Home >Documents >Planeta Pamant

Planeta Pamant

Date post:07-Jan-2016
Category:
View:45 times
Download:3 times
Share this document with a friend
Description:
Cuprins•Pozitia Pamintului in Univers•Ipoteza privind formarea si evolutia Universului•Ipoteza privind formarea Sistemului Solar•Fenomene cosmice cu efecte asupra proceselor geologice•Structura interna a Pamintului. Placile litosferice
Transcript:
  • Planeta Pmnt

    Poziie i structur

  • Cuprins

    Pozitia Pamintului in Univers

    Ipoteza privind formarea si evolutia Universului

    Ipoteza privind formarea Sistemului Solar

    Fenomene cosmice cu efecte asupra proceselor geologice

    Structura interna a Pamintului. Placile litosferice

  • Pmntul

    Parte a unor sisteme mai mari: Sistem Solar, Galaxie, Univers

    Soarele, patru planete interne (terestre), patru planete externe (gazoase)

    Galaxia Calea Lactee spirala cu patru brae formata din peste 150 miliarde de stele;

    Universul aglomerare de galaxii aflate in expansiune;

    Pmntul este un corp cosmic de tip planetar

  • Originea Univesului

    1: Ceva sau Cineva a creat Universul (Big Bang vs Creationism)

    2: Universul a fost dintotdeauna asa (Steady State Theory)

    3: Datele stiintifice indica o dinamica a Universului (descompunerea protonilor, miscarea galactica)

  • Big/Bang

    13.7 miliarde de ani dimensiunea unui virf de ac (singularitate);

    Eliberare imensa de energie urmata de expansiune / trilioane de grade

    S-a nascut spatiul si timpul

    Au aparut cele patru mari tipuri de forte: gravitatia, forta tare, forta slaba, forta electromagnetica;

    Crearea particolelor elementare / quarci, gluoni au generat atomii si elementele cunoscute;

    Ipoteza Big Crunch

  • Big Bang 10 15 Ga

  • Originea Sistemului Solar

    Ipoteza unei nebuloase (1755 - Immanuel Kant / Pierre Simon Laplace) originea Sistemului Solar ar putea fi datorata unui nor de gaz si praf cosmic ce se rotea

    Au fost observate in spatiu astfel de structuri, formate din hidrogen si heliu iar particulele fine corespund chimic unor materiale ce se gasesc si pe Pamint;

    Nebuloasa s-a contracta sub propria atractie gravitationala;

    Materia devine densa si cu temperaturi de milioane de grade formarea unui proto-Soare si procese de fusiune nucleara ce continua si azi;

    O mica parte din materialul initial al nebuloasei a format planetele interne (terestre) si externe (joviene);

    Virsta Sistemului Solar 4,56 miliarde de ani.

  • Supernova - Galaxie

  • Soarele

    Stea, G2 (pitic galben), 332,900 x masa Pamntului, energie rezultata din fuziunea tansformarea hidrogenului in heliu, radiaza energie (lumina, caldur). In Soare mai exista si alte elemente: Fe, Ni, O2, Si, S, Mg, C, Ne, Cr;

    Distanta fata de Pamint - 149.6 million kilometers (1 Unitate Astronomica - AU)

    Temperatura externa 5,510 C

    Planetele interne: Mercur, Venus, Pamint, Marte / asteroizi - Ceres;

    Planete externe: Jupiter, Saturn Uranus, Neptun / obiecte din centura Kuiper

  • Planete, sateliti, meteoriti / asteroizi, comete

  • Comete si asteroizi - Obiecte fara orbite stabile - Singurele obiecte cosmice accesibile studiului direct - Doua tipuri: litici si sideritici

    Centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter

  • Ipoteza unui nor de comete

    Norul Oort este o ipoteza privind existenta unui nor de comete si situat la circa 50000 UA;

    Este situat la din distanta dintre Soare si Proxima Centauri;

    Centura Kuiper de obiecte trans - neptuniene

  • Impactul meteoritic - Formarea Lunii - Impact masiv la inceputul formarii crustei - Efecte majore in timp geologice

  • Cratere pe fata nevazuta a Lunii

  • Impactul meteoritic determina unele dintre modificarile ciclice de ordinul 3 (transgresiuni)

    Schimbarea climatului

    Sedimente fine bogate in material organic

    Extinctii majore

    Tectite

    Nivele reper bogate in iridium (limita K/T)

    Posibile evenimente tectonice

  • Probabilitatea de a fi loviti de un meteorit in timpul vietii

    Cistig la loterie 1 in 5,200,000*

    Atac terorist 1 in 650,000*

    Trasnit de fulger 1 in 600,000*

    Impact meteoritic 1 in 30,000

    Accident de avion 1 in 30,000

    Accident de tren 1 in 4,000*

    Accident de masina 1 in 75* (dupa Christopher George St. Clement K)

  • Micrile Pmntului

    Rotatie in jurul axei proprii 23h, 56m si 4s; V= 465 m/sec (poli) si 0 m/sec (poli), zi/noapte, inclinare 23g27m,21s;

    Forte centrifuge, mai puternice in zona ecuatorului;

    Forma de elipsoid de revolutie a Pamintului;

    Forta Coriolis devierea spre V a corpurilor ce se deplaseaza in lungul unui meridian

    Revolutie in jurul soarelui

    Miscare de nutatie oscilatia axei de rotatie in raport cu planul orbitei de revolutie

    Miscarea Sistemului Solar in Galaxie spirala

    Toate aceste miscari sunt interdependente, au caracteristici proprii;

    Sunt responsabile de, in corelare cu celelalte interactiuni cosmice, de evolutia planetei, de prorpietatile ei si de tranasformarile pe care aceasta o sufera.

  • Dimensiunile Pmntului

    Raza ecuatoriala 6378,388 km

    Raza polara = 6356,912 km

    Lungimea ecuatorului = 40076,594 km

    Lungimea meridianului = 40009,152 km

    Suprafata = 510.100.933 km2;

    Volumul 1083,3 x 109n km3;

    Masa 5,9798 x 1021 tone.

  • Efectul Coriolis (Gustave Gaspard Coriolis matematician francez)

  • Miscarea de revolutie

    Miscarea pe o orbita eliptica (ecliptica) in jurul Soarelui 365z, 6h, 9m, 10s.

    Aparitia anotimpurilor (echinoctii, solstitii);

    151 mil km 146 mil km

  • Miscarea de nutatie miscarea de oscilatie in jurul pozitiei mediene sub influenta Lunii si a Soarelui . Precesia echinoctiilor decalaj negativ de 60 de secunde fata de anul precedent. O miscare completa la 21600/23000 ani.

  • Ord

    .

    Durata

    (Ma) Denumire Corespondent depozitional:

    I > 50 Ciclu galactic

    (geotectonic) Megathem = Megasecventa

    II 3-50 Superciclu

    (transgresiv-regresiv)

    Sinthem = Supersecventa

    secvente ciclice (100-1000

    m)

    III 0.5-3 Ciclu eustatic

    Mezothem = Secventa

    depozitionala

    (10-100 m)

    IV 0.1-

    0.5 Paraciclu

    Ciclothem = Parasecventa

    (1-4 m)

    V 0.02-

    0.1

    Ciclu orbital

    (Milankovitch) Seturi de strate (cm-m)

    VI < 0,02 Microcicluri (termen

    scurt) Lamine, varve (1 cm)

    Cicluri terestre

  • Forma si dimensiunile Pamintului

    Forma Pamintului poate fi aproximata teoretic de cea a unui elipsoid de referinta;

    Suprafata prezinta nereguralitati determinate de relief, cu valori intre 8850 m si (-) 11022 m - forma Pamintului este cea a unui GEOID (cu variatii de mai putin de 200 de m fata de cea a elipsoidului);

    Una din formele folosite pentru aproximarea formei Pamintului este cea a Modelului Gravitational, 1996 (EGM96).

  • Modelului Gravitational, 1996 (EGM96)

  • Structura Pmntului

  • Structura interna a Pamintului

  • http://en.wikipedia.org/wiki/File:Refraction_of_P-wave.PNG

  • Structura Pmntului

    Diferentiere transformarea agregatelor initiale intr-un corp cu o structura concentrica;

    Miscarea de rotatie si agregarea elementelor componente au dus la incalzirea si topirea materialului initial;

    Ipoteza impactului unui meteorit gigant a determinat accelerarea procesului de topire, modificarea axei de rotatie si desprinderea unei parti importante ce a format Luna;

    Diferentierea materialului topit mai usoare la exterior si mai grele spre interior, formind crusta, mantaua si nucleul;

    Gazele captate din spatiu si cele rezultate din procesele terestre au determinat crearea atmosferei si hidrosferei;

    Fierul, mai greu decit restul elementelor, a format nucleul topit la exterior (2900 5200 km) si solid la interior (6400 km);

  • Crusta (scoara) terestr

    Se pot separa doua tipuri de crusta o crusta continentala ce corespunde in cea mai mare parte

    continentelor inclusiv zona de self. Crusta continentala este mai groasa si este compusa in principal din roci granitice, sub care se gsesc gabbrouri i roci sedimentare. Este puternic deformata de procesele orogenice ce s-au succedat in istoria Pamintului.

    o crusta oceanica ce corespunde in cea mai mare parte oceanelor. Crusta oceanica, mult mai subire, este formata din gabbrouri, bazalte i (+/-) roci sedimentare. Este aproape nedeformata si mult mai tinara decit crusta contientala.

  • Crusta s-a format din materialele mai putin dense: Si, Al, Fe, Ca, Mg, Na, K, O2;

  • Mantaua

    Mantaua constituie partea cea mai importanta (82 % din volum si 68 % din masa) fiind compusa din peridotit avind constituienti de baza olivina i piroxenii.

    Zona cea mai extern a mantalei (circa 100 km), mai rigid, constituie zona in susinere a continentelor formnd alturi de crust, litosfera (fragmentat in plci litosferice).

    Scderea vitezei undelor S sub litosfer combinata cu studiile de laborator indic o uoar topire a rocilor din manta, pe o grosime ce poate ajunge pn la 200 Km. Acesta zona, individualizat prin starea de agregare a materiei constituie astenosfera.

    Sub astenosfer are loc o cretere accentuat a vitezei undelor S indicnd o stare de agregare solid, in paralel cu o compactare foarte mare a atomilor elementelor componente datorat presiunii i temperaturii.;

    Mantaua este cuprinsa intre discontinuitatea Moho si Wichert Gutengerg;

  • Nucleul

    Nucleul constituie 16 % din volumul Pmntului si 32 % din masa sa si este constituit in cea mai mare parte din fier, in stare lichid in zona extern i in stare solid in interior.

Embed Size (px)
Recommended