Plantele satelii, vecintatea util la legume. Dac nu suntei dispus s plantai legume n fiecare an, s-ar putea s fii interesat de plantele care pot ierna... 6 legume perene. Plantezi o dat i obii recolt civa ani la rnd Vinete. Se recomand s le plantri prin fasole (Phaseolus vulgaris), care resping gndacul de Colorado. Un impact favorabil asupra vinetelor are cimbru.Familia Fabaceae sau Leguminosae. Relaia cea mai favorabil, care poate fi caracterizat ca o asisten reciproc, exist ntre fasole i castravei. Prin urmare, se recomand s plantai fasole n jurul paturilor de castravei. Ele se combin bine cu porumb dulce, cartofi, ridichi, napi, spanac, mutar.Includerea leguminoaselor n plantarea acestor culturi mbogete solul cu azot. Busuioc aromat, plantat n apropierea leguminoaselor, reduce deteriorarea lor cu grgrie.Alte plante utile pentru leguminoase: limba-leului, lavanda, sovrf sau maghiran, rozmarin, coada oricelului. Nu se recomand s plantai leguminoasele mpreun cu ceap, praz, arpagic i usturoi. La fel ca i vecintatea cu glbenele i pelin.Mazre. Relaiile de ajutor reciproc cu morcovi, napi, castravei. Mazrea se dezvolt bine ntre rnduri cu aceste culturi, ajutndu-le la rndul su, ca toate leguminoasele mbogete solul cu azot.Mazrea poate fi combinat pe acelai pat cu ridiche, napi, salata iceberg, gulia, ptrunjel. Nu sunt favorabile combinaii de mazre cu ceap, usturoi, roii. Din ierburi influeneaz prost pelinul.Despre relaia dintre mazre cu cartofi i varz exist opinii controversate: unii autori consider aceste combinaii destul de posibile, alii le trateaz n mod negativ.Varz. Pentru diferite tipuri de varz sunt caracteristice preferine la astfel de plante de nsoire, cum ar fi Phaseolus vulgaris i elina. Aceste tipuri de plante au o aciune favorabil reciproc, iar elina, n plus, protejeaz varza de purici.Mrarul plantat ntre rnduri de varz mbuntete gustul i descurajeaz omizi, afide. Pentru varz este de asemenea favorabil vecintatea cu otrel sau limba-mielului, care cu frunzele sale proase dure respinge melci.Cea mai bun cultur de nsoire pentru varz sunt toate tipurile de salat verde, care o protejeaz de purici. Varza are nevoie de protecie mpotriva diferitelor fluturi de varz care lase ou pe frunze.Acest rol l pot efectua plantele aromatice care cu un miros puternic mascheaz mirosul de varz. De aceea se recomand n jurul plantrilor cu varz s sdii cimbrior, salvie, rozmarin, ment, isop, pelin, mueel.Prazul sperie omizile de fluture de noapte. Varza poate fi combinat pe acelai pat cu castravei, roii, spanac, sfecl, mangold, cartofi, cicoare. Nu exist un consens cu privire la compatibilitatea ei cu cpuni i diferite soiuri de ceap.Dintre toate tipurile de varz, gulia este partenerul cel mai potrivit pentru sfecla de zahr i nepotrivit pentru tomate. Varza se combin greu cu ptrunjel i sufer foarte mult de la via de vie din apropiere. Un impact negativ l are calomfir.

Cartofi. n plantaii mixte cartofii cresc mai bine pe acelai loc, fr a reduce randamentul. Cei mai buni parteneri pentru cartofi sunt spanac, Phaseolus vulgaris i leguminoase.Fasole plantate ntre rnduri mbogesc solul cu azot i descurajeaz gndacul de Colorado. Cartofii cresc bine mpreun cu varz, n special conopida i gulia, diferite tipuri de salat, porumb, ridichi.Un efect benefic asupra cartofilor l are hreanul plantat la colurile de parcele de cartofi.Gndacul de Colorado se sperie de nepeta, coriandru, cluna, calomfir, vzdoaga. Nu este recomandat pentru cartofi elina, un efect deprimant l au floarea-soarelui i loboda.Cu privire la relaia de cartofi cu roii, sfecl i mazre exist puncte de vedere opuse.Cpuni. Efectul benefic asupra cpunilor au Phaseolus vulgaris, spanac, ptrunjel. Se recomand se intercalai ptrunjel ntre cpuni, pentru a respinge melci. Cpunii pot fi combinai cu usturoi, varz, salata verde, ceapa, ridichi, napi, sfecl.Din ierburi acioneaz bine asupra cpunilor limba-mielului i salvia. Mulcirea solului cu ace de pin i brad mbuntete substanial gustul cpunilor.Porumb. Se refer la plantele foarte solicitante pentru nutriie, prin urmare, se recomand blocuri de porumb alternate cu blocuri de Phaseolus vulgaris, porumbul beneficiaz de apropierea fasolei care amelioreaz solul.Porumbul se combin cu castravei, roii, salat verde, leguminoase, cartofi timpurii. Aceste culturi stimuleaz creterea. Se recomand s plantai castraveii n jurul parcelelor de porumb.Din punctul de vedere al alelopatiei, porumbul este o plant foarte prietenoas pentru multe culturi. Acesta are un efect benefic pe floarea soarelui, cartofi, struguri. Vecinii ri pentru el sunt elina i sfecla. , . Castravei. Plantele satelii pentru castravei sunt Phaseolus vulgaris i pstri, elina, sfecla, salata verde, varza , usturoi, ceapa, arpagic, ridichi, spanac, molura... Plantarea mixt a legumelor (Partea 2) Ceap. Combinaia clasic - ceapa i morcovi. Aceste dou culturi se protejeaz reciproc de duntori: morcovul respinge fluture Delia antiqua, iar ceapa fluture Psila rosae. Datorit formei compacte, ceapa este folosit ca o cultur suplimentar, plantat ntre rnduri de cultur principal.Ea se combin cu sfecla, salata verde, castravei, cpuni, spanac, ridichi, creson. Relativ combinaia de ceapa i varz nu exist nici un consens. Unii autori cred c ceapa este bun pentru varz i respinge duntori.nconjurarea cu limba-leului favorabil pentru creterea cepei, mueel de asemenea funcioneaz bine pentru ea, dar n cantiti mici: aproximativ o plant la 1 metru de paturi. Ceapa este incompatibil cu fasole, mazre, leguminoase. n special este nefavorabil salvia.Praz. Plantele satelii pentru praz sunt elina, Phaseolus vulgaris, salata, morcov, sfecla. Prazul i elina sunt legai prin relaii de ajutor reciproc, de aceea este recomandat s le plantai n rnduri alternante.Ceapa cioreasc sau arpagic crete bine cu roii i elin, salata verde, varz, morcov, cpuni, andive, nu este recomandat s plantai alturi de mazre, fasole, sfecl.Morcovii tolereaz multe culturi, prosper alturi de ceap i spanac, precum i se combin bine cu roii, ridichi, napi, mangold, arpagic, usturoi, salat. Dar cea mai apropiat plant pentru morcovul, cu care el are o relaie reciproc, este mazrea.Se recomand s nconjurai morcovii cu urmtoarele culturi pentru a respinge fluture Psila rosae: rozmarin, salvie, tutun, ceap. Ierburile ostile - mrar, anason.

Castravei. Plantele satelii pentru castravei sunt Phaseolus vulgaris i pstri, elina, sfecla, salata verde, varza , usturoi, ceapa, arpagic, ridichi, spanac, molura. Efectul cel mai benefic pe castravei au leguminoase, astfel nct v recomandm s plantai leguminoase n jurul parcelelor cu castravei. Castraveii, la rndul su, pot fi plantai n jurul porumbului care beneficiaz foarte mult de la aceast vecintate.Ierburile favorabile pentru castravei sunt mueel, mrar, limba-mielului. Rmne deschis ntrebarea privind compatibilitatea castraveilor cu roii. Diveri autori au exprimat n acest sens avize direct opuse: unii spun c este o combinaie bun, alii - c este absolut imposibil de combinat. Deci aceast ntrebare fiecare grdinar va trebui s rezolve n mod empiric.Ptrunjel. Este o plant satelit pentru multe culturi: sparanghel, trandafiri, elin, praz , mazre, roii, ridichi, cpuni, salat verde. Se recomand s punei ptrunjel pe marginile paturilor cu roii. Ptrunjelul, plantat alturi de trandafiri, reduce numrul de pduchi pe flori, plantat ntre rndurile de cpuni - respinge melci.Piper. Planta satelit - busuioc, planta ostil - molura.Ridichea tolereaz plantarea mixt cu roii, spanac, ptrunjel , sfecla, mangold, diferite soiuri de ceap, usturoi, specii de varz, cpuni, mazre. Deosebit de benefic este combinaia ridichilor n acelai rnd cu salata verde i salat iceberg, care o protejeaz de pduchi Phyllotreta.Ridichea plantat ntre rnduri de Phaseolus vulgaris are un gust deosebit de delicat i rizocarp mare. Fasolele de asemenea protejeaz ridichile mpotriva duntorilor. Deoarece semine de ridiche germin repede, se recomand s le semnai mpreun cu culturile ce germin lent (sfecla, spanac, morcovii, pstrnac) pentrumarcarea rndurilor. Ridichii nu-i place cldura extrema, aa c de multe ori ea este semnat n rnduri alternative cu culturi care o ntunec uor i protejeaz de supranclzire. Cluna i creson care nconjoar paturi cu ridiche, mbuntesc gustul legumei, adugnd o senzaie picant , iar sub influena salatei ea capt o arom mai delicat.Vecinul nedorit este isop. Unii grdinari cred c i castraveii sunt vecinii ri pentru ea.Napi . Planta satelit - mazre. Nefavorabile pentru napi sunt brncua, mutar i troscot.Salata . Salata verde i salata lactuca (Lactuca sativa) se combin bine cu mai multe culturi de legume. Ea este un companion bun pentru roii, castravei, psti i Phaseolus vulgaris, arpagic, spanac, cpuni, mazre.Vecintatea este deosebit de favorabil pentru legume din familia cruciferelor - tot felul de varz, ridiche, napi, ntruct descurajeaz purici de sol . i pentru ea nsei este util ceapa care descurajeaz pduchi Phyllotreta .Salatei nu-i place supranclzirea, ea are nevoie de o umbr parial, dar numai parial aa c apropierea plantelor cu frunze dense, cum ar fi morcovii, sfecla, este negativ pentru salat.Tufe de salat pot fi plantate n diferite pri ale grdinii, unde ea se va dezvolta sub acoperirea plantelor mai mari. Deosebit de benefice pentru ea sunt crizantemele.Sfecl de zahr. Cercettorul Hubmann, care de mai muli ani a verificat compatibilitatea sfeclei de cu zahr cu alte legume, spune c cinci tipuri de legume - cartofi, roii, Phaseolus vulgaris, sfecla i spanac se stimuleaz reciproc.n conformitate cu observaiile sale, sfecla de asemenea are un efect foarte bun pe toate tipurile de varz, salat verde, ridichi i napi, pentru sfecl este n special benefic vecintatea cepei, guliei, spanacului, salatei, n plus ea tolereaz plantaii comune cu usturoi, castravei, cpuni, elin de rdcin.Privind incompatibilitatea sfeclei de zahr cu alte culturi nu exist un consens. Unii grdinari susin c aceasta nu crete bine n vecintate cu arpagic, porumb i cartofi. n ceea ce privete mangold, care face parte din aceeai familie botanic ca i sfecla, exist de asemenea diferene.Un autor afirm c mangold are un efect pozitiv asupra sfeclei, cellalt - legumele din aceast familie de plante nu pot tolera exudatele radiculare i, prin urmare, nu pot fi plantate n apropiere.Exist sugestii c exudatele raduculare de sfecl au proprieti antibiotice i, prin urmare, replantarea sfeclei alturi de unele culturi, n special, morcovii, poate avea un efect de vindecare.Dar n acelai timp nu trebuie s uitm despre distana suficient dintre plante, deoarece frunzele puternice i mari de sfecl umbresc culturile vecine.Telina. elina i varz sunt n relaii de ajutor reciproc: varza stimuleaz creterea elinei, iar elina ndeprteaz de varz musculia alb . elina se combin bine cu roii, spanac , castravei , salata verde, sfecla. Practic nu acumuleaz nitrai aa legume, cum ar fi varza de Bruxelles, fasolele, cartofii, roiile i ceapa.Ne-am obinuit s considerm legumele i fructele drept produse alimentare sntoase. Din pcate, din cauza unei varieti de nitrai i pesticide, beneficiul consumrii alimentelor vegetale devine un mit... Cum s depistm legumele i fructele nocive? Un efect deosebit de benefic asupra elinei au arpagic i Phaseolus vulgaris, nu este recomandat s semnai elina alturi de porumb, cartofi, ptrunjel, morcovi.Tomate. Unii consider roii plante "egoiste", care iubesc s se dezvolte pe cont propriu, separat de alte culturi . Dar experiena grdinarilor germani i elveieni arat c roiile tolereaz vecintatea altor legume i sune destul de potrivite pentru plantri mixte.Ele se combin bine cu elin, andive, ridiche , napi, porumb, salata verde, varza, usturoi, morcovi, sfecl . Efect benefic reciproc este observat cu arpagic, spanac, Phaseolus vulgaris, ptrunjel , care este de multe ori plantat la marginea paturilor de tomate.Roii au relaii ostile cu gulii, molura i mrar. n ceea ce privete relaie cu cartofi i castravei, opiniile sunt diferite, poate depinde de modul de plantare.Este favorabil pentru tomate vecintatea urmtoarelor ierburi care mbuntesc gustul lor: busuioc, melissa, limba-mielului , arpagic, cria, menta , salvie , cimbru. Urzica (Urtica diodica) aproape de roii, mbuntete calitatea sucului de roii i extinde perioada de valabilitate a legumelor.Dovleac. Grdinarii recomand s poziionai gropie cu dovleac ntre plante de porumb. Porumbul umbrete dovleacul n vremea fierbinte i l salveaz de la supranclzire.Fasole. Phaseolus vulgaris este planta cea mai prietenos din familia leguminoaselor. Relaiile de asisten i stimulare reciproc sunt observate pentru fasole i ridichi, tot felul de varz, porumb, elin, castravei, cartofi, roii, sfecl, spanac.Prin secreiile de rdcin, bogate n azot, fasole ajut la creterea altor tipuri de legume de alturi. n plus, fasole sunt compatibile cu mangold, salata verde, cpuni, praz . Fasole nu tolereaz ceapa, usturoi, molura, mazrea.Din ierburi pentru fasole se recomanda cimbru care o protejeaz de la afide negre.Usturoi. Se pare c n Europa de Vest aceasta nu este foarte popular, de aceea usturoiul este rar folosit n plantri mixte. Este cunoscut faptul c usturoiul se combin bine cu roii, sfecl, morcovi, castravei, cpuni i are un impact negativ pentru fasole, mazre, varz.Spanac. Spanacul este membru favorit al comunitii de legume n Germania i Elveia. I se atribuie o mulime de caliti pozitive, inclusiv rezistenta la frig , o scurt perioad de maturizare, forma compact.Acest lucru l face o cultur foarte convenabil pentru plantri succesive i mixte. n plus, rdcinile de spanac au un efect benefic asupra proprietilor solului,iar saponina care face parte din secreiile sale de rdcin stimuleaz absorbia substanelor nutritive de rdcinile legumelor cultivate lng el.Relaie de efect benefic reciproc a fost remarcat pentru spanac i cartofi, roii, fasole, sfecl. Cele mai frecvente combinaii sunt spanac cu gulia, ridichi, salata verde. De asemenea, el se combin bine cu morcovi, ceap , ptrunjel, creson i elin, varz, cpuni.Spanacul nu este ostil pentru nici un soi de plante.Toate sfaturile privind metodele de cultivare a legumelor ar trebui s fie luate ca o recomandare, ci nu ca reguli absolut rigide. Fiecare grdinar ar trebui s le testeze pe terenul su, cu soiurile adaptate la condiiile locale.Metodele descrise asigur utilizarea eficient a ntregii zone de grdin n timpul sezonului de var. Cu aceast metod de cultivare, o suprafa de 100m ( 1 ar ) poate hrni o familie din patru persoane.Este demn de menionat un alt sfat important de la grdinari cu experien. Acest lucru se aplic pentru planul anual de plantare.Este nevoie de el, n primul rnd, pentru a respecta corect rotaia culturilor dup ani n conformitate cu regulile de rotaie, n al doilea rnd, pentru planifica resemnarea i replantarea unora culturi la altele la nceputul anului.Toate acestea este greu de reinut i de pstrat n memorie, mai ales atunci cnd dispunei de o mare varietate de culturi , aa c planul i harta grdinii sunt absolut necesare.6 legume perene. Plantezi o dat i obii recolt civa ani la rnd

Iat cum ( pe poza de mai sus) trebuia s arate un ora sovietic n concepia lui Stalin. Aici casele vremelnice cu multe etaje erau demolate i fiecare familie sovietic i avea propria sa cas pe pmnt... Planul lui Stalin de transformare a naturii Dac nu suntei dispus s plantai legume n fiecare an, s-ar putea s fii interesat de plantele care pot ierna.6 plante perene, care continu s produc recolte an de an:1. Sparanghel: Probabil cel mai faimos soi dintre plantele perene i unul dintre cele mai rvnite legume timpurii de primvar. Pentru uz alimentar se utilizeaz lstarii tineri, care numai apar la suprafaa solului. De ndat ce mugurii frunzelor ncep s nfloreasc, stemul se ngroa i devine rigid, impropriu pentru consum. Pe lng proprietile gastronomice remarcabile sparanghelul este i o cultur decorativ, care este folosit n aranjamentele florale.2. Topinambur (mr-de-pmnt): aparine aceluiai gen ca floarea-soarelui. De la aceast plant se folosesc tuberculii, foarte suculeni i dulci. Este o plant peren, tuberculii creia pot fi consumai n stare crud sau fiart la fel ca cartofii i seamn la gust cu alunele. Cultura crete destul de nalt, la fel ca floarea-soarelui, astfel nct este foarte potrivit pentru plantarea ca o bordur sau de-a lungul marginii unui teren. Tuberculii sunt recoltai toamna, iar unii sunt lsai n pmnt pentru anul urmtor.3. Alunul de pmnt este una dintre acele plante perene care nu necesit mult atenie i poate completa orice teren.Alunul de pmnt prezint rizomi care produc boabe i tuberculi comestibili. Planta crete n lungime aproximativ 2 metri i poate fi cultivat pe un spalier. Alunele sunt recoltate toamna, precum i topinamburul, o parte din road ar trebui s fie lsat n pmnt pentru anul viitor.4. Anghinarea: aceast plant este nrudit cu ciulinul, nu este cea mai fin legum, ns mugurii de flori au un gust deosebit. Anghinarea ocup puin spaiu pe teren, poate crete pn la 2 metri n nlime i la fel ca majoritatea legumelor perene are nevoie de cel puin doi ani pentru a ajune la maturitate, pn cnd putei colecta suficiente flori pentru a v decora masa. Avei posibilitatea s le cretei din rsaduri, n acest fel vei grbi procesul de cretere.5. Rubarba: Aceast plant peren nu numai c este comestibil, dar de asemenea, adaug un plus de culoare n grdina dvs. Tulpina poate fi de culoare roie, roz sau verde. Rubarba trebui s creasc civa ani pentru recolta tulpinilor. Se poate pregti o tart delicioas din cpuni i rubarb. La rubarb sunt comestibile doar tulpinile, frunzele sunt toxice pentru om, n schimb ele vor servi pentru compost.6. Hreanul: Cu toate c poate fi numit cu greu o legum (pare mai mult a condiment), este o plant peren din aceeai familie ca i mutarul, prezint o necesitate pentru iubitorii de piftie i sushi. Hreanul poate s se rspndeasc n toat grdina, din acest motiv radacina se sap foarte atent.Ce alte legume perene cresc pe terenul dvs.?Dup ce am stabilit ce vrem s cultivm i am grupat legumele conform necesitilor de nutriie, a mai rmas un singur lucru de planificat, i anume nvecinarea legumelor pe parcele i rnduri.Culturile intercalateNu putem neglija faptul c diferitele legumele se afecteaz reciproc existnd combinaii mai mult sau mai puin avantajoase. Numai cteva dintre exemplele clasice de combinaii avantajoase ar fi urmtoarele: morcovi + ceap salat timpurie + ridichi + gulii roii + ptrunjel/elin varz + spanac mazre + castravei sfecl + fasole verde usturoi + cpuniTabelul de mai jos conine informaiile despre efectele reciproce a legumelor marcajele avnd urmtoarele semnificaii: 0=nu afecteaz, + = avantajeaz, - =efecte negative.

Culturile succesivePe lng efectele directe mai trebuie s inem cont i de utilizarea efectiv a terenului disponibil. Un exemplu concret ar fi completarea locurilor goale (~75cm) dintre rsadurile de varz de bruxelles cu legume care se maturizeaz rapid, cum ar fi salata sau ridichile, care pot fi recoltate nainte de a fi acoperite de frunzele varzei.Muli dintre noi avem tendina de a semna tot timpul rnduri complete (cu ideea de folosi ntregul coninut al ambalajului), ceea ce este ct se poate de greit. Trebuie s inem cont de nevoile i consumul familiei i s nu punem mai mult dect consumm n timp util! La noi pn acum n fiecare an, o mare parte din salat i ridichi au ajuns n compost, pentru c pur i simplu nu mai aveam ce face cu ele. O idee mult mai bun este s semnm legumele care se consum proaspete cu pauze de 2-3 sptmni i astfel vom avea o succesiune de culturi. O alt posibilitate pentru a obine acelai rezultat este semnarea combinat a soiurilor timpurii, semi-timpurii i trzii. Anul acesta noi sigur aa vom face.Voi ce combinaii de succes ai ncercat sau cunoatei ?

ncet-ncet ne apropiem de vremea semnatului, iar cu aceast ocazie Phlox a pregtit un material extrem de util celor care sunt la nceputuri n grdinrit i nu numai. Eu zic, c toat lumea care vrea s produc legume din semine proprii are ce nva din seria de articole pe aceast tem. Aztzi v prezint primul episod din trilogie, care are urmtoarele capitole: 1. Tratarea i clirea seminelor2. Producerea rsadurilor3. Plantarea rsadurilor n grdin(huni)nvmintele ce urmeaz sunt pentru cei ca mine: afoni ntr-ale grdinriei; sau mai bine zis pentru grdinari de duminic.mi doresc, de multa vreme, sa gsesc un ghid de grdinrit pentru amatori, pentru cei ca mine, care se ocupa de grdinrit dup ureche parafraznd un cunoscut blog care au timp o data la sptmn, n cel mai fericit caz, dar, care cu ardoare doresc s i demonstreze c o pot face cu propriile puteri, i anume legumicultura . Legumicultura Cam preios, pentru noi, tia, neaveniii.Si pentru c, fie n-am tiut unde sa caut, fie c nu exist, fie ceea ce am gsit este tratat intr-un limbaj mult prea specializat pentru nelegerea mea, m-am hotrt s iau taurul de coarne, cum s-ar zice, i ncet, dar sigur, am cules de ici de colo sfaturi, secrete, reete, experiene si ncerc, umil, sa le pun pe hrtie pentru ali pasionai de grdina. Nu tiu ce a ieit, dar vi le mprtesc.M uit n calendar, cel lunar, desigur, i vad ca momentul mult ateptat este aproape. ncep sa-mi fac calculele: am suficient timp pentru primul pas nainte de a semna ce mi-am propus? Am pregtit arsenalul de semine? Le-am pus pe cprrii? Mi-am fcut planul de btaie? Mi-am pregtit batalioanele de lupta (coji de citrice, cenu, coji de ou, foi de ceapa i usturoi, etc., ce-mi vor fi vajnici combatani mpotriva bolilor si duntorilor, dar i ajutoare ntr-ale imunizrii i hrnirii viitorilor colocatari ai tarlalei) Si pentru ca rspunsul, evident, este pozitiv, trecem la pasul 1:Tratare i clireAceasta operaie se face in trei etape: 1 seminele trec printr-un proces de dezinfecie, 2 apoi printr-unul de accelerare a creterii (ncolirii) ca intr-un sfrit 3 sa fie clite! Astfel, nainte de data hotrta pentru semnat vom socoti cate zile avem nevoie pentru tratarea, stimularea si clirea seminelor si am in vedere seminele pe care ni le selectam singuri sau le primim din alte surse, pentru ca cele cumprate din surse organizate, sunt deja tratate si clite. Sau, cel puin, aa ar trebui sa fie.Pentru aceasta este bine ca seminele sa le punem in material textil care lasa aerul si apa sa treac fie sub forma de sculee, fie o alta varianta aleasa.Dezinfecia i stimulareaSi aici am ales mai multe variante:VARIANTA 1inem seminele la bronzat, in soare, cel puin doua-trei ore pe zi. Razele soarelui, nu numai ca joaca rol de dezinfectant natural mpotriva diverilor microbi, bacterii, microorganisme ru-voitoare, ci este si un veritabil accelerator de cretere, stimulnd ncolirea. Sau, mai simplu, daca avem lampa cu ultraviolete sau avem pe cineva cunoscut ori mergem la un salon de frumusee pentru bai de ultraviolete am mpucat doi iepuri! Culmea este ca nu glumesc. Doar ca trebuie inute nu mai mult de 2-3 minute/zi, timp de 2-3 zile.Apoi urmeaz stimularea, introducnd seminele in diferite soluii hrnitoare: macerat de cenu (1 lingura cenu + 0,5 ml apa calda infuzate 24 ore in acest caz se in doar 3 ore), sau orice ngrmnt lichid (de preferat bio) din comer.VARIANTA 21. Seminele, se in in soluie de permanganat de potasiu (de culoare violet-nchis) cam 24 de ore, apoi cltim si le inem, alte 24 de ore in soluie de acid boric (1 gr. la 0,5 l apa).sau2. inem aprox. 30-40 minute (dup alii intre 12 si 24 de ore, voi hotrai ct) seminele n soluie 1% de permanganat de potasiu sau de piatra vnata (0,2 gr la 1 l apa).sau3. n apa oxigenata 2-3%, nclzita la 38-45 grade seminele se in timp de 5 10 minute. In acest caz dezinfecia se produce doar la suprafaa seminei, neptrunznd si in interiorul ei. Dar, in schimb se produce o bine meritata hrnire cu oxigen.sau4. mpotriva mbolnvirilor bacteriale seminele pot fi tratate cu suc de aloe: 1 frunza de aloe de la o planta de cel puin trei ani, se tine la ntuneric si la rece (frigider) pre de 6-7 zile dup care piseaz, sau se da prin maina de tocat, iar sucul stors se dilueaz cu apa in pari egale.Seminele se in in aceasta soluie cam 18-24 ore, dup care se pun din nou la uscat.Dup dezinfecie le inem in stimulator de cretere, care pot fi infuzie/macerat de cenua (1 lingura cenua + 0,5 ml apa calda infuzate 24 ore in acest caz se in doar 3 ore), ori suc de aloe si/sau cenua si usturoi: 1 lingura de cenua+1 lingura de usturoi pisat+ 100 ml suc de aloe inute circa 12 ore.VARIANTA 3Seminele mari si sntoase se pun intr-un sculee din tifon sau alt material textil care respira si se introduc intr-o soluie de acid boric :1/2 linguria de acid boric la 250 ml apa cam 2-3 ore, dup care mutam, fr cltire, in soluie de permanganat de potasiu de 1% (1 gr la 100 ml apa) 25-30 minute si la urma intr-un stimulator de cretere ca cele descrise mai sus.Temperatura soluiei hrnitoare e bine sa fie de 25-28 de grade, constant. Astfel, recipientul in care inem seminele in aceasta soluie va sta lng sau pe o sursa de cldura, cu condiia sa fim ateni sa nu o dam in clocot!ClireaDup tratamentele descrise mai sus, seminele se cltesc in apa curata de cteva ori apoi se pun in vase de sticla (nu plastic si nici metal) bine nchise si se dau la rece. Daca stm la curte, ngropam vasul (vasele) in zpada, daca nu avem nici curte nici zpada recurgem la prietenul Frigider. Ideea este ca trebuie inute la o temperatura de cel mult +3 grade. O alta grija pe care o vom avea, cat timp seminele stau la rcoare, este aceea de a tine materialul in care se gsesc seminele mereu in stare umeda (nu uda). La rece trebuie inute seminele vreo 2-3 zile. Unii spun ca imediat dup ce le scoatem de la rece, seminele trebuie semnate. Alii sunt de prere ca perioada de repaus la rece sa fie alternata cu una de stat la o temperatura de +25-26 grade.Eu una le pun imediat in culcuul lor de pmnt i, substratul fiind mai cald dect mediul in care au stat, rsar foarte repede.n episodul urmtor v voi prezenta producerea rsadurilor, pn atunci, spor la treab!

Acest articol este partea a doua dintr-o serie de trei articole. Prima parte a prezentat tratarea i clirea seminelor culese din grdin, iar din partea a treia poi afla totul despre plantarea rsadurilor afar n grdin.Cu producerea rsadurilor vom avea ceva treaba, pentru c va trebui sa inem seama de o serie de factori, care ne vor ajuta la obinerea unui rezultat mai mult dect mulumitor. Si anume, vom tine seama de regimul de lumina, CO2, apa, substane minerale, regimul de convieuire. O sa ncerc sa le prezint cat mai succint.Dup nsmnare, (nu stau sa mai descriu ce fel de substrat folosim, pentru ca fiecare dintre noi este adeptul unui anumit tip) recipientele, fie ca sunt rsadnie, paharele, pastile de turba sau orice altceva ne convine. Muli folosesc jumti de coji de ou, cofrajele de la oua sau confecioneaz din fii de ziar pus in cteva straturi, asta pentru ca sa evite repicarea ulterioara, mai ales cnd vorbim de ardei sau vinete, care sunt foarte sensibile la repicat. Recipientele le acoperim cu folii de plastic, si se pun intr-un spaiu in care temperatura sa fie aproximativ de 18-20 grade C pana la rsrire. Ei, si daca exista posibilitatea, cele mai potrivite sunt foliile de culoare roz sau orange, dat fiind ca imita cel mai bine lumina zilei nsorite chiar si in zilele mohorte. Dup ce seminele ncep sa ncoleasc si plntuele sunt in stadiu de mic bucl scoatem folia si scdem temperatura.Practic regula de aur va fi: Ziua lumina + cldura iar Noaptea ntuneric + rcoaren primele zile vom urmri destul de insistent regimul de temperatura pentru micile rsaduri. Astfel, pentru culturile iubitoare de cldura in prima sptmna dup rsrire, temperatura se va scdea astfel: pentru roii de la +20-25 grade, la 12-15 peste zi iar in timpul nopii, poate fi intre +8 si +10 grade. Pentru ardei de la 25-27 la 13-16 ziua si 8-10 noaptea. Pentru castravei si dovlecei de la 25-27 la 15-17 peste zi si 12-14 noaptea.Scderea temperaturii, oprete planta din cretere , nedndu-i voie sa se lungeasc acesta fiind o metoda de a face planta sa se dezvolte pe lime, adic tulpina in loc sa se lungeasc, ea se ngroa si devine mai robust, mai puternic.Din a doua sptmn, pe timp nsorit, meninem o temperatura ridicata de +20-25, iar pe timp mohort mai sczut de +15-19. Peste noapte, rmne cea de +8-10 grade. Practic trebuie sa inem minte ca: la grad de nsorire ridicat temperatura de care au nevoie plntuele trebuie sa fie mai mare si urmnd logica, la grad redus de nsorire, temperatura trebuie sczuta.(in limitele bunului simt, evident)O alta metoda prin care nu permitem lungirea plantei este ca ele sa fie rotite, astfel ca lumina s cad pe toate prile plantei. Daca aceasta posibilitate nu exista, sau o considerai complicata, atunci recurgem la un truc: Montam pe laturile in care lumina nu cade direct , suprafee reflectorizante. Pe astea le alegei dup bunul plac: oglinzi, folie metalica, tabla zincataCe trebuie sa mai urmrim cu atenie?Regimul de CO2 fra el fotosinteza nu are loc si pace!Daca avem sera/solar, problema se rezolva foarte simplu : punem cteva glei cu blegar maturat. Ei, aa ceva in condiii de apartament nu vom putea face, corect? Si atunci ce vom face? Asiguram o buna aerisire a plantelor fie prin deschiderea geamurilor, dar la buna distanta de plante ca sa nu le mbolnvim de tot, sau, nu rdei, folosim ventilatorul pus la o distanta ca aerul care ajunge la plante (rsaduri) sa fie ca o boare nu c un taifun!Regimul de umiditatePmntul de la suprafaa nu are voie sa se usuce prea tare, de aceea el va fi meninut uor umed, jilav, dar in nici un caz ud. In cazul in care lumina este putina, iar temperatura aerului e cam mare, atunci o uscciune temporara a substratului va fi chiar binevenit, pentru ca in acest caz planta este mpiedicat s se lungeasc, deci s se slbeasc si prin urmare s piar.Urmeaz nc o regula de aur: multa lumina + temperatura ridicata (20-25)= strat umed;umbra si rcoare = strat jilav, doar uor umed . DECI: nu trebuie sa avem in exces nici umezeala dar nici uscciune.Pentru udatul rsadurilor vom folosi apa la temperatura camerei, chiar mai cldua de att (aprox .25 grade), evident ca nu direct de la robinet. Apa fie va fi inuta intr-un vas larg, descoperit pentru ca s se evapore clorul, sau i mai bine, apa fiart si rcit. Pentru stimularea si clirea in acelai timp a plntuelor, este bine de folosit apa provenita din topirea zpezii.Da, tiu o sa-mi spunei despre zpada poluata, sau de unde sa luam zpada cnd afara sunt +10 grade. Ei bine, putem pune o sticla (de plastic, firete) cu apa la congelator, iar dup ce devine bocna o lsam lng o sursa de cldura pana ce apa din sticla revine la temperatura camerei. Devine un fel de apa distilata.Eu, spre exemplu, pun la congelator, din timp, sticle din plastic in care am adunat apa de la splatul orezului, sau al meiului, apa de la fiertul cartofilor in coaja, sau de la fiertul legumelor. Sunt sigura ca muli dintre voi avei o imaginaie creativa, aa ca, ncercai diverse variante. Aceast ap este in acelai timp si un fel de papabun pentru rsaduriHrnitul rsadurilor substanele mineraleSi in situaia asta sunt multe feluri de a hrni viitoarele vedete. Probabil ca muli dintre voi deja avei tiina, de aceea va rog sa ne mprtii si nou, in caz, ca sunt altele dect cele pe care vi le voi prezenta.In general hrnirea ncepe in momentul in care plntuele i schimb domiciliul. Adic dup repicare.In primele 2 sptmni de viata rsadurile au nevoie de : azot, fosfor, magneziu, potasiu, calciu, sulf, bor. Mai trziu de alte substane Dar, dup cum se spune: dumanul binelui este mai binele, nici noi nu trebuie sa exageram cu hrnirea plntuelor. Adic sa nu le mbuibm. De aceea, in primele etape de viata, vor fi hrnite cu soluii hrnitoare ex. AVA sau UNIFLOR pentru rsaduri, (se gsesc n comer ). Atenie!! Pauzele in hrnire se vor reflecta negativ in viitoarea dezvoltare a plantei , deci si in viitoarea recolta . Totodat trebuie sa fim foarte ateni la aciditatea solului. Ca sa scpam de aceasta grija, folosim cu dublu efect cenu sau fain de oase. De ce dublu efect? Hai ca tii! Scade aciditatea substratului si totodat hrnete plantele.Din momentul apariiei rsadurilor si pana la plantarea lor in locul definitiv plantele se uda cu soluii hrnitoare. Nu se folosete apa simpla pentru udat ci mai degrab o soluie ceva mai diluata de ngrmnt (de preferat bio)Regimul de convieuireSi nc o regula de aur: plntuele au nevoie de spaiu pentru ca sa se dezvolte! Deci: Nu le nghesuii, sau rrii-le la momentul potrivit. Atenie, insa: ARDEIUL, VNATA, CASTRAVETELE URSC SA FIE REPICATE.Prima frunza Planta ajunsa la vrsta de cteva sptmni, este o cu totul alta planta. Un fel de puber. Are cu totul alte nevoi, si anume: mult substrat pentru ca rdcinile sa stea in voie iar tulpina sa se dezvolte armonios. Acum este deja suficient de rezistenta la diferenele de temperatura, umiditate, lumina. Desigur, lumina rmne un factor extrem de important in dezvoltarea ei, deci trebuie sa primeasc, in continuare, suficienta lumina deoarece acum se pornesc frunzele sa se formeze. Lumina putina procesul este ntrziat si ndelung, se intrzie formarea mugurilor. Si asta nu e prea bine.Si revin la nevoia de spaiu. Concurenta cu alte surate pentru locul sub soare este acerba de aceea trebuie redusa la minim.Spun cei trecui prin ale grdinriei, ca una dintre greelile curente ale grdinarului amator este rsadul individual. Crescut in vase mici, rsadul nu se dezvolta suficient. De aceea, in astfel de recipiente, unele rsaduri trebuie inute doar pana la apariia ctorva frunze (ex. vnata 2-3 frunze, roii si ardei cel mult 4) adic: daca nu se va repica planta la acest stadiu de dezvoltare, creterea va fi frnata si calitatea plantei va fi, in consecina, sczuta. Mai pe scurt: este mai bine sa avem rsaduri mai puine dar mai viguroase, dect mai multe si slabe, deoarece, logica ne spune ca de la o planta