost achitaţi pe motivul că fapta acestora nu întruneşte elementele infracţiunii. Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău, judecind apelul, a menţionat că procurorul în instanţa de fond a solicitat achitarea inculpaţilor din motivul lipsei în acţiunile lor a elementelor componente ale infracţiunii. însă, în pofida faptului că procurorul nu a susţinut învinuirea, instanţa de fond a pronunţat o sentinţă de condamnare, ceea ce contravine nu numai probelor administrate în cauză, dar şi normelor procesuale penale, şi anume: art.8 alin. (3), art. 24 alin. (2), art. 325 şi art.389 Cod de procedură penală, care dispun că instanţa de judecată nu este în drept din oficiu să se manifeste în favoarea acuzării atunci cînd procurorul, care prezintă acuzarea de stat, renunţă de a mai acuza persoanele. Aceste argumente au servit drept temei şi pentru adoptarea încheierii interlocutorii de către Curtea de Apel, în care s-a constatat că instanţa de judecată a încălcat principiul contradictorialităţii şi dreptul inculpaţilor la un proces echitabil, despre ce instanţa de apel a considerat necesar de a aduce la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii37. Prin interpelarea deputatului în Parlament Alexandru Lipcan şi prin petiţia unuia din condamnaţi, Consiliul Superior al Magistraturii a fost sesizat asupra aceloraşi încălcări de lege admise de judecător, care au avut drept consecinţă deţinerea ilegală a două persoane pe o perioadă de 42 de zile. Încheierea interlocutorie, interpelarea deputatului Alexandru Lipcan şi petiţia lui Efim Nivnea au servit ca temei pentru intentarea procedurii disciplinare în privinţa judecătorului în baza art. 22 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor38. Prin hotărîrea Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii din 30.06.2006, judecătorului i s-a aplicat o sancţiune disciplinară în formă de mustrare.

Independenţa politică / Transparenţa Studiul „Viitorul Incert al Moldovei” expune opinii conform cărora în Republica Moldova independenţa justiţiei nu este consolidată, persecuţiile pe criterii politice nefiind excluse39. În acest sens, autorii studiului invocă cazul ex-ministrului apărării Valeriu Pasat, precum şi cazul dosarului intentat Preşedintelui B.C „Victoriabank”. Experţii consideră că situaţia în domeniu determină şi rata joasă a investiţiilor străine în Moldova. Modificări legislative şi normative relevante Legea cu privire la sistemul de executare silită (nr. 204-XVI din 06.07.2006) a intrat în vigoare la 11 august 2006. Executarea silită este pusă în sarcina Ministerului Justiţiei şi se realizează prin intermediul Departamentului de executare şi al oficiilor de executare, în colaborare cu alte organe. Sînt stabilite atribuţiile organelor respective, precum şi prevederi referitoare la statutul executorului

37 Conform Articolul 307 Cod penal, pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărîri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii se pedepseşte cu amendă în sumă de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Aceeaşi acţiune legată de învinuirea de săvîrşire a unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. 38 De notat că în şedinţa Parlamentului din 23 martie 2006 deputatul Gh.Susarenco a adresat o interpelare Procuraturii generale, solicitînd examinarea posibilităţii intentării dosarelor penale împotriva preşedinţilor judecătoriilor sectoarelor Centru şi Buiucani din mun.Chişinău, deoarece, conform unui răspuns primit de la Consiliul Superior al Magistraturii, în instanţele numite nu se respectă principiul repartizării aleatorii (conform art.344 Cod de procedură penală) a dosarelor penale, preşedinţii instanţelor luînd singuri decizii. Deputatul Susarenco aprecia că în acţiunile respective ale judecătorilor sînt elemente ale infracţiunii "Exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu"; 39 Moldova’s Uncertain Future, Crisis Group Europe Report N°175, 17 August 2006, www.crisisgroup.org;

judecătoresc, drepturile şi obligaţiile acestuia în procesul de executare silită; modul de accedere în profesie, formarea iniţială şi continuă; răspunderea pentru încălcări. Remunerarea executorilor se va efectua conform reglementărilor despre salarizare, legea stabilind că executorul judecătoresc poate beneficia de un spor la salariu de pînă la 200 unităţi convenţionale lunar, dar nu mai mult de 1200 unităţi convenţionale anual din taxa de executare real încasată (prevederea se va aplică însă numai pînă la 1.01.2007). Tot la 11 august a fost publicată Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură (nr.215-XVI din 13.07.2006). Modificările, determinate de recomandările experţilor Consiliului Europei şi propunerile Baroului Avocaţilor din Moldova40: - concretizează statutul avocatului (liber profesionist, consultant independent şi reprezentant în toate chestiunile juridice); - stabilesc dreptul oricărei persoane să consulte în chestiunile juridice un avocat şi să fie reprezentată de acesta în raporturile cu toate persoanele fizice şi juridice, inclusiv cu statul şi cu organele acestuia, în instanţele de judecată şi în judecătoriile arbitrale; - acordă scutire de efectuarea stagiului profesional şi susţinerea examenului de calificare persoanelor care au cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror; stabilesc procedurile de admitere în profesia de avocat; - stabilesc înregistrarea birourilor individuale şi asociate de avocaţi de către Consiliul baroului şi ţinerea registrului birourilor de către Consiliul Baroului (în prezent aceste atribuţii le execută Ministerul Justiţiei); - instituie principii noi de formare a Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat (din 11 membri, dintre care 7 avocaţi sînt aleşi de Congres şi 4 membri desemnaţi de ministrul justiţiei). Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (nr.184-XVI din 29.06.2006), publicată în Monitorul Oficial din 11.08.2006 revizuieşte o serie de reglementări ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală, în conformitate cu principiile justiţiei restaurative (reparare a prejudiciului şi nu pedepsire cu orice preţ a minorului). Legea modifică sancţiunile penale aplicabile minorilor, micşorînd maxima generală a pedepsei închisorii, stabilind aplicarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii pentru un număr mai mare de infracţiuni. Pentru săvîrşirea unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave, pedeapsa se aplică minorului numai dacă se apreciază că luarea măsurii cu caracter educativ nu este suficientă pentru corectarea minorului. Legea mai obligă ca în privinţa persoanelor care se eschivează cu rea-voinţă de la munca neremunerată în folosul comunităţii, această pedeapsă să fie înlocuită cu închisoare. Instruirea specialiştilor din sistem / Asigurarea materială La 4 august 2006 la Ministerul Justiţiei a avut loc prima şedinţă a Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, organ colegial constituit din 13 membri: 7 desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii din rîndul judecătorilor instanţelor de judecată de diferite niveluri, 4 de Colegiul Procuraturii Generale, un membru desemnat de Ministerul Justiţiei şi un profesor titular de drept ales de Senatul Universităţii de Stat din Moldova. În urma votului secret Preşedinte al Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei a fost ales dl Mihai Martînenco, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, vicepreşedinte al Colegiului Penal al CSJ. La aceeaşi şedinţă, au fost desemnaţi şapte membri ai Consiliului de Administrare al Institutului Naţional de Justiţie din partea corpului judecătoresc: Mihail Martînenco, Eugenia Fistican, Iuliana Oprea (judecători la CSJ), Nina Vascan (judecător la Curtea de Apel Chişinău), Ghenadie Nicolaev (vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău), Tatiana Podoprigora (preşedinte al Judecătoriei Bălţi), Maria Ghervas (judecător la Judecătoria Botanica). La 25 august în Monitorul Oficial al RM este publicată Hotărîrea Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, prin care se anunţă concurs pentru suplinirea postului vacant de director executiv al Institutului, sînt indicate condiţiile pe care trebuie să le întrunească candidatul şi enumerate actele pe care trebuie să le depună.

40 Modificarea legislaţiei în domeniu a fost inclusă în pct.13 al Programului calendaristic al acţiunilor legislative în conformitate cu Rezoluţia şi Recomandările Comisiei pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (HP 284-XVI din 11.11.2005);

Conform Raportului despre activitatea Centrului de Perfecţionare a Cadrelor Justiţiei,în perioada mai-iulie 2006 au fost organizate mai multe seminare, la care au fost abordate diverse tematici41: aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (au participat circa 80 de judecători şi procurori); - procesul de elaborare a actelor normative; - problemele practice privind numirea expertizei judiciare economice etc. Cinci procurori din Republica Moldova vor pleca în SUA pentru a participa la realizarea Programului "Community Connections: Combaterea Corupţiei în Sistemul Judiciar", finanţat de Guvernul SUA (USAID). Procurorii moldoveni se vor stagia timp de 3 săptămîni în instituţii şi organizaţii din SUA. Prin Legea nr.252-XVI din 26.07.2006 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2006, publicată la 11 august, bugetul pentru justiţie a fost majorat cu 54 milioane de lei, din care peste 52 de milioane au fost alocate în scopul asigurării plăţii salariilor majorate. Pentru remunerarea avocaţilor din oficiu s-au alocat suplimentar peste 650 mii lei, iar pentru remunerarea notarilor de stat peste 200 mii lei. Cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe anii 2007-2009, publicat la 8 august 2006 (HG nr. 813/11.07.2006) stabileşte Prognoza cheltuielilor publice în procente din PIB, pentru Justiţia şi jurisdicţia constituţională doar 0,3% (2006-2008) şi 0,2% (2009). Datorită creşterii (prognozate) a PIB, cheltuielile bugetare reale vor fi în creştere comparativ cu anii anteriori, Guvernul considerînd oportună majorarea cheltuielilor doar pentru dezvoltarea sistemului de pregătire a cadrelor în domeniul justiţiei şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie în penitenciare. Conform evoluţiei bugetului public naţional, cheltuielile pentru justiţie, în % faţă de total vor constitui 0,8 % în 2006, 0,7% (2007-2008) şi 0,6% în 2009. Căi alternative de soluţionare a litigiilor / Instituţiile penitenciare Conform datelor Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei, volumul producţiei fabricate de către deţinuţi de la începutul anului curent este mai mare decît cel planificat iniţial. Deţinuţii deja au produs mărfuri în valoare de 9 671 mii lei, cu 200 mii lei mai mult decât volumul planificat, sau cu circa 620 mii lei mai mult faţă de perioada similară a anului 2005. Deţinuţii sunt antrenaţi în diverse activităţi de muncă: cusutul manual al încălţămintei, în cooperare cu SA "Zorile" (peste 1100 de condamnaţi), producerea ţiglei, cusutul uniformelor pentru angajaţii penitenciarelor, producerea pietrei de calcar. În total, în cîmpul muncii sunt încadraţi peste 1700 de deţinuţi, cîştigul lunar al unor condamnaţi care muncesc în condiţii speciale variază între 1000 şi 2000 lei. Veniturile obţinute le permit deţinuţilor să-şi asigure nevoile personale şi să achite, în funcţie de sentinţa judiciară, pensiile alimentare sau titlurile executorii către stat ori partea vătămată. La finele lunii iulie Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a lansat în penitenciarele din Republica Moldova o campanie de distribuire a materialelor de informare a persoanelor aflate în detenţie42. Condamnaţii primesc plicuri şi carduri poştale cu taxa preplătită, hîrtie şi pixuri, ghiduri informative, bibliotecile vor fi dotate cu literatură despre actele internaţionale etc. Acţiunea contribuie la realizarea activităţilor prevăzute din Planul Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului (Capitolul 14 „În domeniul asigurării drepturilor deţinuţilor”).

41 www.justice.gov.md; 42 www.justice.gov.md