Plan_de_Dezvoltare_Locala_final

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA MICROREGIUNEA VLADEASA HUEDIN

I INTRODUCERE

PROGRAMUL LEADER IN TERITORIUL „MICROREGIUNEA VLADEASA HUEDIN” Omogenitatea teritoriului „Microregiunea Vladeasa Huedin”, in vederea implementarii Programului LEADER, este data atit de forma de relief existenta in zona cit si de istoria comuna a zonei care a dus, in timp, la existenta problemelor economico-sociale comune. Orasul Huedin, in jurul caruia graviteaza dezvoltarea economica a intregului teritoriu s-a impus de-a lungul timpului ca piata de dezfacere si aprovizionare pentru zona de munte situata in vestul Judetului Cluj, zona din care face parte si teritoriul nostru. Acest fapt a sustinut dezvoltarea comuna a teritoriului „Microregiunea Vladeasa Huedin” ducind la o omogentate crescuta, extinsa pe intregul palier al domeniilor de dezvoltare social economica a regiunii. Programul LEADER aduce noi oportunitati in procesul de dezvoltare a teritoriului „Microregiunea Vladeasa Huedin” in special datorita valorificarii resurselor locale prin intermediul parteneriatelor si prin identificarea posibilitatilor de rezolvare comuna a problemelor cu care se confrunta cetatenii. Dezvoltarea, sub o forma juridica, a teritoriului „Microregiunea Vladeasa Huedin” a inceput in anul 2000 prin infiintarea Asociatiei de Dezvoltare Zonala Huedin care avea ca membrii Orasul Huedin si Administratiile Publice Locale din jurul acestuia si anume : Comunele Maguri-Racatau, Marisel, Manastireni, Rasca, Belis, Calatele, Sancraiu, Margau, Sacuieu, Poieni, Ciucea, Negreni, Izvoru-Crisului. Incepind cu anul 2009 s-a alaturat teritoriului Microregiunea Vladeasa Huedin si Comuna Bulz din judetul Bihor. In prezent, potentialul Grup de Actiune Locala – Asociatia „Huedin-Apuseni” are in componenta sa 41 membrii (15 autoritati publice, 2 institutii publice, 13 ONG – uri, 4 – composesorate, 7 societati comerciale) acoperind o suprafata de 1674,81 kmp si o populatie de 41285 la o densitate de 24,65 locuitori/kmp Prin initierea unui proces de dezvoltare care are la baza parteneriatul public – privat, Grupul de Actiune Locala Asociatia Huedin-Apuseni isi propune sa devina principalul animator al tuturor actorilor implicati in dezvoltarea durabila a regiunii noastre astfel incit implementarea strategiilor locale sa duca spre valorificarea optima a tuturor resurselor locale inclusiv prin imbinarea posibilitatilor de valorificare a tuturor acestor resurse.

Dezvoltarea teritoriului „Huedin – Apuseni” are ca punct central dezvoltarea turismului si agroturismului care prin numarul mare de posibilitati de dezvoltare reuseste sa imbine si sa anime intreaga gama de activitati economice din regiune. II. 1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu Teritoriul: Microregiunea Vladeasa Huedin

Codul comunelor

INSSE

Numele localitatii Nr locuitori Supr. totala

Densitate

Comune Orase Sate Din orase

Total teritoriu

Km2 Loc/km2

55446 Huedin 9712 61,24 158,59 56014 Belis Belis, Balcesti, Dealu Boti,

Giurcuta de Sus, Poiana Horea, Smida

1347 206,49 6,52

27935 Bulz Bulz, (catunele: Răstoaca, Pusta, Valea Iadului, Lunca Bulzului, Hârtoape, Cornet, Dosul Ianoşii, Sinzasti, Picior, Fata, Ianoşii, Poiniţa, Tomatec, Giljeşti si Valea Vesi ) Munteni (catunele: Fănești, Dealul Notarășului, Onuțești Măgurice, Bitilești, Petruțești,

2109 99,39 21,22

Tălăncești, Dealu Săracului, Drăgus și Lunca Munteni), Remeţi (catunele: Văcărești, Mătești, Costești, Scăioase, Fruntinești, Boncești, Popești, Netede, Corni, Izvor, Mitrești, Lunca, Remeți, Daica și Poiana).

56461 Calatele Calatele, Calata, Dealu Negru, Calatele Padure, Finciu, Valeni

2590 74,69 34,67

57163 Ciucea Ciucea, Vanatori 1704 44,77 38,06 58204 Izvorul

Crisului Izvoru Crisului, Saula,

Nadasu, Nearsova 1624 41,37 39,25

58357 Maguri Racatau

Racatau, Maguri, Muntele Rece

2303 268,95 8,56

58393 Manastireni

Manastireni, Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea, Manasturu Romanesc

1690 62,99 26,83

58464 Margau Margau, Rachitele ( catunele Ic Ponor si Doda Pilii), Scrind Frasinet, Bociu, Butene, Ciuleni

1648 211,68 7,78

58534 Marisel Marisel, Copcea, Stanesti, Costesti, Rosesti

1513 85,94 17,6

60169 Negreni Negreni, Bucea, Prelucele 2567 65,62 39,12 59041 Poieni Poieni, Bologa, Cerbesti,

Hodisu, Lunca Visagului, Morlaca, Tranisu, Valea Draganului, Colonia Zarnisoara

5460 190,03 28,73

59238 Rasca Rasca, Dealu Mare, Lapustesti, Marcesti, Statiunea Fantanele

1640 65,65 24,98

59283 Sacuieu Sacuieu, Rogojel, Visagu 1519 121,14 12,54 59434 Sancraiu Sancraiu, Alunisu, Domosu,

Braisoru, Horlacea 1708 56,83 30,05

Sursa: INSSE 2008 Fisa localitatii Densitatea medie pe microregiune: 23.62 locuitori/km2

II.2 Strategia de dezvoltare locală

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică

II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Teritoriul este formata din 14 comune cu satele apartinatoare și orașul Huedin. Suprafața totală este de 1,675 km2 având o populație de 41,285 de locuitori.

Coordonatele geospațiale ale teritoriului Vlădeasa Huedin sunt: 46°38′34″ - 46°57′35″ latitudine nordică și 22°44′55″- 23°11′46″ longitudine estică.

Comuna Margau – 46°44′35″N 22°57′51″E

Comuna Negreni 46°57′35″N 22°44′55″E

Comuna Ciucea - 46°57′13″N 22°48′27″E

Comuna Poieni – 46°55′11″N 22°51′55″E

Comuna Sacuieu 46°49′26″N 22°53′15″E

Comuna Calatele 46°45′45″N 23°00′26″E

Comuna Belis 46°41′04″N 23°01′45″E

Comuna Izvoru Crisului 46°50′10″N 23°06′32″E

Comuna Maguri Racatau 46°38′34″N 23°11′46″E

Comuna Marisel - 46°41′07″N 23°06′31″E

Comuna Sancraiu 46°49′47″N 22°59′16″E

Comuna Manastireni 46°46′53″N 23°04′60″E

Comuna Rasca - 46°44′37″N 23°06′28″E

Se invecinează cu: Comunele Aghiresu, Capusu Mare, Gilau, Savadisla, Valea Ierii din judetul Cluj si cu judetele Alba, Bihor, Salaj.

Este situat la o distanță de aproximativ 50 de km de municipiul Cluj-Napoca în jurul orașului Huedin.

Teritoiul este străbătut de drumul națuinal DN1 (E60) (porțiunea Izvorul Crișului - Negreni), DJ 108, DJ 108C, DJ103 H și 103 L.

Orașul Huedin este situat la intersecția drumului național cu drumul local care unește județul Sălaj (la nord) cu Țara Moților (la sud).

Magistrala 300 (Cluj-Napoca - Oradea) străbate teritoriu cuprinzând porțiunea Huedin-Bulz făcând legătura cu celalte zone ale țării și europei.

Teritoriul dispune de stație CFR pentru trenurile personale, accelerate rapid și chiar intercity în Huedin.

Cel mai apropiat aeroport internațional este la Cluj Napoca care leagă zona de cele mai importante orașe din lume.

Din punct de vedere geografic teritoriul cuprinde o parte din depresiunea Huedinului și teritoriul din jurul acestuia.

Aproximativ 30% din teritoriu este situat în zona Parcului Natural Munții Apuseni

Relieful se caracterizează printr-o succesiune de culmi prelungite şi domoale, pe alocuri apărând chiar mici platouri, ca rezultat al unei eroziuni îndelungate, formate în mai multe etape geologice. Muntii sunt situati in vestul si sud-vestul judetului si apartin Apusenilor. Acestia sunt inconjurati de zone mai joase, bazinete si culoare depresionare, care au prezentat in evolutia lor paleogeografica subsidente importante. Muntii Apuseni sunt cunoscuti ca un „mosaic petrografic, fapt ce determina o mare varietate morfologica, amplificata in parte si de un tectonism accentuat. Muntii Trascaului sunt reprezentati in spatiul geografic al teritoriului prin compartimentul lor nordic ―ariesan si ― bara calcaroasa a Culmii Petrenilor dintre vaile Hasdate si Turenilor. In

munte s-au format o serie de bazinete depresionare: Racatau, Somesul Cald, Giurcuta, Poieni, Ciucea, Negreni, iar pe cele doua Somese s-au construit numeroase lacuri de acumulare.

Masivul Vlădeasa este o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt pisc este Vârful Vlădeasa, cu o altitudine de 1.836 m. Către nord se extind până la râul Crișul Repede. La sud sunt despărțiți de Munții Bihor de o limită formată de Crișul Pietros – Pârâul Boga – Șaua Cuciulat – Valea Răchițele. Spre vest limita către Munții Pădurea Craiului este Valea Iadului, iar spre est sunt mărginiți de culmile situate la est de Valea Săcuieului și Valea Hențului. Această delimitare este făcută pe baza structurii geologice, care este principala caracteristică de diferențiere a masivului față de unitățile vecine. Masivul este împărțit de văile Drăganului și Hențului în trei mari diviziuni: partea de vest, partea centrală și cea estică.

Sunt prezente 3 culmi:

• culmea vestică, dintre Iada și Drăgan, cu altitudini peste 1.400 metri (1.486 m Runcu Caprei, 1.415 m Muncelașu),

• culmea centrală, între Valea Drăganului și Săcuieu (1.836 m Vârful Vlădeasa, 1.688 m Vârfurașu, 1.694 m Cârligatele, 1.759 m Vârful Briței) și

• culmea estică situată între Valea Săcuieului și Depresiunea Huedin (1.150 m Vârful Bogdanul).

Culmile largi sunt despărțite de pâraie repezi cu versanți abrupți și stâncoși. Pe văi s-au format chei superbe (Cheile Iadului, Cheile Mișcu), iar pe pâraie ne încântă numeroasele cascade: Iadolina, Săritoarea Ieduțului, Vălul Miresei, Moara Dracului, Săritoarea Bohodeiului, cu înălțimea de 80 m. Cea mai renumită este Cascada Răchițele, aflată la altitudinea de 1000 m. Pe rocile calcaroase întâlnim un relief diferit față de regiunile vulcanice. Deși ocupă suprafețe reduse, prin bogăția și varietatea formelor, acestea conferă un caracter aparte peisajului. Pereți stâncoși albi, chei adânci și peșteri cu diferite dimensiuni îmbogățesc regiunea. Dintre peșteri trebuie menționate Peștera cu apă de la Bulz, Peștera Izvorului și Peștera de la Fața Apei, din Remeți. În apropierea Pietrelor Albe, în Valea Seacă, se găsește Peștera Vârfurașu, cu lungimea de 2420 m, iar la SV de Stâna de Vale se află Peștera Ferice, unde s-au găsit oase ale ursului de cavernă.

Zona deluroasa este incadrata in Podisul Huedin – Paniceni. Depresiunea Huedin este mai extinsa decat prima si reprezinta fundul unui vechi golfpaleogen. Este marginita in sud-vest de Masivul Vladeasa. La limita muntelui prezenta liniilor tectonice o contureaza clar, in schimb trecerea spre Podisul Paniceni – Huedin se realizeaza treptat. Morfologia culoarului depresionar este definita de confluentele largi ale vailor si dezvoltarea monolaterala a luncilor, datorita meandrarilor puternice ale Crisului Repede.Terasele fluviale sunt bine reprezentate prin primele doua trepte, iar nivelul terasei a – III –a este doar partial conservat, aspect demonstrat si de dezvoltarea asimetrica a orasului Huedin. Principalele tipuri de soluri existente pe teritoriu sunt: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri,spodosoluri, soluri hidromorfe, soluri neevoluate şi trunchiate şi soluri organice.

Clima este tipică de munte, în general umedă şi rece pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre regiunile joase. Etajarea pe verticală se manifesta în toţi factorii determinanţi ai climei. Temperatura medie anuală a aerului este de 2°C în masivele Biharia şi Vlădeasa, 4°C în zona platformei calcaroase.

În luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -7°C în munţii înalti şi de -3°C în depresiune, iar temperatura medie a aerului în iulie este de 10°C în zona montană şi 20°C în depresiune.

Vântul dominant este cel de vest, care aduce multe precipitaţii şi determină un mare număr de zile noroase consecinţa directă a acestui fapt este şi cantitatea de precipitaţii căzuta aici, extrem de ridicată. Media anuală în zonele înalte depăşeşte 1.400 mm, cantitate maximă pentru ţara noastră, care se găseşte doar în munţii mult mai înalţi (Rodna, Retezat şi Făgăraş).

Zăpada cade în noiembrie şi persistă până în luna aprilie (în medie sunt 200 zile anual de îngheţ). Vremea este frumoasă iarna (în medie 16 zile cu cer acoperit în ianuarie), oferind posibilităţi pentru practicarea turismului de iarnă şi a schiului.

Verile sunt scurte și răcoroase, temperatura medie a lunii iulie fiind de 12-13 ºC.

Hidrografia Reţeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crişului Repede, râu care traversează teritoriul traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peşteri şi abrupturi stâncoase între localităţile Huedin şi Vadu Crişului (Munţii Plopiş şi Pădurea Craiului).

Bazinul Someşului Mic este reprezentat prin două mari cursuri de apă: Valea Someşului Cald şi Valea Belişului care converg în lacul de acumulare Fântânele. Someşul Cald izvorăşte din zona Piatra Grăitoare – Cârligatele, un bazin de formă palmată cu numeroase pâraie care încă de la obârşie au un debit apreciabil. Afluenţii Someşului Cald sunt Valea Seacă (Alunul Mare), Alunul Mic, pârâul Ponor, Valea Firii (pe partea stângă). Pe partea dreaptă primeşte Valea Izbucului care colectează apele pârâului Tomnatec şi Valea Călineasa, pâraiele Barna şi Terpeş, Giurcuţa, Porcului, Răchiţele. Se varsă de asemenea în lacul de acumulare Fântânele.

Lacul Fântânele a fost proiectat pe cursul superior al Someșului Cald, la sfârșitul anilor '60. În perioada 1970-1974 locuitorii vechii comune Beliș au fost nevoiți să se strămute pe actuala localizare a satului. Cătune precum Milioan, Pleș, Dădești, Bolojești sau Giurcuța de Jos sunt acum de domeniul amintirii și doar în verile foarte secetoase, când apa lacului scade foarte mult, se pot vedea ruinele caselor abandonate de moți, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Beliș.

Are o suprafață de 9,8 kmp și o lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m. Pe malul lacului se află stațiunea turistică Beliș-Fântânele.

Zona lacului Fântânele este situată în vestul județului Cluj, în partea nordică a munților Apuseni, la o altitudine de aproximativ 1.000 m, la confluența dintre munții Gilăului (situați la est), munții Vlădeasa (situați la vest) și Muntele Mare (situat în sud).

Lacul Tarnița este un lac de acumulare care se găsește între comunele Râșca, Mărișel și Gilău (județul Cluj), la vest de municipiul Cluj-Napoca. Cu o suprafață de cca. 215 ha și o lungime de peste 8 km și o adâncime maximă de peste 70 de metri, lacul Tarnița este una din cele mai apreciate zone turistice din județul Cluj. Este alimentat de apele Văii Someșul Cald (unul din afluenții Someșului Mic).

Barajul Tarnița este un baraj în arc, construit în anul 1974, cu o înălțime de 97 m, cu o lungime a coronamentului de 237 m, care permite un debit deversor de 850 mc/s, având ca principal scop producerea de energie electrică.

Primele grupuri energetice ale hidrocentralei Tarnița au fost puse în funcțiune în iunie 1974, cu o putere de 45 MW.

Pe valea Iadului s-a construit, în 1973, lacul de acumulare Leșu, cu o suprafață de 147 ha și cu 29 milioane m³ de apă. Pe valea Drăganului se găsește lacul de acumulare Floroiu, având suprafața de 290 ha și capacitatea de 110 milioane m³. Apele de adâncime, reprezentate în majoritate de cele din zona endocarstului, reprezintă o rezervă importantă şi sunt o sursă de alimentare / realimentare a reţelei de suprafaţă. Vegetație Etajul boreal sau al taigalei montane carpatine este caracterizat prin predominant padurilor de molid la altitudini de 1400 – 1600 – 1800 m regasit in Muntele Mare, Vladeasa. Pe vaile montane poate cobori pana la 1000 m datorita inversiunilor termice. Principala asociatie este a molodisurilor carpatine si se caracterizeaza prin productivitate mare 11,7 – 17 mc/ha/an. - Etajul subalpin ocupat de tufarisuri criofile se afla fragmentar in Muntele Mare si Vladeasa la altitudini intre 1600 – 1800m. Principala asociatie este cea de ienupar pitic, jneapan sau rododenron fara importanta economica din punctul de vedere al productivitatii. Vegetația este alcătuită din păduri de foioase și conifere (la peste 1.300 m). O prezență exotică pentru această zonă o reprezintă [arborele de sequoia] de pe Dealul Domnului din Săcuieu, cu o vârstă estimata la circa 100 de ani. Pietrele Albe sunt cunoscute și prin flora lor deosebită. Aici se găsesc argințica (Dryas octopetala), piciorul cocoșului (Ranunculus oreophilus), vătămătoarea de munte (Anthyllis alpestris), ochincelele (Gentiana clusii), fierea pământului (Gentiana utriculosa) și rogozul (Carex rupestris). În anul 1970, I. Resmeriță a publicat cartea 'Flora, vegetația și potențialul productiv pe masivul Vlădeasa', la editura Academiei, București. În conspectul vegetației sunt surprinse asociații din 14 clase de vegetație, aspecte de dinamică a vegetației precum și experiențe privind potențialul productiv al pajiștilor și al pădurilor. Flora oferă o diversitate de plante medicinale (brustur dulce – Petasides Hybridus, coada şoricelului – Achillea Millefolium, dracilla – Berberis Vulgaris, ştevie - Rumex Crispus, ghimpe – Xanthium Spinosum, măceş – Roza Canina, osul iepurelui – Ononis Spinosa, păpădie – Taraxacum Officinale, pătlagină – Plantago Media, urzica – Urtica Dionica, urzica moartă – Lamium Purpureum ş.a.), fructe de pădure şi ciuperci. Unele areale sunt grav afectate prin pasunat, turism „salbatic” iar zona Parcului Natural Muntii Apuseni , chiar si prin extragerea vegetatiei forestiere de pe asa numitele pasuni impadurite. Faună

Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veverița sau ursul. Dintre insecte majoritatea locuitorilor caracteristici ai apelor reci și repezi trăiesc sub pietre ca de exemplu efemeridele și larvele libelulelor. Dintre pești, în apele de la înălțimile mai mari întâlnim păstrăvul (Salmo Trutta Fario), boișteanul (Phoxinus Phoxinus) și grindelul (Noemacheilus Barbatulus). Pentru apele mai joase cu curgere mai liniștită sunt caracteristice speciile: lipanul (Thymallus Thymallus) și moioaga (Barbus Meridionalis Petenyii) precum și scobarul (Chondrostoma Nasus) și cleanul (Leuciscus Cephalus). În pădurile de foioase trăiesc diferite specii de melci, insecte, dintre vertebrate salamandra (Salamandra Salamandra), broasca (Rana Dalmatina), șopârla de munte (Lacerta Vivipara), năpârca (Anguis Fragilis) și șarpele de pădure (Elaphe Longissima). Dintre păsări amintim șorecarul comun (Buteo Buteo), acvila țipătoare mică (Aquila Pomarina), mai multe specii de păsări cântătoare, iar dintre mamifere lupul (Canis Lupus), pisica sălbatică (Felis Silvestris), jderul de pădure (Martes Martes) etc.

În apele de munte se practică pescuitul salmonidelor unde se remarcă în primul rând păstrăvul. Principalele fonduri de pescuit din această categorie sunt reprezentate de: fondul de pescuit

Lacul Fântânele (păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, lostriţa ş.a.), fondul de pescuit nr.6 Valea Belişului, fonduri ce aparţin Ocolului Silvic Beliş. Fondurile de pescuit Valea Răcătău, Someşu Rece Inferior şi Someşul Rece Superior aparţin Ocolului Silvic Someşul Rece. Pe teritoriul Ocolului Silvic Huedin sunt şase fonduri de pescuit în apele de munte: Crişul Repede Superior, Crişul Repede Mijlociu, Secuieu Superior, Secuieu Inferior, Valea Drăganului, Scrind-lac şi Floroiu-lac

.

II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului

II.2.1.3 Populaţie - demografie În tabelul de mai jos sunt preyentate datele absolute şi relative (%) ale principalilor indicatori pentru a scoate în evidenţă unele aspecte privind evoluţia populaţiei din teritoriul respectiv. In tabelul alaturat se regasesc datele absolute si relative ale principalilor indicatori demografici.

Populaţie 2002 2009 Evoluţie/Regresie

Soldul migrării2009

Soldul natural (natalitatea-mortalitate) 2009

Huedin 9958 9712 -246 -1 6

Belis 1384 1347 -37 -1 -11

Bulz 2420 2109 -311 0 13

Calatele 2671 2590 -81 0 -16

Ciucea 1788 1704 -84 0 -26

Izvorul Crisului 1651 1624 -27 0 -13

Maguri Racatau 2411 2303 -108 0 -7

Manasti-reni 1809 1690 -119 0 -22

Margau 1869 1648 -221 0 -26

Marisel 1670 1513 -157 0 -12

Negreni 2718 2567 -151 -4 -22

Poieni 5781 5460 -321 -1 -41

Rasca 1814 1640 -174 0 -13

Sacuieu 1641 1519 -122 0 -8

Sancraiu 1856 1708 -148 0 -6

TOTAL 41441 39134 -2307 -7 -204

% 100 100 5.56% 0.01% 0.52%

Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica si Studii Economice – Directia Cluj, populatia microregiunii a scazut in perioada 2002 – 2009 cu 2307 de persoane. In comparatiile efectuate s-au luat in calcul aceste perioade datorita schimbarilor de ordin administrativ survenite in microregiune, in anul 2002. Astfel, comuna Negreni s-a format in acel an, in urma realizarii unui referenduum, prin desprinderea de comuna Ciucea, luand in componenta sa satele Bucea �i Prelucele.

Fig. Evolutia populatiei 2002 – 2009

Sursa: INSSE – Fisa Localitatii Populatia din microregiune inregistreaza in ansamblul sau un sold negativ, exceptie facand orasul Huedin si comuna Bulz, dupa cum se poate observa si din graficul de mai jos. Fig. Soldul natural al microregiunii (2009):

Sursa: INSSE – Fisa Localitatii 2008

Chiar daca in microregiune nu exista un sold migrator insemnat, soldul natural al populatiei coroborat cu o imbatranire a acesteia demonstreaza nevoia de resuscitare a acestor zone atat din punct de vedere economic cat si social. Din punct de vedere al structurii pe sexe populatia microregiunii inregistreaza o medie de 50,52% femei si 49.48% barbati, mentinandu-se in media generala inregistrata la nivelul judetului Cluj. Structura pe sexe a microregiunii

Hue

din

Bel

is

Bul

z

Cal

atel

e

Ciu

cea

Izvo

rul

Cris

ului

Mag

uri

Rac

atau

Man

astir

eni

Mar

gau

Mar

isel

Neg

reni

Poie

ni

Ras

ca

Sacu

ieu

Sanc

raiu

fem

ei

51,3% 47,9% 48,7%

50,7%

50,3%

51,8%

48,2%

51,5% 50,4%

48,6%

51,0%

51,9%

50,9%

51,0%

53,6%

barb

ati

48,7% 52,1% 51,3%

49,3%

49,7%

48,2%

51,8%

48,5% 49,6%

51,4%

49,0%

48,1%

49,1%

49,0%

46,4%

Din punct de vedere al structurii etnice a populatiei din microregiune, peste 80% din populatie se declara a fi de etnie romana, 15,5% de etnie maghiara, 3,64% de etnie rroma in timp ce o proportie mica (0,07%) se declara a fi de alte etnii (ucrainieni, germani sau slovaci).

Fig. Structura populatiei pe etnii

II.2.1.4 Patrimoniu de mediu Biodiversitatea biologica include toate speciile de plante, animale si microorganisme, ca si ecosistemele si procesele ecologice din care ele fac parte. Importanta biodiveristatii este esentiala atat pentru stabilitatea (homeostaza) mediului natural, cat si pentru stabilitatea sistemelor antropice, de unde rezulta necesitatea imperioasa de conservare a acestora. Conservarea biodiversitatii este o conditie fundamentala a dezvoltarii durabile. Valorificarea tuturor resurselor naturale (biotice si minerale) si intensificarea exploatarilor materiilor prime, au determinat anumite dezechilibre in cadrul mediului natural (geografic).Se vor prezenta aspecte privind:

- patrimoniul natural (relief, geologie, biodiversitate, râuri sau lacuri, arii naturale protejate etc.);

Ariile protejate de interes national de pe teritoriul judetului Cluj

Numele zonei Suprafaţa în ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)

Pestera Varfurasu 1,0 - com. Margau, speologica Monument al naturiiPestera Mare (de pe Valea Firei) PN-F

- (2,0) - com. Margau speologica, Monument al naturii

Pestera din Piatra Ponorului PN-F

- (2,0) - com. Margau speologica Monument al naturii

Molhasu mare de la Izbuc - 8,0 - com. Belis botanica Rezervatie naturala

Parcul Natural Muntii Apuseni - 6200,0 - com. Belis mixta Parc natural

-

Se mai adauga la acestea:

• Peștera cu apă de la Bulz • Rezervațiile naturale in comuna Bulz:

o Vârful Buteasa (2,0 ha). o Peștera Valea Leșului (0,1 ha)

Multe dintre ariile naturale protejate de importanta judeteana declarate de-a lungul timpului de autoritatile judetene au fost preluate de catre Legea 5/2000 ca fiind de importanta nationala. In 1994, la sugestia organizatiilor neguvernamentale ecologiste prin Decizia 147/1994 a Consiliului Judetean Cluj au fost puse sub protectie o serie de arii naturale. Fiind declarate pe baza legislatiei de amenajarea teritoriului, zonele protejate naturale au fost tratate comun cu cele construite, balneare, sau cinegetice. Din cauza ca o serie dintre acestea din urma contin elemente naturale valoroase a fost mentinuta lista initiala. Arii naturale protejate de importanţă judeţeană

Nr. crt. Obiectiv/Zonă Amplasament

oraş/comună Valoare

0 1 2 3

1 ACUMULARE FÂNTÂNELE

Comuna Râşca Comuna Beliş p

2 ACUMULARE VALEA DRĂGANULUI Comuna Poieni p

3 VALEA SOMEŞULUI RECE Comuna Gilău Mărişelu, Râşca p

4 DEFILEUL ŞOMEŞULUI CALD Comuna Râşca, Mărişelu m

5 DEFILEUL SOMEŞULUI RECE amonte de Răcătău

Comuna Măguri Răcătău m

6 DEFILEUL RĂCĂTĂULUI Comuna Măguri

Răcătău şi Măriselu

m

7 CHEILE VĂII STANCIULUI ŞI CASCADA RĂCHIŢELE Comuna Mărgău p

8 CHEILE DUMITRESEI Comuna Măguri Răcătău p

9 PIETRELE ALBE Comuna Mărgău p 10 PIATRA BĂNIŞORULUI Comuna Săcuieu p

11 OBÂRŞIA SOMEŞULUI RECE ŞI V. RĂCĂTĂU

Comuna Muguri Răcătău ci

12 MUNŢII VLADEASA – PIATRA ARSĂ

Comuna Mărgău loc. Răchiţele ci

13 LUNCA VIŞAGULUI – VALEA DRĂGANULUI Comuna Poieni ci

Anexa 2 la decizia Delegaţiei Permanente nr: 147/1994

NOTĂ: p = valoarea peisagistică; m = valoarea mixtă (peisagistică + cinegetică + geologică +

botanică, etc.); ci = rezervaţii cinegetice (urs, cerb, mistreţ)

Zone HNV „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” și „Practici agricole tradiţionale”

1. Beliş 2. Călăţele 3. Ciucea 4. Huedin 5. Izvoru Crişului 6. Măguri-Răcătău 7. Mănăstireni 8. Mărgău 9. Mărișel 10. Negreni 11. Poieni 12. Rișca 13. Sâncraiu 14. Săcuieu 15. Bulz

Zona Montană Defavorizată

1. Beliş 2. Călăţele 3. Ciucea 4. Izvoru Crişului 5. Măguri-Răcătău 6. Mănăstireni 7. Mărgău 8. Mărișel 9. Negreni 10. Poieni 11. Rișca 12. Sâncraiu 13. Săcuieu 14. Bulz

II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural

HUEDIN

• Altarul funerar roman. Aflat în curtea Liceului Teoretic "O. Goga", provine din apropierea castrului de la Bologa-Resculum, probabil din necropola vicus-ului.

• Biserica Reformată-Calvină. Ridicată în secolul XIII, reconstruită în secolul XVI, renovată în sec. XVIII. În 1483, prin grija familiei Bánffy, a fost ridicată partea de est, cu elemente specifice stilului gotic, servind drept capelă familiei amintite. Tavanul afectat de cutremur în secolul al XVIII-lea, a fost înlocuit cu unul casetat, realizat de meșterul sas Laurențiu Umling din Cluj, ce reprezintă un calendar astrologic

• Biserica Romano-catolică. Ridicată pe la 1848 în stil neogotic • Biserica ortodoxă - Huedin I. Ridicată între anii 1931-1934 în stil neobizantin, prin

eforturile localnicilor în frunte cu protopopul Aurel Munteanu, a fost numită și "Catedrala Moților". La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin

• Biserica ortodoxă - Huedin II. Ridicată în anul 1910 în stil neobizantin. La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin

• Conacul Barcsay. • În localitatea Bicălatu, devenită parte componentă a Huedinului, poate fi vizitată Biserica

Reformată-Calvină construită în secolul XVII.

BELIS

• Biserica de lemn din Beliș • Biserica de lemn din Dealu Negru (din anul 1764) • Biserica fortificată de la Văleni

CALATELE

• Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1764), adusă în satul Dealu Negru din satul Finciu • Biserica fortificată din secolele 12-15, cu tavan casetat, pictat în 1778, în satul Văleni

CIUCEA

• Conacul Octavian Goga

IZVORU CRISULUI

• Biserica Reformată-Calvină. Tavanul cu casete a fost creat de Lörinc Umling în anul 1674. Biserica a fost reconstruită în 1690.

• Biserica de lemn din Nadășu "Sf. Mihail și Gavriil" (1720-1730).

MARGAU

• Biserica fortificată "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil", din secolul al XIX-lea. • Biserica Baptista "BETEL"

NEGRENI

• Fortificația militară romană de la Negreni (Cetatea Turcilor) • Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului", aflată în satul Bucea (1791)

POIENI

Vestigiile romane de la Poieni (situate in punctul "Grădiște"), județul Cluj, sunt înscrise pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj.

RASCA

Mănăstirea Ortodoxă „Râșca Transilvană”

SANCRAIU

Biserica reformată construită în secolul XIII

Intreaga microregiune se distinge printr-o diversitate mare a mestesugurilor traditionale, pornind de la olarit si pana la prelucrarea lemnului, de la tesatorie si pana la pictura pe sticla sau cojocarit. Zona reprezinta un areal bine pastrat de-a lungul timpului din punct de vedere al portului popular, cu accent pe cel romanesc si pe cel al minoritatii maghiare. Portul românesc, ca trasaturi generale are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul teritoriului, avand desigur deosebiri de

amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau doar de modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor.

O dezvoltarea a turismului in zona poate fi conditionata si de pastrarea acestor elemente de traditionalitate, agroturismul castigand tot mai mult loc in preferintele turistilor la nivel european, punandu-se accent pe trairea unor experiente inedite si experimentarea culturii locale ca si contraargument la turismul de masa.

II.2.1.6 Economia locală

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active Repartizarea populatiei active

Sector agricol

Sector industrial şi de

artizanat

Sector de comerţ

Sector privind

serviciile

Alte activitati

Sector public

Huedin 58 1047 375 399 30 732

Belis 4 19 18 23 3 35

Bulz 26 57 21 32 5 139

Calatele 26 13 27 16 0 89

Ciucea 5 2 106 182 0 53

Izvorul Crisului 0 21 27 44 0 35

Maguri Racatau 8 25 14 37 0 67

Manasti-reni 2 12 21 27 0 37

Margau 28 23 31 37 1 36

Marisel 11 44 11 5 0 46

Negreni 6 100 32 25 0 57

Poieni 22 228 84 113 2 115

Rasca 4 17 20 12 1 36

Sacuieu 2 0 1 3 0 42

Sancraiu 4 27 27 15 0 47Total 206 1635 815 970 42 1566

% 3,94% 31,24% 15,57% 18,53% 0,80% 29,92%

Lista localitatilor in functie de gradul de saracie Denumire localitate

Cod Judet

Cod Regiune

Denumire judet

Denumire Regiune

Numar gospodarii la recensamant

Numar persoane in gospodarii la recensamant

Rata Saraciei

Profunzimea Saraciei (Deficitul de Consum) - Index

Severitatea Saraciei - Index

BULZ 5 6 BIHOR Nord Vest

835 2364 31,7% 9,6% 4,4%

BELIS 12 6 CLUJ Nord-Vest

540 1382 36,7% 11,4% 5,3%

CALATELE 12 6 CLUJ Nord-Vest

998 2668 38,4% 12,5% 5,9%

CIUCEA 12 6 CLUJ Nord-Vest

644 1727 30,3% 9,1% 4,2%

IZVORU CRISULUI

12 6 CLUJ Nord-Vest

704 1649 17,9% 5,3% 2,4%

MAGURI-RACATAU

12 6 CLUJ Nord-Vest

785 2395 47,0% 15,0% 7,1%

MANASTIRENI

12 6 CLUJ Nord-Vest

789 1809 31,7% 9,8% 4,6%

MARGAU 12 6 CLUJ Nord-Vest

754 1869 38,1% 11,8% 5,5%

MARISEL 12 6 CLUJ Nord-Vest

506 1670 45,7% 14,1% 6,5%

POIENI 12 6 CLUJ Nord-Vest

2048 5764 33,6% 10,5% 4,8%

RISCA 12 6 CLUJ Nord-Vest

728 1814 34,9% 10,5% 4,8%

SACUIEU 12 6 CLUJ Nord-Vest

568 1641 44,2% 14,8% 7,2%

SANCRAIU 12 6 CLUJ Nord-Vest

756 1809 26,4% 7,9% 3,6%

NEGRENI 12 6 CLUJ Nord-Vest

843 2673 31,9% 9,6% 4,4%

Fig. Proportia domeniilor de activitate in economia locala

Fig. Numarul de salariati pe zonele componente ale microregiunii

Din analiza datelor statistice la nivelul microregiunii se poate observa o concentrare a populatiei salariate in activitati industriale si de artizanat si in sectorul public. Orasul Huedin este de

departe principala sursa de locuri de munca pentru microregiune, avand un numar insemnat de firme. Cu toate acestea, majoritatea firmelor din zona sunt firme micii si mijlocii, avand in medie 5 salariati. Fig. Proportia numarului de firme pe localitati

Fig. Numarul somerilor si proportia acestora pe sexe

Din punct de vedere al posibililor angajatori exista un numar de 1335 de societati comerciale inregistrate, dar marea lor majoritate le reprezinta microintreprinderile si intreprinderile cu mai

putin de 10 angajati. In plus, in ultimii ani cei mai mari angajatori din zona si-au sistat activitatea. Lipsa agentilor economici din zona, gradul slab de pregatire a fortei de munca si situarea relativ izolata fata de alte centre economice dezvoltate determina un caracter sistemic al somajului in microregiune.

II.2.1.6.2 Agricultură Întrucât majoritatea actorilor rurali au legătură (în diferite proporţii) cu sectorul agricol s-a scos în evidenţă structura acestui domeniu conform tabelului de mai jos.

Agricultura

Nr.capete de animale

împărţite pe zone de relief

Terenuri arabile

(Ha) – pe zone de relief

din care:

Păşuni pe

zonă de relief (Ha)

Fanete

Viţă de vie şi livezi pe zonă

de relief (Ha)

Deal 69198 8515 10498 10649 178Munte 81483 3587 38152 16661 29Total 150681 12102 48650 27310 207

Fig. Proportia suprafetelor agricole pe zone

Funcţia recreativă a pădurilor Judeţului Cluj este întregită de existenţa unor produse secundare, a căror culegere devine o activitate extrem de atractivă pentru numeroşi turişti, cum ar fi:

- fructe de pădure: zmeură, afine, mure, măceşe, porumbe ş.a.; - ciuperci comestibile: hribi, gălbiori, ghebe; - plante medicinale şi aromatice: sunătoarea (Herba Hyperici), arnica (Arnica Montana),

brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale), cimbrişor (Thimus sp.), brusturele (Petasites hibridus), zburătoarea (Chamenerion angustifolium), urzica (Urtica dioica) ş.a.;

- seminţe, conuri de răşinoase, coajă de copaci, cetină, nuiele, ferigi, flori (culese pentru realizarea de produse artizanale) ş.a.

II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

Comuna /Orasul

Total întreprinderi

Micro-întreprinderi

cu 1-10 salariaţi

Întreprinderi cu 10 - 50 salariaţi

Întreprinderi cu 50 - 250

salariaţi

Întreprinderi cu peste 250

salariaţi

Huedin 496 454 42 0 0 Ciucea 15 13 1 1 0 Negreni 50 25 25 0 0 Poieni 135 132 3 0 0 Bulz 40 30 10 0 0 Manastireni 3 2 1 0 0 Izvorul Crisului

183 183 0 0 0

Rasca 23 22 1 0 0 Belis 48 47 1 0 0 Calatele 77 75 2 0 0 Maguri Racatau

35 35 0 0 0

Margau 48 48 0 0 0 Marisel 26 26 0 0 0 Sacuieu 27 26 1 0 0 Sancraiu 55 52 3 0 0

TOTAL 1261 1170 86 1 0 % 100 92,78 6,82 0,08 0,00

Intreaga Microregiune se bazeaza pe o industrie formata cu precadere din microintreprinderi, numarul acestora fiind in continu scadere fata de anii anteriori, pe fondul crizei economico financiare.

II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii

În tabelul de mai jos sint prezentate principalele tipuri de comert si servicii din teritoriu

Tipuri de comerţ Număr % din numărul

total

Întreprinderi din sectorul terţiar

(servicii) Număr

% din numărul

total Produse alimentare 53 77.94 Prelucrare produse

alimentare 2 5.5

Produse industriale 14 20.58 Prelucrare produse industriale

19 52.77

Produse agricole 0 0 Prelucrare produse agricole

15 41.6

Produse piscicole 1 1,48 Prelucrare produse piscicole 0 0

Total 100 100

Intreprinderile din domeniul prelucrarii produselor agricole si industriale detin ponderea cea mai mare in totalul intreprinderilor din sectorul serviciilor. In ce priveste serviciile de prelucrarea a produselor agricole acestea se adreseaza in special teritoriului LEADER Microregiunea Vladeasa Huedin inclusiv in ce priveste desfacerea produselor prelucrate cu putine influente asupra ocuparii fortei de munca si se presteaza sezonier. Prelucrarea produselor industriale, in special prelucrarea lemnului, este principala sursa de venit a zonei ea aducind beneficii legate atit de ocuparea fortei de munca cit si de dezvoltarea relatiilor cu alte zone din tara si strainatate.

II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate Servicii Categorii Observatii*

Invăţamânt Gradinite 1gradinita

Scoli cu invatamant primar si gimnazial

15 scoli cu invatamant primar si gimnazial

Licee 2

Universitar Principalul centru universitar este Cluj-Napoca

Medicale Medic 15 cabinete de medici de familie

Cabinet stomatologic 15 cabinete stomatologice (5 dintre ele in sectorul privat)

Cabinete medicale de specialitate

6 cabinete medicale de specialitate – in sectorul privat

Cabinete de medicina generala

4 cabinete in sectorul privat

Farmacii 13 farmacii (11 in sectorul privat) la care se adauga alte 9 puncte farmaceutice

Dispensare medicale 1 dispensar

Cabinet medical scolar 1 cabinet

Spital 1 spital situat in orasul Huedin

Sportive Terenuri sportive (de fotbal, 11 terenuri de sport

tenis...)

Sali de Sport 13 Sali de gimnastica

Cultura si arta Biblioteci 44 de biblioteci

Muzee 1 (muzeul Memorial Octavian Goga)

Din punct de vedere al accesului la institutii de invatamant, fiecare zona componenta a microregiunii beneficiaza de cate o scoala cu invatamant primar si gimnazial. Invatamantul liceal este asigurat cu precadere de catre institutiile situate in orasul Huedin, restul destinatiilor pentru acest tip de invatamant fiind Cluj-Napoca. Chiar daca cel putin din punct de vedere numeric infrastructura de invatamant in microregiunea pare a fi suficienta, exista inca probleme legate de gradul de uzura al acesteia si de lipsa unui personal inalt calificat in domeniu. In plus majoritatea sistemului de invatatmant se limiteaza la clasele 1-8, neexistand posibilitati de formare continua pentru adulti in institutii de sine statatoare. In ceea ce privesc serviciile medicale acestea sunt oferite prin intermediul a 15 cabinete ale medicilor de familie, 10 cabinete medicale de specialitate si medicina generala, 15 cabinete stomatologice si 13 farmacii. La acestea se adauga serviciile oferite de Spitalul din orasul Hedin. La fel ca intregul sistem sanitar romanesc si in microrregiune exista un numar insuficient de cadre medicale si auxiliare, dotarile dispensarelor / cabinetelor sunt de cele mai multe ori invechite si ingreuneaza sau impiedica realizarea unui diagnostic optim. Pe langa aceasta accesul la aceste servicii este de multe ori ingreunat atat din cauza distantelor mari pe care bolnavii trebuie sa le parcurga cat si din cauza resurselor limitate ale unitatilor din zona. Serviciile sportive sunt sustinute de 24 de facilitati (13 Sali de gimnastica si 11 terenuri de sport). Cu toate acestea de cele mai multe ori se acorda o importanta minora in sistemul educational activitatilor sportive organizate.

II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale

Autoritatile locale, constituite conform L215/2001 (cu modificarile si completarile ulterioare) care functioneaza in microregiunea Vladeasa Huedin sunt: Primaria si Consiliul Local al Orasului Huedin Primaria si Consiliul Local al Comunei Belis Primaria si Consiliul Local al Comunei Bulz Primaria si Consiliul Local al Comunei Calatele Primaria si Consiliul Local al Comunei Ciucea Primaria si Consiliul Local al Comunei Izvoru Crisului Primaria si Consiliul Local al Comunei Margau Primaria si Consiliul Local al Comunei Manastireni Primaria si Consiliul Local al Comunei Maguri Racatau Primaria si Consiliul Local al Comunei Marisel Primaria si Consiliul Local al Comunei Negreni Primaria si Consiliul Local al Comunei Poieni Primaria si Consiliul Local al Comunei Sacuieu Primaria si Consiliul Local al Comunei Sancraiu

Din punct de vedere asociativ pe teritoriul microregiunii isi desfasoara activitatea asociatii de tip public, public-privat si privat. Cele mai importante sunt: Asociatia Culturala Rakoczi Societatea Agricola Speranta Saula Societatea Agricola Hostat Asociatia Culturala Kos Karoly Asociatia Crescatorilor de Bovine Manastireni Asociatia Inimi deschise Asociatia Fundatia Emanuel Asociaţia Prietenia Valea Drăganului Asociatia Fundatia Veturia Asociatia Crisul Repede Asociatia ADI Ponor Asociatia ADI Paltinis Asociatia Resculum Ansamblul folcloric Muguri de dor Poieni Asociatia Pentru Dezvoltare Comunitara Ciucea Asociatia Pro Vision Asociatia Civitas Asociatia Crestina Agape Asociatia Mentorconsult Asociatia Pescarilor Huedin

II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu In privinta politicilor intreprinse in teritoriu se remarca urmatoarele proiecte: In privinta dezvoltarii infrastructurii de baza:

• Calatele: Modernizarea unui drum comunal, inclusiv un pod beton armat peste valea Călata şi un pod beton armat peste valea Satului şi introducerea reţelei de canalizare menajeră inclusiv staţie de epurare în loc. Călăţele, jud. Cluj, in valoare totala de 9.539,290 mii lei

• Maguri Racatau: Canalizare menajera si statie de epurare in localitatea Maguri, modernizare drum comunal DC 110 C Valea Baii-Maguri km 0-3+570, achizitie echipament de dezapezire, proiect integrat in comuna Maguri- Racatau » in valoare totala de 11073,11 mii lei

• Margau: Proiect integrat de alimentare cu apa si canalizare, modernizare drumuri vicinale si modernizare si dotare camin cultural in comuna Margau, judetul Cluj (proiect reportat)

• Sacuieu: Colectarea si epurarea apei uzate menajere, modernizare drum comunal, extinderea sistemului de alimentare cu apa si dotare camin cultural Sacuieu (valoare eligibila 8.814,590 mii lei)

• Sancraiua: Dezvoltarea infrastructurii comunei Sancraiu, judeţul Cluj in valoare totala de 10845,738 mii lei

• ADI Microregiunea Vlădeasa-Huedin (Călăţele, Mănăstireni, Râşca): Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local din comunele Mănăstireni, Râşca, Călăţele precum şi alimentarea cu apă şi canalizare menajeră inclusiv staţie de epurare în comuna Călăţele in valoare totala de 22.219,697 mii lei

• ADI Piatra Albă (Călăţele, Beliş) : Proiect de dezvoltare infrastructura rurala si servicii social culturale in zona Belis- Calatele - proiect reportat

• ADI Cornu Paltinului (Călăţele, Mărgău): Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de baza precum si valorificarea patrimoniului cultural in zona Calatele-Margau - proiect reportat

• Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară- Magura (Margau-Belis): Proiect integrat de dezvoltare rurala in cadrul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Magura prin: modernizarea drumului comunal DC 121 din comunele Belis si Margau, prin realizarea retelei de alimentare cu apa si canalizare in satul Rachitele, prin realizarea centrului social de zi in satul Rachitele si promovarea si pastrarea traditiilor si valorilor culturale specifice in zona

In privinta dezvoltarii turismului: • Infiintare centru de informare si marketing turistic, in localitatea Belis, judetul Cluj in

valoare totala de 11.891.307 lei • Promovarea serviciilor turistice si amenajarea marcajelor turistice in comuna Izvorul

Crisului in valoare totala de 1.210.173 lei • Infiintare centru de informare si marketing turistic Comuna Negreni in valoare totala de

14.552.958 lei

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Datorită amplasării sale geografice precum şi a cadrului natural deosebit, turismul din microregiune are un bogat şi divers potenţial.

Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de arhitectură încadrează zona în faimoasele vetre de cultură şi civilizaţie românească.

Toate comunele cuprinse in cadrul microregiunii sunt incluse in Planul National de Dezvoltare Rurala, ca fiind commune cu potential turistic ridicat, dupa cum urmeaza:

Fig. Potentialul turistic al comunelor din cadrul microregiunii

PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT După elaborarea analizei – diagnostic a teritoriului, pornind de la informaţiile obţinute, s-au identificat în continuare, principalele elemente sub formă de puncte tari/slabe (interne teritoriului) şi de oportunităţi/riscuri (externe teritoriului) pentru fiecare categorie în parte.

SWOT TERITORIUL - Microregiunea Vladeasa Huedin

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Potential important de dezvoltare a turismului datorita reliefului, zonei carstice si a traditiilor si obiceiurilor din zona

Drumul European E60 care trece prin Orasul Huedin si prin comunele Negreni, Ciucea, Poieni, Izvoru Crisului.

Clima temperat continentala teren agricol si pasuni suficiente Prezenta in apropiere a unor poli de

atractie urbana (Cluj Napoca, Oradea)cu impact pozitiv asupra schimburilor comunitatii cu exteriorul – marfuri, educatie, locuri de munca.

Poarta de intare in Muntii Apuseni pe drumurile DJ108C si DJ103H

Resurse naturale impresionante (resurse minerale, potential hidroenergetic ridicat, fond forestier intins, fond turistic natural, pasuni si finete extinse, fauna)

Prezenta a numeroase pensiuni

• Inexistenta unor forme sinergice de promovare a zonei

• Acces dificil, in lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, in punctele cele mai pitoresti ale microregiunii

• Stare tehnica necorespunzatoare a retelei rutiere in zona rurala

• Alimentarea cu apa in reteaua publica foarte limitata in zona rurala

• Reteaua de canalizare extrem de redusa • Zona fara acces la gazelle naturale • Nefectuarea de lucrari de stabilizare in zonele

ce prezinta pericole de alunecari de teren • Prezenta pe cursurile riurilor a deseurilor

menajere • Educatia ecologica este superficiala • Depozitare necontrolata a rumegusului • Defrisare masiva in fondul forestier si in

pasuni impadurite • Starea proastă a drumurilor judetene si cele

comunale • Lipsa transport public

agroturistice autorizate care gazduiesc annual sute de turisti

existenta a trei baraje de acumulare la Belis si Scrind –Frasinet, Valea Draganului.

existenta posibilitatilor de transport feroviar si rutier cu legaturi spre tarile din centrul si vestul Europei

Sistem de distributie a energiei electrice care acopera aproape in totalitate asezarile microregiunii

Arhitectura traditionala Modernizarea echipamentelor de

telecomunicatii si extinderea telefoniei fixe si mobile

Amenajare hidrografica corespunzatoare, efecte reduse ale viiturilor si inundatiilor

Aplicarea in faza incipienta a unui system integrat de colectare selective a deseurilor

Eforturile administratiilor publice locale de aplicare riguroasa a legislatiei privind protectia mediului

Prezenta in microregiune a trei rezervatii naturale de interes national si a patru zone naturale protejate de interes judetean

• Cadru natural relativ variat • Apropierea de Cluj Napoca • Existenta patrimoniu cultural istoric de

nivel ridicat • Climat favorabil pentru agricultură • Suprafeţe mari de teren forestier • există resurse minerale • Teritoriu străbătut de drumuri judeţene,

DN1C • Acces la calea ferată • Zonă nepoluată • Existenta zonelor protejate • Existenta edificiilor şi monumentelor de

o mare valoare • Asezare geografică – oferă posibilităti

de legătură cu celelate localităti si zone ale tării

• Existenta muzeelor satului • Existenta vestigiilor, siturilor

arheologice, monumente istorice si obiecte de artă laice si religioase

• Lipsa utilităţilor în unele localităti • Obiective de patrimoniu construit

nevalorificate si nerestaurate • Situatia precară a infrastructurii spatiilor de

învătământ din unele sate apartinătoare • Depozitarea de deseuri în spatii

necorespunzătoare • Implicarea scăzută a membrilor comunităţii • Neaplicarea strategiilor locale • Semnal slab de telefonie mobilă în unele părti • Acces limitat la internet • Existenta multor zone inundabile si alunecări

de teren • Defrisarea necontrolată a pădurilor • Lipsa educatiei ecologice • Lipsa unitătilor medicale dotate în satele

apartinătoare • Lipsa utilajelor de interventii în situatii de

urgentă

OPORTUNITĂŢI RISCURI

• Programe ale autoritatilor judetene si centrale destinate mediului rural si nu in ultimul rind programele europene

• Deschiderea institutiilor publice din zona la relatiile de parteneriat

• Retrocedarea terenurilor agricole si forestiere catre fostii proprietari, process care a relansat piata funciara in zona

• Relief muntos si deluros • posibilitati de accesare a unor programe

de finantare Europene • Programe judetene si nationale de

modernizare a infrastructurii rutiere • Programe locale de colectare a

rumegusului rezultat din prelucrarea lemnului, brichetarea acestuia si utilizarea brichetelor pentru incalzirea obiectivelor de utilitate publica si nu numai

• posibilitati de accesare a unor programe de finantare Europene

• Programe judetene si nationale de modernizare a infrastructurii rutiere

• Programe locale de colectare a rumegusului rezultat din prelucrarea lemnului, brichetarea acestuia si utilizarea brichetelor pentru incalzirea obiectivelor de utilitate publica si nu numai

• Utilizarea fondurilor structurale destinate reabilitarii conditiilor de mediu din zona rurala

• Infinatrea Parcului Natural Apuseni • Extinderea colaborarii si implicarea

organizatiilor neguvernamentale si a scolilor in programe commune de educatie ecologica

• Infiintarea de programe sustinute de finantari interne si externe, menite demararii unor lucrari silvice de impadurire

• Pomovarea unui program riguros, stiintific, pentru recoltarea fructelor de padure si a ciupercilor

• Potențialul dat de relieful de campie și mediul nepoluat

• Peisajele spectaculoase și condițiile climatice sunt favorabile dezvoltării activităților turistice

• Cresterea interesului pentru studierea si

• Extinderea fenomenului de eroziune a solului cu posibile consecinte grave pe termen lung

• Reducerea fondului forestier • Netilizarea la maxim a resurselor financiare

disponibile prin programele europene. • Extinderea eroziunii solului cu consecinte

grave pe termen lung daca nu se intervine la timp

• Prezenta mentalitatii de indiferenta fata de protectia mediului (mai ales la nivelul populatiei adulte)

• Riscuri naturale, calamităţi,etc • Extinderea zonei metropolitane – pierderea

specificului rural • Degradarea patrimoniului construit • Lipsa fondurilor destinate restaurării

monumentelor

punerea în valoare a florei si faunei specifice zonei

• Existenta programelor de finantare pentru mediu si cultură

POPULATIA

(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

Puncte tari Puncte slabe • nivel ridicat al gradului de calificare in

anumite domenii • Existenta unor specialisti in domenii

relativ variate de activitate • Diversitate etno-culturala, zona mixta

din punct de vedere etnic • Ospitalitatea proverbiala a locuitorilor • Numar relativ redus al inadaptatilor

sociali • Rata infractionala relativ redusa • cresterea populatiei în zona limitrofă

Cluj-Napoca • Diversitate etnică, interculturalitate • Ponderea ridicată a a populatiei active

din totalul populatiei • Personal didactic calificat • Fortă de muncă disponibilă • existenta centrelor de formare pentru

adulti si centrelor de specializare • număr mare de persoane care urmează

cursuri universitare • existenta unui colegiu de diasporă

• Imbatrinirea populatiei (spor natural negativ si migrarea tinerilor spre centrele urbane

• Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si virstnice la schimbarile si provocarile lumii actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii reconversiei profesionale, in special

• Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate, mai cu seama a celor cu pregatire profesionala inalta

• Inchiderea si restringerea activitatilor scolilor din mediul rural cu impact asupra scaderii gradului instructiei scolare

• nivel relativ redus al pregatirii scolare si respective profesionale a majoritatii locuitorilor din mediul rural

• Populaţie îmbătrânită • Migraţia tinerilor • Lipsa locurilor de recreere • Prezenta redusă a femeilor pe piata

muncii • Fluctuatia cadrelor didactice • Abandon şcolar la vârste din ce în ce

mai mici • Consumul de alcool şi tutun în rândul

minorilor • Număr mare de persoane care din cauza

vârstei şi a bolilor nu au autonomie personală şi socială, şi nu au suportul rudelor

• Cresterea populatiei de rromi • Delicventă crescută în rândul romilor • Stare de sănătate precară a populatiei

Oportunităti Riscuri • existenta unor exemple de success ale

unor localnici cu initiativa • Scaderea gradului de instruire scolara a

populatiei tinere

• Posibilitatea accesarii unor programe de finantare pentru reconversia profesionala, si crearea de noi locuri de munca pentru someri

• Grad redus de ocupare profesionala, • Existenta unor spatii si cladiri, in

conservare, posibil a fi utilizate de catre intreprinzatori pentru demararea unor afaceri locale

• Grad relativ redus de inadaptare sociala a locuitorilor microregiunii

• implicarea autoritatilor locale in problemele comunitatii, deschiderea la realizarea de parteneriate

• Existența programelor de formare profesională pentru populația rurală

• Interesul investitorilor imobiliari de a construi locuințe în zonă

• Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea acestora din viata activa

• Estomparea traditiilor locale, odata cu trecerea timpului

• Cresterea somajului in rindul tinerilor absolventi

• Majorarea costurilor salariale si a fiscalitătii în general

• Criza economică - somaj • Diminuarea calitătii sistemului

educational • Instabilitatea legislatiei în domeniul

educational

ACTIVITATI ECONOMICE

(primar – secundar terţiar – servicii – turism) Puncte tari Puncte slabe

• Vechii traditii in prelucrarea unor resurse locale (lemn si impletituri )

• Traditii in cresterea animalelor • Modernizarea sectorului zootehnic prin

crearea unor asociatii a crescatroilor de animale

• existenta unei comunitati de afaceri destul de bine dezvoltata

• resurse naturale locale diverse si bine reprezentate, permitind crearea de intreprinderii locale bazate pe cresterea valorii adaugate a acestora

• populatia are resurse financiare suficiente pentru a putea sustine activitati economice locale

• Resurse minerale aflate in conservare (minereuri complexe, roci pentru constructii)

• Potential turistic deosebit datorita pastrarii patrimoniului cultural traditional

• Potential turistic peisagistic datorita Muntilor Apuseni

• Asezare geografica propice dezvoltarii serviciilor, in special a celor turistice

• Arie propice dezvoltarii turismului in toate anotimpurile

• existența unui număr mare de firme

• Infrastructura necorespunzatoare, absenta alimentarii cu apa si a canalizarii in zona rurala

• Degradarea spatiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activitati antrepenoriale in zona

• Echipamente si tehnologii invechite • Parcelarea terenului- productivitate

scazuta (suprafetele agricole nu pot fi intodeauna lucrate mecanizat)

• scaderea productiilor medii la aproape toate culturile

• Valorificarea fructelor de padure si a ciupercilor prin intermediari , fara posibilitati de prelucrare, respective conservare, pe teritoriul comunei

• Resurse financiare insuficiente, investitii autohtone si straine reduse

• Pregatire profesionala de slaba calitate in domeniul serviciilor turistice

• discrepanțe economice în teritoriu • zona apropiată de Cluj N. foarte

dezvoltată, alte localități mai slab dezvoltate (agricole)

• puține produse tradiționale, specifice • număr redus de unități de cazare • Practicarea agriculturii ecologice este

redusă

• existența unui parc industrial • locuri de muncă în teritoriu • activitate de producție bine dezvoltată • sector al serviciilor bine dezvoltat • producție legumicolă de tradiție • existența de fructe, plante medicinale,

lapte, produse din lapte, produse din fructe şi legume, apicole

• turism de aventură, sportive, cultural, piscicol, agroturism, echitație

• Grad scăzut de conștientizare a fermierilor privind importanța practicilor agricole durabile

• Lipsa informaţiei turistice și indicatoarelor turistice, promovare slaba a microregiunii

• Inexistența rețelelor în turism și a programelor turistice

• Lipsa brandurilor locale înregistrate și promovate

• Lipsa pieţei de desfacere a produsele agricole

Oportunităti Riscuri • Reconversia unor capacitati economice

aflate in conservare in capacitati cu profil nou de fabricatie

• Reconversia unor capacitati, in special agricole, spre arii de productivitate adaptate conditiilor locale

• Existenta unor spatii si terenuri disponibile pentru dezvoltari antrepenoriale

• Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea fondurilor structurale

• Disponibilitatea autoritatilor locale de a incheia relatii de parteneriat cu investitorii locali sau straini

• Prezenta in zona, activitatea si deschiderea de parteneriate a unor organizatii neguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri europene

• Dezvoltarea de relatii de parteneriat economic si administrative cu unitati teritoriale (similare sau asemanatoare) din tara si strainatate

• Promovarea dezvoltarii unei agriculturi ecologice in sectorul de cultivare a plantelor si in zootehnie

• Introducerea la scara semnificativa a agro-turismului prin infiintarea de ferme si gospodarii autorizate pentru practicarea agro-turismului

• Punerea in valoare a bogatului patrimoniu cultural si istoric al zonei

• Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin fondurile structurale

• Disponibilitatea de a incheia relatii de parteneriat a autoritatilor locale, cu investitorii locali si straini

• Lipsa de receptivitate si flexibilitate a populatiei locale la cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu de recuperat

• reducerea ponderii populatiei active • Lipsa unui program judetean si

regional de dezvoltare a turismului rural

• Lipsa de comunicare creaza orientarea investitorilor spre alte zone de interes

• Interesul scăzut al tinerilor faţă de agricultură

• Lipsa interesului pt.păstrarea şi conservarea, valorificarea tradiţiilor

• Normele UE asupra agriculturii, zootehniei,etc

• Legislaţia Românească nu sprijină țăranul

• Mentalitate învechită • Lipsa resurselor pentru dezvoltarea

afacerilor noi • Fluctuația preţurilor la motorină • Legislaţie defectuoasă în domeniul

agriculturii • Modalitatea de acordare a subvenţiilor

agricole şi primirea acestora cu întârziere

• Lipsa inovativitătii • Capacitate redusă de procesare si

valorificare a produselor vegetale si zootehnice

• Artizanat si activităti mestesugăresti pe cale de disparitie

• Nu există susţinere legislativă – acces dificil la obţinerea finanţării

• Lipsa formării în domeniul turismului • Lipsa politicii de promovare a

• Prezenta in zona, activitatea si deschiderea de parteneriate a unor organizatii neguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri europene

• Punerea in valoare a traseelor turistice existente si crearea unor circuite turistice noi

• Interes în crestere pentru produse locale specifice

• Relatii de cooperare cu străinătatea • Interesul crescut al investitorilor pentru

zonă • Finantări pentru dezvoltarea

microintraprinderilor • Fonduri existente pentru centre de

informare turistică si activităti turistice

truismului rural

ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA (activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

Puncte tari Puncte slabe • Relații de cooperare și înfrățire externă • Finanțări accesate de structuri

asociative public-public • Experiențe anterioare de cooperare • Existența ONG-urilor locale și

regionale active • Număr mare de evenimente locale cu

impact regional, județean, și chiar internațional

• Existența asociaților în domeniul agricol, forestier și cinegetic

• Existența composesoratelor pentru terenuri agricole și păduri

• Parteneriate si colaborari intre ONG-urile locale

• Infrastructura educaţională-dotare slabă • Lipsa unor spaţii de petrecere a timpului

liber pentru toate categoriile de persoane: terenuri de sport, piste pentru biciclişti, role etc. (în afară de terenuri de fotbal)

• Lipsa unor creşe şi grădiniţe cu program prelungit

• Există foarte puține servicii de agrement și distracție

• Slaba comunicare a APL și cetățeni • Comunicare deficitară între instituții locale • Lipsa parteneriatelor public-privat

Oportunităti Riscuri • Existența unei legislații pentru partneriat

public-privat • Existența unor surse de finanțare care

încurajează parteneriatele •

• Lipsa sponsorilor pentru organizarea unor evenimente, activităţi culturale şi sportive la nivel local, judeţean, naţional, internaţional

PARTEA A – III - A: PRIORITĂŢI

Prin consultări între toţi partenerii (publici, privaţi, ONG) din teritoriul respectiv şi pe baza analizei diagnostic (prezentarea teritoriului, analiza SWOT) s-au stabilit principalele priorităţi în legătură cu proiectele de dezvoltare rurală a zonei .

Prioritate Obiectiv

Dezvoltarea, diversificarea activită�ilor agricole si forestiere

Sprijinirea prelucrării produselor agricole, plante medicinale, fructe de pădure Facilitarea accesului pe pie�e de desfacere �i marketingului produselor Cre�terea valorii adăugate a produselor Dotarea fermelor de semi-subzisten�ă Sprijinirea instalării tinerilor fermieri

Crearea programelor �i dezvoltarea ofertei turistice

Promovarea turistică a zonei �i dezvoltarea serviciilor turistice Amenajarea obiectivelor turistice Revitalizarea �i valorificare activită�ilor tradi�ionale Sprijinirea ac�iunilor culturale menite să promoveze specificul zonei Organizare de programe �i circuite turistice prin intermediul parteneriatelor �i re�elelor interne �i externe

Diversificarea modului de valorificare a resurselor locale

Sprijinirea microintreprinderilor Modalită�i noi de valorificarea resurselor Utilizarea resurselor pentru prod. en. Reciclarea �i prelucrarea de�eurilor.

Dezvoltarea capitalului uman Programe de formare prof. �i educa�ie Cre�terea accesului la informa�ii �i orientare în domenii prioritare

Renovarea satelor Dezvoltarea infrastructurii de bază Infrumuse�area satelor

Promovarea parteneriatelor si cooperare internationala

Dezvoltarea teritoiului prin cooperare teritorială �i interna�ională

Priorităţi OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI

DEZVOLTAREA, DIVERSIFICAREA

ACTIVITĂ�ILOR AGRICOLE SI FORESTIERE

Crearea programelor �i dezvoltarea ofertei turistice

Diversificarea modului de valorificare a resurselor locale

Sprijinirea prelucrării produselor agricole, plante medicinale, fructe de pădure

Facilitarea accesului pe pie�e de desfacere �i marketingului produselor l l

Cre�terea valorii adăugate a produselor

Sprijinirea instalării tinerilor fermieri

Dotarea fermelor de semi-subzisten�ă

Sprijinirea ac�iunilor culturale menite să promoveze specificul zonei

Organizare de programe �i circuite turistice prin intermediul parteneriatelor �i re�elelor interne �i externe

Revitalizarea �i valorificare activită�ilor tradi�ionale

Promovarea turistică a zonei �i dezvoltarea serviciilor turistice

Modalită�i noi de valorificarea

121 Modernizarea exploataţilor agricole

123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere

313.Încurajarea activităţilor turistice

322.Renovarea, dezvoltarea satelor îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru ecconomia şi popiulaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

312. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi

Amenajarea obiectivelor turistice

Sprijinirea microintreprinderilor

Utilizarea resurselor pentru prod. en.

Reciclarea �i prelucrarea de�eurilor.

111.formare profesională şi acţiuni de informare

143. Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru fermieri

Infrumuse�area satelor

Renovarea satelor

Dezvoltarea teritoiului prin cooperare teritorială �i interna�ională

Dezvoltarea infrastructurii de bază

Dezvoltarea capitalului uman Programe de formare prof. �i educa�ie

Cre�terea accesului la informa�ii �i orientare în domenii prioritare

111.formare profesională şi acţiuni de informare

143. Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru fermieri

421 Implementarea proiectelor de cooperare

322.Renovarea, dezvoltarea satelor îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru ecconomia şi popiulaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

Promovarea parteneriatelor si cooperare internationala

Anexa nr. 2 Măsura 1.1.1 Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul acestei măsuri este dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită gospodărirea şi gestionarea durabilă a terenurilor agricole, stimularea antreprenoriatului local din teritoriu de către cei implicaţi. Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi alimentar, utilizarea durabilă a terenurilor agricole, protecţia mediului şi promovarea agriculturii ecologice prin acţiuni de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovative adresate persoanelor adulte care activeaza în sectoarele menţionate. Creşterea calităţii managmentului la nivel de ferme şi asociaţii, cunoştinţele şi informaţiile noi referitoare la procesarea şi comercializarea produselor agricole, a antreprenoriatului în mediul rural vor contribui la înbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în teritoriu.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Din analiza teritoriului şi din dezbaterile publice a rezultat un deficit de specialişti în agricultură şi în rândul antreprenorilor. Această măsură abordează dezvoltarea agriculturii, stimularea antreprenoriatului local din prisma creşterii nivelului de cunoştinţe şi competenţe în rândul lucrătorilor din exploataţii agricole şi din sectorul IMMurilor. În cadrul măsurii se vizează sprijinirea activităţilor de formare profesională, informare, diseminare şi difuzare a cunoştinţelor pentru resursele umane implicate în activităţile agricole de antreprenoriat. Prin activităţile în cadrul măsurii, agricultori şi antreprenori vor fi încurajaţi şi sprijiniţi să se adapteze nevoilor pieţei şi a consumatorilor. Iniţiativele de formare şi informare ce se doresc a fi implementate au ca scop diseminarea infomaţiilor cu privire la:

• Agricultură şi produse ecologice • Procesarea produselor agricole • Modalităţi noi de valorificare a resurselor locale • Metode de marketing

Necesitatea activităţilor de formare profesională apare în contextul legat de creşterea competitivităţii şi diversificării produselor şi activităţilor din agricultură şi antreprenoriat, de restructurarea şi modernizarea sectoarelor agricol, a sectoarelor de procesare şi comercializare pentru produsele agricole, de încurajarea afacerilor orientate spre piaţă, a cerinţelor pentru o gamă largă de aptitudini economice şi de management.

Beneficiari :

Tipuri de beneficiari: – Publici ( comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele) – Privaţi ( asociaţii, agricultori, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ) – Furnizori de formare profesională – Asociaţii de agricultori – firme, etc. – ONG–uri

Precizări privind acţiunile eligibile : Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: Costurile legate de pregătirea şi desfăşurarea diferitelor acţiuni de formare profesională

Onorarii şi diurna pentru experţii din echipa de proiect a contractorului; Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă); Cheltuieli de transport; Materiale didactice şi consumabile; Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; Închirierea de spaţii adecvate pentru desfasurarea acţiunilor de formare profesională; Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de formare profesională.

Costurile privind diferite tipuri de acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe Cheltuieli de transport; Materiale informative; Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de informare şi difuzare de cunoştinţe.

Criterii de selecţie:

- Proiecte integrate - Cuprinde mai multe comune - Integrează probleme de mediu - Crează locuri de muncă Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100 %

Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu

Estimarea costului total pe măsură

Contribuţia FEADR – măsură

Contribuţia publică naţională

Contribuţia privată

1 78,000 78,000 € 62,400 € 15,600 € 0 €

Măsura 1.2.1. Modernizarea exploataţiilor agricole


Obiectivul acestei măsuri este cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie. Cât şi promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achizitionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc.

• Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

• Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare; • Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; • Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Vor fi sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu utilaje şi echipamente performante, precum şi investiţiile privind adaptarea construcţiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole. Scopul sprijinului acordat prin măsură, cuprinde:

a) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole; b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investiţii prevăzute la capitolul “Tipuri de investiţii”; c) Creşterea calităţii produselor obţinute şi diversificarea producţiei agricole; d) Promovarea producerii şi utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei; e) Înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pâna la 5 ani) si regenerare pe cale vegetativă (lastari, drajoni

etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcâmi etc., în scopul producerii de energie regenerabilă; f) Creşterea competitivităţii produselor agricole prin promovarea procesării inclusiv a produselor tradiţionale la nivelul fermei şi

comercializarea directă a acestora. Beneficiari : Tipuri de beneficiari:

• Persoane fizice, Persoane fizice autorizate • Întreprinderi individuale, familiale, Asociaţii familiale • Societate agricolă, Societate cooperativă agricolă • Grup de producători

Precizări privind acţiunile eligibile : Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar:

• Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăţămintelor;

• Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

• Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă, etc.;

• Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalaţiilor deirigat, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu;

• Achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

• Achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

• Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârsitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă;

• Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni; • Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbusti, alţi arbori; • Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei; • Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul

producerii de energie regenerabilă; • Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul National Apicol;

• Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.;

• Costurile generale ale proiectului • Investitii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică;

Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare. Criterii de selecţie: - Va folosi surse de energie alternative - Promovează produsele locale, produce soiuri locale - Integrează probleme de mediu - Crează noi locuri de muncă - Angajeză persoane din teritoriu - Majoritatea producţiei va fi în domeniul legumelor, fructelor etc. - Deschis la diseminare, prezentarea proiectului tuturor celor cei interesaţi Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 50 %

Nr. de proiecte

prevăzute

Cost total mediu

Estimarea costului total pe

măsură


Contribuţia publică

naţională Contribuţia privată

3 40,000 120,000 € 38,400 € 9,600 € 72,000 €

Măsura 1.2.3. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere


Obiectivul acestei măsuri este creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere, printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a altor factori de producţie. Sprijin pentru investiţii vizând îmbunatatirea procesarii şi marketingului produselor agricole şi forestiere.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Sprijinul prin această măsură se acordă pentru realizarea investiţiei corporale şi necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea şi marketingul produselor agricole care procesează materii prime:

• Dezvoltarea de noi produse, procese şi tehnologii • Promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, • Adaptarea la cerinţelor pieţei, în funcţie de resursele locale precum şi deschiderea de noi oportunităţi de piaţă, • Promovarea investiţiilor pentru respectarea standardelor comunitare, • Creşterea productivităţii muncii în sectorul agro-alimentar, • Creşterea numărului de locuri de muncă.

Beneficiari : Tipuri de beneficiari: Pentru produse agricole şi forestiere: - Micro- Întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii - ONG-uri

Precizări privind acţiunile eligibile : Urmatoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: Pentru produsele agricole

• Construcţii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi bransamente şi racorduri necesare proiectelor;

• Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross; • Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare; • Investiţii pentru îmbunătaţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute

în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; • Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; • Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie şi

marketing, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Pentru produsele forestiere

• Construcţii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea şi stocarea produselor forestiere, necesare realizării proiectului, inclusiv utilitati şi bransamente care nu depăşesc 10% din valoarea eligibilă a proiectului;

• Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi instalaţii, maşini şi echipamente pentru recoltarea (în cazul proceselor tehnologice complexe), transportul si procesarea primara a produselor forestiere (lemnoase si nelemnoase), precum si investitii pentru modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente, asa cum sunt prevazute în studiile de fezabilitate, cu respectarea standardelor de mediu si securitate a muncii.

Investitii necorporale pentru produsele agricole si forestiere • Organizarea si implementarea sistemelor de management al calitatii si de siguranta alimentara, daca sunt în legatura cu investitiile

corporale ale proiectului; • Cumpararea de tehnologii (know-how), achizitionarea de patente si licente pentru pregatirea implementarii proiectului; • Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecti,

ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor,

• Achiziţionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Criterii de selecţie: - Crearea unor noi locuri de muncă - Angajarea persoanelor din teritoriu - Surse de energie regenerabile - Integrează probleme de mediu - Proiecte integrate

- StarUp-uri - Intreprinderea să fie localizată cu sediul în teritoriu - Deschis la diseminare, prezentarea proiectului tuturor celor cei interesaţi Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :50 %


Cost total mediu

Estimarea costului total

pe măsură




10 47,000 470,000 € 188,000 € 47,000 € 235,000 €

Măsura 1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere �i consultan�ă pentru agricultori


Obiectivul acestei măsuri este îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol prin ameliorarea gestionării durabile de către fermieri a exploataţiilor lor având ca rezultat creşterea performanţei acestora.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Facilitarea accesului la serviciile de consiliere şi consultanţă a beneficiarilor măsurii de semisubzistenţă pentru a asigura trecerea acestora în categoria fermelor comerciale. Elaborarea de planuri de afaceri, consiliere pentru întocmirea cererilor pentru a beneficia de măsuri de dezvoltare rurală în special pentru tinerii fermieri, fermele de semi-subzistenta. Consiliere şi consultanţă privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi cerinţele obligatorii în materie de gestiune prevăzute în articolele 4 si 5 si anexele III si IV la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a unor norme comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a unor scheme de sprijin pentru agricultori. Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregătiţi să îndeplinească condiţiile de ecocondiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau a sprijinul financiar disponibil producătorilor agricoli prin intermediul organizaţiilor comune de piaţa, prin măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală, precum şi pentru respectarea standardelor comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igiena şi siguranţă profesională. Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultanţă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii acestora. Beneficiari : Beneficiarii direcţi ai acestui sprijin sunt furnizorii de consiliere si consultanţă respectiv entităţi publice sau private, care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie. Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt fermierii. Precizări privind acţiunile eligibile :

Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: • Servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermierii care sunt eligibili să acceseze sprijin financiar acordat prin următoarele

măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurala: Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” pentru beneficiari persoane fizice, Masura 214 „Plăţi pentru agro – mediu”.

• Servicii de consiliere şi consultanţă privind managementul exploataţiei şi aplicarea bunelor practici agricole şi de mediu aşa cum sunt prevăzute în Capitolul 1 articolele 4 si 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi anexele III şi IV ale aceluiaşi regulament, privind normele de securitate la locul de muncă precum şi alte condiţii prevazute în regulamentele comunitare, pentru fermierii care sunt eligibili să acceseze sprijin financiar acordat prin măsurile din axa I şi II.

• Servicii de consiliere şi consultanţă privind respectarea standardelor unei agriculturi modern de calitate adresata exploataţiilor agricole comerciale, inclusiv procesarea în cadrul fermei, pentru măsurile din axa I si II.

Criterii de selecţie: - Va folosi surse de energie alternative - Promovează produsele locale, produce soiuri locale - Integrează probleme de mediu - Cuprinde mai multe comune - Proiecte integrate - Deschis la diseminare, prezentarea proiectului tuturor celor cei interesaţi Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100%


Cost total mediu

Estimarea costului total pe

măsură




1 78,000 78,000 € 62,400 € 15,600 € 0 €

Măsura 3.1.2. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul acestei măsuri este dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Scopul acestei măsuri este: - Crearea de micro-întreprinderi precum si dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spaţiul rural; - Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei; - Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale; - Reducerea gradului de dependenţa faţă de agricultură. Acţiunile prevăd: I. Investiţii în activităţi non-agricole II. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti III. Servicii pentru populaţia rurală IV. Investiţii în producerea de energie regenerabilă

Beneficiari : Beneficiari

- Micro-întreprinderile - Persoane fizice (care se angajează se se autorizeze minim PFA)

Precizări privind acţiunile eligibile : Se vor sprijini operaţiuni legate de:

• Investitii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop

productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora); • Investitii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv achiziţionarea în

leasing a acestora. Criterii de selecţie: - Crearea unor noi locuri de muncă - Angajarea persoanelor din teritoriu - Surse de energie regenerabile - Integrează probleme de mediu - Proiecte integrate - StarUp-uri - Intreprinderea să fie localizată cu sediul în teritoriu - Numărul persoanelor beneficiare - Promovează specificul local, tradiţional - Deschis la diseminare, prezentarea proiectului tuturor celor cei interesaţi Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :70%


Cost total mediu





20 30,000 600,000 € 336,000 € 84,000 € 180,000 €

Măsura 3.1.3. Încurajarea activităţilor turistice


Obiectivul acestei măsuri este dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Peisajul natural, specific a teritoriului, oferă posibilităţi excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul mediului rural, experimentarea unor activităţi inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane. În general, turismul rural nu este dezvoltat conform cererii pieţei turistice interne şi internaţionale; infrastructura turistică existentă nu răspunde pe deplin cerinţelor turiştilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere, confruntându-se în prezent cu dificultăţi sub aspect tehnic, financiar şi educaţional. Aceasta situaţie necesită măsuri de susţinere şi impulsionare a dezvoltării acestui sector, în mod deosebit, promovarea şi marketing-ul turismului rural care sunt slab dezvoltate şi acoperă doar anumite zone. Scopul acestei măsuri este:

- Cresterea si îmbunatatirea structurilor de primire turistice la scară mică; - Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică; - Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic.


- Persoane fizice (neînregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finantare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere;

- Comunele - ONG-uri

Precizări privind acţiunile eligibile :

- Îmbunatatirea infrastructurii fizice de baza în spatiul rural; - Îmbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala; - Cresterea numarului de sate renovate; - Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite.

Criterii de selecţie: - Crearea unor noi locuri de muncă - Angajarea persoanelor din teritoriu - Surse de energie regenerabile - Integrează probleme de mediu - Proiecte integrate - StarUp-uri - Intreprinderea să fie localizată cu sediul în teritoriu - Numărul persoanelor beneficiare - Promovează specificul local, tradiţional - Cuprinde mai multe comune - Deschis la diseminare, prezentarea proiectului tuturor celor cei interesaţi Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100% - pentru proiecte neaducătoare de profit

50-70% - pentru proiecte aducătoare de venit Nr. de proiecte

prevăzute Cost total

mediu Estimarea costului

total pe măsură Contribuţia FEADR –

măsură Contribuţia publică

naţională Contribuţia privată

19 41,684 792,000 € 576,800 € 144,200 € 71,000 €

Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populaţia rurala si punerea în

valoare a moştenirii rurale Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivul acestei măsuri vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Din analiza teritoriului şi dezbateri publice a rezultat un deficit în cea ce priveşte dezvoltarea serviciilor de bază în localitîţiile din teritoriu. Sprijinul pentru aceasta măsura vizează investiţii în spaţiul rural pentru

• Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază; • Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală; • Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.


- Autorităţile publice şi asociaţiile acestora - Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau adminstreză obiectivele de patrimoniu cultural sau natural - Microîntreprinderi - ONG-uri - Aşezăminte culturale şi instituţii de cult


• Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);

• Renovarea clădirilor publice (ex.primării) si amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc); • Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în situaţia în care este vorba de clădiri publice); • Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi

speciale; • Investitii în construcţia de gradiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora; • Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este

atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de staţii de autobuz;

• Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de dezăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţiala pentru înfiinţarea serviciului;

• Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural immaterial ca parte componenta a proiectului. De asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj. Criterii de selecţie: - Va folosi surse de energie alternative - Integrează probleme de mediu - Proiecte integrate - Numarul populaţiei beneficiare - Cuprinde mai multe comune Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100%


Cost total mediu





17 38,235 650,000 € 516,000 € 129,000 € 5,000 €

Măsura 4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare


Participarea Grupurilor de Actiune Locala la proiecte de cooperare

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Cooperarea reprezinta lucrul în comun pentru atingerea unor scopuri comune. În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătaţirea lor. Prin intermediul acestei măsuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională (între România şi alte state membre sau nu) şi inter-teritorială (în cadrul României) între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER, parteneriate public-private selectate în cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricăror alte grupuri rurale organizate după metoda LEADER (grupuri locale care să aiba un rol activ în dezvoltarea rurală, să fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniţiativă locală, micro-regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finanţate prin Axa 4 din FEP) şi recunoscute de statul membru.


- Autorităţile publice şi asociaţiile acestora - Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau adminstreză obiectivele de patrimoniu cultural sau natural - Microîntreprinderi - ONG-uri - Aşezăminte culturale şi instituţii de cult


- Cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, - Seminarii, activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente, - Cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune - Cheltuieli pentru proiecte comune de instruire Criterii de selecţie: - Proiecte integrate - Promovează specificul local, tradiţional Finanţare : • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100%


Cost total mediu





2 30,000 60,000 € 48,000 € 12,000 € 0 €

II.3 Planul de finanţare

Euro

Denumirea măsurii

Ponderea măsurii în planul de finanţare

Cost total Contribuţii publice

Contribuţii naţionale Contribuţii private FEADER

% din costul total

% de contribuţie

FEADR Suma % Suma % Suma % Suma %

M. 111. 2% 80% 78,000 € 100% 62,400 € 80% 15,600 € 20% 0 € 0.00%

M 121 4% 32% 120,000 € 100% 38,400 € 32% 9,600 € 8% 72,000 € M. 123 14% 40% 470,000 € 100% 188,000 € 40% 47,000 € 10% 235,000 € 50.00% M 143 2% 80% 78,000 € 100% 62,400 € 80% 15,600 € 20% 0 € 0% M 312 18% 56% 600,000 € 100% 336,000 € 56% 84,000 € 14% 180,000 € 30%

M 313 23% 73% 792,000 € 100% 576,800 € 73% 144,200 € 18% 71,000 € 9% M 322 19% 79% 650,000 € 100% 516,000 € 79% 129,000 € 20% 5,000 € 1% M 421 2% 80% 60,000 € 100% 48,000 € 80% 12,000 € 20% 0 € 0%

Asistenţă tehnică 17% 80% 570,660 € 100% 456,528 € 80% 114,132 € 20% 0 € 0%

TOTAL 100% 67% 3,418,660 € 100% 2,284,528 € 67% 571,132 € 17% 563,000 € 16%

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

PARTEA A – V – A: PARTENERIATUL

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Locală (parteneriatul care realizează Planul de Dezvoltare Locală)

Activitatea 1 – Promovare proiect – s-a organizat o intilnire in Orasul Huedin, pentru promovarea proiectului inclusiv printr-un comunicat de presa

Activitatea 2 – Culegerea datelor din teren pentru elaborarea Planului de dezvoltare locala – In prima luna s-au făcut deplasari in teritoriu pentru promovarea proiectului prin distribuirea unor foi de informare, prin discutii cu cetatenii si liderii locali. In acelasi timp s-a facut o baza de date cu privire la teritoriul LEADER in care s-a urmarit:

• Elaborarea unui diagnostic al teritoriului

• Identificarea punctelor tari si punctelor slabe ale teritoriului

• Identificarea oportunitatilor si riscurilor ce pot aparea in procesul de dezvoltare

Activitatea 3 – Schimb de experienta cu un partener extern – A.D.I. Microregiunea Vladeasa Huedin a incheiat un acord de parteneriat cu teritoriu LEADER „ Pays Vichy-Auvergne” din Franta – In luna a doua de implementare a proiectului nostru ne-am deplasat, impreuna cu toti partenerii nostri, in teritoriul „Pays Vichy Auvergne” pentru un schimb de experienta legat de elaborarea Planului de Dezvoltare Locala si de organizarea si functionarea GAL- ului.

Activitatea 4 – Elaborare materiale informative si de promovare – in luna a doua a proiectului am elaborat si tiparit materialele informative si de promovare ale proiectului inclusiv pe baza experientei dobindite pe parcursul deplasarii in teritoriul LEADER „Pays Vichy – Auvergne”. Tot in aceasta perioada am publicat pe internet o pagina web pentru pomovarea activitatilor GAL- ului si dupa implementarea proiectului. Pe aceast site vor fi publicate materiale atit in limba romana sit si in limbile engleza si franceza.

Activitatea 5 – Intilniri cu cetatenii si potentialii parteneri – in luna a treia si a patra am organizat intilniri cu cetatenii, pe grupuri de comune, pentru elaborarea Planului de Dezvoltare locala si infiintarea GAL- ului local. Am organizat cite doua intilniri pentru fiecare grup de comune partenere iar pe parcursul lunii a patra am organizat o intilnire in Orasul Huedin pentru intreaga zona – pentru finalizarea actelor constitutive ale GAL-ului si pentru definitivarea Planului de Dezvoltare Locala.

Activitatea 6 – tiparirea Planului de Dezvolatre Locala – Planul de Dezvoltare Locala elaborat in timpul implementarii proiectului este fi tiparit pentru a fi distribuit tuturor partenerilor si persoanelor interesate.

Activitatea 7 – Infiintarea GAL- ului – pe parcursul lunii a patra a fost definitivat componenta GAL- ului si s-au făcut demersurile necesare infiintarii acestuia in conformitate cu Ordonanta 26/2000 cu privire la Asociatii si Fundatii.

Activitatea 8 – Promovarea rezultatelor proiectului – la finalul lunii a patra s-a organizat o intilnire in Orasul Huedin cu toti partenerii GAL- ului infiintat si cu alte persoane interesate de dezvoltarea teritoriului in care actionam pentru promovarea rezultatelor proiectului.

Tot acest proces de animare a teritoriului şi de elaborare a candidaturii a fost consemnat în documentele aferente şi va fi anexat la dosarul de candidatură.

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional

III.2.1 Descrierea partenerilor

Parteneriatul pentru implementarea programului LEADER in Microregiunea Vladeasa Huedin cuprinde un numar de 17 parteneri publici si 24 parteneri privati din care 2 parteneri publici si 3 parteneri privati sint parteneri externi teritoriului de implementare. Pentru implicarea unui numar cit mai mare de persoane fizice si juridice private in implementarea acestui program ne-am orientat spre colaborarea cu mai multe ONG-uri locale fara a ingradi accesul si altor organisme private in structura potentialului GAL. Astfel, numarul ONG-urilor din parteneriatul nostru se ridica la 13 iar domeniile de activitate sint diverse, de la administrarea proprietatii private (cazul composesoratelor ) la dezvoltare locala turistica si cultural-sociala inclusiv asociatii de vinatoare si pescuit. Prin colaborarea cu actori de dezvoltare locala din diverse domenii de activitate care colaboreaza la rindul lor cu un numar mare de locuitori, am elaborat un program de dezvoltare locala care sa cuprinda intreaga gama de directii de dezvoltare locala, urmind ca in viitor, bazindu-ne pe acelasi parteneriat, sa incepem demersurile necesare implementarii acestui program, inclusiv prin extinderea colaborarii si cu alti parteneri locali.

Tabelul de mai jos precizează componenţa comitetului de selectare a proiectelor selectate de GAL

Comitetul de selec�ie – membrii titulari

PARTENERI PUBLICI Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Morosan Mircea Oras Huedin primar ADMIN Boca Gheorghe Constantin

Comuna Poieni primar ADMIN

Suciu Mircea Sorin Comuna Mărgău primar ADMIN Crainic Viorel Comuna Belis primar ADMIN Saracut Augustin Comuna Bulz primar ADMIN Poka Andrei Gheorghe Comuna Sincraiu primar ADMIN

ONG Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Iancu Gheorghe Asociatia Vanatoreasca Cornu de Aur

Pre�edinte ONG

Plesa Viorel Asociatia Pelaghia Pre�edinte ONG Gheorghe Bogdan Asociatia Valul

Miresei Pre�edinte ONG

Peter Gyorgy Arpad Asociatia Ecologica Silvanus

Pre�edinte ONG

Pentek Vasile Asociatia Culturala Rakoczi

Pre�edinte ONG

Blaga Petru Cristian Asociatia Provision Negreni

Pre�edinte ONG

Popa Ioan Daniel Asociatia pentru Dezvoltare Comunitara

Pre�edinte ONG

Cicea 1384 Popa Maria S.C. Damarion S.R.L. Administrator S.R.L. Balogh Martin Funda�ia Civitas Director regional ONG

Membrii suplean�i:

PARTENERI PUBLICI

Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Popa Ioan primar ADMIN

Manea Dorin Constantin primar ADMIN

Morar Ioan primar ADMIN

Maris Traian primar ADMIN

Potra Aurel primar ADMIN

Antal Ioan primar ADMIN

PARTENERI PRIVAŢI

ONG

Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Buzas Istvan Attila Asociatia Pescarilor Huedin

Pre�edinte ONG

Parauan Dan Gabriel Clubul Ecologic Transilvania

Pre�edinte ONG

Gaboras Alexandru Asociatia Civica Bratca

Pre�edinte ONG

Farcas Marius S.C. Ulpia Travels Tours S.R..L.

Administrator S.R.L.

Capota Radu Composesoratul Margau

Pre�edinte ONG

Morar Viorel Composesoratul Urbarial Ciuleni

Pre�edinte ONG

Valentin Moldovan Asociatia Mentor Consult

Pre�edinte ONG

Crainic Liliana S.C. Rom Concord S.R.L.


Pascalau Sandor Andrei Sorin

S.C. Lavandplant S.R.L.


Selecţia proiectelor va fi realizată de către Comitetul de Selecţie, format din membrii GAL. În ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă.

Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean (DADR)”.

III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului

La nivelul GAL ului, organele asociatiei sunt:

1) Adunarea generala;

2) Consiliul director;

3) Cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori;

4) Comitetul de selectare a proiectelor;

5) Compartiment administrativ

1)Adunarea generala

Este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatiilor.

Competenta adunarii generale cuprinde:

a) Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;

b) Aprbarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;

c) Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selectie;

d) Alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori.

Adunarea generala se intruneste cel putin o data pe an si are drept de control asupra permanenet asupra celorlalte doua organe precizate mai sus.

Hotaririle luate de adunarea generala in limitele legii, ale actului constitutiv si statutului sunt obligatorii chiar si pentru membrii asociati care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat impotiva.

2) Consiliul director Asigura punerea in executare a hotaririlor adunarii generale. El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime din componenta sa. In exercitarea competentei sale, consiliul director: a) prezinta adunarii generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului

de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectele asociatiei;

b) incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei; c) aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin statut nu se prevede

altfel; d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala. Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare.Nu poate fi membru al consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii publice. 3) Cenzorul sau dupa caz comisia de cenzori Daca numarul asociatiilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoana din afara asociatiei.

In cazul in care asociatia nu are obligatia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociati care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control. Pentru asociatiile cu mai mult de 100 membrii inscrisi pina la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membrii. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile legii. Regulile generale de organizare si functionare a comisiei de cenzori se aproba de adunarea generala.Comisia de cenzori isi poate elabora un regulament intern de functionare. In realizarea competentelor sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori: a) verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei; b) intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale; c) participa la sedintele consiliului director, fara drept de vot; d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.

4) Comitetul de selectare a proiectelor

Modul de stabilire şi de funcţionare a comitetului de selectare a proiectelor. Comitetul este alcătuit din 15 de persoane (reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat). La nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, reprezintă mai mult de 50% din parteneriatul local, iar organizaţiile ce provin din eventuale oraşe având ca responsabilitate şi zona rurală învecinată – consilii judeţene, prefecturi, consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanţă etc., nu depăşesc 25%.

Dacă unul din proiectele depuse pentru selecatre, aparţine unuia din membrii comitetului, în această situaţia persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi nu va participă la întâlnirea comitetului respectiv.

5)Compartimentul administrativ va avea urmatoarea componen�ă:

a) �ef de birou;

b) Animatori – desfasoara activitati de animare pentru promovarea actiunilor pGAL; 1 persoană/comună

c) Compartiment tehnic – avind ca sarcina verificarea si selectia proiectelor ce se vor implementa; - 1 expert �i 2 asistenti tehnici

d) Consultanti externi – functie de necesitati pentru buna desfasurare a activita�ilor GAL;

e) Responsabil financiar

PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 Resurse umane

La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi :

a) informare – comunicare;

b) apel pentru proiecte;

c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;

Aleşii comunali şi intercomunali (inclusiv via asociaţii publice)

Întreprinderi private: agricultori, meşteşugari, proprietari de hoteluri/restaurante

Comitet de selecţie LEADER

Public: 47%

Privat: 53%

Reprezentanţi ai Administraţiilor locale şi judeţene

Număr de membri: 15 Pentru fiecare membru titular, vor fi prevăzuţi supleanţi

Asociaţii private „independente”

d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;

e) monitorizarea proiectelor.

Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va intocmi o fisa a postului, in care vor fi cuprinse toate activitatile la care care participa si atributiile lor in cadrul acestor activitati.

I.1.1.1. Fi�a postulu

DENUMIRE: �EF BIROU GAL TITULAR:

DENUMIRE: �EF BIROU GAL TITULAR: GHEORGHE POPA

Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asocia�iei, atât pe orizontală cât şi pe verticală

Atribuţii, sarcini, responsabilităţi

Răspundere

Studii superioare în domeniul administra�iei publice, �tiin�e economice, �tiin�e sociale etc. Specializări: managementul proiectelor, fonduri europene, construc�ie parteneriate, dezvoltare rurală Limbi străine: nivel conversa�ional în cel pu�in o limbă de circula�ie interna�ională Permis de conducere: cat.B Cuno�tin�e IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, Project sau echivalent) Caracteristici �i abilităţi personale: abilită�i de comunicare, muncă în echipă, rezisten�ă la stres, Nivel de experien�ă pe un post de conducere cel pu�in 3 ani

Este subordonat: Consiliului Administrativ; Coordonează: Departamentul tehnic �i Animatorii Reprezintă asocia�ia: în rela�iile cu bancile, instituţiile statului, alte companii, APDRP, AM, parteneri etc.

Titularul postului are rolul de a asigura conducerea, organizarea �i func�ionarea organiza�iei cu eficien�ă maximă prin angajarea resurselor financiare, tehnologice �i umane necesare, în primul rând cele legate de implementarea proiectelor în cadrul GAL Coordonează organizarea �i derularea activită�ilor de : – Comunicare – Diseminare – Implementare proiecte – Monitorizare evaluare – Cooperare

Semnează contracte cu furnizorii, clien�ii, beneficiarii �i partenerii strategici. Semnează referate de investi�ii, statele de plată �i rapoartele financiare ale organiza�iei. Comunică angaja�ilor �i colaboratorilor valorile �i obiectivele strategice ale organiza�ie

Stabile�te obiectivele colaboratorilor din subordine, termenele-limită �i modalită�ile de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor

DENUMIRE: ANIMATOR TITULAR:



Răspundere

Studii superioare în domeniul administra�iei publice, �tiin�e economice, �tiin�e sociale. Specializări: managementul proiectelor, fonduri europene, construc�ie parteneriate, dezvoltare rurală Limbi străine: scris/vorbit în cel pu�in o limbă de circula�ie interna�ională Cuno�tin�e IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, Project sau echivalent) Caracteristici �i abilităţi personale: abilită�i de comunicare, muncă în echipă, rezisten�ă la stres

Nivel de experien�ă pe un post de conducere cel pu�in 1 an

Este subordonat: managerului GAL;

Are rela�ii de serviciu cu to�i angaja�ii �i colaboratorii, precum �i cu membrii GAL

Are rela�ii cu actorii din aria GAL.

Contribuie la atingerea scopurilor asocia�iei, în special pentru implementarea cu succes a activită�ilor programului LEADER în primul rând cele legate de implementarea proiectelor în cadrul GAL: o Informare o Sprijinirea elaborării proiectelor o Lansarea apelului pentru proiecte o Selectarea proiectelor o Decizie o Monitorizare o Arhivare Animatorul este intermediar între asocia�ie �i grupurile �intă specifice, fiind responsabil fa�ă de aceste par�i �i distribuind informa�ii care dau posibilitatea grupurilor �intă să în�eleagă politicile promovate de asocia�ie. Formulează mesaje, pregăte�te �i/sau prezintă materiale informative

DENUMIRE: ASISTENT TEHNIC TITULAR:



Răspundere

Studii superioare în domeniul administra�iei publice, �tiin�e economice, �tiin�e sociale. Specializări: managementul proiectelor, fonduri europene, construc�ie parteneriate, dezvoltare rurală Limbi străine: o limbă de circula�ie interna�ională scris/vorbit Cuno�tin�e IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, Project sau echivalent)

Nivel de experien�ă pe un post de similar cel pu�in 2 ani


Contribuie nemijlocit la activită�ile de implementare a proiectelor în cadrul GAL: Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor); Efectuarea zilnică a gestionării proiectului; Executarea operativă �i corectă a procedurilor de gestionare a resurselor; Facilitarea coordonării între activită�ile componentelor; Monitorizarea �i raportarea la timp privind realizările �i rezultatele proiectului; Informa�ia despre con�inutul proiectului �i realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai înalt nivel.

DENUMIRE: EXPERT TEHNIC TITULAR: INCZE ZSUZSANNA



Răspundere

Studii: cel pu�in nivel master în domeniul administra�iei publice, �tiin�e economice, �tiin�e sociale. Specializări: managementul proiectelor, fonduri europene, management �i dezvoltare rurală Limbi străine: o limbă de circula�ie interna�ională scris/vorbit Cuno�tin�e IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, Project sau echivalent)

Nivel de experien�ă pe un post de similar cel pu�in 4 ani


Colaborează cu angajatul tehnic

Contribuie nemijlocit la activită�ile de implementare a proiectelor în cadrul GAL: Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor); Executarea operativă �i corectă a procedurilor de gestionare a resurselor; Facilitarea coordonării între activită�ile componentelor; Monitorizarea �i raportarea la timp privind realizările �i rezultatele proiectului; Informa�ia despre con�inutul proiectului �i realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai înalt nivel.

DENUMIRE: RESPONSABIL FINANCIAR TITULAR:



Răspundere

Studii: absolvent al învăţământului superior economic de specialitate; Cunoştinţe: -să posede cunoştinţe temeinice în ceea ce priveşte sistemul organizatoric şi financiar-contabil; -să posede cunoştinţe solide în ceea ce priveşte legislaţia în vigoare privind domeniul financiar-contabil; -să probeze o bună cunoaştere a conducerii contabilităţii computerizate; Cunoştinţe IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office (Outlook, Word, Excel, echivalent) Caracteristici şi abilităţi personale: -capacitate de a prelucra informaţiile, de a le interpreta şi de a le valorifica prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali; -corectitudine, tenacitate, seriozitate, Nivel de experienţă pe un post similar cel puţin 3 ani, experienţă specifică: contabilitate în domeniul ONG cel puţin un an.

Este subordonat: managerului GAL; -are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile şi alte entităţi funcţionale;

-are relaţii cu persoane juridice şi persoane fizice care au tangenţă cu sfera sa de activitate.

-organizează, îndrumă, conduce, controlează şi răspunde de desfăşurarea în mod eficient a activităţii financiar-contabile ale asociaţiei în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; ţine evidenţa documentaţiei necesare a activităţii biroului, privind salarizarea, asigurările sociale, fluctuaţia de personal, angajări, promovări, transferuri, plecări din asociaţie;

Semnează situaţiile financiare

III.3.2 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)

Sediul GAL va fi în ora�ul Huedin unde va fi închiriat un sediu cuprinzând o incapere 4/5 m, cu grup social propriu �i acces la utilită�i �i serviciile de telefonie fixă, internet, electricitate �i o sală de �edin�ă cu o suprafa�ă de 30m2. De men�ionat este faptul ca aceasta incapere nu dispune de logistica �i echipamentele necesare desfă�urării activită�ilor GALului. Pentru organizarea întâlnirilor, �edin�elor, instruirilor �i altor tipuri de activită�i de grup membrii parteneriatului de�in spa�ii/loca�ii corăspunzătoare �i sunt dispu�i să pună la dispozi�ia GAL-ului. Pentru derularea activită�ilor �i asigurarea func�ionării GAL vor fi alocate sume pentru achizi�ionare echipamentelor necesare prin bugetul de func�ionare. La toate echipamentele cumpărate vor fi aplicate elementele de identitate vizuală specifice programului.

III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului

Nr. Crt Denumire UM Val .U Cant Total TVA

Componenta a: 121260

1 - Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL; an 76800 1 76800

2

Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de implementarea strategiei de dezvoltare locală; an 4000 1 4000 960

3 Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii; 100 12 1200

4

Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi electronice, precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL; an 0 0 21760 5222.4

5 Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor; an 500 6 3000 720

6

Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale), transport şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc.); an 0 0 7500 1800

7

Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii etc. an 7000 1 7000 1680

Componenta b an 32300 7752 Studii ale zonei an 7000 1 7000 1680

Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală an 9300 1 9300 2232

Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală an 3000 2 6000 1440

Evenimente de promovare an 2000 1 2000 480 Instruirea liderilor locali an 4000 2 8000 1920 TOTAL 153560 18134.4

Venituri : Suma - Cheltuieli de func�ionare 570660

TOTAL 570660Cheltuieli : - Cheltuieli de func�ionare 570660

TOTAL 570660

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare

Informarea şi comunicarea reprezintă elemente esenţiale atât în etapele iniţiale, de constituire a parteneriatelor public – private cât şi ulterior, după selectarea parteneriatului ca GAL în acţiunile de sale de funcţionare, instruire şi animarea teritoriului.

GAL Vladeasa-Huedin va utiliza diverse metode pentru a asigura o comunicare �i informare efectivă cu locuitorii şi actorii implicaţi în dezvoltarea teritoriului în legătură cu buna funcţionare a GAL şi implementarea tuturor acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală.

Nr. Crt.

Denumire Metodologie Instrument

1 Comunicare online pagina de web grupuri de e-mail forum

2 Comunicare scrisă e-mail fax postă

3 Întâlniri prezentări PPT, prelegeri seminarii conferin�e tematice

4 Mass media comunicate de presă articole anun�uri reportaje conferin�e de presă

5 Promovare pliante bro�uri afi�e

bannere evenimente

6 Informare Buletin informativ tipărit trimestrial newsletter electronic disponibil pe site �i prin e-mail

7 Prezentare de bune practici CD online Bro�ură film

Toate materialele promo�ionale �i de informare vor respecta regulile de identitate vizuală specifică programului.

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului

PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

Informa�iile necesare monitorizării implementării se colectează din cererile de finan�are întocmite de către beneficiari. Aceste documente con�in informa�iile necesare calculării indicatorilor financiari, de realizare �i pentru o parte a indicatorilor de rezultat necesari monitorizării �i evaluării măsurilor din PNDR.

Monitorizarea prevede un dispozitiv riguros �i transparent de vizualizare a modului în care are loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită colectarea sistematică �i structurarea anuală a datelor cu privire la activită�ile desfă�urate.

Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL presupune: - Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea

problemelor); - Efectuarea zilnică a gestionării proiectului; - Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor; - Facilitarea coordonării între activităţile componentelor; - Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului; - Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită

factorilor de decizie la cel mai înalt nivel.

Monitorizarea trebuie să prevadă un dispozitiv riguros şi transparent de vizualizare a modului în care are loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate.

Evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a înregistrării şi raportării către AM a unor sugestii şi remarci privind rezultatelor implementării proiectelor în cadrul strategiei de dezvoltare locală. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurată pe o bază bine stabilită şi presupune elaborarea unui set de indicatori (consideraţi relevanţi în

reflectarea eficienţei obţinute în urma implementării proiectului) şi a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare – intermediare şi finale) a rezultatelor implementării. Monitorizarea şi evaluarea va asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor, managementul finanţelor publice, inclusiv administrarea adecvată a resurselor proiectului şi monitorizarea efectivă şi evaluarea activităţilor şi rezultatelor acestuia. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în scopul efectuării plăţilor se va efectua auditul de către auditorul stabilit.

La sfâr�itul programului se va elabora un raport de evaluare �i monitorizare care va fi pus la dispozi�ia tuturor celor interesa�i.

Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.

Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi: eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc.

Modul de distribuire a responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar, între GAL, agenţia de plăţi şi autoritatea de management. Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi Informare X Sprijinirea elaborării proiectelor X Lansarea apelului pentru proiecte X Selectarea proiectelor X Controlul administrativ al dosarelor X X Decizie X Notificarea către beneficiar X X Monitorizare X X Plată X Control X X Arhivare X

III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR

PARTEA A -VIII – A: COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

III.5.1 Cooperare Pentru că este importantă cooperarea în reţeaua LEADER atât naţională cât şi internaţională proiectul oferă posibilitatea unor schimburi de experienţă dar şi colaborări concrete cu Grupuri de Acţiune similare din ţări unde programul a fost implementat cu succes. În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face

schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor.

In cazul în care teritoriul rural a implementat deja proiecte de cooperare, acestea vor fi descrise în linii mari (partenerul/partenerii de cooperare, tematica cooperării, obiective, valoarea proiectului/proiectelor de cooperare, rezultatele cooperării etc.). Eventual, vor fi precizate şi alte experienţe de cooperare la nivelul teritoriului în alte domenii.

De asemenea, dacă teritoriul a reflectat deja asupra modului în care intenţionează să sprijine proiectele de cooperare se va preciza acesta.

Datele vor fi prezentate sub forma unui tabel după modelul de mai jos:

Nr. crt.

Partenerul/partenerii

Tematica cooperării

Obiective Valoarea proiectului/proiectelor de cooperare (euro)

Rezultate

1. Experienţe de cooperare deja întreprinse 1 Pays Vichy Auvergne schimb de

experien�ă Identificarea unor modele de bune practici ale programului LEADER

50000 Ghid al traditiilor si obiceiurilor locale in cele doua regiuni

2. Intenţii de cooperare GAL Pro-Somes Promovare

a plantelor şi arbuştilor fructiferi tradiţionali

Identificarea şi conservarea unor specii de plante şi arbuşti fructiferi tradiţionali

10.000 Ghid al plantelor şi arbuştilor fructiferi (dicţionar tradiţional-literar)

III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei

Avem deja o experienţă de colaborare prin intermediul Asociaţiei Microregionale Vladeasa Huedin care este membru din anul 2007 al Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală 2007-2013. GAL Vladeasa Huedin va participa la evenimentele organizate de RNDR şi REDR şi va aloca o sumă anuală de 7000 de euro pentru aceste activită�i.

Date post:	01-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	sonia-silvas
View:	694 times
Download:	6 times

Plan_de_Dezvoltare_Locala_final

Documents