Planeta MarteUse mouse or space bar to advance slidesLunaTERRA

Raza planetei Marte reprezint jumtate din cea a Terrei, iar masa sa, doar o zecime; este mai puin dens, dar aria suprafeei sale este doar cu puin mai mic ca aria suprafeei uscate aPmntului.Sol sau zi marian, este durata echivalent a unei rotaii n jurul axei proprii a planetei Marte. Valoarea ei este n jur de 24 ore 39 minute si 35 secunde.

Saptamana Mondiala a Spatiului Cosmic este o sarbatoare internationala a spatiului, si mai ales a contributiilor pe care spatiul le aduce in imbunatatirea vietii pe Terra. Saptamana Mondiala a Spatiului Cosmic are loc in fiecare an intre 4-10 Octombrie. Aceste date comemoreaza doua evenimente marcante in istoria cuceririi spatiului: 4 Octombrie 1957, cand primul satelit artificial al Terrei, Sputnik 1, a fost lansat, si 10 Octombrie 1967, cand a intrat in vigoare Tratatul asupra Spatiului Cosmic primul tratat international in domeniul activitatilor spatiale.

Marteeste, pornind dinspreSoare,a patraplanetasistemului solar, a crei denumirea provine de laMarte, zeulromanalrzboiului. Uneori mai este numit i planeta roie datorit nfirii sale vzut de pePmnt. Culoarea roiatic se explic prin prezena pe suprafaa sa aoxidului de fier.

Suprafaa planetei, aa cum se poate vedea de pe Pmnt, apare sub dou tipuri de areale: cmpii plane acoperite cu praf i nisip bogat n oxid de fier roiatic, considerate continente, i li s-au dat nume ca ara Arabiei (Arabia Terra) sau Lunca Amazoniei (Amazonis Planitia); Scutul vulcanic,Olympus Mons(Muntele Olimp), este cel mai nalt munte cunoscut din sistemul solar. Acest munte are 25 km nlime i o baz de 600 km n diametru.

Cel mai mare crater de pe Marte este Lunca Elen (Hellas Planitia). Are 2000 km in diametru si 6 km adancime, acoperit cu nisip de un rou aprins.

Valles MarinerisUn sistem de canioane in apropierea ecuatorului planetei.

Exist dovezi c planeta a fost cndva mult mai accesibil vieii dect este astzi, dar dac au existat vreodat organisme vii pe Marte rmne nc o ntrebare deschis. MisiuneaVikingde la mijlocul anilor 70 ce a avut ca scop detectarea demicroorganismen solul marian, a adus unele rezultate pozitive, mai tarziu combtute de muli cercettori. n laboratorulLyndon B. Johnson Space CenterdinHouston,Texass-au gsit componente organice n asteroidulALH84001, care se crede c ar proveni de pe Marte.Trecutul acvatic al lui Marte a devenit incontestabil

Marte areanotimpurice se aseamn celor de pePmnt. Totui, ele sunt de dou ori mai lungi, iar distana mai mare fa deSoareface ca anul marian s fie de aproape dou ori mai mare ca al planetei noastre. Temperaturile variaz ntre 140C (220F) i 20C (68F). De asemenea, Marte are cele mai puternice furtuni de nisip dinsistemul solar. Acestea pot varia ntre furtuni pe areale mici i furtuni ce acoper ntreaga planet. Ele tind s apar cnd Marte e in poziia cea mai apropiat deSoare, i crete temperatura la sol.

n urm cu cteva miliarde de ani, coliziunea cu un corp ceresc de marimea lui Pluto fi generat o modificare important a concentraiilor de gaze din atmosfera marian, care s-ar fi rarefiat i ar fi dus la dispariia tuturor vieuitoarelor care triau pe Marte.Roverul marian Curiosity a reuit s nregistreze imagini spectaculoase pe Planeta Roie, cu rsritul lunii planetei, numit Phobos.Zeci de satelii peorbit, rovere i vehicule spaiale au fost trimise deUniunea Sovietic,Statele Unite,EuropaiJaponias studieze suprafaa, climatul i areografia planetei roii. Aproape dou-treimi dintre acestea au euat ntr-un fel sau altul nainte de a termina sau chiar nainte de a-i ncepe misiunile. Mare parte din misiuni au euat datorit problemelor tehnice, ns, cu cteva dintre aceste vehicule spaiale nu se tie ce s-a ntmplat, iar din acest motiv, unii cercettori, pe jumtate glumind, vorbesc despre un Triunghi al Bermudelor ntre Pmnt i Marte, sau de un blestem al planetei, ori chiar despre unMare Vrcolac Galacticce se hrnete cu acestea.n momentele cele mai favorabile - ce apar de dou ori la 32 de ani, alternativ la intervale de 15 i 17 ani, i ntotdeauna ntre sfritul lui iulie i sfritul lui septembrie suprafaa planetei se poate vedea detaliat printr-un telescop; chiar i polii ngheai sunt vizibili.

Marte "vzut" devehiculul spaial Opportunity

Marte are doi satelii naturali,PhobosiDeimos, ce orbiteaz foarte aproape de planet i se crede c ar fi asteroizi capturai. Ambii au fost descoperii n 1877 deAsaph Halli au fost botezai dup personajelePhobos(panic-fric) iDeimos(teroare-spaim) care, n mitologia greac, l nsoesc pe tatl lor, Ares, zeul rzboiului, n btlie. La romani,Aresse identific cu zeul Marte.PhobosDeimos

Robotul Curiosity

Atmosfera planetei Marte era in trecut densa insa in primul miliard de ani din istoria sa planeta si-a pierdut cea mai mare parte din atmosfera originala, procesul lasandu-si semnatura asupra raportului izotopic, arata masuratorile realizate de intrumentele robotului Curiosity. In urma pierderilor atmosferice a rezultat atmosfera rarefiata de astazi, cu un continut ridicat de dioxid de carbon, informeazaAgentia Spatiala Americana.

Imaginea unui crater de langa polul nord martian Lac cu apa inghetata de cam 10Km.Water on Mars: Frozein Lake in Crater

Pe 10 noiembrie 2083, Soarele, Pmntul i Marte se vor alinia.Cu un telescop sau cu un binoclu puternic, priviti inspre est in jurul orei 19:00 si veti vedea un astru stralucitor, portocaliu, a carui lumina nu sclipeste. Este planeta Marte, aflata la 100 milioane km departare de noi.Marte vzut printr-un telescop 300x n momentul maximei apropieri de Terra (2003)

Atracia Planetei Jupiter asupra Planetei Marte, ca urmare deformarea orbitei acesteia, nu poate fi calculat cu precizie nici mcar de ctre astrologi. Aceasta apropiere a Planetei Marte este posibil s se mai repete abia n anul 2287!

n noaptea respectiv (exceptnd Luna), corpul ceresc cel mai luminos de pe bolta cereasc va fi Marte.

Observnd cu ochiul liber, Planeta Marte va avea o dimensiune ca o Lun Plin ! Astfel va fi foarte uor de identificat.

Agenia Spaial Europeansper s trimit oameni pe Marte prin 2030-2035. Dar nainte de asta, agenia va lansaExoMars, n 2018. De asemenea, ntre 2020 i 2025, vor fi trimii astronaui peLun. Iniial,ESAplnuise o aventur n comun cuSUA, dar legea dinStatele Uniteinterzice transmiterea de informaii legate de tehnologia spaial, ceea ce a determinat o competiie ntre cele dou.

PROIECT REALIZAT DE :LUPU CLAUDIA GEORGIANAIBANESCU RALUCA CLASA a XII a E

PROFESOR COORDONATOR: FORTU DELLIA RAISSA C.N.A.T. LAURIAN BOTOSANI