ContractorContractor:: InstitutulInstitutul dede CercetareCercetare DezvoltareDezvoltare pentrupentru PomicultuPomiculturără PiteştiPiteştiMărăcineniMărăcineniObiectiv general:Obiectiv general: ADESC 1ADESC 1Numărul/codul proiectului:Numărul/codul proiectului: 1313/1.1./1.1.1313Contract:Contract: 11111313/201/20133Act adiţional:Act adiţional: 2/20142/2014Anul începerii:Anul începerii: 20120133Anul finalizării:Anul finalizării: 20142014Durata:Durata: 1313 luniluniDenumireaDenumirea proiectuluiproiectului:: ADER 1.1.13. ZONAREA SORTIMENTELOR DE SPECII,PORTALTOAIE ȘI SOIURI PE BAZINE POMICOLE, ÎN FUNCȚIE DE CONDIȚIILEPEDOCLIMATICE ȘI SOCIOECONOMICEDenumirea fazeiDenumirea fazei IIIIII:: Experimentare model – verificare zonare – cartogrametematice în principalele bazine pomicole din România; Recomandaresortiment soi – portaltoi pe bazine pomicole; Demonstrarea funcţionalităţii şiutilităţii zonării speciilor, soiurilor ş portaltoilor; Calculul eficienţeieconomice; Elaborare ghid de bune practici privind amplasarea speciilor pebazine; Menţinerea şi verificarea stării de sănătate a materialului deînmulţire din categoria certificatPersoana de contact:Persoana de contact: Dr.ing. Mihail COMANDate contact:Date contact: 0248-278066 / 0248-278477;E-mail: mihailcoman1@gmail.com

PLAN SECTORIALPLAN SECTORIAL –– ADER 2020ADER 2020ContractorContractor:: InstitutulInstitutul dede CercetareCercetare DezvoltareDezvoltare pentrupentru PomicultuPomiculturără PiteştiPiteştiMărăcineniMărăcineniObiectiv general:Obiectiv general: ADESC 1ADESC 1Numărul/codul proiectului:Numărul/codul proiectului: 1313/1.1./1.1.1313Contract:Contract: 11111313/201/20133Act adiţional:Act adiţional: 2/20142/2014Anul începerii:Anul începerii: 20120133Anul finalizării:Anul finalizării: 20142014Durata:Durata: 1313 luniluniDenumireaDenumirea proiectuluiproiectului:: ADER 1.1.13. ZONAREA SORTIMENTELOR DE SPECII,PORTALTOAIE ȘI SOIURI PE BAZINE POMICOLE, ÎN FUNCȚIE DE CONDIȚIILEPEDOCLIMATICE ȘI SOCIOECONOMICEDenumirea fazeiDenumirea fazei IIIIII:: Experimentare model – verificare zonare – cartogrametematice în principalele bazine pomicole din România; Recomandaresortiment soi – portaltoi pe bazine pomicole; Demonstrarea funcţionalităţii şiutilităţii zonării speciilor, soiurilor ş portaltoilor; Calculul eficienţeieconomice; Elaborare ghid de bune practici privind amplasarea speciilor pebazine; Menţinerea şi verificarea stării de sănătate a materialului deînmulţire din categoria certificatPersoana de contact:Persoana de contact: Dr.ing. Mihail COMANDate contact:Date contact: 0248-278066 / 0248-278477;E-mail: mihailcoman1@gmail.com

Obiectivele ProiectuluiObiectivele Proiectului Optimizarea sortimentelor pomicole (specii, portaltoaie şi soiuri)în scopul dezvoltării durabile, integrării ecologice şi creşteriicompetitivităţii tehnico-economice în pomicultură în condiţiileprotejării mediului înconjurător.

Obiectivele FazeiObiectivele Fazei IIIII/2014I/2014 Experimentare modelExperimentare model –– verificare zonareverificare zonare –– cartograme tematice încartograme tematice în

principalele bazine pomicole din România;principalele bazine pomicole din România; Experimentare modelExperimentare model –– recomandare sortimentrecomandare sortiment –– soi, portaltoi pe bazinesoi, portaltoi pe bazine

pomicole;pomicole; DDemonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii zonării speciilor, soiurilor şiemonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii zonării speciilor, soiurilor şi

portaltoilor speciilor pomicole;portaltoilor speciilor pomicole; CCalculul eficienţei economice a soluţiilor propuse;alculul eficienţei economice a soluţiilor propuse; Menţinerea şi verificarea stării de sănătate a materialului de înmulţire dinMenţinerea şi verificarea stării de sănătate a materialului de înmulţire din

categoria certificat prin retestări virale utilizând lemn anual ca materialcategoria certificat prin retestări virale utilizând lemn anual ca materialbiologic de studiu;biologic de studiu;

Editare ghid de bune practici privind amplasarea speciilor, soiurilor şiEditare ghid de bune practici privind amplasarea speciilor, soiurilor şiportaltoilor din bazinele pomicole din România în condiţiile schimbărilorportaltoilor din bazinele pomicole din România în condiţiile schimbărilorclimatice prezente şi prognozate.climatice prezente şi prognozate.

Obiectivele ProiectuluiObiectivele Proiectului Optimizarea sortimentelor pomicole (specii, portaltoaie şi soiuri)în scopul dezvoltării durabile, integrării ecologice şi creşteriicompetitivităţii tehnico-economice în pomicultură în condiţiileprotejării mediului înconjurător.

Obiectivele FazeiObiectivele Fazei IIIII/2014I/2014 Experimentare modelExperimentare model –– verificare zonareverificare zonare –– cartograme tematice încartograme tematice în

principalele bazine pomicole din România;principalele bazine pomicole din România; Experimentare modelExperimentare model –– recomandare sortimentrecomandare sortiment –– soi, portaltoi pe bazinesoi, portaltoi pe bazine

pomicole;pomicole; DDemonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii zonării speciilor, soiurilor şiemonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii zonării speciilor, soiurilor şi

portaltoilor speciilor pomicole;portaltoilor speciilor pomicole; CCalculul eficienţei economice a soluţiilor propuse;alculul eficienţei economice a soluţiilor propuse; Menţinerea şi verificarea stării de sănătate a materialului de înmulţire dinMenţinerea şi verificarea stării de sănătate a materialului de înmulţire din

categoria certificat prin retestări virale utilizând lemn anual ca materialcategoria certificat prin retestări virale utilizând lemn anual ca materialbiologic de studiu;biologic de studiu;

Editare ghid de bune practici privind amplasarea speciilor, soiurilor şiEditare ghid de bune practici privind amplasarea speciilor, soiurilor şiportaltoilor din bazinele pomicole din România în condiţiile schimbărilorportaltoilor din bazinele pomicole din România în condiţiile schimbărilorclimatice prezente şi prognozate.climatice prezente şi prognozate.

Coordonator proiect:Coordonator proiect: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti MărăcineniInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni Director proiect: Dr.ing.Director proiect: Dr.ing. Mihail COMANMihail COMAN

Partener 1:Partener 1: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului București Responsabil proiect:Responsabil proiect: Dr.ing. Mihai TOTIDr.ing. Mihai TOTI

PartenerPartener 22:: Administrația Națională de Meteorologie București Responsabil proiect:Responsabil proiect: Dr.ing. Elena MATEESCUDr.ing. Elena MATEESCU

PartenerPartener 33:: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură BistriţaStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa Responsabil proiect: Dr.ing. Ioan ZAGRAResponsabil proiect: Dr.ing. Ioan ZAGRAII

PartenerPartener 44:: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură ConstanţaStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa Responsabil proiect: Dr.ing.Responsabil proiect: Dr.ing. Leinar SEPTARLeinar SEPTAR

PartenerPartener 55:: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi Responsabil proiect: Dr.ing. Sorina SÂRBUResponsabil proiect: Dr.ing. Sorina SÂRBU

PartenerPartener 66:: Universitatea din CraiovaUniversitatea din Craiova –– Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VâlceaStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea Responsabil proiect: Dr.ing. Silvia PREDResponsabil proiect: Dr.ing. Silvia PREDAA

PartenerPartener 77:: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VoineştiStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti Responsabil proiect: Dr.ing.Responsabil proiect: Dr.ing. GheorgheGheorghe PETREPETRE

PartenerPartener 88:: Centru de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni Responsabil proiect: Dr.ing.Responsabil proiect: Dr.ing. Iulian RIulian RĂŢOIĂŢOI

ParteneriParteneri Coordonator proiect:Coordonator proiect:

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti MărăcineniInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni Director proiect: Dr.ing.Director proiect: Dr.ing. Mihail COMANMihail COMAN

Partener 1:Partener 1: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului București Responsabil proiect:Responsabil proiect: Dr.ing. Mihai TOTIDr.ing. Mihai TOTI

PartenerPartener 22:: Administrația Națională de Meteorologie București Responsabil proiect:Responsabil proiect: Dr.ing. Elena MATEESCUDr.ing. Elena MATEESCU

PartenerPartener 33:: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură BistriţaStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa Responsabil proiect: Dr.ing. Ioan ZAGRAResponsabil proiect: Dr.ing. Ioan ZAGRAII

PartenerPartener 44:: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură ConstanţaStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa Responsabil proiect: Dr.ing.Responsabil proiect: Dr.ing. Leinar SEPTARLeinar SEPTAR

PartenerPartener 55:: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi Responsabil proiect: Dr.ing. Sorina SÂRBUResponsabil proiect: Dr.ing. Sorina SÂRBU

PartenerPartener 66:: Universitatea din CraiovaUniversitatea din Craiova –– Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VâlceaStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea Responsabil proiect: Dr.ing. Silvia PREDResponsabil proiect: Dr.ing. Silvia PREDAA

PartenerPartener 77:: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VoineştiStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti Responsabil proiect: Dr.ing.Responsabil proiect: Dr.ing. GheorgheGheorghe PETREPETRE

PartenerPartener 88:: Centru de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni Responsabil proiect: Dr.ing.Responsabil proiect: Dr.ing. Iulian RIulian RĂŢOIĂŢOI

Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazeiPrincipalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei IIIII/2014I/2014

Nr.crt Parteneri /acronim Rezultate preconizate(cf. Planului de realizare al

proiectului)

Rezultate obţinute

1 Coordonator proiect - ICDPPitești MărăcineniP1 - ICPA BucureştiP2 – ANM BucureştiP3 – SCDP BistriţaP4. SCDP ConstanţaP5 – SCDP IaşiP6 – UC – SCDP VâlceaP7 – SCDP VoineştiP8 – CCDPND Dăbuleni

- Îmbunătățirea cunoștințelorprivind stabilirea favorabilitățiiclimatice și pedologice a speciilorpomicole din România.- Formularea şi verificarea deipoteze şi teorii noi privindmetodele de zonare în condițiilestresului climatic prezent şiprognozat;- Zonarea speciilor de pomi şiarbuşti fructiferi în funcţie defavorabilitatea pedoclimatică;- Sortiment soi-portaltoifavorabil pentru fiecare bazinpomicol

- Cartograme tematice înprincipalele bazine pomicole;– Recomandări sortiment – soi,portaltoi pe bazinele pomicoleidentificate;- Ghid de zonare;- Raport de cercetare ştiinţific şitehnic.

Coordonator proiect - ICDPPitești MărăcineniP1 - ICPA BucureştiP2 – ANM BucureştiP3 – SCDP BistriţaP4. SCDP ConstanţaP5 – SCDP IaşiP6 – UC – SCDP VâlceaP7 – SCDP VoineştiP8 – CCDPND Dăbuleni

- Îmbunătățirea cunoștințelorprivind stabilirea favorabilitățiiclimatice și pedologice a speciilorpomicole din România.- Formularea şi verificarea deipoteze şi teorii noi privindmetodele de zonare în condițiilestresului climatic prezent şiprognozat;- Zonarea speciilor de pomi şiarbuşti fructiferi în funcţie defavorabilitatea pedoclimatică;- Sortiment soi-portaltoifavorabil pentru fiecare bazinpomicol

- Cartograme tematice înprincipalele bazine pomicole;– Recomandări sortiment – soi,portaltoi pe bazinele pomicoleidentificate;- Ghid de zonare;- Raport de cercetare ştiinţific şitehnic.

Premisele studiilor de zonare a speciilor și soiurilorpomicole

Din punct de vedere metodologic premisele unor studii de acest fel în pomicultură,nu sunt dintre cele mai favorabile, în principal datorită următoarelor considerente:habitusul impresionant al pomilor, care nu permite introducerea lor în spaţiicontrolate decât cu preţul unor eforturi financiare mari; perenitatea indivizilor(pomilor) care îi încarcă pe aceştia cu influenţe multiple rezultate din interacţiuneacontinuă dintre genotip, tehnologii şi mediu; răspunsul morfologic lent, în timp, laperturbaţiile fiziologice induse de acţiunea factorilor meteorologici; dificultateacuantificării impactului unui singur factor sau condiţie meteorologică, deoarececreşterea şi dezvoltarea pomilor integrează influenţa numeroaselor stresuricontinue şi periodice; sensibilitatea diferită a proceselor fiziologice şi a reacţieidiferitelor organe la stres. Există, însă şi o premisă metodologică, naturală, foartefavorabilă pentru desfăşurarea în această perioadă a unor cercetări cu tematicaenunţată, respectiv variabilitatea semnificativă a parametrilor meteorologici dinultimii ani, la scara întregii ţări indusă de schimbările climatice. Fluctuaţia naturalătemporală şi spaţială însemnată a valorilor indicatorilor meteorologici, dar şi a celorbiologici (date oferite de 9 stațiuni de cercetare – dezvoltare pentru pomicultură șiinstitutul pomicole), constituie garanţia reprezentativităţii rezultatelor obţinutepentru perioade lungi de timp şi areale extinse.

METODELE DE CERCETAREPremisele studiilor de zonare a speciilor și soiurilor

pomicole Din punct de vedere metodologic premisele unor studii de acest fel în pomicultură,

nu sunt dintre cele mai favorabile, în principal datorită următoarelor considerente:habitusul impresionant al pomilor, care nu permite introducerea lor în spaţiicontrolate decât cu preţul unor eforturi financiare mari; perenitatea indivizilor(pomilor) care îi încarcă pe aceştia cu influenţe multiple rezultate din interacţiuneacontinuă dintre genotip, tehnologii şi mediu; răspunsul morfologic lent, în timp, laperturbaţiile fiziologice induse de acţiunea factorilor meteorologici; dificultateacuantificării impactului unui singur factor sau condiţie meteorologică, deoarececreşterea şi dezvoltarea pomilor integrează influenţa numeroaselor stresuricontinue şi periodice; sensibilitatea diferită a proceselor fiziologice şi a reacţieidiferitelor organe la stres. Există, însă şi o premisă metodologică, naturală, foartefavorabilă pentru desfăşurarea în această perioadă a unor cercetări cu tematicaenunţată, respectiv variabilitatea semnificativă a parametrilor meteorologici dinultimii ani, la scara întregii ţări indusă de schimbările climatice. Fluctuaţia naturalătemporală şi spaţială însemnată a valorilor indicatorilor meteorologici, dar şi a celorbiologici (date oferite de 9 stațiuni de cercetare – dezvoltare pentru pomicultură șiinstitutul pomicole), constituie garanţia reprezentativităţii rezultatelor obţinutepentru perioade lungi de timp şi areale extinse.

• Am avut la dispoziție în cadrul consorțiului baze de date biologice cu o bunăacoperire teritorială, de la speciile pomicole măr, păr, gutui, prun, cireş,vişin, cais, piersic, nuc, alun, migdal, precum și de la speciile de arbuștifructiferi - zmeur, mur, coacăz, afin, precum și de la căpșun, existente pânăla ora actuală. Toate acestea provin din experienţe staţionare de lungădurată (peste 20 de ani), care au fost organizate în plantaţii reprezentativepentru areale extinse care cuprind zona de influenţă a Institutului deCercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti, Mărăcineni şi aleStaţiunilor de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, Constanţa,Iaşi, Vâlcea, Voineşti, Cluj, Băneasa, Staţiunea de Cercetare – DezvoltareHorticolă Târgu Jiu, Centrul de Cercetare – Dezvoltare pentru CulturaPlantelor pe Nisipuri Dăbuleni şi Fructex SA Bacău. Pe baza acestor date încapitolul al VI-lea al Ghidului s-au făcut recomandări privind sortimentul desoiuri şi portaltoi pentru fiecare bazin pomicol din sfera de influenţă arespectivelor unităţi (figura 19).

• În paralel am beneficiat şi de valorile parametrilor meteorologici proveniţidin bazele de date multianuale ale Administrației Naționale de Meteorologie,București – ANM (161 de staţii meteorologice pe intervalul 1961-2010), darși pedologici de la Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie(ICPA), care vor fi amintiţi la subcapitolul dedicat factorilor pedologici defavorabilitate.

• Am avut la dispoziție în cadrul consorțiului baze de date biologice cu o bunăacoperire teritorială, de la speciile pomicole măr, păr, gutui, prun, cireş,vişin, cais, piersic, nuc, alun, migdal, precum și de la speciile de arbuștifructiferi - zmeur, mur, coacăz, afin, precum și de la căpșun, existente pânăla ora actuală. Toate acestea provin din experienţe staţionare de lungădurată (peste 20 de ani), care au fost organizate în plantaţii reprezentativepentru areale extinse care cuprind zona de influenţă a Institutului deCercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti, Mărăcineni şi aleStaţiunilor de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, Constanţa,Iaşi, Vâlcea, Voineşti, Cluj, Băneasa, Staţiunea de Cercetare – DezvoltareHorticolă Târgu Jiu, Centrul de Cercetare – Dezvoltare pentru CulturaPlantelor pe Nisipuri Dăbuleni şi Fructex SA Bacău. Pe baza acestor date încapitolul al VI-lea al Ghidului s-au făcut recomandări privind sortimentul desoiuri şi portaltoi pentru fiecare bazin pomicol din sfera de influenţă arespectivelor unităţi (figura 19).

• În paralel am beneficiat şi de valorile parametrilor meteorologici proveniţidin bazele de date multianuale ale Administrației Naționale de Meteorologie,București – ANM (161 de staţii meteorologice pe intervalul 1961-2010), darși pedologici de la Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie(ICPA), care vor fi amintiţi la subcapitolul dedicat factorilor pedologici defavorabilitate.

• Arealul de studiu al partenerilor din cadrul proiectului, privind zonareasoiurilor și portaltoilor din pomicultură (culoarea uniformă reprezintă o zonăde responsabilitate a partenerului – stațiune pomicolă, localizat în județulmarcat cu aceeași nuanţă culoare dar de intensitate mai mare)

• De foarte mare importanţă pentru acurateţea analizei influenţeicondiţiilor meteorologice asupra proceselor de rodire, este stabilireapasului de timp. În studiu, am pornit de la premisa că este suficientăproducerea numai a unui accident climatic în timpul unui sezon devegetaţie, pentru ca soiul să nu-şi valorifice integral însuşirilegenetice de productivitate. Sunt suficiente numai câteva minute degrindină, o oră cu îngheţ sau trei zile de nebulozitate accentuată, înanumite faze fenologice pentru ca producţia să fie compromisă parţialsau total.

• Cunoașterea gradului de favorabilitate al factorilor climatici șipedologici în cazul unei specii pomicole va deveni o etapă importantăîn identificarea potențialelor specii pomicole noi dintr-un anumit bazinpomicol.

• Astfel, pentru crearea unor hărți de favorabilitate a speciilor pomicolese pot utiliza o multitudine de factori climatici, pedologici, biotici șieconomici, considerați de literatura de specialitate (Bowen andHollinger, 2004, în cadrul Alternative Crops Project, aplicat de IllinoisState Water Survey, SUA), ca fiind cei mai importanți.

• De foarte mare importanţă pentru acurateţea analizei influenţeicondiţiilor meteorologice asupra proceselor de rodire, este stabilireapasului de timp. În studiu, am pornit de la premisa că este suficientăproducerea numai a unui accident climatic în timpul unui sezon devegetaţie, pentru ca soiul să nu-şi valorifice integral însuşirilegenetice de productivitate. Sunt suficiente numai câteva minute degrindină, o oră cu îngheţ sau trei zile de nebulozitate accentuată, înanumite faze fenologice pentru ca producţia să fie compromisă parţialsau total.

• Cunoașterea gradului de favorabilitate al factorilor climatici șipedologici în cazul unei specii pomicole va deveni o etapă importantăîn identificarea potențialelor specii pomicole noi dintr-un anumit bazinpomicol.

• Astfel, pentru crearea unor hărți de favorabilitate a speciilor pomicolese pot utiliza o multitudine de factori climatici, pedologici, biotici șieconomici, considerați de literatura de specialitate (Bowen andHollinger, 2004, în cadrul Alternative Crops Project, aplicat de IllinoisState Water Survey, SUA), ca fiind cei mai importanți.

Factori abiotici (sol + clima) Factori biotici(agenți patogeni +

paraziți + organismebenefice + variație

genetică)

Factori economici(piață + politic +

cultural)Climatici Pedologici

- Precipitații anuale*- Durata perioadei devegetație*- Temperatura aeruluivalori orare însumate pe3 intervale defavorabilitate*- Temperatura minimă derezistență a speciilor lagerurile din perioada deiarnă*

Textura solului *Drenajul *pH-ul *

Prezența organismelorbenefice și/saudăunătoare (insecte,ciuperci, bacterii șivirusuri).Variația genetică încadrul unei culturi.

Cerere și ofertăLegislațiasemințelor,PoliticaguvernuluiAcceptareasocială.

Factorii care afectează performanța economică a culturilor pomicole și favorabilitatea amplasamentuluiFactorii care afectează performanța economică a culturilor pomicoleși favorabilitatea amplasamentului

- Precipitații anuale*- Durata perioadei devegetație*- Temperatura aeruluivalori orare însumate pe3 intervale defavorabilitate*- Temperatura minimă derezistență a speciilor lagerurile din perioada deiarnă*

Prezența organismelorbenefice și/saudăunătoare (insecte,ciuperci, bacterii șivirusuri).Variația genetică încadrul unei culturi.

Cerere și ofertăLegislațiasemințelor,PoliticaguvernuluiAcceptareasocială.

Intensitatea radiațieisolareDurata de strălucire asoareluiPrecipitațiile zilniceTemperatura solului

Volumul edafic util alsoluluiCapacitatea deschimb cationicFertilitatea naturalăa solurilor

• Hărțile de favorabilitate ale teritoriului pentru culturilepomicole au fost create utilizând tehnici și programe decalculator specializate în domeniul interpolării geo-statistice fie ele Arc-Gis (ESRI, 2000) sau Surferversiunea 9.11.947 (Golden Software, Inc) iar acesteavor compara condițiile climatice și pedologice dinbazinele pomicole cu cerințele fata de sol și climă alefiecărei culturi. Variabilele de clima și sol vor fi incluse înmodelul folosit pentru a crea hărțile de favorabilitate.Acestea vor ține seama de cerințele culturilor față declimă și sol disponibile în literatura de specialitate și înrezultatele experimentărilor efectuate în unitățile decercetare din pomicultură, la Administrația Națională deMeteorologie și la I.N.C.D.P.A.P.M. ICPA București.

• Hărțile de favorabilitate ale teritoriului pentru culturilepomicole au fost create utilizând tehnici și programe decalculator specializate în domeniul interpolării geo-statistice fie ele Arc-Gis (ESRI, 2000) sau Surferversiunea 9.11.947 (Golden Software, Inc) iar acesteavor compara condițiile climatice și pedologice dinbazinele pomicole cu cerințele fata de sol și climă alefiecărei culturi. Variabilele de clima și sol vor fi incluse înmodelul folosit pentru a crea hărțile de favorabilitate.Acestea vor ține seama de cerințele culturilor față declimă și sol disponibile în literatura de specialitate și înrezultatele experimentărilor efectuate în unitățile decercetare din pomicultură, la Administrația Națională deMeteorologie și la I.N.C.D.P.A.P.M. ICPA București.

• Realizarea cartogramelor de favorabilitate generală pentru cele 16specii pomicole

• După ce au fost obţinute cartogramele de favorabilitate a terenurilor pentrufiecare specie pomicolă în funcţie de indicatorii de climă şi de sol luaţi înconsiderare, pe baza lor a fost construită favorabilitatea generală aterenului.

• Pentru elaborarea cartogramelor de favorabilitate au fost utilizate atâtprograme de tip SIG: ArcView 3.2a, Arc GIS 8.2, Global Mapper, cât şiprograme de tip spreadsheet şi bază de date (Excel 2000).

• În acest scop, hărţile de favorabilitate pedologică, realizate în format vector,au fost exportate în format raster, cu rezoluţie de 100 x 100 m, compatibilcu harta pedologică. Astfel, pentru fiecare specie pomicolă au fost obţinutecâte un strat pentru fiecare parametru pedologic. Astfel, pentru măr, s-auobţinut rasterele: drenaj_mar, txt_mar şi pH_mar.

• Pe de altă parte, hărţile de tip raster obţinute prin interpolarea valorilor dincele 121 staţii meteo luate în considerare, au fost reeşantionate, pentru capixelii să aibă aceeaşi dimensiune cu cei ai hărţilor de favorabilitatepedologică. Astfel, pentru măr, s-au obţinut rasterele: temp_mar, ger_marşi pp_mar. Stratul pentru numărul zilelor din perioada de vegetaţie gd_marare valoarea 4 (clasa de favorabilitate ”foarte favorabil”) pentru orice speciepomicolă şi pentru orice locaţie din România.

• Realizarea cartogramelor de favorabilitate generală pentru cele 16specii pomicole

• După ce au fost obţinute cartogramele de favorabilitate a terenurilor pentrufiecare specie pomicolă în funcţie de indicatorii de climă şi de sol luaţi înconsiderare, pe baza lor a fost construită favorabilitatea generală aterenului.

• Pentru elaborarea cartogramelor de favorabilitate au fost utilizate atâtprograme de tip SIG: ArcView 3.2a, Arc GIS 8.2, Global Mapper, cât şiprograme de tip spreadsheet şi bază de date (Excel 2000).

• În acest scop, hărţile de favorabilitate pedologică, realizate în format vector,au fost exportate în format raster, cu rezoluţie de 100 x 100 m, compatibilcu harta pedologică. Astfel, pentru fiecare specie pomicolă au fost obţinutecâte un strat pentru fiecare parametru pedologic. Astfel, pentru măr, s-auobţinut rasterele: drenaj_mar, txt_mar şi pH_mar.

• Pe de altă parte, hărţile de tip raster obţinute prin interpolarea valorilor dincele 121 staţii meteo luate în considerare, au fost reeşantionate, pentru capixelii să aibă aceeaşi dimensiune cu cei ai hărţilor de favorabilitatepedologică. Astfel, pentru măr, s-au obţinut rasterele: temp_mar, ger_marşi pp_mar. Stratul pentru numărul zilelor din perioada de vegetaţie gd_marare valoarea 4 (clasa de favorabilitate ”foarte favorabil”) pentru orice speciepomicolă şi pentru orice locaţie din România.

• Cu ajutorul funcţiei Raster Calculator, s-aaplicat formula din metodologie, folosindexpresia:

• (([nota favorabilitate termică] +[notă favorabilitate drenaj sol] +[notă favorabilitate textură sol +[notă favorabilitate pH sol]) / 4) *((([notă favorabilitate ger] * [notăfavorabilitate precipitații] * [notăfavorabilitate durată perioadă devegetație]) / 64) la puterea 0,3),

• Cu ajutorul funcţiei Raster Calculator, s-aaplicat formula din metodologie, folosindexpresia:

• (([nota favorabilitate termică] +[notă favorabilitate drenaj sol] +[notă favorabilitate textură sol +[notă favorabilitate pH sol]) / 4) *((([notă favorabilitate ger] * [notăfavorabilitate precipitații] * [notăfavorabilitate durată perioadă devegetație]) / 64) la puterea 0,3),

ZONARE – CARTOGRAME TEMATICE ÎNPRINCIPALELE BAZINE POMICOLE DIN ROMÂNIA

REZULTATE OBȚINUTE

• Ca rezultat, au fost realizate cartogramele defavorabilitate generale pentru cele 16 specii pomicoleîn funcţie de cei 7 indicatori pedologici şi climatici:textura, reacţia, drenajul solului, regimul termic şi deprecipitaţii, rezistenţa la ger şi numărul de zile dinperioada de vegetație

• Ca rezultat, au fost realizate cartogramele defavorabilitate generale pentru cele 16 specii pomicoleîn funcţie de cei 7 indicatori pedologici şi climatici:textura, reacţia, drenajul solului, regimul termic şi deprecipitaţii, rezistenţa la ger şi numărul de zile dinperioada de vegetație

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia măr în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• MĂR

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia măr înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la speciamăr în România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• MĂRDistribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la speciamăr în România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţia zonelorde favorabilitate înfuncţie de texturasolurilor la speciamăr în România

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie dedrenajul solurilor la speciilepomicole din România

• MĂR

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie depH-ul solurilor la speciilemăr, gutui, vişin, alun,migdal şi coacăz în România

• Distribuţia zonelor de favorabilitateclimatică şi pedologică la specia mărîn România

• PĂR

Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia păr în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

Distribuţia zonelor defavorabilitate privindregimul precipitaţiilor laspecia păr în România,determinată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010

• PĂR

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie detextura solurilor la speciapăr în România

Distribuţia zonelor defavorabilitate delimitate deefectul gerurilor la speciapăr în România, determinatăpe baza datelor climatice dinperioada 1961-2010

• PĂR

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie depH-ul solurilor la specia părîn România

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la specia păr înRomânia

• GUTUIDistribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia gutui în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

Distribuţia zonelor defavorabilitate privindregimul precipitaţiilor laspecia gutui în România,determinată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010

• GUTUIDistribuţia zonelor defavorabilitate delimitatede efectul gerurilor laspecia gutui în România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie detextura solurilor la speciagutui în România

• GUTUI

• Distribuţia zonelor de favorabilitate climatică şipedologică la specia gutui în România

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia prun în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• PRUN

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia prun înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia prunîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• PRUNDistribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia prunîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţiazonelor defavorabilitate înfuncţie detextura solurilorla specia prun înRomânia

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie depH-ul solurilor la specia prunîn România

• PRUNDistribuţia zonelor de favorabilitate climatică şi pedologică la specia prun în România

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la specia prun înRomânia

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia cireş în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• CIREŞ

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia cireş înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia cireşîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• CIREŞDistribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia cireşîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţiazonelor defavorabilitate înfuncţie detextura solurilorla specia cireş înRomânia

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie depH-ul solurilor la specia cireşîn România

• CIREŞDistribuţia zonelor de favorabilitate climatică şi pedologică la specia prun în România

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la specia cireş înRomânia

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia vişin în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• VIŞIN

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia vişin înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia vişinîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• VIŞINDistribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia vişinîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţiazonelor defavorabilitateclimatică şipedologică laspecia vişin înRomânia

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia piersic în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• PIERSIC

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia piersic înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la speciapiersic în România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• PIERSICDistribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la speciapiersic în România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie depH-ul solurilor la speciapiersic în România

• PIERSICDistribuţia zonelor de favorabilitate climatică şi pedologică la specia prun în România

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la specia piersicîn România

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia cais în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• CAIS

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia cais înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia caisîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• CAISDistribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia caisîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la specia cais înRomânia

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia migdal în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• MIGDAL

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia migdal înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la speciamigdal în România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• MIGDALDistribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la speciamigdal în România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie detextura solurilor la speciamigdal în România

• MIGDALDistribuţia zonelor de favorabilitate climatică şi pedologică la specia prun în România

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la speciamigdal în România

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia nuc în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• NUC

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia nuc înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia nucîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• NUCDistribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia nucîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie detextura solurilor la specianuc în România

• NUCDistribuţia zonelor de favorabilitate climatică şi pedologică la specia prun în România

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la specia nucîn România

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia alun în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• ALUN

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia alun înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia alunîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• ALUNDistribuţia zonelor defavorabilitatedelimitate de efectulgerurilor la specia alunîn România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la specia alunîn România

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia coacăz negru înRomânia, delimitată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010 (note 0-4)

• COACĂZ NEGRU

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia coacăznegru în România, determinatăpe baza datelor climatice dinperioada 1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate delimitatede efectul gerurilor laspecia coacăz negru înRomânia, determinată pebaza datelor climatice dinperioada 1961-2010

• COACĂZ NEGRU

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie detextura solurilor la speciacoacăz negru în România

• COACĂZ NEGRUDistribuţia zonelor de favorabilitate climatică şi pedologică la specia prun în România

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la speciacoacăz negru în România

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia zmeur în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• ZMEUR

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia zmeur înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate delimitatede efectul gerurilor laspecia zmeur în România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• ZMEUR

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie detextura solurilor la speciazmeur în România

• ZMEURDistribuţia zonelor de favorabilitate climatică şi pedologică la specia prun în România

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la speciazmeur în România

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia mur în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• MUR FĂRĂ GHIMPI

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia mur înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate delimitatede efectul gerurilor laspecia mur în România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• MUR FĂRĂ GHIMPI

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie detextura solurilor la speciamur în România

• MUR FĂRĂ GHIMPI

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie depH-ul solurilor la speciamur fără ghimpi înRomânia

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la specia murîn România

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia afin în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• AFIN

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia afin înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate delimitatede efectul gerurilor laspecia afin în România,determinată pe bazadatelor climatice dinperioada 1961-2010

• AFIN

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie detextura solurilor la speciaafin în România

• AFIN

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie depH-ul solurilor la speciaafin fără ghimpi înRomânia

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la specia afinîn România

• Distribuţia spaţială a zonelorde favorabilitate termică laspecia căpşun în România,delimitată pe baza datelorclimatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

• CĂPŞUN

Distribuţia zonelor defavorabilitate privind regimulprecipitaţiilor la specia căpşun înRomânia, determinată pe bazadatelor climatice din perioada1961-2010

Distribuţia zonelor defavorabilitate delimitatede efectul gerurilor laspecia căpşun înRomânia, determinată pebaza datelor climatice dinperioada 1961-2010

• CĂPŞUN

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie detextura solurilor la speciacăpşun în România

• CĂPŞUN

Distribuţia zonelor defavorabilitate în funcţie depH-ul solurilor la speciacăpşun fără ghimpi înRomânia

Distribuţia zonelor defavorabilitate climatică şipedologică la speciacăpşun în România

•• Un alt obiectiv al proiectului îl constituie stabilirea structuriiUn alt obiectiv al proiectului îl constituie stabilirea structuriide specii şi a sortimentelor de soiuri şi portaltoi pentrude specii şi a sortimentelor de soiuri şi portaltoi pentrufiecare bazin pomicol prin realizarea unui model funcţionalfiecare bazin pomicol prin realizarea unui model funcţionalpe baza stabilirii gradului de favorabilitate în funcţie depe baza stabilirii gradului de favorabilitate în funcţie deelementele fundamentale ale zonării.elementele fundamentale ale zonării.

•• Prin realizarea acestor obiective se va pune baza uneiPrin realizarea acestor obiective se va pune baza uneipomiculturi moderne şi durabile. Se vor elimina în acest felpomiculturi moderne şi durabile. Se vor elimina în acest felgreşelile produse prin folosirea unor sortimentegreşelile produse prin folosirea unor sortimenteneadecvate, cu implicarea unor investiţii nerentabile,neadecvate, cu implicarea unor investiţii nerentabile,cheltuieli nerecuperabile, etc.cheltuieli nerecuperabile, etc.

•• Pentru 33 de bazine pomicole de pe teritoriul RomânieiPentru 33 de bazine pomicole de pe teritoriul României(Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa, s(Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa, s--a efectuat oa efectuat ocaracterizare climatică şi pedologică şi scaracterizare climatică şi pedologică şi s--au recomandatau recomandatsoiurile şi portaltoii în funcţie de nota de favorabilitate.soiurile şi portaltoii în funcţie de nota de favorabilitate.

RECOMANDARE SORTIMENT SOI –PORTALTOI PE BAZINE POMICOLE

•• Un alt obiectiv al proiectului îl constituie stabilirea structuriiUn alt obiectiv al proiectului îl constituie stabilirea structuriide specii şi a sortimentelor de soiuri şi portaltoi pentrude specii şi a sortimentelor de soiuri şi portaltoi pentrufiecare bazin pomicol prin realizarea unui model funcţionalfiecare bazin pomicol prin realizarea unui model funcţionalpe baza stabilirii gradului de favorabilitate în funcţie depe baza stabilirii gradului de favorabilitate în funcţie deelementele fundamentale ale zonării.elementele fundamentale ale zonării.

•• Prin realizarea acestor obiective se va pune baza uneiPrin realizarea acestor obiective se va pune baza uneipomiculturi moderne şi durabile. Se vor elimina în acest felpomiculturi moderne şi durabile. Se vor elimina în acest felgreşelile produse prin folosirea unor sortimentegreşelile produse prin folosirea unor sortimenteneadecvate, cu implicarea unor investiţii nerentabile,neadecvate, cu implicarea unor investiţii nerentabile,cheltuieli nerecuperabile, etc.cheltuieli nerecuperabile, etc.

•• Pentru 33 de bazine pomicole de pe teritoriul RomânieiPentru 33 de bazine pomicole de pe teritoriul României(Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa, s(Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa, s--a efectuat oa efectuat ocaracterizare climatică şi pedologică şi scaracterizare climatică şi pedologică şi s--au recomandatau recomandatsoiurile şi portaltoii în funcţie de nota de favorabilitate.soiurile şi portaltoii în funcţie de nota de favorabilitate.

• Județ ALBA situat pe locul 30 ca favorabilitate pedoclimatică, conformrezultatelor modelului de zonare aplicat. În judeţul Alba există şapte bazinepomicole tradiţionale numite Aiud, Sebeş, Teuiş, Alba-Iulia, Blaj, Cugir şiSona.

• Din analiza notelor de favorabilitate corelată cu datele furnizate de DAJ Albareiese că pentru speciile măr, păr, prun şi gutui nu există, în general,restricţii pedoclimatice în bazinele tradiţionale. Totuşi, la specia măr, dincauza favorabilităţii precipitaţiilor încadrate între puţin şi moderat favorabilă,se recomandă irigarea în anii cu deficit de precipitaţii.

• Speciile cireş, vişin şi zmeur întrunesc condiţii moderat favorabile, în timp cespeciile cais, nuc, alun, coacăz, afin şi căpşun prezintă, în general, unpotenţial relativ scăzut de reuşită a culturii. Nu excludem însă posibilitateaidentificării unor micozone cu favorabilitate mai ridicată în interiorulbazinelor.

• Piersicul, comparativ cu caisul, prezintă o favorabilitate mai ridicată.• Speciile migdal şi mur nu se recomandă pentru cultivare în aceste bazine

pomicole, prima din cauza riscului ridicat de îngheţ şi a doua din cauzasensibilităţii foarte ridicate la ger, fapt care exclude dealtminteri cultura.Totuşi, în situaţia în care există soiuri de mur cu rezistenţă ridicată la ger,acestea ar putea fi cultivate.

• Județ ALBA situat pe locul 30 ca favorabilitate pedoclimatică, conformrezultatelor modelului de zonare aplicat. În judeţul Alba există şapte bazinepomicole tradiţionale numite Aiud, Sebeş, Teuiş, Alba-Iulia, Blaj, Cugir şiSona.

• Din analiza notelor de favorabilitate corelată cu datele furnizate de DAJ Albareiese că pentru speciile măr, păr, prun şi gutui nu există, în general,restricţii pedoclimatice în bazinele tradiţionale. Totuşi, la specia măr, dincauza favorabilităţii precipitaţiilor încadrate între puţin şi moderat favorabilă,se recomandă irigarea în anii cu deficit de precipitaţii.

• Speciile cireş, vişin şi zmeur întrunesc condiţii moderat favorabile, în timp cespeciile cais, nuc, alun, coacăz, afin şi căpşun prezintă, în general, unpotenţial relativ scăzut de reuşită a culturii. Nu excludem însă posibilitateaidentificării unor micozone cu favorabilitate mai ridicată în interiorulbazinelor.

• Piersicul, comparativ cu caisul, prezintă o favorabilitate mai ridicată.• Speciile migdal şi mur nu se recomandă pentru cultivare în aceste bazine

pomicole, prima din cauza riscului ridicat de îngheţ şi a doua din cauzasensibilităţii foarte ridicate la ger, fapt care exclude dealtminteri cultura.Totuşi, în situaţia în care există soiuri de mur cu rezistenţă ridicată la ger,acestea ar putea fi cultivate.

• Județul Arad – locul 16 dintre județele României, cafavorabilitate pedoclimatică medie pentru cele 16 specii. Curezultate bune merg speciile măr, păr, prun, cireş, vişin,coacăz, zmeur, mur, căpşun.

• Judeţul Argeş - Nota medie de favorabilitate climatică șipedologică a județului este 2,26, Argeșul fiind poziționat pelocul 5 din 42 de județe. Ca favorabilitate globală județulArgeș este întrecut doar de Vâlcea (locul 1), Ilfov (locul 2),Dâmbovița (3) și Sălaj (4).

• În ceea ce privește favorabilitatea globală a speciilor în cadruljudețului Argeș, ordinea descrescătoare este următoarea: peprimul loc se situează alunul cu nota de favorabilitate 2,74(favorabil), apoi zmeurul cu 2,70, părul cu 2,61, cireșul cu2,56, mărul cu 2,51, gutuiul cu 2,5, piersicul, nucul, căpșunul,vișinul, prunul, coacăzul, afinul, caisul, migdalul și pe ultimulloc murul cu nota de favorabilitate medie pe județ de doar0,8.

• Județul Arad – locul 16 dintre județele României, cafavorabilitate pedoclimatică medie pentru cele 16 specii. Curezultate bune merg speciile măr, păr, prun, cireş, vişin,coacăz, zmeur, mur, căpşun.

• Judeţul Argeş - Nota medie de favorabilitate climatică șipedologică a județului este 2,26, Argeșul fiind poziționat pelocul 5 din 42 de județe. Ca favorabilitate globală județulArgeș este întrecut doar de Vâlcea (locul 1), Ilfov (locul 2),Dâmbovița (3) și Sălaj (4).

• În ceea ce privește favorabilitatea globală a speciilor în cadruljudețului Argeș, ordinea descrescătoare este următoarea: peprimul loc se situează alunul cu nota de favorabilitate 2,74(favorabil), apoi zmeurul cu 2,70, părul cu 2,61, cireșul cu2,56, mărul cu 2,51, gutuiul cu 2,5, piersicul, nucul, căpșunul,vișinul, prunul, coacăzul, afinul, caisul, migdalul și pe ultimulloc murul cu nota de favorabilitate medie pe județ de doar0,8.

• Județul Bacău – locul 26 dintre județele țării cafavorabilitate climatică și pedologică pentru pomicultură

• Județul Bihor – locul 6 ca favorabilitate climatică șipedologică dintre toate județele țării, pentru culturapomilor. Cu rezultate bune merg speciile măr, păr, prun,cireş, vişin, coacăz, zmeur, mur, căpşun.

• Județul Bistriţa-Năsăud - Județ aflat pe locul 37 cafavorabilitate climatică și pedologică. În judeţul Bistriţa-Năsăud există şapte bazine pomicole consacrate numiteBistriţa, Ciceu-Mihăieşti-Beclean (redenumit), ValeaSomeşului, Valea Bârgăului, Lechinţa, Valea Ilvelor şi ValeaŞieului, bazine în care se cultivă speciile măr, păr, prun,cireş, vişin şi coacăz.

• Județul Bacău – locul 26 dintre județele țării cafavorabilitate climatică și pedologică pentru pomicultură

• Județul Bihor – locul 6 ca favorabilitate climatică șipedologică dintre toate județele țării, pentru culturapomilor. Cu rezultate bune merg speciile măr, păr, prun,cireş, vişin, coacăz, zmeur, mur, căpşun.

• Județul Bistriţa-Năsăud - Județ aflat pe locul 37 cafavorabilitate climatică și pedologică. În judeţul Bistriţa-Năsăud există şapte bazine pomicole consacrate numiteBistriţa, Ciceu-Mihăieşti-Beclean (redenumit), ValeaSomeşului, Valea Bârgăului, Lechinţa, Valea Ilvelor şi ValeaŞieului, bazine în care se cultivă speciile măr, păr, prun,cireş, vişin şi coacăz.

• Județul Botoşani – locul 24 dintre județele țării cafavorabilitate climatică și pedologică pentru culturapomilor.

• Judeţul Braşov – locul 40 ca favorabilitate climatică șipedologică dintre județele țării pentru pomicultură.

• Judeţul Brăila - Județ aflat pe locul 31 ca favorabilitateclimatică și pedologică pentru cultura pomilor, din cele 41de județe.

• Bazinele pomicole din județul Brăila sunt favorabilepentru cultura majorității speciilor pomicole (în regim deirigare, tabelul 24). În cazul plantațiilor superintensive, lautilizarea portaltoilor vegetativi la speciile măr, păr, cireș,datorită sistemului radicular superficial se recomandăutilizarea sistemului de susţinere a pomilor și irigarealocalizată.

• Județul Botoşani – locul 24 dintre județele țării cafavorabilitate climatică și pedologică pentru culturapomilor.

• Judeţul Braşov – locul 40 ca favorabilitate climatică șipedologică dintre județele țării pentru pomicultură.

• Judeţul Brăila - Județ aflat pe locul 31 ca favorabilitateclimatică și pedologică pentru cultura pomilor, din cele 41de județe.

• Bazinele pomicole din județul Brăila sunt favorabilepentru cultura majorității speciilor pomicole (în regim deirigare, tabelul 24). În cazul plantațiilor superintensive, lautilizarea portaltoilor vegetativi la speciile măr, păr, cireș,datorită sistemului radicular superficial se recomandăutilizarea sistemului de susţinere a pomilor și irigarealocalizată.

• Judeţul Buzău - Județ aflat pe locul 10dintre toate județele țării, ca favorabilitateclimatică și pedologică pentru culturapomilor. Deţine un patrimoniu pomicol însuprafaţă totală de 8.418 ha, cu speciile măr,păr, prun, cireş, cais, piersic şi nuc.

• Pomicultura este localizată în zona de deal,cantonată în 5 Bazine pomicole : Bazinulpomicol Cislău - 4.386 ha; Bazinul pomicolTisău - 5.007 ha; Bazinul pomicol Berca -1.695 ha; Bazinul pomicol Rm. Sărat - 986ha; Bazinul pomicol Beceni - 844 ha ;

• Judeţul Buzău - Județ aflat pe locul 10dintre toate județele țării, ca favorabilitateclimatică și pedologică pentru culturapomilor. Deţine un patrimoniu pomicol însuprafaţă totală de 8.418 ha, cu speciile măr,păr, prun, cireş, cais, piersic şi nuc.

• Pomicultura este localizată în zona de deal,cantonată în 5 Bazine pomicole : Bazinulpomicol Cislău - 4.386 ha; Bazinul pomicolTisău - 5.007 ha; Bazinul pomicol Berca -1.695 ha; Bazinul pomicol Rm. Sărat - 986ha; Bazinul pomicol Beceni - 844 ha ;

• Judeţul Caraş-Severin – județ aflat pe locul9 din cele 41 de județe din punct de vedere alfavorabilității climatice și pedologice

• Judeţul Călăraşi - Județ aflat pe locul 14 cafavorabilitate climatică și pedologică dintrejudețele țării. Cea mai mare notă defavorabilitate o înregistrează specia cireş înbazinul pomicol Radovanu, respectiv 2,81, iarcea mai mică notă de favorabilitate o are murul(0,15), în bazinul pomicol Dragalina, exceptândbazinele Mănăstirea, Săruleşti şi Radovanu,unde cultura murului nu este recomandă.

• Judeţul Caraş-Severin – județ aflat pe locul9 din cele 41 de județe din punct de vedere alfavorabilității climatice și pedologice

• Judeţul Călăraşi - Județ aflat pe locul 14 cafavorabilitate climatică și pedologică dintrejudețele țării. Cea mai mare notă defavorabilitate o înregistrează specia cireş înbazinul pomicol Radovanu, respectiv 2,81, iarcea mai mică notă de favorabilitate o are murul(0,15), în bazinul pomicol Dragalina, exceptândbazinele Mănăstirea, Săruleşti şi Radovanu,unde cultura murului nu este recomandă.

• Judeţul Cluj – județ aflat pe locul 34 dintretoate județele, ca favorabilitate climatică șipedologică pentru speciile pomicole

• Judeţul Constanţa - Județul se află pelocul 29 ca favorabilitate climatică șipedologică pentru pomicultură dintrejudețele țării. Cea mai mare notă defavorabilitate o înregistrează specia cireş înbazinul pomicol Ostrov, respectiv 2,81, iarcea mai mică notă de favorabilitate,exceptând migdalul (0) şi murul (0), o areafinul, în acelaşi bazin pomicol.

• Judeţul Cluj – județ aflat pe locul 34 dintretoate județele, ca favorabilitate climatică șipedologică pentru speciile pomicole

• Judeţul Constanţa - Județul se află pelocul 29 ca favorabilitate climatică șipedologică pentru pomicultură dintrejudețele țării. Cea mai mare notă defavorabilitate o înregistrează specia cireş înbazinul pomicol Ostrov, respectiv 2,81, iarcea mai mică notă de favorabilitate,exceptând migdalul (0) şi murul (0), o areafinul, în acelaşi bazin pomicol.

• Judeţul Covasna – ultimul loc pe țară ca favorabilitate climatică șipedologică pentru cultura pomilor (nota 0,99)

• Judeţul Dâmboviţa - Județ aflat pe poziția a treia de favorabilitateclimatică și pedologică pentru cultura pomilor în România. Principalazonă pomicolă este amplasată în partea nordică a judeţului, pe unrelief parţial frământat, situat în cea mai mare parte de-a lungulrâurilor Dâmboviţa şi Ialomiţa, precum şi pe dealurile ce se întindpână la limita de Sud a Carpaţilor Meridionali.

• Bazinul pomicol Dâmboviţa, renumit prin producţia de mere şi pere acunoscut o dezvoltare deosebită, datorită extinderii plantaţiilorintensive şi superintensive sau de înaltă densitate, însă vârstaînaintată a livezilor face ca în continuare să se diminueze potenţialulde producţie. La măr în plantaţiile intensive predomină soiurileIonathan, Golden delicious, Grupa Starking şi altele ce asigurăproducţii care au depăşit frecvent 20 t/ha.

• În schimb în partea de nord a bazinului, unde se cultivă cu precădereprunul, potenţialul soiurilor Grase româneşti, Tuleu gras, Vineteromâneşti, este destul de scăzut, ca urmare a plantaţiilor de tipclasic, cu pomi în declin.

• Judeţul Covasna – ultimul loc pe țară ca favorabilitate climatică șipedologică pentru cultura pomilor (nota 0,99)

• Judeţul Dâmboviţa - Județ aflat pe poziția a treia de favorabilitateclimatică și pedologică pentru cultura pomilor în România. Principalazonă pomicolă este amplasată în partea nordică a judeţului, pe unrelief parţial frământat, situat în cea mai mare parte de-a lungulrâurilor Dâmboviţa şi Ialomiţa, precum şi pe dealurile ce se întindpână la limita de Sud a Carpaţilor Meridionali.

• Bazinul pomicol Dâmboviţa, renumit prin producţia de mere şi pere acunoscut o dezvoltare deosebită, datorită extinderii plantaţiilorintensive şi superintensive sau de înaltă densitate, însă vârstaînaintată a livezilor face ca în continuare să se diminueze potenţialulde producţie. La măr în plantaţiile intensive predomină soiurileIonathan, Golden delicious, Grupa Starking şi altele ce asigurăproducţii care au depăşit frecvent 20 t/ha.

• În schimb în partea de nord a bazinului, unde se cultivă cu precădereprunul, potenţialul soiurilor Grase româneşti, Tuleu gras, Vineteromâneşti, este destul de scăzut, ca urmare a plantaţiilor de tipclasic, cu pomi în declin.

• Judeţul Dolj - Județul ocupă locul 13 pețară după nota de favorabilitate climatică șipedologică

• Judeţul Galaţi – ocupă locul 15 cafavorabilitate pedoclimatică pentru speciilepomicole, într-un clasament al județelor țării.

• Județul Giurgiu – ocupă locul 21 din punctde vedere al favorabilității climatice șipedologice pentru speciile pomicole.

• Județul Gorj – ocupă locul 11 cafavorabilitate pedoclimatică pentru speciilepomicole, într-un clasament al județelor țării.

• Judeţul Dolj - Județul ocupă locul 13 pețară după nota de favorabilitate climatică șipedologică

• Judeţul Galaţi – ocupă locul 15 cafavorabilitate pedoclimatică pentru speciilepomicole, într-un clasament al județelor țării.

• Județul Giurgiu – ocupă locul 21 din punctde vedere al favorabilității climatice șipedologice pentru speciile pomicole.

• Județul Gorj – ocupă locul 11 cafavorabilitate pedoclimatică pentru speciilepomicole, într-un clasament al județelor țării.

• Județul Harghita – ocupă penultimul loc (41) în ceea ceprivește favorabilitatea pedoclimatică pentru culturapomilor, dintre județele țării

• Județul Hunedoara - ocupă locul 25 ca favorabilitatepedoclimatică pentru speciile pomicole, într-un clasamental județelor țării

• Județul Ialomița - Ocupă locul 27 ca favorabilitatepedoclimatică pentru speciile pomicole, într-un clasamental județelor țării (nota 1,93). Bazinele pomicole din județulIalomiţa se caracterizează ca fiind moderat favorabilepentru cultura speciilor pomicole şi arbuştilor fructiferi, cuexcepţia speciei mur care nu se recomandă pentrubazinele pomicole Slobozia şi Urziceni şi afin care găseştecondiţii puţin favorabile în toate bazinele pomicole alejudeţului

• Județul Harghita – ocupă penultimul loc (41) în ceea ceprivește favorabilitatea pedoclimatică pentru culturapomilor, dintre județele țării

• Județul Hunedoara - ocupă locul 25 ca favorabilitatepedoclimatică pentru speciile pomicole, într-un clasamental județelor țării

• Județul Ialomița - Ocupă locul 27 ca favorabilitatepedoclimatică pentru speciile pomicole, într-un clasamental județelor țării (nota 1,93). Bazinele pomicole din județulIalomiţa se caracterizează ca fiind moderat favorabilepentru cultura speciilor pomicole şi arbuştilor fructiferi, cuexcepţia speciei mur care nu se recomandă pentrubazinele pomicole Slobozia şi Urziceni şi afin care găseştecondiţii puţin favorabile în toate bazinele pomicole alejudeţului

• Județul Iași – ocupă locul 23 din punct de vedere al favorabilitățiipedoclimatice pentru speciile pomicole, dintre județele țării

• Județul Ilfov – ocupă locul 2 dintre județele țării în ceea ce priveștefavorabilitatea pedoclimatică pentru speciile pomicole (nota 2,36),după județul Vâlcea, care este poziționat pe primul loc.

• Județul Maramureș - Ocupă locul 20, între județele țării, privindgradul de favorabilitate climatică și pedologică pentru cultura speciilorpomicole. În județul Maramureș există nouă bazine pomicoletradiționale, și anume: Șomcuta, Baia Mare, Tisa, Sighet, ZonaCodrului, Tg. Lăpuș, Seini, Valea Vișeului și Valea Izei.

• Din analiza notelor de favorabilitate corelate cu informațiile furnizatede DAJ Maramureș reiese că mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul,vișinul, nucul, alunul, zmeurul, coacăzul, afinul și căpșunul găsesc, îngeneral, condiții favorabile de cultură în bazinele pomicole alejudețului Maramureș, cu unele excepții. De exemplu, în bazinul Tg.Lăpuș se va evita cultivarea gutuiului, zmeurului, nucului șicăpșunului din cauza riscului mare de îngheţ.

• Județul Iași – ocupă locul 23 din punct de vedere al favorabilitățiipedoclimatice pentru speciile pomicole, dintre județele țării

• Județul Ilfov – ocupă locul 2 dintre județele țării în ceea ce priveștefavorabilitatea pedoclimatică pentru speciile pomicole (nota 2,36),după județul Vâlcea, care este poziționat pe primul loc.

• Județul Maramureș - Ocupă locul 20, între județele țării, privindgradul de favorabilitate climatică și pedologică pentru cultura speciilorpomicole. În județul Maramureș există nouă bazine pomicoletradiționale, și anume: Șomcuta, Baia Mare, Tisa, Sighet, ZonaCodrului, Tg. Lăpuș, Seini, Valea Vișeului și Valea Izei.

• Din analiza notelor de favorabilitate corelate cu informațiile furnizatede DAJ Maramureș reiese că mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul,vișinul, nucul, alunul, zmeurul, coacăzul, afinul și căpșunul găsesc, îngeneral, condiții favorabile de cultură în bazinele pomicole alejudețului Maramureș, cu unele excepții. De exemplu, în bazinul Tg.Lăpuș se va evita cultivarea gutuiului, zmeurului, nucului șicăpșunului din cauza riscului mare de îngheţ.

• Județul Mehedinți - Ocupă locul al șaptelea dintre județele țăriiîn ceea ce priveşte favorabilitatea climatică şi pedologică pentruspeciile pomicole. Pentru perioada 2014-2020, structura de speciiîn noile plantaţii pomicole va fi: măr (45%), prun (35%),cireş+vişin (10%), nuc (5%) şi castan comestibil (5%).

• Județul Mureș - Județul se situează pe locul 35 dintre toatejudețele țării, după favorabilitatea pedoclimatică pentrupomicultură. In judetul Mureş exista şase bazine pomicoletradiţionale denumite Apold, Bahnea-Zagăr, Ceauşu de Câmpie,Reghin, Batoş, Breaza.

• Din analiza notelor de favorabilitate corelate cu informaţiilefurnizate de DAJ Mureş reiese că mărul, părul, gutuiul, prunul,cireşul, vişinul, nucul, alunul, zmeurul, coacăzul şi căpşunulgăsesc, în general, condiţii favorabile de cultură în bazinelementionate.

• Județul Neamț – se află pe locul 22 dintre județele țăriiprivind favorabilitatea pedoclimatică pentru cultura pomilor.

• Județul Mehedinți - Ocupă locul al șaptelea dintre județele țăriiîn ceea ce priveşte favorabilitatea climatică şi pedologică pentruspeciile pomicole. Pentru perioada 2014-2020, structura de speciiîn noile plantaţii pomicole va fi: măr (45%), prun (35%),cireş+vişin (10%), nuc (5%) şi castan comestibil (5%).

• Județul Mureș - Județul se situează pe locul 35 dintre toatejudețele țării, după favorabilitatea pedoclimatică pentrupomicultură. In judetul Mureş exista şase bazine pomicoletradiţionale denumite Apold, Bahnea-Zagăr, Ceauşu de Câmpie,Reghin, Batoş, Breaza.

• Din analiza notelor de favorabilitate corelate cu informaţiilefurnizate de DAJ Mureş reiese că mărul, părul, gutuiul, prunul,cireşul, vişinul, nucul, alunul, zmeurul, coacăzul şi căpşunulgăsesc, în general, condiţii favorabile de cultură în bazinelementionate.

• Județul Neamț – se află pe locul 22 dintre județele țăriiprivind favorabilitatea pedoclimatică pentru cultura pomilor.

• Județul Olt - Se află pe locul 12 dintre județeleRomâniei, privind favorabilitatea pedo-climatică aspeciilor pomicole (nora 2,16). Nivelul mediu generalde favorabilitate al bazinului pomicol este de 2,35, iarpe specii se prezintă următoarea situaţie: măr (2,42),păr (2,38), gutui (2,53), prun (2,30), cireş (2,78), vişin(2,31), cais (2,43), piersic (2,33), migdal (2,37), nuc(2,51), alun (2,56), coacăz (2,11), zmeur (2,54), mur(2,55), afin (1,62) şi căpşun (1,88). În bazinul pomicoldomină: mărul, prunul, caisul şi părul. Nu se întâlnescîn cultură: alunul, afinul, murul şi piersicul.

• Județul Prahova - Județul se află pe locul 18 cafavorabilitate pedoclimatică pentru cultura pomilor.

• Județul Olt - Se află pe locul 12 dintre județeleRomâniei, privind favorabilitatea pedo-climatică aspeciilor pomicole (nora 2,16). Nivelul mediu generalde favorabilitate al bazinului pomicol este de 2,35, iarpe specii se prezintă următoarea situaţie: măr (2,42),păr (2,38), gutui (2,53), prun (2,30), cireş (2,78), vişin(2,31), cais (2,43), piersic (2,33), migdal (2,37), nuc(2,51), alun (2,56), coacăz (2,11), zmeur (2,54), mur(2,55), afin (1,62) şi căpşun (1,88). În bazinul pomicoldomină: mărul, prunul, caisul şi părul. Nu se întâlnescîn cultură: alunul, afinul, murul şi piersicul.

• Județul Prahova - Județul se află pe locul 18 cafavorabilitate pedoclimatică pentru cultura pomilor.

• Județul Satu-Mare• Se află pe locul 33 privind favorabilitatea climatică și pedologică pentru

speciile pomicole analizate. În judeţul Satu-Mare există patru bazinepomicole tradiţionale denumite Dealurile Oașului, Dealurile Codrului,Dealurile Tășnadului şi Zona Nisipurilor.

• Din analiza notelor de favorabilitate corelate cu informaţiile furnizate de DAJSatu-Mare reiese că mărul, părul, gutuiul, prunul, cireşul, vişinul, nucul,alunul, zmeurul, coacăzul şi capşunul găsesc, în general, condiții favorabilede cultură în bazinele pomicole Dealurile Oașului, Dealurile Codrului şiDealurile Tășnadului. Chiar și caisul și piersicul ar putea găsi condiții propicein unele microzone ale acestor bazine. Bazinul Zona Nisipurilor ridicăserioase probleme din punct de vedere al texturii solului pentru majoritateaspeciilor pomicole. Pin urmare, fară lucrări consistente de ameliorare atexturii, şansele de reuşită a majoritătii culturilor pomicole sunt extrem dereduse.

• Nu se recomandă cultivarea migdalului în niciunul dintre bazinele pomicoleale judeţului Satu-Mare, întrucat riscul de ingheţ este ridicat.

• Județul Sălaj – se află pe locul 4 ca favorabilitate climatică și pedologicăpentru pomicultură, comparativ cu celelalte județe

• Județul Satu-Mare• Se află pe locul 33 privind favorabilitatea climatică și pedologică pentru

speciile pomicole analizate. În judeţul Satu-Mare există patru bazinepomicole tradiţionale denumite Dealurile Oașului, Dealurile Codrului,Dealurile Tășnadului şi Zona Nisipurilor.

• Din analiza notelor de favorabilitate corelate cu informaţiile furnizate de DAJSatu-Mare reiese că mărul, părul, gutuiul, prunul, cireşul, vişinul, nucul,alunul, zmeurul, coacăzul şi capşunul găsesc, în general, condiții favorabilede cultură în bazinele pomicole Dealurile Oașului, Dealurile Codrului şiDealurile Tășnadului. Chiar și caisul și piersicul ar putea găsi condiții propicein unele microzone ale acestor bazine. Bazinul Zona Nisipurilor ridicăserioase probleme din punct de vedere al texturii solului pentru majoritateaspeciilor pomicole. Pin urmare, fară lucrări consistente de ameliorare atexturii, şansele de reuşită a majoritătii culturilor pomicole sunt extrem dereduse.

• Nu se recomandă cultivarea migdalului în niciunul dintre bazinele pomicoleale judeţului Satu-Mare, întrucat riscul de ingheţ este ridicat.

• Județul Sălaj – se află pe locul 4 ca favorabilitate climatică și pedologicăpentru pomicultură, comparativ cu celelalte județe

• Județul Sibiu - Județ aflat pe locul 39 (nota 1,58) privindfavorabilitatea climatică și pedologică pentru speciile pomicole, într-un clasament al tuturor județelor țării.

• Analizând în mod global judeţul Sibiu, probleme deosebite aparpentru factorul ger la speciile migdal, cais, piersic, mur, zmeur şiparţial la gutui, căpşun şi nuc. După caz, în majoritatea bazineloraceste culturi se vor evita, sau în unele cazuri, se vor exclude întotalitate.

• Probleme mai semnificative pentru textură apar pentru culturapărului în bazinul pomicol Miercurea Sibiului; la specia prun înbazinele Agnita, Cisnădie, Dumbrăveni, Mediaş, Miercurea Sibiului,Valea Oltului; la specia nuc şi alun în Miercurea Sibiului; la speciacoacăz în bazinul Sibiu; la specia afin în Agnita, Dumbrăveni,Mediaş, Miercurea Sibiului şi Sibiu; la specia căpşun probleme aparîn Agnita, Cisnădie, Dumbrăveni, Mediaş, Miercurea Sibiului, Sibiu,Şura Mare şi Valea Oltului. În situaţiile menţionate se vor avea învedere măsuri de ameliorare a texturii.

• Județul Suceava – se află pe locul 19 pe țară, din punct devedere al favorabilității pedoclimatice pentru speciile pomicole

• Județul Sibiu - Județ aflat pe locul 39 (nota 1,58) privindfavorabilitatea climatică și pedologică pentru speciile pomicole, într-un clasament al tuturor județelor țării.

• Analizând în mod global judeţul Sibiu, probleme deosebite aparpentru factorul ger la speciile migdal, cais, piersic, mur, zmeur şiparţial la gutui, căpşun şi nuc. După caz, în majoritatea bazineloraceste culturi se vor evita, sau în unele cazuri, se vor exclude întotalitate.

• Probleme mai semnificative pentru textură apar pentru culturapărului în bazinul pomicol Miercurea Sibiului; la specia prun înbazinele Agnita, Cisnădie, Dumbrăveni, Mediaş, Miercurea Sibiului,Valea Oltului; la specia nuc şi alun în Miercurea Sibiului; la speciacoacăz în bazinul Sibiu; la specia afin în Agnita, Dumbrăveni,Mediaş, Miercurea Sibiului şi Sibiu; la specia căpşun probleme aparîn Agnita, Cisnădie, Dumbrăveni, Mediaş, Miercurea Sibiului, Sibiu,Şura Mare şi Valea Oltului. În situaţiile menţionate se vor avea învedere măsuri de ameliorare a texturii.

• Județul Suceava – se află pe locul 19 pe țară, din punct devedere al favorabilității pedoclimatice pentru speciile pomicole

• Județul Teleorman – aflat pe locul 32 (nota 1,83) privindfavorabilitatea pedoclimatică pentru cultura pomilor, dintrejudețele țării

• Județul Timiș – se află pe locul 28 (nota 1,93) între județelețării, din punct de vedere al favorabilității pedoclimaticepentru pomi

• Județul Tulcea - Județ aflat pe locul 38 (nota 1,60) dintrejudețele din România, privind favorabilitatea pedoclimaticăaferită speciilor pomicole analizate Conform datelor, cea maimare notă de favorabilitate o înregistrează specia cireş înbazinul pomicol Turcoaia, respectiv 2,21, iar cea mai micănotă de favorabilitate o are murul (0,05), în bazinul pomicolValea Nucarilor.

• Județul Vaslui = se află pe locul 17 privindfavorabilitatea pedoclimatică pentru speciile pomicole,între județele țării, cu nota generală de 2,07.

• Județul Teleorman – aflat pe locul 32 (nota 1,83) privindfavorabilitatea pedoclimatică pentru cultura pomilor, dintrejudețele țării

• Județul Timiș – se află pe locul 28 (nota 1,93) între județelețării, din punct de vedere al favorabilității pedoclimaticepentru pomi

• Județul Tulcea - Județ aflat pe locul 38 (nota 1,60) dintrejudețele din România, privind favorabilitatea pedoclimaticăaferită speciilor pomicole analizate Conform datelor, cea maimare notă de favorabilitate o înregistrează specia cireş înbazinul pomicol Turcoaia, respectiv 2,21, iar cea mai micănotă de favorabilitate o are murul (0,05), în bazinul pomicolValea Nucarilor.

• Județul Vaslui = se află pe locul 17 privindfavorabilitatea pedoclimatică pentru speciile pomicole,între județele țării, cu nota generală de 2,07.

• Județul Vâlcea - Acest județ se află pe primul loc întrejudețele României, privind favorabilitatea climatică și pedologicăpentru speciile pomicole cu nota 2,43

• Se cultivă majoritatea plantelor pomicole, mai puţin migdalul.Bazinul pomicol deţine peste 4,425 ha plantaţii, majoritatea îndeclin.

• Pentru perioada următoare este propusă următoarea structurăde specii: măr (37%), prun (25%), nuc (10%), arbuşti diferiţi(10%), cireş, alun, căpşun, (fiecare câte 5%), păr (2%).

• Județul Vrancea – se află pe locul 8 privind favorabilitateaclimatică și pedologică pentru speciile pomicole, într-unclasament al tuturor județelor României, cu nota 2,22.

• Municipiul București – se află pe locul 36 considerândfavorabilitatea pedoclimatică pentru speciile pomicole analizate(nota 1,70).

• Județul Vâlcea - Acest județ se află pe primul loc întrejudețele României, privind favorabilitatea climatică și pedologicăpentru speciile pomicole cu nota 2,43

• Se cultivă majoritatea plantelor pomicole, mai puţin migdalul.Bazinul pomicol deţine peste 4,425 ha plantaţii, majoritatea îndeclin.

• Pentru perioada următoare este propusă următoarea structurăde specii: măr (37%), prun (25%), nuc (10%), arbuşti diferiţi(10%), cireş, alun, căpşun, (fiecare câte 5%), păr (2%).

• Județul Vrancea – se află pe locul 8 privind favorabilitateaclimatică și pedologică pentru speciile pomicole, într-unclasament al tuturor județelor României, cu nota 2,22.

• Municipiul București – se află pe locul 36 considerândfavorabilitatea pedoclimatică pentru speciile pomicole analizate(nota 1,70).

• Notele medii de favorabilitate climatică șipedologică pentru fiecare județ al României(medie pentru 16 specii pomicole)

• În cadrul proiectului s-a elaborat ghidul intitulat„Zonarea speciilor pomicole în funcție decondițiile pedoclimatice și socioeconomice aleRomâniei”, lucrare publicată la două edituri: INVELMultimedia Bucureşti – în format electronic şi SCUNIVERSAL COLOR S.A în format tipărit. Aceastălucrare a fost structurată în 7 capitole

ELABORARE GHID DE BUNE PRACTICI PRIVINDAMPLASAREA SPECIILOR PE BAZINE

• În cadrul proiectului s-a elaborat ghidul intitulat„Zonarea speciilor pomicole în funcție decondițiile pedoclimatice și socioeconomice aleRomâniei”, lucrare publicată la două edituri: INVELMultimedia Bucureşti – în format electronic şi SCUNIVERSAL COLOR S.A în format tipărit. Aceastălucrare a fost structurată în 7 capitole

• Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru PomiculturăPiteşti – Mărăcineni, a produs în anul 2014 o cantitate de10.000 pomi din categoria ”Material de înmulţire categoriabiologică Certificat” (speciile: măr, cireş, vişin, prun, piersic) pecare l-a distribuit la 5 staţiuni pomicole: SCDP Iaşi, SCDPBistriţa, SCDP Constanţa, SCDP Vâlcea şi SCDP Voineşti.

• La speciile pomicole fiind semnalate şi diagnosticate înRomânia, peste 65 de virusuri, din care cca. 30 au efecteconomic dăunător direct în livadă, volumul numărului detestări, care s-au efectuat randomizat la o cantitate de 17.000pomi aflaţi în pepinieră (0,5 ha), a fost foarte mare iar tehnicilede testare utilizate acoperă cele trei metode: cea biologică (detestare în câmp pe indicatori), cea serologică (testul ELISA) şicea moleculară (testul PCR).

MENŢINEREA ŞI VERIFICAREA STĂRII DE SĂNĂTATE AMATERIALULUI DE ÎNMULŢIRE DIN CATEGORIA

CERTIFICAT• Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură

Piteşti – Mărăcineni, a produs în anul 2014 o cantitate de10.000 pomi din categoria ”Material de înmulţire categoriabiologică Certificat” (speciile: măr, cireş, vişin, prun, piersic) pecare l-a distribuit la 5 staţiuni pomicole: SCDP Iaşi, SCDPBistriţa, SCDP Constanţa, SCDP Vâlcea şi SCDP Voineşti.

• La speciile pomicole fiind semnalate şi diagnosticate înRomânia, peste 65 de virusuri, din care cca. 30 au efecteconomic dăunător direct în livadă, volumul numărului detestări, care s-au efectuat randomizat la o cantitate de 17.000pomi aflaţi în pepinieră (0,5 ha), a fost foarte mare iar tehnicilede testare utilizate acoperă cele trei metode: cea biologică (detestare în câmp pe indicatori), cea serologică (testul ELISA) şicea moleculară (testul PCR).

• S-au recoltat probe de lemn anual din aceste soiuri de pomi înluna noiembrie şi s-au efectuat testări serologice. În urmatestărilor serologice s-au elaborat rapoarte de încercare.

• În urma testărilor efectuate s-au eliberat 11 rapoarte deîncercare de către Laboratorul de Virologie din ICDP PiteştiMărăcineni.

MENŢINEREA ŞI VERIFICAREA STĂRII DE SĂNĂTATE AMATERIALULUI DE ÎNMULŢIRE DIN CATEGORIA

CERTIFICAT• S-au recoltat probe de lemn anual din aceste soiuri de pomi în

luna noiembrie şi s-au efectuat testări serologice. În urmatestărilor serologice s-au elaborat rapoarte de încercare.

• În urma testărilor efectuate s-au eliberat 11 rapoarte deîncercare de către Laboratorul de Virologie din ICDP PiteştiMărăcineni.

• Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic,obiectivele propuse în acest proiect au fostatinse în totalitate, întreaga echipă decercetare aducându-şi aportul la bunadesfăşurare a activităţilor din planul derealizare.

• De asemenea proiectul s-a finalizat cueditarea unui ghid intitulat: Zonareaspeciilor pomicole în funcție decondițiile pedoclimatice șisocioeconomice ale României.

CONCLUZII• Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic,

obiectivele propuse în acest proiect au fostatinse în totalitate, întreaga echipă decercetare aducându-şi aportul la bunadesfăşurare a activităţilor din planul derealizare.

• De asemenea proiectul s-a finalizat cueditarea unui ghid intitulat: Zonareaspeciilor pomicole în funcție decondițiile pedoclimatice șisocioeconomice ale României.