Plangere Penala Prealabila #6 Mihaila Paul Pentru Scribd

Pagina 1 din 16

Catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, Directia Nationala Anticoruptie

Domnule procuror general, domnule sef de sectie subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc. B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, cu adresa de corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si completat prin OUG nr. 3/2014: [email protected], formulez cf. art. 288-289 din Codul de procedura penala

Plangere penala prealabila de punere in miscare a actiunii penale impotriva Mihaila Paul, a se cita la locul de munca, Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, Focşani, Str.Cuza Vodă nr.43, judeţul Vrancea si rog trimiterea in judecata a inculpatului Mihaila Paul pentru a fi condamnat pentru savarsirea infractiunilor de Privarea ilegala de libertate, Represiunea nedreapta, Supunerea la rele tratamente, Cercetarea abuziva, infractiunile de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni I. In fapt, A. demonstrez infractiunile savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul prin emiterea mandatul de aducere din 17.09.2015 ora 10:16 a.m. din doarul 2417/P/2014, anexat la prezenta ca proba 1 In dovedirea nelegalitatii si netemeiniciei aducerii mele la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de medicina legala Vrancea de catre asa-zisul procuror Mihaila Paul in scopul de a ma interna nevoluntar punandu-ma astfel intr-o situatie vulnerabila ca sa ma vateme fizic si psihic sau sa ma ucida cu ajutorul complicilor sai precum am demonstrat detaliat in sesizarea Comisiei de cercetare a abuzurilor, ca a procedat clica sa criminala pe data de 05.12.2014, anexez pledoaria dosarului 11224/231/2015 avand obiectul internarea nevoluntara, care este relevanta acestui aspect, probele 2-15 1. Asa-zisul procuror Mihaila Paul minte ca “suspectul Raneti Tudor Andrei a refuzat sa se supuna unei expertize medico-legale psihiatrice”. Vezi sectiunea “...CONSTAT...”

Pagina 2 din 16

Faptul ca nu am consimtit sa fiu supus unei expertize medico-legale psihiatrice cf. art. 184 (3) din CPP deoarece sanatatea mea mintala este fapt de notorietate probat prin inscrisuri si martori, nu are nici o legatura cu minciuna flagranta a asa-zisului procuror Mihaila Paul ca refuz sa ma prezint la data si ora pentru care asa-zisul procuror Mihaila Paul NU A EMIS CITATIE pentru a ma prezenta in fata Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica, si prin aceasta a falsificat in flagrant motivarea in fapt a necesitatii mandatului de aducere din 17.09.2015 ora 10:16 a.m. din doarul 2417/P/2014 Declar pe propria raspundere ca nu am fost citat vreodata in conditiile legii sa ma prezint in fata Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica, nici nu am refuzat evident sa ma prezint dupa ce NU am fost citat. In dovedire, invoc legea: Art. 265 - Mandatul de aducere (1) O persoana poate fi adusa in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata pe baza unui mandat de aducere, daca, fiind anterior citata, nu s-a prezentat, in mod nejustificat, iar ascultarea ori prezenta ei este necesara, sau daca nu a fost posibila comunicarea corespunzatoare a citatiei si imprejurarile indica fara echivoc ca persoana se sustrage de la primirea citatiei. In fapt, declar pe propria raspundere ca: 1.1. nu exista situatia care sa justifice necesitatea mandatului de aducere conform textului de lege “O persoana ... fiind anterior citata, nu s-a prezentat, in mod nejustificat” 1.2. nu exista situatia care sa justifice necesitatea mandatului de aducere conform textului de lege “imprejurarile indica fara echivoc ca persoana se sustrage de la primirea citatiei” In dovedire, asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat motivarea in fapt a necesitatii mandatului de aducere din 10.09.2015 din 10547/231/2015 prin care m-a Privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore pe data de 17.09.2015 fara sa intocmeasca nici un act de procedura in conditiile legii, adica sa ma audieze, prin faptul ca pe 05.05.2015 ora 9:30 a propus audierea mea printr-o citatie care mi-a comunicat-o dupa data si ora stabilite, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere, fara ca Mihaila Paul sa refaca citatia ulterior timp de 4 (patru) luni, desi a avut la cunostinta multiple dovezi ca mi-a comunicat-o tardiv asa cum a premeditat aceasta de fapt, si anume confirmarea de primire semnata de mama mea Raneti Mariana, si un memoriu pe care l-am depus la dosarul 2417/P/2014 pe data de 08.05.2015 cu privire la ceea ce credeam ca reprezinta dosarul 2417/P/2014, deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a citat si fara sa-mi comunice obiectul dosarului, calitatea mea in dosar sau reclamantul, incalcand art. 258 din CPP In concluzie, asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat motivarea in fapt a necesitatii mandatului de aducere prin vicierea procedurii de citare, incalcand Codul de procedura penala in scopul de a savarsi impotriva mea Privarea ilegala de libertate, Represiunea nedreapta, Supunerea la rele tratamente, Cercetarea abuziva, infractiunile de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni Mai mult, acest mandat de aducere la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica nu mi-a fost comunicat pe loc conform legii: Cod de procedura penala

Pagina 3 din 16

Art. 266 - Executarea mandatului de aducere (1) Mandatul de aducere se executa prin organele de cercetare penala ale politiei judiciare si organele de ordine publica. Persoana careia i se incredinteaza executarea mandatului transmite mandatul persoanei pentru care acesta a fost emis si ii solicita sa o insoteasca. In cazul in care persoana indicata in mandat refuza sa insoteasca persoana care executa mandatul sau incearca sa fuga, aceasta va fi adusa prin constrangere. Mai mult, precizez ca deoarece am fost retinut cu politisti mascati pe data de 17.09.2015 intre orele 06.15 si 13:15 de asa-zisul procuror Mihaila Paul, retin utilizarea art. 266 (4) din CPP ca un alt act de rea-credinta al asa-zisului procuror Mihaila Paul, in scopul falsificarii realitatii infractiunilor pe care le-a savarsit impotriva mea pe data de 17.09.2015 Cod de procedura penala Art. 266 - Executarea mandatului de aducere (4) Daca cel insarcinat cu executarea mandatului de aducere nu gaseste persoana prevazuta in mandat la adresa indicata, face cercetari si, daca acestea au ramas fara rezultat, incheie un proces-verbal care va cuprinde mentiuni despre cercetarile facute. Procesul-verbal se inainteaza, de indata, organului de urmarire penala sau, dupa caz, instantei de judecata. Evident aflandu-ma in custodia politistilor mascati care m-au dus fortat la Comisia de expertiza medico-legala, intre orele 06:15 si 13:15 pe data de 17.09.2015, nu se poate retine ca nu puteam fi gasit Mai mult, utilizarea art. 266 (5) din CPP, demonstreza ca asa-zisului procuror Mihaila Paul ii lipseste si discernamantul d.p.d.v. juridic conform literaturii de specialiate medico-legale psihiatrice In dovedire invoc legea Cod de procedura penala Art. 266 - Executarea mandatului de aducere (5) Executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin comandantul unitatii militare sau prin politia militara. In fapt, se cunoaste in dosarul 2417/P/2014 ca nu sunt militar, prin declaratiile mele depuse la acest dosar in prealabilul datei de 17.09.2015 2. Infractiunile de Privarea ilegala de libertate, Represiunea Nedreapta si alte infractiuni savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul impotriva mea nu sunt dovedite doar prin falsificarea motivarii in fapt a necesitatii mandatului de aducere din 10.09.2015 din 10547/231/2015 precum am demonstrat la punctul 1.2, ci si prin lege: Cod de procedura penala Art. 265 - Mandatul de aducere

Pagina 4 din 16

(12) Persoanele aduse cu mandat raman la dispozitia organului judiciar numai pe durata impusa de audiere sau de indeplinirea actului procesual care a facut necesara prezenta lor, dar nu mai mult de 8 ore, in afara de cazul cand s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva a acestora. In fapt, mandatul de aducere din data de 17.09.2015 a fost emis pentru, citez: “in vederea audierii si efectuarii tuturor actelor de urmarire penala necesare ... precum si pentru a se stabili daca se impune sau nu efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice” Asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat sa ma audieze pe data de 17.09.2015, fortandu-ma sa depun o declaratie pe propria raspundere ulterior pe data de 19.09.2015, mentionez, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa-mi permita sa consult dosarul 2417/P/2014 In dovedire anexez declaratia pe propria raspundere din dosarul 2417/P/2014 Deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat sa ma audieze pe data de 17.09.2015, si nu mi-a adus la cunostinta nici un drept in sensul exercitarii efective a drepturilor, cum ar fi dreptul de consultarea dosarului si dreptul la aparare prin avocatul ales, nu se poate justifica retinerea mea nici o secunda, fiindca restul drepturilor care mi-au fost aduse la cunostinta, le-am demonstrat ca le am deja la cunostinta prin plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP depusa prin email la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea pe data de 13.07.2015 10:46, si fiindca sanatatea mea mintala este probata prin mai multe inscrisuri printre care patru certificate medico-legale prin care sunt declarat apt de munca psihic si fizic de medicina muncii pentru ocuparea pozitiei cu studii superioare de Programator IT (cf. COR), si prin mai multi martori printre care doi psihiatri din Focsani consultati dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii pe data de 05.12.2014, lovindu-ma in cap si aruncandu-ma in stare de inconstienta pe treptele scarii blocului, astfel fac proba flagranta a infractiunilor de Privarea ilegala de libertate, Represiunea nedreapta, Supunerea la rele tratamente, Cercetarea abuziva, infractiunile de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni B. Privind realitatea dosarului 2417/P/2014 si a constituirii intr-un grup infractional organizat a asa-zisului procuror Mihaila Paul, asa-zisul judecator Dita Mirela si alti infractori conform sesizarii Comisiei de cercetare a abuzurilor anexata la prezenta Asa-zisul procuror Mihaila Paul minte prin omisiune privind faptul ca dosarul 2417/P/2014 a fost de fapt inventat de asa-zisul judecator Dita Mirela, in cardasie cu acelasi asa-zis procuror Mihaila Paul, in scopul Hartuirii, Amenintarii si Santajarii mele sa renunt la demnitate si dreptate. In dovedire, asa-zisul procuror Mihaila Paul si asa-zisul judecator Dita Mirela sunt urmariti penal de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul 421/P/2015 pentru infractiunile savarsite in dosarul 2417/P/2014. Anexez proba 4, comunicatul procurorului general Didina Danaila al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, care a constatat atat flagrantul infractiunilor de coruptie savarsite de Dita Mirela

Pagina 5 din 16

si Mihaila Paul, precum si stransa legatuar intre mai multe plangeri penale prealabile, pe care le-a conexat astfel motivat, si si-a declinat competenta materiala in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie In dovedire, daca fapta penala exista, eram condamnat deja in dosarul 2417/P/2014, dar evident dosarul 2417/P/2014 a fost inventat pentru ca asa-zisul procuror Mihaila Paul instigat si in cardasie cu reclamantul, asa-zisul judecator Dita Mirela, sa savarseasaca infractiuni impotriva mea prin acte de procedura falsificate, precum demonstrez in continuare In dovedire, fac proba veritatii declaratiilor mele prin faptul ca procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, si nici macar asa-zisul procuror Mihaila Paul, nu s-au sesizat din oficiu cum ca as fi comis in plangerile penale prealabile impotriva Dita Mirela si Mihaila Paul, infractiunile de Falsul in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare sau Presiuni asupra justitiei, evident fiindca am depus probatoriu flagrant odata cu plangerile penale prealabile Asa-zisul procuror Mihaila Paul minte prin omisiune privind realitatea faptului ca asa-zisul judecator Dita Mirela: 1. a sustras sistemului de distributie aleatorie mai multe dosare in care am avut calitatea de reclamant in toamna 2014, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 o)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, “nerespectarea in mod grav sau repetat a dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor” 2. dupa care a declarat efectiv in scris sub semnatura sa privata ca, citez:“este inutil” sa-si faca datoria, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, “refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu” 3. si a mintit ca doarele sunt neregularizate din mai multe puncte de vedere cf. art. 194-197 si art. 200 din CPC, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, “utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat” 4. si desi a mintit ca doarele sunt neregularizate, pentru a ma pagubi cu rea-credinta, s-a contrazis prin propriile acte de procedura prin efectuarea de copii dupa chemarea in judecata pentru parati, ceea ce se face doar daca chemarea in judecata este regularizata, de drept cf. art. 201 (1) din CPC, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”, “Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane.” 5. apoi la fel pentru a ma pagubi prin amenda nelegala si netemeinica, fara a administra probatoriul si fara a judeca in fond chemarea in judecata, a mintit fara a incerca sa motiveze in fapt si de drept minciuna, ca toate chemarile in judecata sunt vadit netemeinice, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, “utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat” 6. si apoi a intentat proces civil impotriva mea de punerea mea sub interdictie, dosarul 15730/231/2014, fara alta proba decat propria sa declaratie ca cetatenii care-si exercita dreptul accesului la justitie sunt alienati mintal, dupa care a renuntat la judecata, calomniindu-ma insa fata de

Pagina 6 din 16

fostul meu angajator SC ROMANIA HYPERMARCHE SA care a formulat cerere de interventie accesorie probata contrar pretentiilor sale prin faptul ca la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA am 3 (trei) certificate medico-legale care ma declara sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii, aferente celor 4 (patru) ani lucrati la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA ca Programator IT (cf. COR), ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 a)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, “manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu” Deoarece avocatii Kinstellar SPARL care au fost angajati de SC ROMANIA HYPERMARCHE SA sa inventeze trei sanctiuni disciplinare ilegale si netemeinice prin care am fost concediat disciplinar din nou pe 02.11.2012, dupa ce am anulat definitiv si irevocabil concedierea disciplinara din presupusa data de 09.10.2009 prin dosarul 43961/3/2009, drept dovada a nevinovatiei mele, au intervenit neavenit in dosarul 15730/231/2014 demonstrand ca dansii sunt alienati mintal prin faptul ca au achiesat la o aberatie juridica, si si-au probat actiunea contrar intereselor lor, nu doar vadit netemeinic, suspectez ca e posibil sa aiba de-a face cu instigarea atacurilor grupului infractional organizat alcatuit din Dita Mirela, Mihaila Paul, interlopul Herghelegiu Danut si complicii lor din politia si jandarmeria vranceana. 7. si apoi a instigat clica sa criminala impotriva mea, printre care interlopul Herghelegiu Danut pentru care Dita Mirela a musamalizat un dosar civil drept dovada a intelegerii prealabile ilicite intre acestia, interlop care a savarsit tentativa de Omor Calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii impotriva mea pe data de 05.12.2014, lovindu-ma in cap si aruncandu-ma in stare de inconstienta pe treptele scarii blocului unde locuiesc, in continuare urmarit penal in dosarul 246/P/2015 de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, cu mentionea ca in cel putin unul din dosarele musamalizate de asa-zisul judecator Dita Mirela este parat interlopul Herghelegiu Danut, 8. si apoi a inventat dosarul 2417/P/2014 avand obiectul ultrajul judiciar in cardasie cu asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, in care am fost numit suspect, in care asa-zisul procuror Mihaila Paul instigat de Dita Mirela a savarsit infractiunile impotriva carora formulez prezenta, dosarul 2417/P/2014 fiind evident inventat in scopul de a ma Hartui, Ameninta si Santaja sa renunt la demnitate si dreptate in privinta infractiunilor clicii criminale a asa-zisului judecator Dita Mirela savarsite impotriva mea, 9. si apoi Mihaila Paul a falsificat motivarea in fapt a necesitatii unui mandat de aducere prin care m-a Privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore pe 17.09.2015, prin faptul ca pe 05.05.2015 ora 9:30 a propus audierea mea printr-o citatie care mi-a comunicat-o dupa ora si data stabilite, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta, fara ca Mihaila Paul sa incercece sa refaca citatia ulterior desi a avut la cunostinta multiple dovezi ca mi-a comunicat-o tardiv, si anume confirmarea de primire semnata de mama mea, si un memoriu pe care l-am depus la dosarul 2417/P/2014 pe data de 08.05.2015 cu privire la ceea ce credeam ca reprezinta dosarul 2417/P/2014, deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a citat si fara sa-mi comunice obiectul dosarului, calitatea mea in dosar sau reclamantul, incalcand art. 258 din CPP 10. apoi Mihaila Paul a falsificat tot pe 17.09.2015 mandatul de aducere la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica, mintind ca refuz sa fiu audiat de Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica si ducandu-ma tot pe 17.09.2015 cu politistii mascati fortat in mod ilegal si netemeinic la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML Vrancea dupa ce m-a Supus la rele tratamente prin privarea de odihna, hrana, si tracasarea prin comportament irational, falsificand ordonanta prin care a dispus expertiza medico-legala psihiatrica fiindca de drept doar in cazuri de omor si pruncucidere se dispune aceasta expertiza cf. art. 184 (1) din CPP, in fapt motivand

Pagina 7 din 16

lipsa de discernamant, si pericolul social ridicat al faptei penale despre care precizez ca nu exista – suspect insemnand ca nu sunt probe impotriva mea pentru punerea in miscare a actiunii penale 11. apoi pe 22.09.2015 a Hartuit-o pe mama mea cu 5 (cinci) apeluri telefonice, Amenintandu-ne si Santajandu-ne ca daca nu semnez un act de internare voluntara, va falsifica o noua ordonanta si va instiga un judecator sa ma interneze nevoluntar, cu mentiunea faptului ca a hartuit-o si pe d-na avocat Corina Dodoiu, care este avocatul meu in dosarul 246/P/2015 nu in dosarul 2417/P/2014. 12. apoi pe data de 23.09.2015 a falsificat un referat de propunerea internarii mele nevoluntare, deschizand dosarul 11224/231/2015, situatie prin care si-a consumat infractiunile din data de 22.09.2015. 13. asa-zisul procuror Mihaila Paul evident a instigat pe d-l Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica, sa achieseze la infractiunile sale din data de 17.09.2015 precum si cele ulterioare de internarea mea voluntara / nevoluntara, pentru care asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut nevoie de niste acte juridice de la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica, care a emis o recomandare si bilet de internare absolut nemotivate, fapt care demonstreaza intelegerea prealabila ilicita intre asa-zisul procuror Mihaila Paul si asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu, care s-a invoit sa falsifice actele medico-legale psihiatrice pentru internarea mea, in schimbul musamalizarii dosarului 1863/P/2015 avand inculpati doi colegi ai lui Lucasievici Silviu, Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia care pentru a favoriza faptuitorul, interlopul Herghelegiu Danut care pe data de 05.12.2015 a savarsit tentativa de Omor calificat, si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii impotriva mea, au viciat procedura medico-legala in primul certificat medico-legal, mintind in completarea certificatului medico-legal solicitat ulterior, ca diagnosticele neurologilor, neurochirurgilor, probele materiale investigatii paraclinice si literatura de specialitate medico-legala si medicala sunt toate false, refuzand in consecinta sa adauge zilele de ingrijiri medicale corespunzatoare. Mentionez ca Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML Vrancea desi m-a retinut o ora intreaga sa stam de vorba, fara consimtamantul meu scris cf. art. 184 (3) din CPP, nu a emis nici o motivare in recomandarea internarii mele nevoluntare de care avea nevoie asa-zisul procuror Mihaila Paul, incalcand legea si normele metodologice ale medicului-legist, si prin urmare nici un act medico-legal prin care acestia sa fi stabilit un diagnostic, demonstrand prin aceasta ca de fapt membrii Comisiei de expertiza medico-legala sunt lipsiti de discernamant d.p.d.v. juridic cel putin, dar si medical, deoarece s-au incriminat penal Privandu-ma ilegal de libertate si Supunandu-ma la rele tratamente, in cardasie cu asa-zisul procuror Mihaila Paul In dovedire, mincinosii de regula se distanteaza inconstient de obiectul minciunii lor prin formule specifice gen “s-a dispus” in loc de “a dispus”, fiindca Dita Mirela “a dispus” savarsind mai multe infractiuni impotriva mea, pentru care deasemenea este urmarita penal. In dovedire, anexez proba 16 reprezentand plangerea penala prealabila impotriva Dita Mirela privind infractiunile in fapt enumerate mai sus, si probatoriul In dovedire, asa-zisul procuror Mihaila Paul si asa-zisul judecator Dita Mirela sunt urmariti penal de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul 421/P/2015 pentru infractiunile savarsite in dosarul 2417/P/2014 C. Citez in dovedire literatura de specialitate privind alienarea mintala a asa-zisului procuror Mihaila Paul 1. Privind alienarea mintala sau sociopatia asa-zisului procuror Mihaila Paul

Pagina 8 din 16

1. a. Citez din DEX ALIENÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care suferă de o boală mintală; dement; nebun. Spital de ~ți. [Sil. -li-e-] /<fr. aliéne, lat. alienatus Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink 1. b. de la adresa http://www.lapsiholog.com/tulburarea-de-personalitate-antisociala.html citez: “ Tulburarea de Personalitate Antisociala este caracterizata printr-un tipar comportamental stabil de violare si desconsiderare a drepturilor celorlalti. Acesta tulburare de personalitate a fost denumita, de asemenea Psihopatie, Sociopatie sau Tulburare de Personalitate Dissociala. “ Psiholog Ionut Ghiugan 1. c. privind En. Antisocial Personality Disorder Ro. Tulburarea antisociala de personalitate de la adresa http://en.wikipedia.org/wiki/Antisocial_personality_disorder citez “ Antisocial (or dissocial) personality disorder is characterized by a pervasive pattern of disregard for, or violation of, the rights of others. “ Traducere in romana: “ Tulburarea antisociala de personalitate este caracterizata e un tipar pervaziv de ignorare a, sau violare a drepturilor celorlalti. “ 1. d. privind En. How to Deal With a Psychopath Ro. Cum sa relationezi cu un sociopat de la adresa https://www.youtube.com/watch?v=1PNyVwA1ii4 1. e. privind En. Profile of the Sociopath Ro. Profilul sociopatului de la adresa http://www.mcafee.cc/Bin/sb.html citez: " NOTE: In the 1830's this disorder was called "moral insanity." By 1900 it was changed to "psychopathic personality." More recently it has been termed "antisocial personality disorder" in the DSM-III and DSM-IV. Some critics have complained that, in the attempt to rely only on 'objective' criteria, the DSM has

Pagina 9 din 16

broadened the concept to include too many individuals. The APD category includes people who commit illegal, immoral or self-serving acts for a variety of reasons and are not necessarily psychopaths. DSM-IV Definition Antisocial personality disorder is characterized by a lack of regard for the moral or legal standards in the local culture. There is a marked inability to get along with others or abide by societal rules. Individuals with this disorder are sometimes called psychopaths or sociopaths. “ Traducere in romana: “ NOTA: in anii 1830 aceasta tulburare era denumita “nebunie morala”. In anii 1900 aceasta a fost redenumita in “personalitate psihopata”. Mai recent aceata a fost denumita “tulburare antisociala de personalitate” in categoriile DSM-III si DSM-IV (termenul provine din en. The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM), published by the American Psychiatric Association; ro. Manualul diagnostic si statistic al tulburarilor mintale, publicat de Asociatia Americana de Psihiatrie). Unii critici s-au plans ca, in incercarea de a se intemeia doar pe criterii “obiective”, DSM a largit conceptul pentru a include prea multi indivizi. Categoria sociopatilor include indivizi care au comis fapte ilegale, imorale sau egoiste pentru o varietate de motive si nu sunt neaparat psihopati. ” Nota: criticile sunt declarate fara argumente stiintifice pe de o parte, pe de alta parte neavizate adica nedocumentate in raport cu DSM, pentru ca “varietatea de motive” invocate de raufacatori reprezinta rationalizarea raului facut, una din caracteristicile psihopatului/sociopatului “ Definitia DSM-IV Tulburarea de personalitate antisociala este caracterizata de o lipsa de observatie a standardelor morale si legale ale culturii locale. Este observabila o inabilitate marcanta de a relationa cu altii si a se supune regulilor societatii. Indivizii cu aceasta tulburare sunt uneori denumiti psihopati sau sociopati “ 2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia asa-zisului procuror Mihaila Paul 2. a. Citez din DEX SCHIZOFRENÍE, schizofrenii, s. f. Boala mintala cronica caracterizata prin slabirea si destramarea progresiva a functiilor psihice si prin pierderea contactului cu realitatea. 2. b. Citez din enciclopedia wikipedia Schizophrenia [...] is a mental disorder often characterized by abnormal social behavior and failure to recognize what is real. Traducere in romana:

Pagina 10 din 16

Schizofrenia este o tulburare mintala caracterizata prin comportament social anormal si esecul de a recunoaste ce este real. In coroborare, precizez ca normalitatea comportamentului social civilizat este definita conventional prin lege, care reprezinta normele societatii civilizate, si care este filosofia de viata a oamenilor sanatosi mintal care se comporta normal din convingere spre diferenta de alienatii mintal care se conformeaza comportamentului normal din frica de consecintele incalcarii legii. Convers, incalcarea in mod pervaziv a legii si a drepturilor celorlalti constituie prin definitie sociopatia sau tulburarea mintala sau de personalitate antisociala, care este o alta forma de alienare / debilitate mintala ca schizofrenia Asa-zisul procuror Mihaila Paul a fost prins in flagrant mintind obsesiv, incalcand legea si drepturile persoanelor, in scopul promovarii intereselor ilicite ale crimei organizate din care face parte, adica in cardasie si in apararea altor asa-zisi magistrati alienati mintal. Prin definitie, incalcarea in mod pervaziv a legii si drepturilor altor persoane, constituie sociopatia sau tulburarea antisociala de personalitate, o forma de alienare mintala. Mentionez ca proferarea obsesiva de minciuni constituie una din caracteristicile sociopatului sau psihopatului, si se numeste mitomania Fiindca asa-zisul procuror Mihaila Paul prins in flagrant incalcand legea si drepturile celorlalte persoane, nu corespunde profesional probat flagrant prin lipsa de competenta profesionala si de bun simt chiar fiindca s-a incriminat penal, adica asa-zisul judecator Lucian Netejoru nu doar ca nu intelege legea si obligatia de a o respecta, nu intelege nici datoria de serviciu. Asa-zisului judecator Lucian Netejoru ii lipseste cu desavarsire si discernamantul sau intelegerea de bun simt a normelor societatii civilizate, respectiv halucineaza ca prin minciunile prin care s-a incriminat penal a reusit sa pacaleasca pe cineva pentru a proteja alti magistrati si persoane in cardasie cu acestia la savarsirea de infractiuni Fiindca prin definitie schizofrenicul este caracterizat prin pierderea contactului cu realitatea, este astfel dovedit in flagrant ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este schizofrenic, deoarece a demonstrat lipsa de discernamant prin incalcarea pervaziva a legii si a drepturilor persoanelor crezand ca nu va fi prins, prin aceasta evident reprezentand un pericol atat pentru public cat si pentru propria persoana. 3. Privind mintitul patologic al asa-zisului procuror Mihaila Paul De la adresa: https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying citez: “ Pathological lying Diagnosing pathological lying can be very difficult because it has not been recognized as a disorder in the Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Many other disorders acknowledge pathological lying as a symptom of disorders such as psychopathy, and antisocial, borderline, narcissistic, and histrionic personality disorders, but people that are pathological liars may not possess characteristics of the other disorders.[4] Excessive lying is a common symptom of several mental illnesses. “

Pagina 11 din 16

Traducerea in romana: “ Mintitul patologic Diagnosticarea mintitului patologic poate fi dificil deoarece nu este recunoscut ca o tulburare de personalitate de sine statatoare in Manualul Diagnostic si Statistic al Bolilor Mintale. Multe dintre celelalte tulburari mintale recunosc mintitul patologic ca o simptoma a psihopatiei, si a tulburarilor de personalitate antisociale, borderline, narcisistica si histrionica, dar oamenii care sunt mincinosi patologici nu prezinta neaparat celelalte caracteristici ale tulburarilor mintale. Mintitul excesiv este o simptoma comuna a mai multor tulburari mintale. “ De la adresa: https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying citez: “ If the disease continues to progress, lying could become so severe as to cause legal problems, including but not limited to fraud. “ Traducerea in romana: “ Daca boala mintala progreseaza, mintitul obsesiv poate cauza probleme cu legea, incluzand dar nefiind limitate la frauda “ II. De drept, pentru INFRACŢIUNI CONTRA LIBERTĂŢII PERSOANEI, Art. 189 Lipsirea de libertate în mod ilegal pentru INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL, in special: Art. 295 Delapidarea * Art. 297 Abuzul în serviciu Art. 298 Neglijenţa în serviciu si pentru INFRACTIUNI CARE IMPIEDICA INFAPTUIREA JUSTITIEI, in special: Art. 269 Favorizarea făptuitorului si pentru FALSURI IN INSCRISURI, in special: Art. 320 Falsul material în înscrisuri oficiale Art. 321 Falsul intelectual Art. 322 Falsul în înscrisuri sub semnătură privată Art. 323 Uzul de fals Art. 326 Falsul în declaraţii

Pagina 12 din 16

si pentru fapte penale de coruptie: Art. 289 Luarea de mită Art. 290 Darea de mită Art. 291 Traficul de influenta Art. 292 Cumpararea de influenta si pentru: Art. 244 Inselaciunea ** Art. 367 Constituirea unui grup infracţional organizat Art. 268 Inducerea în eroare a organelor judiciare *** Art. 280 Cercetarea abuziva Art. 281 Supunerea la rele tratamente Art. 283 Represiunea nedreapta * delapidarea efectelor serviciului pentru ascunderea infractiunilor savarsite de alte asa-zise organe judiciare care delapideaza serviciile justitiei in schimbul mitei ce o primesc de la raufacatori pentru solutionarea favorabila a dosarelor in care acestia sunt trasi la raspundere de persoanele vatamate ** incalcarea contractului administrativ cu cetatenii, sau a juramantului respectiv a contractului individual de munca *** complicitate la infractiunea savarsita de reclamantul din dosarul 2417/P/2014 II. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri pentru care: A. Anexex si indic probele

1. fisierul “mandat de aducere falsificat pentru prima emlp.pdf” reprezentand mandatul de aducere din 17.09.2015 ora 10:16 a.m. din doarul 2417/P/2014

2. fisierul “pledoarie 11224 231 2015.pdf” reprezentand pledoaria pentru dosarul 11224/231/2015 avand obiectul internarea nevoluntara, prin care demonstrez nelegalitatea si netemeinicia demersurilor asa-zisului procuror Mihaila Paul de a ma interna nevoluntar in scopul de a ma vatama

3. fisierul “Expertiza medico-legala psihiatrica.pdf” reprezentand literatura de specialitate medico legala intitulata "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi

4. fisierul “421_P_2015 comunicare.pdf” reprezentand un comunicat al d-nei Didina Danaila procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei materiale de solutionare a dosarului 421/P/2015 in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie in urma sesizarii flagrantului faptelor de coruptie savarsite de Mihaila Paul, Dita Mirela si alti complici

5. fisierul “certificat expert fonduri nerambursabile.pdf” reprezentand un certificat de expert in fonduri nerambursabile

6. fisierul “licenta informatica.pdf” reprezentand diploma mea de licenta in informatica

Pagina 13 din 16

7. fisierul “diploma bacalaureat.pdf” reprezentand diploma mea de bacalaureat 8. fisierul “atestat arte plastice.pdf” reprezentand atestatul meu din liceu in arte plastice 9. fisierul “rezolutie calomnie si insulta marian trusca.pdf” reprezentand rezolutia de

neinceperea urmaririi penale supervizata de vice-presedintele Institutului National al Magistraturii Marian Trusca, proba in baza careia se impune rezolutia de clasare in dosarul 2417/P/2014 in temeiul principiului dreptului unitar, pentru ca fapta nu este prevazuta de Codul Penal

10. fisierul “certificat medico-legal alten si-tehno.pdf” reprezentand un certificat medico-legal eliberat de medicina muncii declarand ca sunt apt fizic si psihic de munca, si anume de angajat ca Programatori IT (cf. COR) cu studii superioare

11. fisierul “acte juridice nelegale si netemeinice Lucasievici Silviu.pdf” reprezentand actele juridice nelegale si netemeinice eliberate de Lucasievici Silviu

12. fisierul “declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam sau sa vatam.pdf” reprezentand declaratia mea pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam sau sa vatam pe nimeni

13. fisierul “declaratie pe propria raspundere la dosar.pdf” reprezentand declaratia pe propria raspundere pe care d-l Mihaila Paul n-a acceptat s-o primeasca in dosarul 2417/P/2014, fortandu-ma s-o trimit prin posta electronica semnata electronic in dosarul 2417/P/2014

14. fisierul “sesizare comisia de abuzuri.pdf” reprezentand sesizarea Comisiilor de cercetare a abuzurilor din Senat si Camera deputatilor

15. fisierul “cerere de punerea sub protectie.pdf” reprezentand cererea de punerea mea in programul de protectie

16. fisierul “plangere penala prealabila #1 dita mirela si probe.zip” reprezentand plangerea penala prealabila #1 impotriva Dita Mirela si probatoriul, pentru cele 11 (unsprezece) dosare civile in care a refuzat sa-si faca datoria motivand ca “e inutil”

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile - art. 326 Cod penal cu privire la Falsul in declaratii - art. 322 Cod penal privind Falsul în înscrisuri sub semnătură privata - art. 268 Inducerea în eroare a organelor judiciare

ca cele declarate in prezenta reprezinta adevarul C. Fac proba veritatii prin faptul ca: - nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii declaratiilor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca faptele sale penale au fost dovedite in flagrant - nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica proba veritatii probelor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca faptele sale penale au fost dovedite in flagrant - nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind presiuni asupra justitiei, adica proba veritatii probelor si declaratiilor mele din plangerea penala impotriva asa-zisului magistrat este facuta,

Pagina 14 din 16

impunandu-se prin urmare condamnarea acestuia, fiindca asa-zisul magistrat a fost prins in flagrant refuzand sa-si faca datoria D. Alte inscrisuri: - cerere de acordare a ajutor public extrajudiciar prin avocat, adeverinta de venit, adeverinta ONRC IV. Ma constitui parte vatamata si parte civila pentru: 1. daune materiale de 142,85 euro pentru Privarea mea ilegala de libertate pe data de 17.09.2015, suma calculata conform remuneratiei lunii mele de munca, impartita la 21 de zile lucratoare, apreciind ca este indiferent ca vand ziua de munca in baza unui contract de munca, o cheltui obligat sa-mi exercit dreptul accesului la justitie pentru restaurarea sau realizarea drepturilor mele, sau ma bucur de acest timp personal 2. daune morale in suma de 400.000 lei, conform jurisprudentei Ion Cristoiu vs Gabriela Adamesteanu, in care Ion Cristoiu a platit suma de 40.000 lei cu titlu de daune morale pentru insulta, in fapt d-l Ion Cristoiu adresandu-se cu "fa" d-nei Gabriela Adamesteanu. Fiindca infractiunile savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul sunt mult mai grave decat o adresare nepoliticoasa, apreciez a fi corect justificate daunele morale la ordinul de magnitudine imediat superior, si de drept conform principiului fundamental al egalitatii in drepturi cf. art. 16 (1) din CR “Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, cf. art. 124 (2) din CR “Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi” 3. despagubiri materiale in echivalent cu onorariile practicate de avocati, pentru redactarea prezentei, timpul meu nefiind mai putin pretios ca al unui avocat. Aceasta suma variaza intre minimul stabilit pentru acordarea asistentei judiciare si extrajudiciare printr-un protocol stabilit intre UNBR si Ministerul Justitiei, si onorariile uzuale raportate la valoarea procesului, in cazul meu paguba ce mi s-a adus, si volumul muncii depuse In motivarea in fapt a acestei pagube evaluez aceasta la suma de 857 euro sau ~3.856 lei, sau 142,85 * 6 calculata in felul urmator: un proces dureaza probabil 6 termene, adica: - un termen pentru prima infatisare pentru intampinare si raspunsul la intampinare, - minim un termen pentru administrarea probei cu inscrisuri - minim un termen pentru proba cu interogatoriul - minim un termen pentru proba cu martori - minim un termen pentru dezbateri

Pagina 15 din 16

- un termen pentru depunere concluzii la dosar s.a.m.d., o actiune penala inseamna nu doar redactarea plangerii penale prealabile, ci si urmarirea procesului penal ceea ce este o paguba in timp si energie si creaza deasemenea stres psihic sau consum nervos in urma situarii mele intr-un statut social defavorizat de pagubit fortat intr-o situatie litigioasa nedorita pentru restaurarea drepturilor. Precizez si faptul ca sunt licentiat in matematica informatica specializarea informatica nu drept, acest demers reprezentand o paguba in experienta profesionala prin activarea mea in alt domeniu decat cel ales. Fiindca fiecare termen al procesului este timp pierdut, constituie o paguba pe care o apreciez la contravaloarea zilei mele de munca de 142,85 euro, indiferent ca vand ziua de munca in baza unui contract de munca, o cheltui obligat sa-mi exercit dreptul accesului la justitie pentru restaurarea sau realizarea drepturilor mele, sau ma bucur de acest timp personal In dovedire, in dosarul 31155/3/2011 avand obiectul pretentii imptriva paratei SC ROMANIA HYPERMARCHE SA, fostul meu angajator, am demonstrat statistic cf. art. 27 din OUG 137/2000, si cf. art. art. 174-175 din vechiul Cod de procedura civila, ca suma de 3000 de euro lunar este salariul ce mi se cuvine, fiindca SC ROMANIA HYPERMARCHE SA a refuzat nejustificat sa aduca proba remuneratiei omologilor mei in functia de Programator IT (conform COR) angajati ai SC ROMANIA HYPERMARCHE SA. Discriminarea salariala este ceea ce am invocat in temeiul prevederilor art. 27 din OUG 137/2000, si castigand proba de drept am dovedit statistic pretentia salariala. Remuneratia de la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA era de ~2230 lei, proba pe care rog completul de judecata sa o obtina prin adresa catre Inspectoratul Teritorial al Muncii Bucuresti cf.art. 298 Codul de procedura civila, daca este nevoie si de aceasta proba Rog completul de judecata pentru administrarea probei cu inscrisuri sa obtina aceste inscrisuri in copie certificata printr-o adresa catre instanta judecatoreasca a Tribunalului Bucuresti, cf. art. 298 din Codul de procedura civila Fiindca instanta judecatoreasca are dreptul sa aprecieze valoarea acestei pagube fiindca o apreciez la echivalentul unul onorariu practicat de avocati, asa cum poate scadea valoarea onorariului perceput de avocat daca-l gaseste necorespunzator cu munca depusa, aduc la cunostinta completului de judecata ca aceasta suma nu poate fi mai mica de onorariul din oficiu conform: Protocol privind stabilirea onorariilor avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă juridică în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă juridică şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă juridică privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală Art. 2. – (1) Valorile onorariilor care se cuvin avocaţilor pentru asigurarea serviciilor de asistenţă juridică şi/sau reprezentare în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale sunt următoarele: e) 150 lei pentru asistenţa juridică gratuită acordată, în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, părţii vătămate, părţii civile sau părţii responsabile civilmente. Acest onorariu se acordă pentru fiecare parte vătămată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente, în cazul în care una sau mai multe persoane au calitatea de parte vătămată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente;

Pagina 16 din 16

i) 150 lei pentru asistenţa juridică acordată în procedura plângerii în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, formulate în temeiul prevederilor art. 278¹ din Codul de procedură penală. (2) Onorariile cuvenite avocaţilor pentru asistenţa juridică acordată, potrivit prevederilor alin. (1), în cursul urmăririi penale se acordă o singură dată pentru întreaga durată a urmăririi penale, iar, în cursul judecăţii, separat pentru fiecare grad de jurisdicţie. 05.10.2015

XRaneti Tudor Andrei

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si DIRECTIVA 1999/93/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice

Domnului procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, domnului procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie

Generated by CamScanner from intsig.com

Pagina 1 din 10

Catre Judecatoria Focsani Dosar 11224/231/2015 Termen 02.10.2015

Domnule presedinte, subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc. B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si completat prin OUG nr. 3/2014: [email protected], in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2015 avand obiectul Ultrajul judiciar, si 11224/231/2015 avand obiectul internarea nevoluntara, formulez in conditiile legii,

Pledoarie pentru dosarul 11224/231/2015 prin care va rog sa nu dispuneti internarea mea nevoluntara fiindca-mi primejduiti viata sau integritatea fizica si psihica, precum relatez in inscrisul anexat, sesizarea Comisiilor de cercetarea abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor, si in inscrisul anexat, cererea de punere sub programul de protectie a martorilor cf. art. 125 din CPP in dosarul 421/P/2015 avand inculpat pe d-l Mihaila Paul, d-na Dita Mirela si alti complici, dosar instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie, si fiindca este ilegal precum demonstrez mai jos. Mentionez ca aceste inscrisuri sunt probe in dosarul 11224/231/2015, in sensul ca originalele au fost trimise autoritatilor competente spre care va rog sa nu le deturnati pe cale administrativa Invoc nulitatea absoluta intemeiata pe necompetenta materiala a procurorului Mihaila Paul cf. art. 280 si 281 (1) b) din CPP, deoarece competenta materiala pentru infractiunea de Ultrajul judiciar revine Parchetului de pe langa Judecatoria Vrancea cf. art. 35-36 din CPP. Invoc nulitatea relativa a ordonantei procurorului Mihaila Paul care face obiectul dosarului 11224/231/2015, cf. art. 280 si 282 din CPP, si, prin prezenta va aduc la cunosinta faptul ca nu pot fi internat nevoluntar LEGAL, si nici motivat in fapt adica in conditiile legii, deoarece:

Pagina 2 din 10

1. pentru cauze penale, citez din literatura de specialitate medico-legala “ la solicitarea organelor judiciare se face doar EMLP (examinarea medico-legala psihiatrica), care se efectueaza doar in cazul omorului grav sau deosebit de grav, sau a pruncuciderii, SI (nu "sau") cand sunt indoieli asupra starii psihice ale invinuitului sau inculpatului. “ In dovedire, vezi pagina 11/41 din documentul anexat la prezenta intitiulat "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon In dovedire invoc legea Codul de procedura penala Art. 184 - Expertiza medico-legala psihiatrica (1) In cazul infractiunilor comise de minorii cu varsta intre 14 si 16 ani, in cazul uciderii sau vatamarii copilului nou-nascut ori a fatului de catre mama, precum SI (nu “sau”) atunci cand organul de urmarire penala sau instanta are o indoiala asupra discernamantului suspectului ori inculpatului in momentul savarsirii infractiunii ce face obiectul acuzatiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodata termenul de prezentare in vederea examinarii. Deja a fost efectuat Prima EMLP ILEGAL care se dispune doar in cazul infractiunilor de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul victimei, talharie cu decesul victimei, pruncucidere SI ori de cate ori medicul sef considera necesar, doar pentru infractiunile enumerate, iar Noul EMLP nu se poate efectua decat cu avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala In dovedire, vezi pagina 12/41 din documentul "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi In concluzie pentru internarea mea nevoluntara, trebuie sa fiu inculpat sau suspect pentru una din infractiunile de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul victimei, talharie cu decesul victimei, pruncucidere, trebuie motivarea medicului privind necesitatea internarii nevoluntare, si trebuie avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala Fiindca sunt suspect de Ultrajul judiciar in dosarul 2417/P/2015 si nu de infractiunile de omor sau pruncucidere, si fiindca sunt nevinovat de fapta penala de Ultrajul judiciar precum demonstrez la punctul 3 al prezentei, precum beneficiez si de prezumtia de nevinovatie cf. art. 4 (1) din CPP, “Orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva” invoc nulitatea relativa a ordonantei procurorului care face obiectul dosarului 11224/231/2015, deoarece este deopotriva nelegala si netemeinica. Procurorul este obligat a motiva in in fapt si de drept ordonanta cf. art. 5, art. 286 d) din CPP, art. 306 din CPP. Nemotivarea ordonantei constituie abatere disciplinara grava cf. art. 9 a)e)f)n)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, adica “refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu”, “lipsa totala a motivarii ... actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii”, “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”, “Exista rea-credinta atunci cand ... procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei

Pagina 3 din 10

persoane”. Procurorul este obligat a motiva in fapt si de drept ordonanta, cf.art. 5 din CPP privind obligatia aflarii adevarului de catre organul judiciar, coroborat cu art. 286 d) din CPP “Ordonanta trebuie sa cuprinda ... motivele de fapt si de drept” si art. 306 din CPP “Organul de urmarire penala se pronunta, prin ordonanta motivata...” Mai mult, privind biletul de internare nelegal si absolut nemotivat stiintific, intocmit de d-l medic legist Lucasievici Silviu, anexat ordonantei de internarea mea nevoluntara. Fiindca d-l medic legist Lucasievici Silviu nu a motivat biletul de internare stiintific conform legii, de fapt nemotivandu-l de loc ci falsificand un act juridic fiind in intelegere prealabila ilicita cu asa-zisul procuror Mihaila Paul, dovedit mai presus de orice dubii rezonabile fiindca n-are interesul sa faca inchisoare degeaba evident, si fiindca din nesimtire nu s-a abtinut in calitate de expert, revoc acest asa-zis expert si contest actul sau juridic falsificat si prin urmare nul de drept la IML Iasi, si pe care-l raportez si la Comisia de malpraxis din cadrul Directiei de Sanatate Publica Vrancea, si-i deschid dosar penal pentru infractiunile de falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de coruptie si alte infractiuni cum ar fi Privarea ilegala de libertate care se va consuma imediat ce sunt Privat ilegal de libertate prin mandatul de aducere falsificat in motivatia in fapt de d-l judecator Craciun Catalin indiferent ca este abuziv, care nu putea exista decat in baza biletului de internare falsificat, in baza caruia d-l Mihaila Paul a falsificat motivarea in fapt a ordonantei de internare nevoluntara, care a determinat existenta dosarului 11224/231/2015, dar si actul abuziv al judecatorului de a emite mandat de aducere falsificat in motivatia in fapt printr-o intelegere prealabila ilicita cu d-l Mihaila Paul si d-l Lucasievici Silviu. In dovedire invoc legea Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea partilor Art. 3. În activitatea profesională pe care o desfășoară, în calitate de consilier al părților, expertul recomandat trebuie să depună toate diligențele necesare în vederea asigurării unei probațiuni judicire pe baze științifice, cu respectarea metodologiei medico-legale precum și a normelor deontologice. 2. sanatatea mea mintala este fapt de notorietate dovedit prin patru certificate medico-legale in care sunt declarat sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii, aferente a patru ani lucrati la SC ROMANIA HIPERMARCHE SA si ALTEN SI-TEHNO in Bucuresti, si prin mai multi martori printre care 2 (doi) psihiatri din Focsani consultati in urma datei de 05.12.2014 la care interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea tentativa de Omor Calificat, 5 (cinci) martori membrii Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica care n-au putut determina presupusa mea lipsa de discernamant intr-o discutie civilizata (lipsita de consimtamantul meu scris cf. art. 184 (3) din CPP) fapt pe care-l retin ca dovada a faptului ca n-au putut dovedi lipsa mea de discernamant oricat au incercat obsesiv si ilegal la ordinul asa-zisului procuror Mihaila Paul, motiv pentru care lipseste cu desavarsire motivarea biletului de internare semnat de d-l Lisievici Sorin caruia-i voi deschide dosar penal pentru Privarea ilegala de libertate si alte infractiuni daca sunt internat nevoluntar, precum si pentru complicitatea la infractiunile asa-zisului procuror Mihaila Paul, cu sesizarea Comisiei de malpraxis din cadrul Directiei de Sanatate Publica Vrancea

Pagina 4 din 10

iar pentru internarea nevoluntara, inafara de conditiile de mai sus, este nevoie de diagnostic conform Cod de procedura penala Art. 247 - Conditiile de aplicare si continutul masurii (1) Judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, pe durata procedurii de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune internarea medicala provizorie a suspectului sau inculpatului care este bolnav mintal ori consumator cronic de substante psihoactive, daca luarea masurii este necesara pentru inlaturarea unui PERICOL CONCRET si ACTUAL pentru siguranta publica. (2) Masura prevazuta la alin. (1) consta in internarea medicala nevoluntara a suspectului sau inculpatului intr-o unitate specializata de asistenta medicala, pana la insanatosire sau pana la ameliorarea care inlatura starea de pericol ce a determinat luarea masurii. (3) Dispozitiile art. 245 alin. (3) se aplica in mod corespunzator. In fapt, conform literaturii de specialitate medico-legala si Codului de procedura penal, internarea medicala provizorie si pericolul CONCRET si ACTUAL pentru siguranta publica il reprezinta doar inculpatul care a este acuzat de infractiunile de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul victimei, talharie cu decesul victimei, pruncucidere, SI care a fost diagnosticat de o comisie de expertiza medico-legala psihiatrica In fapt, d-l Mihaila Paul si d-l Lucasievici Silviu isi intemeiaza actele de procedura falsificate pe "indoieli", minciuni si incalcarea legii, in situatia in care medicul legist e obligat prin lege sa demonstreze stiintific orice act emis, si procurorul este obligat sa motiveze in fapt si de drept in conditiile legii, orice acte de procedura. In dovedire invoc legea Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea partilor Art. 3. În activitatea profesională pe care o desfășoară, în calitate de consilier al părților, expertul recomandat trebuie să depună toate diligențele necesare în vederea asigurării unei probațiuni judicire pe baze științifice, cu respectarea metodologiei medico-legale precum și a normelor deontologice. Fiindca sunt suspect de Ultrajul judiciar in dosarul 2417/P/2015 si nu de infractiunile de omor sau pruncucidere, si fiindca nu sunt evident bolnav mintal, si fiindca sunt nevinovat de fapta penala de Ultrajul judiciar precum demonstrez la punctul 3 al prezentei, precum beneficiez si de prezumtia de nevinovatie cf. art. 4 (1) din CPP, “Orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva” invoc nulitatea relativa a ordonantei procurorului care face obiectul dosarului 11224/231/2015, deoarece este deopotriva nelegala si netemeinica. Procurorul este obligat a motiva in in fapt si de drept ordonanta cf. art. 5, art. 286 d) din CPP, art. 306 din CPP. Nemotivarea ordonantei constituie abatere disciplinara grava cf. art. 9 a)e)f)n)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, adica “refuzul nejustificat de a indeplini o

Pagina 5 din 10

indatorire de serviciu”, “lipsa totala a motivarii ... actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii”, “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”, “Exista rea-credinta atunci cand ... procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane”. Procurorul este obligat a motiva in fapt si de drept ordonanta, cf.art. 5 din CPP privind obligatia aflarii adevarului de catre organul judiciar, coroborat cu art. 286 d) din CPP “Ordonanta trebuie sa cuprinda ... motivele de fapt si de drept” si art. 306 din CPP “Organul de urmarire penala se pronunta, prin ordonanta motivata...” Privitor la probele de medicina muncii, precizez ca medicina muncii declara persoana vizata cu discernamant d.p.d.v. medical, deci reprezinta dovada deoarece contine spre exemplu declaratia mea pe propria raspundere suplimentar examinarii medicale. Daca persoana vizata de medicina muncii ar fi considerata lipsita de discernamant, n-ar fi admisa declaratia pe propria raspundere In dovedire invoc legea Art. 9 alin. (1) din HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, prevede ca, aptitudinea in munca reprezinta capacitatea lucratorului din punct de vedere MEDICAL de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical. Din aceste probe, legi, inscrisuri, diagnosticul lipsei de discernamant nu poate exista LEGAL datorita realitatii in contradictoriu cu falsurile proferate de procurorul Mihaila Paul la adresa mea, indiferent cate minciuni profereaza asa-zisul procuror Mihaila Paul care se comporta ca avocatul d-nei Dita Mirela, nu ca un procuror impartial conform legii Anexez proba inscris un certificat medico-legal de medicina muncii care ma declara apt de munca, si declar pe propria raspundere ca am lucrat din octombrie.2008 pana in noiembrie.2012 la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA, si doua luni la ALTEN SI-TEHNO in aceasta perioada. La SC ROMANIA HYPERMARCHE SA am efectuat trei controale medico-legale si am fost declarat sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii. Rog instanta daca pune la indoiala declaratia mea pe propria raspundere, pentru a obtine probe inscrisuri, sa faca o adresa la Ministerul Muncii sau Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, sau la SC ROMANIA HYPERAMRCHE SA Evident fiind angajat cu studii superioare, nu poate fi supus indoielii discernamantul meu decat daca sunt indeplinite conditiile legale si anume acuzarea mea de omor sau pruncucidere, si anexez precum indic aceste probe mai jos, diploma de bacalaureat, diploma de licenta, diploma de expert in asimilare fonduri nerambursabile din decembrie.2014. Deasemenea declar pe propria raspundere ca am vrut sa incep facultatea de drept recent, si daca nu eram abuzat in aceasta perioada as fi facut greseala sa ma inscriu la Universitatea Ecologica care a deschis un centru de invatamant la distanta la Scoala nr. 5 Focsani, fiindca observ ca avocatii sunt corupti, si pentru admiterea in magistratura ca procuror este obligatorie recomandarea unui procuror, constatand ca acestia sunt si mai corupti. Pe scurt ca om cinstit as fi fost in cel mai bun caz marginalizat in profesia de avocat, si as fi putut ocupa un post de jurist, indiferent cat de bun as fi devenit in materie de drept, astfel ca trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si abuzurilor d-lui Mihaila Paul in cardasie cu Labunt Adrian, ca mi-au aratat realitatea. Numesc martor pe d-l medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu, care m-a consultat de mai multe ori dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea tentativa de Omor Calificat pe data de

Pagina 6 din 10

05.12.2014. Aleg ca medic pe d-l medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu, in cazul in care in mod ilegal este dispusa internarea mea nevoluntara, a se cita la: Spitalul Comunal Dumbraveni, Comuna Dumbraveni, cod 5323, jud. Vrancea Tel: 255.087; 255.109; Fax: 255.087; 255.109 Spitalul Comunal Dumbraveni sau, in caz de hotarare nelegala si netemeinica de internarea mea nevoluntara, solicit stramutarea internarii nevoluntare la Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia” din Bucuresti, unde estimez ca sunt mai putine sanse de primejduirea vietii mele spre diferenta de Focsani, si mai multe sanse sa intalnesc profesionisti adevarati care au discernamant d.p.d.v. juridic. Marturia d-lui medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu cu care am avut mai multe consultatii, coroboreaza la realitatea sanatatii mele psihice, adica faptul ca am discernamant d.p.d.v. medical, precum am declarat pe propria raspundere in 2417/P/2014 ca am premeditat savarsirea Calomniei si Insultei in scopul efectuarii Probei veritatii, stiind ca nu sunt infractiuni, adica am discernamant d.p.d.v. juridic, si pot demonstra si constructia textelor capcana cu care am prins pe asa-zisul judecator Dita Mirela recunoscand ca este unul din judecatorii care nu se supun legii cf. art. 124 din CR, spre diferenta de ceilalti judecatori care n-au picat in capcana demonstrand ceva mai mult discernamant, cu mentiunea ca textul capcana n-a fost nici macar in atentia completului FC1 prezidat de Dita Mirela, ci completelor FC2 si FC3 ale Tribunalului Vrancea, conform consultarii mele cu arhiva personala, adica d-na Dita Mirela a cautat deliberat acel text ca sa se victimizeze ticluind probe mincinoase. Acesta este un motiv in plus care face atingere infractiunilor de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, savarsite de Dita Mirela pentru care este urmarita penal de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul 421/P/2015 Mai mult, documentele din volumul 2 al dosarului 2417/P/2014 sunt efectuate de mine, documente care demonstreaza simultan ca am discernamant d.p.d.v. juridic, si discernamant d.p.d.v. medical, conform definitiei din literatura de specialitate medico-legala atasata, adica inteleg legea, consecintele legii, si sunt capabil sa planuiesc si sa organizez un proces in conditiile legii. Mentionez ca acele documente sunt transcrisuri, nu originalele in format electronic semnate electronic si protejate de modificari asa cum le-am trimis la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, si prin urmare nu le consider certificate pentru conformitate cu originalul. Pot reproduce oricare din aceste documente in original la cerere prin posta electronica, pentru a stabili autenticitatea acestora. Inscrisurile electronice trebuie retinute in original la dosar nu facute transcrisuri deoarece se pierde semnatura electronica precum si masura de protectie care face mult mai dificila modificarea inscrisului Mai mult, anexez diploma de bacalaureat la care am luat nota 9,61, diploma de licenta la care am luat nota 9,7, diploma de la un curs de expert in asimilarea fondurilor nerambursabile sustinut in perioada 08.12.2014-11.12.2014 la care am luat nota 10, ceea ce iarasi demonstreaza ca am discernamant d.p.d.v. juridic, si discernamant d.p.d.v. medical, cu atat mai mult cu cat trebuie sa depui la dosarele de inscriere pentru studii proba de la medicul de familie in acest sens al sanatatii mintale

Pagina 7 din 10

Nu in ultimul rand, precizez ca d-l Mihaila Paul minte sau comite falsul in declaratii in flagrant, unde a spus ca am efectuat petitii, citez: "incoerente". Inafara de prezenta care e dovada ca toate celelalte petitii formulate de mine fara ajutor de la avocati, cu exceptii desigur, dovada contrarie a minciunii ca petitiile mele sunt, citez: "incoerente", e faptul ca in dosarele 2222/P/2015, 995/P/2015 si 1863/P/2015 instrumentate de chiar d-l Mihaila Paul, nu mi s-au restituit plangerile penale prealabile pe cale administrativa motivat ca sunt informale, ci au fost inregistrate in dosarele mentionate in care asa-zisul procuror Mihaila Paul n-a efectuat nici un singur act de procedura penala in conditiile legii, motiv pentru care am depus mai multe plangeri penale prealabile la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, unde iarasi n-au fost considerate informale si restituite pe cale administrativa, ci mai mult, procurorul general Didina Danaila a sesizat ca faptele de coruptie sunt flagrante si sunt in stransa legatura, motiv pentru care le-a conexat in dosarul 421/P/2015 si si-a declinat competenta materiala in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie. Persecutia d-lui Mihaila Paul impotriva mea a inceput cu materializarea acestui dosar 421/P/2015 in care este parte. Anexez proba un comunicat al d-nei Didina Danaila care-mi aduce la cunostinta aceasta stare de fapt 3. Ultrajul judiciar de care sunt acuzat in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2014, nu are nici o legatura cu Calomnia si Insulta pentru ca nu sunt infractiuni, fapte pe care le-am savarsit in scopul efectuarii Probei veritatii premeditat precum am declarat pe propria raspundere in dosarul 2417/P/2014, stiind ca nu sunt infractiuni fiindca daca erau nu as fi riscat indiferent de inlaturarea caracterului penal al Calomniei si Insultei prin Proba veritatii, ceea ce demonstreaza si discernamantul meu juridic, si discernamantul conventional in acelasi timp, adica inteleg legea si consecintele ei, si pot formula un plan de actiune in baza actelor normative pe care le respect ca "o comanda sociala interiorizata, ca o datorie a cetateanului", conform literaturii de specialitate medico-legale, neexistand nici o proba in contradictoriu cu declaratia mea pe propria raspundere fiindca este intemeiata pe fosta lege privind Calomnia, Insulta si Proba veritatii, devenita literatura de specialitate in drept Anexez proba inscris din literatura de specialitate medico-legala psihiatrica privind definitia discernamantului d.p.d.v. juridic si d.p.d.v. medical, adica discernamantul social sau conventional In dovedire, vezi pagina 7/41 din documentul anexat la prezenta intitiulat "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Proba declaratie pe propria raspundere am anexat-o la dosarul 2417/P/2014 si ar trebui sa se gaseasca in volumul 2 din dosarul 11224/231/2015, dar o sa vin cu ea tiparita s-o inmanez instantei sa ma asigur ca n-a fost sustrasa din dosar In concluzie infractiunea nu exista, prejudiciul nu exista, si mai mult, o parte din probele de la dosar sunt ticluite mincinos de reclamantul Dita Mirela, motiv pentru care i-am deschis dosar penal pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, care a fost anexata la dosarul 421/P/2015 impreuna cu plangerile penale prealabile impotriva Mihaila Paul. Dovada veritatii declaratiilor mele si a plangerii penale prealabile impotriva reclamantului Dita Mirela, este faptul ca procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, sau chiar procurorul Mihaila Paul care se comporta ca avocatul personal al reclamantului Dita Mirela, insa incalcand orice prevedere a Codului de procedura penala pentru a-mi face rau, nu m-au acuzat de Falsul

Pagina 8 din 10

in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare si Presiuni asupra justitiei, si astfel toti acestia sunt martorii mei deoarece au obligatia de a se sesiza din oficiu daca as fi savarsit aceste infractiuni Evident nu exista nici o singura dovada ca exista pericolul social, definit prin literatura de specialitate medico-legala ca "atributul unei stari psihice sau al unui comportament ce implica riscul unei vatamari fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor distrugeri de bunuri materiale importante", adica asa-zisul procuror Mihaila Paul minte ca sunt o persoane violenta, fiind cunoscut de notorietate ca o persoana civilizata, legea fiind pentru mine "o comanda sociala interiorizata, ca o datorie a cetateanului", ceea ce asa-zisul procuror Mihaila Paul nu va intelege niciodata, fiindca acesta incalcand in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor a demonstrat ca e sociopat, iar mintind obsesiv a demonstrat ca este mitomaniac, ceea ce reprezinta o caracteristica a sociopatiei, iar prin faptul ca a halucinat ca nu va fi prins in flagrant incalcant legea este evident schizofrenic deoarece a pierdut total contactul cu realitatea juridica, profesioanala si sociala, iar fiindca a declarat fara nici un temei ca sunt o persoana violenta, acesta este evident paranoic, la fel ca d-na Dita Mirela. Singurul caz care inlatura proba de paranoia fiind faptul ca acestia de fapt au ticluit mincinos dosarul 2417/P/2014, si prin urmare sunt de fapt tot sociopati asa cum am stabilit deja in baza literaturii de specialitate in psihologie / psihiatrie, si pentru care le-am deschis dosarul penal 421/P/2015 in atentia Directiei Nationale Anticoruptie Fiindca sunt suspect de Ultrajul judiciar in dosarul 2417/P/2015 si nu de infractiunile de omor sau pruncucidere, si fiindca sunt nevinovat de fapta penala de Ultrajul judiciar precum demonstrez la punctul 3 al prezentei, precum beneficiez si de prezumtia de nevinovatie cf. art. 4 (1) din CPP, “Orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva” invoc nulitatea relativa a ordonantei procurorului care face obiectul dosarului 11224/231/2015, deoarece este deopotriva nelegala si netemeinica. Procurorul este obligat a motiva in in fapt si de drept ordonanta cf. art. 5, art. 286 d) din CPP, art. 306 din CPP. Nemotivarea ordonantei constituie abatere disciplinara grava cf. art. 9 a)e)f)n)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, adica “refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu”, “lipsa totala a motivarii ... actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii”, “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”, “Exista rea-credinta atunci cand ... procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane”. Procurorul este obligat a motiva in fapt si de drept ordonanta, cf.art. 5 din CPP privind obligatia aflarii adevarului de catre organul judiciar, coroborat cu art. 286 d) din CPP “Ordonanta trebuie sa cuprinda ... motivele de fapt si de drept” si art. 306 din CPP “Organul de urmarire penala se pronunta, prin ordonanta motivata...” Postscriptum. D-l Mihaila Paul urmareste degeaba sa se absolve de vinovatie in dosarul 421/P/2015 falsificand probabil un certificat medico-legal cu ajutorul complicilor sai, sau dupa ce ma situeaza intr-o stare de vulnerabilitate prin internarea mea nevoluntara NELEGAL si NETEMEINICA, sa ma vateme fizic si psihic sau chiar sa ma ucida asa cum a incercat interlopul Herghelegiu Danut pe 05.12.2014 din aceeasi clica criminala cu asa-zisul procuror Mihaila Paul,

Pagina 9 din 10

deoarece dosarul 421/P/2015 a iesit de sub controlul meu, d-l Mihaila Paul fiind acuzat de fapte pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, si dosarul 421/P/2015 este probat flagrant cu inscrisuri, astfel incat raul care mi-l face d-l Mihaila Paul nu face decat sa agraveze situatia si sa atraga atentia si mai mult asupra sa, atat prin abuzurile sale grave cat si cu ajutorul meu desigur, fiind obligat sa sesizez autoritatile din interes si teama pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica, primejduita de infractiunea de Razbunarea pentru ajutorul dat justiei savarsita de d-l Mihaila Paul prin falsificarea in motivarea in fapt a mai multor ordonante si coruperea altor functionari in scopul de a ma interna nevoluntar nelegal si netemeinic. II. In dovedire, A. Anexex si indic probele 1. fisierul “Expertiza medico-legala psihiatrica.pdf” reprezentand literatura de specialitate medico legala intitulata "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi 2. fisierul “421_P_2015 comunicare.pdf” reprezentand un comunicat al d-nei Didina Danaila procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei materiale de solutionare a dosarului 421/P/2015 in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie in urma sesizarii flagrantului faptelor de coruptie savarsite de Mihaila Paul, Dita Mirela si alti complici 3. fisierul “certificat expert fonduri nerambursabile.pdf” reprezentand un certificat de expert in fonduri nerambursabile 4. fisierul “licenta informatica.pdf” reprezentand diploma mea de licenta in informatica 5. fisierul “diploma bacalaureat.pdf” reprezentand diploma mea de bacalaureat 6. fisierul “atestat arte plastice.pdf” reprezentand atestatul meu din liceu in arte plastice 7. fisierul “rezolutie calomnie si insulta marian trusca.pdf” reprezentand rezolutia de neinceperea urmaririi penale supervizata de vice-presedintele Institutului National al Magistraturii Marian Trusca, proba in baza careia se impune rezolutia de clasare in dosarul 2417/P/2014 in temeiul principiului dreptului unitar, pentru ca fapta nu este prevazuta de Codul Penal 8. fisierul “certificat medico-legal alten si-tehno.pdf” reprezentand un certificat medico-legal eliberat de medicina muncii declarand ca sunt apt fizic si psihic de munca, si anume de angajat ca Programatori IT (cf. COR) cu studii superioare 9. fisierul “acte juridice nelegale si netemeinice Lucasievici Silviu.pdf” reprezentand actele juridice nelegale si netemeinice eliberate de Lucasievici Silviu 10. fisierul “declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam sau sa vatam.pdf” reprezentand declaratia mea pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam sau sa vatam pe nimeni 11. fisierul “declaratie pe propria raspundere la dosar.pdf” reprezentand declaratia pe propria raspundere pe care d-l Mihaila Paul n-a acceptat s-o primeasca in dosarul 2417/P/2014, fortandu-ma s-o trimit prin posta electronica semnata electronic in dosarul 2417/P/2014 12. fisierul “sesizare comisia de abuzuri.pdf” reprezentand sesizarea Comisiilor de cercetare a abuzurilor din Senat si Camera deputatilor

Pagina 10 din 10

13. fisierul “cerere de punerea sub protectie.pdf” reprezentand cererea de punerea mea in programul de protectie B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile - art. 326 Cod penal cu privire la Falsul in declaratii - art. 322 Cod penal privind Falsul în înscrisuri sub semnătură privata - art. 268 Inducerea în eroare a organelor judiciare

ca cele declarate in prezenta reprezinta adevarul 28.09.2015



Domnului presedinte a Judecatoriei Focsani

EXPERTIZAMEDICO-LEGALĂ

PSIHIATRICĂ

VASILCU MIHAI SILVIU

I. DEFINIŢII. NOŢIUNI. INTERDEPENDENŢĂII. TIPURI DE ACTE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.

ASPECTE PROCEDURALEIII. SEDIUL MATERIEIIV. OBIECTIVELE EMLPV. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ MEDICO-LEGALĂ

PSIHIATRICĂ. PĂRŢI COMPONENTEVI. MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI EDUCATIVEVII. EMLP LA MINORIVIII. EMLP ÎN CAUZE CIVILEIX. ETILISMUL ŞI RESPONSABILITATEAX. RETARDAREA MENTALĂXI. ASPECTE MEDICO-LEGALE ÎN DISCERNĂMÂNTXII. TULBURĂRI DE PERSONALITATE

I. DEFINIŢII. NOŢIUNI. INTERDEPENDENŢĂ

● DEFINIŢIEExaminarea medico-legală psihiatrică are rolul de a furniza justiţiei elemente menite să stabilească responsabilitatea unei persoane implicate în săvârşirea unei infracţiuni, aflată sub incidenţă legii penale sau să ateste sănătatea mintală în cazuri cu implicaţii civile(capacitatea de a testa, de a întocmi un act de vânzare-cumpărare, de donaţie, etc.). Expertiza medico-legală psihiatrică este o activitate interdisciplinară care are ca scop depistarea tulburărilor psihopatologice şi a influenţelor pe care acestea le au asupra capacităţii individului de a putea aprecia conţinutul şi consecinţele faptelor sale, precum şi a posibilităţii individului de a-şi exprima liber voinţa faţă de un anumit act pe care l-a comis. Sarcina fundamentală a expertizei medico-legale psihiatrice este de a aprecia discernământul persoanei, cu referire specială la starea psihica în momentul săvârşirii faptei.

● NOŢIUNI. INTERDEPENDENŢĂ

→ Capacitatea de folosinţă:- capacitatea de avea drepturi şi obligaţii;- au toate persoanele fizice, chiar şi cele fără voinţă conştientă sau insuficent

dezvoltată;- începe la naştere şi se termină prin deces.

w0lfshad3

Highlight

w0lfshad3

Highlight

→ Capacitatea de exerciţiu:- aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile, de a încheia

personal acte juridice, de a participa la raporturi juridice;- poate fi stabilită şi la persoane decedate, la un moment anterior, prin studiul

documentelor medicale;- în dreptul penal CE începe de la 16 ani

- art. 99 CP - Limitele răspunderii penale:(1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.(2) Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal, numai dacă se

dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ.(3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal.

- în dreptul civil CE începe de la 18 ani- excepţie – D. fam – de la 16 ani cu dispensă CJ (aviz ml+aut. tutelară, etc)

- D. muncii, etc→ Capacitatea civila = CF + CE.→ Responsabilitatea

- dpdv medical -1) totalitatea particularităţilor psihice ale individului care-l fac pe acesta capabil să înţeleagă libertatea şi necesitatea acţiunilor sale şi să

aprecieze consecinţele faptelor sale atunci când acţionează contrarnormelor de convieţuire socială şi a legilor.

-2) 3 condiţii în responsabilitate:-existenţa unei legi (sociale sau morale),-a fi în deplinătatea facultăţilor mintale,-libertatea (lipsa constrângerii).

-3) 3 trăsături psihologice în determinarea responsabilităţii:-de ordin cognitiv (percepţie, raţionament cunoaştere),-de ordin afectiv (emoţii, sentimente),-cele referitoare la impulsuri, dorinţe, voinţă.

- dpdv juridic:- posibilitatea tragerii la răspundere penală a individului rezultă din interpretarea per a contrario

a art. 48 CP (cap V-Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei)-Iresponsabilitatea- ( Nuconstituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârşiriifaptei, fie din cauza alienaţiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-şi dea seama de acţiunilesau inacţiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele).

- responsabilitate → culpabilitate + imputabilitate → vinovăţia (art. 17 CP alin.1- Infracţiuneaeste fapta care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală; alin. 2– Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale) → intenţia şi culpa (art.19 alin1-Vinovăţia există când fapta care prezintă pericol social este săvârşită cu intenţie sau culpă).Intenţie este directă- prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin săvîrşireaacelei fapte şi indirectă- prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte, acceptăposibilitatea producerii lui. Culpa este cu prevedere (prin uşurinţă)- prevede rezultatul fapteisale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce şi fără prevedere (prinneglijenţă)- nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă. → criteriulesenţial în definirea vinovăţiei este discernământul.

- din ambele puncte de vedere:- aprecierea responsabilităţii depinde de evaluarea capacităţiipsihice, care, la rândul ei, este caracterizată prin modalităţile sale de discernământ. (Capacitatea

psihică a unei persoane de a-şi da seama de caracterul şi urmările faptei sale).

Responsabilitatea

Capacitate civilă(CF + Capacitate de exerciţiu)

Capacitatea psihică

Vinovăţia(intenţia şi culpa)

INFRACŢIUNEA

Discernământul

→ Capacitatea psihică:- dpdv juridic: - atributul stării psihice de a fi compatibilă, la un momentdat, cu exercitarea

drepturilor civile sau a unor activităşi specifice (L 487/2002 a sănătăţii mintale şi aprotecţiei persoanelor cu tulb psihice);

- dpdv medical: - reprezintă ansamblul de însuşiri psihice ale persoanei, de ordin cognitiv-intelectiv, caracterial şi afectiv-voliţional, care pot asigura performanţa în desfăşurareaunei activităţi şi de a organiza motivat această activitate, determinată de aptitudini şi degradul de maturizare a personalităţii şi tradusă prin fapte şi rezultate cuantificabile.Capacitatea de a răspunde presupune în consecinţă integritatea capacităţilor cognitiv-intelectuale şi voliţional-cognitive ale personalităţii mature, inclusiv a discernământului.

→ Discernământul: poate fi păstrat, scăzut (diminuat), mult scăzut, abolit.- dpdv juridic: - se înţelege componenta CP, care se referă la o faptă anume şi din care

decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia conţinutul şi consecinţa acesteifapte (L 487/2002 );

- dpdv medical: - este funcţia psihică de sinteză prin care o persoană este în măsură săconceapă planul unei acţiuni, etapele ei de desfăşurare, precum şi consecinţele săvârşiriiacesteia. Deci este capacitatea persoanei de a-şi organiza motivat acţiunea. El exprimălibertatea de acţiune a individului de a săvârşi acte conform normelor de convieţuiresocială, norme prin care individul le-a însuşit şi le respectă ca o comanda socialăinteriorizată, ca o datorie a cetăţeanului. Această funcţie depinde de două categorii defactori:

1. de structura personalităţii individului: Expertiza trebuie să stabilească care este structura personalităţii, gradul de dezvolate intelectuală, gradul de instruire generală şi profesională, gradul de

educaţie familială, constituţională, experienţa de viaţă a subiectului (se poateconstata prezenţa unui factor organic cerebral sau somatovisceral susceptibil de

a scade nivelul personalităţii, factori traumatici, toxici, etc)2. de structura conştiinţei acestuia în momentul comiterii faptei:

Conştiinţa - sinteza complexă a funcţiilor psihice prin care omul se integrează în mediu, fixează şi asociază cu ajutorul gândirii şi judecăţii noţiunile primite.

w0lfshad3

Highlight

Momentul de conştiinţă (oboseala, ingestia de alcool, bolile concomitente) saucircumstanţele psiho-patologice (ameninţarea, frica, izolare, etc) pot oferi informaţiiasupra acestei stări. În structura conştiinţei se pot distinge 4 niveluri:

-a) conştiinţa elementară, care asigură nivelul de veghe, vigilenţa şi nivelul deprezenţa temporo-spaţială;

-b) conştiinţa operaţional-logică prin care procesele intelectuale, perceptuale şi degândire au coerenţa şi reflectă obiectiv realitatea;

-c) conştiinţa axiologică, de opţiuni a valorilor după criteriile sociale curente;-d) conştiinţa etică prin care subiectul este capabil să discearnă binele şi răul pe

care faptele sale le pot produce societăţii.Având în vedere că responsabilitatea este condiţionată de integritatea discernământului,care la rândul său este condiţionat de starea de conştiinţă ce depinde de nivelul structurăriipersonalităţii (nivelul inteligenţei plus cele 4 trepte de structurare psihopatologică:nevrotică, psihopatică, psihotică şi organic-deteriorativă-demenţială) → aprecierearesponsabilităţii depinde de evaluarea capacităţii psihice.În plus, evaluarea discernământului minorului prezintă aspecte specifice ce ţin de criteriilemedicale (personalitate, conştiinţă, motivaţie) şi cele juridice (mobil, condiţiile de producerea faptei) care definesc comportamentul din timpul comiterii faptei → capacitatea psihică aunor personalităţi în formare.Se atribuie noţiunii de discernământ un conţinut mai amplu decât reflectarea pur şi simplua funcţiilor de cunoaştere, ea reflectând şi calitatea funcţiei de afectivitate şi de voinţă,deoarece sunt bine cunoscute situaţiile în care în anumite tulburări afectiv-volitive, stăricare pot duce la îngustarea câmpului de cunoştinţă, la alterare nivelului axiologic alconştiinţei – discernământul este afectat în sensul diminuării acestei capacităţi de aprecierecritică în special asupra consecinţelor faptelor.

Discernământul nu variază numai în raport cu nivelul de dezvoltare a funcţiilor psihice încadrul dezvoltării ontogenetice, ci şi în cadrul aceluiaşi tip de personalitate, în raport cusituaţia de moment, de condiţiile endogene şi circumstanţele exogene din momentulcomiterii faptelor. Discernământul nu trebuie raportat în mod automat la vârsta cronologică(deşi legislaţia în vigoare fixează nişte limite de vârstă), acestea sunt la fel de arbitrare,legiuitorul subliniind necesitatea experizei medico-legale psihiatrice pentru categoria 14-16ani, în vederea precizării acestei capacităţi. Raportarea nu se face nici la diagnosticulpsihiatric sau stadiul evolutiv al bolii psihice, fiind cunoscute situaţiile în carediscernământul variază în funcţia de natura faptei, există fate pentru care unii minorii sauunii bolnavi psihici au discernământ şi fapte antisociale pentru care nu-l au, sunt bolnavicare au păstrată aceasta capacitate într-un anumit stadiu al bolii (ex: în remisiune) şi nu încadrul aceleaşi boli într-un stadiul evolutiv (de decompensare). Discernământul mai trebuieinterpretat şi prin faptul că el reprezintă o calitate a persoanei şi totodată o funcţieoperaţională, prin care un individ este capabil să oragizeze motivat activitatea pe care odesfăşoară.În cadrul expertizei şi cercetării ml psihiatrice există 2 etape în care se discutădeterminismul şi se stabilesc relaţiile cauzale:

-1) caracterizarea persoanei, caracterizarea actului antisocial comis şi stabilirea unorrelaţii cauzale ale acestora cu capacitatea psihică, capacitatea penală şi capacitatea deexcerciţiu (respectiv responsabilitatea – care nu se exprimă în concluzii).

- caracterizarea persoanei se va face privind principalele componente structurale bio-psiho-sociale, pulsiuni, tendinţe, nivel de conştiinţă şi trăsăturile individualenormale şi patologice. Trebuie stabilită natura motivaţiei şi analiza conflictului.

- caracterizarea actului antisocial comis – se vor deduce concluzii de ordin diagnostic,în mod indirect, plasând agresivitatea de la normal la patologic, reactivitatea şi

conflictualitatea antisocială.-2) Stabilirea raportului cauzal între trăsăturile personalităţii individuale şi elementele

constitutive ale actului infracţional la un moment dat (momentul faptei, al actului – în modseparat de momentul examinării) se observă că acesta depinde de stabilirea unui diagnosticpsihiatric multiaxial, cât şi de natura şi intensitatea tulburărilor psihice, somato-psihicesau complexe din momentul respectiv, de natura motivaţiei, de natura intensităţii

şi durata situaţiei conflictuale care le-a putut genera, de intevenţia circumstanţelorfavorizante (ofensă, provocare, ingestie de alcool, frustrare, prejudiciu, stare fiziologică,afecţiune somatică, nivel cultural, sex, vârsta), precum şi de stadiul evolutiv al bolii, care,de multe ori, are o desfăşurare ondulantă cu perioade de remisiune parţială sau estestabilizată până la dispariţia tulburărilor de fond sau are o desfăşurare progredientă sau deagravare cu deteriorare a personalităţii, sau are o evoluţie ciclică (psihoze bipolare) în carenatura actelor antisociale poate fi diferită, după cum bolnavul se află într-o stare de agitaţiemaniacală, ori dimpotrivă, în stare depresivă.Legătura de cauzalitate în experiza medico-legală psihiatrică în vederea aprecierii de cătrepsihiatrii a responsabilităţii, trebuie stabilită la următoarele niveluri:

- stabilirea lăgăturii între eveniment (actul antisocial) şi constatările de ordinmedical şi psihiatric cu ocazia expertizei (cel mai important!!!);

- stabilirea legăturii dintre simptomatologia obiectivă şi cea subiectivă acuzată deexpertizat;

- stabilirea corelaţiilor între constatările făcute la examenul clinic cu cele aleinvestigărilor paraclinice şi de specialitate;

- stabilirea corelaţiilor între trăsăturile de personalitate ale expertizantului şielementele constitutive ale actului antisocial care i se pune în sarcină.

→ Persoană cu tulburări psihice: - pers bolnavă psihic, persoană cu dezechilibru psihicsau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de alcool sau droguri, precum şi persoanacare manifestă alte dereglări ce pot fi clasificate, conform normelor de diagnostic în vigoaredin practica medicală, ca fiind tulb psihice (L 487/2002).→ Periculozitate socială: - atributul unei stări psihice sau al unui comportament ceimplică riscul unei vătămări fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unordistrugeri de bunuri materiale importante (L 487/2002).

II. TIPURI DE ACTE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE. ASPECTE PROCEDURALE.

- Certificatul medico-legal psihiatric; → Comisie intrajudeţeană ← SML, IML- Expertiza medico-legală psihiatrică (Prima EMLP); → Comisie intrajudeţeană ← SML, IML- Noua expertiză medico-legală psihiatrică. → Comisie intrajudeţeană sau Comisie

interjudeţeană ← trimitere doar de la IML

1. La solicitarea organelor de justiţie → doar EMLP-a) pt cauze penale

-obligatorie → în cazul omorului deosebit de grav, pruncucidere şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli asupra stării psihice

a învinuitului sau înculpatului (art 117, alin 1, CPP);→ la minorii 14-16 ani (art. 99, alin 2, CP).

-pt adulţi sau minori (prioritate absolută + anchetă socială obligatorie);-cu învinuit în stare de libertare sau cu inculpat în stare de arest.

-b) pt cauze civile-capacitate de exerciţiu, psihică, în general, (punere sub interdicţie, instituirea curatelei,încredinţarea de minori, anularea căsătoriei, divorţ, schimbare de sex)

-capacitatea de exerciţiu, psihică, la un moment dat, (pt întocmirea unor acte civile, încauzele de anulare ale actelor civile încheiate, revendicarea de despăgubiri civile motivateprin accidente, boli, decese intraspitaliceşti, tratamente medicale inadecvate, reletratamente în medii concentraţionare, în cazurile de stabilire a înfirmităţii psihicetranzitorii sau permanente, în cazul în care justiţia cere precizări privind cauzalitatea

medico-legală psihiatrică sau responsabilitatea medicală).-se face pe pers în viaţă sau pe defuncţi. Pe defuncţi este excepţională şi doar dacă la

dosarul cauzei există documente medicale din care să se poată reconstitui starea psihicăla momentul încheierii actului civil respectiv.

w0lfshad3

Highlight

w0lfshad3

Highlight

2. La solicitarea persoanelor fizice → doar CMLP care să ateste capacitatea de exerciţiu, ptîncheierea de acte de dispoziţie (testamente, contracte - vânzare-cumpărare, donaţie.locaţiune cu habitaţie, etc);

→ sunt în general persoane vârstnice, bolnavi cusuferinţe cronice sau cu evoluţie letală, bolnavi aflaţi în condiţii de spitalizare, ori de câte

ori există dubii privind capacit psihică a unei persoane ce încheie acte de dispoziţie.

- EMLP → în comisie 1 legist (preşedintele comisie) + 2 psihiatri (la minori 1 cu specializarea psihiatrie infantilă);

→ confidenţialitate, însoţitori oficiali sau aparţinători doar cu acordul preşedintelui→ se efectuează la sediul instituţiilor medico-legale, cu excepţia:

- bolnavi psihici cronici;- persoane aflate în arest preventiv sau în detenţie;- bolnavi netrasportabili, cu suferinţe evolutiv letale sau aflaţi în stare gravă

în condiţii de internare.→ Prima EMLP se efectuează la nivelul oricarei instituţii ml, cu excepţia cabinetelor ml;→ Prima EMLP va fi avizată de Comisia de Avizare şi Control a actelor medico-legale în

caz de: toate formele de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul victimei, tâlhărie cu decesul victimei, pruncucidere şi ori de câte ori medicul şef de laborator consideră necesar.

→ Noua EMLP doar la nivelul IML, se avizează numai de către Comisia Superioară de Medicină Legală.

→ După Noua EMLP nu se mai efectuează expertiză în aceeaşi speţă, decit dacă se depunla dosar noi documente medicale care nu au fost analizate în expertizele anterioare.

w0lfshad3

Highlight

III. SEDIUL MATERIEI-Codul penal (art. 17-19 Infracţiunea; Titlul I, cap V. Cauze care înlătură caracterul penal al

faptei – art 46- Constrângerea fizică şi constrângerea morală, art 48-Iresponsabilitatea, art.49-Beţia; art. 50-Minoritatea făptuitorului; Titlul V-Minoritatea art. 99-110¹; Titlul VI-Măsuride siguranţă, art 112-114);

-Codul de procedură penală (Titlul III-Probe şi mijloace de probă, Secţiunea X-Expertizele, art.112-127, important art 117-Expertiza obligatorie);

-Codul de procedură civilă (Cap III-Judecata, Secţ III-Administarea dovezilor, Cap 5.5- Expertiza,art. 201-214);

-Codul civil, Codul familiei (Titl I- Căsătoria, Cap I-Încheierea căsătoriei, art. 4¹), Codul muncii;-Legi speciale:• Ordonanţa de Guvern nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor

de medicină legală;• Hotărârea de Guvern nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionareainstituţiilor de medicină legală;

• Legea nr. 459/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizareaactivităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală

• Legea nr. 271/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2001 pentrumodificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţiişi funcţionarea instituţiilor de medicină legală;

• Ordonanţa Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea şi completarea OrdonanţeiGuvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicinălegală;

• Ordonanţa de Guvern nr. 1/2000, republicată;• Ordinul nr. 1134/C din 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea

expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale;• L 487/2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice;• Ordinul nr. 372/2006 privind Normele de aplicare a Legii sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu

tulburari psihice nr. 487/2002, cu modificarile ulterioare.

IV. OBIECTIVELE pt care se recomandă EMLP:

Ø Dacă persoana expertizată prezintă sau nu tulburări psihice şi diagnosticulactual al acestora;

Ø Excluderea simulării sau disimulării unei afecţiuni psihice;Ø Capacitatea psihică actuală şi dacă subiectul poate fi cercetat sau judecat;Ø Capacitatea psihică la momentul săvârşirii faptei;Ø Aprecierea discernământului faţă de fapta comisă;Ø Recomandarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical sau a măsurilor

educative prevăzute de Codul penal, în funcţie de prognosticul tulburărilorpsihice constatate şi aprecierea gradului lor de periculozitate socială.

V. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ. PĂRŢICOMPONENTE

1. Obiectivele expertizei în caz concret:- să nu depăşească competenţa expertului;- să nu-l oblige la interpretări sau concluzionări judiciare.

- dacă este orientat din punct de vedere allo - psihic şi temporo-spaţial ?- dacă din punct de vedere obiectiv, pe baza explorărilor funcţionale se evidenţiază existenţa unei

maladii psihice de natură să-i afecteze capacitatea de a discerne sau de a se stăpâni ?- dacă prezintă boli psihice, care sunt manifestările acestora şi care examene obiective o confirmă?- în ce măsură boala psihică afectează discernământul?- dacă în raport de împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunii există temeiuri care să conducă

la concluzia că în momentul savârşirii faptei a acţionat fără discernământ sau cu discernământ diminuat ?

- dacă se impun măsuri cu caracter medical în cauză, care sunt acestea şi în ce scop ?- iar in funcţie de măsurile de siguranţă instituite, gradul de periculozitate socială.

2. Documentele consultate:- Ordonanţa;- Dosarul cauzei;- Ancheta socială;- Documente medicale: FO internarea curentă sau examene de specialitate în ambulator; FO din

internări sau alte documente medicale anterioare;- EMLP anterioare, etc.

3. Fapta/-ele comise:- tipul faptei, motivaţia, mobilul, împrejurările în care a fost comisă, modul de săvărşire,

comportamentul postfaptic;► Circumstanţele biologice (starea de oboseală, travaliul la o gravidă, etc), cele psihologice

(condiţia de frică, panică, ameninţare, izolare, ca şi situaţia grupului familial şi social înconfiguraţia conflictului), precum şi cele patologice (trauma fizică şi psihică, afecţiunisomatice concomitente, starea de beţie, etc) influenţează momentul de conştiinţă şi stau labaza MOTIVAŢIEI actului antisocial (socio-psihologică, psihopatologică şi complexă), care nu

trebuie confundată cu MOBILUL (scopul săvârşirii actului) şi nici cu MOTIVUL (din care cauză s-a trecut la îndeplinirea actului).

4. Antecedente heredocolaterale:- pot conduce, uneori, şi până la recomandarea unui examen genetic;

5. Antecedente personale:-a) Şcolarizare, profesie, situaţie militară:

- istoria formării personalităţii individuale;- elemente psihopedagogice din timpul şcolarizării: performanţe şcolare, frecvenţa prieteniilor

avute, felul cum a fost receptiv la măsurile disciplinare aplicate, aptitudini şi înclinaţii, fişa psihologică din ultima clasă de liceu, etc;

- date provenite din mediul militar (reacţii negative faţă de respectarea ordinelor şiregulamentelor) sau motivele pentru care au fost inapţi pt satisfacerea stg militar;

- date de la locul de muncă: atitudinea faţă de muncă, modul de integrare în colectiv (eventual sociograma grupului de muncă în care să se aprecieze locul său în sfera relaţiilor dintre membrii grupului), schimbarea locului de muncă, conflicte avute, lipsuri de la serviciu, manifestări agresive, etc.

-b) Antecedente patologice:- în special acte medicale privind trecutul psihopatologic;- istoric medical chiar îndepărtat, din prima copilăriei sau chiar de la naştere (naştere

laborioasă, asfixie la naştere, aplicare de forceps, etc);- eventuale traumatisme craniene, crize de pierdere ale cunoştinţei, encefalopatii primaresau secundare, etc.

-c) Antecedente comportamentale:- deficienţe de inserţie în mediul socio-familial, comportament deviant;- dacă respectă normele sociale;- recunoaşte sau nu faptele anterioare;- consumator de alcool, etc.

-d) Antecedente penale: -cronologia lor.

6. Mediul social: - din ancheta socială.- condiţii de viaţă şi de muncă;- condiţii de afirmare actuală în familie şi în societate.

7. Expertiza medico-legală p-zisă:- pe persoană (în ambulator, internare de o zi, internare continuă);- pe acte (cu persoană în viaţă sau pe decedaţi în cauze civile) → în acest caz punctul 7 din EMLP se

omite.-a) Examenul psihic:

→ semiologia psihopatologică respectând ordinea de notare a proceselor de cunoaştere, a celorafective şi trebuinţe (instinctive), a celor privind activitatea şi voinţa pentru obiectivareacapacităţii psihice în vederea aprecierii responsabilităţii;

→ se consemnează date referitoare la dezvoltare, conservare sau deteriorarea celor 4 nivele aleconştiinţei, începând cu cea elementară, apoi operaţional-logică, anxiologică şi elementară.Aceste date se referă la momentul examinării actuale, modificate sau nu faţă de cele dinmomentul faptei;

→ în continuare se face reconstituirea clinică a momentului faptei – subiectul va relata conţinutulfaptei, mobilul, modul de realizare, circumstanţele de săvârşire, atitudinea premergătoare şiulterioară faptei, redându-se pe cât posibil afirmaţiile proprii cu privire la factorii determinanţiai actului antisocial, motivările acţiunilor sau inacţiunilor sale, încercările de disculpare, desimulare sau de disimulare, exprimarea regretului sau tendinţa de bravare, psihoplasticitateamorbidă, revendicativitatea la fel ca şi indeferentismul, neparticiparea sau răceala afectivă, lipsade preocupare faţă de situaţia actuală şi în raport cu învinuirele aduse;

→ apoi se face o sinteză asupra trăsăturilor personalităţii actuale, la caracterul motivaţiei actuluiantisocial, la principalele criterii psihopatologice care au modificat personalitatea, conştiinţa şidiscernământul din momentul faptei. Trebuie să reiasă armonizarea acestei reconstituiri,precum şi argumentarea unor constatări clinice, cu rezultatul unor investigaţii de specialitate –probe sau teste psihologice de punere în situaţie şi cu rezultatul investigaţiilor paraclinicespeciale (EEG, etc);

→ se fac aprecieri cu caracter prognostic şi de semnificaţie diagnostică privitor la gradul deagresivitate, adaptabilitate şi recuperabilitate;

→ dacă expertizatul a fost internat se descrie simptomatologia şi după tratamentul efectuat pt acurăţa tabloul psihic de fond de elementele cu caracter reactiv funcţional supraadăugate.

-b) Examenul psihologic:- pt determinarea structurii personalităţii individului;- absolut necesar la minori, bătrâni cu tulburări de involuţie, psihotici, în hipodezvoltările mentale,

la comportamentali, etc;- tehnici de punere în situaţie, tehnici proiective de personalitate;- QI, indice de deteriorare (teste Wechsler), teste de personalitate şi afectivitate (Szondi-testul pulsiunilor, Rorschach-testul petelor de cerneală, Roenzweig, Lűscher-testul culorilor, Minnesota, Woodworth, TAV-testul de asociere verbală, TAT-testul de apercepţie tematică, testul omului,

testul arborelui, etc);- uneori se impune a fi repetat;- Ex pt evaluarea severităţii disfuncţiei cognitive → Mini Mental (MMSE):

Orientare1. In ce (an), (anotimp), (zi a saptamanii), (zi din luna), (luna) suntem ? 52. Unde ne aflam ? (tara), (judetul), (orasul), (spitalul), (etajul) ? 5

Inregistrarea informatiilor1. Rostiti numele a trei obiecte obisnuite (ex. mar, masa, moneda). Intre fiecare cuvant faceti cate o pauza de o secunda. Cereti pacientului sa le

repete pe toate trei. Acordati cate un punct pentru fiecare raspuns corect. Apoi repetati pana le invata pe toate trei. 3Atentie si calcul

Numarare inversa de la 100 scazand cate 7. Opriti-l dupa 5 raspunsuri corecte.Test alternativ : rostirea cuvantului AVION in sens invers.Punctajul este in functie de numarul de litere asezate in ordinea corecta : NOIVA 5

Reproducerea informatiilorIntrebati-l cele trei nume de obiecte pe care le-am auzit anterior. Acordati cate un punct pentru fiecare raspuns corect (invatarea nu poate fitestata daca cele trei nume nu au fost memorate in timpul testarii memoriei). 3

Limbaj1. Denumirea unui “creion” si a unui “ceas” 22. Repetarea propozitiei “Capra neagra calca piatra” 13. Intelegerea unei comenzi “Luati o foaie de hartie, impaturiti-o si puneti-o pe podea 34. Citirea si executarea comenzii:”Inchide ochii”. 15. Scrierea unei propozitii 16. Copierea unui desen 1

Scor total 30Evaluarea severitatii disfunctiei cognitive:

- Usoara = MMSE > 21-30- Moderata = MMSE 10-20- Severa = < 10

-c) Investigaţii paraclinice speciale:- EEG simplă şi computerizată:- CT, RMN cranio-cerebral, fund de ochi, lipidogramă, RBW, examen LCR, etc.

-d) Referitor la faptă:- recunoaşte sau nu;- sentimentul de vinovăţie, etc.

8. Discuţia cazului: - excepţional.

9. Concluziile EMLP:Ø boala psihică de care suferă subiectul sau cadrul sindromatic psihic prezentat sau unele simptomemai evidente;Ø tulburările psihice mai caracteristice generate de boala respectivă (agresivitate, tulburări depercepţie, de gândire, etc) şi legătura cauzală dintre aceste tulburări şi săvărşirea faptei, motivaţiapsihopatologică a mobilului şi a modului de acţiune;Ø legat de boala psihică, de tulburările generate de aceasta şi de starea subiectului din timpulsăvârşirii faptei trebuie stabilită capacitatea psihică (păstrată, scăzută, absentă), cu specificarea încauzele penale a discernământului (păstrat, scăzut, abolit) şi în cauzele civile a capacităţii deexerciţiu (păstrată sau absentă);Ø în cauzele penale se precizează potenţialul sau periculozitatea socială, riscul de periculozitateasupra propriei persoane şi în funcţie de aceste aprecieri se pot recomanda pt minori – măsurieducative (art. 103 CP-Libertatea supravegheată, art. 104 CP-Internarea într-un centru de reeducare,art. 105 CP-Internarea într-un institut medical-educativ), iar pt adulţi – măsuri de siguranţă cucaracter medical (art. 113 CP-Obligarea la tratament medical, art.114 CP-Internarea medicală);Ø în funcţie de natura expertizei se mai consemnează asupra posibilităţii de tratament în reţeauasanitară a Direcţiei Penitenciarelor, a posibilităţii de a participa la un proces, asupra necesităţii depunere sub interdicţie, curatelă (instituţie de ocrotire a unei persoane care are capaciate civilă, dar care din cauza bătrâneţii, aunei boli sau infirmităţi fizice nu-şi poate administra singură bunurile şi apăra interesele şi poate să-şi desemneze un reprezentant), tutelă(instituţie de protecţie a persoanei şi patrimoniului minorului sub 14 ani sau a persoanei pusă sub interdicţie judecătorească), asupraîncredinţării de copii, a oportunităţii divorţului sau asupra căsătoriei, a existenţei infirmităţii psihiceca prejudiu cauzat de persoane fizice sau juridice, asupra responsabilităţii medicale.

VI. MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI EDUCATIVE:► pt adulţi: → măsuri de siguranţă - art. 112 CP, lit. a) obligarea la tratament medical şi

lit. b) internarea medicală.art. 113. Obligarea la tratament medical.

(1) Dacă făptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicării cronice prin alcool,stupefiante sau alte asemenea substanţe, prezintă pericol pentru societate, poate fiobligat a se prezenta în mod regulat la tratament medical până la însănătoşire.

(2) Când persoana faţă de care s-a luat această măsură nu se prezintă regulat latratament, se poate dispune internarea medicală.

(3) Dacă persoana obligată la tratament este condamnată la pedeapsa detenţiunii peviaţă sau la pedeapsa închisorii, tratamentul se efectuează şi în timpul executării

pedepsei. (4) Măsura obligării la tratament medical poate fi luată în mod provizoriu şi în cursul urmăririi penale sau al judecăţii.

art. 114. Internarea medicală.(1) Când făptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman şi se află într-o stare care

prezintă pericol pentru societate, se poate lua măsura internării într-un institut medical de specialitate, până la însănătoşire. (2) Această măsură poate fi luată în mod provizoriu şi în cursul urmăririi penale sau al judecăţii.- Conform CPP “Obligarea la tratament medical” poate fi înlocuită cu “Internarea medicală” sau cuschimbarea procedurilor terapeutice, printr-o hotărâre definitivă a instanţei de judecată, lacomunicarea unităţii sanitare unde persoana respectivă a urmat tratamentul indicat.- “Internarea medicală” poate fi înlocuită de “Obligarea la tratament medical” sau poate înceta printr-ohotărâre definitivă a instanţei de judecată la înştiinţarea unităţii sanitare unde se află internatăpersoana sau la cererea procurorului sau a persoanei internate, caz în care se cere avizul unităţiisanitare.

► pt copii → măsuri educative – art 101 CP, lit b) libertatea supravegheată,lit c) internarea într-un centru de reeducare,lit d) internarea într-un institut medical-educativ.

art. 103. Libertatea supravegheată.(1) Măsura educativă a libertăţii supravegheate constă în lăsarea minorului în libertate pe

timp de un an, sub supraveghere deosebită. Supravegherea poate fi încredinţată, după caz, părinţilor minorului, celui care l-a înfiat sau tutorelui. Dacă aceştia nu pot asigura

supravegherea în condiţii satisfăcătoare, instanţa dispune încredinţarea supravegheriiminorului, pe acelaşi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferinţă unei rudemai apropiate, la cererea acesteia, ori unei instituţii legal însărcinate cu supraveghereaminorilor.

art. 104. Internarea într-un centru de reeducare.(1) Măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se ia în scopul reeducării

minorului, căruia i se asigură posibilitatea de a dobândi învăţătura necesară şi o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale. (2) Măsura internării se ia faţă de minorul în privinţa căruia celelalte măsuri educative sunt

neîndestulătoare.art. 105. Internarea într-un institut medical educativ.

Măsura internării într-un institut medical-educativ se ia faţă de minorul care, din cauza stăriisale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical şi de un regim special de educaţie.

- Schimbarea măsurilor între ele - Titlul V Minoritarea, CP -, iar aspecte procedurale art.480-493 CPP.- În cazul minorilor care necesită tratament medical într-un serviciu de specialitate, urmat dedispensarizere medicală (psihoze, epilepsie în stările paroxistice, psihoze reactive, etc) se impunmăsuri cu caracter exclusiv medical, iar altele tulburări impun măsuri cu caracter exclusiv social(socioterapie) în situaţiile când se urmareşte ocrotirea minorului prin scoaterea acestuia din mediulnecorespunzător: familie, ambiant, şcolar, etc.

VII. EMLP LA MINORI- are rol recuperator, educativ, mai puţin restrictivă, se încearcă evitarea introducerii unor delicvenţiîn mediul de detenţie;- organizarea expertizei se face după metodologia generală, prezenţa unui pedopsihiatru, anchetasocială amănunţită, axarea pe date privind rolul familiei şi al şcolii în dezvoltarea personalităţii;- Comisia va obţine date referitoare la:ü nivelul mintal al subiectului;ü este un bolnav psihic sau are deficienţe organice, neurologice, senzoriale, etc, cu urmări asupravieţii sale psihice;ü capacitatea şcolară, felul cum este încadrat în colectivul clasei şi al şcolii, comportamentul faţă decadrele didactice;ü relaţia copil-părinţi, privind aspectele educaţionale ale formării şi dezvoltării personalităţii acestuia;ü condiţii de viaţă şi de dezvoltare, influenţa şi rolul mediului ambiant în motivaţia actului antisocial;ü în aprecierea gradului de discernământ, se va avea în vedere particularităţile dezvoltării sistemuluinervos la copil, tulburările de comportament din perioada pubertară, stări de subevoluţie psihică,sechele meningoencefalitice, etc.- Concluziile expertizei:ü precizarea diagnosticului, natura tulburărilor şi excluderea elementelor supraadăugate, mai alessimulatorii;ü care sunt trăsăturile esenţiale ale personalităţii expertizatului raportate la diagnosticul precizat şireflectate în comportamentul său deviant;ü în ce stadiu evolutiv se află aceste tulburări, dacă ele prezintă riscul de cronicizare sau agravare;ü dacă prin trăsăturile personalităţii sau prin caracterul tulburărilor de comportament prezintăpericulozitate socială, potenţial infracţional, etc;ü stabilirea discernământului va avea în vedere prevederile art 99 CP şi după conturarea personalităţiipsihopatologice a minorului sunt instituite măsurile educative (art. 101 CP): - libertateasupravegheată (art. 103 CP), - internarea într-un centru de reeducare (art. 104), - internarea intr-uninstitut medical-educativ (art. 105).

VIII. EMLP ÎN CAUZE CIVILE

- capacitatea civilă = CF + CE- în cauze civile doar CE - aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile,de a încheia personal acte juridice, de a participa la raporturi juridice;- CE incepe în D. Civil la 18 ani cu excepţiile instituite de legi cadru sau speciale;- CE necesară ca şi condiţie de fond în actele de dispoziţie;- stabilirea CE în general sau la un moment dat;- CE, psihică → în general, (punere sub interdicţie, instituirea curatelei, încredinţarea de minori, anularea căsătoriei, divorţ, schimbare de sex);

→ la un moment dat, (pt întocmirea unor acte civile, în cauzele de anulare aleactelor civile încheiate, revendicarea de despăgubiri civilemotivate prin accidente, boli, decese intraspitaliceşti, tratamentemedicale inadecvate, rele tratamente în medii concentraţionare,în cazurile de stabilire a înfirmităţii psihice tranzitorii saupermanente, în cazul în care justiţia cere precizări privindcauzalitatea medico-legală psihiatrică sau responsabilitatea

medicală).-se face pe pers în viaţă sau pe defuncţi. Pe defuncţi este excepţională şi doar dacă ladosarul cauzei există documente medicale din care să se poată reconstitui starea psihică lamomentul încheierii actului civil respectiv.

IX. ETILISMUL ŞI RESPONSABILITATEA- în CP printre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei se află şi art. 49 – Beţia:(1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârşiriifaptei, se găsea, datorită unor împrejurări independente de voinţa sa, în stare de beţie completă produsăde alcool sau de alte substanţe.(2) Starea de beţie voluntară completă produsă de alcool sau de alte substanţe nu înlătură caracterulpenal al faptei. Ea poate constitui, după caz, o circumstanţă atenuantă sau agravantă.

1. Etilismul acut:-a) Beţia acută voluntară: = consecinţa ingestiei voluntare de băuturi alcoolice;

- provoacă tulburări urmate de acte antisociale, mai ales la alcoolemii peste 2 – 2,5 g%o;- episoade de amnezie şi agitaţie;- faptele antisociale se pedepsesc de lege, persoana fiind considerată responsabilă.- are 2 forme – beţia intenţionată (cu premeditare) şi beţia patologică (atipică):

•• bebeţţia intenia intenţţionatăionată (cu premeditare):(cu premeditare):- presupune premeditarea (consumă alcool pentru a căpăta curaj înainte de a săvârşi acte

antisociale) → persoanele răspund în faţa legii;- dacă se dovedeşte că au consumat alcool în mod intenţionat = element agravant.

• bebeţţia patologicăia patologică (atipi(atipicăcă):):- răspunsuri paradoxale la cantităţi mici de alcool: agitaţie psihomotorie, anestezie, amnezie, somn

prelungit;- la epileptici, posttraumatisme cranio-cerebrale, meningo-encefalite;- comit fapte grave, bizare, fără mobil: crime, omoruri, huliganism;- nu au conştiinţa faptei săvârşite (sunt iresponsabili) → ATENŢIE la stabilirea diagnosticuluicorect, unii infractori încercând să simuleze;

- instanţa trebuie să interzică acestor persoane consumul de alcool → dacă abuzează în continuare, sunt pasibili de pedeapsă;

- nu e indicată internarea obligatorie conform art.114 CP, dar se aplică art 113-obligarea la trat m.

-b) Intoxicaţia accidentală (involuntară):- formă foarte rară, uneori la copii;- la adulţii ce lucrează în mediu cu vapori de alcool (accident de muncă).

2. Etilismul cronic:- nevoia aproape permanentă de ingestie zilnică a unor cantităţi de băuturi alcoolice;- rar comit fapte antisociale; dacă le comit, sunt responsabili;- progresiv, rezistenţa scade→ tulburări la doze mici;- poate evolua spre psihoză senilă asociată şi cu tulburări de involuţie.

-a) Dipsomania = necesitatea periodică de a consuma băuturi alcoolice, la intervale de săptămâni,luni, între acestea existând perioade de abstinenţă;- irascibilitate, incapacitate de a lucra, nevoie imperioasă de toxic → comit furturi pentruprocurarea lui;

- episodul poate dura zile → apogeu de beţie avansată: stări subcomatoase sau comatoase, amnezie, tulburări psihosenzoriale (stări delirante, nevrite, tendinţă la suicid);

- consumă alcool metilic, medicinal, poţiuni cu alcool;- nu răspund de faptele săvârşite pentru procurarea toxicului;- răspund de faptele antisociale dacă nu se evidenţiază stări psihotice, delirante.

-b) Delirium tremens = stare delirantă la etilici cronici inveteraţi, mai ales la cei privaţi de băutură;- delir, agitaţie, halucinaţii (zoopsii halucinatoare);- nu răspund de faptele lor.

-c) Psihoza etilică:- foarte rară;- plurietiologie: leziuni meningo-cerebrale, epilepsie, tulburări de involuţie;- dacă diagnosticul este corect → iresponsabili.

X. RETARDAREA MENTALĂ

- stări patologice de subdezvoltare psihica cu caracter defectual, permanent si neprogredientcare au originea în etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice.- trăsătura principală →I ntirziere globală în dezvoltarea intelectului, a gândirii şi îndeosebia abstractizării şi generalizării.- exista grade variate de nedezvoltare şi a altor funcţii psihice ca afectivitatea, caracterul şipersonalitatea.- poate fi prezentă şi o variată simptomatologie neurologică, senzorială, somatică şiendocrină. Această stare de subdezvoltare psihică duce la scăderea capacităţii de adaptaresocială sub cota minimă a normalului.

- Clasificare: - funcţie de QI

► conform DSM IV- se numesc întârzieri mintale:1. întârziere mintală uşuară QI = 50-692. întârziere mintală moderată QI = 20-493. întârziere mintală severă QI < 20.

► conform ICD-10- se numesc retardări mentale:1. retardare mentală uşoară QI = 50-692. retardare mentală moderată QI = 35-493. retardare mentală severă QI = 20-344. retardare mentală profundă QI < 20.

1.Întârziere mintală uşuară QI = 50-69-cea mai frecventă formă;-vârsta mintală la subiectul devenit adult între 7 si 10-12 ani;-reusesc să înveţe limbajul scris şi să dobândească cunoştinţele echivalente primelor 4 claseelementare, însa într-un ritm mult mai lent în raport cu cei normali.-sunt capabili să înveţe o meserie simplă care le permite să desfăşoare o activitate productivăindependentă. Pot ajunge la autonomie socială şi capacitate de autoconducere.-incapacitatea de a prevedea toate implicaţiile actelor şi acţiunilor sale restrâng însa, într-o anumitămasură, posibilitatea de a-şi asuma toată responsabilitatea conduitelor şi a avea integral raspundereafaptelor savârşite.► Funcţiile de cunoaştere:

● Atenţia -deficit de concentrare, alteori se poate apropia de normal● Memoria -în majoritatea cazurilor nu se modifică evident, ci din contra, dezvoltarea ei mai buna

suplineşte insuficientele gândirii;-se pot evidentia şi fenomene hipomnezice.

● Gândirea -ramâne incomplet dezvoltată, pastrând un caracter concret;-nu poate atinge stadiul operaţiilor formale ( ipotetico-deductive);-operaţiile gândirii se desfăşoară la un nivel scăzut:

-Analiza e fragmentară, dominată de elemente nesemnificative;-Sinteza dificilă pentru că nu sesizează legăturile logice dintre diferitele aspecte ale realităţii.-Comparatia reflecta incapacitatea de desprindere fata de aspectele strict perceptive.-Generalizările poartă amprenta dificultăţilor în a distinge ceea ce este comun de ceea ce esteparticular. Nu pot defini folosind genul proxim (nu pot face încadrarea în sfera noţiuniisuperioare). Nu înţeleg sensul proverbelor şi zicalelor dacă nu le este explicat.

-Abstractizarea nu este posibilă, nu reuşesc să ajungă la stadiul de noţiuni abstracte.-Învaţă calculul aritmetic elementar, dar nu pot să rezolve problemele.-Gândirea este rigidă, sunt incapabili de a aplica cele învăţate într-o formă nouă sau încircumstanţe deosebite (aplică mecanic, indiferent de situaţii formule sau clişee de rezolvareînvaţate). Aplicarea experienţei anterioare pentru prevederea viitorului este imposibilă.

● Limbajul-insuficient dezvoltat;-vocabular sărac, tulburări dislalice sau dizartrice, greşeli gramaticale.-îşi însuşesc scris-cititul. O fac însă cu dificultate exteriorizând evidente tulburăridislexice şi disgrafice.

► Tulburări din sfera emoţională:-imaturitate emoţională exteriorizată prin tendinţă la izbucniri zgomotoase dar de scurtă durată;-labilitate emoţională;-descărcări de mânie;-stări disforice nemotivate;-agresivitate, ostilitate;-dependentă faţă de familie;-egocentrism;-nevoia de satisfacţii imediate în jocuri şi relaţii sexuale, furturi, vagabondaj;► Tulburări de comportament:-frecvenţa crescută faţă de copiii cu intelect normal;-furturi - favorizate de nevoia de satisfacţii imediate şi sugestibilitatea crescută. Ei sint folosiţi deobicei drept unelte pentru acţiunile delictuale;-adolescentele sunt atrase uşor către raporturi sexuale, acestea satisfăcându-le atât pe planinstinctual cât şi în nevoia de valorizare socială, de apreciere. La baieţi apar mari dificultăţi îngăsirea unei partenere de sex opus, fiind favorizată masturbaţia şi legăturile homosexuale;-crime impulsive sau de răzbunare;-tentative de viol;-incendiere.

2. Întârziere mintală moderată QI = 20-49- ca adulţi au o vârstă mintală asimilabilă cu cea a copilului între 3 şi 6-7 ani;- reuşesc să-şi însuşească limbajul vorbit dar nu şi pe cel scris;- se autoservesc la un nivel elementar, sunt incapabili să se autoconducă, pot efectua muncă

necalificată sub supraveghere (statut de semidependent social);- sunt incapabili de a aprecia corect realitatea şi consecinţele faptelor lor;- prezintă mai frecvent malformaţii, tulburări neurologice, senzoriale, somatice, trofice sau

endocrine.► Funcţiile de cunoaştere:

● Atenţia:-spontană, de regula vie;-voluntară cu oarecare stabilitate.

● Memoria:-este mecanică, uneori diminuată, alteori poate fi hipertrofiată (“calculatorii calendaristici”).

● Gândirea:-dispun de posibilităţi de gândire concretă, la un nivel modest, fiind capabili să rezolve probesimple de analiză si sortare.

-nu reuşesc să înţeleagă relaţiile spaţiale, să achiziţioneze noţiunea de număr;-nu pot fi şcolarizaţi;-memoria mecanică de care dispun le dă posibilitatea de a acumula un volum de informaţii şicunosţinte cu ajutorul cărora se orientează satisfăcător în spaţiul restrâns al ambianţeifamiliare lor sau în situaţii cotidiene, fapt care le conferă un oarecare grad de autonomie;

-nu au acces la procese de abstractizare şi generalizare, nu sunt capabili să se descurce însituaţii, altele decât cele dinainte învaţate. În situaţii noi pentru ei, fie sunt dezorientaţi, fieuzează de schemele sau soluţiile deja deprinse fără a ţine seama de context.

● Limbajul:-sărac şi defectuos;-comparabil cu cel al unui copil de 2 ani;-vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale, pronunţia dislalică şi/sau dizartrică, iar sensulcuvintelor insuficient stăpinit;-sintaxa simplificată, agramată (incapacitate de acord gramatical);-nu pot să-şi însuşească limbajul scris, chiar dacă ajung să înveţe să numere automat, sărecunoască litere sau să citească câteva cuvinte.

► Sfera emoţională:-cunosc pe cei apropiaţi, sunt capabili să-şi exprime afecţiunea faţă de ei, bucuria, nemulţumireasau teama, învaţă să se ferească de pericole evidente;-labilitate emoţională;-cad uşor pradă unor reacţii violente de furie;-cer să li se acorde atenţie, sunt geloşi şi înteleg dacă sunt certaţi sau pedepsiţi;-reacţionează negativ, adesea foarte violent, dacă sunt prejudiciaţi sau nu li se satisfac dorinţele;-unii sunt sugestibili, docili, prietenoşi, cooperanţi, îndatoritori, alţii, din contra-opoziţionişti,agresivi, capricioşi, distrug tot ce le cade în mână;-nu sunt rare cazurile când fundalul emoţional este constituit de o dispoziţie veselă, puerilă;-sunt vanitoşi, le place să fie laudaţi;► Tulburări de comportament:-sunt uneori capabili de acte antisociale grave (distrugere de bunuri, crime, agresiuni sexuale, etc),care poartă net amprenta impulsivităţii şi insuficienţei mintale;► Activitatea:-este în principal stereotipă, automată, lipsită de iniţiativă. Pot fi invăţaţi să efectueze o muncănecalificată şi activitaţi gospodăreşti în condiţii de supraveghere şi ajutor permanent;► Autoservirea:-pot fi educaţi să se alimenteze singuri, să inveţe deprinderile elementare de curaţenie. Îşi însuşesccontrolul sfincterian.

3. Întârziere mintală severă QI < 20-au o existenţă predominant vegetativă;-ca adulţi au o vârstă mintală care nu depaşeste stadiul senzorio-motor (sub 2 ani) şi nu dispun delimbaj. Sunt total dependent social;-nu ştiu ce este frica fiind incapabili să se ferească de pericolele fizice care le ameninţă viaţa;-au o importantă şi evidentă simptomatologie neurologică, senzorială, somatică sau endocrină;-frecvent au facies dismorfic cu numeroase malformaţii cranio faciale. Expresia feţei e natângă,privirea nefocalizată;-rezistenţa lor la boli este scăzută şi ca atare durata medie de viată nu este prea mare;► Funcţiile de cunoaştere:

● Atenţia voluntară este nulă;● Limbajul este absent sau constituit doar din sunete nearticulate cu ajutorul cărora işi

exteriorizează senzaţia de disconfort. Doar unele cazuri reuşesc să-şi însuşească câteva cuvintepe care le pronunţă defectuos şi al căror sens nu le este complet definit.

► Sfera emoţională:-emoţiile sunt fie absente, fie primitive, exteriorizând în mod violent, uneori, in maniera autoagresivă(se muşcă, se lovesc cu capul de obiecte, se zgârie), nemulţumirea;-nu recunosc pe cei care îi îngrijesc;► Activitatea:-este dezordonată, lipsită de scop, ei stau în pat indiferenţi, se balansează ritmic sau devin agitaţifără motiv, se autolovesc sau comit acte agresive. Nu ştiu sa se joace, sunt incapabili să-şiînsuşească fie şi cele mai elementare deprinderi de autoservire, activitatea conştientă fiind ca şiinexistentă;-instinctele sunt exagerate, bolnavii au bulimie, manâncă şi beau orice (nu fac deosebirea dintrecomestibil şi necomestibil), iar la pubertate se masturbează fără jenă;-în formele grave nu se stabileşte controlul sfincterian.

XI. ASPECTE MEDICO-LEGALE ÎN DISCERNĂMÂNT- Discernământul este rezultatul sintezei dintre personalitate şi conştiinţă, sinteză ce se manifestăîn momentul săvârşirii unei activităţi ce se traduce prin capacitatea unei persoane de a aprecia criticconţinutul şi consecinţele faptelor sale (adică să conceapă planul unei acţiuni, etapele ei dedesfăşurare, cât şi urmările ce decurg). Discernământul poate fi păstrat, scăzut (diminuat), multscăzut şi abolit.- Personalitate – totalitatea însuşirilor psihice ale unei persoane (temperament, caracter, senzaţii,percepţii, gândire, voinţă, etc). Poate fi: matură, nevrotică, dizarmonică, imatură, deterorativ-demenţială, psihotică.- Conştiinţa – sinteza complexă a funcţiilor psihice superioare prin care omul se integrează în mediu,fixează şi asociază cu ajutorul gândirii şi judecăţii noţiunile primite. Are 4 niveluri: elementară,operaţional-logică, anxiologică, etică.● Personalitate + Conştiinţă → Discernământ:1. P. matură etică păstrat2. P. nevrotică anxiologică scăzut3. P. dizarmonică4. P. imatură operaţional-logică mult scăzut5. P. deterorativ

-demenţială6. P. psihotică elementară abolit

În practica se întâlnesc foarte frecvent cu decompensări traduse prin manifestări infracţionale lacategorii care în general păstrează nealterate funcţiile cognitiv-conative, având în consecinţădiscernământul critic faţă de fapte (personalităţi dizarmonice, psihopatii, nevroze), după cum o seriede psihoze endogene, care în general au alteralte aceste funcţii, se pot prezenta în stare de remisiunecu sau fără defect, persoanele având discermănânt păstrat sau cel mult diminuat, ceea ce echivaleazăcu noţiunea de responsabilitate şi de păstrare a capacităţii psihice. Totodată este necesar să fie făcutădiferenţierea între nivelele de conştiinţă şi caracterul tulburărilor psihice din momentul examinării şiconstatării medico-legale şi cele din momentul săvârşirii faptelor.

- Trebuie să se reţină că abolirea discernământului (respectiv incapacitatea psihică) nu este conferităatât sau exclusiv de gravitatea teoretică a bolii psihice, cât de destructurarea nivelelor 1(elementară) şi2 (operaţional-logică) ale conştiinţei prin intensitatea tulburărilor psihice, respectiv conţinutulpatologic al gândirii subiectului la momentul săvârşirii faptelor, pe când alterarea exclusivă a nivelului3 (coştiinţa axiologică) antrenează numai o diminuare a capacităţii psihice cu scădereadiscernământului (ceea ce în practică trebuie să se traducă prin responsabilitate cu circumstanţediminuate, pe care le acordă organul de judecată numai în contextul întregului material probatorasupra actului antisocial comis, după cum conservarea tuturor nivelelor de conştiinţă se traduce prinintegritatea capacităţii psihice şi a discernământului şi în consecinţă prin responsabilitate penală şipăstrarea capacităţii de excerciţiu).-Pe de altă parte, în practica de expertiză să întâlnesc frecvent subiecţii cara aparţin unei categorii degraniţă între normalitatea psihică şi patologia psihică majoră şi anume, cea a stărilor marginale, apsihopaţilor şi în general cu persoanele dizarmonice şi imature la care, condiţie frecventă demanifestare infracţională, o constituie abuzul de alcool, situaţii conflictuale, regimul de activitate cudesciplină riguroasă sau situaţii de frustrare. În aceste condiţii capacitatea psihică este în generalpăstrată, iar gradarea discernământului este foarte variabilă, de la integritate până la anulareaacestuia, ceea ce impune o interpretare individuală asupra capacităţii psihice şi implicit aresponsabilităţii. La această categorie de infractori, reprezentată de personalitate dizarmonică, s-auremarcat o serie de trăsături comune: instabilitate, inadaptabilitate, impulsivitate, toleranţă scăzută lafrustrare, imaturitate afectiv- volitivă, egofilie, narcofilie, până la insuficienţa sentimentelor moral-sociale, tendinţa la bravare şi la simulare. Aceste trăsături motivează comportamentul lor antisocial cutendinţa la cronicizare şi frecvenţa reiterării infracţionale (marele recidivism). Acest comportament setraduce prin:

- un mare potenţial de antisocialitate;- un comportament delictual polivalent;- spontaneitatea acţiunilor prin necesitatea satisfacerii imediate a pornirilor (pulsiunilor) instinctiv-emoţionale;

- agresivitatea, exacerbată de tendinţe narcofilice;- rolul de inductor negativ activ sociopatic pe care-l exercită;- malignitatea comportamentului antisocial, atât prin efecte social negative cât şi prin posibilitate

de decompesare, în care tulburările majore de intensitate psihotică la un moment dat pot antrenaimplicaţii juridice.

- O serie de psihoze endogene cum ar fi – schizofrenia hebefrenă, psihoză bipolară, etc potprezenta uneori un debut „medico-legal”, în sensul că devin manifeste prin declanşareaunei simptomatologii hetero sau autoagresive majore şi specifice (omucidere, suicid) demotivaţie patologică între actul antisocial şi tulburările de gândire sistematizate şinesistematizate, expansive sau depresive, congruente sau incongruente cu o stareafectivă existând o legătură directă şi necondiţionată de cauzalitate. În această situaţie,pe lângă internarea obligătorie în vederea observaţiei clinice şi investigaţii pentruprecizarea diagnosticlui şi obiectivitatea acestor tulburări se impune instituirea măsurilorde siguranţă cu caracter medical.

- „Reacţiile medico-legale” – terminologia pentru o serie de acte antisociale de motivaţiepatologică (ex: fuga patologică, incendiu patologic, omorul patologic, exhibiţionismul, furtpatologic) sunt denumite conduitele reactive cu implicaţii medico-legale, care suntsistematizate astfel:- conduite reactive agresive paroxistice majore şi specifice sub ambele aspecte dedirecţionare (hetero sau autodistructive – omorul patologic, pruncuciderea);

- conduite reactive funcţionale postagresive traumatice (ex: sinistroză”);- conduite reactive intenţional-vendicative (simularea);- conduite reactive funcţionale de frustrare, cu motivaţie complexă („reacţii de detenţie”);- conduite reactive pe fond constituţional-caracteristic (transexualismul).

XII. TULBURĂRI DE PERSONALITATE(conform ICD-10)

► Personalitatea se compune din structuri psihice dispuse ierarhic-stratificat, rezultate printr-unîndelungat proces de devenire ierarhic-evolutivă, de diferenţiere şi specializare funcţională. Acestestructuri cuprind următoarele sectoare:A. Sectorul visceral – cuprinde sfera somatică viscerală, sistemul endocrin şi sistemul nervos vegetativ;B. Sectorul psihologic – cu 4 structuri:1. Structura instinctuală – este automată, corespunde vieţii instinctive, tendinţelor, trebuinţelor şipulsiunilor individului (reflexul alimentar, sexual, agresivitatea, autoconservarea, etc). Acestemanifestări reprezintă “conduite de gradul I”, adică forme inferioare de comportament instictual,corespunzând sectorului inconştient al personalităţii.2. Structura afectivă – din sectorul subconştient al personalităţii, având un caracter semiautomat,posibil de a fi conştientizat, şi deci, parţial analizabil şi inteligibil pt individ. Cuprinde afectele,sentimentele şi pasiunile. Sunt conduitele de gradul II sau afective. Spre deosebire de cele de gradul Ise deschide către lume, către real.3. Structura conativă – are caracter conştient, voluntar, corespunzător activităţii individului. Faceparte din sectorul conştient al personalităţii, manifestată în exterior sub forma conduitelor de gradulIII (conative), sub 2 aspecte:

-a) gnozice de tip receptor – reprezentate prin senzaţii şi percepţii;-b) praxice de tip efector – reprez prin voinţă şi activitate.

Ambele forme sunt supuse unui control conştient şi declanşate de o decizie prealabilă, voluntardeliberată a acestuia. Sunt conduitele de cunoaştere şi acţiune a persoanelor.4. Structura simbolică – caracter conştient, voluntar, corespunzând activităţii intelectuale a individului.Face parte din sectorul conştient al personalităţii, putând fi autoanalizabilă de către individ, caredispune de facultatea de dirijare a acesteia. În cursul desfăşurării sale, ea poate fi declanşată,controlată sau întreruptă în mod voluntar. Se manifestă în exterior sub forma conduitelor de gradulIV, al conduitelor simbolice sau intelectuale, reprezentate prin gândire, memorie, imaginaţie,reprezentări, creaţii.

► Tulburări de personalitate:

1. Tulburarea paranoidă de personalitate:- o sensibilitate excesivă la eşecuri/înfrângeri şi atitudini neprietenoase;- tendinţa de a purta ranchiună permanent, refuzul de a ierta insultele, loviturile saudesconsiderarea;- suspiciunea şi o tendinţă largă de a distorsiona trăirile, prin considerarea greşită a acţiunilorneutre sau prietenoase ale altora drept acte de ostilitate sau dispreţ;- un sentiment combativ şi tenace de susţinere a drepturilor personale, care nu este adecvatsituaţiei prezente;- suspiciunea recurentă, fără justificare, privind fidelitatea partenerului;- tendinţa către o stimă de sine excesivă, manifestată printr-o atitudine persistentă de referinţî lasine-însuşi;- preocupări privind explicarea prin “conspiraţii” lipsite de substanţă a evenimentelor care-l implicăsau lumea în general;- include: tulburarea de personalitate paranoidă expansivă, cverulentă, fanatică şi senzitivă.2. Tulburarea schizoidă de personalitate:- puţine activităţi care produc plăcere;- răceală emoţională, detaşare sau afect tocit;- capacitate limitată de a exprima căldura, sentimente tandre sau mânie;- indiferenţă aparentă faţă de laudă sau critici;- interes scăzut faţă de stabilirea relaţiilor sexuale;- preferinţă pentru activităţi solitare;- preocupări excesive pt fantezii şi introspecţie;- lipsa prietenilor apropiaţi sau a relaţiilor bazate pe încredere (sau având numai una) sau a uneidorinţe de a stabili astfel de legături;- insensibilitate marcată faţă de respectarea normelor sociale şi convenţiilor.

3. Tulburare disocială de personalitate:- nepăsare rece faţă de sentimentele celorlalţi;- atitudine marcată şi persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor, regulilor şiconvenţiilor sociale;- incapacitatea de a menţine relaţii durabile, deşi nu există nici o dificultate în stabilirea lor;- toleraţă f scăzută la frustrare şi un prag scăzut de control al tendinţelor de a manifestaagresivitate, inclusiv violenţă;- incapacitatea de a trăi sentimentul de vină şi de a învăţa din experienţă, în special din pedepse;- o înclinaţie marcată de a da vina pe alţii sau de a oferi explicaţii plauzibile pentru comportamentulcare l-a dus în conflict cu societatea;- iritabilitatea;- tulburarea de conduită prezentă din copilărie sau adolescenţă;- include: tulburarea de personalitate amorală, antisocială, asocială, psihopată şi sociopată.4. Tulburare emoţional-instabilă de personalitate:- impulsivitate, lipsa autocontrolului, instabilitate afectivă, capacitatea de a face planuri “în avans”minimă, explozii de furie cu violenţă sau explozii comportamentale mai ales când sunt criticaţi sauîmpiedicaţi de alte persoane;- sunt 2 forme, ambele carcterizate de impulsivitate si lipsa autocontrolului:-a) de tip impulsiv:- instabilitate emoţională şi lipsa controlului impulsurilor, explozii de violenţă sau de comportamentagresiv frecvente, în special ca reacţii la criticile altora;- include: tulburarea de personalitate explozivă şi agresivă;-b) de tip borderline:- instabilitate emoţională, imaginea despre sine, ţelurile şi preferinţele sale interne (inclusiv celesexuale) sunt neclare şi tulburate;- sentiment cronic de gol interior; o tendinţă de a se implica în relaţii intense şi instabile ce potcauza crize emoţionale repetate şi pot fi asociate cu eforturi excesive de a preveni abandonarea şi oserie de acte suicidale sau de autovătămare (pot apărea şi fără factori declanşatori);- include: tulburarea de personalitate de frontieră.

5. Tulburare de personalitate histrionică:- auto-dramatizare, expresie teatrală, exagerată a emoţiilor;- sugestibilitate, uşor influenţat de către alţii sau de circumstanţe;- afectivitate labilă şi emoţională;- căutarea continuă a senzaţiilor puternice, a admiraţiei celorlalţi şi a activităţilor în care este încentrul atenţiei;- seducţie inadecvată în comportament sau înfâţişare;- atenţie exagerată pt atracţia fizică;- egocentrism, autoindulgenţă, dorinţa continuă de a fi apreciat, existenţa sentimentelor uşor derănit şi comportament persistent manipulativ pt satisfacerea nevoilor proprii;- include: tulburarea de personalitate isterică şi psiho-infantilă.

6. Tulburare anankastă de personalitate:- sentimente de îndoială şi prudenţă excesivă;- preocuparea în detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe;- perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor;- conştinciozitate, scrupulozitate excesivă şi preocupări nenecesare privind eficienţa, până laexcluderea plăcerii şi a relaţiilor interpersonale;- pedanterie excesivă şi aderenţă la convenţiile sociale, rigiditate şi încăpăţânare;- insistenţă nerezonabilă ca ceilalţi să respecte modul său de a acţiona sau rezistenţă în a permitecelorlalţi să facă ceva;- întruziunea unor gânduri sau impulsuri insistente şi supărătoare;- include: tulb de personalitate compulsivă şi obsesională.

7. Tulburare de personalitate anxios-evitantă:- sentimente persistente şi generale de tensiune şi îngrijorare;- convingerea că este incapabil social, neatractiv sau inferior celorlalţi;- preocuparea excesivă privind criticile sau respingerea pe plan social;- dorinţa de a evita relaţiile cu oamenii, dacă nu este sigur că este agreat;- existenţa unor restricţii în viaţă, din cauza nevoii de securitate fizică;- evitarea activităţilor sociale sau profesionale care implică contacte interpersonale semnificativedin cauza fricii de a fi criticat, respins;- hipersensibilitate la rejecţie şi critică.

8. Tulburare dependentă de personalitate:- încurajarea sau autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pt viata sa;- subordonarea nevoilor personale faţă de nevoile celor de care este dependent şi supunereaexagerată la dorinţele acestora;- nu doreşte să formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde;- se simte prost dispus sau neajutorat când este singur, din cauza fricii exagerate de a fiincapabil să-şi poarte singur de grijă;- preocupare însoţită de teama de a fi abandonat de către persoanele cu care are o relaţiestrânsă şi de a fi lăsat să-şi poarte singur de grijă;- capacitate limitată de a lua decizii în viaţa de zi cu zi, fără a primi sfaturi exagerate şiasigurări repetate din partea celorlalţi;- autoperceperea ca fiind neajutorat, incompetent şi lipsit de putere;- include: tulb de personalitate astenică, inadecvată, pasivă şi defetistă.

9. Alte tulburări specifice de personalitate:- cuprinde tulb de personalitate neîncadrate în categoriile de mai sus;-include: excentricitatea, tulb de personalitate tip “Haltlose”, imaturitatea, personalitateanarcisistică, pasiv-agresivă şi psiho-nevrotică.

10. Tulburare de personalitate, nespecificată:- include: - nevroza de caracter NSA;

- personalitatea patologică NSA.

● Tulburări de personalitate mixte şi alte tulburări de personalitate:- nu prezintă pattern-ul specific al simptomelor unui tip de personalitate descris maisus;- de 2 tipuri:-a) tulburări mixte de personalitate:

- cu trăsături comune ale mai multor tulb de personalitate din cele descrise mai sus.-b) modificări stânjenitoare de personalitate:

- secundare diagnosticului principal sau unei tulburări afective sau anxioasecoexistente.

















Pagina 1 din 4

Subsemnatul Raneti Tudor Andrei, domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc. B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, formulez

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE In fapt, fiindca am fost injectat fara acordul meu si fara a mi se solicita acordul, la serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" pe data de 05-06.12.2014, cu Tetravax antitetanos spune conducerea Spitalului "Sf. Pantelimon" conform unor probe inscris obtinute la cerere ulterior, ceea ce nu explica faptul ca nu am consimtit la aceasta, dupa ce pe data de 05.12.2014 interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii fiind urmarit penal in dosarul 246/P/2015, si atat jandarmeria cat si politia locala au savarsit favorizarea faptuitorului fiindca n-au constatat si denuntat organului de urmarire penala cf. art. 293 din Codul de procedura penala privind infractiunea flagranta, desi jandarmii de la IJJV au intervenit la fata locului la apelul mamei mele la 112 pe data de 05.12.2015 imediat dupa ce am fost atacat de interlopul Herghelegiu Danut, desi politistii de la IPJV au fost sesizati pe data de 05-06.12.2014 atat de mine personal, cat si telefonic de serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" pe data de 05-06.12.2014, se ridica banuiala legitima ca a fost un atac concertat la viata mea si integritatea mea fizica si psihica din data de 05.12.2014, care este continuat in prezent de asa-zisul procuror Mihaila Paul, care a falsificat in motivarea in fapt un mandat de aducere si o ordonanta in scopul de a ma priva ilegal de libertate fara a ma audia timp de 7 (sapte) ore asa cum a procedat, si a ma aduce abuziv in fata comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica supus anterior la rele tratamente adica in stare de stres fizic si psihic privat de odihna, mancare si tracasat prin comportament irational de Mihaila Paul care a urmarit astfel sa ma destabilizeze psihic, fara ca eu sa fi savarsit o infractiune, fapta contraventionala sau o fapta imorala macar asa cum am declarat si demonstrat in 2417/P/2014, si fara sa fi fost citat in conditiile legii in prealabil ceea ce demonstreaza falsificarea mandatului de aducere, deoarece pe data de 05.05.2015 am fost citat dupa data si ora propuse la care sa fiu audiat si astfel pus in imposibilitate sa ma prezint, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa refaca citatia desi a luat cunostinta de aceasta prin confirmarea de primire semnata de mama mea Raneti Mariana, si un memoriu pe care l-am depus ulterior pe 09.05.2015 la dosarul 2417/91/2014 descriind ce mi-am imaginat ca contine dosarul 2417/P/2014, deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul nu mi-a comunicat prin citatie obiectul dosarului, calitatea mea in acest dosar si reclamantul, cf. art. 258 din CPP Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat motivarea in fapt a mandatului de aducere si a ordonantei prin care m-a infatisat fortat comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica, ca sa-mi falsifice si un certificat medico-legal psihiatric evident conform probelor existente inscrisuri, martori si de notorietate, fara nici o motivare in fapt si de drept, si a ma interna nevoluntar si probabil ucide sau vatama fizic si psihic prin injectare cu substante toxice, cu ajutorul unor complici sau prin instigarea unui nebun veritabil sa ma atace in timp ce sunt internat, sau prin alt mod de a-mi face rau cum ar fi chiar

Pagina 2 din 4

stresul fizic si psihic de a fi supus la asemenea abuzuri grave. Coroborat cu realitatea probata flagrant a faptului ca tentativa de Omor calificat este probata flagrant prin declaratia mea, a mamei mele martor, certificat medico-legal, proba materiala audio-video, poze, si faptul ca interlopul Herghelegiu Danut a mintit ca i-am dat cu spray in casa si am fugit pe scari impiedicandu-ma, comitand falsul in declaratii in flagrant pentru a-si ascunde tentativa de Omor calificat, si este inca netrimis in judecata de aproape un an de zile, adica protejat de procurori. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat o delegatie avocatiala din data de 05.05.2015 pe numele Labunt Maria, si la data de 17.09.2015 la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea am intalnit pe d-l avocat Labunt Adrian care a substituit pe sotia sa Labunt Maria, si care a declarat de fata cu mine, mama mea care m-a urmat la parchet, politistii mascatii care ma pazeau ca si cum as fi fost un infractor, ca este prima oara cand ia la cunostinta de delegatia avocatiala din 05.05.2015 si de dosarul 2417/P/2014, motiv pentru care am formulat pe 14.09.2015 plangere penala prealabila impotriva Labunt Maria pentru infractiunea de Asistenta si reprezentanta neloiala, infractiuni de serviciu, infractiuni de coruptie si alte infractiuni, deoarece aceasta nu a efectuat nici un act de asistenta judiciara in folosul meu timp de peste patru luni, si ulterior aceasta plangere penala prealabila am actualizat-o pe data de 18.09.2015 introducandu-l ca inculpat pe d-l Labunt Adrian deoarece acesta nu mi-a acordat deasemenea nici o asistenta juridica in data de 17.09.2015, desi am fost privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore, si desi am fost dus cu forta la comisia de expertiza medico-legala unde trebuia sa fiu insotit de avocatul ales, care intr-adevar, nu era d-l Labunt Adrian care a demonstrat rea-credinta insa in aceste conditii Precizez ca nu are ce cauta avocat din oficiu in dosarul 2417/P/2015 deoarece cf. art. 90 din CPP, nu se acorda avocat din oficiu in cazul infractiunii de Ultrajul judiciar, si in scopul vicierii dreptului meu la aparare garantat constitutional, asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat repetat sa solutioneze cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru acordarea asistentei judiciare prin avocatul ales Mentionez ca mobilul infractiunilor d-lui avocat Labunt Adrian este faptul ca acesta asteapta o recomandare pentru admiterea in magistratura de la asa-zisul procuror Mihaila Paul, care este o conditie obligatorie, fiind astfel dovedit mai presus de orice dubii flagrantul intelegerii prealabile ilicite intre Mihaila Paul si Labunt Adrian, fiindca Labunt Adrian evident nu este nebun sa faca inchisoare degeaba ci isi risca carierea pentru un interes concret, iar acest schimb de favoruri constituie infractiunile de luarea de mita, darea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta, conditia valida fiind si promisiunile si alte foloase, conform textului de lege. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonanta de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o comunice printr-o adresa oficiala si hartuindu-ma telefonic prin apropiati incercand sa-mi vicieze consimtamantul internarii voluntare sub amenintarea ca va savarsi un nou abuz falsificand un nou mandat de aducere si o ordonanta pentru internarea mea nevoluntara, asa cum a procedat in cazul mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., falsificat in cardasie cu asa-zisul judecator Dinu Murgulet Ana care n-a luat act de faptul ca n-am fost citat in conditiile legii in prealabil, si dovedit prin confirmarea de primire semnata de mama mea ca a fost primita dupa data si ora la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea, dovedit prin faptul ca ulterior am formulat un memoriu despre ce credeam eu ca este vorba in dosarul 2417/P/2014, fiindca asa-zisul procuror Mihaila Paul nu m-a citat in conditiile legii, cf. art. 258 din CPP, necomunicandu-mi nici de ce sunt acuzat, ce calitate am in dosar, sau cine este reclamantul, si alte informatii cf. art. 258 din CPP, memoriu prin care i-am atras atentia d-lui Mihaila Paul sa ia act de faptul

Pagina 3 din 4

ca am fost citat dupa data si ora la care a fost propusa audierea, fiind pus astfel in imposibilitatea de a participa la audiere, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa refaca citatia pe o perioada de peste 4 (patru) luni de zile pana la falsificarea mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m. Coroborat cu faptul ca politistii Simiz George (dosar 2222/P/2015) si Opincariu Stefan (dosar 995/P/2015) au fost prinsi in flagrant luand mita de la interlopul Herghelegiu Danut pentru a face rau mie si familiei mele pe data de 27.10.2014 respectiv 25.01.2015 abuzand prin amenzi contraventionale, si asa-zisul procuror Mihaila Paul a sustras aceste dosare penale si le-a musamalizat fara a efectua nici un act de procedura penala in conditiile legii, este demonstrata astfel constituirea intr-un grup infractional organizat din interlopul Herghelegiu Danut si asa-zisul procuror Mihaila Paul este dovedita prin faptul ca interlopul Herghelegiu Danut a dat mita in flagrant politistilor Simiz George si Opincariu Stefan dovedit mai presus de orice dubiu rezonabil, deoarece nu exista alt mobil al infractiunilor acestora impotriva mea si a familiei mele, iar asa-zisul procuror Mihaila Paul a sustras aceste dosare atat competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani, precum si sistemului de distributie aleatorie, pentru a le musamaliza fara sa intocmeasca nici un act de procedura penala, nici macar a ma audia, si fara nici o motivatie in conditiile legii. Asa-zisul procuror Mihaila Paul apoi impreuna cu asa-zisul judecator Dita Mirela care a musamalizat un dosar civil impotriva interlopului Herghelegiu Danut, a inventat dosarul 2417/P/2014 in care m-a numit suspect si a comis impotriva mea infractiunile de Privarea ilegala de libertate, Represiunea nedreapta, Cercetarea abuziva, Supunerea la rele tratamente, infractiuni de falsurile in inscrisuri, infractiuni de serviciu, infractiuni de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiuni de coruptie si alte infractiuni, comise impotriva mea si a familiei mele. Pentru a servi eventualitatii ca as fi ucis sau vatamat fizic si psihic de aceasca clica de criminali si crima ascunsa ca o sinucidere sau automutilare

1. declar pe propria raspundere ca n-am nici cea mai mica intentie sa ma sinucid acum sau in orice circumstante, sau sa-mi aduc orice fel de alta vatamare, atat din convingere cat si principiu crestin, precum si faptul ca nu ma pot rani singur nici cu un ac, precum sunt si manat de dorinta de dreptate pana la capat. Inmanez aceasta martorilor in mod confidential si copiile certificate pentru conformitate cu originalul le voi depune la dosare pentru a-mi servi ca aparare in cazul in care acesti criminali mai au vreun dram de ratiune

coroborat cu faptul ca

2. declar pe propria raspundere ca nu am fost niciodata alienat mintal nici acuzat ca atare, precum am declarat si probat prin cele trei certificate-medico legale intocmite de medicina muncii de la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA care atesta faptul ca sunt sanatos psihic si apt de munca, avand si alte astfel de dovezi de la alte locuri de munca, precum si martori printre care doi medici psihiatri din Focsani cu care m-am consultat in urma savarsirii impotriva mea a infractiunilor de tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii savarsite impotriva mea de interlopul Herghelegiu Danut si clica sa criminala alcatuita si din asa-zisul procuror Mihaila Paul

coroborat cu faptul ca

3. declar pe propria raspundere ca nu am savarsit niciodata o infractiune de nici un fel, si prin urmare nici o infractiune cu violenta asa cum ma calomniaza asa-zisul procuror Mihaila Paul in sedinta publica a instantei judecatoresti, sau fata de alte organe judiciare, politisti si avocati. Statul de drept este

Pagina 4 din 4

filosofia mea de viata, insusindu-mi morala si legea ca o comanda sociala si o datorie cetateneasca. Aceasta poate fi probat de catre organele judiciare prin obtinerea de dovezi facand adresa la institutiile publice care detin evidenta cazierului meu penal inexistent, precum pot interoga si apropiatii mei sau pe oricine ma cunoaste si nu-mi poarta dusmanie, ca nu sunt nici macar o persoana care poate fi banuita de acte de violenta, daramite o persoana violenta. In coroborarea acestor afirmatii declar ca nici macar nu-mi plac sporturile violente, considerandu-le vicii nu sporturi, prin analogie la consumul de droguri pe care deasemenea il detest din propria convingere, fiind chiar nefumator si necunosmator de bauturi alcoolice.

Declar acestea in deplinatatea falcultatilor mintale si in prezenta martorilor, precum si a celorlalte persoane care au luat cunostinta de prezenta prin mijloace media de publicare in masa, sau prin petitii adresate institutiilor publice, in scopul evidentierii celor care au atentat la integritatea mea fizica si psihica si la viata mea. Pentru a servi oricaror investigatii, indic reteaua crimei organizate alcatuite din interlopul Herghelegiu Danut, politistii Simiz George si Opincariu Stefan de la IPJV, judecatoarea DIta Mirela de la Tribunalul Vrancea, procurorul Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, medicii legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia, precum si alti complici care pot fi descoperiti usor urmarind plangerile impotriva actelor procurorului in dosarele 1672/91/2015, 1673/91/2015, 1674/91/2015, plangerile penale prealabile ce le-am formulat prin posta electronica semnate electronic, catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, Directia Natinala Anticoruptie, Comisiile pentru abuzuri ale Senatului, titularii actiunii disciplinare adica Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa caz, si un numar de ziare si alte persoane fizice si juridice Aceste documente le-am depus si in dosarele in legatura cu acestia de la parchetele locale vrancene si Tribunalul Vrancea / Judecatoria Focsani 27.09.2015



Pagina 1 din 12

Catre Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea Dosar 2417/P/2014

Domnule prim-procuror, subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc. B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, cu adresa de corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si completat prin OUG nr. 3/2014: [email protected], formulez

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE pe care va rog s-o anexati la dosarul 2417/P/2014 I. In fapt, deoarece organul de urmarire penala Mihaila Paul refuza explicit sa-mi ia aceasta declaratie in dosarul 2417/P/2014, ceea ce mi se intampla prima oara din anul 2009 de cand colaborez cu institutiile statului, si fiindca nu exista organ de cercetare penala in dosarul 2417/P/2014, declar pe propria raspundere ca am fost pus in imposibilitate sa declar cele ce urmeaza prin audiere in fata organului de urmarire penala, de insusi asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul care a mintit ca refuz sa dau aceasta declaratie in fata organului de urmarire penala Mihaila Paul, fapt pe care l-am consemnat in procesul verbal din 17.09.2015 din 2417/P/2015 ca reprezentand infractiunile de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, pentru care ii voi deschide un nou dosar penal ulterior depunerii prezentei declaratii, si declar pe propria raspundere privind fondul dosarului 2417/P/2014 si acuzatiile ce mi se aduc, ca am facut uz de Proba veritatii, care inlatura caracterul penal al faptelor penale de Calomnia si Insulta utilizate in scopul aflarii adevarului, si drept dovada adevarul a fost aflat, adica am deconspirat partial reteaua crimei organizate a asa-zisului judecator Dita Mirela si a interlopului Herghelegiu Danut, si evident rea-credinta asa-zisului judecator Dita Mirela care este urmarita penal de Directia Nationala Anticoruptie pentru Inducerea in eroare a organelor judiciare, si pentru alte infractiuni in legatura cu impiedicarea infaptuirii justitiei in alte dosare civile. In dovedire invoc literatura de specialitate, deoarece Calomnia si insulta, Proba veritatii nu sunt infractiuni

Pagina 2 din 12

proba veritatii - cauza speciala care înlatura caracterul penal al faptelor de insulta si calomnie (art. 207 C. pen.). Este admisibila atunci când faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a crede ca este adevarata si este facuta în scopul apararii unui interes legitim (când faptele a caror imputare se face se refera la viata privata a unei persoane) sau chiar si fara dovedirea acestui interes (când faptele afecteaza capacitatea persoanei de a ocupa functii publice). Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/proba-veritatii Citez de pe blogul personal al judecatorului Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al Magistraturii: https://cristidanilet.wordpress.com/2013/04/30/ccr-a-decis-insulta-si-calomnia-inapoi-in-codul-penal/ “ Insulta era incriminată în art. 205 Codul Penal: „Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, ori atribuirea unei persoane a unui defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate”. Calomnia în art. 206 C.pen: „Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public”. În cuprinsul art. 207 din acelaşi cod erau reglementate cazurile de admisibilitate a probei verităţii pentru aceste două infracţiuni: „Proba verităţii celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii nu constituie infracţiunea de insultă sau calomnie”. “ In dovedire, probez faptul ca am fost in imposibilitate sa declar in audiere in fata organului de urmarire penala cele ce urmeaza in doua moduri: 1. asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos mandatul de aducere executat pe data de 17.09.2015 impotriva mea din dosarul 10547/231/2015, halucinand ca prin Privarea ilegala de libertate si Represiunea nedreapta ma determina sa renunt la demnitate si dreptate, si ca pentru infractiuni savarsite in flagrant nu va fi prins si tras la raspundere in flagrant, dovedit prin faptul ca mi-a comunicat citatia din 05.05.2015 ora 9:30 a.m., dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere. Pe data de 17.09.2015 asa-zisul procuror Mihaila Paul a intocmit un proces verbal fals pe care l-am contrasemnat ca fiind fals si in baza caruia-i voi deschide un nou dosar penal probat flagrant in atentia Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati si Directiei Nationale Anticoruptie 2. asa-zisul procuror Mihaila Paul drept dovada ca premeditat a falsificat mandatul de aducere al carui scop era cica audierea, e ca a fost prins in flagrant mintind ca refuz sa fiu audiat, probat prin - martori: doi politisti mascati cu care asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a privat de libertate, mama mea Ranete Mariana, d-l avocat Labunt ? care a substituit-o pe sotia sa Labunt Maria si care este martor ostil adica intr-o intelegere prealabila ilicita cu asa-zisul procuror Mihaila Paul fapt probat in plangerea penala prealabila impotriva sa trimisa autoritatilor competente si anexata la dosarul 2417/P/2014 impreuna cu probatoriul - d-l avocat Labunt ? care n-are ce cauta in dosarul 2417/P/2014 deoarece nu se acorda avocat din oficiu pentru Ultrajul judiciar, si fiindca a recunoscut ca afla pentru prima oara de delegatia din 05.05.2015, adica patru luni de zile desi a fost delegata sotia sa cu care s-a

Pagina 3 din 12

substituit, acesti soti Labunt nu au efectuat nici o asistenta judiciara in folosul meu, ceea ce inseamna ca ori sotii Labunt sunt in cardasie cu Mihaila Paul, ori delegatia a fost falsificata si antedatata. Faptul ca sotii Labunt sunt aparent incompetenti ceea ce in schimb ar putea proba faptul ca se prefac pentru a servi intereselor ilicite a asa-zisului procuror Mihaila Paul, nu schimba cu nimic realitatea delegatiei din 05.05.2015 si incadrarea la fapta penala de Asistenta si reprezentarea neloiala, pana cand delegatia din 05.05.2015 este retinuta ca antedatata si prin urmare autorii falsificarii condamnati, ceea ce ar absolvi de vina avocatii Labunt, daca pot dovedi ca nu sunt complici - inscrisuri: declaratia mea pe propria raspundere coroborata cu faptul ca am consemnat procesul verbal al asa-zisului procuror Mihaila Paul in care a retinut minciuna ca refuz sa dau aceste declaratii ca fiind fals si constituind infractiunile de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, - faptul ca in 7 (sapte) ore cat am fost privat ilegal de libertate la parchet fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa intocmeasca nici un act de procedura in conditiile legii, nu m-a audiat desi a avut timp berechet, si cei doi politisti pot confirma ca am stat de vorba cu oricine a intrat in vorba cu mine, inclusiv d-l Enache, organul de cercetare penala chemat special de acelasi asa-zis procuror Mihaila Paul sa ma audieze in conditiile abuzului la care m-a supus de stres fizic si psihic, pentru a promite musamalizarea dosarului 1863/P/2015 asa-zisilor medici legisti inculpati in acest dosar, pentru ca in schimb colegii medicilor legisti inculpati din comisia de expertiza medico-legala psihiatrica sa falsifice un certificat medico-legal. Aceasta intelegere ilicita intre functionari ai SML Vrancea si Mihaila Paul este confirmata momentan doar prin tegiversarea flagranta a dosarului 1863/P/2015 si netrimiterea in judecata, fiindca dosarul 1863/P/2015 este probat flagrant, medicii legisti inculpati fiind previzibil condamnati. Proba teoriei intelegerii ilicite se face prin certificatul medico-legal psihiatric daca exista, ori la SML Vrancea ori in dosarul 2417/P/2014 ori in alta parte, probat prin faptul ca: 1. nu exista nici o fapta penala, contraventionala sau imorala care sa motiveze necesitatea examinarii mele psihiatrice 2. procedura a fost grosolan viciata, asa-zisul procuror Mihaila Paul mintind ca m-am impotrivit prezentarii in fata comisiei de expertiza medico-legala. A nu-mi da consimtamantul scris cf. art. 184 (3) din CPP, si a ma prezenta in scopul de a comunica verbal faptul ca nu-mi dau consimtamantul, sunt doua lucruri diferite, ceea ce demonstreaza ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a pierdut orice contact cu realitatea judiciara, halucinand megalomaniac ca este stapanul lumii si prin urmare mai presus de lege, pe care o atribui predispozitiei sale genetice la alienare mintala datorata apartenentei la asa-zisa etnie rroma, despre care se cunoaste de notorietate ca sunt predispusi sa achiseze mediului infractional, indiferent de factorul vicisidinilor materiale, care nu i-a determinat in schimb pe alti oameni saraci sa devina criminali. Asa-zisul procuror Mihaila este platit probabil de 10 ori peste salariul minim pe economie, adica nu are nici de departe vicisitudini materiale care sa motiveze tulburarea sa antisociala de personaliltate, care este astfel prin eliminare atribuita predispozitiei genetice. Mentionez ca am demonstrat in cele 5 (cinci) planger penale prealabile privind tot atatea concursuri de infractiuni distincte, sociopatia si schizofrenia asa-zisului procuror Mihaila Paul, sau alienarea sa mintala in baza literaturii de specialitate in psihiatrie 3. pot dovedi in fond ca un asemenea presupus certificat medico-legal este falsificat, utilizand literatura de specialitate in psihiatrie, probe inscrisuri si rationament juridic, 4. pot dovedi ca un asemenea presupus certificat medico-legal este falsificat in baza a alte trei certificate medico-legale care atesta sanatatea mea mintala, si pot numi cel putin doi psihiatri care sa confirme sanatatea mea mintala, dupa ce acestia nu s-au pronuntat altfel la consultul

Pagina 4 din 12

avut in prealabil in urma faptului ca am fost victima tentativei de Omor calificat si a Lovirii si vatamarii integritatii corporale sau a sanatatii Mobilul infractiunilor de falsurile in inscrisuri privind minciuna asa-zisului procuror Mihaila Paul ca refuz sa dau declaratii in dosarul 2417/P/2014, este faptul ca am inceput declaratiile prin a relata faptul ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este inculpat in trei dosare penale conexate sub numarul 421/P/2015 instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie Realitatea dosarului 2417/P/2015 este ca asa-zisul judecator Dita Mirela in cardasie cu asa-zisul procuror Mihaila Paul au inventat acest dosar in scopul de a-l folosi impotriva mea pentru a ma intimida sa renunt la dreptate, aberand juridic prin declaratiile ca 1. Calomnia si Insulta constituie fapta penala de Amenintare. Mentionez ca Calomnia si Insulta nu sunt incriminate penal 2. Calomnia si Insulta constituie fapta penala de Ultrajul judiciar, care este o fapta penala pentru care raspunderea penala se angajeaza doar daca este savarsita o alta infractiune impotriva unui angajator, si de aceea asa-zisa Dita Mirela a savarsit Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare pentru care este urmarita penal in dosarul 421/P/2015 de DNA, mintind ca am amenintat-o, deoarece nu ma poate acuza de Ultrajul judiciar prin Calomnie si Insulta fiindca nu sunt infractiuni In dovedire invoc legea Cod Penal Art. 279 Ultrajul judiciar (1) Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate. (2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate. (3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al judecătorului sau al procurorului. (4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi faptelor comise împotriva unui avocat în legătură cu exercitarea profesiei. Nota: Ultrajul judiciar nu este o infractiune, este o circumstanta agravanta, adica unii sunt mai presus de lege in Romania, comiterea unei infractiuni impotriva unui magistrat fiind atunci echivalentul crimei de lese majeste, fapt care demonstreaza in mod convers ca magistratii sunt categoria sociala care a distrus cu adevarat democratia in Romania, asa cum a spus Voltaire: “ca sa afli a cui sclav esti, afla pe cine n-ai voie sa critici”. Prin declaratia nefondata ca se simte amenintata, asa-zisul judecator Dita Mirela a demonstrat ca este paranoica, fiindca nu poate demonstra cum, intrebare a carei utilitate desi evidenta trebuie sa-

Pagina 5 din 12

mi exprim recunostinta fata de d-l avocat Plesa Dan ca m-a invatat importanta imediata a interogarii faptelor in conceperea pledoariei. Asa-zisul judecator Dita Mirela declara in dosarul 2417/P/2015 mintind ca am amenintat-o, desi nu exista absolut nici o dovada ca as fi reprezentat o amenintare la adresa cuiva vreodata, Dita Mirela fiind prima personana in acest sens pe care am intalnit-o in viata mea, situatii prin care Dita Mirela a demonstrat ca este paranoica, luand o decizie in baza unor supozitii nefodante - precum estimez eu a fi o metoda alternativa de a depista paranoicii rapid, fapt pe care insa-l demonstrez in baza literaturii de specialitate: Citez de la adresa: http://psihoterapeutic.blogspot.ro/2011/04/ce-inseamna-sa-fii-paranoic.html “ Dar ce inseamna tulburarea de personalitate paranoica? Tulburarea de personalitate paranoica se caracterizeaza prin tendinta generalizata si nejustificata, care se manifesta în diverse contexte, de a interpreta actiunile altor persoane ca fiind orientate în mod deliberat pentru a-l umili sau ameninta pe cel în cauza. Are ca dominante structurale orgoliul si interpretativitatea, manifestate din tinerete, alaturi de abilitatile relationale selective. Suspiciunea si lipsa de încredere în cei din jur sunt întretinute de o stima de sine exagerata, care cultiva raporturi interpersonale sarace si mereu problematizante. “ Aceasta manifestare comportamentala a asa-zisului judecator Dita Mirela insa poate ascunde o psihoza mai profunda, aceea a autovictimizarii in scopul de a face rau altora, adica nu este vorbe de paranoia, ci de sociopatie din nou, pe care am demonstrat-o in privinta asa-zisului judecator Dita Mirela in plangerea penala prealabila pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, si cealalta plangere penala prealabila care a determinat-o pe asa-zisul judecator Dita Mirela sa savarseasca inducerea in eroare a organelor judiciare Citez de la adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Paranoia Paranoia este un proces de gândire puternic afectat de anxietate sau frica, de multe ori pâna la irationalitate si delir, decurgând fara halucinatii si schimbari accentuate de personalitate. Gândirea paranoica este caracterizata de obicei de neîncredere sau suspiciune fata de ceilalti. Paranoia este denumirea data unei stari de orgoliu exagerate, de gândire gresita, de interpretari false, fiind o boala psihiatrica încadrata în clasa psihozelor In concluzie, dosarul 2417/P/2015 este evident o actiune de intimidarea impotriva mea ca sa renunt la dreptate, probat prin faptul ca acest dosar mi-a fost adus la cunostinta nu in 2014 atunci cand era normal si legal, ci dupa cel putin 6 luni in mai 2015, dupa ce am introdus o plangere disciplinara la Consiliul Superior al Magistraturii impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, si tentativa inutila a procurorului Petrache Gabriel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati de a musamaliza

Pagina 6 din 12

dosarele penale impotriva Dita Mirela, evident fiindca acestea au ajuns indiferent la Directia Nationala Anticoruptie, dar si pe alte cai la forurile superioare ale sistemului judiciar. Evident fiindca dosarul 2417/P/2014 contine probe inscrisuri, daca acuzatia era legala si reala, dosarul ajungea in judecata din anul 2014, insa a fost retinut ca instrument de santaj, asa-zisii magistrati avand prejudecata ca ce-i santajeaza pe ei ma santajeaza si pe mine. Nu in ultimul rand fac Proba veritatii si prin faptul ca procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati si procurorii Directiei Nationale Anticoruptie nu s-au sesizat din oficiu privind savarsirea de catre mine in plangerile penale prealabile impotriva Mihaila Paul, Dita Mirela, a infractiunilor de Falsul in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare si Presiuni asupra justitiei Aceasta realitate a faptului ca am facut uz de Proba veritatii, este evidenta prin faptul ca nu utilizez acest procedeu decat in sistemul judiciar caruia-i este destinat Proba veritatii, adica n-am utilizat acest procedeu decat selectiv, alt exemplu fiind faptul ca n-am utilizat acest procedeu in anul 2015 cu exceptia probabil a unor documente care le-am anexat petitiilor fara sa le modific deoarece sunt inscrisuri originale. In motivarea alegerii acestui procedeu probatoriu precizez faptul ca dezavuez minciuna precum nici nu mint din principiu, considerand falsitatea o alterare a sanatatii mintale conducand la degenerarea sanatatii psihice in timp, si prin urmare nu sunt un bun mincinos pentru a utiliza aceasta tehnica in scopul aflarii adevarului neavand experienta. In dovedire, conform art. 39 din Legea 51/1995, avocatii au dreptul de a minti in scopul aflarii adevarului. Orgenele de cercetare penala si organele de urmarire penala folosesc aceasta tehnica adesea, cum ar fi de exemplu minciuna ca exista martori pentru a observa reactia celui audiat. Acest procedeu al minciunii in scopul aflarii adevarului nu este unul fiabil, deoarece sociopatii sunt buni mincinosi, lipsiti de scrupule, si procedeul minciunii in scopul aflarii adevarului nu reprezinta o proba intrinseca prin insusi procedeul probatoriu ca Proba veritatii prin adevar in scopul aflarii adevarului, adica o minciuna proferata in scopul aflarii adevarului nu poate inlocui adevarul pe care incearca sa-l extraga, pe cand proferarea adevarului in scopul aflarii adevarului da, constituind cel putin un inceput de dovada, fiind evident o metoda superioara In dovedire invoc legea Cod de procedura penala Art. 97 - Proba si mijloacele de proba (1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal. (2) Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace: a) declaratiile suspectului sau ale inculpatului; b) declaratiile persoanei vatamate; c) declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente; d) declaratiile martorilor; e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de proba; f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege. (3) Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.

Pagina 7 din 12

proba veritatii - cauza speciala care înlatura caracterul penal al faptelor de insulta si calomnie (art. 207 C. pen.). Este admisibila atunci când faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a crede ca este adevarata si este facuta în scopul apararii unui interes legitim (când faptele a caror imputare se face se refera la viata privata a unei persoane) sau chiar si fara dovedirea acestui interes (când faptele afecteaza capacitatea persoanei de a ocupa functii publice). Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/proba-veritatii Fiindca dosarul 2417/P/2014 are obiectul Ultrajul judiciar asa cum l-a stabilit asa-zisul procuror Mihaila Paul, pentru care raspunderea penala se angajeaza doar daca s-a savarsit o infractiune impotriva unui magistrat, si fiindca Calomnia si Insulta nu sunt infractiuni, si nu reprezinta nici macar o fapta imorala deoarece am utilizat acest procedeu probatoriu al Probei veritatii pentru a demonstra atat rea-credinta judecatorului Dita Mirela, precum si deconspira alti membri ai crimei organizate din care face parte, dosarul 2417/P/2014 este evident o actiune de intimidarea impotriva mea ca sa renunt la dreptate, probat suplimentar ca acest dosar mi-a fost adus la cunostinta nu in 2014, ci cu aproximatie dupa 6 luni pe 05.05.2015 insa fara sa mi se aduca la cunostinta obiectul dosarului, de ce sunt acuzat sau cine e reclamantul si multe alte incalcari ale art. 258 din CPP, in coincidenta cu introducerea unei plangeri disciplinare la Consiliul Superior al Magistraturii impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, si tentativa inutila a procurorului Petrache Gabriel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati de a musamaliza dosarele penale impotriva Dita Mirela, evident fiindca acestea au ajuns indiferent la Directia Nationala Anticoruptie, dar si pe alte cai la forurile superioare ale sistemului judiciar. Evident fiindca dosarul 2417/P/2014 contine probe inscrisuri, daca acuzatia era legala si reala, dosarul ajungea in judecata din anul 2014 si eram deja condamnat, insa a fost retinut ca instrument de santaj, asa-zisii magistrati avand prejudecata ca ce-i santajeaza pe ei ma santajeaza si pe mine In dovedirea declaratiilor mele am anexat a treia si a patra plangere penala impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul in flagrant constituit intr-un grup infractional organizat cu Dita Mirela, asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel, interlopul Herghelegiu Danut si colaborationistii sai directi din IPJV, Opincariu Stefan , Simiz George, asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia. Cu mentiunea ca celelalte plangeri penale prealabile care demonstreaza sociopatia infractionala a asa-zisului prim-procuror Mihaila Paul, se afla in dosarele 2222/P/2015 (inculpat Simiz George), 995/P/2015 (inculpat Opincariu Stefan), 1863/P/2015 (inculpati Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia) Imi sustin toate declaratiile privind alienarea mintala a asa-zisului procuror Mihaila Paul, adica sociopatia fiindca a incalcat in mod pervaziv legea si drepturile persoanei, schizofrenia fiindca a pierdut total contactul cu realitatea juridica, profesionala sau sociala, halucinand ca poate incalca legea in flagrant fara sa fie prins in flagrant, reprezentand un pericol nu doar pentru societate ci si pentru propria persoana incriminandu-se penal in flagrant. Tulburarea antisociala de personalitate a asa-zisului procuror Mihaila Paul am demonstrat-o in cinci dosare penale pana in prezent in care Mihaila Paul este inculpat. Lipsa de empatie, rationalizarea raului facut, maleficitatea si incapacitatea de a se conform normelor societatii civilizate sunt probate flagrant prin faptul ca Mihaila Paul a fost prins in flagrant ticluind mincinos propunerea mandatului de aducere executat pe data de 17.09.2015, deoarece mi-a comunicat citatia din 05.05.2015 9:30 a.m. din 2417/P/2015, dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite,

Pagina 8 din 12

falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere, in scopul de a ma priva ilegal de libertate sapte ore pe data de 17.09.2015, timp in care n-a efectuat nici un act de procedura in conditiile legii pentru a justifica mandatul de aducere in orice fel, savarsind o serie larga de infractiuni in scopul favorizarii faptuitorului, adica reclamantul din 2417/P/2014 urmarit penal pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, precum si a asa-zisilor medici legisti inculpati in dosarul 1863/P/2015 Postscripum. Deoarece am obtinut probele de care am nevoie, avertizez ca nu mai tolerez insinuari cu privire la sanatatea mea psihica si integritatea si onoarea mea morala, si cei care au procedat astfel vor raspunde conform legii, deoarece invadarea locuintei si intimitatii mele pe data de 17.09.2015, privarea mea de libertate in mod ilegal, supunerea mea la rele tratamente, repreziunea nedreapta si calomnierea mea personala si profesionala in public este intolerabila, si crima organizata locala alcatuita inclusiv din asa-zise organe judiciare a depasit orice masura si speranta a reabilitarii acestora in libertate. Deasemenea daca nu este inca evident, declar oficial ca de la tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii savarsite impotriva mea de interlopul Herghelegiu Danut pe data de 05.12.2014, am urmarit sa-i prind complicii din politie, parchet si judecatorie / tribunalul local in flagrant, o parte din care i-am identificat in asa-zisul judecator Dita Mirela care a musamalizat un dosar civil impotriva Herghelegiu Danut si a sustras altele pentru a le musamaliza la gramada pentru a-si masca favorizarea flagranta a interlopului Herghelegiu Danut, indirect complicele lui Mihaila Paul, asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana care a participat insa si ca autor la falsificarea mandatului de aducere executat pe data de 17.09.2015, din dosarul 10547/231/2015, asa-zisul procuror Mihaila Paul care fara nici o coincidenta la mijloc a sustras taman dosarele in legatura cu complicii interlopului Herghelegiu Danut pentru a le musamaliza, care drept dovada sunt de competenta materiala a Judecatoriei Focsani cf. art. 35-36 din CPP, adica 1. impotriva SML Vrancea privind complicitatea flagrant a celor doi asa-zisi medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia cu interlopul Herghelegiu Danut, 2. impotriva asa-zisului politisti Opincariu Stefan caruia i s-a parut oportun sa ia mita ca s-o amendeze contraventional pe mama mea la ordinul interlopului Herghelegiu Danut pentru a-mi face rau mie si familiei mele, crezand ca nu se poate alege cu dosar penal daca nu sunt parte vatamata direct, 3. si a inventat ce sa vezi taman in cardasie cu aceeasi asa-zisa judecatoare Dita Mirela care a musamalizat cel putin un dosar civil avand parat interlopul Herghelegiu Danut, dosarul 2417/P/2014 prin care a urmarit amenintarea si santajarea mea sa renunt la dreptate, fapt prin care insa s-a incriminat penal. Asa-zisul procuror Mihaila Paul este urmarit penal de Directia Nationala Anticoruptie in cinci dosare penale, trei conexate la numarul 421/P/2015, si doua recente pentru falsificarea mai multor mandate de aducere consecutive prin care am fost privat de libertate ilegal 7 (sapte) ore pe data de 17.08.2015 de la 6 a.m. la 13 p.m., tracasat fizic si psihic precum si mama mea care m-a urmat la parchet si SML Vrancea fiind ingrijorata, si o multitudine de infractiuni de falsurile in inscrisuri, implicit infractiuni de serviciu, infractiuni de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiuni de coruptie si alte infractiuni. In acest dosar sunt urmariti si restul complicilor dupa competenta materiala

Pagina 9 din 12

deoarece evident s-a retinut constituirea acestora intr-un grup infractional organizat, fapt cu care s-a motivat conexarea acestor dosare, asa-zisul judecator Popa Mariana care a deturnat plangerile impotriva actelor procurorului in legatura cu dosarele 2222/P/2015, 995/P/2015 si 2417/P/2014 repetat, precum si-a judecat si propriile cereri de recuzare incalcand principiul de drept nimeni nu poate fi judecator in propria cauza, si dupa ce i-am deschis trei dosare penale conexate tot la dosarul 421/P/2015 instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie, a sustras plangerile impotriva actelor procurorului cu privire la dosarele 2222/P/2015 si 2417/P/2014 si a declinat competenta materiala catre Judecatoria Focsani fara drept, in mod normal juridic trebuind sa anuleze ordonanta procurorului si sa restituie dosarul Parchetului de pe lanta Tribunalul Vrancea, ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa ia act si sa-si decline competenta materiala in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani, cf. art. 58 din CPP asa-zisii procurori Victoria Barsan (2222/P/2015), Mihaila Gheorghe (2417/P/2014) care au intervenit ilegal in dosarele privind plangerile impotriva actelor procurorului la Tribunalul Vrancea, deoarece cf. art. 341 (5) din CPP, “Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor”. Acesti asa-zisi procurori daca nu au participat ca instigatori, in flagrant sunt complici la solutiile nelegale dispuse de asa-zisul judecator de camera preliminara Popa Mariana, care este si seful sectiei penale a Tribunalului Vrancea. Acesti procurori se fac vinovati de fapta penala de Omisiunea sesizarii II. De drept, Cod de procedura penala Art. 97 - Proba si mijloacele de proba (1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal. (2) Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace: a) declaratiile suspectului sau ale inculpatului; b) declaratiile persoanei vatamate; c) declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente; d) declaratiile martorilor; e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de proba; f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege. (3) Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba. III. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri cf. art 97-98 CPP, pentru care solicit analiza dosarului 2417/P/2014 de care sa dispuneti cf. art. 100 (1) din CPP, dosar in care asa-zisul procuror Mihaila Paul a incalcat Codul de procedura penala preacum am demonstrat la sectiunea I. In fapt...

Pagina 10 din 12

Anexez si indic probele: 1. fisierul “citatie 2417P2014_288 optimized.pdf” reprezentand citatia nelegala, netemeinica si tardiva din dosarul 2417/P/2014, prin care asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos propunerea mandatului de aducere, deoarece mi-a comunicat citatia dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere. Pe ultima data se vede stampila Postei Romane cu data de 05.05.2015. Mentionez si ca citatia este si lovita de nulitate relativa pentru incalcarea art. 258 din Codul de procedura penala, dar si incalcarea art. 8 si art. 268 din CPP 2. fisierele “cerere catre organele judiciare de acordare a asistentei extrajudiciare - PROBA.pdf” si “Memo Style.pdf” reprezentand cererea de acordare a asistentei extrajudiciare prin avocat in original solicitata in dosarul 2417/P/2014 care a fost ignorata de asa-zisul procuror Mihala Paul, si transcrisul emailului prin care am trimis-o la parchet 3. fisierul “plangere penala prealabila #3 Mihaila Paul.pdf” reprezentand plangerea penala prealabila #3 impotriva Mihaila Paul privind dosarul 2417/P/2014. Probatoriul acestei plangeri penale prealabile sunt fisierele mentionate la punctul 1 si 2 de mai sus 4. fisierul “421_P_2015 comunicare.pdf” reprezentand comunicatul procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei materiale in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie, constatand flagrant faptelor penale de coruptie savarsite de inculpatii mentionati si conexand dosarele in urma retinerii faptei penale de constituirea intr-un grup infractional organizat a inculpatilor 5. precizez ca restul probelor pot fi obtinute prin adresa catre Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea deoarece declar pe propria raspundere ca dosarul 2417/P/2014 nu mi-a fost adus vreodata la cunostinta in sensul sa-l consult, desi pe data de 17.09.2015 am fost privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore, asa-zisul procuror Mihaila Paul avand timp arhisuficient sa ma lase sa consult dosarul daca nu refuza in flagrant sa-mi permita accesul la dosar, si prin urmare n-am la dispozitie probele inscrisuri din acest dosar, cu exceptia celor depuse de mine, respectiv a mandatului de aducere ilegal si netemeinic autorizat de asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana pentru care s-a incriminat penal si in consecinta a primit plangere penala prealabila si plangere disciplinara. Al doilea mandat de aducere tot din data de 17.09.2015 emis de Mihaila Paul nu mi-a fost adus la cunostinta 6. fisierul “mandat de aducere 2417P2014_295.pdf” reprezentand mandatul de aducere falsificat 7. fisierul “proces verbal 2417P2014_294.pdf” reprezentand procesul verbal de aducere la cunostinta a calitatii de suspect, pe care-l l-am contrasemnat a constitui infractiunile de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul 8. fisierul “plangere penala prealabila #4 mihaila paul.pdf” reprezentand plangerea penala prealabila pentru al doilea mandat de aducere abuziv din aceeasi data de 17.09.2015, la fel nelegal si netemeinic, si nemotivat in conditiile legii 9. fisierul “probe ppp #4 Mihaila Paul.zip” reprezentand probatoriul plangerii penale prealabile impotriva Mihaila Paul 10. fisierul “plangere penala prealabila #1 Dinu Murgulet Ana.pdf” reprezentand plangerea penala prealabila impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul, si asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana

Pagina 11 din 12

11. fisierul “probe Dinu Murgulet Ana si Mihaila Paul.zip” reprezentand probatoriul plangerii penale prealabile impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul, si asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana Urmatoarele probe le anexez la un email pe care-l trimit imediat dupa acesta pentru a evita limita de dimensiune a atasamentelor prin posta electronica. Marchez acest email adaugand in titlu “EMAIL 1/2", si la urmatorul “EMAIL 2/2”, titlul fiind in rest aproape identic 12. fisierul “plangere penala prealabila #1 dita mirela si probe.zip” 13. fisierul “plangere penala prealabila #2 dita mirela si probatoriul.zip” 14. fisierul “plangeri penale si probe popa mariana.zip” B. Proba cu martori Privind minciunile si abuzurile flagrante savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, pe langa proba flagrant a incalcarii legii si a falsificarii inscrisurilor din dosarul 2417/P/2014, numesc martori cei doi politisti mascati care se aflau in birou, mama mea Ranete Mariana, avocatul Labunt numit din oficiu care nu mi-a acordat in nici un fel asistenta judiciara, si care in primul rand n-are ce cauta in dosarul 2417/P/2014 deoarece pentru infractiunea de ultrajul judiciar nu se acorda avocat din oficiu, ceea ce demonstraza ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a fost prins in flagrant falsificand delegatia avocatului si viciind legea, fapt confirmat de asa-zisul avocat din oficiu, d-l Labunt care a declarat de fata cu mama mea si cei doi politisti mascati ca n-are habar de delegatia din 05.05.2015 care i-a fost adusa la cunostinta azi 17.09.2015 cu ocazia abuzului flagrant savarsit de asa-zisul procuror Mihaila Paul prin propunerea unui mandat de aducere fara sa ma citeze in conditiile legii cf. art. 258 din CPP mai intai B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile - art. 326 Cod penal cu privire la Falsul in declaratii - art. 322 Cod penal privind Falsul în înscrisuri sub semnătură privata - art. 268 Inducerea în eroare a organelor judiciare

ca cele declarate in prezenta reprezinta adevarul C. Proba veritatii. - nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii declaratiilor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca faptele sale penale au fost dovedite in flagrant - nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica proba veritatii probelor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca faptele sale penale au fost dovedite in flagrant - nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind presiuni asupra justitiei, adica proba veritatii probelor si declaratiilor mele din plangerea penala impotriva asa-zisului magistrat este facuta,

Pagina 12 din 12

impunandu-se prin urmare condamnarea acestuia, fiindca asa-zisul magistrat a fost prins in flagrant refuzand sa-si faca datoria 19.09.2015



Domnului prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea

Pagina 1 din 9

Catre Comisiile pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii

Domnule presedinte, subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl, M2A, sc. B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, cu adresa de corespondenta electronica aleasa cf. art. 155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC modificat si completat prin Legea 202/2010: [email protected], telefon: 0752 327 209 sesizez Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, deoarece gravitatea abuzurilor savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul sef al sectiei Urmarire Penala de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea necesita atentie urgenta din partea autoritatilor fiindca imi este teama in mod legitim pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica, in mod proportional incalcarii oricaror prevederi a Codului de procedura penala de catre asa-zisul procuror Mihaila Paul in scopul de a-mi face rau urmarind fara motiv just internarea mea nevoluntara intr-o institutie cu profil psihiatric prin falsificarea actelor de procedura asa cum a procedat in prealabil si va proceda in continuare, probabil pentru a ma injecta cu substante toxice sau a ma vatama in alt mod cu ajutorul complicilor sai, banuiala legitima probata prin cele relatate la sectiunea I. B. de mai jos. In sectiunea I. A. descriu abuzurile flagrante savarsite de Mihaila Paul prin metode quasi-legale prin care m-a privat si urmareste sa ma priveze ilegal de libertate, pe care le enumar pe scurt in continuare: 1. falsificarea in motivarea in a fapt a mandatului din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., prin care m-a privat ilegal de 7 (sapte) ore fara a intocmi nici un act de procedura in conditiile legii 2. falsificarea in motivarea in fapt a unei ordonante pe data de 17.09.2015 necomunicata mie, pentru a ma trimite fara motiv just si consimtamantul meu scris la comisia de expertiza medico legala psihiatrica de la SML Vrancea insotit de mascati desi nu refuzasem programarea la care m-as fi deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau consimtamantul meu scris 3. falsificarea delegatiei avocatiale din 05.05.2015 a d-nei Labunt Maria, care a fost substituita de d-l Labunt Adrian pe data de 17.09.2015, si care a declarat de fata cu mine, mama mea Raneti Mariana, doi politisti mascati si d-l Mihaila Paul, ca este prima oara cand afla de delegatie si dosarul 2417/P/2014 4. falsificarea unei propuneri de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o comunice printr-o adresa oficiala si hartuindu-ma telefonic prin apropiati incercand sa-mi vicieze consimtamantul internarii voluntare sub amenintarea ca va savarsi un nou abuz falsificand un nou mandat de aducere si o ordonanta pentru internarea mea nevoluntara

Pagina 2 din 9

Pentru orice detalii va rog sa ma contactati la adresa de corespondenta electronica aleasa: [email protected], si sa-mi comunicati un numar de inregistrare la care sa anexez dovezi in completarea prezentei Pentru a respecta virtutea brevitatii am sa va trimit toate celelalte documente doveditoare la cererea dumneavoastra in urma luarii la cunostinta de catre dumneavoastra a abuzurilor savarsite impotriva mea si a familiei mele, sau la un scurt rastimp dupa ce trimit aceasta introducere, pentru a nu crea confuzie asupra cazului I. In fapt, A. Privind abuzurile savarsite de Mihaila Paul impotriva mea 1. Asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea a inventat dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar in care m-a numit suspect, pe care l-a tinut secret peste 6 (sase) luni asteptand momentul pe care l-a crezut oportun sa ma ameninte si sa ma santajeze sa renunt la dreptate impotriva reclamantului Dita Mirela urmarite penal si cercetata disciplinar in alte dosare, Mihaila Paul savarsind abuzuri grave impotriva mea in acest scop, incalcand in mod pervaziv Codul de procedura penala si falsificand in fapt orice act de procedura posibil. Pe data de 05.05.2014 m-a citat pentru prima oara, fara sa-mi aduca la cunostinta obiectul dosarului, calitatea mea in dosar si reclamantul, cf. art. 258 din CPP, insa citatia pentru data de 05.05.2015 ora 9:30 a.m. mi-a comunicat-o dupa data si ora stabilite, punandu-ma in imposibilitatea de a participa la aceasta audiere. In urmatoarele patru luni Mihaila Paul n-a incercat sa refaca citatia, si pe data de 10.09.2015 a falsificat in cardasie cu asa-zisul judecator de drepturi si libertati un mandat de aducere pe care l-a executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., privandu-ma ilegal de libertate in continuare 7 (sapte) ore, fara sa intocmeasca nici un act de procedura penala in conditiile legii Anexez la prezenta un comunicat al procurorului general Didina Danaila de la Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, care atesta faptul ca plangerile penale prealabile impotriva Mihaila Paul, Dita Mirela si complicii, au fost conexate la dosarul 421/P/2015 instrumentat de serviciul teritorial Galati al Directiei Nationale Anticoruptie, de la care nu am primit nici un raspuns inca. Ulterior am depus si alte plangeri penale prealabile privind abuzurile flagrante pe care le descriu in continuare Drept prima dovada, fac proba veritatii declaratiilor mele prin faptul ca procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati sau de la Directia Nationala Anticoruptie nu s-au sesizat din oficiu ca as fi comis infractiunile de Falsul in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare sau Presiuni asupra justitiei, in plangerile penale prealabile impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul pentru savarsirea in flagrant infractiunilor de Privarea ilegala de libertate, Represiunea nedreapta, Supunerea la rele tratamente, Cercetarea abuziva, infractiunile de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni in plangerea penala prealabila impotriva Dita Mirela pentru savarsirea in flagrant a infractiunilor de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare

Pagina 3 din 9

2. Asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea a falsificat motivarea in fapt si prin urmare necesitatea mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, care a fost executat la data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., si prin care Mihaila Paul m-a privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore fara sa intocmeasca nici un act de procedura in conditiile legii, in special privind audierea mea, asa-zisul procuror Mihaila Paul mintind ca refuz sa fiu audiat, fortandu-ma sa depun o declaratie pe propria raspundere ulterior la dosarul 2417/P/2014, demonstrand prin aceasta ca nu audierea mea era obiectivul mandatului de aducere falsificat ci abuzarea mea in prealabilul trimiterii mele ilegale si netemeinice la comisia de expertiza medico-legala psihiatrica intr-o stare de oboseala si stres fizic si psihic, abuz impotriva caruia am depus plangere penala prealabila la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat necesitatea mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015 prin faptul ca mi-a comunicat citatia pentru data de 05.05.2015 ora 9:30 a.m. dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere cand de fapt asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a pus in imposisibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora propuse in citatie Desi la dosarul 2417/P/2014 exista multiple dovezi ale faptului ca am fost citat dupa data si ora la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea, adica: - confirmarea de primire semnata de mama mea Raneti Mariana - memoriul din data de trimis prin posta electronica la data de 09.05.2015 00:11, semnat electronic si digital si insotit de copie de pe buletin, prin care i-am adus la cunostinta d-lui Mihaila Paul aceasta stare de fap asa-zisul procuror Mihaila Paul n-a refacut citatia pe o perioada de peste 4 (patru) luni de zile pana cand a folosit aceasta in falsificarea motivarii in fapt a necesitatii mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015 Mai mult, in ordonanta prin care a falsificat necesitatii mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat si motivarea necesitatii evaluarii sanatatii mele mintale, fiind fapt de notorietate ca sunt sanatos psihic si apt de munca, conform a cel putin trei certificate medico-legale in medicina muncii eliberate pe durata de trei ani a angajarii mele ca Programator IT (cf. COR) la firma SC ROMANIA HYPERMARCHE SA si martori printre care doi psihiatri consultati dupa data de 05.12.2014 cand interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii 3. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonante pe data de 17.09.2015 necomunicata mie, pentru a ma trimite fara motiv just si consimtamantul meu scris la comisia de expertiza medico legala psihiatrica de la SML Vrancea insotit de mascati desi nu refuzasem programarea la care m-as fi deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau consimtamantul meu scris, si fara a-mi solutiona cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru asistenta judiciara prin avocatul ales, prin care mi-a incalcat in flagrant dreptul la aparare garantat constitutional, si fara a-mi comunica ordonanta pentru a ma impiedica sa formulez plangere impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP probata in concret, si fara a-mi permite sa consult vreodata continutul dosarului 2417/P/2014. Precizez pentru a inlatura orice dubiu ca sanatatea mea mintala este

Pagina 4 din 9

fapt de notorietate, probat prin cel putin trei certificate medico-legale in medicina muncii in care am fost declarat sanatos psihic si apt de munca, si martori, printre care si doi psihiatri consultati dupa data de 05.12.2014 cand interlopul Herghelegiu Danut a savarist tentativa de Omor calificat impotriva mea; 4. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat o delegatie avocatiala din data de 05.05.2015 pe numele Labunt Maria, si la data de 17.09.2015 la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea am intalnit pe d-l avocat Labunt Adrian care a substituit pe sotia sa Labunt Maria, si care a declarat de fata cu mine, mama mea care m-a urmat la parchet, politistii mascatii care ma pazeau ca si cum as fi fost un infractor, ca este prima oara cand ia la cunostinta de delegatia avocatiala din 05.05.2015 si de dosarul 2417/P/2014, motiv pentru care am formulat pe 14.09.2015 plangere penala prealabila impotriva Labunt Maria pentru infractiunea de Asistenta si reprezentanta neloiala, infractiuni de serviciu, infractiuni de coruptie si alte infractiuni, deoarece aceasta nu a efectuat nici un act de asistenta judiciara in folosul meu timp de peste patru luni, si ulterior aceasta plangere penala prealabila am actualizat-o pe data de 18.09.2015 introducandu-l ca inculpat pe d-l Labunt Adrian deoarece acesta nu mi-a acordat deasemenea nici o asistenta juridica in data de 17.09.2015, desi am fost privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore, si desi am fost dus cu forta la comisia de expertiza medico-legala unde trebuia sa fiu insotit de avocatul ales, care intr-adevar, nu era d-l Labunt Adrian care a demonstrat rea-credinta insa in aceste conditii Precizez ca nu are ce cauta avocat din oficiu in dosarul 2417/P/2015 deoarece cf. art. 90 din CPP, nu se acorda avocat din oficiu in cazul infractiunii de Ultrajul judiciar, si in scopul vicierii dreptului meu la aparare garantat constitutional, asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat repetat sa solutioneze cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru acordarea asistentei judiciare prin avocatul ales Mentionez ca mobilul infractiunilor d-lui avocat Labunt Adrian este faptul ca acesta asteapta o recomandare pentru admiterea in magistratura de la asa-zisul procuror Mihaila Paul, care este o conditie obligatorie, fiind astfel dovedit mai presus de orice dubii flagrantul intelegerii prealabile ilicite intre Mihaila Paul si Labunt Adrian, fiindca Labunt Adrian evident nu este nebun sa faca inchisoare degeaba ci isi risca carierea pentru un interes concret, iar acest schimb de favoruri constituie infractiunile de luarea de mita, darea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta, conditia valida fiind si promisiunile si alte foloase, conform textului de lege. 5. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonanta de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o comunice printr-o adresa oficiala si hartuindu-ma telefonic prin apropiati incercand sa-mi vicieze consimtamantul internarii voluntare sub amenintarea ca va savarsi un nou abuz falsificand un nou mandat de aducere si o ordonanta pentru internarea mea nevoluntara, asa cum a procedat in cazul mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., falsificat in cardasie cu asa-zisul judecator Dinu Murgulet Ana care n-a luat act de faptul ca n-am fost citat in conditiile legii in prealabil, si dovedit prin confirmarea de primire semnata de mama mea ca a fost primita dupa data si ora la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea, dovedit prin faptul ca ulterior am formulat un memoriu despre ce credeam eu ca este vorba in dosarul 2417/P/2014,

Pagina 5 din 9

fiindca asa-zisul procuror Mihaila Paul nu m-a citat in conditiile legii, cf. art. 258 din CPP, necomunicandu-mi nici de ce sunt acuzat, ce calitate am in dosar, sau cine este reclamantul, si alte informatii cf. art. 258 din CPP, memoriu prin care i-am atras atentia d-lui Mihaila Paul sa ia act de faptul ca am fost citat dupa data si ora la care a fost propusa audierea, fiind pus astfel in imposibilitatea de a participa la audiere, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa refaca citatia pe o perioada de peste 4 (patru) luni de zile pana la falsificarea mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m. B. Privind fondul acestor abuzuri savarsite de Mihaila Paul, in folosul crimei organizate din care face parte alcatuita din alti magistrati si politisti locali, toate abuzurile avand in comun pe interlopul Herghelegiu Danut va aduc la cunostinta temeiurile legate de fondul abuzurilor savarsite de Mihaila Paul, din cauza carora imi este teama pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica, suferind din mai multe actiuni ce sunt concertate impotriva persoanei mele, evident prin faptul ca 1. pe data de 05-06.12.2015 dupa ce am fost atacat de interlopul Herghelegiu Danut care m-a lovit in cap si m-a aruncat in stare de inconstienta pe scari in incinta blocului unde locuiesc, ambele situatii putandu-mi fi fatale, la serviciul de urgenta a Spitalului “Sf. Pantelimon” din Focsani am fost injectat fara acordul meu cu o substanta necunoscuta mie, despre care Spitalul “Sf. Pantelimon” din Focsani a pretins ulterior cererii mele ca este vorba de vaccinul Tetravax antitetanos. Interlopul Herghelegiu Danut este in continuare urmarit penal in dosarul 246/P/2015 la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea din cele ce mi-au fost aduse la cunostinta pana la aceasta data 2. pe data de 05-06.12.2015, o echipa a jandarmeriei chemata de mama mea Raneti Mariana prin apel la 112, nu a facut proces verbal de constatare, si a savarsit favorizarea faptuitorului Herghelegiu Danut prin faptul ca n-au sesizat imediat organul de urmarire penala cf. art. 293 din Codul de procedura penala privind infractiunea flagranta 3. imediat dupa ce am refuzat internarea observand abnormalitatea situatiei, mai ales ca unica recomandare a serviciului de urgenta a fost o radiografie, pe care am ales s-o fac la o clinica privata a doua zi, m-am deplasat la Inspectoratul de politie a judetului Vrancea unde la sectia de politie a municipiului Focsani mi s-a refuzat dreptul de a mi se consemna declaratiile intr-un proces verbal si a se sesiza organul de urmarire penala, fapt prin care iarasi s-a savarsit favorizarea faptuitorului Mai mult, serviciul de urgenta a Spitalului “Sf. Pantelimon” a sesizat IPJV telefonic, fapt in urma caruia IPJV nu a numit pe nimeni sa-mi ia nici o declaratie vreodata Mai mult, interlopul Herghelegiu Danut a mintit in flagrant in declaratiile sale date jandarmeriei, ca i-am dat cu spray in casa si am fugit pe scari impiedicandu-ma, fapt probat flagrant in contradictoriu printr-o proba materiala audio-video, precum si ridiculozitatea declaratiei, date fiind si celelalte probe materiale poze care dovedesc atacul interlopului Herghelegiu Danut asupra mea fiind imposibila vatamarea mea conform declaratiilor interlopului Herghelegiu Danut, surprins in flagrant de mama mea Raneti Mariana care este martor. Jandarmii au incalcat si in aceasta situatie art. 293 din Codul de procedura penala privind infractiunea flagranta, prin nesesizarea organului de urmarire penala, savarsind astfel favorizarea infractorului. Pentru aceasta declaratie am depus plangere penala prealabila

Pagina 6 din 9

pentru Falsul in declaratii impotriva interlopului Herghelegiu Danut, neavand la cunostinta stadiul de rezolvare al acesteia pana in prezent 4. pe data de 08.12.2015 am facut cerere de obtinere a unui certificat medico-legal la Serviciul de medicina legala Vrancea, unde desi am raportat toate suferintele, de tulburare de vedere, de durere de cap si de gat, nu am primit trimitere la neurologie, ortopedie si endocrinologie asa cum se impune in urma unei traume cranio-cerebrale, ci o trimitere la Spitalul “Sf. Pantelimon” la cabinetul de oftalmologie unde am primit un diagnostic aberant asupra tulburarii de vedere, cum ca ~“probabil de la diferenta de dioptrii”, diferenta aproape inexistenta si prin urmare nesesizabila asa cum am aflat ulterior, fiindca spre sfarsitul saptamanii ce-a urmat deoarece tulburare de vedere s-a agravat, m-am adresat unui cabinet oftalmologic particular, care observand ca tulburarea de vedere nu este oftalmologica din anatomia ochiului ci de natura neurologica, mi-a facut trimitere la neurologie, unde in urma unei investigatii paraclinice RMN s-a constatat o leziune in lobul occipital, responsabila pentru tulburarea de vedere, fapt in urma caruia am primit trimitere la Bucuresti, unde consultand mai mult medici neurochirurgi si neurologi, precum si completand examinarea paraclinica RMN, s-au constatat mai multe leziuni, in zona lobului frontal, si in zona hipofizei, toate corespondente loviturilor primite pe data de 05.12.2015 si datorate dinamicii lovitura-contralovitura corespondente miscarii organului cerebral in cutia craniana in timpul unei traume cranio-cerebrale. Asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia, la cererea de a completa certificatul medico-legal, au declarat ca diagnosticele a doi neurologi, a doi neurochirurgi, probele materiale investigatiile paraclinice si literatura de specialitate, sunt toate false in concluzie neadaugand nimic la certificatul medico-legal, desi au retinut in dispozitiv toate probele in scris, motiv pentru care am formulat impotriva acestora plangere penala prealabila, inregistrata in dosarul 1863/P/2015, sustras competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani de asa-zisul procuror Mihaila Paul, care a inregistrat acest dosar sub un nou numar 829/P/2015, si l-a tegiversat pana in prezent refuzand sa-l trimita in judecata desi este probat flagrant prin probe inscrisuri, probe materiale investigatii paraclinice si poze, literatura de specialitate in medicina si alte procedee probatorii Mai mult, mentionez ca asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia au refuzat sa ia act de cererea mea de completare a certificatului medico-legal, obligandu-ma sa fac aceasta adresa prin d-na avocat Corina Dodoiu, delegat in dosarul 246/P/2015, demonstrand rea-credinta 5. pe data de 27.10.2014, interlopul Herghelegiu Danut a lovit cu picioarele in usa apartamentului unde ma aflam, in timp ce ascunsese in apartamentul sau situat deasupra apartamentului nostru, pe politistul Simiz George si un jandarm necunoscut, in scopul de a ma provoca pentru ca ulterior Simiz George sa ma amendeze sau sa sesizeze organul de urmarire penala, crezand ca sunt o persoana necivilizata ca dansii si raspund la provocari. Aceasta se datoreaza unor plangeri contraventionale prealabile impotriva interlopului Herghelegiu Danut. Drept dovada desi au iesit pe scara blocului patru vecini de la trei etaje diferite care-mi sunt martori, alarmati de scandalul facut de interlopul Herghelegiu Danut care a savarsit astfel infractiunea de Tulburarea ordinii si linistii publice, Simiz George a savarsit favorizarea faptuitorului nesesizand organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP, si pentru a-si ascunde complicitatea, m-a amendat contraventional in secret, trebuind ca sa formulez o plangere penala prealabila sefului IPJV Popescu Ionel ca sa obtin ca dovada oficiala un inscris, fiindca la prima cerere de informare Popescu Ionel a refuzat sa raspunda aberand juridic sa solicit evidenta amenzilor contraventionale de la ANSPDCP, drept pentru care la a doua cerere de informare si-n urma deschiderii dosarului penal, Popescu Ionel mi-a comunicat sfidator ca “are onoarea” sa-mi aduca la cunostinta ca am fost amendat contraventional pe data de 27.10.2015, demonstrand ca onoarea

Pagina 7 din 9

dansului consta in savarsirea de abuzuri impotriva cetatenilor nicidecum respectarea legii si apararea drepturiilor cetatenilor. Nici pana in prezent nu mi s-au comunicat documentele falsificate ale acestei amenzi contraventionale. Mentionez ca impotriva asa-zisului politist Simiz George am formulat plangere penala prealabila Deoarece am formulat plangere penala prealabila impotriva interlopului Herghelegiu Danut pentru Tulburarea ordinii si linistii publice, acesta a savarsit Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei atacandu-ma pe 05.05.2015, exact la aceeasi data de 05.05.2015 in care am cerut consultarea dosarului penal pentru prima oara, demonstrand cu grad mare de probabilitate ca a fost anuntat de o persoana necunoscuta din parchetul local unde am consultat dosarul, dar si faptul ca a fost asigurat ca nu va fi denuntat autoritatilor penale, si astfel incurajat sa savarseaza infractiunile de tentativa de Omor Calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale impotriva mea 6. pe data de 25.01.2015 interlopul Herghelegiu Danut a instigat mai presus de orice dubii prin darea de mita pe asa-zisul politist Opincariu Stefan sa amendeze contraventional pe mama mea Raneti Mariana in mod nelegal si netemeinic Impotriva asa-zisului politist Opincariu Stefan am formulat denunt / plangere penala prealabila impreuna cu mama mea, probata flagrant prin incalcarea legii, inscrisuri, printre care faptul ca asa-zisul politist s-a dat singur de gol prin propria declaratie ca nu i-a fost solicitata de mama mea Raneti Mariana, si prin urmare amenda contraventionala pentru sesizarea neintemeiata a organelor de ordine cf. art. 2 (11) din Legea 61/1991 este in flagrant neintemeiata si abuziva conform celorlalte probe Relevanta acestor declaratii in fapt, este ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a sustras competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani toate dosarele penale in legatura cu interlopul Herghelegiu Danut, cu exceptia dosarului 246/P/2015 pe care presupun ca nu l-a putut obtine fiind deja alocat altui procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea, adica: - dosarul 2222/P/2015 avand inculpat pe Simiz George de la IPJV, in care Mihaila Paul n-a intocmit nici un act de procedura in conditiile legii, cum ar fi consemnarea probelor si audierea mea in calitate de parte vatamata, clasand dosarul exclusiv bazat pe declaratia falsa a asa-zisului politist Simiz George, caruia i-am formulat o noua plangere penala prelabila pentru Falsul in declaratii savarsita in flagrant in dosarul 2222/P/2015, in baza aceluiasi probatoriu din patru martori, doua declaratii ale partilor vatamate eu si mama mea, incalcarea legii in flagrant, inscrisuri si alte procedee probatorii, depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani - dosarul 995/P/2015 avand inculpat pe Opincariu Stefan de la IPJV, in care Mihaila Paul n-a intocmit nici un act de procedura in conditiile legii, cum ar fi consemnarea probelor si audierea mea in calitate de parte vatamata, clasand dosarul exclusiv bazat pe declaratia falsa a asa-zisului politist Opincariu Stefan, caruia i-am formulat o noua plangere penala prelabila pentru Falsul in declaratii savarsita in flagrant in dosarul 2222/P/2015, in baza aceluiasi probatoriu din patru martori, doua declaratii ale partilor vatamate eu si mama mea, incalcarea legii in flagrant, inscrisuri si alte procedee probatorii, depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani - dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpat pe Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la SML Vrancea, in care Mihaila Paul n-a intocmit aproape nici un act de procedura in conditiile legii, abuzand de mandatul de aducere falsificat si executat pe data de 17.09.2015 de la ora 06:15 a.m., prin care am fost Privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore, ca sa-mi ia declaratii prin organul de cercetare penala adus la parchet, in situatia in care asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat sa solutioneze cererea

Pagina 8 din 9

de acordare a ajutorului public judiciar pentru acordarea asistentei judiciare prin avocat, pentru a ma impiedica sa-mi exercit drepturile printr-un reprezentant legal avizat in materie de drept penal - dosarul 2417/P/2015 avand suspect pe mine Raneti Tudor Andrei, inventat in cardasie cu reclamantul Dita Mirela in scopul de a ma ameninta si santaja sa renunt la dreptate, deoarece asa-zisul judecator Dita Mirela a musamalizat cel putin un dosar civil depus de mine impotriva interlopului Herghelegiu Danut, incalcand toate prevederile Codului de procedura civila, si declarand in motivare ca “este inutil” sa-si faca datoria. Abuzurile grave ale asa-zisului Mihaila Paul au inceput odata cu inregistrarea plangerilor penale prealabile impotriva sa si a asa-zisului judecator Dita Mirela, la serviciul teritorial Galati al Directiei Nationale Anticoruptie Descriu aceste abuzuri la sectiunea I. A II. In dovedire, A. Anexez si indic probele: 1. fisierul “421_P_2015 comunicare.pdf” reprezentand comunicatul procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei materiale in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie, constatand flagrant faptelor penale de coruptie savarsite de inculpatii mentionati si conexitatea plangerilor penale prealabile 2. fisierul “mandat de aducere 2417P2014_295.pdf” reprezentand mandatul de aducere 3. fisierul “citatie 2417P2014_288 optimized.pdf” reprezentand citatia nelegala, netemeinica si tardiva din dosarul 2417/P/2014, prin care asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos propunerea mandatului de aducere, deoarece mi-a comunicat citatia dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere. Precizez ca citatia este si lovita de nulitate relativa pentru incalcarea art. 258 din Codul de procedura penala, dar si incalcarea art. 8 si art. 268 din CPP 23.09.2015



Pagina 9 din 9

Domnilor presedinti ai Comisiilor pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii

Pagina 1 din 4

Catre Directia Nationala Anticoruptie

Domnule procuror-sef,

subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.

B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de

SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de

corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si

completat prin OUG nr. 3/2014: [email protected], telefon: 0752 327 209,

formulez cf. art. 125 din Codul de procedura penala

CERERE DE PUNEREA PERSOANEI MELE IN PROGRAMUL DE PROTECTIE

A MARTORILOR

I. In fapt, prin care solicit urgent cf. art. 125 din Codul de procedura penala, emiterea unei

hotarari de punerea persoanei mele sub protectie in calitate de parte vatamata in dosarul 421/P/2015

instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Galati, inainte de data de 02.10.2015

care este probabil prima zi in care-mi va fi efectiv primejduita viata prin internarea mea nevoluntara fara

dreapta judecata in dosarul 11224/231/2015, in urma falsificarii mai multor ordonante, a realitatii

dosarului 2417/P/2014, si in baza unui bilet de internare nevoluntara din partea Comisiei de expertiza

medico-legala psihiatrica absolut nemotivat, asa-zisul procuror Mihaila Paul inculpat in dosarul

421/P/2015, urmarind vatamarea integritatii mele fizice si psihice sau a vietii, asa cum am fost injectat

fara acordul meu pe data de 05.12.2014 la Spitalul “Sf. Pantelimon” de o persoana necunoscuta, unde

ajunsesem in urma savarsirii impotriva mea a tentativei de Omor calificat si Lovirea si vatamarea

integritatii corporale savarsite de interlopul Herghelegiu Danut care este in cardasie cu Mihaila Paul,

precum demonstrez punctual in sesizarea anexata in prezenta trimisa Comisiilor de cercetare a

abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor

Rog urgent aplicarea uneia sau mai multor masuri dupa caz in scopul protectiei persoanei mele

cf. art. 126 a)b)d)(2)(4)(6)(7) din CPP,

deoarece prin falsificarea motivarii in fapt a mai multor ordonante si coruperea expertilor locali,

asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea urmareste sa ma

interneze nevoluntar la Spitalul "Sf. Pantelimon" din Focsani, unde sa ma injecteze cu substante toxice

sau sa-mi vateme integritatea fizica si psihica in orice alt fel cu ajutorul complicilor sai, asa cum am fost

injectat pe data de 05.12.2014 la serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" de o persoana

necunoscuta care nu mi-a cerut acordul, unde ajunsesem adus cu ambulanta in urma savarsirii de catre

interlopul Herghelegiu Danut a tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale

mailto:[email protected]

Pagina 2 din 4

sau a sanatatii, lovindu-ma in cap si aruncandu-ma pe treptele scarii blocului unde locuiesc in stare de

inconstienta, in urma carei agresiuni sufar de tulburare de vedere in ochiul drept si tulburari endocrine

care mi-au deteriorat starea fizica de sanatate

Asa-ziul procuror Mihaila Paul a instituit un regim de teroare la adresa mea si a familiei mele,

falsificand in motivarea in fapt necesitatea unui mandat de aducere si ridicarea mea de la adresa mamei

mele bd.Unirii 28, sc. 1, ap. 5 Focsani, Vrancea, la 06:15 a.m. pe 17.09.2015, privandu-ma ilegal de

libertate 7 (sapte) ore si supunandu-ma la rele tratamente prin privarea de odihna, hrana, si tracasarea

mea prin comportament irational in incercarea de a ma destabiliza psihic inainte de a ma duce fortat

printr-o alta ordonanta falsificata in motivarea in fapt la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica

din cadrul SML Vrancea in aceeasi zi, fara nici un rezultat decat acela scontat de Mihaila Paul, si anume

propunerea acestora absolut nemotivata de a fi internat nevoluntar exact la Spitalul "Sf. Pantelimon" din

Focsani, pentru ca comisia de expertiza medico-legala psihiatrica minte ca n-a reusit intr-o ora intreaga

de discutii civilizate sa stabileasca cica daca am sau n-am discernamant, fapt care se stabileste foarte

simplu prin testarea intelegerii legii si a consecintelor incalcarii legii, ceea ce in schimb demonstreaza

intelegerea prealabila ilicita intre membrii Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica si Mihaila

Paul, membrii comisiei de expertiza medico-legala neavand nici un motiv personal sa incalce legea, mai

ales dupa ce le-am adus la cunostinta ca sanatatea mea mintala este fapt de notorietate probat prin

patru certificate medico-legale in care sunt declarat sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii

corespunzatoare a patru ani lucrati legal, precum si martori printre care doi psihiatri din Focsani

consultati dupa 05.12.2014 in care mi s-a primejduit viata, discernamantul meu neputand fi pus sub

indoiala datorita acestor probe, precum si a faptului ca n-am savarsit nici o infractiuni si prin urmare nu

exista prejudiciu, deci adresa nemotivata a comisiei de expertiza medico-legala este un pretext ca sa fiu

internat nevoluntar, pentru a fi redus la tacere in privinta plangerilor impotriva infractiunilor ce le-a

comis clica lui Mihaila Paul si a interlopului Herghelegiu Danut impotriva mea, motiv pentru care-mi este

frica pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica

Solicit ca de urgenta prin ordonanta sa fie desfiintate demersurile internarii mele nevoluntare ca

vadit netemeinice, fiind evidente eforturile asa-zisului procuror Mihaila Paul prin acte falsificate in

motivatia in fapt de a ma aduce intr-o situatie de vulnerabilitate in care sa-mi fie primejduita viata. Daca

dosarul 2417/P/2014 este real, sa fiu trimis in judecata si condamnat, altfel sa fie clasat, asa cum trebuia

sa se intample din anul 2014. Este evident ca asa-zisul procuror Mihaila Paul n-a intentionat vreodata sa

trimita dosarul 2417/P/2014 in judecata, ci sa abuzeze de puterea de procuror sa-mi faca rau.

Deasemenea solicit pe viitor pana la condamnarea raufacatorului Mihaila Paul si Herghelegiu Danut cel

putin, sa particip la programul de protectie a martorilor deoarece dupa aceaste tentative de a-mi

vatama integritatea fizica si psihica, urmatoarea tentativa cu siguranta nu va fi evidenta si probabil nu o

voi putea preveni, situatie in care traiesc in teroare permanenta datorita lipsei unei solutii de

condamnare a infractorilor care mi-au pus in pericol viata

In dovedire,

Descriu aceasta situatie in detaliu in fisierul anexat la prezenta "sesizare comisia de abuzuri.pdf

", pe care l-am adus la cunostinta Comisiilor de cercetare a abuzurilor ale Senatului si Camerei

deputatilor, precum si altor institutii asemenea de pe langa Parlamentul European si din Guvernul

Romaniei, care insa nu pot preveni in timp util primejduirea vietii mele. In acest document descriu si

legaturile flagrante dintre interlopul Herghelegiu Danut si Mihaila Paul, precum si abuzurile grosolane

savarsite de Mihaila Paul in scopul de a ma interna nevoluntar ceea ce demonstreaza ca acesta a

Pagina 3 din 4

renuntat la ratiune si cu orice pret vrea sa ma distruga, motiv pentru care imi este teama pentru viata

mea si sanatatea mea fizica si psihica.

Anexez fisierul "421_P_2015 comunicare.pdf", dovada faptului ca atat asa-zisul procuror

Mihaila Paul si reclamantul din dosarul 2417/P/2014 asa-zisul judecator Dita Mirela sunt cercetati penal

de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul 421/P/2015, si precizez ca abuzurile asa-zisului procuror

Mihaila Paul au inceput aproximativ concomitent cu aceasta adresa primita de la Parchetul de pe langa

Curtea de Apel Galati

Anexez fisierul “declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam.pdf” prin

care declar pe propria raspundere ca nu intetionez sa ma vatam singur sau sa ma sinucid, pentru a

preveni orice atac urmat de o astfel de musamalizare motivata astfel fals, document pe care l-am inmant

mai multor persoane confidential, dar pe care-l depun si la dosarele pe care le consider relevante

Consider ca este evident ca nu trimiterea dosarului 2417/P/2014 in judecata este intentia asa-

zisului procuror Mihaila Paul, care stie ca n-are nici o sansa sa ma condamne decat cel mult netemeinic

pe plan local, urmand sa piarda la Curtea de Apel Galati respectiv in fata ICCJ in urma unui eventual

abuz, si la CEDO, ci intentia sa este de a ma interna nevoluntar pentru a-mi vatama integritatea fizica si

psihica sau a ma ucide cu ajutorul complicilor sai din Spitalul "Sf. Pantelimon" Focsani

Pot trimite imediat la cerere toate plangerile penale prealabile si probatoriul cu care am

deconspirat crima organizata a interlopului Herghelegiu Danut si a asa-zisului procuror Mihaila Paul,

deoarece le-am depus prin posta electronica semnate electronic

II. De drept,

Codul de procedura penala

Art. 125 - Martorul amenintat

In cazul in care exista o suspiciune rezonabila ca viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau

activitatea profesionala a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse in pericol

ca urmare a datelor pe care le furnizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor sale, organul judiciar

competent acorda acestuia statutul de martor amenintat si dispune una ori mai multe dintre masurile de

protectie prevazute la art. 126 sau 127, dupa caz.

III. In dovedire,

A. Anexez si indic probele:

1. fisierul " sesizare comisia de abuzuri.pdf " reprezentand sesizarea Comisiilor de cercetare a

abuzurilor

2. fisierul “421_P_2015 comunicare.pdf” reprezentand comunicatul d-nei Didina Danaila

Pagina 4 din 4

3. fisierul “declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam.pdf”

reprezentand declaratia mea pe propria raspundere

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile

- art. 326 Cod penal cu privire la Falsul in declaratii

- art. 322 Cod penal privind Falsul în înscrisuri sub semnătură privata

- art. 268 Inducerea în eroare a organelor judiciare

ca cele declarate in prezenta reprezinta adevarul

26.09.2015


Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si

DIRECTIVA 1999/93/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A

CONSILIULUI din 13 decembrie 1999 privind un cadru

comunitar pentru semnăturile electronice

Domnului procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie

Date post:	03-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	tudor-raneti
View:	92 times
Download:	2 times

Plangere Penala Prealabila #6 Mihaila Paul Pentru Scribd

Documents