planificarecl.520132014

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA PROFESOR HLIHOR LENUŢA NR. DE ÎNREGISTRARE: _________________________________

Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a V-a – An şcolar 2013-2014 – Profesor Hlihor Lenuţa 1

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂPLANIFICARE ANUALĂ ŞI CALENDARISTICĂ

CLASA a V-a – AN ŞCOLAR 2013-2014

ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICAREDISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂCURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 5 ore

MANUAL: LIMBA ROMÂNĂ – MANUAL PENTRU CLASA a V-aAUTORI: ALEXANDRU CRIŞAN, SOFIA DOBRA, FLORENTINA SÂMIHĂIANEDITURA: HUMANITAS EDUCAŢIONAL, 2009

DIRECTOR, PROF. RĂDĂŞANU DORINA ___________________________

RESPONSABIL COMISIE METODICĂ, PROF. ŞANDRU LOREDANA ___________________________


COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

VALORI ŞI ATITUDINI

Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii

Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a

înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea

orizontului cultural

Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală


COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul

înţelegerii sensului global al acestuia-idee principală, idee secundară;-mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune, monologuri, dialoguri etc.);-mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context în diverse situaţii de comunicare; -dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral;

1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii modului de structurare a acestora

-structura secvenţelor descriptive, narative şi dialogate; -organizarea dialogului simplu; formule de menţinere a dialogului;

1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora

-vocabularul limbii române;-cuvântul – unitate de bază a vocabularului; forma şi conţinutul cuvintelor;-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime;-articolul de dicţionar;

1.4 sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale

-corespondenţa dintre sunet şi literă;-vocalele, consoanele, semivocalele;-grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul;-silaba;-greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune, în diverse situaţii de comunicare; pronunţarea diftongului, a triftongului şi a hiatului; -pronunţie corectă şi intonaţie, la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice; -*organizarea propoziţiei şi a frazei;

1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat

-indici de iniţiere de către partener a unui dialog; -*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;-*constituenţii textului oral.

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

Competenţe specifice Conţinuturi asociate2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral -propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată;

-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat; -expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;-rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate;-*constituenţii textului oral;-povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie; -formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate;

2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare

-stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată (idee principală, idee secundară);-sensul unor cuvinte în diferite contexte;


-utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor lexicale noi; -cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime; câmpuri lexico-semantice;-*selectarea cuvintelor;

2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical

-propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţie principală şi prepoziţie secundară; fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare; propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă; propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare; -dezvoltarea unei propoziţii simple;-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale); substantivul (gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr; atributul, complementul; -*organizarea propoziţiei şi a frazei; -formele limbii literare; -dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului, acordul în gen etc.);

2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse

-rolul de emiţător şi rolul de receptor;-prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare; -exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context;-dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;-*acte de vorbire; -pronunţie corectă şi fluentă în limba română, pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;

2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare -situaţia de comunicare dialogată; organizarea dialogului simplu; formule elementare de menţinere a dialogului; -*acte de vorbire.

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text -idei principale, idei secundare;

-opera literară; texte literare (populare şi culte), texte nonliterare (articolul de dicţionar, reclama); -conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); rima în poeziile studiate -raportul dintre realitate şi literatură;

3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ -moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: schiţa şi basmul;

3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar

-sinonime şi antonime; -figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);


3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate -verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea; substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele (pronumele personal: persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate; pronumele personal de politeţe); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod; adverbe provenite din adjective); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

3.5 Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea -cartea – obiect cultural: titlul, autorul, tabla de materii; elementele componente ale paginii de carte; volumul; -biblioteca;-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers; valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate; -note de lectură.

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan -părţile componente ale unei compuneri;

-aşezarea corectă a textului în pagină;-structurarea notiţelor la diferite discipline; elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare; -plan de idei pentru un text propriu; -povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-transformarea textului dialogat în text narativ;-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere, figuri de stil) sau la personaje;-compuneri după un suport vizual;

4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date

-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-articolul de dicţionar;

4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie

-propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple; propoziţia principală şi propoziţia secundară; fraza; elemente de relaţie în frază (conjuncţiile simple şi compuse); coordonarea (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea;-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate; -dificultăţi privitoare la categoriile morfologice, în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;

4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate

-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte etc.); -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite); -autoevaluare a propriilor texte redactare.


CONŢINUTURI1. Lectura

1.1. Cartea obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literară

1.2.1. Raportul dintre realitate şi literatură.1.2.2. Textul şi opera. Opera literară.1.2.3. Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului); cine povesteşte: naratorul.

Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul. 1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul. 1.2.5. Textul în versuri.Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama.

Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 şi 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată. 2.1.2. Structurarea textului oral

Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ).Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.

*Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: - identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte; - adresarea către o persoană, salutul; - formularea de întrebări; - iniţierea sau încheierea unui schimb verbal; - susţinerea unei discuţii directe sau telefonice; - cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social

al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; - prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni.

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1. Procesul scrieriiPărţile componente ale unei compuneri (actualizare). Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.). Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a V-a – An şcolar 2013-2014 – Profesor Hlihor Lenuţa 7

Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima. 2.2.2. Contexte de realizare

Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).Notiţele. Lucrarea semestrială.

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.3. Elemente de construcţie a comunicării

3.1. LexiculVocabularul limbii române. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).

3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.

3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.

3.4. Morfosintaxa

3.4.1. Verbul. Timpul, persoana, numărul (actualizare).Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).

3.4.2. Substantivul. Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare) Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.


Cazurile substantivului

Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului). Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului). Vocativul.

3.4.3. Substituţi ai substantivului3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.

Pronumele personal de politeţe. ٭Formule reverenţioase de adresare. 3.4.3.2. Numeralul

Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.3.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul

Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile3.4.5.1. AdverbulAdverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică: complement. 3.4.5.2. Interjecţia.

3.5. Sintaxa propoziţiei

3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.

3.5.2. SubiectulSubiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).

3.5.3. AtributulElementele regente ale atributului.

3.5.4. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.


CALENDAR ŞCOLAR 2013-2014

SEMESTRUL I – 18 Săptămâni – 90 zile lucrătoare

SEMESTRUL al II-lea – 18 săptămâni – 86 zile lucrătoare

Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

V V 19 20 21 21 22 23 24 25 26 26 27 V 28 29 29 30 31 32 33 33 34 35 36

L 3 10 17 24 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16M 4 11 18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17M 5 12 19 26 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18J 6 13 20 27 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19V 7 14 21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20S 1 8 15 22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21D 2 9 16 23 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22

Semestrul I Semestrul al II-lea


Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie

1 2 3 3 4 5 6 7 7 8 9 10 11 11 12 13 14 V V 15 16 17 18

L 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27M 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28M 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29J 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30V 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31S 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25D 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26

Cursuri: luni, 16 septembrie 2013 – vineri, 20 decembrie 2013În perioada 2 – 10 noiembrie 2013, clasele din învăţământul primar sunt în vacanţă Vacanţa de iarnă: sâmbătă, 21 decembrie 2013 – duminică, 5 ianuarie 2014 Cursuri: luni, 6 ianuarie 2014 – vineri, 31 ianuarie 2014Vacanţa intersemestrială: sâmbătă, 1 februarie 2014 – duminică, 9 februarie 20145 octombrie 2013 – Ziua internaţională a educaţiei – activităţi specificeTezele din sem. I până la data de 20 decembrie 2013

Cursuri: luni, 10 februarie 2014 – vineri, 11 aprilie 2014Săptămâna 7-11 aprilie 2014 – „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”Vacanţa de primăvară: sâmbătă, 12 aprilie 2014 – marţi, 22 aprilie 2014Cursuri: miercuri, 23 aprilie 2014 - vineri, 20 iunie 2014 Vacanţa de vară: sâmbătă, 21 iunie 2014 – duminică, 14 septembrie 20145 iunie 2014 – Ziua învăţătorului – activităţi specificeTezele din sem. al II-lea până la data de 23 mai 2014

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2013-2014: 36 de săptămâni; 180 de ore/ an (5 ore/ săptămână)

SEMESTRUL I: 18 săptămâni x 5 ore/ săptămână = 90 de ore

TEZE: până la data de 20 decembrie 2013 (S 10, 18.XI-22.XI)

ORE LA DISPOZIŢIA PROFESORULUI: 4 ore

EVENIMENTE: 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei – activităţi specifice

VACANŢE: Vacanţa de iarnă: sâmbătă, 21 decembrie 2013 – duminică, 5 ianuarie 2014Vacanţa intersemestrială: sâmbătă, 1 februarie 2014 – duminică, 9 februarie 2014

SEMESTRUL al II-lea: 18 săptămâni x 5 ore/ săptămână = 90 de ore (din care: 21 şi 22 aprilie 2014, 1 Mai 2014, 9 iunie 2014 – sunt zile libere = 86 de ore)

Săptămâna – 7-11 aprilie 2014 – „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” – activităţi extracurriculare şi extraşcolare, având orar specific

TEZE: până la data de 23 mai 2014 (S 30, 5.V-9.V) ORE LA DISPOZIŢIA PROFESORULUI: 8 ore

EVENIMENTE: 5 iunie – Ziua învăţătorului – activităţi specifice ZILE LIBERE: Joi – 1 Mai 2014, Ziua Muncii (săptămâna 12 /(29) din semestrul al II-lea)Luni – 9 iunie 2014, Sf. Treime (săptămâna 17 /(35) din semestrul al II-lea)

VACANŢE: Planificare anuală şi calendaristică – Limba şi literatura română – Clasa a V-a – An şcolar 2013-2014 – Profesor Hlihor Lenuţa 11

Vacanţa de primăvară: sâmbătă, 12 aprilie 2014 – marţi, 22 aprilie 2014 Vacanţa de vară: sâmbătă, 21 iunie 2014 – duminică, 14 septembrie 2014


ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA PROFESOR HLIHOR LENUŢA

PLANIFICARE ANUALĂCLASA a V-a – AN ŞCOLAR 2013-2014

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARECURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 5 ore

MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a V-aAUTORI: Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina SâmihăianEDITURA: Humanitas Educational, 2009

Semestrul Unitatea de învăţare Nr. de ore

Săptămâna Observaţii

I I. Unitate de învăţare introductivăPrezentarea manualului. Recomandarea lecturiiRecapitulare iniţialăTest iniţial

5

2

S 1-S 2

I II. Cartea – obiect culturalCartea – obiect culturalComunicarea orală. Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogatăOre la dispoziţia profesorului

5

-

S 2-S 3

I III. Raportul dintre realitate şi literaturăRaportul dintre realitate şi literaturăLexiculNoţiuni de foneticăComunicarea scrisă Procesul scrierii. Părţile componente ale unei compuneri (actualizare). Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.) Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratimaEvaluare – Raportul dintre realitate şi literaturăOre la dispoziţia profesorului

17

11

S 3-S 7


I IV. Opera literară. Structura operei literareTextul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului); cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea dialogul. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. EpitetulComunicarea orală. Structurarea textului oral. Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de ideiComunicarea orală. Structurarea textului oral. Rezumatul oralComunicarea scrisă. Contexte de realizare. Notiţele. Lucrarea semestrialăEvaluare – Raportul dintre realitate şi literaturăOre la dispoziţia profesorului

14

1-

S 7-S 10

I V. Lucrare scrisă semestrialăRecapitulare pentru lucrarea scrisă semestrialăLucrare scrisă semestrială

4 S 10

I VI. Opera literară. Structura operei literareTextul în versuri.Versificaţia. Versul şi strofa. Rima. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. EpitetulNoţiuni elementare de sintaxăMorfosintaxa. VerbulComunicarea orală. Structurarea textului oral. *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei.*Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ)Evaluare – Opera literară. Structura operei literareOre la dispoziţia profesorului

18

11

S 11-S 14

I VII. Texte nonliterareTexte nonliterare: articolul de dicţionar, reclamaMorfosintaxa. SubstantivulMorfosintaxa. Substituţi ai substantivului: PronumeleComunicarea scrisă. Contexte de realizare. Povestirea unor întâmplări reale sau imaginareEvaluare – Texte nonliterareOre la dispoziţia profesorului

14

12

S16-S 18

I VIII. Recapitulare semestrială 3 S 18

Total ore semestrul I 90 S 1-S 18

SEMESTRUL al II-lea


II IX. Texte literare culte în prozăTexte literare în proză – culte – aparţinând diverselor genuri şi specii Specii obligatorii: schiţaComunicarea scrisă. Contexte de realizare. Aprecieri personale referitoare la moduri de expunereAprecieri personale referitoare la textele literare studiateMorfosintaxa. Substituţi ai substantivului: NumeralulComunicarea scrisă. Contexte de realizare. Transformarea textului dialogat în text narativComunicarea orală. Structurarea textului oral. Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialoguluiEvaluarea – Texte literare culte în prozăOre la dipoziţia profesorului

12

11

S 19-S 21

II X. Texte literare populare în prozăTexte literare în proză – populare – aparţinând diverselor genuri şi speciiSpecii obligatorii: basmulComunicarea scrisă. Contexte de realizare. Aprecieri personale referitoare la personajeAprecieri personale referitoare la textele literare studiateMorfosintaxa. Determinanţii substantivului: Adjectivul Evaluarea – Texte literare culte în prozăOre la dipoziţia profesorului

10

11

S 21-S 24

II XI. Texte literare populare în prozăTexte literare în proză – populare – aparţinând diverselor genuri şi speciiLegendaMorfosintaxa. Părţile de vorbire neflexibileAdverbul InterjecţiaParabolaEvaluare – Texte literare populare în prozăOre la dispoziţia profesorului

8

11

S 24-S 26

IIActivităţi extracurriculare şi extraşcolare: „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” 5 S 27

II XII. Texte literare culte în versuriTexte literare în versuri – culte – aparţinând diverselor genuri şi speciiComunicarea scrisă. Contexte de realizare. Aprecieri personale referitoare la figuri de stil, descriereSintaxa propoziţieiPredicatulSubiectulEvaluarea – Texte literare culte în versuriOre la dipoziţia profesorului

9

12

S 24-S 30

II XIII. Lucrare scrisă semestrialăRecapitulare pentru lucrarea scrisă semestrialăLucrare scrisă semestrială

4 S 30

II XIV. Texte literare populare în prozăTexte literare în proză – populare – aparţinând diverselor genuri şi speciiSnoava

13 S 31-S 34


Sintaxa propoziţieiAtributulComplementulSintaxa frazeiComunicarea scrisă. Contexte de realizare. Povestirea unor întâmplări reale sau imaginareEvaluare – Texte literare populare în prozăOre la dispoziţia profesorului

13

II XV. Recapitulare finalăRecapitulare pentru testul de evaluare finalăTest de evaluare finalăRecapitulare finală

9

2

S 34-S 36

Total ore semestrul al II-lea 86 S 19-S 36

TOTAL 176 S 1-S 36



PLANIFICARE CALENDARISTICĂCLASA a V-a – SEMESTRUL I – AN ŞCOLAR 2013-2014



Unitatea de învăţare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate ConţinuturiNr. de ore

Săptămâna/Data

Obs.

I. Unitate de învăţare

introductivă

1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat

1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text

2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

-indici de iniţiere de către partener a unui dialog;

-idee principală, idee secundară;-mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu basme, schiţe; monologuri, dialoguri etc.);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-idei principale, idei secundare;-texte nonliterare (articolul de revistă pentru copii, afişul);-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat; -povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie; -formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate;-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-părţile componente ale unei compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;

1 Prezentarea manualului. Recomandarea lecturii particulare

Recapitulare pentru testul iniţial:2 Textul narativ. Textul dialogatTextul nonliterar: articolul de revistă pentru copii, afişul

3 Scrierea despre textul literar (Povestirea scrisă). Caracterizare de personaj.

4 Compunerea narativă liberă

71

1

1

1

S 1-S 216.IX-2.IX

16.IX-20.IX

16.IX-20.IX

16.IX-20.IX


4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical

3.4 sesizarea corectitudinii utilizarii categoriilor gramaticale învăţate


-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte etc.);-sinonime, antonime;

-sensul unor cuvinte în diferite contexte;-sinonime şi antonime;-propoziţii simple şi dezvoltate;-dezvoltarea unei propoziţii simple;-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp, persoană, număr); substantivul (gen, număr); pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană, număr); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul;-părţi de propoziţie: predicatul; subiectul; atributul; complementul;-verbul (timp, persoană, număr); substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr); pronumele (pronumele personal: persoană, număr, gen; pronumele personal de politeţe); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul;-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-propoziţii simple şi dezvoltate; -dezvoltarea unei propoziţii simple;

5 Noţiuni de fonetică.Noţiuni de vocabular.Elemente de morfologie.Elemente de sintaxă

6 Test iniţial7 Discutarea testului iniţial

1

11

16.IX-20.IX

23.IX-27.IX23.IX-27.IX

II. Cartea –

obiect cultural

3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea

3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului

-cartea- obiect cultural: titlul, autorul, tabla de materii, elementele componente ale paginii de carte, volumul;-biblioteca;

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers; -povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;

-sinonime şi antonime

-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);

-mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context

Cartea –obiect cultural8 Cartea –obiect cultural. Titlul. Autorul9 Aşezarea în pagină. Volumul. BibliotecaText suplimentar:

Cele dintâi lecturide Mircea Eliade

10 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală11 Ce se povesteşte; cine participă la acţiune: personajul; cine povesteşte: naratorul

Comunicarea oralăSituaţia de comunicare. 12 Aplicaţii pentru înţelegerea

51

1

1

1

1

S 2-S 323.IX-27.IX

23.IX-27.IX

23.IX-27.IX

30.IX-4.X

30.IX-4.X


global al acestuia1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţiide comunicare diverse2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare

în diverse situaţii de comunicare; -indici de iniţiere de către partener a unui dialog;

-rolul de emiţător şi rolul de receptor;-dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;

-situaţia de comunicare dialogată;

noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată


III.Raportul

dintre realitate şi literatură

3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar

3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale dupăcitirea globală a unui text3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar

1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora

2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare


1.4 sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale


-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-raportul dintre realitate şi literatură;

-figuri de stil: personificarea;

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-raportul dintre realitate şi literatură;

-figuri de stil: personificarea;

-vocabularul limbii române;-cuvântul – unitate de bază a vocabularului; forma şi conţinutul cuvintelor;-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime;-sensul unor cuvinte în diferite contexte; -utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor lexicale noi; -cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime; câmpuri lexico-semantice;-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);

-corespondenţa dintre sunet şi literă;-vocalele, consoanele, semivocalele;-grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul;-silaba;-greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune, în diverse situaţii de comunicare; pronunţarea diftongului, a triftongului şi a hiatului;-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe;

Raportul dintre realitate şi literaturăText suport

O furnicăde Tudor Arghezi

13 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. (Textul integral)14 Raportul dintre realitate şi literatură15 Figuri de stil. Personificarea

Text suplimentarCărţile cu Apolodor

– fragmente –de Gellu Naum

16 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. (Fragmentul de text)17 Raportul dintre realitate şi literatură. Lexicul18 Vocabularul limbii române19 Cuvântul -unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul20 Cuvântul de bază. Rădăcina. Prefixele. Sufixele. Cuvântul derivat21 Sinonimele22 Antonimele23 Câmpuri lexico-semantice (aplicativ)

Noţiuni de fonetică24 Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele25 Grupurile de sunete (diftongul, triftongul)26 Hiatul27 Silaba28 Exerciţii – Lexicul. Noţiuni de fonetică

19

1

1

1

1

1

11

1

111

1

1

111

S 3-S 7

30.IX-4.X

30.IX-4.X

30.IX-4.X

7.X-11.X

7.X-11.X

7.X-11.X7.X-11.X

7.X-11.X

14.X-18.X14.X-18.X14.X-18.X

14.X-18.X

14.X-18.X

21.X-25.X21.X-25.X21.X-25.X Oră la

dispoziţia prof.



4.3 alcătuirea unor propoziţii şi frazecorecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie

-părţile componente ale unei compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care eviden-ţiază ideile principale prin raportare la cele secundare;

-semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);

Comunicarea scrisă Procesul scrierii 29 Părţile componente ale unei compuneri (actualizare). Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.) 30 Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima31 Evaluare – Raportul dintre realitate şi literatură

1

1

1

21.X-25.X

21.X-25.X

28.X-1.XI

IV. Opera

literară. Structura

operei literare

3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-sinonime şi antonime;-figuri de stil (personificare, comparaţie);-povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;

-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-moduri de expunere: naraţiune;

-idei principale, idei secundare;

-idee principală, idee secundară;

-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;-expunere orală – individual sau în grup a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;

Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului); cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea dialogul. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. EpitetulText suport

Căprioarade Emil Gârleanu

32 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală33 Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul; cine povesteşte: naratorul. 34 Modurile de expunere: naraţiunea

Comunicarea oralăStructurarea textului oral35 Ideea principală, ideea secundarăPlanul simplu şi planul dezvoltat de idei

15

1

1

1

1

S 7-S 10

28.X-1.XI

28.X-1.XI

28.X-1.XI

28.X-1.XI


3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar

3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ


-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;-povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;-sinonime şi antonime;-figuri de stil: enumeraţie, repetiţie;-opera literară;-idei principale, idei secundare;-moduri de expunere (naraţiune, dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);

-rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate;

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-moduri de expunere: descriere;

-sinonime şi antonime; -figuri de stil: epitet;

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-sinonime şi antonime; -figuri de stil (epitet, comparaţie, personificare);-moduri de expunere (descriere, naraţiune);-întrebările specifice abordării textelor narative: „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor);

-structurarea notiţelor la diferite discipline;

Text suportAmintiri din copilărie

-fragment-de Ion Creangă

36 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală. Idei principale, idei secundare37 Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul; cine povesteşte: naratorul. Moduri de expunere: naraţiunea, dialogul38 Figuri de stil. Enumeraţia. Repetiţia

Comunicarea oralăStructurarea textului oral39 Rezumatul oralLectură suplimentară

Fram, ursul polar (fragment)de Cezar Petrescu

Text suportÎn pădurea Petrişoruluide Mihail Sadoveanu

40 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular41 Moduri de expunere: descrierea42 Figuri de stil. Epitetul

Text suportMihai Viteazul

de Nicolae Bălcescu43 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală. 44 Cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului). Moduri de expunere: descrierea, naraţiuneaComunicarea scrisăContexte de realizare45 Notiţele. Lucrarea semestrială46 Evaluare – Opera literară. Structura operei literare

1

1

1

1

1

11

1

1

11

4.XI-8.XI

4.XI-8.XI

4.XI-8.XI

4.XI-8.XI

4.XI-8.XI

11.XI-15.XI11.XI-15.XI

11.XI-15.XI

11.XI-15.XI

11.XI-15.XI18.XI-22.XI

Temă acasă


V.Lucrare

scrisă semestrială


3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan


4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortogra-fice şi de punctuaţie4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate

-moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-sinonime şi antonime; -figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);-părţile componente ale unei compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-sinonime şi antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte etc.); -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);

47 Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială


49 Lucrare scrisă semestrială

50 Discutarea lucrării scrise semestriale

41

1

1

1

S 1018.XI-22.XI

18.XI-22.XI

18.XI-22.XI

18.XI-22.XI

VI.Opera

literară. Structura

operei literare 3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru

cu textul/ cartea3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text




-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-sinonime şi antonime;-figuri de stil: comparaţie;-conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); rima în poeziile studiate;-opera literară;

-propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă; propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă; -dezvoltarea unei propoziţii simple;-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul, substantivul, pronumele personal, numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul;-părţi de propoziţie: predicatul, subiectul, atributul, complementul; -propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple;

-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp, persoană, număr, moduri

Textul în versuri.Versificaţia. Versul şi strofa. Rima. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. EpitetulText suport

Sfârşit de toamnăde Vasile Alecsandri

51 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular52 Textul în versuri. Versificaţia Versul şi strofa. Rima53 Figuri de stil. Comparaţia54 Opera literară

Noţiuni elementare de sintaxă 55 *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple56 Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza

Morfosintaxa. Verbul 57 Verbul. Timpul, persoana, numărul (actualizare)

20

1

1

11

1

1

1

S 11-S 14

25.XI-29.XI

25.XI-29.XI

25.XI-29.XI25.XI-29.XI

25.XI-29.XI

2.XII-6.XII

2.XII-6.XII


3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate


1.4 sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical

personale şi nepersonale);

-verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea;

-dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate;

-*organizarea propoziţiei şi a frazei;

-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;-*constituenţii textului oral.

-*selectarea cuvintelor;

-*constituenţii textului oral.

-*organizarea propoziţiei şi a frazei;

58 Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere)Timpurile modului indicativ: 59 Prezent60 Imperfect61 Perfect compus62 Perfect simplu 63 Mai-mult-ca-perfect64 Viitor I65 Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea66 Funcţia sintactică: predicatul (actualizare) Predicatul verbal67 Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ)68 Exerciţii – Verbul

Comunicarea oralăStructurarea textului oral69 *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei.*Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ)Lectură suplimentară

Colinde70 Evaluare – Opera literară. Structura operei literare

1

1111111

1

1

1

1

1

2.XII-6.XII

2.XII-6.XII2.XII-6.XII9.XII-13.XII9.XII-13.XII9.XII-13.XII9.XII-13.XII9.XII-13.XII

16.XII-20.XII

16.XII-20.XII

16.XII-20.XII

16.XII-20.XII

16.XII-20.XII

Oră la dispoziţia

prof.

Temă acasă

VII.Texte

nonliterare1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date

3.4 sesizarea corectitudinii utilizăriicategoriilor gramaticale învăţate


-articolul de dicţionar;

-texte nonliterare (articolul de dicţionar, reclama);

-articolul de dicţionar;

-substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului);

-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: substantivul (gen, număr, articolul hotărât şi

Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama71 Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama

Morfosintaxa. Substantivul 72 Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul (actualizare)73 Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărâtCazurile substantivului:

17

1

1

1

S 16-S 18

6.I-10.I

6.I-10.I

6.I-10.I


3.4 sesizarea corectitudinii utilizăriicategoriilor gramaticale învăţate






articolul nehotărât, cazurile substantivului);

-substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului);


-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate);

-pronumele (pronumele personal:persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate; pronumele personal de politeţe);


-aşezarea corectă a textului în pagină;-povestirea unor întâmplări reale sau imaginare

74 Cazul nominativ. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ75 Cazul acuzativ. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut76 Cazul dativ. Funcţia sintactică: complement (fără precizarea felului)77 Cazul genitiv. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a sub-stantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţia sintactică: atribut78 Cazul vocativ79 Exerciţii – Substantivul

Morfosintaxa. Substituţi ai substantivului: Pronumele80 Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare)Pronumele personal în nominativ. Funcţia sintactică: subiect81 Pronumele personal în acuzativ. Forme accentuate şi neaccentuate. Funcţii sintactice: atribut şi complement82 Pronumele personal în dativ. Forme accentuate şi neaccentuate. Funcţia sintactică: complement83 Pronumele personal în genitiv. Funcţia sintactică: atribut. Pronumele personal în vocativ84 Pronumele personal de politeţe. *Formule reverenţioase de adresare85 Exerciţii – Pronumele

Comunicarea scrisăContexte de realizare86 Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare87 Evaluare – Texte nonliterare

1

1

1

1

11

1

1

1

1

1

1

1

1

6.I-10.I

6.I-10.I

13.I-17.I

13.I-17.I

13.I-17.I13.I-17.I

13.I-17.I

20.I-24.I

20.I-24.I

20.I-24.I

20.I-24.I

20.I-24.I

27.I-31.I

27.I-31.I

Oră la dispoziţia

prof.

Oră la dispoziţia

prof.

VIIIRecapitulare semestrială

3.2 recunoaşterea modurlor de expunere utilizate într-un text narativ

-modri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale

88 Raportul dintre realitate şi literatură.

31

S 18

27.I-31.I


3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar






personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-sinonime şi antonime; -figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);-verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea; substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele (pronumele personal: persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate; pronumele personal de politeţe);-părţile componente ale unei compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-plan de idei pentru un text propriu; -povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-articolul de dicţionar;-propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple;-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspec-tivei din care se povesteşte etc.); -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);-autoevaluare a propriilor texte redactare.

Lexicul. Noţiuni de fonetică89 Opera literară. Structura operei literare. Textul în proză. Moduri de expunere. Verbul90 Opera literară. Structura operei literare. Textul în versuri. Figuri de stil. Elemente de versificaţie. Substantivul. Pronumele

1

1

27.I-31.I

27.I-31.I



PLANIFICARE CALENDARISTICĂCLASA a V-a – SEMESTRUL al II-lea – AN ŞCOLAR 2013-2014



Unitatea de învăţare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate ConţinuturiNr. de ore

Săptămâna/Data

Obs.

IX.Texte

literare culte în proză 3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru

cu textul/ cartea3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ


2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-sinonime şi antonime; -figuri de stil-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;-povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;-idei principale, idei secundare;-opera literară;-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-moduri de expunere: dialog;-specii literare: schiţa.

-aşezarea corectă a textului în pagină;-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere);-aprecieri personale referitoare la textele studiate;

-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: numeralul (cardinal şi ordinal);-numeralul (cardinal şi ordinal);

Texte literare în proză – culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. Specii obligatorii: schiţaText suport

Vizită…de I. L. Caragiale

1 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestire orală. Idei principale, idei secundare. 2 Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine povesteşte: naratorul3 Moduri de expunere: dialogul4 Cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului). Personajele5 Specii literare: schiţa

Comunicarea scrisăContexte de realizare6 Aprecieri personale referitoare la moduri de expunere7 Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate

Morfosintaxa. Substituţi ai substantivului: Numeralul8 Numeralul cardinal9 Numeralul ordinal10 Numeralul – Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement

14

1

1

11

1

1

1

111

S 19-S 21

10.II-14.II

10.II-14.II

10.II-14.II10.II-14.II

10.II-14.II

17.II-21.II

17.II-21.II

17.II-21.II17.II-21.II17.II-21.II




1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de nara-ţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în sco-pul înţelegerii modului de structurare a acestora2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare


-transformarea textului dialogat în text narativ;

-organizarea dialogului simplu; formule de menţinere a dialogului;

-dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;

-organizarea dialogului simplu; formule elementare de menţinere a dialogului;

11 Exerciţii – Numeralul

Comunicarea scrisăContexte de realizare12 Transformarea textului dialogat în text narativ

Comunicarea oralăStructurarea textului oral13 Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului14 Evaluare - Texte literare culte în proză

1

1

1

1

24.II-28.II

24.II-28.II

24.II-28.II

24.II-28.II

Oră la dispoziţia

prof.

X.Texte

literare populare în

proză

3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ



3.4 sesizarea corectitudinii utilizării

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-sinonime şi antonime; -figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);-idei principale, idei secundare;-opera literară;-moduri de expunere (naraţiunea, dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-moduri de expunere (naraţiunea, dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: basmul;

-aşezarea corectă a textului în pagină;-aprecieri personale referitoare la personaje;-aprecieri personale referitoare la textele studiate;

Texte literare în proză – populare – aparţinând diverselor genuri şi specii. Specii obligatorii: basmulText suport

Prâslea cel voinic şi merele de aur– fragmente –

după Petre Ispirescu15 Lectură explicativă şi expresivă16 Vocabular. Povestire orală. Idei principale, idei secundare.17 Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine povesteşte: naratorul18 Cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului). Personajele19 Specii literare: basmul. Formule specifice basmuluiLectură suplimentară

Zâna mării (fragment) de Hans Christian Andersen

Făt-Frumos din lacrimă (fragment) de Mihai Eminescu

Comunicarea scrisăContexte de realizare20 Aprecieri personale referitoare la personaje21 Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate

12

11

1

1

1

1

1

S 21-S 24

24.II-28.II3.III-7.III

3.III-7.III

3.III-7.III

3.III-7.III

3.III-7.III

10.III-14.III

Temă acasă


categoriilor gramaticale învăţate


-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: adjectivul (adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului);

-adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului);


Morfosintaxa. Determinanţii substantivului: Adjectivul 22 Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu23 Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz 24 Adjectivul – Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului25 Exerciţii – Adjectivul26 Evaluare – Texte literare populare în proză

1

1

1

11

10.III-14.III

10.III-14.III

10.III-14.III

10.III-14.III17.III-21.III

Oră la dispoziţia

prof.

XI.Texte


proză3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ



3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-sinonime şi antonime; -figuri de stil;-idei principale, idei secundare;-opera literară;-moduri de expunere (naraţiunea, dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);

-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia (relaţii şi funcţii sintactice);

-adverbul (de loc, de timp, de mod, adverbe provenite din adjective); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui

Texte literare în proză – populare – aparţinând diverselor genuri şi speciiText suport

Dragoş-Vodă27 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală28 Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al persona jului); cine povesteşte: naratorul29 LegendaLectură suplimentară

Romanele Mesei rotunde: Venirea lui Galaad (fragmente)

Morfosintaxa. Părţile de vorbire neflexibileAdverbul 30 Adverbele de loc, de timp, de mod31 Adverbele provenite din adjective32 Adverbul – Funcţia sintactică: complementInterjecţia 33 Interjecţia34 Exerciţii – Adverbul. Interjecţia

Text suport

10

1

1

1

111

11

S 24-S 26

17.III-21.III

17.III-21.III

17.III-21.III

17.III-21.III24.III-28.III24.III-28.III

24.III-28.III24.III-28.III

Temă acasă

Oră la dispoziţia

prof.


cu textul/ cartea3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar

auditoriu divers;-sinonime şi antonime; -figuri de stil;

Despre oaia pierdută35 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Parabola36 Evaluare – Texte literare populare în proză

1

1

24.III-28.III

31.III-4.IV

XII.Texte

literare culte în versuri

3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text


-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-sinonime şi antonime;-figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);-opera literară;-conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în versuri);

-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (descriere, figuri de stil);

Texte literare în versuri– culte – aparţinând diverselor genuri şi speciiText suport

Ce te legeni…de Mihai Eminescu

37 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular38 Figuri de stil. Elemente de versificaţie39 Textul literar în versuri.Conţinutul şi structurarea formală a textului poeticLectură suplimentară

Poezia şi jocul

Comunicarea scrisăContexte de realizare40 Aprecieri personale referitoare la figuri de stil, descriere

12

1

1

1

1

S 26-S 30

31.III-4.IV

31.III-4.IV

31.III-4.IV

31.III-4.IV

Temă acasă

Activităţi extra-

curriculare şi extraşcolare „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”

1.1 3.13.2 3.33.5 1.54.1 4.2

4.34.4 2.12.2 2.42.5 1.4

-vizită tematică la biblioteca şcolară / comunală-masă rotundă, dezbatere, joc de rol, pentru promovarea lecturii, ca spaţiu al cunoaşterii lumii interioare şi exterioare fiinţei umane-lectura dramatizată ca modalitate de înţelegere a mesajului şi a diferenţelor dintre arta cuvântului şi arta dramatică

41 Zilele cărţilor deschise42 Şcoala lecturii43 Şcoala lecturii44 Literatura şi scena45 Literatura şi scena

511111

S 277.IV-11.IV

XII.Texte

literare culte în versuri


-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal);

Sintaxa propoziţieiPredicatul46 Predicatul. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)47 Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.48 Exerciţii – Predicatul

1

1

1

23.IV-25.IV

23.IV-25.IV

23.IV-25.IV

21, 22 aprilie intră în

vacanţa de primăvară

Oră la dispoziţia



-părţi de propoziţie: subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr;

Subiectul49 Subiectul. Subiectul exprimat (simplu şi multiplu). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral)50 Subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus) 51 Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr52 Exerciţii – Subiectul53 Evaluare – Texte literare culte în versuri

1

1

1

11

28.IV-2.V

28.IV-2.V

28.IV-2.V

28.IV-2.V5.V-9.V

prof.

1 Mai – zi liberă

Oră la dispoziţia

prof.

XIII.Lucrare

scrisă semestrială


3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate


-moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: schiţa şi basmul;-figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

-verbul; substantivul; pronumele; numeralul (cardinal şi ordinal); adjectivul; adverbul; interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-transformarea textului dialogat în text narativ;-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere, figuri de stil) sau la personaje;



56 Lucrare scrisă semestrială

57 Discutarea lucrării scrise semestriale

41

1

11

S 305.V-9.V

5.V-9.V

5.V-9.V5.V-9.V

XIV.Texte


proză

3.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ


2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte

-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-sinonime şi antonime; -figuri de stil;-idei principale, idei secundare;-opera literară;-moduri de expunere (naraţiunea, dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);

-părţi de propoziţie: atributul (elementele regente);

Texte literare în proză – populare – aparţinând diverselor genuri şi speciiText suport

Boierul şi Păcală58 Lectură explicativă şi expresivă. Vocabular. Povestirea orală59 Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul; cine povesteşte: naratorul SnoavaLectură suplimentară

Întâmplările şi faptele de pomină ale năzdrăvanului Til Buhoglindă

Sintaxa propoziţieiAtributul 60 Elementele regente ale atributului61 Elementele regente ale atributului62 Elementele regente ale atributului

17

1

1

111

S 31-S 34

12.V-16.V

12.V-16.V

12.V-16.V12.V-16.V12.V-16.V

Temă acasă


din punct de vedere gramatical




-părţi de propoziţie: complementul (elementele regente);

-propoziţie principală şi prepoziţie secundară; fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare; fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare;

-propoziţia principală şi propoziţia secundară; fraza; elemente de relaţie în frază (conjuncţiile simple şi compuse); coordonarea (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea;

-aşezarea corectă a textului în pagină;-povestirea unor întâmplări reale sau imaginare

63 Exerciţii – AtributulComplementul 64 Elementele regente ale complementului (numai verbul)65 Elementele regente ale complementului (numai verbul)66 Elementele regente ale complementului (numai verbul)67 Elementele regente ale complementului (numai verbul)68 Exerciţii – Complementul

Sintaxa frazei69 Propoziţia principală. Propoziţia secundarăFraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. 70 Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). 71 Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea72 Exerciţii – Fraza

Comunicarea scrisăContexte de realizare73 Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare74 Evaluare – Texte literare populare în proză

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

19.V-23.V

19.V-23.V

19.V-23.V

19.V-23.V

19.V-23.V

26.V-30.V

26.V-30.V

26.V-30.V

26.V-30.V

26.V-30.V

2.VI-6.VI

2.VI-6.VI

Oră la dispoziţia

prof.

Oră la dispoziţia

prof.

Oră la dispoziţia

prof.


XV.Recapitulare

finală





3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text

3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate



4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortogra-fice şi de punctuaţie4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate



4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortogra-fice şi de punctuaţie3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a

-moduri de expunere (naraţiunea, dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-verbul; substantivul pronumele; numeralul (cardinal şi ordinal), adjectival; adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte etc.); -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);-conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); rima în poeziile studiate -raportul dintre realitate şi literatură;-sinonime şi antonime;-figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);-verbul; substantivul pronumele; numeralul (cardinal şi ordinal), adjectival; adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-părţile componente ale unei compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere) sau la personaje;-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere) sau la personaje;-verbul; substantivul pronumele; numeralul (cardinal şi ordinal), adjectival; adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte etc.); -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-moduri de expunere (naraţiunea, dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personaje lor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: basmul, schiţa;-raportul dintre realitate şi literatură;

Recapitulare pentru testul de evaluare finală:75 Opera literară. Structura operei literare. Textul în proză. Moduri de expunere. Personajul literar (portret fizic şi portret moral). Lexicul. Noţiuni de fonetică. Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei76 Opera literară. Textul în versuri. Conţinutul şi structurarea formală a textului poetic. Figuri de stil. Elemente de versificaţie. Descrierea ca mod de expunere. Lexicul. Noţiuni de fonetică. Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei77 Texte literare culte în proză. Schiţa. Aprecieri personale referitoa-re la textele literare studiate – schiţa (personaje, moduri de expunere)Lexicul. Noţiuni de fonetică. Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei78 Texte literare populare în proză. Basmul. Aprecieri personale referitoa re la textele literare studiate – basmul (personaje, moduri de expunere). Lexicul. Noţiuni de fonetică. Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei 79 Test de evaluare finală80 Discutarea testului de evaluare finală

Recapitulare finală:81 „Literatura populară – izvor de inspiraţie” (Basmul. Valori etice şi estetice în basmul popular. Realitate şi ficţiune în opera literară)82 „Personaje tipice în împrejurări tipice” (Schiţa. Moduri de expunere: dialogul. Personajul literar (portret fizic şi portret moral)83 „Din lumea celor care nu cuvântă” (Moduri de expunere:

11

1

1

1

1

11

1

1

1

S 34-S 36

2.VI-6.VI

2.VI-6.VI

2.VI-6.VI

10.VI-13.VI

10.VI-13.VI10.VI-13.VI

10.VI-13.VI

16.VI-20.VI

16.VI-20.VI

9 iunie – zi liberă


unui text3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate



-texte nonliterare (articolul de dicţionar, reclama);-sinonime şi antonime;-figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere) sau la personaje;-verbul; substantivul pronumele; numeralul (cardinal şi ordinal), adjectival; adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte etc.); -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);

naraţiunea)84 „Natura: cadru fizic – paradis terestru” (Moduri de expunere: descrierea. Figuri de stil)85 „Limbajul poetic...” (Textul în versuri. Conţinutul şi structurarea formală a textului poetic. Figuri de stil. Elemente de versificaţie)86 Textul nonliterar. Lexicul. Noţiuni de fonetică. Elemente de morfosintaxă. Analiza gramaticală

1

1

1

16.VI-20.VI

16.VI-20.VI

16.VI-20.VI


Date post:	26-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	mladin-marius
View:	21 times
Download:	4 times

planificarecl.520132014

Documents