Megyeri Szabolcs - Liptai ZoltAn

Plante atornate'\ v ilini si bucetirieln gta( ,

Cuprins

Clrrfnt introductiv

hiocul

de cimpde cAmp in grddind

cimbrului de cAmp

hrcetarie

in gridinirea mi.rarului in bucitdrie

CriaadrulGuianclrul in grddind

hnebuinqarea coriandrului in bucdtirie -

I:rsteanulIaryteanul in gridinihru,ebuint.rea leusteanului in bucitirie

feuandaLamnda in gridini

8182

MentaMenta in gridindintrebuinlarea mentei in bucdtdrie 84

in grddind fovirfu! (oregano)

$ovArful in grddinibusuiocului in bucitirie intrebuinfarea govArfului in bucitirie

in gridiniPitrunjelulPdtrunjelul in gridini

rea cimbrului in bucitdrre intrebuinfarea pitrunjelului in bucdtirie

Rozmarinulin grddind Rozmarinul in gridinlintarea roinitei in bucitirie

7

I10

12

17

t_8

20

2526

28

3334

4L42

44

4950

52

575860

6566

8990

92

9798

100

intrebuingarea rozmarinului in bucitirie

Arpagicul (cepgoara)Arpagicul in gridindintrebuintarea arpagicului in bucdtdrie

- tL6

36

Tarhonul 121,122

124

129130132

L371381.40

145146L48

1.52

155

Tarhonul in gradiniintrebuinfarea tarhonului in bucitirie

-AsmituiulAsmifuiul in grddiniintrebuinlarea asmiguiului in bucdtirie -

Telina,

Jelina in gridini

105106108

1131L4

hrebuirrgarea

lligliranul

_68

73

lavandei in bucitdrie

intrebuingarea lelinei in bucdtirie

SalviaSalvia in gridiniintrebuinfarea salviei in bucitdrie

Index alfabetic al refetelorin functie de olantele aromate

llighiranul in grddini 74

76 Despre autorihtrebuinlarea mdghiranului in bucitdrie -

10 PLANTE AROMA?-E i,N GRADINi SI BUCATARIE

Busuiocul in gridiniBusuiocul (Ocimum basilicum) este o planti aromatd tipic mediteraneeand. Chiar daca lanoi nu face parte din categoria celor mai populare plante aromate, in Italia este apreci-ati in mod deosebit. Este o planta anuala cu flori albe sau roz-pal. Frunzele verzi, viucolorate, diferd ca dimensiune de Ia o planta la alta. Pe lAngi speciile si soiurile cufrunzeverzi sunt raspAndite si cele cu frunze bordo. Planta are o aromi" puternica motiv pentrucare, crescute atat in gradina cAt si intr-un ghiveci in fereastra bucitariei, va raspAndi inpermanentd un miros dulceag intepator. Ca si curiozitate putem sa mentionim faptul cAbaza tulpinii gi frunzele inferioare sunt cele mai parfumate. Cultivarea busuiocului nupr ezintd, probleme deos ebite nici micar gradinarilor amatori.

Cerintele busuioculuiBusuiocul preferi solurile proaspete, boga-te in substante nutritive. Lucririle de pre-gitire ale solului inainte de semAnat sunt:afAnare, erbicidare, fertllizare cu compostsau ingrdsaminte organice. in cazul cul-turilor la ghiveci, se recomandd folosireapamAntului obisnuit de flori. Din cAnd incAnd se aplici o fertllizare cu solutiile folo-site si la plantele ornamentale. Busuioculeste o planta aromate iubitoare de cAldurdsi lumini, necesitAnd circa 6-8 ore de lumi-nape zi, insa, trebuie feriti de razele sola-re puternice de la orele prAnzului. Trebuieudati constant, nepermitandu-se uscareasolului!

Cultivare si ingrijireBusuiocul se inmulteste mai ales prin se-mdnare. Semintele mirunte se imprastieuniform la suprafala solului dupa carese acoperd cu un strat subtire de pimAntsau nisip. La inceput rasadurile firave suntfoarte sensibile si au o crestere inceatd.Plintutele viguroase se scot in grddind abiadupd trecerea ingheturilor din diminefi-le de primavara timpurie. Distanta idealide plantare este de 25-30 cm. Plantutelecrescute la ghiveci (in casd) nu necesiti otransplantare. La aparitia primilor listarirecipientele se agazd. pe pervazele insoritesau pe terase, balcoane, in locuri luminoasesi ferite de vAnt.

Pretenlii fa;ade lumlnd

Pretenlii fa;ade umiditate

Pretenlii fa;d de

substante nutrit[ve

Lucrdri de ingrijire

Mb3S3t / \"1 \,?,z!"a;, +M. €d1"5

;ii4' '4*'?- 4,' ..)>..-..

@?.

TI5TIIOCUI

Prin indepirtarea periodici a listarilor superiori se determind ramificareabusuiocului gi dezvoltarea unui numir mai mare de frunze. Plantele la ghi-veci, bine dezvoltate, achizilionate din magazinele de specialitate, se trans-planteazi. relativ repede deoarece in cele mai multe cazuri substratul in care

se comercializeazd (turba) nu este ideal pentru o dezvoltare armonioasi. Tur-ba nu contine substanle nutritive, doar sub formi adiugati. La epuizarea lorplanta se deteriore azd,in ciuda celor mai atente lucriri de ingrijire. Frunzele

busuiocului se pot utiliza in mAnciruri chiar gi in stare proaspdti, dar se potpistra si sub formi uscati. in cazul din urmi frunzele uscate se marunfesccu griji deoarece prin micinarea exagerati. acestea isi pierd semnificativ pro-prietiliIe.

1,2

Intrebuinf,area busuiocului in bucitirielOl Busuiocul se utilizeazdin stare proas-

pata, sub forma congelata sau uscatd.

lOl Este un condiment excelent pentrusupe, supe cremd, aperitive calde si reci(cu carne, legume, brAnzeturi), salate,preparate din carne, pegte, brAnzeturi,oud precum si unele deserturi. Carneapoate fi fi,arta, sub formi de rasol, frip-tura intreagi sau feliata, de porc, pui,curcan, miel, berbec, vitel, vitd,, fazan,ciprioard, porc mistre!, cerb, peste deapi dulce sau oceanic, fructe de mare.

1Ol Se potriveste perfect cu o varietate lar-ga de legume.

lOt Dintre fructe se potriveste bine cu cirese,cipsuni, mure, zmeurd., coacize, sttu-guri, pere, mere, portocale, grepfrut.

tOl Confera un gust deosebit aproape tutu-ror tipurilor de brdnza.

lOl Se poate folosi la prepararea sosurilor,umpluturilor, cremelor de unt, obti-nAndu-se astfel un gust bogat in arome.

I(Di Busuiocul proaspdt are un continutmare de uleiuri volatile, confera o aro-md placuta, intensi, motiv pentru care,la prepararea mAncirurilor calde (acolounde este posibil), se recomandd addu-garea lui spre final (cAnd mAncarea esteaproape gata), pentru a se pdstra aces-te proprietafi. Nu suporta fierberea siprdjirea indelungata.

aLANTE ARoMArs ilr cR iotivr{ y eucarAarc

fOl Contine o cantitate mare de apd si fi-bre, motiv pentru care se recomandi inalimentatia dieteticA.

tOl Are in compozitia lui beta caroten, vi-tamina A si vitamina K, potasiu, man-gan, cupru, magneziu, fier.

lOl in cazulin care se doreste pdstrarea luipe perioada de iarni., se spala cu aten-tie in mai multe ape, se usuca completsi se congeleazd, (in portii mai mici) inpungi de nailon. Se miruntegte strictcantitatea care urmeazd a fi utilizati.Se mai poate congela si sub alta forma:frunzele maruntite se asazi. in supor-tul pentru cuburile de gheafa, se com-pleteaza cu apa gi se pune la congelator.Cuburile se pot folosi la nevoie.

lOl in cazul in care se doreste pistrarea bu-suiocului in stare uscatd acesta se spalasi se usuci bine dupa care se leaga cAtecinci fire si se depoziteazd3-4 zile in 1o-

curi uscate, ferite de razele soiare. Oda-ti uscate frunzele se miruntesc (prinfrecare) si se depoziteazd,in recipientede sticla inchise. Se poate folosi pe par-cursul intregii ierni. in stare proaspdti,depozitat intr-un recipient ermetic, sepoate tine la rece chiar gi 4-5 z1le.

l(Dl Busuiocul congelat se pistreazi bine3-4 luni, iar cel uscat, depozitat intr-unloc rdcoros si ferit de razele solare, sepastreaza 4-5 luni.

Die6ff6 cu creveti, patmezatt,li-i.ie si busuiol'

Ceapa albe marunlitd se cilegte in ule-iul de mAsline, se adaugi oreatl si o can-

titate egali de supi fierbinte.Se fierbe la foc mediu, amestecAnd in-continuu gi adiugAnd cAte un polonicde supi fierbinte pAni cAnd orezul de-

vine crocant.intre timp se pune la topit untul gi se

adaugA crevetii spilap gi scurgi, sarea,

piperul, busuiocul miruntit, usturoiul,dupd care se lasi Ia prAjit 1-2 minute.in final se adauga la risotto coaja rasi gi

zeama de Ia o lemaie, iar intreaga com-pozi\ie se mai lasi la fi.ert 4-5 minutepAni cAnd devine moale gi cremoasa.

La servire (in boluri incalzite) se adaugiparmezanul ras.

1 ceapi alba

200 gorez special pentru risottobobul rotund)circa 600 ml supi de legume50 g unt200 g creveli mirunfiSarePiper proaspdt macinat3 fire de busuioc proaspdt2 calei de usturoil limAie2 linguri parmezan ras

2linguri mazire verde(din conserva)

1.

,2.(cu

3.

4.

5.

File din piept de pui cu pesto sipr,ijite

1 legdturd mare de busuioc proaspit2 cafei de usturoi3 lin$uri seminte de pin3linguri parmezarrras100 ml ulei de masline extra virgin4 buciti file din piept de puiSare

Piper proaspit macinat20 g untPentrugarniturd2 morcovi groEi4 cartofi,mari2 dovlecei zucchiniSare

40 g unt1 legituri de pdtrunjel

Pentru pesto se spali busuiocul, se des-prind frunzele dupd care se toaca. Se

adaugd usturoiul curi.tat, semintele depin, parmezanul, uleiul de masline si se

rcalizeaza un piure.Bucilile de piept de pui se trec prinsare, piper, se ung cu unt topit gi se pra-jesc intr-o tigaie pe ambele parli pAnice se rumenesc.Bucalile de fripturd se ung cu sosul depesto, se asazi intr-o tavA captusiti cufoi de copt Ei se dau Ia cuptor, la tem-peratura de 180'C, aproximativ 15 mi-nute.Pentru garniturA se mdruntesc morco-vii, cartofii, dovleceii gi se fierb separatin apA sirata.Pitrunjelul mdruntit se caleste in untulfierbinte, se adauga legumele tdiate, sa-rea si se amesteci..La servire pieptul de pui cu pesto se

feliazi, iar legumele se servesc separatintr-un bol.

2.

3.

4.

5.

6.1.

,'a; ::k

a :! l':': .. :t,,,.r.,r7:,:,,:j, :. t:

,':tiiW;,

.,