Plan Management BH Mures

PMBH MUREŞ – CAP. 1 INTRODUCERE

1

CAP. 1 INTRODUCERE

Directiva Cadru în domeniul Apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000, când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Obiectivul central al DCA este acela de a obŃine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaŃă cât şi pentru cele subterane, cu excepŃia corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenŃialul ecologic bun”. România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri, Ńinând seama de cerinŃele deja existente la nivelul ComunităŃii Europene. DCA fundamentează o nouă strategie şi politică în domeniul gospodăririi apelor, urmărind noi elemente:

- elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice; - prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafaŃă şi subterane; - definirea unei „stări bune a apelor” – reprezintă obiectivul directivei ce trebuie realizat până în

2015; - definirea „condiŃiilor de referinŃă” pentru apele de suprafaŃă; - definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apă puternic modificate”; - stabilirea unei reŃele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu şi de detaliu a stării

apelor, precum şi stabilirea programelor de monitoring de supraveghere, operaŃional şi de investigare în conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la bază principiile abordării ecosistemice;

- definirea a 5 clase de calitate a apelor Ńinând seama în primul rând de elementele biologice; - stabilirea unui registru al zonelor protejate situate la nivelul bazinului hidrografic; - stabilirea obiectivelor de mediu; - realizarea analizei economice asupra utilizării apei luând în considerare principiul recuperării

costurilor aferente serviciilor de apă; - luarea unor măsuri de reducere progresivă a poluării apei cu substanŃe prioritare care prezintă

un important factor de risc pentru mediul acvatic şi oprirea treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor substanŃelor prioritar-periculoase; referitor la prevenirea şi controlul poluării, politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe o abordare combinată, folosind controlul poluării la sursă prin stabilirea valorilor limită ale emisiilor, precum şi standarde de calitate a mediului;

- conceptul de reabilitare al resurselor de apă. Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socio-economică prin asigurarea necesarului de apă pentru folosinŃe, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. Planul de management al bazinului hidrografic reprezintă instrumentul pentru implementarea DCA reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII şi are drept scop gospodărirea echilibrată a resurselor de apă precum şi protecŃia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „stări bune” a apelor de suprafaŃă şi subterane. Articolul 14 al DCA 2000/60/EC, specifică faptul că Statele Membre trebuie să informeze şi să consulte publicul şi utilizatorii, în special, cu privire la următoarele etape referitoare la: - calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin

hidrografic şi despre rolul consultării, până cel mai târziu în 2006; - sinteza problemelor importante de gospodărirea apelor până la 22.12.2007; În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substanŃe organice, poluarea cu nutrienŃi, poluarea cu substanŃe prioritar-periculoase şi alterările


2

hidromorfologice, pentru care au fost concepute programe de măsuri specifice în vederea conformării cu obiectivele de mediu. Problemele principale de gospodărire ale apelor din bazin au fost prezentate spre informare şi consultare publicului, în cadrul întâlnirilor privind elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management al bazinului hidrografic Mureş (2007). - elaborarea proiectului planului de management pe bazin hidrografic, până la 22.12.2008 şi

consultarea publicului pe o perioadă de 6 luni, în cursul anului 2009. Planul de management bazinal este în strânsă corelaŃie cu dezvoltarea socio-economică şi prezintă punctul de plecare pentru măsurile de management din toate ramurile economiei, măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi evidenŃiază factorii majori care influenŃează gospodărirea apei într-un bazin hidrografic. De asemenea, prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare în economia apei şi pentru dezvoltarea de obiective pentru o gospodărire durabilă unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă. Ca infrastructură de bază a economiei, managementul apelor trebuie să ofere soluŃii pentru asigurarea în prezent şi în viitor a necesarului de apă al populaŃiei şi economiei, pornind de la caracterul regenerabil dar limitativ al resurselor de apă dulce, precum şi de la principiile gospodăririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafaŃă şi subterane, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Planul de management al bazinului hidrografic (PMBH) trebuie corelat cu planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice (PABH) cât şi cu programele de dezvoltare şi etapizare. În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu Ordinul 913/2001, AdministraŃia NaŃională „Apele Române” elaborează Schemele Directoare de Amenajare şi Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic şi Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. AdministraŃia NaŃională „Apele Române” a fost desemnată, împreună cu Ministerul Mediului, autoritate competentă pentru implementarea DCA în România. În acest scop, la nivelul AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române” a fost creat Departamentul Planuri de Management ale Bazinelor Hidrografice, iar în cadrul Institutului NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, aparŃinând AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice, componentă de gospodărire cantitativă a resurselor de apă din cadrul Schemelor Directoare. În acest context, la nivelul fiecărei DirecŃii de apă s-a înfiinŃat un compartiment pentru elaborarea Planului de Management Bazinal, componenta de gospodărire calitativă a resurselor de apă şi un colectiv interdisciplinar care să colaboreze cu Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic, componenta cantitativă de gospodărire a apelor din cadrul Schemelor Directoare. De asemenea, la nivelul fiecărui bazin hidrografic, în conformitate cu prevederile art.47 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, s-a înfiinŃat un Comitet de Bazin. Regulamentul de organizare şi funcŃionare a fost aprobat prin HG 1212/29.11.2000. Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării Comitetului de Bazin au fost colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărire a apelor cu organele administraŃiei publice locale, utilizatorii din bazinul respectiv, beneficiarii serviciilor de gospodărire a apelor şi a organizaŃiilor neguvernamentale locale cu profil de protecŃie a mediului. Acest comitet îşi propune respectarea şi aplicarea principiilor gospodăririi durabile a resurselor de apă şi menŃinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă.


3

În conformitate cu prevederile DCA, statele dunărene, printre care şi România trebuie să contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării. în acest scop statele semnatare ale ConvenŃiei InternaŃionale pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării să fie format din trei părŃi: Partea A: - Planul general ce cuprinde problemele de importanŃă bazinală cu efecte transfrontaliere şi se referă la:

� cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice mai mari de 4000 km2; � lacurile cu suprafeŃe mai mari de 100 km2; � acvifere transfrontaliere cu suprafeŃe mai mari de 4000 km2; � Dunărea, Delta şi ape costiere.

Partea B: � Planurile naŃionale de management ale Ńărilor dunărene. � Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel internaŃional (Tisa, Sava, Prut, Delta Dunării)

Partea C: � Planurile de management la nivel de subbazine naŃionale (in cazul României -11)

Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării – Raport 2004 a fost elaborată de Comisia InternaŃională pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea cu contribuŃia Ńărilor dunărene şi aprobat de miniştrii mediului din Ńările dunărene reuniŃi în cadrul ConferinŃei Ministeriale care a avut loc la Viena pe data de 13.12.2004. Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării a fost finalizat în cursului anului 2010, urmând aceeaşi modalitate de realizare şi aprobare ca şi Raportul 2004. Partea B

De asemenea România contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de subbazin, inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al râului Tisa sub coordonarea Comisiei InternaŃionale pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea (ICPDR), ce cuprinde problemele de importanŃă bazinală cu efecte transfrontaliere, referindu-se la: - cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice mai mari de 1000 km2; - lacurile cu suprafeŃe mai mari de 10 km2; - acvifere transfrontaliere cu suprafeŃe mai mari de 1000 km2; Aşa cum s-a precizat mai sus, există iniaŃive de realizare ale Planurilor de management la nivelul altor subbazine internaŃionale cum ar fi Prut şi Delta Dunării împreună cu Republica Moldova şi Ucraina, însă procesul de elaborare nu a început încă. Partea B (naŃională) - în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, Planul NaŃional de Management al Apelor din România este format din 11 Planuri de Management Bazinale. Se precizează că nivelul de detaliu creşte de la Partea A (internaŃională) la Partea C (subbazine naŃionale), astfel, Planul NaŃional şi Planurile subbazinelor conŃinând informaŃii adiŃionale/complementare, în special referitoare la: caracterizarea apelor de suprafaŃă şi subterane, zone protejate, starea apelor, obiectivele de mediu, programele de măsuri, analiza economică şi excepŃiile de la obiectivele de mediu. De asemenea, la nivel bilateral, atât în anul 2008, cât şi în anul 2009, au fost organizate întâlniri cu Ńările vecine (Ungaria, Bulgaria şi Serbia), având ca obiectiv armonizarea abordărilor şi datelor pentru corpurile de apă frontaliere şi transfrontaliere. Proiectul Planului de Management al bazinului hidrografic Mureş - varianta preliminară a fost prezentată pe website-ul DirecŃiei de Ape www.rowater.ro/damures pe 22 decembrie 2008, în vederea informării şi consultării publicului pe o perioadă de peste 10 luni în cursul anului 2009 (până la 10 noiembrie 2009).


4

Datele şi informaŃiile care au fost utilizate în elaborarea Planului de Management sunt, în mare majoritate, din anul 2007. În cazurile în care s-au utilizat date pe o perioada mai îndelungată de timp, pentru analiza evoluŃiei în timp a unor parametrii caracteristici, acest lucru este menŃionat specific în capitolul respectiv. Metodologiile au fost elaborate de AdministraŃia NaŃională „Apele Române”. Datele au fost furnizate în principal de: DirecŃia Apelor Mureş prin birourile care o constituie şi prin Sistemele sale de Gospodărirea Apelor, AgenŃiile de ProtecŃia Mediului şi AgenŃiile Regionale de ProtecŃia Mediului, Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – Bucureşti, DirecŃiile JudeŃene Agricole, Companiile de apă locale sau regionale, Consiliile Locale, DirecŃiile JudeŃene de Statistică, DirecŃiile JudeŃene Silvice, Hidroelectrica, Oficiile de Studii Pedologice şi Agricole JudeŃene, etc. Pe măsura ce s-au finalizat studiile elaborate de către institutele de cercetare şi universităŃi privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaŃă, conform prevederilor DCA, pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice, precum şi privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a potenŃialului ecologic al corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate, Proiectul Planului de Management bazinal – varianta preliminară a fost îmbunătăŃit. ÎmbunătăŃirile/actualizările au vizat unele capitole, acestea fiind integrate în Proiectul Planului de Management al bazinului şi pus pe site-ul DirecŃiilor de Ape şi al AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române” în vederea consultării publicului şi în mod special a unităŃilor implicate în procesul de implementare al DCA, care vor trebui să ia măsuri pentru a se atinge obiectivele de mediu ale diverselor categorii de ape. Planul NaŃional de Management aferent porŃiunii naŃionale a bazinului hidrografic internaŃional al fluviului Dunărea, sinteză a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaŃii hidrografice, a urmat Procedura de evaluare strategică de mediu (SEA), în concordanŃă cu cerinŃele Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (transpusă prin H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe), în vederea aprobării prin Hotărâre de Guvern. De asemenea, după elaborarea la 22 decembrie 2009 a Planului NaŃional de Management și a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaŃii hidrografice, o serie de autorităŃi ale administraŃiei publice centrale, autorităŃi administrative autonome sau alte autorităŃi publice şi-au schimbat în mod oficial denumirea. In acest sens, planul conŃine o listă cu denumiri actualizate ale acestora, care se regăseşte după secŃiunea “Abrevieri”.

PMBH MUREŞ – CAP. 2 PREZENTAREA GENERALĂ A BAZINULUI HIDROGRAFIC MUREŞ

5

CAP. 2 PREZENTAREA GENERALĂ A BAZINULUI HIDROGRAFIC MUREŞ

2.1 Delimitarea hidrografică şi administrativă Bazinul hidrografic Mureş este situat în partea centrală şi de vest a României şi izvorăşte din CarpaŃii Orientali (Depresiunea Giurgeului), MunŃii Hăşmaşul Mare iar suprafaŃa bazinului hidrografic (inclusiv canalul Ier) este de 28310 km2 (11,7% din suprafaŃa Ńării). Până la graniŃa cu Ungaria îşi desfăşoară albia pe o lungime de 761 km, fiind cel mai lung dintre râurile interioare ale Ńării. ReŃeaua hidrografica codificată însumează 758 cursuri de apă şi 10861 km, adică 13,7% din lungimea totală a reŃelei codificate a Ńării şi o densitate de 0,39 km/ km2 faŃă de 0,33 km/km2 - media pe Ńară. Zona cursului superior este delimitată de Depresiunea Giurgeului şi Defileul TopliŃa - Deda, cursul mijlociu este reprezentat de zona centrală a Podişului Transilvaniei, iar zona cursului inferior este delimitată de MunŃii Apuseni, CarpaŃii Meridionali, MunŃii Banatului şi Câmpia de Vest (între Lipova şi graniŃa cu Ungaria). În Fig. 2.1 se prezintă reŃeaua hidrografică, limitele de judeŃ, oraşele, căile ferate şi drumurile din bazinul hidrografic Mureş, iar în Tabelul 2.1. caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului bazinului hidrografic Mureş.

Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului bazinului hidrografic Mureş Nr. crt.

JudeŃul SuprafaŃa* (km2)

% din suprafaŃa totală pe bazin

PopulaŃia (locuitori)

% din populaŃia

totală pe bazin 1 Alba 6233 21,9 382747 18,9 2 Arad 2854 10,1 283662 14,0 3 Bihor** 15 0,1 - - 4 BistriŃa-Năsăud 258 0,9 10038 0,5 5 Braşov 143 0,5 2476 0,1 6 Caraş-Severin 107 0,4 2813 0,1 7 Cluj 1467 5,2 140644 7,0 8 Harghita 3265 11,5 181311 9,0 9 Hunedoara 5024 17,7 299720 14,8 10 Mureş 6694 23,6 580851 28,6 11 Sibiu 2226 7,8 142549 7,0 12 Timiş** 115 0,4 - - TOTAL 28401 100 2026811 100

* calculul s-a făcut cu programul ArcGIS

** judeŃul respectiv nu are localităŃi în bazinul hidrografic Mureş

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 2

PR

EZ

EN

TA

RE

A G

EN

ER

AL

Ă A

BA

ZIN

UL

UI

HID

RO

GR

AF

IC M

UR

EŞ

6


7

2.2 Hidrografia AfluenŃii principali ai râului Mureş sunt: • Gurghiu: L(ungime) = 53 km; S(uprafaŃă) = 563 km2 • Arieş: L = 166 km; S = 3005 km2; • Niraj: L = 82 km; S = 651 km2 • Târnave: L = 246 km; S = 6253 km2, rezultată din unirea Târnavei Mici (L = 196 km; S = 2071

km2) cu Târnava Mare (L = 223 km; S = 3666 km2); • Ampoi: L = 57 Km; S = 576 km2 • Sebeş: L = 96 km; S = 1304 km2 • Strei: L = 93 km; S = 1983 km2. Pe lângă bazinul propriu-zis al Mureşului, în administrarea DirecŃiei Apelor Mureş a fost cuprins şi bazinul hidrografic Ier (L = 61 km; S = 420 km2), situat integral în zona Câmpiei Tisei. Bazinul hidrografic Mureş include în totalitate judeŃele Mureş şi Alba şi parŃial judeŃele Harghita, Cluj, BistriŃa-Năsăud, Hunedoara, Sibiu, Arad şi Braşov. ReŃeaua hidrografică din cadrul bazinului hidrografic Mureş are densitate strâns legată de zonalitatea verticală a condiŃiilor fizico-geografice. ReŃeaua de râuri cu densitate mică, sub 0,3 km/km2, corespunde regiunilor de câmpie şi dealuri, iar cea cu densitate mare corespunde regiunilor muntoase, unde creşte până la 1-1,20 km/km2. RepartiŃia densităŃii reŃelei de râuri suferă datorită influenŃei condiŃiilor locale. Mureşul, al cărui izvor propriu-zis se află în sudul Depresiunii Giurgeului, la o altitudine de 850 m, traversează forme variate de relief. Cursul său se poate împărŃi în patru sectoare caracteristice: - Mureşul superior, de la izvor până la Deda, cu afluenŃii mai importanŃi: Belcina, TopliŃa, Sălard, RăstoliŃa - Mureşul mijlociu, între Deda şi Alba Iulia, unde primeşte afluenŃii mai importanŃi: Gurghiu, Niraj, LuŃ, Comlod, Pârâul de Câmpie, Arieş, Geoagiu (Teiu), Târnave şi Ampoi - Culoarul Mureşului inferior, între Alba Iulia şi Lipova, având afluenŃii cei mai importanŃi: Sebeş, Cugir, Geoagiu, Strei, Cerna şi Băcia - Mureşul inferior, între Lipova şi graniŃa cu Ungaria, unde a format un vast con de dejecŃie. 2.3 Relieful Datorită amplasării sale, bazinul hidrografic al râului Mureş este constituit dintr-un ansamblu fizico-geografic variat (Fig. 2.2), care determină o distribuŃie zonală, atât de la vest la est cât şi în funcŃie de treptele de relief ale parametrilor meteorologici şi hidrologici, etajaŃi dinspre centru spre periferia bazinului. Relieful prezintă o mare varietate de la câmpie la munŃi (altitudinea minimă este de 75 m, la ieşirea din Ńară, în Câmpia de Vest, iar cea maximă de 2509 m, în MunŃii Retezat). Aproximativ 25% din suprafaŃa bazinului revine munŃilor, 55% dealurilor şi podişurilor, 15% văilor şi luncilor şi 5% câmpiilor. Ansamblul fizico-geografic se caracterizează prin existenŃa mai multor unităŃi de relief: I Unitatea Carpatică montană II Unitatea Podişului Transilvaniei III Unitatea Piemontană IV Unitatea de Câmpie

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 2

PR

EZ

EN

TA

RE

A G

EN

ER

AL

Ă A

BA

ZIN

UL

UI

HID

RO

GR

AF

IC M

UR

EŞ

8


9

I Unitatea Carpatică montană 1. CarpaŃii Orientali Căliman-Gurghiu-Harghita Au altitudinea medie cuprinsă între 1200-1250 m. Morfologic zona se caracterizează prin prezenŃa unor importante masive vulcanice, care în Căliman depăşesc 2000 m. Alinierea nord-vest-sud-estică a principalelor aparate vulcanice a fost determină de o serie de fracturi majore, paralele cu axa mediană a CarpaŃilor Orientali. În toate masivele, platourile de lavă sunt dominate de cupole vulcanice, prin denivelări relativ tranşante. Este specifică orientarea radiar-divergentă a reŃelei hidrografice la exteriorul conurilor şi radiar-convergentă, în interiorul craterelor mai largi. Pe liniile de întâlnire dintre conurile vulcanice au apărut artere hidrografice, evoluând fie ca defilee transversale - cazul Mureşului între TopliŃa şi Deda, fie ca văi parŃial transversale - Gurghiu şi cele două Târnave. Terasele respectivelor văi delimitează, cu destulă precizie, principalele masive între ele cât şi pe cele secundare. Giurgeu-Hăghimaş Morfologic au aspectul unor munŃi mijlocii, cu înălŃimi maxime de până la 1700 m şi o altitudine medie de aproximativ 1100 m. Indicii fragmentării reliefului sunt cuprinşi între 100-500 m, cu pante medii de 150-300 m/km. Exceptând masivul Ditrău, cu aspectul său de cupolă larg boltită în jurul căreia s-a organizat o reŃea hidrografică radiar-divergentă tipică, restul suprafeŃelor de interfluvii sunt în general uniforme. Depresiunea Giurgeului Este o depresiune intramontană, în care Mureşul şi-a sculptat o vale cu o panta medie generală de 1,5 m/km cu numeroase sectoare de înmlăştinire. Altitudinea variază între 650-800 m. Relieful se desfăşoară în trepte, incluzând piemonturile laterale, terasele Mureşului şi lunca largă. 2. CarpaŃii Meridionali Sebeş-Lotru-Cibin Aceşti munŃi sunt amplasaŃi în bazinul hidrografic al Mureşului cu mai mult de jumătate din suprafaŃa lor totală. Din punct de vedere morfologic, sunt munŃi înalŃi şi mijlocii, adânc fragmentaŃi, cu suprafeŃe de eroziune bine dezvoltate şi slabe urme glaciare. ÎnălŃimile maxime depăşesc 2200 m (vf. Şurianu 2245 m), iar altitudinea medie are valoarea de 1050 m. Fragmentarea reliefului are valori cuprinse între 300-500 m, iar pantele sunt de aproximativ 250 m/km. łarcu-Godeanu-Retezat Aceşti munŃi constituie principala zona de alimentare a Streiului. Morfologic, sunt munŃi înalŃi, adânc fragmentaŃi, cu relief glaciar puternic dezvoltat şi suprafeŃe de denudaŃie puŃin extinse. Altitudinile maxime depăşesc 2500 m în masivul Retezat (Peleaga 2509 m), iar în łarcu şi Godeanu sunt de aproximativ 2200 m, cele medii fiind de 1300-1400 m. Energia de relief are valori de peste 500 m, în zona înalta depăşind 1000 m. Panta medie a suprafeŃei bazinului are valori în jur de 400 m/kmDepresiunea HaŃeg Depresiunea HaŃeg constituie zonă de convergenŃă a râurilor ce formează bazinul hidrografic al Streiului, fiind situată la o înălŃime de 300 m, având o fragmentare a reliefului între 100 şi 500 m. PrezenŃa treptelor concentrice şi a celor 9 nivele de terasă, indică continua şi intermitenta tendinŃă de înălŃare lentă a regiunii, concomitent cu coborârea nivelului de bază general. Larga desfăşurare a acestor trepte ca şi întrepătrunderea lor lasă impresia generală a unui şes etajat.


10

3. CarpaŃii Occidentali Poiana Ruscă Aceşti munŃi sunt situaŃi aproape în totalitate în bazinul hidrografic al râului Mureş, fiind drenaŃi de râul Cerna şi afluenŃii săi. Morfologic sunt munŃi puŃin înalŃi, peneplenizaŃi, în trepte. Altitudinea maximă nu depăşeşte 1400 m. Energia maximă de relief este accentuată, între 400-550 m, cu panta suprafeŃei bazinului în jur de 250 m/km. Bihor - Muntele Mare Morfologic se caracterizează prin prezenŃa unor importante masive muntoase cu relief în general peneplenizat, cu altitudini maxime ce depăşesc 1800 m, cu indici ai fragmentarii reliefului de 300-700 m şi cu pantele medii ale suprafeŃei bazinului de 200-300 m/km. Prin poziŃia sa, masivul Bihor joacă rolul unei adevărate bariere în faŃa maselor de aer umed, de unde şi rolul lui de mare nod hidrografic. Trascău - Metaliferi Sunt amplasaŃi aproape în totalitate în bazinul hidrografic al râului Mureş, având un relief haotic, căile de tip vulcanic alternând cu piramidele calcaroase şi văile largi. Varietatea peisajului acestor munŃi este accentuată şi de prezenŃa unor mici depresiuni interioare. Altitudinile maxime nu depăşesc 1500 m, relieful având o fragmentare cuprinsă între 500-700 m, cu panta suprafeŃei bazinului de 250 m/km. Zarand Cuprinşi între valea Mureşului în sud şi Depresiunea Zarand în nord, au aspect de horst, fiind alcătuiŃi dintr-o singura culme principală, orientată W-E. Altitudinea lor este redusă (maximum 835 m) şi variază de la un loc la altul. Fragmentarea reliefului este cuprinsă între 300-700 m, iar panta suprafeŃei bazinului este în general între 200-230 m/km. II Podişul Transilvaniei Unitatea Podişului Transilvaniei se caracterizează printr-un relief deluros cu altitudini până la 800-900 m, în est, ce coboară în vest până la 500 m. Structural şi morfologic, unitatea se împarte în următoarele subunităŃi: 1. Dealurile înalte piemontane din estul Transilvaniei corespund regiunii de sub poala munŃilor

vulcanici, formată din depresiuni de contact, piemonturi de acumulare, fragmente de eroziune şi culmi deluroase. Este zona cu structura şi relieful cel mai complex, cu înălŃimi absolute maxime de la 600-700 m până la 900 m, cu o energie de relief cuprinsă între 300-400 m şi o fragmentare destul de avansată de 300-700 m.

2. Podişul înalt al Târnavelor este o zona de câmpie piemontană, caracterizată prin vai adânci cu terase şi lunci dezvoltate, de la est la vest, care despart regiunea în mai multe culmi largi cu aspect de podiş. Altitudinea dealurilor este cuprinsă pe cumpenele principale între 600-700 m. Energia maxima de relief nu depăşeşte decât rar 300 m, fragmentarea este cuprinsă între 500-700 m, iar panta medie a suprafeŃei bazinului are valori de 130-160 m/km. Caracteristicile reliefului decurg şi din prezenta domurilor şi frecvenŃa reliefului structural, asimetria văilor, cu terase dezvoltate mai ales pe versantul sudic, intensitatea alunecărilor de teren.

3. Câmpia Transilvaniei


11

Este alcătuită dintr-o succesiune de culmi domoale, despărŃite prin văi largi cu lunci joase, fiind unitatea cea mai coborâtă a Podişului Transilvaniei, cu altitudini de 400-600 m, cu cea mai scăzută energie de relief (150-200 m) şi fragmentare redusă. Interfluviile au aspectul unor spinări domoale, orientate în toate direcŃiile şi par a se încadra într-un nivel de eroziune modelat în argile şi nisipuri. Relieful de cueste creează aproape singura perturbare mai importantă în monotonia generală a regiunii. III Unitatea Piemontană Aceasta unitate constituie o treaptă de relief intermediară între Carpatii Occidentali şi Campia Tisei. Mureşul traversează Piemonturile bănăŃene la periferia lor nordică. Zona fiind constituită parŃial din albia majoră a Mureşului şi versantul nordic al Dealurilor Lipovei. Din punct de vedere morfologic, Dealurile Lipovei sunt unităŃi piemontane fragmentate de văi mici cu caracter torenŃial. Altitudinea maximă nu depăşeşte 500 m, cea medie are valori cuprinse între 200-250 m. Fragmentarea reliefului are valori de 300-700 m, energia de relief este de 150-200 m, iar pantele suprafeŃei bazinului variază între 90-140 m/km. IV Unitatea de Câmpie În cadrul bazinului hidrografic Mureş, se încadrează o mică parte din sectorul estic al Câmpiei Tisei. łinutul de pădure şi de silvostepa cuprinde partea de sub poalele dealurilor, iar cel de stepă corespunde părŃii vestice celei mai joase (80-100 m altitudine absolută) întinsă de o parte şi de alta a Mureşului. Morfologic, zona se caracterizează prin înălŃimi care scad de la 150 m în est, până la mai puŃin de 100 m în vest, energia de relief atingând numai local valori mai mari de 25 m. Fragmentarea reliefului are valori de 900-1800 m, iar pantele suprafeŃei bazinului au valori reduse. Mureşul străbate aceasta zonă, având o albie majoră larg dezvoltată, iar cea minoră puternic meandrată, cu numeroase braŃe secundare active sau părăsite. 2.4 Utilizarea terenului Utilizarea terenului este variată în bazinul hidrografic Mureş (Fig. 2.3). Conform Proiectului Corine Land Cover (CLC 2000) suprafaŃa bazinului se împarte astfel: urban 3,93%; industrial 0,34%; arabil 18,17%; culturi perene 18,10%; păşuni 1,42%; păduri 36,44%; zone umede 0,01%; luciu de apă 0,26%; alt fel de terenuri 21,32%.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 2

PR

EZ

EN

TA

RE

A G

EN

ER

AL

Ă A

BA

ZIN

UL

UI

HID

RO

GR

AF

IC M

UR

EŞ

12


13

2.5 Geologia EvoluŃia geologică, litologia, clima şi apa au determinat apariŃia treptelor sau unităŃilor mari de relief, dar şi a unor forme de relief caracteristice (Fig. 2.4). Zona lanŃului eruptiv neogen este dispusă pe latura internă a CarpaŃilor Orientali, alcătuiŃi predominant din andezite, piroclastite andezitice şi aglomerate vulcanice. Partea din CarpaŃii Meridionali care aparŃine bazinului hidrografic Mureş este alcătuită din roci cristaline, străbătute uneori de roci eruptive vechi şi noi, în timp ce rocile sedimentare acoperă areale mult mai reduse. CarpaŃii Occidentali sunt caracterizaŃi prin prezenŃa unui mozaic petrografic (roci cristaline, eruptive şi sedimentare). Aceşti munŃi sunt constituiŃi din şisturi cristaline, granite, calcare, conglomerate şi gresii. Unitatea Podişului Transilvaniei este formată litologic din marne nisipoase, nisipuri, argile şi prundişuri. Unitatea piemontana este alcătuită din aluviuni, marne şi argile. Câmpia Tisei care cuprinde Ńinutul de pădure şi de silvostepă este formată din pietrişuri, nisipuri, argile acoperite de depozite loessoide, iar cel de stepă din depozitele aluvionare ale văii Mureşului. Cele mai reprezentative forme de relief caracteristice sunt: Defileul Deda-TopliŃa Defileu ce desparte MunŃii Căliman de MunŃii Gurghiului. în defileul îngust al Mureşului, holocenul ocupă suprafeŃe restrânse şi subŃiri fiind reprezentat de pietrişuri şi nisipuri. În rest zona este acoperită de formaŃiuni vulcanogen-sedimentare panoniene. Complex de piroclastite şi depozite epiclastice. Piroclastitele sunt reprezentate prin brecii şi microbrecii, aglomerate şi microaglomerate, cinerite, tufuri. Depozitele epiclastice sunt alcătuite din conglomerate, gresii şi nisipuri andezitice. La N şi S de valea Mureşului apar petice sedimentare sarmaŃiene.

Culoarul Sebeş - Lipova Acest sector reprezintă un culoar larg între CarpaŃii Meridionali (Şurianu, Poiana Ruscă) la sud şi între MunŃii Apuseni (Trascău, Metaliferi, Zarand) la nord. Litologic, la suprafaŃă predomină şisturile cristaline de epizonă şi granite. În partea nordică (MunŃii Poiana Ruscăi) în litologia lor de suprafaŃă predomină şisturile cristaline de epizonă cât şi calcarele. FormaŃiunile sedimentare care ocupă suprafeŃe întinse sunt alcătuite din conglomerate, gresii, marne şi radiolarite de vârsta cretacic mediu şi superioară până în neogen.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 2

PR

EZ

EN

TA

RE

A G

EN

ER

AL

Ă A

BA

ZIN

UL

UI

HID

RO

GR

AF

IC M

UR

EŞ

14


15

Cheile RâmeŃilor, Galdei, Întregalde Situate intr-o zonă bogată în fenomene geologice, având calcarul ca rocă de bază. Terenul este accidentat şi cuprinde o parte a brâului de calcare ce înconjoară MunŃii Trascăului. Situate în zona dealurilor înalte 600-1200 m.

Cheile Turzii Situate pe valea Hăjdatelor, între Podul Petreştilor şi Casa de Adăpost, având o lungime de 3 km, sunt în zona dealurilor Turzii, subzona Podişului Transilvaniei. Relieful este alcătuit dintr-o succesiune de culmi şi văi, situate la altitudini cuprinse între 410-735 m. În zonă apar fenomene carstice, relief accidentat, pereŃi stâncoşi, abrupŃi şi prăpastii.

Valea Arieşului Mare - Gârda Pe valea Gârda Seacă, afluent al Arieşului Mare, întâlnim GheŃarul Scărişoara, peştera Casa de Piatră şi Cheile Arieşului Mare. Regiune de munŃi mijlocii, dezvoltată pe roci cristaline şi pe cuvertura sedimentară, cu o bogăŃie de carsturi de înălŃimi.

Retezat Din punct de vedere geologic Retezatul Mare are o structură cristalină, cu puternice incluziuni granitice, iar Retezatul Mic este format din gresii, brecii şi calcare. 2.6 Parametri climatici PrecipitaŃiile sunt fenomene ce se produc în cantităŃi diferite şi în mod discontinuu în timp şi spaŃiu. PoziŃia lanŃului Carpatic faŃă de circulaŃia vestică determină deosebiri apreciabile între cantităŃile măsurate în diferite puncte din bazinul hidrografic al Mureşului. Cantitatea de precipitaŃii medie multianuală este cuprinsă între 480 mm şi 980 mm, cu o medie de 610 mm pe bazin. În perioada analizată (ultimii 30 de ani) cantitatea de precipitaŃii maximă în 24 de ore a fost de 40,3 mm în data de 1.09.1977 la Deva şi 106,3 mm în data de 27.12.1995 la Bucin. Temperatura aerului este un parametru meteorologic deosebit de important cu o mare variabilitate. La cele 21 de staŃii meteorologice din bazinul hidrografic Mureş temperatura medie multianuală a avut valori cuprinse între 3,6 0C şi 10,4 0C, având 7,9 0C media pe bazin. Valorile temperaturii maxime absolute au fost cuprinse între 28,7 0C în 19.07.1987 la Roşia Montană şi 39,7 0C în 11.08.1994 la Sebeş. Temperaturile minime absolute au fost de -22,1 0C în data de 4.02.1987 la Băişoara şi -34,8 0C în data de 14.01.1985 la Joseni. 2.7 Resursele de apă

În bazinul hidrografic Mureş, în anul 2007, resursele totale de apă de suprafaŃă au fost de 5876,3 mil. m3/an, din care utilizabile sunt 1054,07 mil. m3/an. Aceasta reprezintă 88,9% din totalul resurselor (inclusiv resurse subterane). Resursele subterane sunt estimate la 729,5 mil. m3 (23,1 m3/s) din care 447,1 mil. m3 (14,2 m3/s) provin din surse freatice şi 282,4 mil. m3 (8,9 m3/s) din surse de adâncime. Resursa utilizabilă este de aproximativ 672,3 mil. m3 (21,3 m3/s) din care aportul surselor freatice este de 389,9 mil. m3 (12,3 m3/s) iar al surselor de medie şi mare adâncime de 282,4 mil. m3 (9,0 m3/s). Pentru a asigura sursa de apă diverselor folosinŃe de apă au fost realizate 127 de acumulări, din care 17 sunt mai importante având un volum total de 574,2 mil. m3 cu un volum util de 248,7 mil. m3.


16

Debitul mediu multianual al râului Mureş creşte de la 1,05 m3/s (33,1 mil. m3/an) în secŃiunea Suseni, la 105 m3/s (3311,2 mil. m3/an) în secŃiunea Alba Iulia, ajungând la 186 m3/s (5865,6 mil. m3/an) în secŃiunea Nădlac, la ieşirea din Ńară. Aportul celor mai importanŃi afluenŃi ai Mureşului în secŃiunea lor de confluenŃă, reprezentat de debitul mediu multianual, este următorul:

- pentru râul Arieş debitul este de 25,6 m3/s (807,3 mil. m3/an), reprezentând 13% din valoarea debitului Mureşului în secŃiunea Nădlac

- pentru râul Târnave debitul este de 26,8 m3/s (845,1 mil. m3/an), reprezentând 14,4% din valoarea debitului Mureşului în secŃiunea Nădlac

- pentru râul Strei debitul este de 27,8 m3/s (876,7 mil. m3/an), reprezentând 14,9% din valoarea debitului Mureşului în secŃiunea Nădlac

Ca aspect general trebuie relevat faptul ca cea mai mare parte a scurgerii medii lunare din timpul unui an se produce primăvara, în lunile III - V, (37 - 47%). Vara (VI - VIII) se produce 21 - 31% din scurgerea anuală, toamna (IX - XI) 11 - 18%, iar iarna (XII - III) între 10 -23% din scurgerea anuală. În bazinul hidrografic al râului Mureş variaŃiile teritoriale ale scurgerii sezoniere nu sunt prea mari. Analiza repartiŃiei scurgerii medii în timpul anului pune în evidenŃă faptul că în cadrul bazinului hidrografic Mureş repartiŃia sezonieră este în general aceeaşi datorită amplasării în calea maselor de aer de tip oceanic. Abaterile se datorează influenŃei pe altitudine a formelor de relief înalte sau a climatului mediteranean (în sectorul inferior al bazinului hidrografic, aval de Lipova). Aceasta variabilitate se manifestă prin creşteri şi descreşteri succesive ale debitului mediu specific, pe măsura apropierii de vărsare.

PMBH MUREŞ – CAP. 3 CARACTERIZAREA APELOR DE SUPRAFAłĂ

17

CAP. 3 CARACTERIZAREA APELOR DE SUPRAFAłĂ 3.1 Categorii de ape de suprafaŃă Directiva Cadru a UE defineşte următoarele categorii de ape de suprafaŃă: • râuri • lacuri • ape tranzitorii • ape costiere În bazinul hidrografic Mureş există 758 râuri (inclusiv canalul Ier) cu suprafeŃe ale bazinului hidrografic mai mari de 10 km2 şi 17 lacuri (inclusiv iazuri) cu suprafaŃa mai mare de 50 ha (Fig. 3.1). • Râuri Râul Mureş izvorăşte din CarpaŃii Orientali (Depresiunea Giurgeului), MunŃii Hăşmasul Mare iar suprafaŃa bazinului hidrografic (inclusiv canalul Ier) este de 28310 km2, reprezentând 11,7% din suprafaŃa Ńării1. Mureşul este cel mai lung dintre râurile interioare ale Ńării, având în România o lungime de 761 km, din care 21 km sunt graniŃa comună cu Ungaria. În Ungaria, lungimea sa este de 28 km, până la confluenŃa cu râul Tisa. ReŃeaua hidrografică codificată însumează 758 cursuri de apă având 10861 km, adică 13,7 % din lungimea totală a reŃelei codificate a Ńării şi o densitate de 0,39 km/km2 faŃă de 0,33 km/km2 media pe Ńară. Zona cursului superior este delimitată de Depresiunea Giurgeului şi Defileul TopliŃa - Deda, cursul mijlociu este reprezentat de zona centrală a Podişului Transilvaniei, iar zona cursului inferior este delimitată de MunŃii Apuseni, CarpaŃii Meridionali, MunŃii Banatului şi Câmpia de Vest (între Lipova şi graniŃa cu Ungaria). AfluenŃii principali ai râului Mureş sunt: − Gurghiu: L = 53 km; S = 563 km2 − Arieş: L = 166 km; S = 3005 km2 − Niraj: L = 82 km; S = 651 km2 − Târnave L = 246 km; S = 6253 km2 rezultată din unirea Târnavei Mici (L = 196 km; S = 2071

km2) cu Târnava Mare (L = 223 km; S = 3666 km2) − Ampoi: L = 57 Km; S = 576 km2 − Sebeş: L = 96 km; S = 1304 km2 − Strei: L = 93 km; S = 1983 km2. ReŃeaua hidrografică din cadrul bazinului hidrografic Mureş are densitatea strâns legată de zonalitatea verticală a condiŃiilor fizico-geografice. ReŃeaua de râuri cu densitate mică, sub 0,3 km/km2, corespunde regiunilor de câmpie şi dealuri, iar cea cu densitate mare corespunde regiunilor muntoase, unde creşte până la 1-1,20 km/km2. RepartiŃia densităŃii reŃelei de râuri suferă datorită influenŃei condiŃiilor locale.

1 conform Atlasului Cadastrului Apelor din România - 1992

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

18


19

Mureşul, al cărui izvor propriu-zis se află în sudul Depresiunii Gheorgheni, la o altitudine de 850 m, traversează forme variate de relief. Cursul său, de la izvor până la vărsare, se poate împărŃi în patru sectoare caracteristice: - Mureşul Superior, de la izvor până la Deda, cu afluenŃii mai importanŃi: Belcina, TopliŃa, Sălard, RăstoliŃa - Mureşul Mijlociu, între Deda şi Alba Iulia, unde primeşte afluenŃii mai importanŃi: Gurghiu, Niraj, LuŃ, Comlod, Pârâul de Câmpie, Arieş, Geoagiu, Târnave şi Ampoi. - Culoarul Mureşului Inferior, între Alba Iulia şi Lipova, având afluenŃii cei mai importanŃi: Sebeş, Cugir, Geoagiu, Strei, Cerna şi Băcia - Mureşul Inferior, între Lipova şi graniŃa cu Ungaria, unde a format un vast con aluvionar. Caracteristicile regimului hidrologic ale râului Mureş şi ale câtorva afluenŃi sunt cuprinse în Tabelul 3.1.

• Lacuri Lacuri naturale Cele mai importante lacuri naturale din bazinul hidrografic Mureş sunt următoarele: Lacul Bucura Este aşezat în masivul Retezat, pe versantul sudic al Curmăturii Bucurei, în direcŃie SE faŃă de vârful Bucura (2432,6 m), la o altitudine de 2031 m. Masivul Retezat este constituit din şisturi cristaline cu puternice intruziuni magmatice. Din punct de vedere al originii cuvetei lacustre este un lac glaciar, instalat într-un circ glaciar având o suprafaŃă de 8,8 ha (cel mai întins lac glaciar din Ńară), o adâncime maximă de 15,7 m, iar suprafaŃa bazinului de recepŃie de 8,5 km2. Sursa principală de alimentare cu apă este zăpada şi se realizează fie direct de pe versanŃi, fie prin cei doi afluenŃi care debuşează în lac în partea nordică. Din acest lac izvorăşte pârâul Izvorul Bucurei, afluent al râului Râul Mare. Lacul Galeş Este aşezat pe versantul nordic al masivului Retezat, la nord de vârful Păpuşii (2508 m) şi constituie izvorul Văii Galeşului, care la rândul sau este afluent de dreapta al râului Sibişel. Din punct de vedere al originii cuvetei lacustre este şi el un lac glaciar, fiind instalat într-un circ glaciar. Este situat la altitudinea de aproximativ 1970 m şi are o suprafaŃă a bazinului hidrografic de 6,7 km2. Sursa principală de alimentare cu apă este zăpada şi se realizează prin şiroirile de pe versanŃi. Lacul Zănoaga Este aşezat pe versantul sudic al masivului Retezat, la SSE de Vârful Saşilor (2278m), la o altitudine de aproximativ 1990 m şi constituie izvoarele râului Judele. Din punct de vedere al originii cuvetei lacustre este tot un lac glaciar, instalat într-un circ glaciar fiind cel mai adânc lac glaciar din România (29 m). Şi la acest lac sursa de alimentare cu apă este zăpada şi se realizează tot numai prin şiroire. Caracteristicile lacurilor naturale sunt cuprinse în Tabelul 3.2.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

20

Tab

elul

3.1

Car

acte

rist

icil

e re

gim

ului

hid

rolo

gic

Lun

gim

ea

râul

ui

Supr

afaŃ

ă A

ltit

udin

e Q

med

iu

mul

tian

ual

Q m

ediu

luna

r m

inim

an

ual (

mc/

s)

cu p

roba

bilit

atea

de

Qm

/QM

N

r.

crt.

StaŃ

ia h

idro

met

rică

Râu

l

km

km2

(mdM

) m

c/s

80%

90

%

95%

m

c/s

1 SU

SEN

I M

UR

EŞ

17

160

987

1,05

0,

180

0.16

0.

15

1/10

00

2 T

OPL

IłA

M

UR

EŞ

77

1071

93

5 5,

74

1,29

0 1,

100

0,98

0 1/

150

3 G

LOD

EN

I M

UR

EŞ

178

3781

84

8 37

,73

6,60

0 5,

600

4,90

0 1/

950

4 A

LBA

IUL

IA

MU

RE

Ş 39

7 18

055

625

104,

7 19

,000

15

,500

13

,500

1/

200

5 SĂ

VĂ

RŞI

N

MU

RE

Ş 56

7 25

707

643

172,

31

33,0

00

26,1

00

23,8

00

1/20

0 6

RA

DN

A

MU

RE

Ş 64

0 26

760

627

178,

41

33,5

00

27,0

00

24,5

00

1/20

0 7

AR

AD

M

UR

EŞ

692

2728

0 61

8 18

2,88

34

,600

27

,500

25

,100

1/

150

8 N

ĂD

LAC

M

UR

EŞ

738

2785

0 60

7 18

6,38

35

,000

28

,000

25

,500

1/

160

9 SC

ĂR

IŞO

AR

A

AR

IEŞ

19

203

1110

5,

53

0,95

0 0,

700

0,50

0 1/

800

10

CÂ

MPE

NI

AR

IEŞ

47

637

999

12,5

2,

050

1,48

0 1,

080

1/12

50

11

BA

IA D

E A

RIE

Ş A

RIE

Ş 72

11

89

974

19,9

3,

400

2,90

0 2,

600

1/70

0 12

T

UR

DA

A

RIE

Ş 13

3 24

03

920

25,6

3 5,

000

4,00

0 3,

250

1/70

0 13

O

DO

RH

EIU

-SE

C.*

T

-VA

MA

RE

47

64

0 92

4 5,

63

1,30

0 1,

100

0,85

0 1/

300

14

BLA

J T

-VA

MA

RE

22

1 36

53

558

15,1

5 2,

500

1,80

0 1,

400

1/19

00

15

MIH

ALł

T

ÂR

NA

VE

24

3 62

47

532

26,8

4,

600

3,50

0 3,

000

1/70

0 16

B

ĂLĂ

UŞE

RI*

T

-VA

MIC

A

80

1065

67

3 8,

52

1,95

0 1,

660

1,37

0 1/

500

17

TÂ

RN

AV

EN

I T

-VA

MIC

A

132

1498

58

5 9,

77

2,10

0 1,

680

1,45

0 1/

500

18

PET

RE

NI

STR

EI

84

1940

92

8 27

,75

7,35

0 6,

420

5,82

0 1/

150

*Val

orile

au

fost

det

erm

inat

e av

ând

la b

aza

date

le d

in "

Atla

sul C

adas

trul

ui A

pelo

r Vol

.III-

1972

''


21

Tabelul 3.2 Caracteristicile lacurilor naturale

Nr.crt. Denumire lac SuprafaŃa (km²)

Altitudinea (mdM)

Adâncimea medie (m)

1 Bucura 0,10 2031 5 2 Galeş 0,03 1970 10,2 3 Zănoaga Mare 0,09 1990 10,6

Acumulări În bazinul hidrografic Mureş sunt 127 lacuri de acumulare, cu un volum total de 685 mil. m3. Dintre acestea 26 au un volum mai mare de 1 mil. m3: ● 16 sunt în administrarea AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române " – AdministraŃia Bazinală de Apă Mureş ● 10 în administrarea S.C. Hidroelectrica S.A. – Sucursala Hidrocentrale Sebeş şi HaŃeg. Din cele 26 de acumulări cu volum peste 1 mil. m3, 17 sunt acumulări permanente şi 9 acumulări nepermanente. În construcŃie se află acumularea RăstoliŃa (40 mil. m³), în judeŃul Mureş, de aceea nu apare pe hartă ca lac, însă este delimitată ca şi corp de apă distinct. Cele mai mari acumulări sunt Oaşa pe râul Sebeş, cu un volum total de 134,6 mil. m³, Gura Apelor pe râul Râul Mare cu un volum total de 230,00 mil. m³. În bazinul hidrografic Mureş, cele mai multe acumulări se găsesc pe râul Sebeş şi pe râul Râul Mare. Din punct de vedere a suprafeŃei (la nivel normal de retenŃie) există 14 lacuri de acumulare cu suprafaŃa mai mare de 50 ha. Acestea sunt: Oaşa, Tău (Gâlceag), Gura Apelor, Ostrovul Mic, Pâclişa, HaŃeg, Teliuc (Cinciş), Zetea, Ighiş, Bezid, Fărăgău, Văleni, Zau, Subcetate. 3.2 Ecoregiuni, tipologia şi condiŃiile de referinŃă Ecoregiuni Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directiva Cadru a Apei (Ilies 1978), pe baza caracteristicilor ecologice şi a distribuŃiei geografice a faunei acvatice, în bazinul hidrografic Mureş, s-au delimitat 2 ecoregiuni: MunŃii CarpaŃi (10) şi Câmpia Ungară (11). Acestea sunt reprezentate în Fig. 3.2. Ecoregiunea MunŃii CarpaŃi cu altitudini depăşind 2000 m în partea de E, cu relief viguros şi pante abrupte, este alcătuită din roci predominant silicioase eruptive şi sedimentare, calcarul fiind slab reprezentat în zonele de S şi SE. Solurile sunt foarte variate şi complexe ca structură (podzoluri primare - pe pajiştile alpine, brun-acide montane de pădure - între 800-1800 m altitudine, brun-roşcate de pădure în zona de podiş sau dealuri înalte).VegetaŃia cuprinde etajele pădurilor de foioase şi conifere precum şi păşunile alpine şi subalpine. Ca parte componentă a ecoregiunii MunŃii CarpaŃi, a fost definită şi subecoregiunea Podişul Transilvaniei (S10) situata în domeniul de altitudine 200-500m. Ecoregiunea Câmpia Ungară este compusă din fâşii înalte discontinue şi câmpii joase de divagare, cu o uşoară înclinare de la SE spre NV, geologie silicioasă, soluri cernoziomice şi nisipoase precum şi vegetaŃie de silvostepa şi păduri de foioase.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

22


23

3.2.1. Tipologia şi condiŃiile de referinŃă pentru râuri Tipologia cursurilor de apă Directiva Cadru Apă prevede ca pentru fiecare categorie de apă de suprafaŃă, corpurile de apă dintr-un bazin sau district hidrografic să fie diferenŃiate după tipul lor. Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în următoarele etape:

• Abordarea top-down - tipologie bazată pe parametrii descriptivi abiotici, factori presupuşi a se afla în relaŃie indirectă cu comunităŃile biologice (relaŃie de tip cauză-efect) • Abordarea bottom-up – tipologie bazată pe măsuratori directe ale variabilităŃii comunităŃilor biologice (relaŃie de tip efect-cauză) prin care se urmăreşte o verificare biologică a tipologiei abiotice • Suprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpuri de apă

Pentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din România, având la baza sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa), s-au utilizat următorii parametri:

-obligatorii – care conduc la primele diferenŃieri: • ecoregiunile; • altitudinea bazinului; • caracteristicile geologice; • suprafaŃa bazinului de recepŃie

-oŃtionali – care conduc la diferenŃieri mai detaliate: • structura litologică a patului albiei; • debitul specific mediu multianual; • debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%; • caracteristicile climatice: precipitaŃiile medii multianuale şi temperatura medie

multianuală; • panta medie a cursului de apă

Altitudinea bazinului a fost caracterizată prin domeniile <200m, 200-500m, >500m, 500-800m, >800m care definesc principalele unităŃi de relief: câmpii, dealuri şi podişuri, zone piemontane şi munŃi, iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase, calcaroase şi organice. Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat în considerare suprafaŃa bazinului, respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km2), cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km2), cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km2), cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2); Pentru structura litologica a patului albiei s-au considerat următorii constituenŃi: blocuri (D > 200 mm), bolovăniş (D = 70 – 200 mm), pietriş (D = 2 – 70 mm), nisip (D = 0,05 – 2 mm), mâl (D = 0,05 – 0,005 mm), argilă (D < 0,005 mm). Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin următoarele categorii: mare (>30 l/s/km2), mediu (3-30 l/s/km2), mic (< 3 l/s/km2), iar debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s.km2), mediu (0.3 – 2 l/s.km2), mic (<0.3l/s.km2); Caracteristicile climatice au fost diferenŃiate prin precipitaŃiile medii multianuale: reduse <500 mm/an, medii 500-800 mm/an şi abundente >800 mm/an şi prin temperaturi medii multianuale: mici <00C, medii 0-80C, mari >80C; Analiza datelor şi informaŃiilor mai sus menŃionate şi corelarea acestora cu tipurile de ihtiofaună potenŃială definite de academicianul Bănărescu în 1964 (zona păstrăvului, zona lipanului, zona scobarului şi a cleanului, zona mrenei şi zona crapului) au condus la definirea, pentru bazinul


24

hidrografic Mureş, a 13 tipuri de cursuri de apă, cu 19 subtipuri diferenŃiate în funcŃie de geologie, ce au fost raportate în cadrul Raportului 2004, sub Art. 5 al DCA. Reactualizarea tipologiei cursurilor de apă În etapa actuală, având în vedere existenŃa unor date şi informaŃii suplimentare rezultate din măsurători directe ale variabilităŃii comunităŃilor de macronevertebrate (considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apă), în secŃiunile de referinŃă şi cele mai bune secŃiuni disponibile, tipologia cursurilor de apă a fost redefinită şi sintetizată, conducând la reducerea numărului de tipuri. Sintetizarea, respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenŃa aceloraşi caracteristici ale comunităŃilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară. În consecinŃă, în aceasta etapă au fost definite pentru bazinul hidrografic Mureş un număr de 13 tipuri de cursuri de apă, cu 19 subtipuri diferenŃiate în funcŃie de geologie. De asemenea, la câteva corpuri de apă le-au fost asociate două tipuri: tipul RO16 (cursuri de apă influenŃate din punct de vedere calitativ de cauze naturale) şi tipul de corp de apă nepermanent corespunzător. Prezentarea sintetică a tipurilor şi subtipurilor este cuprinsă în Tabelul 3.3. În privinŃa cursurilor de apă nepermanente reprezentate de acele cursuri de apă caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero, au fost menŃinute cele 4 tipuri definite în etapa anterioară, în funcŃie de altitudine. Având în vedere diversitatea şi heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apă din aceasta categorie, este necesară o investigare şi o analiză hidrologică aprofundată, care să conducă la diferenŃierea detaliată a unor noi tipuri sau/şi subtipuri, urmată de investigaŃii directe ale comunităŃilor biologice specifice tipurilor respective. Încadrarea pe tipuri şi subtipuri a celor 758 cursuri de apă cu suprafeŃe mai mare de 10 km2 identificate pe arealul de activitate al AdministraŃiei Bazinale de Apă este prezentată în Fig. 3.3. În cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apă prin investigarea şi analiza altor elemente biologice, pe măsură ce datele vor fi disponibile pe o perioadă de timp relevantă, este posibil ca tipurile să fie sintetizate în continuare, numărul tipurilor fiind în acest fel redus. CondiŃii de referinŃă pentru râuri Directiva Cadru a Apei (Anexa II 1.3 (i)) prevede stabilirea condiŃiilor de referinŃă pe baza elementelor hidromorfologice, fizico-chimice şi biologice, specifice fiecărui tip de corp de apă. CondiŃiile de referinŃă reprezintă valorile elementelor biologice, hidromorfologice, fizico-chimice neperturbate sau cu influenŃe antropice minime, corespunzând unor situaŃii din prezent sau din trecut. Definirea condiŃiilor de referinŃă s-a realizat în mod preponderent prin metoda abordării spaŃiale, constând în selectarea secŃiunilor de referinŃă sau a celor mai bune secŃiuni disponibile pe baza unor criterii specifice, completată în unele cazuri (ex: date nerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulată„ expert judgement” (experienŃa expertului). Lipsa datelor istorice relevante a evidenŃiat deasemenea dificultatea procesului de stabilire a condiŃiilor de referinŃă.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

25

Tab

elul

3.3

Tip

olog

ia c

ursu

rilo

r de

apă

din

baz

inul

hid

rogr

afic

Mur

eş

Pa

ram

etri

Tip

Simbol

Ecoregiunea

SuprafaŃa km

2

Geologia

Structura litologică

Panta (‰)

Altitu- dinea

mdMN

Precipi- taŃii

mm/an

Temperatura 0C

q l/s/km2

q95% l/s/km2

Tipul biocenotic potential –

fauna piscicolă

Cur

s de

apă

situ

at

în z

ona

mon

tană

, pi

emon

tană

sau

de

pod

işur

i îna

lte

RO

01+R

O02

RO

01

10

10-1

000

a-

silic

ioas

ă b-

calc

aroa

să

c-or

gani

că

bloc

uri,

bolo

văni

ş,

piet

riş

20-

200

>500

60

0-14

00

-2+9

>5

>0

,5

păst

rav

lipan

cl

ean

Sect

or d

e cu

rs d

e ap

ă si

tuat

în z

ona

piem

onta

nă s

au

de p

odiş

uri î

nalte

Se

ctor

de

curs

de

apă

situ

at în

zon

a pi

emon

tană

sau

de

pod

işur

i îna

lte

cu s

peci

i en

dem

ice

RO

03

RO

02

RO

02*

10

1000

-10

000

a-si

licio

asă

b- c

alca

roas

ă

piet

riş,

bo

lovă

niş

3-20

>5

00

600-

800

7-9

5-20

1-

3 lip

an

scob

ar

*Rom

anic

hthy

s va

lsan

icol

a

Sect

or d

e cu

rs d

e ap

ă si

tuat

în

depr

esiu

ni

intr

amon

tane

R

O05

RO

03

10

>10

a-si

licio

asă

b-ca

lcar

oasă

c-

orga

nică

nisi

p,

piet

riş,

bo

lovă

niş

1-3

>500

60

0-80

0 7-

9 3-

20

0,2-

2 cl

ean

scob

ar

Cur

s de

apă

situ

at

în z

ona

de d

ealu

ri

sau

de p

odiş

uri

RO

07+R

O09

+RO

14+

RO

23

RO

04

10-a

, 11,

12

, 16

10-1

000

a-si

licio

asă

b-ca

lcar

oasă

c-

orga

nică

nisi

p,

piet

riş

1-30

20

0-50

0 50

0-70

0 8-

10

1-5

0,01

-0,5

cl

ean

Sect

or d

e cu

rs d

e R

O05

10

, 10-

a 10

00-

a-si

licio

asă

nisi

p,

0.5-

200-

500

500-

700

8-10

3-

15

0,2-

2 sc

obar

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

26

Para

met

ri

T

ip

Simbol

Ecoregiunea

SuprafaŃa km

2

Geologia


Panta (‰)

Altitu- dinea

mdMN

Precipi- taŃii

mm/an

Temperatura 0C

q l/s/km2

q95% l/s/km2


fauna piscicolă

apă

situ

at în

zon

a de

dea

luri

şi d

e po

dişu

ri

RO

04+R

O06

+RO

08

1000

0 b-

calc

aroa

să

c-or

gani

că

piet

riş

20

mre

ană

Cur

s de

apă

situ

at

în z

ona

de c

âmpi

e R

O10

+RO

15+R

O24

RO

06

11,

12, 1

6 10

-200

0 a-

silic

ioas

ă b-

calc

aroa

să

c-or

gani

că

nisi

p,

argi

lă

mâl

oasă

, m

âl

<8

<200

40

0-60

0 9-

11

<3

<0,3

cl

ean

biba

n cr

ap

Sect

or d

e cu

rs d

e ap

ă si

tuat

în z

ona

de c

âmpi

e F>

3000

km

2 -

EC

O 1

1 F>

5000

km

2 -

EC

O 1

2,16

R

O12

, RO

17,

RO

26

RO

10

RO

10*

11

12,1

6 >3

000

>500

0

a-si

licio

asă

b- c

alca

roas

ă c-

orga

nică

nisi

p,

mâl

, ar

gilă

0,5

- 5

<200

40

0-60

0 9-

11

2-10

0,

05-1

sc

obar

m

rean

ă cl

ean

Sect

or d

e cu

rs d

e ap

ă cu

zon

e um

ede

situ

at în

zo

na d

e câ

mpi

e F>

3000

km

2 -

EC

O 1

1 F>

5000

km

2 -

EC

O 1

2,16

R

O13

, RO

18,

RO

27

RO

11

RO

11*

11

12,1

6 >3

000

>500

0 a-

silic

ioas

ă b-

cal

caro

asă

c-or

gani

că

nisi

p,

mâl

, ar

gilă

<1

<200

40

0-60

0 9-

11

2-10

0,

1-1

mre

ană,

cr

ap

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

27

Para

met

ri

T

ip

Simbol

Ecoregiunea

SuprafaŃa km

2

Geologia


Panta (‰)

Altitu- dinea

mdMN

Precipi- taŃii

mm/an

Temperatura 0C

q l/s/km2

q95% l/s/km2


fauna piscicolă

Cur

suri

de

apă

infl

uenŃ

ate

calit

ativ

de

cauz

e na

tura

le ş

i cur

suri

de

apă

tem

pora

re

C

ursu

ri d

e ap

ă in

flue

nŃat

e di

n pu

nct d

e ve

dere

ca

litat

iv d

e ca

uze

natu

rale

R

O28

RO

16

10

-100

0

Cur

s de

apă

ne

perm

anen

t si

tuat

în z

ona

mon

tană

R

O29

RO

17

10

-100

0 si

licio

asă

bl

ocur

i, bo

lovă

niş,

pi

etri

ş

20-

150

>800

70

0-11

00

-2+8

2-

16

0

Cur

s de

apă

ne

perm

anen

t si

tuat

în z

ona

piem

onta

nă s

au

de p

odiş

uri i

nalte

R

O30

RO

18

10

-100

0 a-

silic

ioas

ă b-

calc

aroa

să

bolo

văni

ş,

piet

riş

25-

45

500-

800

600-

800

7-9

5-17

0

Cur

s de

apă

ne

perm

anen

t si

tuat

în z

ona

de

deal

uri ş

i pod

işur

i R

O31

RO

19

10

-100

0 a-

silic

ioas

ă b-

calc

aroa

să

piet

ris,

ni

sip,

mal

5-

30

200-

500

450-

550

8-10

1,

5-7

0

Cur

s de

apă

ne

perm

anen

t si

tuat

în z

ona

de

câm

pie

RO

32

RO

20

10

-200

0 a-

silic

ioas

ă b-

calc

aroa

să

nisi

p, m

al

<8

<200

40

0-50

0 9-

11

<2

0

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

28


29

SecŃiunile de referinŃă au fost selectate pe baza următoarelor criterii specifice, care sunt în concordanŃă cu cele recomandate de Ghidul REFCOND şi Raportul 2004 al Districtului InternaŃional al Dunării:

• Utilizarea terenului în bazinul de recepŃie - InfluenŃele urbanizării, utilizării terenului sau silviculturii trebuie să fie pe cât posibil reduse.

• Cursuri de apă şi habitate � SecŃiunile de referinŃă trebuie să fie acoperite cu vegetaŃie naturală sau cu păduri

neexploatate. � Resturile lemnoase să nu fie înlăturate. � Patul albiei sau al malurilor să nu fie fixat. � Să nu existe obstacole în calea migraŃiei organismelor sau a transportului

sedimentelor � Măsurile de protecŃie împotriva inundaŃiilor să aibă influenŃă minoră

• VegetaŃia malurilor şi a zonelor inundabile – VegetaŃia de maluri şi cea a zonei inundabile permite migrația laterală.

• Regimul hidrologic � Regimul natural de curgere să nu fie perturbat. � Regimul hidrologic al cursurilor de apă să nu fie alterat sau să aibă modificari

minore � Regimul hidrologic să nu fie perturbat din cauza prelevărilor, derivaŃiilor,

evacuărilor în unde pulsatorii. • Criterii fizico-chimice

� Să nu existe surse punctiforme de poluare organică. � Să nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienŃi. � Să nu existe surse de poluare difuză. � Să nu se manifeste acidifierea, alcalinizarea şi salinizarea. � Să nu existe alterări ale regimului termic

• Biologie - Fără alterari ale biotei indigene prin introducerea de plante şi animale (de ex. piscicultura).

• Morfologia lacului - Alterările hidromorfologice să nu influenŃeze biodiversitatea şi funcŃia ecologică.

• Biomanipulare - Nu există biomanipulare (de ex în lacuri). • Utilizarea în scop recreaŃional - Fără utilizare intensivă în scop recreaŃional.

S-a realizat o selecŃie a siturilor potenŃiale, punându-se totodată bazele unei reŃele de secŃiuni de monitoring incluse în programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice. SecŃiunile de referintă selectate acoperă variabilitatea temporală şi spaŃială ce se manifestă în cadrul tipului respectiv. În bazinul hidrografic Mureş au fost selectate un număr de 14 secŃiuni de referinŃă şi 13 cele mai bune secŃiuni disponibile. De asemenea, în definirea condiŃiilor de referinŃă s-a avut în vedere reprezentativitatea elementelor biologice, precum şi disponibilitatea datelor, pentru râuri fiind utilizate comunităŃile de macronevertebrate. Pentru analiza comunităŃilor de macronevertebrate s-a folosit abordarea multimetrică, reprezentată de utilizarea mai multor indecşi, în funcŃie de tipul de informaŃie oferit de aceştia. Pentru a se stabili cu mai mare acurateŃe condiŃiile de referinŃă specifice tipului, s-au evaluat, - ihtiofauna potenŃială stabilită de academicianul P. Bănărescu (1964), şi fitoplanctonul, pentru tipurile de cursuri de apă în care acesta este considerat reprezentativ utilizându-se un indice multimetric. în sistemele lotice, în special în cele de ordin mic, comunitatea fitoplanctonică nu este reprezentativă pentru evaluarea stării ecologice şi este utilizată pentru a furniza informaŃii suplimentare evaluării realizate pe baza celorlalte elemente biologice. În următorul ciclu de


30

planificare se vor studia în acest scop şi comunităŃile de fitobentos. Pentru macronevertebratele bentice, valorile de referinŃă ale indicilor care intră în alcătuirea indicelui multimetric sunt prezentate în anexa 6.1.1B a Planului NaŃional de Management, iar pentru fitoplancton, în anexa 6.1.1.A a Planului NaŃional de Management. Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent, având în vedere diversitatea şi heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic, precum şi necesitatea investigării şi analizei hidrologice aprofundate, condiŃiile de referinŃă vor fi definite într-o etapă ulterioară. Participarea la ExerciŃiul European de Intercalibrare Scopul intercalibrărilor internaŃionale este de a stabili cât mai exact limitele între starea ecologică foarte bună - bună, respectiv bună-moderată, de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor şi de a contribui la validarea condiŃiilor de referinŃă. În anul 2005, o secŃiune din bazinul hidrografic Mureş a participat la ExerciŃiul European de Intercalibrare – Râuri - în cadrul Grupului Eastern Continental şi a fost inclus în Registrul european al intercalibrării, pentru tipul R-E1. Participarea României la ExerciŃiul European de Intercalibrare s-a realizat pe bază de voluntariat, România nefiind stat membru al Uniunii Europene la acea dată. Tipurile care au fost intercalibrate şi caracteristicile acestora sunt prezentate în Tabelul 3.4 Tabelul 3.4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare

Tip

ul (

conf

orm

G

IG)

Tip

ul a

biot

ic

ante

rior

Tip

ul a

biot

ic

actu

al

curs

ul d

e ap

ă/

bazi

nul

hidr

ogra

fic

Car

acte

riza

re

(cf

GIG

)

Eco

regi

u-

nea

Supr

afaŃ

a (k

m2 )

Alt

itud

ine

(m)

Geo

logi

e

Sub

stra

t

R-E1

RO

08a

RO

05a

Dum

itren

i/ T

ârna

va M

ică/

Mur

eş CarpaŃii,

suprafaŃa bazinului mică -medie; altitudine medie

10 10 -1000

500-800

silic

ioas

ă

Bol

ovan

iş, p

ietr

is

Având în vedere că la data realizării primei faze a ExerciŃiului European de Intercalibrare, metodele de prelevare şi sistemul de clasificare al stării apelor în România nu erau în conformitate deplină cu cerinŃele Directivei Cadru Apă, rezultatele intercalibrării tipurilor comune R-E1 şi R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de Ńările care au corespuns cerinŃelor exerciŃiului (Austria, Slovacia). În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II-a a procesului de Intercalibrare Europeană la care România este parte. 3.2.2. Tipologia şi condiŃiile de referinŃă pentru lacurile naturale Tipologia abiotică a lacurilor naturale Criteriile utilizate pentru clasificarea tipologică a lacurilor naturale sunt în concordanŃă cu cele recomandate de Directiva Cadru a Apei şi se bazează pe următorii parametrii principali:


31

- altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m), zona de deal şi de podiş (200-800 m), zona de câmpie (< 200 m);

- geologia bazinului de recepŃie al lacului: calcaroasă, silicioasă sau organică (meq/l); - adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m), mică (3-15 m) şi mare (> 15 m).

Geologia bazinului de recepŃie este considerată unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru lacuri. Pentru a descrie influenŃa naturii substratului asupra corpului de apă, s-a propus utilizarea a doi indicatori:

- alcalinitatea şi/sau concentraŃia de calciu din apa lacului (pentru departajarea între geologia calcaroasă şi silicioasă)

- culoare (pentru a indica geologia organică sau de turbă). Analiza rezultatelor prelevărilor de apă din lacuri la nivel naŃional a arătat că nu există întotdeauna o relaŃie biunivocă între alcalinitatea apei lacului şi roca dominantă în bazinul de recepŃie. Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existenŃei solurilor alcaline, suprafeŃelor mari de teren amenajat agricol sau influenŃei unor surse de poluare. Astfel, din cauza motivelor prezentate mai sus, în procesul de definire a tipologiei s-a considerat geologia reală a zonei, acolo unde natura substratului a fost evidentă. Valoarea limită minimă pentru criteriul de suprafaŃă a lacului stabilită de Directiva Cadru a Apei este de 0,5 km2. Având în vedere numărul mare de lacuri naturale sub 0,5 km2, s-au considerat doua clase de suprafaŃă: mai mici de 0,5 km2 şi mai mari de 0,5 km2. Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesară prelucrarea datelor de monitoring, fiind investigate o parte din elementele de calitate recomandate: fitoplancton, peşti, macronevertebrate, Aplicând principiul ierarhizării elementelor biologice în funcŃie de reprezentivitatea lor, fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit în stabilirea tipologiei. Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazează pe investigarea comunităŃilor biologice, reprezintă o completare şi verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. Acesta este un proces care urmează a fi finalizat în etapele următoare. După prelucrarea şi analizarea datelor, în bazinul hidrografic Mureş, a fost definit următorul tip de lac natural prezentat în Tabelul 3.5.1. şi Fig. 3.4. Tabelul 3.5.1 Tipologia lacurilor naturale

Tip Simbol Altitudine

(m)

Adâncime medie

(m)

Geologie

SuprafaŃă (km2)

Zona montană, adâncime mică, siliciu, suprafaŃă foarte mică

ROLN17 >800 3-15

Siliciu

<0,5/SS

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

32


33

CondiŃii de referinŃă pentru lacurile naturale Potrivit recomandărilor Ghidului REFCOND 2.3, condiŃiile de referinŃă reprezintă o stare din prezent sau din trecut corespunzând condiŃiilor naturale sau cu impact antropic foarte scăzut, exprimate prin modificări minore ale caracteristicilor fizico-chimice, hidromorfologice şi biologice. S-a creat o bază de date utilizând rezultatele monitorizării efectuate de AdministraŃia Bazinală de Apă Mureş. Au fost analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice, fizico-chimice şi biologice, atât de la nivelul secŃiunilor incluse în programul naŃional de monitorizare(1), cât şi a celor investigate suplimentar (2), de pe lacurile naturale. Elementele biologice de calitate investigate sunt cele recomandate de Directiva Cadru a Apei în sect. 1.1, Anexa V: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinta ale parametrului biomasa), microfitobentos, macrozoobentos, macrofite şi peşti. Urmează ca pe măsură ce datele referitoare la elementele de calitate menŃionate anterior vor fi disponibile, procesul de definire a condiŃiilor de referinŃă specifice tipului să se îmbunătăŃească şi să se dezvolte, în particular pentru fitobentos, macrofite, macronevertebrate şi peşti. Pentru tipurile ROLN07, ROLN08, ROLN09 şi ROLN15 lipsa datelor nu a permis stabilirea condiŃiilor de referinŃă. Valorile de referinŃă propuse pentru indicele de biomasă fitoplanctonică-lacuri naturale se află în anexa 6.1.1D a Planului NaŃional de Management. În anul 2008 a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale pentru grupul est-continental, în care este inclusă şi România, alături de Ungaria şi Bulgaria. Finalizarea procesului în anul 2011 va aduce clarificări în ceea ce priveşte stabilirea stării ecologice şi implicit a condiŃiilor de referinŃă pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul naŃional. 3.2.3. Tipologia şi condiŃiile de referinŃă pentru lacurile de acumulare Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Mureş, au fost utilizate urmatoarele criterii:

- altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m), zona de deal şi de podiş (200-800 m), zona de câmpie (< 200 m);

- geologia bazinului de recepŃie a lacului: calcaroasă, silicioasă sau organică (meq/l); - adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m), mică (3-15 m) şi mare (> 15 m); - timpul de retenŃie: mic (< 3 zile), mediu (3-30 zile) şi mare (30 zile)

După prelucrarea şi analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Mureş, rezultând 4 tipuri de acumulări - Tabelul 3.5.2. CondiŃiile de referinŃă pentru lacurile de acumulare vor fi stabilite într-un stadiu următor. Din bazinul hidrografic Mureş a fost selectat un singur lac de acumulare care a participat la ExerciŃiul European de Intercalibrare din anul 2005, categoria Lacuri, grupul LM-GIG, fiind inclus în Registrul European al Intercalibrării. România a participat la acest exerciŃiu cu un număr de 8 lacuri de acumulare. Acestea au fost identificate preliminar, pe baza informaŃiilor disponibile, ca fiind la limita dintre clasele de calitate bună şi cea moderată. Parametrii biologici analizaŃi au fost: concentraŃia de clorofila „a”(µg/l) şi fitoplancton (compoziŃie, biovolum-mm3/l), procentaj de Cyanofite din biomasă, probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice. Rezultatele primei faze a exerciŃiului de intercalibrare s-au concretizat în identificarea valorilor biomasei fitoplanctonului şi ale clorofilei „a”, specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologică (bună-moderată) pentru tipurile de lac participante. Denumirea şi tipologia lacului de acumulare conform criteriilor agreate în cadrul grupului de intercalibrare se prezintă în Tabelul 3.6.


34

Tabelul 3.5.2 Tipologia lacurilor de acumulare

Tip Simbol Altitudine (m)

Adâncime medie (m)

Geologie – alcalinitate (meq/l)

Timp de retenŃie Subtip Mare ROLA08a

Zona de deal şi podiş, adâncime mare, siliciu

ROLA08 200-800 >15 Siliciu

Mediu ROLA08b Mediu ROLA09a

Zona de deal şi podiş, adâncime foarte mică, siliciu

ROLA09 200-800 <3 Siliciu

Mare ROLA09b Mare ROLA10a Mediu ROLA10b

Zona de deal şi podiş, adâncime mică, siliciu

ROLA10 200-800 3-15 Siliciu

Mic ROLA10c Mare ROLA12a

Zona montană, adâncime mare, siliciu

ROLA12 >800 >15 Siliciu

Mediu ROLA12b

În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II-a a procesului de Intercalibrare Europeană la care România este parte. Singurul element biologic de calitate inclus în intercalibrarea europeană a lacurilor de acumulare este fitoplanctonul. Tabelul 3.6 Lacuri de acumulare participante la ExercŃtiul European de Intercalibrare - Grupul LM-GIG

Tip

Car

acte

riza

re

conf

orm

GIG

Num

e la

c

Tip

abi

otic

Alt

itud

ine

(m)

Adâ

ncim

e m

edie

(m

)

Pre

cipi

tati

i m

edii

anua

le

(mm

) şi

T(°

C)

Alc

alin

itat

e (m

eq/l)

Supr

afaŃ

ă la

c (k

m2)

L-M8

Acumulare, de adâncime

mare, suprafaŃă

mare, substrat calcar,

suprafaŃă bazinului de

recepŃie <20 000km2

Acu

mul

area

Bez

id

RO

LA

10a

0-800 >15

_ >1 >0,5


35

3.3 Delimitarea corpurilor de apă

În conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apă de suprafaŃă” se înŃelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaŃă ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere. Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi verificarea modului de atingere al obiectivelor Ńintă ale Directivei Cadru a Apei, astfel că delimitarea corectă a acestor corpuri de apă este deosebit de importanŃă. Criterii de bază pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaŃă Pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaŃă s-a Ńinut cont de următoarele:

• categoria de apă de suprafaŃă; • tipologia apelor de suprafaŃă; • caracteristicile fizice ale apelor de suprafaŃă.

Criterii adiŃionale pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaŃă Pentru delimitarea mai exactă a corpurilor de apă de suprafaŃă s-au considerat, în mod

• starea apelor o un element discret de apă de suprafaŃă nu trebuie să conŃină elemente semnificative

ale unor stări diferite. Un “corp de apă” trebuie să aparŃină unei singure clase a stării ecologice.

o în procesul de subdivizare progresivă a apelor în unităŃi din ce în ce mai mici, este necesar să se păstreze un echilibru între descrierea corectă a stării apelor şi necesitatea evitării fragmentării apelor de suprafaŃă într-un număr prea mare de corpuri de apă;

• ariile protejate o limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea corpurilor de

apă. De cele mai multe ori, limitele corpurilor de apă nu vor coincide cu limitele zonelor protejate deoarece ambele zone geografice au fost definite în scopuri diferite, pe baza unor criterii diferite.

• alterările hidromorfologice; o În cazul alterărilor hidromorfologice semnificative, criteriile de desemnare a

corpurilor de apă puternic modificate, s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional UNDP-GEF al Dunării “Identifying hydromorphological pressures on the Danube River. Questionnaire – step 1, c) Significant pressures / impacts”.

o corpurile de apă puternic modificate pot fi identificate şi desemnate atunci când starea ecologică bună nu poate fi atinsă din cauza impactului alterărilor fizice asupra caracteristicilor hidromorfologice ale apelor de suprafaŃă

o Corpurile de apă puternic modificate sunt definite preliminar de limitele schimbărilor caracteristicilor hidromorfologice care:

- rezultă din alterările umane generate de activităŃile umane şi - impiedică atingerea stării ecologice bune.

Aspecte - cheie ale delimitării corpurilor de apă Pentru identificarea corpurilor de apă de suprafaŃă au fost luate în considerare toate râurile al căror bazin hidrografic are o suprafaŃă mai mare de 10 km2 şi lacurile de acumulare cu suprafaŃa la nivelul normal de retenŃie mai mare de 50 ha.

• Corpuri de apă mici – s-a Ńinut cont de abordarea prezentată mai sus şi astfel, în anumite cazuri (bazine hidrografice mici), întregul curs de apă se poate considera ca fiind un singur corp de apă, în cazul în care întregul bazin este “natural” sau este influenŃat, în principal, de o anumită presiune (ex.: hidroenergie).


36

• Gruparea (agregarea / “aggregation”) corpurilor de apă în funcŃie de cauza care le influenŃează starea.

Astfel, afluenŃii ce aparŃin aceleiaşi tipologii şi a căror stare este naturală sau este determinată de aceeaşi presiune dominantă (alimentare cu apă; hidroenergie; agricolă; piscicultură; industrie şi dezvoltări urbanistice; navigaŃia; apărare de inundaŃii; recreere şi turism) şi care confluează într-un lac/curs de apă s-au putut grupa într-un singur corp de apă. De asemenea, în cazul unei cascade de lacuri de acumulare, acestea au putut fi grupate Ńinând seama de acumularea strategică care regularizează scurgerea. Procesul de identificare al corpurilor de apă s-a reluat în anul 2008, în principal, datorită redefinirii tipologiei corpurilor de apă, pe baza criteriilor biotice. Procesul de identificare a corpurilor de apă s-a reluat în anul 2008, în principal, datorită redefinirii tipologiei corpurilor de apă, pe baza criteriilor biotice, în conformitate cu etapele prezentate în figura 3.5. Totodată la nivelul anului 2008, dintre tipurile de corpuri de apă - cursuri nepermanente, q95% = 0 - nu s-au mai considerat şi delimitat corpuri de apă, cele care au secare permanentă. Au fost identificate corpuri de apă, râurile cu secare în fiecare an, râurile cu secare o data la câŃiva ani (2-5 ani) şi râurile cu secare rară (o dată la mai mult de 5 ani). Prin aplicarea criteriilor menŃionate anterior, care au stat la baza delimitării corpurilor de apă, în spaŃiul hidrografic Someş-Tisa s-a identificat un număr total de 561 corpuri de apă de suprafaŃă (Fig.3.6.), dintre care:

• 544 corpuri de apă - râuri. Dintre acestea un număr de 242 corpuri de apă sunt reprezentate de corpuri de apă nepermanente (inclusiv cele 6 corpuri de apă artificiale care au tipologie de râu nepermanent)

• 14 corpuri de apă - lacuri de acumulare • 3 corpuri de apă - lacuri naturale

Lungimea maximă a corpurilor de apă este de 172 km (pe râul Mureş), iar lungimea minimă este de 0,85 km (acumularea Ighiş). Media lungimilor corpurilor de apă delimitate în bazinul hidrografic Mureş este de 18,90 km.


37

Fig. 3.5 Etapele de identificare a corpurilor de apă

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

38


39

3.4 Identificarea presiunilor 3.4.1 Surse punctiforme de poluare semnificative Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative

În conformitate cu Directiva Cadru a Apei, se consideră presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă studiat. După modul în care funcŃionează sistemul de recepŃie al corpului de apă se poate cunoaşte dacă o presiune poate cauza un impact. Această abordare corelată cu lista tuturor presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepŃie conduce la identificarea presiunilor semnificative. O alternativă este aceea ca înŃelegerea conceptuală să fie sintetizată într-un set simplu de reguli care indică direct dacă o presiune este semnificativă. O abordare de acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limită relevantă pentru corpului de apă. În acest sens, Directivele Europene prezintă limitele peste care presiunile pot fi numite semnificative şi substanŃele şi grupele de substanŃe care trebuie luate în considerare. Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative punctiforme, având în vedere evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de apă de suprafaŃă:

a. Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerinŃele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenŃi (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staŃii de epurare şi care evacuează în resursele de apă; de asemenea, aglomerările <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta şi epura amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense;

b. Industria: i. InstalaŃiile care intră sub incidenta Directivei privind prevenirea şi controlul

integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unităŃile care sunt inventariate în Registrul Polunatilor Emişi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apă;

ii. UnităŃile care evacuează substanŃe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanŃe prioritare peste limitele legislatiei în vigoare (in conformitate cu cerinŃele Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanŃele periculoase evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii;

iii. alte unităŃi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaŃiei în vigoare privind factorul de mediu apă;

c. Agricultura: i. fermele zootehnice sub incidenŃa Directivei privind prevenirea şi controlul

integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitaŃile care sunt inventariate în Registrul Polunatilor Emişi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apă;

ii. fermele care evacuează substanŃe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanŃe prioritare peste limitele legislaŃiei în vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind


40

poluarea cauzată de substanŃele periculoase evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii);

iii. alte unităŃi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaŃiei în vigoare privind factorul de mediu apă;

În bazinul hidrografic Mureş sunt inventariate un număr de 197 folosinŃe de apă care folosesc resursele de apă de suprafaŃă ca receptor al apelor evacuate. În urma analizării surselor de poluare punctiformă, Ńinând seama de criteriile menŃionate mai sus, au rezultat un număr de 90 surse punctiforme semnificative (42 urbane, 32 industriale şi 16 agricole).

În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare

punctiforme:

� Surse de poluare urbane/aglomerări umane În general, în conformitate cu cerinŃele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot conŃine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere, industriale şi ape meteorice sunt colectate de către sistemele de colectare/canalizare, conduse la staŃia de epurare (unde sunt epurate corespunzător) şi apoi evacuate în resursele de apă, având în vedere respectarea concentraŃiilor maxime admise. România a obŃinut perioada de tranziŃie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018), întrucât, sunt aglomerări umane care nu se conformează acestor cerinŃe, neavând sisteme de colectare şi/sau staŃii de epurare cu dotare şi funcŃionare corespunzătoare (cel puŃin cu epurare mecanică şi biologică pentru aglomerările cuprinse între 2000 – 10000 l.e. (locuitori echivalenŃi) şi în plus treaptă terŃiară – pentru îndepărtarea nutrienŃilor – pentru aglomerările cu peste 10000 l.e). Apele uzate urbane conŃin, în special materii în suspensie, substanŃe organice, nutrienŃi, dar şi alŃi poluanŃi ca metale grele, detergenŃi, hidrocarburi petroliere, micropoluanŃi organici, etc. depinzând de tipurile de industrie existente, cât şi de nivelul de preepurare al apelor industriale colectate. În conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, în bazinul hidrografic Mureş există un număr de 243 aglomerări umane (>2000 l.e.), cu o încărcare organică totală de 2080742 l.e.. În Tabelul 3.7 se prezintă atât numărul aglomerărilor (>2000 l.e.), cât situaŃia dotării cu staŃii de epurare, având în vedere încărcarea organică biodegradabilă, exprimată în locuitori echivalenŃi, la nivelul sfârşitului anului 2006. În Fig. 3.7 se prezintă aglomerarile umane (>2000 l.e.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare, iar în Fig. 3.8 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.e.) şi tipul de staŃii de epurare existente. În bazinul hidrografic Mureş există un număr de 95 aglomerari umane (cu mai puŃin de 2000 l.e.) care nu sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat şi care nu au nici o staŃie de epurare. Se precizează la nivelul anului 2007, pe parcursul perioadelor cu ploi intense, s-au înregistrat 357 de evenimente, în care 8 sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate şi pluviale nu au putut funcŃiona corespunzător.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

41

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

42


43

Tabelul 3.7 SituaŃia aglomerărilor umane, staŃiilor de epurare, precum şi a încărcărilor organice totale, colectate şi epurate în bazinul hidrografic Mureş

Încărcare organică colectată

Încărcare organică epurată

Dimensiune aglomerări

umane (l.e.)

Număr de aglomerări

umane

Nr. de staŃii de epurare

Încărcare organică

totală (l.e.) l.e. % l.e. %

> 150000 2

2

395056

249522

63

249514

63

15000 – 150000

19

19

716890

552087

77

201526

28

10000 – 15000 7

8

89746

47359

53

45704

51

2000-10000 215

16

880850

94908

11

33085

4

Total 243 45 2080742 943876 45 529829 25

Din punct de vedere al evacuărilor de substanŃe poluante în resursele de apă de suprafaŃă, în Tabelul 3.8 se prezintă cantităŃile monitorizate de substanŃe organice (exprimate în CCO – Cr şi CBO5) şi de nutrienŃi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerări. De asemenea, în Tabelul 3.9 se prezintă aceeaşi situaŃie, având în vedere cantităŃile de metale evacuate şi monitorizate. Tabelul 3.8 Evacuări de substanŃe organice şi nutrienŃi în resursele de apă de la aglomerările umane din bazinul hidrografic Mureş.

SubstanŃe organice

(CCO-Cr)

SubstanŃe organice (CBO5)

Azot total (Nt)

Fosfor total (Pt)

Categorii de aglomerari/PoluanŃi

evacuati (l.e.) t/an t/an t/an t/an

>100.000 3796 1524 250 85 10.000 – 100.000 9518 4108 1740 185 2000 - 10000 516 234 35 7 <2000 0 0 0 0 Total 13.830 5867 2026 277

În continuare se prezintă situaŃia celor mai importante aglomerări umane (>10000 l.e). � Surse de poluare menajere S.C. GO S.A. Gheorgheni deserveşte oraşul Gheorgheni, căruia îi corespund 24078 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de epurare, capacitatea de 156 l/s iar debitul evacuat este 39.41 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este satisfăcătoare. În anul 2007 nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Cursul receptor în care sunt evacuate apele epurate de la S.C. GO S.A. Gheorgheni este râul Mureş.

S.C. EDILTOP URBAN S.A. TopliŃa. Oraşul are 17120 locuitori echivalenŃi; StaŃia de epurare care deserveşte localitatea funcŃionează cu treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea staŃiei fiind de 50 l/s iar debitul evacuat prin staŃie de 29,1 l/s. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Cursul receptor al apelor epurate evacuate este râul Mureş.


44

Tabelul 3.9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în bazinul hidrografic Mureş.

Cupru (Cu)

Zinc (Zn)

Cadmiu (Cd)

Nichel (Ni)

Plumb (Pb)

Mercur (Hg)

Crom (Cr)

Categorii de aglomerări/

poluanŃi evacuaŃi (l.e.)

kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an

>100.000 0 0 0 145 0 0 0 10.000 – 100.000 0 0 0 0 0 0 0 2000 - 10000 0 0 0 0 0 0 0 <2000 0 0 0 0 0 0 0 Total 0 0 0 145 0 0 0

RAGCL Reghin. Oraşului îi corespund 38900 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare a gospodăriei comunale are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 170 l/s iar debitul evacuat de 91,4 l/s. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Cursul de apă în care sunt evacuate apele epurate este râul Mureş. RA AQUAQSERV Târgu Mureş deserveşte oraşul Târgu Mureş căruia îi corespunde un număr de 170056 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare funcŃionează cu treaptă mecano - biologică de epurare, capacitatea fiind de 1200 l/s iar debitul evacuat 725,33 l/s. Apele rezultate sunt epurate satisfăcător, receptorul acestora fiind râul Mureş. S.C. ZAHARUL S.A. Luduş. Numărul de locuitori echivalenŃi ai oraşului este 16750. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 24 l/s şi un debit evacuat de 38,11 l/s. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Cursul de apă receptor este râul Mureş. S.C. APA CTTA Ocna – Mureş. StaŃia de epurare a unităŃii de gospodărire comunală are treaptă mecano – biologică, capacitate de epurare de 100 l/s şi deserveşte localitatea Ocna – Mureş (16056 locuitori echivalenŃi). Indicatorii care au depăşit limita sunt: reziduu fix (2062 mg/l), cloruri (774,8 mg/l) şi NH4

+ (40,04 mg/l). Receptorul apelor epurate este râul Mureş, debitul evacuat fiind de 6,31 l/s. EficienŃa staŃiei este nesatisfăcătoare. S.C. APA CTTA Filiala Aiud. Numărul de locuitori echivalenŃi este de 28881. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 165 l/s şi un debit evacuat de 43.34 l/s. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Cursul receptor este râul Mureş.

S.C. APA CTTA Filiala Alba Iulia deserveşte oraşul Alba Iulia căruia îi corespund 67840 locuitori echivalenŃi. Treapta mecanică este reprezentativă pentru staŃia de epurare a cărei eficienŃă este nesatisfăcătoare. Capacitatea staŃiei de epurare este de 170 l/s, debitul evacuat prin staŃie fiind de 221,74 l/s. Apele uzate rezultate sunt evacuate în râul Mureş. Indicatorul chimic care a depăşit limita este NH4

+ (24,93 mg/l).

S.C. APA PROD S.A. Suc. Simeria deserveşte localitatea Simeria căreia îi corespund 14560 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de epurare la o capacitate de 30 l/s şi un


45

debit evacuat prin staŃie de 21,18 l/s. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Receptorul apelor uzate evacuate din staŃie este râul Mureş. S.C. APAPROD S.A. Deva epurează apele uzate orăşeneşti din oraşul Deva (71224 locuitori echivalenŃi). StaŃia de epurare are treaptă mecano – biologică de epurare. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare. Capacitatea staŃiei este de 120 l/s iar debitul evacuat prin staŃie este de 60,09 l/s iar pe canalul direct de 197,58 l/s. Nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Receptorul apelor uzate evacuate este râul Mureş. S.C. COMPANIA DE APĂ ARAD S.A. Lipova epurează apele uzate orăşeneşti ale localităŃii Lipova (11360 locuitori echivalenŃi). StaŃia de epurare are numai treaptă mecanică de epurare cu capacitatea de 25 l/s; debitul evacuat este de 4,45 l/s. S-au înregistrat valori ridicate pentru indicatorii suspensii (1511 mg/l); CBO5 (764.9 mg/l); detergenŃi sintetici (6,085 mg/l); substanŃe extractibile (25,691 mg/l). Apele rezultate sunt epurate nesatisfăcător şi sunt evacuate prin canalul DrăuŃ în râul Mureş. O parte din apele uzate se evacuează pe canal direct în râul Mureş. S.C. Servicii Tehnice Comunale Sovata este gospodărirea comunală a localităŃii Sovata careia îi corespunde un număr de 11982 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de epurare cu o capacitate de 50 l/s şi un debit evacuat de 29,26 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Receptorul apelor uzate evacuate este râul Târnava Mică.

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. Târnăveni, oraş căruia îi corespund 27323 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 325 l/s şi debit evacuat de 51,87 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este nesatisfăcătoare, indicatorii chimici care au depăşit limitele sunt: NH4

+ (24,81 mg/l) şi Ntot (29,88 mg/l). Cursul de apă în care sunt evacuate apele epurate este Târnava Mică. S.C. COMPANIA DE APĂ ARAD epurează apele uzate orăşeneşti ale oraşului Arad, căruia îi corespund 225000 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano - biologică de epurare, funcŃionând la capacitatea de 600 l/s şi debit evacuat de 280,18 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este satisfăcătoare, apele rezultate în urma epurării fiind evacuate în râul Mureş. Valorile parametrilor chimici care au depăşit limita sunt: NH4

+ (13,32 mg/l), NO2- (2,85 mg/l) şi POtot (2,34 mg/l).

SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc. Numărul de locuitori echivalenŃi ai oraşului este 39856. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 200 l/s iar debitul evacuat de 176,62 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Receptorul apelor epurate evacuate este râul Târnava Mare.

S.C. AQUASERV S.A. Cristuru Secuiesc. Oraşul are 9962 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 90 l/s şi debit evacuat de 16,04 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este nesatisfăcătoare, indicatorul depăşit este: NH4

+ (30,04 mg/l). Receptorul apelor evacuate prin staŃie este râul Târnava Mare.

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. – Sucursala Sighişoara, oraş căruia îi corespund 34552 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 200 l/s iar debitul evacuat de 86,37 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Râul receptor al apelor epurate evacuate este Târnava Mare.

SC APA TÂRNAVEI MARI SA Sucursala Dumbrăveni. LocalităŃii Dumbrăveni îi corespund un număr de 8664 locuitori echivalenŃi. Localitatea nu are staŃie de epurare, apele uzate evacuându-se prin sistemul de canalizare în râul Târnava Mare. Capacitatea reŃelei de canalizare este de 5,8 l/s iar


46

debitul evacuat de 7,9 l/s; o parte din debit a fost evacuat fără să treacă prin reŃeaua de canalizare a localităŃii. Apele uzate evacuate direct au concentraŃii ridicate atât la indicatorii regimului de oxigen (CBO5 - 283,9 mg/l, CCO-Cr - 677,375 mg/l, NH4

+ - 167,225 mg/l şi substanŃe extractibile - 20,2 mg/l). Poluarea cu nutrienŃi contribuie la menŃinerea clasei a II-a de calitate a apei pe râul Târnava Mare, în ceea ce priveşte regimul nutrienŃilor, pe sectorul Dumbrăveni – Mediaş. SC APA TÂRNAVEI MARI SA Mediaş. Oraşul are un număr de 64150 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 600 l/s şi un debit evacuat prin staŃie de 250 l/s; debitul evacuat direct este de 9,98 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este nesatisfăcătoare, indicatorul chimic care a depăşit limita este NH4

+ (28,75 mg/l). Receptorul apelor evacuate este râul Târnava Mare.

S.C. APA CTTA S.A. Filiala Blaj epurează apele uzate orăşeneşti ale localităŃii Blaj. Oraşul se caracterizează printr-un număr de 64150 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are numai treaptă mecanică de epurare la capacitatea de 21 l/s; debitul evacuat este de 10,306 l/s. Apele epurate nesatisfăcător sunt evacuate din staŃia de epurare în râul Târnava Mare. Poluarea organică se datorează valorilor ridicate ale substanŃelor consumatoare de oxigen (CCO-Cr - 257,283 mg/l); NH4 - 57,18 mg/l; Ptot - 10,14 mg/l; detergenŃi sintetici - 0,587 mg/l.

COMPANIA DE APĂ ARIEŞ SA TURDA. Oraşului Turda îi corespund 29551 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea 1000 l/s şi un debit evacuat de 317,47 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este nesatisfăcătoare, indicatorul chimic care are depăşita limita este NO2

- (3,31 mg/l). Receptorul apelor evacuate este râul Târnava Mare. ARGOS R.A. Sebeş. Oraşului îi corespund un număr de 33557 locuitori echivalenŃi. StaŃia de are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea 140 l/s şi un debit evacuat de 66,591 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este nesatisfăcătoare, indicatorul chimic care are depăşită limita este detergenŃi sintetici (0,59 mg/l). Receptorul apelor evacuate este râul Sebeş. S.C APA CTTA Filiala Cugir. Localitatea are un număr de 27221 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano - biologică de epurare, capacitatea de 163 l/s şi un debit evacuat de 49,05 l/s. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare, nu sunt depăşiri la indicatorii monitorizaŃi. Receptor al apelor epurate evacuate este râul Cugir. S.C. ACTIVITATEA GOSCOM S.A. Oraştie. Locuitorii echivalenŃi corespunzători oraşului sunt 22314. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 120 l/s şi debitul evacuat de 44,52 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Receptorul apelor evacuate este râul Oraştie. S.C. APA PROD S.A. Sucursala HaŃeg deserveşte localitatea HaŃeg la care îi corespund 11274 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de epurare şi funcŃionează la o capacitatea de 55 l/s şi un debit evacuat de 92,11 l/s. Apele epurate evacuate prin staŃie sunt receptate de către râul Galbena şi sunt caracterizate prin valori ridicate ale indicatorilor: CBO5 (89,52 mg/l) şi CCO-Cr (233,87 mg/l), suspensii (78,4 mg/l) şi Ptot (2,265 mg/l).

SC APA PROD SA DEVA. Localitatea are 14840 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 45 l/s şi un debit evacuat prin staŃie de 13,9 l/s; debitul evacuat direct este 2,18 l/s. EficienŃa staŃiei este nesatisfăcătoare, indicatorul chimic care are depăşită limita este NH4

+ (32,30 mg/l). Receptorul apelor evacuate este râul Strei. SC APA PROD SA CED Hunedoara deserveşte oraşul Hunedoara căruia îi corespund 74520 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare Sântuhalm funcŃionează numai cu treaptă mecanică de epurare la capacitatea de 140 l/s şi debit evacuat de 125,28 l/s. StaŃia de epurare Buituri are numai


47

treaptă mecanică de epurare şi funcŃionează la o capacitatea de 380 l/s. Debitul evacuat prin staŃie este de 105,34 l/s iar debitul evacuat direct este 322,99 l/s. Nu s-au constatat depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Apele epurate rezultate din staŃiile de epurare sunt evacuate în râul Cerna.

Sectia APA CANAL Pecica. Localitatea are 13120 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano – biologică de epurare, capacitatea de 1,5 l/s şi un debit evacuat de 1,99 l/s. EficienŃa staŃiei este nesatisfăcătoare, indicatorii depăsiŃi sunt: CBO5 (136,667 mg/l), CCO-Cr (696 mg/l), NH4

+ (58,11 mg/l), detergenŃi (3,94 mg/l), substanŃe extractibile (15,133 mg/l). Receptorul apelor evacuate este canalul Ier. � Surse de poluare industriale şi agricole

Sursele de poluare industriale şi agricole contribuie la poluarea resurselor de apă, prin evacuarea de poluanŃi specifici tipului de activitate de activitate desfăşurat. Astfel, se pot evacua substanŃe organice, nutrienŃi (industria alimentară, industria chimică, industria fertilizanŃilor, celuloză şi hârtie, fermele zootehnice, etc.), metale grele (industria extractivă şi prelucrătoare, industria chimică, etc.), precum şi micropoluanŃi organici periculoşi (industria chimică organică, industria petrolieră, etc.). Sursele punctiforme de poluare industriale şi agricole trebuie să respecte cerinŃele Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC), Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanŃele periculoase evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii, Directivei privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole - 91/676/EEC, Directivei privind accidentele majore – 86/278/EEC (Directiva SEVESO), precum şi cerinŃele legislaŃiei naŃionale (HG 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiŃiile de descărcare, HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanŃe prioritar-periculoase). Pentru implementarea Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanŃele periculoase evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii, România a obŃinut o perioada de tranziŃie de 3 ani (decembrie 2009), având în vedere anumite unităŃi industriale care evacuează cadmiu şi mercur (27 de unităŃi la nivel naŃional), hexaclorciclohexan (3 unităŃi) şi hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, 1,2 - dicloretan, tricloretilenă şi triclorbenzen (21 unităŃi). De asemenea, pentru instalaŃiile sub incidenta Directivei IPPC, România a obŃinut perioade de tranziŃie cuprinse între 2 şi 9 ani (maximum decembrie 2015). La nivelul bazinului hidrografic Mureş, din cele 48 surse punctiforme industriale şi agricole semnificative, 16 au instalaŃii care intra sub incidenŃa Directivei IPPC. În Fig. 3.9 se prezintă sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole. Din punct de vedere al evacuărilor de substanŃe poluante în resursele de apă de suprafaŃă, în Tabelul 3.10 se prezintă cantităŃile monitorizate de substanŃe organice (exprimate în CCO – Cr şi CBO5) şi de nutrienŃi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare. De asemenea, în Tabelul 3.11 se prezintă aceeaşi situaŃie, având în vedere cantităŃile de metale evacuate şi monitorizate.


48

Tabelul 3.10 Evacuări de substanŃe organice şi nutrienŃi în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole în bazinul hidrografic Mureş.

SubstanŃe organice

(CCO-Cr)

SubstanŃe organice (CBO5)

Azot total (Nt)

Fosfor total (Pt)

Tip de industrie/ poluanŃi evacuaŃi

t/an t/an t/an t/an INDUSTRIE IPPC 1365 453 701 13 INDUSTRIE NON IPPC 1968 717 52 15 INDUSTRIE TOTAL 3315 1170 754 28 ALTE SURSE PUNCTIFORME 22 12 2 0.3

Tabelul 3.11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole în bazinul hidrografic Mureş

Cupru (Cu)

Zinc (Zn)

Cadmiu (Cd)

Nichel (Ni)

Plumb (Pb)

Mercur (Hg)

Crom (Cr)

Categorii de aglomerări/

poluanŃi evacuaŃi

kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an

INDUSTRIE IPPC 43511 12869 133 0 180 0 9 INDUSTRIE NON IPPC 1617 6642 2 6 14 0 2 INDUSTRIE TOTAL 45128 19511 135 6 194 0 11 ALTE SURSE PUNCTIFORME 0 0 0 0 0 0 0

În continuare se prezintă situaŃia celor mai importante surse punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole.

� Surse de poluare industriale FABRICA DE LAPTE PRAF S.A. Remetea face parte din unităŃile industrial-alimentare. Apele fecaloid menajere împreună cu cele tehnologice sunt epurate mecanic iar apoi evacuate în râul Mureş. Debitul evacuat este de 9,38 l/s. Indicatorii chimici care au depăşit limitele sunt: CBO5 (106,18 t/an), CCO-Cr (247,601 t/an), Ptot (1,65 mg/l), suspensii (101,97 t/an), substanŃele extractibile (8,99 t/an) şi detergenŃi sintetici (0,22 t/an). S.C. CARMOLACT PROD S.R.L. Monor face parte din unităŃile industrial-alimentare. Apele fecaloid menajere împreună cu cele industriale sunt epurate mecano – biologic iar apoi evacuate în râul Lut; debitul de evacuare este de 0,618 l/s. Indicatorii chimici care au depăşit limitele sunt: CBO5 (2,021 t/an), CCO-Cr (3,04 t/an), suspensii (1,71 t/an) şi NH4- (0,242 t/an). SUCURSALA Miniera ROŞIA MONTANA (ROŞIAMIN). Se află în subordinea CNCAF MINVEST Deva (Compania NaŃională a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST SA). Unitatea este în proces de încetare a activităŃii din luna iunie 2006 şi are în execuŃie proiectul de încetare a activităŃii. Elaborarea Planului de Încetare a activităŃii are ca scop identificarea şi evaluarea tehnico- financiară a lucrărilor de dezafectare a echipamentelor şi instalaŃiilor precum şi refacerea ecologică a zonelor afectate.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

49


50

S.C. ENERGO MINERAL S.A. P.L Abrud face parte din unităŃile industriale miniere, activitatea sa fiind extracŃia şi prepararea minereului cuprifer. Apele tehnologice de flotaŃie sunt transferate în iazul de decantare Valea Şesei, debitul evacuat fiind de circa 125,41 l/s. Depăşiri ale limitelor s-au înregistrat pentru indicatorii gradului de mineralizare: Fe dizolvat (34,46 t/an), reziduu filtrat (11491,891 t/an). Dintre metalele grele au înregistrat depăşiri urmatorii indicatori: Cu dizolvat (43,38 t/an) şi Zn dizolvat (10,57 t/an). Receptorul apelor rezultate este râul Aries prin râul Valea Şesei. FILIALA ARIESMIN Baia de Arieş Unitatea şi-a sistat activitatea din septembrie 2004 şi este în regim de supraveghere specială, cu Proiect tehnic de închidere finalizat şi s-au obŃinut avizele şi acordurile necesare. Până în prezent nu s-au găsit surse de finanŃare.

FABRICA DE ARME Cugir: unitatea face parte din industria metalurgică. Apele tehnologice sunt tratate mecanic şi chimic şi sunt evacuate în râul Cugir; debitul evacuat este de 22,56 l/s. Indicatorii chimici care au înregistrat depăşiri ale limitelor sunt: suspensiile (11,835 t/an) şi Zn (0,043 t/an). Filiala ZLATMIN Zlatna este cuprinsă în programul de restructurare a CNCAF Minvest DEVA, activitatea productivă este sistată definitiv. Are ca activitate extracŃia şi prepararea minereurilor neferoase. S-a instituit regim de supraveghere specială. Au fost emise: Avizul pentru situaŃii excepŃionale nr. 144 / 5.06.2006 pentru lucrări de închidere şi ecologizare mine Haneş Inferior, Almaş, Larga şi iazurile de decantare 1 şi 2 şi Avizul nr. 141/22.06.2006 pentru lucrări de închidere şi ecologizare mina Zlatna (subteran şi suprafaŃă). S.C. PEHART S.A. Petreşti face parte dintre unităŃile industriale de prelucrare a lemnului. Apele menajere sunt de asemenea tratate mecanic şi evacuate printr-un canal în râul Sebeş; debitul evacuat este de 16,85 l/s. Indicatorul chimic care a înregistrat depăşiri ale limitelor este suspensiile cu valoarea de 146,144 t/an. S.C. BEGA UPSOM S.A. Ocna Mureş. Unitatea face parte din industria chimică şi a fibrelor sintetice. Evacuarea apelor tehnologice se face direct, prin intermediul a trei canale, precum şi prin batal receptorul fiind râul Mureş. Debitele evacuate sunt: 137,52 l/s, 94 l/s, 47,97 l/s şi 4,5 l/s (batal). S-au înregistrat depăşiri semnificative ale suspensiilor (761,864 t/an).

S.C. AZOMUREŞ S.A. Târgu Mureş face parte din industria chimică. Evacuarea apelor tehnologice epurate mecano-chimic se face prin staŃia de epurare în râul Mureş. Debitul evacuat înregistrat este de 370,402 l/s. Indicatorii chimici care au înregistrat depăşiri ale limitelor sunt: NO3

- (1422,11 t/an), NO2

- (35, 031 t/an). MECHEL Campia Turzii. Unitatea se încadrează în industria metalurgiei feroase. O parte din apele tehnologice sunt preluate de către un iaz de decantare (canal 2) fiind epurate mecano - chimic înainte de a fi evacuate în râul Arieş; debitul evacuat este de 3,17 l/s. Restul apelor industriale sunt evacuate prin intermediul a doua canale (canal 3 şi canal 4) în râul Racoşa, realizându-se în prealabil epurarea mecano - chimică a acestora. Debitele de evacuare sunt de 11,41 l/s (canal 3) şi 16,14 l/s (canal 4). Indicatorii chimici la care s-au înregistrat depăşiri sunt: suspensiile (33,63 t/an) şi Zn (0,45 t/an).

S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică face parte din industria metalurgiei neferoase, având ca activitate prelucrarea concentratelor miniere neferoase. StaŃia de epurare a apelor fecaloid menajere de pe platformă şi din localitatea Copşa Mică, are treaptă mecano - biologică de epurare, debitul evacuat fiind de 0,127 l/s ape menajere şi 23,7 l/s ape industriale. Receptorul apelor menajere epurate este râul Târnava Mare. Apele tehnologice sunt epurate mecano – chimic şi evacuate în râul Târnava Mare. Debitul evacuat este de 23,751 l/s. Indicatorii chimici la care s-au inregistrat depăşiri


51

sunt: Zn (1,688 t/an), Cd dizolvat (0,128 t/an). Numărul locuitorilor echivalenŃi racordaŃi la staŃia de epurare a apelor uzate fecaloid-menajere de pe platforma S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică din localitatea Copşa Mică este de 3450.

� Surse de poluare agricole

S.C. AVIS 3000 S.A. Mintia are ca activitate economică zootehnia. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de epurare, debitul evacuat este de 1,078 l/s, apele epurate fiind receptate de către râul Mureş. Indicatorii chimici care au depăşit limitele sunt CCO-Cr (201,25 t/an), suspensii (113,39 t/an) şi reziduu filtrat (138,53 t/an). Unitatea SC AVIS 300 SA Mintia are în derulare execuŃia unui sistem de epurare. SC CHICK SRL este amplasată în localitatea Mintia, judeŃul Hunedoara iar unitatea are ca profil de activitate creşterea puilor de carne. Apele uzate fecaloid menajere şi tehnologice (igienizări şi spălări de conducte) sunt colectate prin reŃeaua internă proprie de canalizare şi conduse către reŃeaua de canalizare a abatorului de păsări aparŃinând SC AVIS 3000 SA Mintia. SC ALIS PROD IMPEX SA amplasată în localitatea Lesnic, judeŃul Hunedoara, iar unitatea are ca profil de activitate creşterea păsărilor. Apele uzate fecaloid menajere sunt colectate prin reŃeaua internă proprie de canalizare şi conduse către un bazin betonat vidanjabil cu volumul de 75 mc. Apele uzate tehnologice sunt colectate prin reŃeaua internă proprie de canalizare şi conduse către bazinele betonate afernte fiecărui bloc de creştere. Vidanjarea se face periodic cu mijloace proprii. Vidanja este descărcată în reŃeaua de canalizare, aparŃinând SC AVIS 3000 SA Mintia. COMBINATUL AGROINDUSTRIAL Curtici este un complex industrial agricol a cărui activitate este creşterea animalelor. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de epurare, capacitatea este de 4 l/s iar debitul evacuat de 3,7 l/s. Apele epurate rezultate sunt caracterizate de depăşiri ale indicatorilor: CBO5 (91,35 t/an), reziduu filtrat (136, 515 t/an). Evacuarea apelor epurate se face într-un canal de desecare.

3.4.2 Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al terenului Modul de utilizare al terenului În bazinul hidrografic Mureş se observă o diferenŃiere netă a utilizării terenurilor, în concordanŃă cu relieful. Ponderea cea mai mare (Fig. 3.10) o ocupă suprafaŃa aferentă pădurilor, urmată de terenuri arabile şi apoi de culturi perene. De remarcat este faptul că zonele urbane şi industriale ocupă şi ele o suprafaŃă de 4 % din totalul bazinului hidrografic Mureş. Utilizarea terenului se prezintă în detaliu în Capitolul 2.


52

Fig. 3.10 Utilizarea terenului din bazinul hidrografic Mureş Modul de utilizare al terenului SuprafaŃa agricolă reprezintă circa 36,28% (10305 km2) din suprafaŃa totală a bazinului hidrografic Mureş

Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de: a. Aglomerările umane/localităŃile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme

corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staŃiile de epurare, precum şi localităŃile care au depozite de deşeuri menajere neconforme.

b. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecŃiilor, comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau potenŃial vulnerabile la poluarea cu nitraŃi din surse agricole, unităŃi care utilizează pesticide şi nu se conformează legislaŃiei în vigoare, alte unităŃi/activităŃi agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative.

c. Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deşeuri neconforme, unităŃi ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate. În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare

difuze:

� Surse de poluare urbane/aglomerări umane În bazinul hidrografic Mureş, fenomenul de poluare difuză este accentuat datorită faptului că la sfârşitul anului 2006, numai un procent de 45,36% din populaŃia echivalentă (a aglomerărilor mai mari de 2000 locuitori echivalenŃi) este racordat la sistemele centralizate de canalizare. Din cele 243 aglomerări (mai mari de 2000 locuitori echivalenŃi) identificate în bazinul hidrografic Mureş, un număr de 112 aglomerări sunt dotate cu sisteme de canalizare, dintre acestea nici una nu este conformă cu cerinŃele Directivei 91/271/EEC. În Fig. 3.7 se prezintă aglomerările umane mai mari de 2000 locuitori echivalenŃi şi gradul de racordare la sistemele de colectare. Managementul necorespunzător al deşeurilor menajere la nivelul localităŃilor, constituie o sursă de poluare difuză locală. De asemenea, modul de colectare/eliminare al nămolului provenit de la staŃiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de apă.


53

Dezvoltarea zonelor urbane necesită o mai mare atenŃie din punct de vedere al colectării deşeurilor menajere prin construirea unor depozite de gunoi ecologice şi eliminarea depozitării necontrolate a deşeurilor, întâlnită deseori pe malurile râurilor şi a lacurilor. � Agricultura Pe lângă presiunile punctiforme exercitate, activităŃile agricole pot conduce la poluarea difuză a resurselor de apă. Căile prin care poluanŃii (in special nutrienŃii şi pesticidele, dar şi alŃi poluanŃi) ajung în corpurile de apă sunt diverse (scurgere la suprafaŃă, percolare, etc.).

Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de: • Stocarea şi utilizarea îngrăşămintelor organice şi chimice; • Creşterea animalelor domestice; • Utilizarea pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor.

De asemenea, în Raportul NaŃional 2004, s-a evidenŃiat faptul că cele mai importante surse de poluare difuză sunt situate în perimetrele localităŃilor din zonele vulnerabile şi potenŃial vulnerabile, identificate în conformitate cu cerinŃele Directivei 91/676/EEC privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole. Datele cu privire la cantităŃile de îngrăşăminte şi numărul de animale domestice la nivel naŃional sau judeŃean au fost preluate din Anuarul Statistic al României 2007 (cu datele la nivelul anului 2006). La nivel naŃional, cantităŃile specifice de îngrăşăminte chimice (exprimate în substanŃă activă) utilizate în anul 2006, au fost cu circa 10% mai mari faŃă de situaŃia din 2002, când la nivelul bazinului hidrografic Mureş erau utilizate cantităŃi medii de circa 23,6 kg N/ha de teren agricol, respectiv 8,7 kg P/ha de teren agricol. În anul 2006, comparativ cu anul 2002, cantităŃile de îngrăşăminte naturale utilizate au scăzut cu circa 10%. Comparând cantităŃile specifice de îngrăşăminte utilizate în România cu cantităŃile utilizate în statele membre ale UE, se observă că România se situează cu mult sub media europeană.La nivelul judeŃelor aferente bazinului hidrografic Mureş, situaŃia efectivelor de animale, în anul 2006, se prezintă în Tabelul 3.12. În bazinul hidrografic Mureş, numărul de animale echivalente estimate este de aproximativ 609545 (reprezentând o densitate specifică de animale echivalente de 0,57 echiv/ha suprafaŃă agricolă).


54

Tabelul 3.12 SituaŃia efectivelor de animale în bazinul hidrografic Mureş

Animale echivalente

Densitate animale echivalente

JudeŃul

Mii capete Nr./ha agricol Alba 151178 0.83 Arad 54304 0.36 BistriŃa Năsăud 6999 0.64 Cluj 40388 0.62 Hunedoara 73755 0.59 Harghita 62452 0.53 Mureş 165886 0.53 Sibiu 54582 0.53

Emisiile de nutrienŃi din surse difuze Presiunile difuze datorate activităŃilor agricole sunt greu de cuantificat. Presiunile agricole difuze afectează atât calitatea apelor de suprafaŃă, cât mai ales calitatea apelor subterane. Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantităŃile de poluanŃi emise de sursele difuze de poluare. Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems) este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme şi difuze. Modelul a fost elaborat şi aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienŃi (azot şi fosfor) în mai multe bazine/districte hidrografice din Europa, printre care şi bazinul/districtul Dunării. În ultimul timp, modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atât la nivel naŃional (al statelor din Districtul internaŃional al Dunării), cât şi la nivel de sub-bazine internaŃionale (Tisa, Prut). În cazul surselor de poluare difuze, estimarea încărcărilor cu poluanŃi a apelor este mai dificilă decât în cazul surselor punctiforme având în vedere modul diferit de producere a poluârii. Pe lângă emisiile punctiforme, modelul MONERIS consideră următoarele moduri (căi) de producere a poluării difuze: 1. depuneri din atmosferă; 2. scurgerea de suprafaŃă; 3. scurgerea din reŃelele de drenaje; 4. eroziunea solului; 5. scurgerea subterană; 6. scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti. În Fig. 3.11 şi Fig. 3.12, se prezintă contribuŃia modurilor de producere a poluării difuze cu azot şi fosfor (estimare preliminară), pentru anul 2005, având în vedere căile prezentate mai sus.


55

Fig. 3.11 Moduri (căi) de producere a poluarii difuze cu azot în bazinul hidrografic Mureş Se menŃionează că, scurgerea subterană, reprezintă principala cale de emisie difuză pentru azot, iar scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti prezintă contribuŃia cea mai mare la emisia difuză de fosfor.

Fig. 3.12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în bazinul hidrografic Mureş De asemenea, modelul MONERIS cuantifică contribuŃia diverselor categorii de surse de poluare la emisia totală de nutrienŃi. Astfel pentru sursele difuze de poluare, aceste categorii de surse sunt


56

reprezentate de: agricultură, localităŃi (aşezări umane), alte surse (ex. depunerea oxizilor de azot din atmosferă), precum şi fondul natural. De subliniat este faptul ca, modelul MONERIS ia în considerare toate sursele de poluare şi nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. În Fig. 3.13 şi Fig. 3.14, se prezintă emisiile de azot şi fosfor din surse difuze de poluare (estimare preliminară), având în vedere aportul fiecărei categorii de surse de poluare, pentru anul 2005. Emisia difuză medie specifică pe suprafaŃa totală pentru azot este de 5,91 kg N/ha, iar pentru fosfor este de 0,34 kg P/ha.

Fig. 3.13 Emisii de azot din surse difuze în bazinul hidrografic Mureş

Se observă că mai mult de jumătate, 58,9 % din cantitatea de azot emisă de sursele difuze se datorează activităŃilor agricole, rezultând o emisie specifică de 9,59 kg N/ha suprafaŃă agricolă. Se menŃionează că aproximativ 37,5% din emisia totală difuză se datorează localităŃilor/aglomerărilor umane, agricultură contribuind cu circa 375 t/an, ceea ce reprezintă o emisie specifică de 0,36 kg/ha suprafaŃă agricolă.


57

Fig. 3.14 Emisii de fosfor din surse difuze în bazinul hidrografic Mureş 3.4.3 Presiuni hidromorfologice semnificative InformaŃiile despre tipurile şi mărimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apă de suprafaŃă din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute şi monitorizate în scopul identificării corpurilor de apă puternic modificate.

Criterii pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice semnificative. Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunării şi iau în considerare tipurile de lucrări hidrotehnice, magnitudinea presiunii şi efectele acestora asupra ecosistemelor. Din multitudinea activităŃilor desfăşurate pe ape sau care au legătura cu apele, numai unele dintre ele exercită asupra acestora o presiune semnificativă, determinată pe baza unor criterii bine stabilite, care se regăsesc în Capitolul 6, în Tabelul 6.6 (Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaŃă). Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apă care sunt afectate semnificativ de prezenŃa presiunilor hidromorfologice. În Fig. 3.15 se prezintă presiunile hidromorfologice din bazinul hidrografic Mureş. Bazinul hidrografic Mureş cuprinde mai multe categorii de lucrări: acumulări, derivaŃii şi canale, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate pe corpurile de apă în diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinŃei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate, etc.), cu efecte funcŃionale pentru comunităŃile umane. În continuare, se prezintă aceste presiuni hidromorfologice. Lacurile de acumulare Lacurile de acumulare a căror suprafaŃă este mai mare de 0,5 km2 sunt în număr de 14 în Bazinul Hidrografic Mureş şi produc în principal ca presiune hidromorfologică, întreruperea continuităŃii scurgerii şi regularizarea debitelor (Fig. 3.15). Acestea sunt: Oaşa, Tău (Gâlceag), Gura Apelor, Ostrovul Mic, Pâclişa, HaŃeg, Teliuc (Cinciş), Zetea, Ighiş, Bezid, Văleni, Zau, Subcetate, Fărăgău.


58

Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apă potabilă şi industrială, piscicultură, energetic şi apărare împotriva inundaŃiilor. În bazinul hidrografic Mureş, cele mai importante acumulări se găsesc pe râul Sebeş şi pe râul Râul Mare. Acumulările cele mai mari sunt Oaşa pe râul Sebeş cu un volum total de 134,6 mil. m³, Gura Apelor pe Râul Mare cu un volum total de 230 mil. m³ şi au fost construite cu scop energetic şi atenuarea viiturilor. Praguri Lucrările hidrotehnice denumite praguri sunt lucrări transversale pe râu, au de diferite înălŃimi şi diverse scopuri: stabilizarea talvegului, diminuarea pantei, asigurarea nivelului apei pentru captare, etc. În bazinul hidrografic Mureş sunt în număr de 714 (exclusiv barajele menŃionate mai sus). Regularizări şi îndiguiri În bazinul hidrografic Mureş, există un număr de 67 de sectoare de râu regularizate pe o lungime totală 1353 km. Analizând parametrii hidromorfologici ai acestora în conformitate cu criteriile pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative, se constată ca un număr de 54 lucrări de regularizare totalizând 639 km pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative. Din îndiguirile din bazinul hidrografic Mureş, în număr de 213, însumând o lungime de 644 km, ce au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus menŃionate, pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative doar un număr de 13, având o lungime totală de 419,48 km. Regularizările şi îndiguirile (Fig. 3.15) produc, în principal ca presiune hidromorfologică, modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilor hidraulice şi întreruperi ale continuităŃii laterale. Prelevări/restituŃii de apă semnificative Prelevările de apă, restituŃiile (evacuările) sunt semnificative din punct de vedere cantitativ în bazinul hidrografic Mureş dacă produc alterări hidromorfologice semnificative care se materializează prin modificarea caracteristicilor cursului de apă pe care sunt poziŃionate atât prizele de apă cât şi evacuările de apă ale căror debite prelevate sunt restituite. MenŃionăm că o analiză mai detaliată a acestor presiuni este prezentată în Cap.8.1.3 - Analiza economică - SituaŃia prelevărilor de apă. Aplicând criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, în bazinul hidrografic Mureş s-au identificat un număr de 2 unităŃi, care pot fi considerate cu prelevări semnificative de apă (Fig. 3.16), şi anume: din râul Mureş sunt S.E. Mureş C.E.T. Iernut (Qprelevat = 5,065 m3/s), S. E. Hunedoara C.T.E Deva – Mintia (Qprelevat = 15,93 m3/s). Ca restituŃii semnificative în bazinul hidrografic Mureş mai există 2 unităŃi a căror debit restituit constituie din punct de vedere cantitativ o presiune hidromorfologică, (respectiv o alterare hidromorfologică semnificativă). Acestea sunt: RA Aquaserv Târgu Mureş (Qev =0,709 m3/s) şi SC Azomureş Târgu Mureş (Qev =0,380 m3/s).

DerivaŃii (canale) În bazinul hidrografic Mureş sunt 8 derivaŃii şi canale: VeŃca, Cârlete, Batiz – Simeria, OdovaşniŃa, Râuşor, Arad - Pecica, Pecica - Turnu (Cutaş) şi Ier. Acestea au fost împărŃite în 6 corpuri de apă. DerivaŃiile şi canalele, ca presiuni hidromorfologice, produc în principal efecte asupra curgerii minime, asupra stabilităŃii albiei şi biotei. Nu au fost identificate derivaŃii şi canale ca presiuni semnificative.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

59


60

3.4.4 Proiecte viitoare de infrastructură Pe lângă degradarea semnificativă produsă de alterările hidromorfologice asupra corpurilor de apă, există un număr considerabil de proiecte propuse pentru navigaŃie, producere de energie electrică, apărare împotriva inundaŃiilor, îndiguiri şi regularizări – în diferite stadii de planificare şi implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizică a corpurilor de apă. Este destul de dificil de a cuantifica presiunile şi impactul produs de aceste proiecte, dar este posibil ca implementarea lor să conducă la deteriorarea stării actuale a corpului de apă. Aceste viitoare proiecte de infrastructură sunt reglementate de DCA in Art.4.7 – şi următoarele condiŃii trebuie îndeplinite:

(a) sunt luate toate măsurile posibile pentru reducerea impactului nefavorabil asupra stării corpurilor de apă;

(b) motivele acestor modificări sau alterări sunt prezentate şi explicate în mod specific în PMB, conform art. 13 al DCA, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;

(c) motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public predominat şi/sau beneficiile aduse mediului sau societăŃii prin atingerea obiectivului de “stare bună” sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau alterari aduse sănătaŃii umane, menŃinerii siguranŃei umane sau dezvoltării durabile; si

(d) obiectivele benefice aduse de acele modificări sau alterari ale corpurilor de apă, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporŃionate nu pot fi atinse prin alte mijloace, care sunt o optiune semnificativ mai bună din punct de vedere al mediului.

În consecinŃă aceste viitoare proiecte de infrastructură pot fi obiectul unor evaluări de impact de mediu (EIA) şi/sau a unor evaluări strategice de mediu (SEA), în timpul fazei de planificare a acestora, Ńinând cont de presiunea şi impactul lor asupra mediului acvatic. În cazul planificării unor “noi modificări” ar fi utilă realizarea unei evaluări de impact asupra mediului care să demonstreze cel puŃin, că criteriile şi condiŃiile Art. 4(7) şi Art. 4(8) şi Art. 4(9) ale DCA sunt satisfăcute şi anume că cel puŃin acelaşi nivel de protecŃie ca şi legislaŃia comunitară existentă este asigurată şi că aplicarea excepŃiilor nu exclude sau compromite permanent atingerea obiectivelor de mediu în alte corpuri de apă în cadrul aceluiaşi district de bazin hidrografic. Corpul de apă care suferă o noua modificare hidromorfologică, trebuie supus etapelor testului de desemnare în următorul Plan de Management.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 3

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R D

E S

UP

RA

FA

łĂ

61


62

Corpurile de apă nu pot fi desemnate ca fiind corpuri de apă puternic modificate înainte ca aceste noi modificări să aibă loc, numai pe baza anticipării alterărilor hidromorfologice semnificative. ExcepŃiile de tipul Art. 4.7 pot fi aplicate corpurilor de apă unde s-au identificat viitoare proiecte de infrastructură (selectate pe baza criteriilor: de producere a unei presiuni semnficative, fie intrând sub criteriile de realizare SEA, sau EIA ori impact transfrontalier) cu respectarea prevederilor acestui articol. Pentru corpurile de apă pentru care se vor stabili excepŃii de tipul Art. 4.7 în actualul PMB cauzate de proiectele viitoare de infrastructură, se vor considera numai acele proiecte ce au ca termen de implementare 22 decembrie 2015 (corpurile de apă cu proiectele viitoare de infrastructură al căror termen de implementare este după 2015 şi care întrunesc condiŃiile Art. 4.7 se vor raporta în următoarele cicluri de planificare). În Capitolul 10 se găsesc mai multe detalii privind abordarea Art.4.7 din DCA în corelaŃie cu excepŃiile aplicate privind anumite proiecte. Totodată trebuie avută în vedere scara la care se derulează implementarea acestor proiecte, deoarece este posibil ca uneori acestea să producă efecte transfrontieră. Pe baza informaŃiilor primite la nivelul bazinului hidrografic Mureş nu au fost identificate proiecte viitoare de infrastructură cu evaluare EIA şi SEA. 3.4.5 Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potenŃial de producere a poluărilor accidentale Calitatea resurselor de apă este influenŃată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale, care reprezintă alterări bruşte de natură fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste limitele admise. În funcŃie de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apă. În bazinul hidrografic Mureş toŃi utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale şi care sub coordonarea AdministraŃiei Bazinale de Apă Mureş şi-au elaborat Planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. În general aceste surse de poluare sunt unităŃi care folosesc, produc, stochează şi evacuează substanŃe care pot ajunge în mod accidental în resursele de apă. În anul 2007, în bazinul hidrografic Mureş s-au înregistrat 7 poluări accidentale ale cursurilor de apă de suprafaŃă. Fenomenele au avut impact local, iar datorită duratei reduse, a naturii poluantului, a lungimii tronsonului afectat şi a inerŃiei comunităŃilor din structura biocenozelor acvatice, efectele fenomenelor în discuŃie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici şi/sau sesizarea mortalităŃii piscicole de mică amploare, fără ca pe termen lung acestea să inducă o modificare semnificativă a biodiversitătii acvatice. Nu au fost utilizatori afectaŃi. La nivelul Districtului InternaŃional al Dunării, pe baza metodologiei de evaluare a riscului potenŃial (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apă) elaborată de Grupul ExperŃi ICPDR privind poluarea accidentală (Accident Pollution Task Group), au fost identificate sursele industriale cu risc potenŃial ridicat de poluare accidentală din Bazinul Hidrografic Mureş, luând în considerare lista „Zonelor industriale cu risc potenŃial ridicat” din România.


63

În Tabelul 3.13 se evidenŃiază aceste surse, localizarea, receptorul şi indexul de risc pentru apă (WRI). Tabelul 3.13 Surse industriale cu risc potenŃial ridicat de poluare accidentală din bazinul hidrografic Mureş

Nr. Denumire Localizare Cursul de apă

receptor WRI ≥≥≥≥

5,0 1 Bicapa SA (iaz) Târnăveni/Mureş Târnava Mică 7,0 2 Energo Mineral P.L.Abrud

(iaz) Abrud/Alba Arieş 8,4

3 EM Roşia Montana (iaz) Roşia Montană/Alba

Arieş 7,9

4 MINVEST Deva Filiala ARIESMIN Baia de Arieş

Baia de Arieş/Alba

Arieş 7,0

5 CNCAPF Minvest Deva SA Filiala Coranda (iaz)

Certej/Hunedoara Mureş 8,1

Prin aplicarea metodologiei ICPDR (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potenŃial ridicat, pe teritoriul administrat de AdministraŃia Bazinala de Apă Mureş au fost desemnate asemenea locaŃii, care sunt prezentate în Tabelul 3.14.

Tabelul 3.14 Zone contaminate cu risc potenŃial ridicat din Bazinul Hidrografic Mureş

Nr.

Zona

Localizare

Cursul de

apă receptor

Risc potenŃial (m2

≥≥≥≥ 250) 1 Copşa Mică Sibiu Târnava Mare 114 relevant 2 Mintia Hunedoara Mureş 185 relevant

Alte presiuni relevante O altă categorie de presiuni hidromorfologice care ar putea avea efecte asupra râurilor o constituie balastierele. Efectele lor se materializează, în general, prin modificarea formei profilului longitudinal, în variabilitatea depozitelor din albia râului şi în procesele de degradare - mai ales eroziune. Având în vedere importanŃa acestei activităŃi desfasurată de regulă în albiile minore ale cursurilor de apă, precum şi implicaŃiile unei exploatări neraŃionale asupra râurilor şi această presiune trebuie supusă inventarierii şi monitorizării. Aceste balastiere funcŃionează într-un temei legal şi ar trebui să se conformeze autorizaŃiilor şi avizelor emise (respectând cantităŃile, termenele de exploatare, perioada de refacere a materialului aluvionar din albie). “Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, bălŃilor, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenta exploatării asupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaŃiei de gospodărire a apelor, cu avizul deŃinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă.”


64

Pe de alta parte în România în aceasta perioadă se conturează clar o tendinŃă de dezvoltare şi se construieşte foarte mult, deci cerinŃa din punct de vedere economic este foarte mare. Din aceasta cauză pot apare uneori excese prin faptul că este depăşită cantitatea prevăzută în autorizaŃiile şi avizele emise. Până ce aceste probleme vor fi reglementate şi depăşite trebuie să se continue controlul asupra acestor exploatări, asupra respectării legislaŃiei existente. În cazul extragerii balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă, aceasta presiune poate fi considerată importantă mai ales în cazul în care apar efecte negative, de natură:

• hidraulică, constând în modificarea regimului natural al curgerii apei şi implicit al transportului de aluviuni;

• morfologică, constând din declanşarea şi/sau amplificarea unor procese de eroziune şi/sau depunerea aluvionară în sectorul de influenŃă al balastierei;

• hidrogeologică, constând din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacentă;

• poluană, constând din alterarea calităŃii apelor de suprafaŃă ca urmare a deversărilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor;

• a afecta lucrările de amenajare, de protecŃie sau de traversare a albiei, putând afecta siguranŃa şi eficienŃa funcŃionării acestora sau altor infrastructuri inginereşti destinate captării apei sau peisajele.

De asemenea, aceasta presiune poate avea un impact semnificativ mai ales în cazurile în care condiŃiile specifice impuse prin autorizaŃia de gospodărire a apelor nu sunt respectate, şi anume:

• realizarea de secŃiuni optime de scurgere; • regularizarea şi igienizarea râului în zona de exploatare; • păstrarea talvegului natural al râului; • respectarea perimetrelor de exploatare; • volumele de balast extrase să nu depăşească volumele depuse prin aport la viituri, etc.

În urma inventarierii balastierelor din cadrul bazinului hidrografic Mureş, în anul 2006 a fost extras un volum mediu de balast de 26102 m³, corespunzător balastierelor care au extras mai mult de 5000 m³ (conform lucrării „Studii pentru cunoaşterea resurselor de apă în vederea fundamentării planurilor de menajare ale bazinelor / spaŃiilor hidrografice – bazinul hidrografic Mureş” – INHGA – Bucureşti, 2008). Tot, în aceeaşi categorie de alte presiuni se pot înscrie şi exploatările forestiere, în cazul în care acestea se fac haotic, nerespectând prevederile legale, efectul lor materializându-se asupra stabilităŃii terenului (prin apariŃia eroziunii, formarea de torenŃi, alunecări de maluri etc.) ActivităŃi de piscicultură/acvacultură Un alt tip de presiune antropică în bazinul hidrografic Mureş o reprezintă existenŃa a numeroase iazuri piscicole, precum şi realizarea de acumulări care au folosinŃă piscicolă, şi care afectează în special subbazinele râurilor Pârâul de Câmpie şi Şar. Astfel, există un număr de 21 iazuri/acumulări în care se practică activităŃi de acvacultură (Tabelul 3.15 şi Fig. 9.15) în jurul acumulărilor mari. Acestea au fost grupate în câteva corpuri de apă. Restul iazurilor/acumulărilor izolate au fost tratate ca presiuni hidromorfologice pe râuri urmând ca la următorul Plan de management, în urma obŃinerii unor date suplimentare, să fie reanalizate.


65

Tabelul 3.15 Lacuri naturale/amenajări cu destinaŃie piscicolă/acvacultura în bazinul hidrografic Mureş

Nr. crt.

Subbazinul hidrografic

Denumire corp de apă / cod

Denumire lac / amenajare cu

destinaŃie piscicolă /

acvacultură

Tip activitate (Pescuit, pepinieră,

crescătorie) / specia de peşte

SuprafaŃa (ha) folosinŃei piscicole/

acvacultură

1 ŞAR ŞAR, acumularea Fărăgău/ LW4.1.60_B2

Fărăgău Ercea Băla Toldal Păingeni Glodeni 2 Glodeni 1

Pescuit, Crescătorie Crap (Cyprinus carpio), sanger (Hypophthalmichtys molitrix),somn (Silurus glanis) salau (Stizostedion lucioperca), Caras (Carrasius gibelio auratus).

176,89

2 ŞES ŞES, acumularea Văleni/ RW4.1.78.3_B2

Valeni 1 Valeni 2 Şăulia FP 413 Şăulia FP 414 Şăulia FP 419 Şăulia FP 420 Şăulia FP 421


209,57

3 PÂRÂUL DE CÂMPIE

PÂRÂUL DE CÂMPIE, sector izvor – acumularea Zau şi afluenŃii/ RW4.1.78_B1

Miheş 1 Miheş 2


37,46


PÂRÂUL DE CÂMPIE, acumularea Zau/ RW4.1.78_B2

Zau Bujor 1 Bujor 2


185,98


PÂRÂUL DE CÂMPIE, sector acumularea Zau – confluenŃa Mureş şi afluenŃii/ RW4.1.78_B3

Tăureni Sânger

Pescuit, Crescătorie Crap (Cyprinus carpio), sanger (Hypophthalmichtys molitrix),somn (Silurus glanis), salau (Stizostedion lucioperca), Caras (Carrasius gibelio auratus).

35


66

Starea ecologică, respectiv potenŃialul ecologic al corpurilor de apă pentru iazurile / acumulările monitorizate este prezentată în cap. 6.2 “Caracterizarea stării apelor”. Practicarea activităŃilor de piscicultură / acvacultură pot constitui presiuni asupra corpului de apă atunci când: - este crescută producŃia de peşte fără asigurarea unor măsuri de purificare specifice ale apei,

când pot aparea dejecŃii sau scurgeri de substanŃe organice şi nutrienŃi conŃinuŃi în hrana administrată peştilor;

- nu este asigurată o structura adecvată pe specii în bazinele acvatice naturale/antropice. Modernizarea tehnologiilor de creştere poate sprijini practicile sănătoase, ecologice şi reduce impactul negativ asupra mediului. Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură / acvacultură şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă sunt menŃionate detaliat la subcapitolul 9.1. Conform “Ordinului nr. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiŃia pescuitului în anul 2010”, sunt stabilite atât zone şi perioade de prohibiŃie cât şi zone de protecŃie pentru resursele acvatice vii. Fluviul Dunărea, râul Prut, lacurile Erenciuc şi Belciug, lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, zona Săcălin-Zătoane şi zona RezervaŃiei Marine Vama Veche - 2 Mai fac obiectul unor restricŃii pentru protecŃia faunei, astfel încât în aceste zone activitatea de pescuit comercial nu reprezintă o presiune semnificativă. Este considerat ca fiind o presiune asupra corpurilor de apă pescuitul comercial, atunci când afectează fauna acvatică, avifauna şi alte elemente ale lanŃului trofic. Principalele presiuni identificate sunt perturbarea habitatului, braconajul, capturi neintenŃionate. 3.5 Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice şi impactul acestora este prezentată în articolul 5 al Directivei Cadru, articol care precizează: Fiecare Stat Membru trebuie să asigure trecerea în revistă a impactului activităŃilor umane asupra stării apelor de suprafaŃă şi subterane pentru fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru o porŃiune a unui district al unui bazin hidrografic internaŃional care se află pe teritoriul său. Acest proces de evaluare al presiunilor antropice şi al impactului acestora la nivelul corpurilor de apă conduce la identificarea acelor corpuri de apă care riscă să nu atingă obiectivele Directivei Cadru, având în vedere parcurgerea următoarelor etape importante (Fig. 3.17): • Identificarea activităŃilor şi a presiunilor; • Identificarea presiunilor semnificative; • Evaluarea impactului; • Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu. Totodată, pentru analiza presiunilor şi a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate Antropică-Presiune-Stare-Impact-Răspuns), astfel a fost necesar să se utilizeze informaŃii/date despre activităŃile antropice şi schimbările la nivelul stării corpului de apă, cât şi răspunsul (măsurile de bază ce vor fi luate pentru a îmbunătăŃi starea corpului de apă). În Fig. 3.18 este ilustrată schema analitică DPSIR. Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratată în subcapitolul 3.4.


67

Fig. 3.17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor

Fig. 3.18 Ilustrarea conceptului DPSIR Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informaŃii ce vor fi utilizate în analiza de risc şi în caracterizarea stării apelor în conformitate cu Anexa V a DCA. Procesul de evaluare al impactului presiunilor antropice are la bază compararea stării corpului de apă cu obiectivele de mediu aferente corpului de apă analizat, în cazul în care există date de monitoring disponibile. Dacă la nivelul unui corp de apă nu sunt stabilite secŃiuni de monitorizare,


68

la evaluare se pot considera datele de monitoring determinate într-o altă secŃiune situată pe un alt corp de apă care prezintă aceeaşi tipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de apă în scopul realizării monitoringului/evaluării). În Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice, riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apă permanente. În anul 2008, în cadrul AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” s-au realizat “Elementele metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra stării apelor de suprafaŃă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apă”, care au fost aplicate la nivelul bazinelor/spaŃiilor hidrografice. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaŃă a fost evaluat având în vedere corpurile de apă redelimitate în anul 2008, reactualizarea informaŃiilor privind presiunile semnificative şi impactul acestora asupra apelor, precum şi identificarea măsurilor de bază care aplicate până în 2012/2013 ar putea conduce la atingerea obiectivelor DCA. În acest sens, instrumente precum modelarea matematică pot fi utilizate pentru estimarea efectelor măsurilor de baza propuse. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienŃi), modelele WAQ (nutrienŃi) şi QUAL 2K (substanŃe organice). În prima etapă, elementele metodologice mai sus menŃionate au fost aplicate pentru corpurile de apă localizate pe râurile cu bazine hidrografice mai mari de 1000 km2 iar procesul a continuat, în a doua etapă (2009) pentru restul de corpuri de apă identificate. În procesul de evaluare al impactului presiunilor semnificative, obiectivele preliminare utilizate au fost, în general, cele din Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr. 161/2006) pentru aprobarea Normativul privind clasificarea calităŃii apelor de suprafaŃă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, obiective care nu sunt în acord cu cerinŃele Directivei Cadru. Astfel, în prima etapă au fost determinate preliminar 3 clase de corpuri de apă: “la risc”, “fără risc” şi “în curs de evaluare”. După finalizarea studiului ştiinŃific “Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaŃă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) conform cerinŃelor DCA pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice” şi realizarea evaluării stării la nivel de corp de apă, corpurile de apă “în curs de evaluare” au fost clasificate în cele doua clase (“la risc” sau “fără risc”). Ca şi în anul 2004, în anul 2008, la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a Ńinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 3.4), precum şi de evaluarea impactului acestora. Pentru evaluarea riscului s-au luat în considerare următoarele categorii de risc:

- poluarea cu substanŃe organice; - poluarea cu nutrienŃi; - poluarea cu substanŃe periculoase; - alterări hidromorfologice.

Având în vedere, că aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate, atât la nivelul Districtului InternaŃional al Dunării, cât şi la nivel naŃional, ca fiind cele mai importante probleme de gospodărirea apelor. Elementele metodologice mai sus menŃionate au fost aplicate având ca obiectiv atingerea stării ecologice şi a stării chimice aferente anului 2015, luând în considerare scenariul de bază (implementarea măsurilor de bază până în 2012 - 2013 pentru activităŃile antropice cauzatoare de presiuni semnificative). Corpurile de apă la nivelul cărora există presiuni


69

semnificative şi/sau impact semnificativ şi pentru care nu se vor implementa măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor până în 2015 sunt identificate ca fiind la risc. Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substanŃe organice, poluarea cu nutrienŃi, precum şi de alterările hidromorfologice. Pentru riscul ecologic, evaluarea realizată pe baza elementelor biologice are un rol primordial, însă în lipsa unor corelaŃii exacte dintre presiune/măsuri şi impact, s-au utilizat şi parametrii abiotici (elemente fizico-chimice şi hidromorfologice). Riscul ecologic se cuantifică având în vedere cea mai proastă situaŃie regăsită în categoriile de risc (poluarea cu substanŃe organice, poluarea cu nutrienŃi, precum şi de alterările hidromorfologice). Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimică bună) este definit de o singură categorie şi anume poluarea cu substanŃe prioritare şi cu alŃi poluanŃi, considerând valorile prag propuse Directiva 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează DCA. Riscul total este compus din riscul ecologic şi riscul chimic, iar evaluarea este dată de cea mai proastă situaŃie regăsită la cele 2 categorii de risc. În această etapă, se precizează că evaluarea riscului a fost realizată numai pentru a fi utilizată la:

� caracterizarea stării ecologice/potenŃialului ecologic şi a stării chimice (subcapitolul 6.2), în condiŃiile în care pentru unele corpuri de apă nu au existat metode şi/sau date de monitoring conforme cu DCA, iar gruparea corpurilor de apă nu a putut fi realizată (confidenŃă scazută);

� stabilirea măsurilor suplimentare; � aplicarea analizei cost – eficienŃă şi cost – beneficiu; � aplicarea excepŃiilor de la atingerea obiectivelor de mediu.

3.5.1. Poluarea cu substanŃe organice Aşa cum s-a prezentat în subcapitolul 3.4, poluarea cu substanŃe organice se datorează emisiilor/evacuărilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme şi difuze, în special aglomerările umane, sursele industriale şi agricole. Lipsa sau insuficienŃa epurării apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafaŃă cu substanŃe organice, care odată ajunse în apele de suprafaŃă incep să se degradeze şi să consume oxigen. Poluarea cu substanŃe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compozitiei speciilor, scăderea biodiversitatii speciilor, precum şi reducerea populaŃiei piscicole sau chiar mortalitate piscicola în contextul reducerii drastice a concentraŃiei de oxigen. 3.5.2. Poluarea cu nutrienti

O altă problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienŃi (azot şi fosfor). Ca şi în cazul substanŃelor organice, emisiile de nutrienŃi se datorează atât surselor punctiforme (ape uzate urbane, industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate), cât şi surselor difuze (in special, cele agricole: creşterea animalelor, utilizarea fertilizanŃilor). NutrienŃii conduc la eutrofizarea apelor (îmbogăŃirea cu nutrienŃi şi creştere algală excesivă), în special a corpurilor de apă stagnante sau semistagnante (lacuri naturale şi de acumulare, râuri puŃin adânci cu curgere lentă), ceea ce determină schimbarea compoziŃiei speciilor, scăderea biodiversităŃii speciilor, precum şi reducerea utilizării resurselor de apă (apa potabilă, recreere, etc.). Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienŃi în cazul lacurilor, evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului trofic exprimat prin indicatori specifici, luându-se în considerare şi manifestarea procesului de eutrofizare.


70

3.5.3. Poluarea cu substanŃe periculoase

Poluarea cu substanŃe prioritare-prioritare periculoase se datorează evacuărilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conŃin poluanŃi nesintetici (metale grele) şi/sau poluanŃi sintetici (micropoluanŃi organici). SubstanŃele periculoase produc toxicitate, persistenŃă şi bioacumulare în mediul acvatic. În procesul de analiză a riscului privind poluarea cu substanŃe periculoase trebuie subliniată lipsa sau insuficienŃa datelor de monitoring care să conducă la o evaluare cu un grad de încredere mediu sau ridicat.

3.5.4. Presiuni hidromorfologice

Aceste presiuni influenŃează caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafaŃă şi produc un impact asupra stării ecosistemelor acestora. ConstrucŃiile hidrotehnice cu barare transversală (baraje, stăvilare, praguri de fund) întrerup conectivitatea longitudinală a râurilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrării biotei. Lucrările în lungul râului (îndiguirile, lucrări de regularizare şi consolidare maluri) întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea stării. Prelevările şi restituŃiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar şi asupra biotei. Astfel, impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate exprima prin afectarea migrării speciilor de peşti migratori, declinul reproducerii naturale a populaŃiilor de peşti, reducerea biodiversităŃii şi abundenŃei speciilor, precum şi alterarea compozitiei populaŃiilor. Se remarcă insuficienta cunoaştere şi la nivel european a relaŃiei dintre presiunile hidromorfologice şi impactul acestora, de multe ori variatele tipuri de presiuni actionează sinergic, făcând dificilă decelarea efectului faŃă de tipul de presiune.

PMBH MUREŞ – CAP. 4 CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE

71

CAP. 4 CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE 4.1 Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape subterane Identificarea şi delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut pe baza următoarelor criterii:

• geologic; • hidrodinamic; • starea corpului de apă:

→ calitativă → cantitativă.

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanŃă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiŃii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC. Criteriul geologic, intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şi prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietăŃile lor de a înmagazina apa. Au fost delimitate şi caracterizate astfel corpuri de apă de tip poros, fisural şi carstic. Criteriul hidrodinamic acŃionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului. Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, a constituit obiectivul central în procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. Corpurile de ape subterane care se dezvoltă în zona de graniŃă şi se continuă pe teritoriul unor Ńări vecine sunt definite ca transfrontaliere. În spaŃiul hidrografic Mureş au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 24 corpuri de ape subterane, din care 2 corpuri sunt transfrontiere (Fig. 4.1). Codul corpurilor de ape subterane (ex: ROMU01) are următoarea structură: RO = codul de Ńară; MU= spaŃiu hidrografic Mureş; 01= numărul corpului de apă în cadrul spaŃiului hidrografic Mureş. Din cele 24 corpuri de ape subterane identificate, 12 aparŃin tipului poros, dezvoltate în depozite de vârstă cuaternară, pannoniană şi sarmaŃiană, 4 corpuri aparŃin tipului carstic-fisural, cantonate în depozite de vârstă paleozoică şi mezozoică, un corp de apă subterană aparŃine tipului fisural-carstic, acumulat în depozite carbonifer inferioare, 4 corpuri sunt de tip fisural, localizate în depozite de vârstă jurasic-cretacică şi 3 corpuri sunt de tip mixt, fisural şi poros, dezvoltate în şisturi cristaline precambriene şi depozite aluviale cuaternare. Cele mai multe corpuri de ape subterane, 12 (ROMUO6, ROMU08, ROMU09, ROMU10, ROMU11, ROMU12, ROMU13, ROMU14, ROMU15, ROMU17, ROMU18 şi ROMU19), sunt localizate în zona montană, în şisturi cristaline precambriene, calcare şi dolomite cristaline paleozoice, calcare, dolomite şi depozite detritice de vârstă jurasică şi cretacică.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 4

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R S

UB

TE

RA

NE

72


73

În depresiunile intramontane au fost identificate şi delimitate 3 corpuri de ape subterane, dintre care 2 sunt freatice (ROMU01 şi ROMU16), fiind localizate în depozite aluviale cuaternare, şi 1 corp de apă subterană de adâncime (ROMU21), cantonat în depozite vulcanogen sedimentare de vârstă neogen-cuaternară. În depresiunea Transilvaniei sunt localizate 2 corpuri de ape subterane de adâncime (ROMU23 şi ROMU24), în depozite detritice de vârstă sarmaŃiană şi pannoniană. În luncile şi terasele râurilor Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică şi Arieş au fost identificate şi delimitate 5 corpuri de ape subterane (ROMU02, ROMU03, ROMU04, ROMU05 şi ROMU07), fiind localizate în depozite aluvionare cuaternare. O categorie aparte, prin importanŃa economică deosebită, o constituie conul aluvionar al râului Mureş, în care s-au delimitat 2 corpuri de ape subterane: 1 corp de apă subterană freatic (ROMU20) dezvoltat la partea superioară a conului aluvionar, în depozite de vârstă pleistocen superior-holocenă, şi 1 corp de apă subterană de medie adâncime (ROMU22), dezvoltat în depozitele aluvionare propriu-zise ale conului Mureşului, de vârstă pleistocen inferioară. Aceste două corpuri de ape subterane au caracter transfrontalier. Toate caracteristicile semnificative privind corpurile de ape subterane din cadrul spaŃiului hidrografic Mureş, cum sunt caracteristicile geologice şi hidrogeologice, gradul de protecŃie, riscul şi modul de utilizare a apei ca şi poluatorii, eventualul caracter transfrontalier şi Ńara, au fost sintetizate în Tabelul 4.1.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 4

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R S

UB

TE

RA

NE

74

Tab

elul

4.1

Car

acte

rist

icil

e co

rpur

ilor

de

ape

subt

eran

e

Car

acte

riza

re g

eolo

gică

/ hi

drog

eolo

gică

St

are

Cod

/num

e

SuprafaŃa

Tip

Su

b pr

esiu

ne

Stra

te

acop

erito

are

Utilizarea apei

Poluatori

Gra

d de

pr

otec

Ńie

glob

ală

Cal

itativ

Can

titat

iv

Transfrontalier/ Ńara

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11

1. R

OM

U01

/ Dep

resi

unea

Ghe

oghi

eni

269,

92

P N

u va

riab

ilă

PO, I

, Z

I, A

PM

, PU

, PV

U

B

B

Nu

2. R

OM

U02

/ Lun

ca ş

i ter

asel

e râ

ului

Ari

eş

192,

07

P N

u va

riab

ilă

PO, I

,Z

I,A

PG

B

B

Nu

3. R

OM

U03

/ Lun

ca ş

i ter

asel

e M

ureş

ului

sup

erio

r 10

24,8

7 P

Nu

1,0-

3,0

I, Z,

PO

I,A

PG

S

B

Nu

4. R

OM

U04

/ Lun

ca ş

i ter

asel

e râ

ului

Târ

nava

Mic

ă 20

3,88

P

Nu

< 5

I,PO

,Z

I,A

PG

B

B

N

u 5.

RO

MU

05/ L

unca

şi t

eras

ele

râul

ui T

ârna

va M

are

393,

75

P N

u <

7 I,P

O,Z

I,A

PG

B

**

B

Nu

6. R

OM

U06

/ Bră

deşt

i (M

unŃii

Tra

scău

) 11

7,21

K

+F

Nu

0/va

riab

ilă

PO

P

U, P

VU

B

B

N

u 7.

RO

MU

07/ C

uloa

rul r

âulu

i Mur

eş (A

lba

Iulia

-L

ipov

a)

843,

41

P N

u va

riab

ilă

I,PO

,Z

I,Z,M

PG

, PM

B

B

N

u 8.

RO

MU

08/ C

ugir

(Mun

Ńii S

ebeş

ului

) 20

1,75

F+

P N

u 0/

vari

abilă

PO

PU,P

VU

B

B

N

u 9.

RO

MU

09/ P

oien

i (M

unŃii

Met

alif

eri)

63

,06

K+F

N

u 0/

vari

abilă

PO

PU,P

VU

B

B

N

u 10

. RO

MU

10/ A

brud

(Mun

Ńii M

etal

ifer

i)

299,

70

F N

u 0/

vari

abilă

PO

PU,P

VU

B

B

N

u 11

. RO

MU

11/ R

apol

t (M

unŃii

Met

alif

eri)

49

,22

F+K

N

u 0/

vari

abilă

PO

PU

B

B

Nu

12. R

OM

U12

/ Bre

telin

(Mun

Ńii P

oian

a R

uscă

) 46

,11

F N

u 0/

vari

abilă

PO

PU,P

VU

B

B

N

u 13

. RO

MU

13/ L

ăpuş

nic

(Mun

Ńii P

oian

a R

uscă

) 53

,96

F N

u 0/

vari

abilă

PO

PU,P

VU

B

B

N

u 14

. RO

MU

14/ L

eles

e (M

unŃii

Poi

ana

Rus

că)

98,2

4 K

+F

Nu

0/va

riab

ilă

PO

PU

,PV

U

B

B

Nu

15. R

OM

U15

/ Răc

hito

va (M

unŃii

Poi

ana

Rus

că)

33,9

1 F

Nu

0/va

riab

ilă

PO

PU

,PV

U

B

B

Nu

16. R

OM

U16

/ Dep

resi

unea

HaŃ

eg

184,

03

P N

u va

riab

ilă

PO,I,

Z I,A

,M

PG,P

M

B

B

Nu

17. R

OM

U17

/ Zei

cani

(Mun

Ńii T

arcu

) 12

1,07

F+

P N

u 0/

vari

abilă

PO

PU,P

VU

B

B

N

u 18

. RO

MU

18/ P

ecui

u/ M

unŃii

Ret

ezat

) 26

9,32

F+

P N

u 0/

vari

abilă

PO

PU,P

VU

B

B

N

u 19

. RO

MU

19/ O

haba

Pon

or (M

unŃii

Sur

eanu

) 12

0,30

K

+F

Nu

0/va

riab

ilă

PO

PV

U

B

B

Nu

20. R

OM

U20

/ Con

ul a

luvi

al M

ureş

(Ple

isto

cen

supe

rior

-Hol

ocen

) 22

22,6

8 P

Nu

2,0-

4,0

PO,A

,I I,A

,M

PM

S B

D

a/U

ngar

ia

21. R

OM

U21

/ Dep

resi

unea

Ghe

orgh

ieni

31

1,76

P

Da

61,8

-85,

8 PO

,I,A

PG,P

VG

B

B

N

u 22

. RO

MU

22/ C

onul

alu

vial

al M

ureş

ului

(P

leis

toce

n in

feri

o-m

ediu

) 16

82,7

8 P

Da

30,0

PO

,I,A

PG,P

VG

B

B

D

a/U

ngar

ia

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 4

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R S

UB

TE

RA

NE

75

Car

acte

riza

re g

eolo

gică

/ hi

drog

eolo

gică

St

are

Cod

/num

e

SuprafaŃa

Tip

Su

b pr

esiu

ne

Stra

te

acop

erito

are

Utilizarea apei

Poluatori

Gra

d de

pr

otec

Ńie

glob

ală

Cal

itativ

Can

titat

iv

Transfrontalier/ Ńara

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11

23

. RO

MU

23/ T

g.M

ureş

-Reg

hin

386,

82

P D

a >

30

PO,I

PG

,PV

G

B

B

Nu

24. R

OM

U24

/ Dep

resi

unea

Tra

nsilv

anie

i 32

07,3

2 P

Da

> 30

PO

,I,A

PG,P

VG

B

B

N

u T

ip p

redo

min

ant:

P-p

oros

; K-k

arst

ic; F

-fis

ural

Su

b pr

esiu

ne: D

a/N

u/M

ixt

Stra

te a

cope

rito

are:

gro

sim

ea în

met

ri a

pac

hetu

lui a

cope

rito

r U

tiliz

area

ape

i: PO

- alim

enta

ri c

u ap

a po

pula

Ńie; I

R -

irig

aŃii;

I - i

ndru

stri

e; P

- pi

scic

ultu

ră; Z

– z

oote

hnie

P

olua

tori

: I-i

ndus

tria

li; A

-agr

icol

i; M

-men

ajer

i; Z-

zoot

ehni

ci

Gra

dul d

e pr

otec

Ńie

glob

ală:

PV

G -

foar

te b

ună;

PG

- bu

nă; P

M -

med

ie; P

U -

nesa

tisfă

căto

are;

PV

U -

pute

rnic

nes

atis

făcă

toar

e St

are

calit

ativ

ă şi

can

tita

tivă

: Bun

ă (B

)/Sl

abă(

S), B

** lo

cal s

tare

sla

ba

Tra

nsfr

onta

lier:

Da/

Nu


76

Următoarele corpuri de ape subterane se dezvoltă şi în alte spaŃii hidrografice, dar au fost atribuite spaŃiului hidrografic Mureş, deoarece au o dezvoltare predominată în cadrul acestuia:

- corpurile ROMU17 şi ROMU20, se dezvoltă şi în spaŃiul hidrografic Banat; - corpurile ROMU09, ROMU10 şi ROMU22, se dezvoltă şi în spaŃiul hidrografic Crişuri; - corpurile ROMU18 şi ROMU19, se dezvoltă şi în spaŃiul hidrografic Jiu; - corpul ROMU24 se dezvoltă şi în spaŃiul hidrografic Olt.

Caracterizarea tuturor celor 24 corpuri de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în spaŃiul hidrografic Mureş este prezentată în continuare. ROMU01 - Depresiunea Gheorghieni În această depresiune intramontană, sedimentarului cuaternar îi aparŃin depozitele aluvionare din luncă şi terase, constituite din nisipuri cu pietrişuri şi argile nisipoase, uneori şi cu bolovani (elemente de şisturi cristaline şi roci eruptive). Grosimea acestor depozite este de 5-12 m, acoperite în zonele de terase cu depozite deluvial-proluviale: argile nisipoase sau nisipuri argiloase. Întregul pachet de depozite holocen-pleistocen superioare care constituie acviferul freatic, repauzează pe formaŃiunea vulcanogen – sedimentară (tufite, argile prăfoase nisipoase şi marne) de vârstă neogen – cuaternară. Valorile conductivităŃilor hidraulice (K) variază între 3 şi 35 m/zi, iar transmisivităŃile între 30 şi 500 m2/zi. Modulul mediu multianual al scurgerii subterane este de 3 – 7 l /sec/Km2. Acviferul din sectorul central al depresiunii, în legatură directă cu râul Mureş, este uşor ascensional, având o protecŃie relativ bună, printr-un strat acoperitor puŃin permeabil (argile şi silturi slab nisipoase) împotriva riscului poluării de la suprafaŃă; în schimb acviferul cantonat în depozitele de terasă (proluvio-coluviale) care ocupă în proporŃie de circa 60% întreaga depresiune, este cu nivel liber în care există un nivel mediu de protecŃie naturală împotriva riscurilor de poluare de la suprafaŃă, zona de aeraŃie fiind constituită din nisipuri siltice şi silturi. Ca urmare, acest acvifer freatic poate fi considerat ca un corp acvifer cu o oarecare sensibilitate la poluare. Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.1) executate pe apă din forajul ce aparŃine ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale (Joseni F3) arată că aceasta este de tip bicarbonat calcicmagneziană.

Fig. 4.1.1 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice ale forajului Joseni

F3


77

Resursele exploatabile sunt relativ reduse, astfel încât captările existente sau cele potenŃiale ar trebui să fie optimizate şi monitorizate corespunzător, din punct de vedere tehnic, cantitativ şi calitativ. ROMU02 - Lunca şi terasele râului Arieş Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi este localizat în depozitele aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii şi teraselor râului Arieş (afluent de dreapta al Mureşului). Depozitele aluvionare sunt alcătuite predominant din pietrişuri şi bolovănişuri, subordonat din nisipuri. În luncă, grosimea acestor depozite este de 5-8 m şi au fost interceptate imediat sub solul vegetal, fie la adâncimi variabile, până la aproximativ 10 m, sub o serie de formaŃiuni argiloase nisipoase. Din aceste depozite apar izvoare, întâlnite în tot sectorul văii, între Corneşti şi Luncani. Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 2-3 m. Debitele specifice au valori de 6-9 l/s/m, coeficienŃii de filtraŃie de 136-181 m/zi, iar transmisivităŃile de 400-1000 m2/zi Corpul de apă subterană se alimentează din precipitaŃii, valoarea infiltraŃiei eficace fiind de 31,5-63 mm/an, şi este drenat de reŃeaua hidrografică sau se descarcă prin izvoare. Cel mai frecvent apele sunt de tipul bicarbonato- sulfato (sau bicarbonato-cloro-sulfato) calcice-magneziene şi uneori sodo-calcice. Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.2 şi Fig. 4.1.3) executate pe apele forajelor ce aparŃin ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale arată că acestea au o variaŃie mare a chimismului pe o suprafaŃă relativ restrânsă a corpului. Chimismul lor variază de la bicarbonatat calcic la bicarbonatat calcic-sulfatat-magnezian-clorosodic.

Fig.4.1.2 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice ale forajelor Luncani F1, F3 şi Poiana F1


78

Fig.4.1.3 Diagrama Stiff executate pe baza analizelor chimice ale forajului Poiana F1 Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasa de protecŃie bună. ROMU03 - Lunca şi terasele Mureşului superior Corpul de apă subterană, de tip poros permeabil, este localizat în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, de vârstă cuaternară, de pe cursul superior al râului Mureş (până în aval de Alba Iulia) şi ale afluenŃilor acestuia (Niraj, LechniŃa, Şesu). Aceste depozite sunt constituite, în zona văii Mureşului, din nisipuri cu pietrişuri sau bolovănişuri. Grosimea acestor depozite variază între 2 şi 7 m, cele mai mari întâlnindu-se în lunca din malul stâng al Mureşului, de la Reghin, şi în sectorul Rădeşti-MihalŃ. Nivelul hidrostatic aflat, în general, la adâncimi de 1-5 m în luncă şi 3-10 m în terase, este liber, dar local, din cauza acoperişului alcătuit din depozite slab permeabile, poate deveni ascensional. Debitele specifice au valori de 1-8 l/s/m (cel mai frecvent 1-2 l/s/m), coeficienŃii de filtraŃie prezintă valori de până la 100 m/zi, iar transmisivităŃile, până la maxim 600-700 m2/zi. Corpul de apă se alimentează, în principal, din precipitaŃii, infiltraŃia eficace având valori de 31,5-63 mm/an şi este drenat de reŃeaua hidrografică, dar este posibilă şi alimentarea acestui corp de apă subterană freatic din râu, pe anumite sectoare (Ocna Mureşului) sau în perioadele de viituri. Din punct de vedere chimic, cel mai frecvent apele subterane sunt de tipul bicarbonato-sulfato (sau bicarbonato-cloro- sulfato) calcice magneziene, uneori sodo-calcice sau chiar cloro-sodice, în zonele de dezvoltare a formaŃiunilor salifere. Apar astfel sectoare cu apă sărată (sud Tg. Mureş – Ungheni). VariaŃie foarte mare a chimismului apelor subterane este pusă în evidenŃă şi de diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.4 şi Fig. 4.1.5) executate asupra probelor recoltate din forajele ce aparŃin ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale.


79

Fig.4.1.4 Diagramele Pipper şi Schoeller efecutate pe baza analizelor chimice ale forajelor hidrogeologice situate pe suprafaŃa corpului de apă

Fig.4.1.5 Diagrama Stiff executate pe baza analizelor chimice ale forajelor Decea F3 şi Cristeşti (Mureş) F1

Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasa de protecŃie bună.

ROMU04 - Lunca şi terasele râului Târnava Mică Corpul de apă subterană, de tip poros permeabil, este localizat depozitele aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii râului Târnava Mică şi ale afluenŃilor acesteia. Depozitele sunt alcătuite din nisipuri cu pietrişuri, mai rar bolovănişuri, cu nivele de argile şi argile nisipoase, cu aspect lenticular. Orizontul acvifer are grosimi de 2-10 m, având un pat impermeabil alcătuit din marne şi argile, interceptat la adâncimi de 5-15 m. Cele mai mari grosimi, în jur de 10 m, se întâlnesc în regiunea Bălăuşeri-Bahnea-Seuca, în zonele centrale ale luncilor, sau în lunca din malul stâng al Târnavei Mari. Spre zonele marginale grosimile scad la 1-4 m. Acoperişul stratului acvifer este reprezentat prin sol vegetal sau prin nivele de argile şi argile nisipoase siltice, cu grosimi de până la 5 m şi cu dezvoltare discontinuă.


80

Pe anumite sectoare depozitele aluvionare sunt colmatate, în proporŃie variabilă, cu material fin, mâlos argilos. Nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de 1-5 m, orizontul acvifer freatic fiind în general cu nivel liber. Local, unde în acoperiş apar depozite argiloase siltice, nivelul este uşor ascensional. Debitele specifice au valori de la sub 1 l/s/m, până la 5-6 l/s/m (Bălăuşeri-Seuca), iar coeficienŃii de filtraŃie de până la 40-50 m/zi. Valorile transmisivităŃilor nu depăşesc 400-500 m2/zi. Alimentarea corpului de apă se face în principal din precipitaŃii, infiltraŃia eficace având valori 31,5-63 mm/an. Valea Târnavei Mici şi afluenŃii acesteia drenează, în general, corpul de apă freatic. În imediata apropiere a râurilor nu este exclus ca mai ales în perioada de viituri, să aibă loc o inversare a fluxului subteran. Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.6 şi Fig. 4.1.7) executate pe apele celor două foraje de observaŃie (Jidvei F1 şi Adamus F2) arată că acestea sunt bicarbonatat-calcice-clorosodice-sulfatat magneziene. łinând cont că alimentarea corpului de apă se face din acvifere cu geologie foarte variată probabil că chimismul corpului de apă este mult mai variat.

Fig. 4.1.6 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice ale forajelor Jidvei F1 şi Adămuş F2

Fig. 4.1.7 Diagrama Stiff efectuată pe baza analizelor chimice ale forajelor Jidvei F1 şi Adămuş F2


81

Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă se încadrează în clasa de protecŃie bună. ROMU05 - Lunca şi terasele râului Târnava Mare Corpul de apă subterană, de tip poros permeabil, este localizat în depozitele de luncă şi terasă, de vârstă cuaternară, ale râului Târnava Mare şi ale afluenŃilor acesteia. Orizontul acvifer freatic este cantonat în depozite cu granulometrie variată. În general, în sectorul din amonte de Mediaş se întâlnesc mai mult pietrişuri şi bolovănişuri în masă de nisipuri, în timp ce în aval de Mediaş predomină nisipurile. Local apar intercalaŃii de argile şi argile nisipoase cu aspect lenticular. Caracteristic este faptul că, pe anumite sectoare, depozitele aluvionare sunt colmatate, în proporŃie variabilă, cu material fin, mâlos argilos. Grosimea depozitelor variază de la 2 m la peste 10 m, cele mai mari valori întâlnindu-se în zona Mediaş. Ele se dezvoltă imediat sub solul vegetal, sau au în acoperiş un complex argilos siltic, având în general grosimi până la 7 m. Patul stratului acvifer este alcătuit din marne sau argile, întâlnindu-se la adâncimi de la 3 la 16 m. Nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de 1-5 m, orizontul acvifer fiind în general cu nivel liber. Local, unde în acoperiş apar depozite argiloase siltice, nivelul este uşor ascensional. Debitele specifice au valori de la sub 1 l/s/m până la 4-5 l/s/m (sectorul Lunca-Blaj), coeficienŃii de filtraŃie au mărimi de ordinul zecilor de m/zi, iar transmisivităŃile variază între 200-400 m2/zi. Alimentarea corpului de apă subterană se face în principal din precipitaŃii, valoarea înfiltraŃiei eficace fiind de 31,5-63 mm/an. Valea Târnavei Mari şi afluenŃii acesteia drenează, în general, corpul de apă freatic. În imediata apropiere a râurilor nu este exclus ca mai ales în perioada de viituri, să aibă loc o inversare a fluxului subteran. Diagramele Piper şi Stiff (Fig. 4.1.8) executate pe apele forajelor ce aparŃin ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale (Copşa Mică F1, Copşa Mică F3, Blaj F2, Mediaş F5, Hoghilag F3 şi Cristuru-Secuiesc F3) arată variaŃia caracterului chimic al acestora de la bicarbonatat calcic la sulfatat calcic sau clorosodic. CondiŃiile geologice şi hidrogeologice oferă condiŃiile generale existenŃei unui corp de apă bicarbonatat calcică potabilă. Local, apa corpului poate fi în mod natural nepotabilă cum sunt apele clorosodice de la Blaj.


82

Fig. 4.1.8 Diagramele Pipper şi Stiff efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Copşa Mică F1, F3, Blaj F2, Mediaş F5, Hoghilag F3 şi Cristuru-Secuiesc F3

Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă se încadrează în clasa de protecŃie bună.

ROMU06 - Brădeşti - MunŃii Trascău Acumulările acvifere sunt localizate în calcare triasic-jurasice şi, subordonat, în calcare cristaline paleozoice. Acviferele se alimentează, practic, din precipitaŃii, participarea cursurilor superficiale la acest proces fiind fără importanŃă. Fragmentarea intensă, tectonică şi morfologică, a calcarelor se reflectă hidrogeologic în prezenŃa a numeroase sisteme carstice, cu extindere limitată şi care se descarcă prin izvoare cu debite cuprinse între 0,2 şi 234 l/s. Calcarele sunt, în general, lipsite de depozite Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.9 şi Fig. 4.1.10) executate pentru probele de apă unor izvoare recoltate din MunŃii Metaliferi (Platoul Poieni) şi Trascăului arată că apele sunt bicarbonatat calcice, mai mult sau mai puŃin sodice.

Fig. 4.1. 9 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor


83

chimice ale unor izvoare

Fig. 4.1.10 Diagrama Stiff executată pe baza analizelor chimice ale izvoarelor Cetii şi

Sipote ROMU07 - Culoarul râului Mureş Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi este localizat în depozitele aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii râului Mureş, de la aval de Alba Iulia şi până la Lipova, şi pe afluenŃii acestuia (Secaş, Sebeş, Sebişel). Aceste depozite se dezvoltă pe ambele maluri ale râului Mureş şi sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri, cu grosimi de 10-24 m, care au fost interceptate până la adâncimi de 15-26 m. Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi de 2-3 m, iar în zonele marginale ale luncii, adâncimile sunt mai mici de 2 m. Cea mai mare parte a corpului de apă subterană freatică dezvoltat în culoarul Mureşului prezintă un potenŃial puternic, coeficienŃii de filtraŃie având valori de 50-100 m/zi, iar transmisivităŃile de 500-900 m2/zi. Aluviunile grosiere din lunca râului Sebeş au grosimi de 4-5 m. Nivelul hidrostatic se află la adâncimea de 3 m. În această zonă se pot obŃine debite de 2,5 l/s/foraj, pentru o denivelare de 2,4 m. Orizontul acvifer din lunca pârâului Secaş este constituit, în general, din nisipuri, uneori cu rar pietriş, cu grosimi de 2-3 m şi este situat între adâncimile de 5-8 m. ProprietăŃile conductive ale stratului acvifer sunt relativ modeste (K = 50 m/zi, T = 170 m2/zi), iar debitele ce se pot obŃine sunt de 1,5 l/s/foraj, pentru denivelări de 2,6 m. Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 3-4 m. Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.11 şi Fig. 4.1.12) executate pe apele forajelor de urmărire ale ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale (Deva F6, Calan F2, şi F4, Alba Iulia F3 şi F5,Orăştie F2, Miercurea F2) arată variaŃia caracterului chimic al apelor, de la bicarbonatat calcic, la sulfatat calcic sau clorosodic.


84

Fig. 4.1.11 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice ale forajelor Deva F6, Calan F2, şi F4, Alba Iulia F3 şi F5,Orăştie F2, Miercurea F2

Fig. 4.1.12 Diagrama Stiff executată pe baza analizelor chimice ale forajelor Miercurea

F2, Călan F2 şi Orăştie F2 VariaŃia mare a chimismului este dată de aporturile din acvifere cu chimism diferit şi de petrografia variată a depozitelor aluvionare. Alimentarea corpului de apă se face, în principal din precipitaŃii, infiltraŃia eficace având valori de 31,5-63 mm/an. Stratul acvifer este drenat de către reŃeaua hidrografică, dar nu este exclusă şi alimentarea dinspre râu în perioadele cu viituri. Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasele de protecŃie bună şi medie. ROMU08 - Cugir - MunŃii Sebeşului Corpul de ape subterane Cugir din MunŃii Sebeşului este de tip fisural şi poros-permeabil, fiind inclus în şisturi cristaline precambrian-superioare (Seria mezometamorfică de Sebeş – Lotru), din cadrul Pânzei Getice. În MunŃii Sebeşului, tectonica Seriei de Sebeş – Lotru se evidenŃiază printr-o structură largă de sinclinoriu, care are în ax micaşisturile complexului superior. Orientarea acestei structuri urmăreşte în plan o linie curbă, care pornind de la izvoarele văii Cibinului, se orientează pe direcŃia E-V, apoi se curbează treptat spre SV şi mai departe spre SSV. Local, în zona centrală a MunŃilor Sebeşului apare o structură anticlinală, care complică structura sinclinoriului în zona sa axială. Şisturile cristaline din MunŃii Sebeşului sunt parŃial neacoperite, parŃial acoperite cu sol sau cu diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, coluviale, aluviale, fluviale, eluviale etc.). Alimentarea corpului este de tip pluvio-nival, cantitatea medie anuală de precipitaŃii fiind de 750 mm în perioada 1961 – 2000. InfiltraŃia eficace este de 157,5 – 220,5 mm/an, ceea ce conferă


85

corpului un grad de protecŃie nesatisfăcător sau puternic nesatisfăcător. Apele subterane circulă pe fisuri, în scoarŃa de alterare a şisturilor şi la limita cu depozitele cuaternare acoperitoare. Descărcarea se realizează prin izvoare, cu debite cuprinse între 0,14 şi 10 l/s.

ROMU09 - Poieni - MunŃii Metaliferi În fisurile şi golurile carstice ale calcarelor cristaline paleozoice sunt acumulate acvifere importante, al căror pat impermeabil este format din şisturi cristaline. În partea sudică a platoului, aceste acumulări acvifere sunt sub presiune, acoperişul lor fiind constituit din depozite cretacice (gresii, conglomerate, şisturi argiloase). Alimentarea acviferelor se realizează în cea mai mare parte direct din precipitaŃiile care cad pe suprafaŃă de aflorare a calcarelor, platoul carstic fiind, în general, lipsit de depozite acoperitoare. Acviferele se descarcă prin izvoare situate la periferia platoului. Debitele izvoarelor oscilează foarte mult, extremele înregistrate fiind de 0,1 l/s şi, respectiv 322,5 l/s. Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.13 şi Fig. 4.1.14) executate pe apa unor izvoare arată că apele sunt bicarbonatat calcice mai mult sau mai puŃin sodice.

Fig. 4.1.13 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice ale unor izvoare

Fig. 4.1.14 Diagrama Stiff executată pe baza analizelor chimice ale izvoarelor Morii şi La Izvor


86

ROMU10 - Abrud - MunŃii Metaliferi În depozitele jurasic-cretacice (calcare, gresii, conglomerate, marne, şisturi argiloase) se formeaza pe fisuri reŃele acvifere subterane locale. Aceste depozite sunt parŃial neacoperite, parŃial acoperite cu sol vegetal şi se caracterizează printr-o infiltraŃie eficace cuprinsă între 220,5 şi 315 mm/an. Descărcările, sub formă de izvoare, au indicat debite reduse, în marea lor majoritate subunitare. ROMU11 - Rapolt - MunŃii Metaliferi În calcarele şi dolomitele cristaline de vârstă carbonifer-inferioară sunt localizate acumulări acvifere importante, de tip fisural-carstic, alimentate din precipitaŃii şi din apele cursurilor superficiale. Acviferele se descarcă prin izvoare de ape reci (în perimetrul insulei cristaline Rapolt, debitul fluctuează între 1,5 şi 17,1 l/s), prin izvoare de ape termale (Geoagiu Băi, Feredeu, RapolŃel) şi prin izvoare de ape minerale (Harău, Chimindia, Banpotoc). Apele subterane din calcarele şi dolomitele cristaline sunt de tip HCO3-Ca, având pH-ul uşor bazic şi mineralizaŃia totală cuprinsă între 419,3 mg/l şi 710,7 mg/l. Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.15 şi Fig. 4.1.16) executate pe apa unor izvoare arată că apele sunt bicarbonatat calcice mai mult sau mai puŃin magneziene sau sulfatate.

Fig. 4.1.15 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice ale unor izvoare

Fig. 4.1.16 Diagrama Stiff executată pe baza analizelor chimice

ale izvoarelor Feredeu şi Izvor ROMU12 - Bretelin - MunŃii Poiana Ruscă Depozitele cretacic-superioare, reprezentate prin conglomerate, gresii, calcare şi marnocalcare permit, pe zonele de fisuraŃie, o circulaŃie subterană a apelor. Aceste depozite pot fi neacoperite sau acoperite cu soluri sau cu depozite badeniene (argile, pietrişuri, marne argiloase, calcare, tufuri).


87

InfiltraŃia eficace este cuprinsă între 220,5 şi 315 mm/an, gradul de protecŃie fiind nesatisfăcător sau puternic nesatisfăcător. ReŃelele acvifere locale sunt puse în evidenŃă de izvoare care au debitele cu valori, în general, subunitare. Apele subterane din depozitele cretacic-superioare circulă pe planurile de stratificaŃie şi pe planurile de falii. Vârsta faliilor este diferită, în funcŃie de timpul de formare sau de reluare. Astfel, după relaŃiile faliilor cu rocile metamorfice, precum şi după relaŃiile dintre falii, în masivul Poiana Ruscă s-au putut distinge dislocaŃii prelaramice, laramice, stirice şi post-stirice. Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.17) sunt executate după datele analizei chimice ale izvorului Caoi (Bandrabur et al. 1996). Apa izvorului este bicarbonatat calcic magneziană.

Fig. 4.1.17 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale izvorului Caoi

ROMU13 - Lăpuşnic - MunŃii Poiana Ruscă Depozitele cretacic-superioare, reprezentate prin conglomerate, gresii, calcare şi marnocalcare, permit pe zonele de fisuraŃie o circulaŃie subterană a apelor. Aceste depozite pot fi neacoperite (local) sau acoperite de soluri (local). InfiltraŃia eficace este cuprinsă între 220,5 şi 315 mm/an, gradul de protecŃie fiind nesatisfăcător sau puternic nesatisfăcător. ReŃelele acvifere locale sunt puse în evidenŃă de izvoare care au debitele cu valori, în general, subunitare. Apele subterane din depozitele cretacic-superioare circulă pe planurile de stratificaŃie şi pe planurile de falii. Vârsta faliilor este diferită, în funcŃie de timpul de formare sau de reluare. Astfel, după relaŃiile faliilor cu rocile metamorfice, precum şi după relaŃiile dintre falii, în masivul Poiana Ruscă s-au putut distinge dislocaŃii prelaramice, laramice, stirice şi post-stirice. Bazinele sedimentare mezozoice şi cenozoice limitrofe masivelor cristaline s-au format prin scufundarea unor blocuri ale fundamentului cristalin de-a lungul unor sisteme de fracturi.

ROMU14 - Lelese - MunŃii Poiana Ruscă Calcarele şi dolomitele cristaline, de vârstă carbonifer-inferioară şi aparŃinând Pânzei Getice, reprezintă acvifere de tip carstic-fisural. Între Pânza Getică şi Autohtonul Danubian există relaŃii tectonice, pânza fiind şariată peste autohton. Pe alocuri, calcarele şi dolomitele critaline sunt neacoperite, iar pe alocuri sunt acoperite de depozitele pannoniene (pietrişuri, nisipuri, argile), diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale, mixte) sau soluri.


88

InfiltraŃia eficace este cuprinsă între 220,5 şi 315 mm/an, gradul de protecŃie fiind nesatisfăcător sau puternic nesatisfăcător. Izvoarele din zona carstică au valori, în general, îintre 0,5 şi 2,5 l/s. Debitele izvoarelor nu reflectă întotdeauna mărimea corpului de apă subterană, ceea ce evidenŃiază caracterul azonal al regimului apelor carstice. Alimentarea acviferului de tip carstic-fisural se face din precipitaŃii şi din acumulările, cu totul locale, prezente în depozitele deluviale, eluviale sau fluviale acoperitoare. Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.18) arată că apele ce aparŃin calcarelor cristaline sunt bicarbonat calcice, iar cele din dolomitele cristane sunt bicarbonatat calcic magneziene.

Fig.4.1.18 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice a 6 izvoare

ROMU15 - Răchitova - MunŃii Poiana Ruscă Depozitele cretacic-superioare, reprezentate prin conglomerate, gresii, calcare şi marnocalcare, permit pe zonele de fisuraŃie o circulaŃie subterană a apelor. Aceste depozite pot fi neacoperite sau acoperite cu soluri (local) sau cu depozite badeniene (argile, pietrişuri, marne argiloase, calcare, tufuri). InfiltraŃia eficace este cuprinsă între 220,5 şi 315 mm/an, gradul de protecŃie fiind nesatisfăcător sau puternic nesatisfăcător. ReŃelele acvifere locale sunt puse în evidenŃa de izvoare care au debitele cu valori, în general, subunitare. Apele subterane din depozitele cretacic-superioare circulă pe planurile de stratificaŃie şi pe planurile de falii. Vârsta faliilor este diferită, în funcŃie de timpul de formare sau de reluare. Astfel, după relaŃiile faliilor cu rocile metamorfice precum şi după relaŃiile dintre falii, în masivul Poiana Ruscă s-au putut distinge dislocaŃii prelaramice, laramice, stirice şi post-stirice.

ROMU16 - Depresiunea HaŃeg Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi se dezvoltă la nord de masivul muntos Retezat, fiind delimitat lateral de munŃii Sebeşului, la est şi de masivul Poiana Ruscă, la vest. În zona HaŃeg, stratul acvifer freatic, localizat în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, de vârstă cuaternară, este constituit din pietrişuri cu bolovănişuri şi nisipuri, având grosimi de 3-12 m. În lunca râului Strei, grosimea acestor depozite ajunge până la 5 m. Nivelul hidrostatic este liber şi este situat la adâncimi medii de 1-4 m.


89

Apa subterană este drenată de reŃeaua hidrografică, direcŃia generală de curgere fiind dinspre zonele înalte spre cele joase. PotenŃialul stratului acvifer din lunci poate fi considerat mediu, coeficienŃii de filtraŃie având valori de 20-50 m/zi, iar transmisivităŃile de 85-200 m2/zi. Un potenŃial mai scăzut se remarcă amonte de Băieşti, în zona văii Streiului. Alimentarea corpului de apă subterană se face, în principal din precipitaŃii, infiltraŃia eficace având valori de 31,5-63 mm/an. Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.19) evidenŃiază faptul că apele care circulă prin calcare sunt bicarbonatat calcice şi că cele care circulă prin granitoide sunt bicarbonatat calcice-clorosodice-sulfatat magneziene.

Fig. 4.1.19 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale izvoarelor din zonă

În cadrul bazinului HaŃeg este de semnalat prezenŃa conurilor de dejecŃie, constituite din elemente remaniate din granitoidul de Retezat, care pot tranzita debite mari de apă subterană. Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasele de protecŃie bună şi medie.

ROMU17 - Zeicani - MunŃii łarcului Corpul Zeicani din MunŃii łarcului este de tip fisural şi poros-permeabil, fiind localizat în şisturi cristaline epimetamorfice precambrian superior – paleozoice din alcătuirea Autohtonului Danubian. În partea de nord a MunŃilor łarcului, aceste şisturi sunt separate prin culoarul sedimentar al râului Bistra de şisturile cristaline mezometamorfice ale Pânzei Getice din partea de sud a MunŃilor Poiana Ruscă. În cristalinul danubian din MunŃii łarcului au fost separate câteva serii, după natura materialului iniŃial şi gradul de metamorfism. În general, şisturile cristaline ale Autohtonului Danubian conŃin lentile sporadice de serpentenite şi sunt străbătute de roci dioritice şi de granitoide. Şisturile cristaline din MunŃii łarcului, care conŃin corpul de apă subterană, sunt parŃial neacoperite, parŃial acoperite cu sol sau cu depozite cuaternare deluviale, coluviale, aluviale sau eluviale. InfiltraŃia eficace oscilează între 220,5 şi 315 mm/an, gradul de protecŃie fiind nesatisfăcător sau puternic nesatisfăcător. Alimentarea corpului este de tip pluvio-nival, cantitatea medie anuală de precipitaŃii fiind în perioada 1961 – 2000 de 800 mm.


90

Şisturile cristaline conŃin ape subterane pe fisuri, în scoarŃa de alterare şi la limita cu depozitele deluviale. Descărcările prin izvoare au indicat debite de 0,16-8 l/s.

ROMU18 - Pecuiu - MunŃii Retezat În MunŃii Retezat, corpul de ape subterane Pecuiu este de tip fisural şi poros-permeabil, fiind acumulat în şisturi cristaline epimetamorfice, de vârstă precambrian superior – paleozoică, din alcătuirea Autohtonului Danubian. Alimentarea cu apă pentru cea mai mare parte din corp este de tip pluvio-nival, cantitatea medie anuală de precipitaŃii având valoarea de 850 mm în perioada 1961 – 2000. InfiltraŃia eficace este cuprinsă între 220,5 şi 315 mm/an, gradul de protecŃie fiind nesatisfăcător sau puternic nesatisfăcător. Şisturile cristaline din MunŃii Retezat sunt parŃial neacoperite, parŃial acoperite cu sol sau cu diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, coluviale, aluviale, fluviale, eluviale, glaciare etc.). Apele subterane circulă în scoarŃa de alterare a şisturilor, pe fisuri şi la limita cu depozitele cuaternare acoperitoare. Debitul izvoarelor este cuprins între 0,19 şi 14 l/s. Singurele date despre chimismul acestui corp de apă îl avem din analizele izvorului cu nr 336, de pe pârâul Mucelului (Bandrabur et al., 2003). Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.20) executate evidenŃiază faptul că apele acestui izvor sunt bicarbonatat calcice având un chimism specific apelor carstice.

Fig.4.1.20 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale izvorului de pe pârâul Muncelului

ProtecŃia naturală a corpului dezvoltat în roci carstice este redusă dar lipsa factorilor poluanŃi face ca apa să fie de calitate. ROMU19 - Ohaba Ponor - MunŃii Sureanu Corpul de apă subterană Ohaba Ponor din MunŃii Sureanu este de tip carstic –fisural, fiind acumulat în calcare, gresii, marnocalcare şi conglomerate, de vârstă jurasic – cretacică, din alcătuirea Pânzei Getice. În cadrul acestei pânze, peste fundamentul cristalin prealpin s-au depus formaŃiuni sedimentare mezozoice, a căror tectonică a fost determinată de mişcările orogenetice alpine.


91

Elementele structurale alpine, reprezentate prin dislocaŃii rupturale şi prin dislocaŃii plicative, afectează atât fundamentul cristalin premezozoic cât şi formaŃiunile sedimentare mezozoice. Corpul prezintă puncte de insurgenŃă, cursuri de ape subterane bine individualizate şi resurgenŃe. Descărcarea se face la cota nivelului de bază local, debitele izvoarelor având valori cuprinse între 0,03 şi 1200 l/s. Depozitele jurasice – cretacice acvifere sunt parŃial neacoperite, parŃial acoperite cu sol sau cu diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale etc.). InfiltraŃia eficace oscilează între 315 şi 472,5 mm/an, gradul de protecŃie fiind puternic nesatisfăcător. Cantitatea medie anuală de precipitaŃii a fost în perioada 1961-2000 de 900 mm. Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.21) evidenŃiază faptul că apele analizate sunt bicarbonatat calcice cu aceeaşi parageneză (carstică).

Fig.4.1.21 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale celor 9 izvoare

ProtecŃia naturală a corpului dezvoltat în roci carstice este redusă dar lipsa factorilor poluanŃi face ca apa să fie de calitate.

ROMU20 - Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior-Holocen) Corpul de apă subterană freatică este cantonat în depozite poros-permeabile proluviale de vârstă holocenă şi pleistocen-superior depuse în conul aluvionar al râului Mureş. Litologic, acviferul este constituit din pietrişuri, nisipuri, local bolovănişuri, cu intercalaŃii argiloase, având o granulometrie ce scade dinspre NV. Acviferul este continuu, plasat la adâncimi mici (2-5 m) şi având grosimea totală de cca. 120-150 m, din care însă numai primii 30 m sunt consideraŃi a forma corpul freatic. DirecŃia de curgere este, în general, SE-NV. Parametrii hidrogeologici principali pentru acest corp sunt: K = 5-70 m/zi, T =1 50-2000 m2/zi. Stratul acoperitor are o constituŃie prăfos-nisipoasă-argiloasă, discontinuu, cu grosimi, în general, de maxim 2-4 m. Conjugat cu infiltraŃia eficace de 15-60 mm coloană de apă/an rezultă o protecŃie medie globală de la suprafaŃă (clasa PM).


92

Corpul de apă subterană este transfrontalier. Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.22) executate pe probele din forajele ce aparŃin ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale arată că apele corpului de apă au o variaŃie foarte mare a chimismului. Acesta variază de la bicarbonatat calcic la bicarbonatat magnezian sau bicarbonatat sodic, la cloro sodic sau cloro magnezian.

Fig. 4.1.22 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor ce aparŃin ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale

ROMU21 - Depresiunea Gheorghieni În cadrul Depresiunii Gheorghieni, sub depozitele aluvionare şi proluvial-deluviale se dezvoltă o serie de sedimente care aparŃin formaŃiunii vulcanogen-sedimentare de vârstă neogen - cuaternar, constituită predominant din piroclastite andezitice şi, subordonat, produse terigene, depuse alternativ subacvatic şi subaerian. La anumite niveluri s-au pus în evidenŃă şi curgeri de lavă, cu grosimi până la câŃiva metri. FormaŃiunea vulcanogen-sedimentară are grosimi (în centrul depresiunii) de peste 700 m, aşa cum o dovedesc forajele geologice executate la Suşeni (703 m adâncime), Remetea (446 m adâncime), Nord TopliŃa (313 m adâncime) şi Zeicani (260 m adâncime). Spre partea sud-estică a depresiunii, formaŃiunea vulcanogen–sedimentară trece lateral la depozite terigene originare din rama cristalină. Forajul executat în centrul oraşului Gheorghieni indică pe o grosime de 60 m de la suprafaŃă o alternanŃă de nisipuri şi pietrişuri, cu argile şi argile nisipoase; de la 60 m până la 152 m predomină argilele, iar nisipurile şi pietrişurile fiind foarte rare. Cu totul sporadic s-au întâlnit şi strate subŃiri de gresii. În forajele hidrogeologice executate la Sărmaş (1 foraj) şi Ditrău (2 foraje), corpul de adâncime a fost interceptat în intervalul 61,8 – 276,62 m şi este constituit din 8 – 10 strate acvifere, localizate în depozite vulcanogen – sedimentare. Debitul a oscilat între 0,6 l/s (pentru o denivelare de 31,5 m) la Sărmaş şi 9,5 l/s (pentru o denivelare de 34,6 m) la Ditrău. ROMU22 - Conul aluvial Mureş (Pleistocen inferior – mediu) Este un corp de apă subterană de medie adâncime cantonat în depozitele poros-permeabile ale conului aluvionar al râului Mureş, cel mai important din România. El constituie partea inferioară (Pleistocen inferior - mediu, 30-150 m) a unui pachet de strate cuaternare constituite din pietrişuri, nisipuri şi argile depuse într-un regim torenŃial cu structură încrucişată specifică.


93

Depozitele de con sunt acoperite de depozite loessoide reprezentate prin silturi gălbui macroporice în masa cărora apar concreŃiuni calcaroase. Specificul hidrogeologic al unei structuri de acest tip constă în faptul că orizonturile permeabile sunt separate de argile cu dezvoltare lenticulară, motiv pentru care stratul acvifer situat în apropierea suprafeŃei terenului poate comunica direct cu stratele acvifere de medie adâncime ale conului. Spectrul hidrodinamic arată o curgere radial divergentă pe direcŃiile NV şi V şi cu valori ale gradienŃilor mai mici de 1 ‰ ceea ce evidenŃiază o dinamică lentă. Valorile parametrilor hidraulici sunt cuprinse între 5-70 m/zi pentru conductivitatea hidraulică şi între 500-5000 m2/zi pentru transmisivitate. Coperişul acviferului este reprezentat de corpul de ape freatice, situat în depozitele de con între adâncimile 0-30 m, ceea ce conjugat cu infiltraŃia eficace de 15-60 mm coloana de apă/an conduce la o protecŃie globală de la suprafaŃă bună şi foare bună (clasele PG şi PVG). Diagramele Pipper şi Schoeller (Fig. 4.1.23) au fost efectuate date despre chimismul corpului avem doar pe datele analizei chimice ale forajul de ordinul II F1MA de la Cuvin. Apa acestuia este bicarbonat calcică, sulfat magneziană, clorosodică şi corespunde stasului de potabiltate.

Fig. 4.1.23 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajului Cuvin

Corpul de apă subterană este transfrontalier. ROMU23 - Târgu Mureş - Reghin Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi este localizat în depozite de vârstă sarmaŃiană, din zona Tg.Mureş – Reghin (depresiunea Transilvaniei). Din punct de vedere petrografic, depozitele sarmaŃiene sunt alcătuite, în principal, dintr-o alternanŃă de marne şi argile, uneori nisipoase, şi, subordonat, nisipuri argiloase şi gresii. DistribuŃia orizonturilor poros permeabile arată o variaŃie de facies, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, corpul de apă subterană fiind constituit dintr-un acvifer multistrat.


94

La nord de localitatea Tg.Mureş, orizonturile poros permeabile se găsesc între 75-195 m, în timp ce în zona localităŃii Reghin, acestea se găsesc la adâncimea de 140-148 m, sub acest nivel apa nu mai este potabilă, fiind sărată. Acoperişul orizonturilor acvifere sunt constituite din depozite cuaternare sau din depozite sarmaŃiene, marno-argiloase, cu o grosime variabilă, de cel puŃin 30 m. Local stratele acvifere se manifestă artezian, nivelul piezometric situându-se între +1,4 m (Ceauşu de Câmpie) şi +5,4 m (Sâncraiu de Mureş), în restul ariei de dezvoltare al corpului de apă subterană, acesta este ascensional. Debitele obŃinute au valori mici, de 0,1-0,6 l/s, pentru denivelări de 56 m, debitele specifice având asfel valori în jur de 0,01 l/s/m. CoeficienŃii de filtraŃie au valori de 0,045-0,177 m/zi, iar transmisivităŃile de 0,359-1,42 m2/zi. Alimentarea corpului de apă subterană se face, în principal, din precipitaŃii, pe la capetele de strat, infiltraŃia eficace având valori de 15,75-63 mm/an. Din punct de vedere chimic, apa subterană este de tipul bicarbonato-clorurato-sodică. Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasele de protecŃie bună şi foarte bună.

ROMU24 - Transilvania Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi este localizat în depozitele de vârstă pannoniană din partea central-sudică a depresiunii Transilvaniei. Din punct de vedere petrografic, depozitele pannoniene sunt alcătuite dintr-o alternanŃă de marne şi argile, uneori nisipoase, cu nivele de nisipuri, predominant fine şi, subordonat, de gresii. DistribuŃia orizonturilor poros permeabile variază de la o zonă la alta, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. În general, se cunosc orizonturi poros permeabile de la adâncimea de 30 m până la 300 m, ceea ce determină aspectul de acvifer multistrat al corpului de apă subterană. În zonele centrale şi sudice ale ariei de dezvoltare a corpului de apă, s-au separat, în general, două complexe acvifere: unul superior, situat între între adâncimile de 30-40 m şi până la 100-120 m, unul inferior, dezvoltat între adâncimile de 130-300 m. La nord de râul Târnava Mică, partea superioară a depozitelor este predominant pelitică, orizonturile nisipoase dezvoltându-se în special sub adâncimea de 120-140 m. Acoperişul orizonturilor acvifere sunt constituite din depozite cuaternare sau din depozite marnoase argiloase de vârstă pannoniană, având o grosime de cel puŃin 30 m. În zona râului Târnava Mare stratele acvifere din corpul de apă pannonian se manifestă artezian, în rest nivelul piezometric este ascensional şi se situează la adâncimi de 9,5-29,5 m. Parametrii hidrogeologici au valori scăzute, debitele specifice variază între 0,02-0,88 l/s/m, coeficienŃii de filtraŃie au valori între 0,022 şi 1,68 m/zi, cu valori predominant subunitare. Local s-au determinat valori mai mari pentru coeficienŃii de filtraŃie, de 2,219 m/zi la Moşna şi de 2,72 m/zi


95

la Dumbrăveni. Valorile determinate pentru transmisivităŃi sunt cuprinse, în general, între 1,122 şi 43,163 m2/zi, cea mai mare valoare, de 108 m2/zi, înregistrându-se la Dumbrăveni. Alimentarea corpului de apă subterană se face, în principal, din precipitaŃii, pe la capetele de strat, infiltraŃia eficace având valori de 15,75-63 mm/an. Din punct de vedere chimic, apa subterană este de tipul bicarbonato-sulfato-calcico-sodică sau bicarbonato-sodico-calcică. Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasele de protecŃie bună şi foarte bună. 4.2 Corpurile de apă subterană în interdependenŃă cu corpuri de ape de suprafaŃă

sau cu ecosisteme terestre Toate informaŃiile în legătură cu interdependenŃa corpurilor de ape subterane existente în spaŃiul hidrografic Mureş cu corpurile de apă de suprafaŃă sau cu ecosistemele terestre aferente sunt incluse în Tabelul 4.2.1 şi Tabelul 4.2.2. Ecosistemul carstic Ohaba Ponor, rezervaŃie naturală complexă, găzduieşte în formele sale endo şi exocarstice un complex faunistic şi floristic caracteristic zonei, strâns dependent de apele subterane ale corpului ROMU19. Tabelul 4.2.1. Corpurile de ape subterane in interdependenŃă cu corpurile de apă de suprafaŃă

Nr. crt.

Codul corpului de apă

subterană

Denumire corp Interdependent cu râul

1 ROMU01 Depresiunea Gheoghieni Râul Mureş

2 ROMU02 Lunca şi terasele râului Arieş

Râul Arieş

3 ROMU03 Lunca şi terasele Mureşului superior

Râul Mureş, Niraj, LechniŃa,

4 ROMU04 Lunca şi terasele raului Târnava Mica

Râul Târnava Mica

5 ROMU05 Lunca si terasele raului Târnava Mare

Râul Târnava Mare

6 ROMU06 Bradesti (M.Trascau) Râul Arieş

7 ROMU07 Culoarul raului Mures Râul Mureş

8 ROMU08 Cugir (MunŃii Sebeşului) Râul Mic, Cugir

9 ROMU14 Lelese (MunŃii Poiana Ruscă)

Râul Govojdia (pâraiele Nadrab şi Sohodol)

10 ROMU15 Răchitova (MunŃii Poiana Ruscă)

Râurile Răchitova, Gaben, Poieni

11 ROMU16 Depresiunea Hateg Râul Strei


96

Nr. crt.


subterană

Denumire corp Interdependent cu râul

12 ROMU17 Zeicani (M. Tarcu) Râul Bistra, Breazova, BucoviŃa

13 ROMU18 Pecuiu(MunŃii Retezat) Râurile Râuşor, Bărbat

14 ROMU19 Ohaba Ponor Râul Ohaba, Văratec

15 ROMU20

Conul Mureşului (Pleistocen superior-Holocen Râul Mureş, Aranca, Ier

Tabelul 4.2.2 Corpurile de ape subterane în interdependenŃă cu ecosisteme terestre

Nr. crt.


subterană Denumire corp

Ecosisteme terestre

1 ROMU02 Lunca şi terasele râului Arieş

Pajiştile de la Coasta Lunii

2 ROMU03

Lunca şi terasele Mureşului superior

Pădurea Glodeni

3 ROMU04

Lunca si terasele râului Tarnava Mică

Păduri de alun, frasin din Călimani-Harghita

4 ROMU05

Lunca si terasele râului Tarnava Mare

Pajişti, fâneŃe de a Sighişoara-Târnava Mare

5 ROMU06 Bradeşti (M.Trascau) Pajişti, păduri de la Trascău 6

ROMU07 Culoarul râului Mureş Pajişti, păduri de la Strei-HaŃeg

7 ROMU08 Cugir (MunŃii Sebeşului)

Pajiştile şi tufărişurile de la Frumoasa

8 ROMU12 Bretelin (M. Poiana Ruscă) Pădurea Bejan 9

ROMU16 Depresiunea HaŃeg Pajişti,tufărişuri de la Grădiştea-Muncelului

10 ROMU20

Conul Mureşului (Pleistocen superior-Holocen

Păduri de alun,frasin, pajişti din lunca Mureşului inferior

4.3 Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane În cadrul acestui bazin hidrografic pentru captarea apei subterane există un număr de 61 captări, dintre care pentru 41 există zone de protecŃie cu regim sever (Fig. 4.3.1 si Fig. 4.2). Cele mai importante surse, din care se prelevă debite mai mari de 1500 mii m3/an sunt în număr 2, acestea fiind localizate la Arad şi Arieş.


97

Fig.4.3.1 SituaŃia instituirii zonelor de protecŃie sanitară pentru captările de apă subterană din bazinul hidrografic Mureş

Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din spaŃiul hidrografic Mureş, se realizează, în principal, din precipitaŃii, pe toată aria de dezvoltare a corpurilor de ape subterane freatice, şi pe zonele de aflorare, la capetele de strat, pentru corpurile de ape subterane de adâncime, şi subordonat, pentru corpurile de ape subterane freatice, prin infiltrare din reŃeaua hidrografică. Pentru corpul de apă subterană de adâncime din conul aluvionar al râului Mureş, alimentarea se poate face şi prin drenanŃă verticală, din corpul de apă subterană freatică, situat deasupra acestuia. În ceea ce priveşte balanŃa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 4

CA

RA

CT

ER

IZA

RE

A A

PE

LO

R S

UB

TE

RA

NE

98

Fi

g. 4

.2 C

aptă

ri d

e ap

e su

bter

ane


99

Tabelul 4.3 Exploatări semnificative de ape subterane (mai mari de 1.500 mii m3 /an) de pe teritoriul DirecŃiei Apelor Mureş

Nr. crt.

Codul corpului de apă subterană

Nume captare Localizare Nr. puŃuri

Volum captat (mii

m3 /an)

1 ROMU22 COMPANIA

DE APĂ ARAD

Arad 92 11400

2 ROMU02 COMPANIA

DE APĂ ARIEŞ

Arieş 41 2923

4.4. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apa subterana se evalueaza pe baza rezultatelor obtinute din monitorizarea cantitativa si calitativa (chimica) prezentata in sub-capitolul 6.1.2. De asemenea, in subcapitolul 6.2.2 se prezinta starea corpurilor de apa subterană. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative. Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienŃa informaŃiilor referitoare la numărul şi distribuŃia forajelor de monitorizare. Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere: • corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puŃin 20% din numărul total al punctelor de

monitorizare, cu condiŃia să fie respectat indicele minim de reprezentativitate; • corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat, sau dacă, din numărul punctelor de

monitorizare, numărul celor poluate este mai mic de 20%. Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi a altor parametri de poluare au fost interpretaŃi având ca reper valorile prag (determinate pentru NO3,NO2, NH4, PO4,cloruri, sulfaŃi, plumb, cadmiu, mercur, arsen etc) determinate, după caz, pentru fiecare corp de apă subterană. În cazul corpurilor de ape subterane nepoluate s-au evaluat, în continuare, presiunile antropice, astfel:

• dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc; • dacă există surse de poluare la suprafaŃă s-a trecut la evaluarea gradului de protecŃie

globală, prin luarea în consideraŃie a doi parametri esenŃiali, litologia şi infiltraŃia eficace (Fig. 4.4.1), astfel: o conform caracteristicilor litologice ale stratelor acoperitoare se consideră următoarele

clase de protecŃie: - favorabilă (F): strat acoperitor continuu, grosime mare (mai mare de

10 m), predominant coeziv (argilă, loess, marnă); - medie (M): strat acoperitor discontinuu, grosime variabilă,

permeabilităŃi variate (coezive pînă la nisipuri siltice, marne fracturate); - nefavorabilă (U): grosimi mici şi constitutie coezivă sau grosimi mari

şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri, carst etc.). o conform infiltraŃiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră

următoarele situaŃii: - realimentare scăzută, <100 mm/an;


100

- realimentare medie, 100-200 mm/an; - realimentare mare, >200 mm/an.

De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiŃii favorabile, suplimentare de protecŃie.

Fig. 4.4.1 Diagrama de evaluare a gradului de protecŃie globală a unui corp de apă subterană

PVG =protecŃie globală foarte bună; PG = protecŃie globală bună; PM = protecŃie globală medie; PU = protecŃie globală nesatisfăcătoare; PVU = protecŃie globală puternic nesatisfăcătoare.

În funcŃie de gradul de protecŃie globală stabilit prin diagramă, corpurile de ape subterane se caracterizează astfel: • pentru clasele PVG si PG, corpul nu este la risc; • pentru clasa PM, corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în

viitor; • pentru clasele PU si PVU, corpul este la risc.

Pentru aprecierea corpurilor de ape subterane care sunt la risc cantitativ s-au avut în vedere evaluarea următoarelor criterii:

- starea cantitativă a apelor subterane - scăderea continuă a nivelurilor piezometrice, pe o durată de minim 10 ani, sub impactul unor exploatări;

- deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanŃi; - starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaŃiei nivelurilor.

Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă:

- corpuri de ape subterane care nu sunt la risc - ele respectă criteriile de risc; - corpuri de ape subterane la risc - cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate.

Din punct de vedere al riscului neatingerii stării cantitative bune, se specifică ca în bazinul hidrografic Mureş, toate corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc.

PMBH MUREŞ – CAP. 5 IDENTIFICAREA ŞI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE

101

CAP. 5 IDENTIFICAREA ŞI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE

Zonele protejate reprezintă areale de pe teritoriul fiecărui bazin hidrografic care au fost desemnate pe baza cerinŃelor speciale de protecŃie prevăzute în legislaŃia comunitară. Astfel, conform Directivei Cadru în domeniul Apei (Anexa IV), pe teritoriul bazinului hidrografic Mureş au fost analizate următoarele categorii de zone protejate:

� zone de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării; � zone pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic; � zone destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea

stării apei este un factor important; � zone sensibile la nutrienŃi şi zone vulnerabile la nitraŃi; � zone pentru îmbăiere

care se supun reglementărilor următoarelor directive europene: � Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman; � Directiva 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaŃă destinate prelevării de

apă potabilă;. � Directiva 78/659/CEE şi 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesită protejare

sau îmbunătăŃire pentru a permite viaŃa piscicolă; � Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva

2006/113; � Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane; � Directiva 91/676/CEE privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din

surse agricole; � Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice; � Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; � Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calităŃii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a

Directivei 76/160/CEE. Conform DCA, un rezumat al Registrului zonelor protejate trebuie să fie inclus în Planul de management al bazinului hidrografic şi trebuie să cuprindă hărŃi cu localizarea fiecărei categorii de zonă protejată precum şi lista actelor normative la nivel comunitar, naŃional şi local pe baza cărora au fost identificate şi desemnate aceste zone. MenŃionăm că datele utilizate pentru realizarea acestui capitol au la bază datele din 2007 privind zonele protejate cuprinse în Registrul zonelor protejate actualizat în anul 2009. 5.1 Zone de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării Zonele de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării reprezintă zonele pe corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman, care furnizează în medie cel puŃin 10 m3/zi sau deservesc cel puŃin 50 de persoane. În funcŃie de gradul diferit de risc faŃă de factorii de poluare, pentru fiecare captare se instituie în teren zonele de protecŃie sanitară care pot fi cu regim sever sau de restricŃie, precum şi perimetrele de protecŃie hidrogeologică. LegislaŃia specifică este reprezentată de:

� Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman; � Directiva 75/440/CEE privind cerinŃele de calitate pentru apa de suprafaŃă destinată

prelevării de apă potabilă. � Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare (inclusiv Legea

310/2004 şi Legea 112/2006);


102

� Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară.

� Hotărârea de Guvern nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaŃă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenŃa de prelevare şi analiza a probelor din apele de suprafaŃă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările ulterioare (HG 662/2005, HG 567/2006 şi HG 210/2007).

La nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 40 captări de apă din sursele de suprafaŃă din care 7 au asigurate zone de protecŃie (17,5%). Pentru acestea, debitul mediu prelevat a fost de 2158,97 l/s iar populaŃia deservită este reprezentată de 858557 locuitori. Pentru sursele de apă din subteran au fost inventariate un număr de 58 captări de apă din care 13 au asigurate zone de protecŃie (22,41 %). Pentru acestea, debitul mediu prelevat a fost de 652,49 l/s iar populaŃia deservită este reprezentată de 337585 locuitori. In Fig. 5.1 sunt reprezentate captările de apă destinate potabilizării din sursele de suprafaŃă şi din sursele subterane din bazinul hidrografic Mureş. 5.2 Zone pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Zonele pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic cuprind cursurile de apă şi lacurile cu apă dulce (pentru Directivele 78/659/CEE şi 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăŃire pentru a permite viaŃa piscicolă) şi apele tranzitorii marine şi costiere (Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva 2006/113. În sensul Directivei 78/659/CEE, apele salmonicole sunt definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaŃiilor de peşti aparŃinând speciilor de salmonide, precum păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus). Apele ciprinicole sunt acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaŃiilor de peşti aparŃinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii, cum ar fi ştiu ca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis). Directiva 78/659/CEE şi 2006/44/CE şi Directiva 79/923/CEE au fost transpuse prin:

� Hotărârea de Guvern nr. 202/2002 pentru aprobarea Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafaŃă care necesită protecŃie şi ameliorare în scopul susŃinerii vieŃii piscicole, cu modificările şi completările ulterioare (HG 563/2006, HG 210/2007);

� Hotărârea de Guvern nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte, cu modificările şi completările ulterioare;

� Ordinul nr. 1950/2007/38/2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor marine pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor;

� OrdonanŃă de UrgenŃă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare.

Prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae se vor face în condiŃii compatibile cu menŃinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:

a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade; b) interdicŃia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii;


103

c) reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare; d)instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului şi comercializării, inclusiv stabilirea de cote; e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra populaŃiilor naturale;

f) evaluarea măsurilor adoptate. Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atât pentru prelevare din natură cât şi pentru exploatare fiind interzisă folosirea oricăror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă sau care pot conduce la dispariŃia pe plan local ori la perturbarea lor gravă. Acipenseridele au valoare economică semnificativă însă populaŃiile acestora au suferit un declin semnificativ în ultima perioadă astfel că au fost necesare măsuri care să asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibiŃia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) şi se implementează un program de refacere a populaŃiilor de sturioni prin repopulare a Dunării. În acelaşi timp este încurajată acvacultura acestor specii. Au fost emise următoarele acte normative care contribuie la îmbunătăŃirea stării acestor specii:

� Ordinul nr. 262/330/2006 al Ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al Ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind conservarea populaŃiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România;

� Ordinul nr. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiŃia pescuitului în anul 2010;

� Ordinul nr. 1231/812/2007 al Ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de susŃinere cu puiet de sturioni a Dunării în anul 2007;

� Lege nr. 317 din 13 octombrie 2009 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura;

*Având în vedere faptul că până în prezent nu au fost desemnate prin acte de reglementare naŃionale specifice, zone pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, este important de precizat faptul că numeroase cursuri de apă, lacuri şi o parte din zona costieră românească sunt parte componentă a unor arii naturale protejate ceea ce asigură, în acest fel, un grad de protecŃie impus de prevederile legislaŃiei din domeniul ariilor naturale protejate, în special de măsurile de management.

În Fig. 5.2 se prezintă la nivelul bazinului hidrografic Mureş, zonele salmonicole definite de Regia NaŃională a Pădurilor – ROMSILVA, prin Institutul de Cecetări şi Amenajări Silvice, zonele ciprinicole, cursuri de apă fără faună piscicolă din cauze antropice, şi cursuri de apă temporare (nepermanente). Zonele salmonicole au o lungime totală de 3724 km, ceea ce reprezintă 34% din lungimea totală a întregii reŃele hidrografice şi o suprafaŃă de 720 ha reprezentate de lacuri. Din lungimea totală de 3724 km, aproximativ 81% se află în arii naturale protejate, ca de exemplu: Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina pe cursurile de apă Strei şi Orăştie; RezervaŃia naturală Defileul Deda-TopliŃa pe râurile Gudea Mare, Ilva, Sălard şi RăstoliŃa; aria de protecŃie specială avifaunistică MunŃii Retezat pe cursul de apă Râul Mare. 5.3 Zone destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important Zonele destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate desemnate în mod oficial prin acte de reglementare la nivel comunitar, naŃional şi local şi care au legătura cu corpurile de apă. LegislaŃia specifică este reprezentată de:


104

� Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări); � Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

(Directiva Habitate); � OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea

OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecŃiei fondului cinegetic nr. 407/2006;

� Legea nr. 454/2001 privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea RezervaŃiei Biosferei "Delta Dunării"

� Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naŃional - SecŃiunea a III-a, zone protejate;

� Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaŃiilor biosferei, parcurilor naŃionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraŃiilor acestora (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 1529/2006);

� Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;

� Hotărârea de Guvern nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;

� Hotărârea de Guvern nr. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanŃă internaŃională;

� OrdonanŃa de urgenŃă nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecŃia mediului;

� Hotărârea de Guvern nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate; � Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România; � Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată

a siturilor de importanŃă comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România.

*La legislaŃia naŃională şi comunitară se adaugă şi legislaŃia existentă la nivel local prin care se stabileşte un regim de protecŃie pentru alte arii naturale.

În funcŃie de categoria de management, aşa cum se poate observa în Fig. 5.3, în bazinul hidrografic Mureş, zonele destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important se întind pe următoarele suprafeŃe:

-parcuri naŃionale 45623 ha; -parcuri naturale 178043 ha; -rezervaŃii naturale 30754 ha; -arii de protecŃie specială avifaunistică (SPA – Special Protected Areas) 478435 ha; -situri de importanŃă comunitară (SCI – Sites of Community Importance) 520710 ha.

Astfel, la nivelul anului 2007, pentru bazinul hidrografic Mureş zonele destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important totalizează un număr de 240 şi o suprafaŃă totală de 696268 ha, din care 1 este transfrontalieră (Tabelul 5.1). Din totalul de 240 zone protejate:

• 41 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană; • 17 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană la risc; • 53 zone au custode/administrator; • 9 zone au regulament şi plan de management.


105

Tabelul 5.1 Ariile naturale protejate transfrontiere din bazinul hidrografic Mureş

Nr. crt.

Numele ariei naturale protejate desemnate în România

Numele ariei naturale protejate desemnate în Ungaria

Plan de management

1. ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior

Parcul NaŃional Criş Mures Da

Comparând suprafaŃa totală a ariilor naturale protejate cu situaŃia centralizată în anul 2005, se observă o creştere a acesteia de la 118300 ha la 696268 ha datorită, în principal, îndeplinirii de către Ńara noastră a obligaŃiilor asumate în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, respectiv constituirea reŃelei Natura 2000. ReŃeaua Natura 2000 cuprinde arii de protecŃie specială avifaunistică desemnate conform prevederilor Directivei Pasări şi situri de importanŃă comunitară desemnate conform cerinŃelor Directivei Habitate. În ariile naturale protejate din bazinul hidrografic Mureş se află 11 specii prioritare şi 17 habitate prioritare (specii şi habitate naturale aflate în pericol de dispariŃie) prezente în 240 arii naturale protejate. În ceea ce priveşte analiza privind lungimea şi suprafaŃa corpurilor de apă aflate în ariile naturale protejate relevă următoarele date:

- 2545,9 km pentru cursurile de apa - 24,55 kmp pentru lacuri.

Anumite zone protejate la nivel naŃional şi comunitar sunt recunoscute pe plan internaŃional ca RezervaŃii ale Biosferei, sub egida Programului UNESCO - Omul şi Biosfera (M.A.B.) precum şi Zone Umede de Importanta InternaŃionala desemnate de Secretariatul ConvenŃiei Ramsar. Lunca joasă a Mureşului are statut de Parc Natural şi arie de protecŃie specială avifaunistică şi cuprinde lungimea Mureşului din aval de Arad până la graniŃa cu Ungaria (13847 ha). Prezintă o varietate mare de ecosisteme, un complex de pajişti, zone inundate periodic în principal acoperite cu păduri cu lemn de esenŃă moale şi tare, teren arabil şi păşuni, şi aproximativ 40 de insule/ostroave pe râu. Ecosistemele din albia veche şi cele forestiere, permanent sau temporar legate de râul Mureş, sunt câteva exemple de acest tip de habitate rămase în Europa. Peisajul actual este rezultatul îndiguirii văii şi transformarea în timp în teren agricol; deoarece lunca inundabilă este mărginită de diguri şi terase mari este supusă tuturor beneficiilor şi daunelor cauzate de inundaŃii, cum ar fi uscarea habitatelor în ani de debit redus şi sedimentări la viituri. 5.4 Zone sensibile la nutrienŃi. Zone vulnerabile la nitraŃi Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuŃia zonelor protejate este acela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zonă sensibilă la poluarea cu nutrienŃi (azot total şi fosfor total), pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane şi în conformitate cu documentul de poziŃie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu, finalizat în decembrie 2004. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi sunt suprafeŃele de teren agricol de pe teritoriul Ńării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraŃi din surse agricole şi care contribuie la poluarea acestor ape. Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de către „Institutul NaŃional Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Agrochimie şi ProtecŃia Mediului” pe baza evaluării condiŃiilor naturale (sol, teren, climă, hidrologie, hidrogeologie) ale arealelor cu potenŃial de transmitere a nitraŃilor din sistemul agricol către corpurile de apă de suprafaŃă şi subterane. Detalii legate de zonele sensibile la


106

poluarea cu nutrienŃi şi de zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi veŃi găsi în capitolul 9 din prezentul Plan de Management. LegislaŃia specifică este reprezentată de:

� Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane; � Directiva 91/676/CEE privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din

surse agricole; � Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate � Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului

nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

� Hotărârea de Guvern nr. 964/2000 privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din surse agricole.

� Ordinul nr. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ordinul nr.743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităŃilor pe judeŃe unde există surse de nitraŃi din activităŃi agricole.

Pe teritoriul bazinului hidrografic Mureş se află 4 zone vulnerabile: Podişul Transilvaniei, Mureşul Superior, Strei – Arieş, Mureş Inferior prezentate în (Fig. 5.4 şi Anexa 5.1) Din cele 4 zone vulnerabile fac parte 148 localităŃi (comune+oraşe), împărŃite în: Podişul Transilvaniei - 67 de localităŃi, Mureşul Superior - 9 localităŃi, Strei – Arieş - 50 localităŃi, şi în zona vulnerabilă, Mureş Inferior - 22 localităŃi. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile din cadrul bazinului hidrografic Mureş este de 10672 km2, împărŃit în: Podişul Transilvaniei 3651 km2, Mureşul Superior 659 km2, Strei – Arieş 4544 km2, şi în zona vulnerabilă Mureş Inferior 1818 km2. 5.5 Zone pentru îmbăiere Prevederile legislaŃiei europene în domeniu (Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calităŃii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/CEE) au fost transpuse în legislaŃia românească prin:

• Hotărârea de Guvern nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere;

• Hotărârea de Guvern nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecŃie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere;

• Hotărârea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calităŃii apelor de îmbăiere. Până în anul 2014 raportarea anuală a calităŃii apei de îmbăiere se realizează în conformitate

cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 şi, respectiv, ale Normelor de supraveghere, inspecŃie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbaiere, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2004, cu modificările şi completările ulterioare, urmând ca de la 01.01.2015 prevederile HG 546/2008 să intre în totalitate în vigoare. Conform reglementărilor în vigoare Institutul de Sănătate Publică Bucureşti elaborează anual Raportul naŃional privind calitatea apelor de îmbăiere şi îl transmite Ministerului SănătăŃii Publice şi Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Raportul naŃional privind calitatea apelor de îmbăiere este transmis anual Comisiei Europene de către Ministerul SănătăŃii Publice, începând cu data aderării la Uniunea Europeană. În bazinul hidrografic Mureş nu au fost raportate zone de îmbăiere pentru anul 2007.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 5

ID

EN

TIF

ICA

RE

A Ş

I C

AR

TA

RE

A Z

ON

EL

OR

PR

OT

EJA

TE

10

7

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 5

ID

EN

TIF

ICA

RE

A Ş

I C

AR

TA

RE

A Z

ON

EL

OR

PR

OT

EJA

TE

10

8

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 5

ID

EN

TIF

ICA

RE

A Ş

I C

AR

TA

RE

A Z

ON

EL

OR

PR

OT

EJA

TE

10

9

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 5

ID

EN

TIF

ICA

RE

A Ş

I C

AR

TA

RE

A Z

ON

EL

OR

PR

OT

EJA

TE

11

0

PMBH MUREŞ – CAP. 6 MONITORIZAREA ŞI CARACTERIZAREA STĂRII APELOR

111

CAP. 6 MONITORIZAREA ŞI CARACTERIZAREA STĂRII APELOR

6.1 ReŃelele şi programele de monitorizare

În conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul Apei (2000/60/EC), Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafaŃă, apele subterane şi zonele protejate în scopul cunoaşterii şi clasificării “stării “ acestora în cadrul fiecărui district hidrografic. În România programele de monitorizare stabilite au devenit operaŃionale la 22.12.2006, aplicându-se corpurilor de apă de suprafaŃă, corpurilor de apă subterană şi zonelor protejate. Sistemul NaŃional de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde următoarele 6 sub-sisteme:

• râuri • lacuri • ape tranzitorii • ape costiere • ape subterane • ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate în receptorii naturali).

Mediile de investigare sunt reprezentate de apă, sedimente şi biotă, elementele de calitate, parametrii şi frecvenŃele minime de monitorizare fiind în concordanŃă cu cerinŃele DCA, funcŃie de tipul de program. Monitorizarea stării apelor în România pe baza programelor de monitorizare stabilite în conformitate cu Art. 8 (1,2) ale DCA se realizează de către AdministraŃia NaŃională “Apele Române” prin unităŃile sale teritoriale. Pentru unele corpuri de apă din Delta Dunării monitorizarea se efectuează de către Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării”-Tulcea iar pentru corpurile de apă costiere monitorizarea este realizată de DirecŃia Apelor Dobrogea Litoral împreună cu Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – ConstanŃa. Programele de monitorizare a apelor de suprafaŃă includ: • programul de supraveghere (S); • programul operaŃional (O); • programul de investigare (I). În abordarea naŃională, o secŃiune de monitorizare poate servi atât programului de supraveghere, cât şi programului operaŃional de monitorizare. Programele de monitorizare a apelor subterane includ: • programul de monitorizare cantitativă; • programul de monitorizare calitativă (de supraveghere şi operaŃional). 6.1.1 Ape de suprafaŃă În conformitate cu Anexa V din DCA, informaŃiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de suprafaŃă sunt necesare pentru:

• Clasificarea stării corpurilor de apă (având în vedere atât starea ecologică, cât şi starea chimică);

• Validarea evaluării de risc; • Proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring;


112

• Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorită cauzelor naturale; • Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorate activităŃilor antropice; • Estimarea încărcărilor de poluanŃi transfrontalieri sau evacuaŃi în mediul marin; • Evaluarea schimbărilor în starea corpurilor de apă identificate ca fiind la risc, ca răspuns la

aplicarea măsurilor de îmbunătăŃire sau prevenire a deteriorării; • Stabilirea cauzelor datorită cărora corpurile de apă nu vor atinge obiectivele de mediu; • Stabilirea magnitudinii şi impactului poluărilor accidentale; • Utilizarea în exerciŃiul de intercalibrare; • Evaluarea conformităŃii cu standardele şi obiectivele zonelor protejate; • Cuantificarea condiŃiilor de referinŃă pentru apele de suprafaŃă.

SecŃiunile/staŃiile de monitorizare pentru apele de suprafaŃă din Bazinul hidrografic Mureş se prezintă în Fig. 6.1. Programul de supraveghere Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic, furnizând informaŃii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendinŃei de variaŃie pe termen lung a resurselor de apă, inclusiv datorită impactului activităŃilor antropice. În România, programul de supraveghere se realizează în fiecare an pe perioada unui plan de management şi majoritatea secŃiunior de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere. Râuri Pentru programul de supraveghere, la nivelul bazinului hidrografic Mureş, numărul secŃiunilor de monitorizare pentru râuri este de 77. Elementele de calitate monitorizate, parametrii şi frecvenŃele de monitorizare pentru fiecare element de calitate sunt prezentate în Tabelul 6.1. Lacuri La nivelul bazinului hidrografic Mureş reŃeaua pentru monitoringul de supraveghere se realizeză prin 1 secŃiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şi 14 secŃiuni în cazul corpurilor de apă lacuri de acumulare. Elementele de calitate şi frecvenŃa de monitorizare pentru fiecare element de calitate inclusiv parametrii, sunt prezentate în Tabelul 6.2. În cazul lacurilor de acumulare, dar şi în cazul lacurilor naturale mari, monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe sub-secŃiuni: suprafaŃă, zonă fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice. Programul operaŃional Monitoringul operaŃional are ca scop stabilirea stării corpurilor de apă din cadrul bazinului hidrografic ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu şi a stării corpurilor de apă posibil la risc, precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea acestor corpuri de apă, schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Programul operaŃional se realizează în fiecare an pe perioada unui plan de management şi va înceta în cazul în care corpurile de apă vor atinge starea bună. Pentru bazinul hidrografic Mureş, monitoringul operaŃional se realizează printr-un număr de 50 secŃiuni de monitorizare. Râuri ReŃeaua pentru monitoringul operaŃional pentru râuri din cadrul bazinului hidrografic Mureş este alcătuită dintr-un număr de 50 secŃiuni. Elementele de calitate şi frecvenŃa de monitorizare DCA prevede că monitoringul operaŃional să fie specific şi să aibă la bază monitorizarea unor parametrii relevanŃi (care să indice riscul neatingerii stării bune). În Tabelul 6.1 se prezintă elementele, parametri şi frecvenŃele de monitorizare pentru elementele biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

11

3


114

Tabelul 6.1 Elementele de calitate şi frecvenŃele de monitorizare în programul de supraveghere şi programul operaŃional -râuri-

FrecvenŃa

Elemente de calitate Parametri Program Supraveghere

Program OperaŃional

Fitoplancton ComponenŃa taxonomică (listă şi nr. de specii) densitate (expl/l)

2/an 3/an

Microfitobentos ComponenŃa taxonomică (listă şi nr. de specii) densitate (expl/m2)

2/an 3/an

Macrofite ComponenŃa taxonomică (listă şi nr. de specii) densitate (expl/m2)

1/3 ani 1/3 ani

Zoobentos ComponenŃa taxonomică (listă şi nr. de specii) densitate (expl/m2)

2/an 3/an

Elemente biologice

Faună piscicolă ComponenŃa taxonomică (listă şi nr. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe vârste

1/3 ani 1/3 ani

Nivelul şi debitul apei H = 2 / zi * Q = 20-60 /an*

H = 2 / zi * Q = 20-60 /an*

Regimul hidrologic

Conectivitatea cu corpurile de apă subterană

1/3 zile 1/3 zile

Continuitatea râului 1/6 ani 1/6 ani VariaŃia adâncimii şi lăŃimii râului

1/an 1/an

Structura şi substratul patului albiei

1/6 ani 1/6 ani

Elemente hidromorfologice

Parametri morfologici

Structura zonei riverane 1/6 ani 1/6 ani TransparenŃa Materii în suspensie

Turbiditate Culoare

6/an 6/12/an**

CondiŃii termice Temperatura 6/an 6/12/an** CondiŃii de oxigenare oxigen dizolvat

CCO - Mn si/sau CCO - Cr CBO5 şi în unele cazuri COT şi COD

6/an 6/12/an**

Salinitate Conductivitate/reziduu fix 6/an 6/12/an**

Elemente fizico-chimice

Starea acidifierii

pH Alcalinitate

6/an 6/12/an**


115

FrecvenŃa

Elemente de calitate Parametri Program Supraveghere

Program OperaŃional

NutrienŃi AzotiŃi AzotaŃi Amoniu N total OrtofosfaŃi Ptotal Clorofila "a"

6/an 6/12/an**

NutrienŃi (materii în suspensie)

N total, P total 6/an 6/an

SubstanŃe prioritare-apă

1) 12/an 12/an

SubstanŃe prioritare (materii în suspensie)

Metale grele: Cd, Ni, Pb, Hg

6/an 6/an

SubstanŃe prioritare (sedimente)

Metale grele şi micropoluanŃi organici relevanŃi pentru sedimente

1/an 1/an

SubstanŃe prioritare (biotă)

Metale grele şi micropoluanŃi organici relevanŃi pentru biotă

1/an

PoluanŃi specifici neprioritari

2) 6/an 6/an

PoluanŃi specifici neprioritari (materii în suspensie)

Alte metale grele (lista II) 6/an 6/an

PoluanŃi specifici neprioritari (sedimente)

SubstanŃe din lista I şi II relevante pentru sedimente

1/an 1/an

PoluanŃi specifici neprioritari (biotă)

SubstanŃe din lista I şi II relevante pentru biotă

1/an

AlŃi poluanŃi 3) 6/an 6/an Elemente microbiologice

Parametri bacteriologici ***

coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, Salmonella

4-12/an 4-12/an

* în cazul viiturilor frecvenŃa de monitorizare va fi crescută funcŃie de regimul hidrologic al râului ** se monitorizează de 12/an când CA este la risc datorită nutrienŃilor şi substanŃelor organice ** se monitorizează de 6/an când CA este la risc datorită alterărilor hidromorfologice şi substanŃelor prioritare *** numai în cazul secŃiunilor de captare a apei de suprafaŃă în vederea obŃinerii de apă potabilă


116

1) SubstanŃele prioritare (Anexa X din DCA – Decizia 2455/2001/EC): în cazul existenŃei surselor de poluare care evacuează astfel de substanŃe 2) PoluanŃi specifici neprioritari (substanŃe din Anexa 8 şi 9 din DCA): în cazul existenŃei surselor de poluare care evacuează astfel de substanŃe 3) AlŃi poluanŃi: substanŃe ce nu se regăsesc în Anexele 8, 9 şi 10 din DCA: în cazul existenŃei surselor de poluare care evacuează astfel de substanŃe Lacuri Nu se efectuează monitoring operaŃional la corpurile de apă lacuri naturale şi la corpurile de apă lacuri artificiale în cadrul bazinului hidrografic Mureş. Elementele de calitate şi frecvenŃa de monitorizare În Tabelul 6.2 se prezintă elementele de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice, parametri şi frecvenŃele de monitorizare ale acestora. Ca şi în cazul programului de supraveghere, monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe profile (subsecŃiuni): suprafaŃă, zona fotică şi în unele cazuri limită zonei fotice. Programul de investigare Programul de monitorizare investigativă în România a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru în domeniul apei, fiind reprezentat de:

• identificarea cauzelor depăşirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate şi în alte reglementari din domeniul gospodăririi apelor,

• certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaŃional nu a fost încă stabilit),

• stabilirea impactului poluărilor accidentale, furnizând informaŃii referitoare la programele de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu şi a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale.

Programul de investigare se aplică, dacă este necesar, la completarea cunoştinŃelor privind calitatea apei, la testarea noilor metode de evaluare calitativă, la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor şi a impactului, nefiind necesară stabilirea în avans a reŃelei de monitoring investigativ şi a elementelor de calitate monitorizate.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

11

7

Tab

elul

6.2

Ele

men

tele

de

cali

tate

şi f

recv

enŃe

le d

e m

onit

oriz

are,

în p

rogr

amul

de

supr

aveg

here

şi p

rogr

amul

ope

raŃi

onal

– la

curi

Fre

cven

Ńa

Par

amet

ri

Lac

uri

natu

rale

L

acur

i de

acum

ular

e

Lac

uri

natu

rale

L

acur

i de

acum

ular

e

Ele

men

te d

e ca

litat

e

Pro

gram

su

prav

eghe

re

Pro

gram

su

prav

eghe

re

Pro

gram

op

eraŃ

iona

l P

rogr

am

oper

aŃio

nal

Fito

plan

cton

co

mpo

nenŃ

a ta

xono

mic

ă (l

istă

şi

nr. d

e sp

ecii)

dens

itate

(exp

l./l)

biom

asa(

mg/

l)

4/an

4/

an

4/an

* 4/

an*

Mic

rofi

tobe

ntos

co

mpo

nenŃ

a ta

xono

mic

ă (l

istă

şi

nr. d

e sp

ecii)

de

nsita

te(e

xp./m

2 )

1/an

1/

an

2/an

2/

an

Mac

rofi

te

com

pone

nŃa

taxo

nom

ică

(lis

tă ş

i nr

. de

spec

ii)

dens

itate

(exp

./m2 )

1/3

ani

1/3

ani

1/3

ani

1/3

ani

Zoob

ento

sul

com

pone

nŃa

taxo

nom

ică

(lis

tă ş

i nr

. de

spec

ii)

dens

itate

(exp

./m2)

1/

an

1/an

1/

an

1/an

Ele

men

te

biol

ogic

e

Faun

a pi

scic

olă

com

pone

nŃa

taxo

nom

ică

(lis

tă ş

i nr

. de

spec

ii)

d

ensi

tate

(e

xp/1

00m

2 )

st

ruct

ura

pe v

ârst

e 1/

3 an

i 1/

3 an

i 1/

3 an

i 1/

3 an

i

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

11

8

F

recv

enŃa

Par

amet

ri

Lac

uri

natu

rale

L

acur

i de

acum

ular

e

Lac

uri

natu

rale

L

acur

i de

acum

ular

e

Ele

men

te d

e ca

litat

e

Pro

gram

su

prav

eghe

re

Pro

gram

su

prav

eghe

re

Pro

gram

op

eraŃ

iona

l P

rogr

am

oper

aŃio

nal

Niv

elul

ape

i în

lac

şi d

ebite

le

aflu

ente

şi d

eflu

ente

1-

30 /

30 z

ile

1/zi

1-

30 /

30

zile

1/

zi

Para

met

ri h

idro

logi

ci

Tim

pul d

e re

tenŃ

ie a

l lac

ului

1/

6 an

i 1/

6 an

i 1/

6 an

i 1/

6 an

i

Con

ectiv

itate

a la

culu

i cu

corp

urile

de

apă

subt

eran

ă 1/

3 zi

le

1/3

zile

1/

3 zi

le

1/3

zile

V

aria

Ńia a

dânc

imii

lacu

lui

1/6

ani

1/6

ani

(var

iabi

l)

1/6

ani

1/6

ani

(var

iabi

l)

Para

met

ri m

orfo

logi

ci

Vol

umul

şi s

truc

tura

pat

ului

la

culu

i 1/

6 an

i 1/

6 an

i (v

aria

bil)

1/

6 an

i 1/

6 an

i (v

aria

bil)

Ele

men

te

hidr

omor

folo

gice

St

ruct

ura

mal

ului

lacu

lui

1/6

ani

1/6

ani

1/6

ani

1/6

ani

Tra

nspa

renŃ

a di

scul

Sec

hi

tu

rbid

itate

cul

oare

4/an

4/

an

4/an

* 4/

an*

Con

diŃii

term

ice

tem

pera

tura

4/

an

4/an

4/

an*

4/an

* C

ondi

Ńii d

e ox

igen

are

oxig

en d

izol

vat

C

CO

- M

n si

/sau

CC

O -

Cr

C

BO

5 şi

în u

nele

caz

uri C

OT

şi

CO

D

4/an

4/

an

4/an

* 4/

an*

Ele

men

te fi

zico

-ch

imic

e

Salin

itate

co

nduc

tivita

te/r

ezid

uu fi

x 4/

an

4/an

4/

an*

4/an

*

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

11

9

F

recv

enŃa

Par

amet

ri

Lac

uri

natu

rale

L

acur

i de

acum

ular

e

Lac

uri

natu

rale

L

acur

i de

acum

ular

e

Ele

men

te d

e ca

litat

e

Pro

gram

su

prav

eghe

re

Pro

gram

su

prav

eghe

re

Pro

gram

op

eraŃ

iona

l P

rogr

am

oper

aŃio

nal

Star

ea a

cidi

fier

ii pH

al

calin

itate

4/

an

4/an

4/

an*

4/an

*

Nut

rien

Ńi az

otiŃi

azot

aŃi

am

oniu

N

tota

l

or

tofo

sfat

i

P

tota

l

cl

orof

ila"a

"

4/an

4/

an

4/an

* 4/

an*

Subs

tanŃ

e pr

iori

tare

-ap

a 1)

12

/an

12/a

n 12

/an

12/a

n

Subs

tanŃ

e pr

iori

tare

(s

edim

ente

) M

etal

e gr

ele

şi m

icro

polu

anŃi

orga

nici

rele

vanŃ

i pen

tru

sedi

men

te

1/an

1/

an

1/an

1/

an

Subs

tanŃ

e pr

iori

tare

(b

iotă

) M

etal

e gr

ele

şi m

icro

polu

anŃi

orga

nici

rele

vanŃ

i pen

tru

biot

ă

1/

an

1/an

Polu

anŃi

spec

ific

i ne

prio

rita

ri

2)

4/an

4/

an

4/an

4/

an

Polu

anŃi

spec

ific

i ne

prio

rita

ri (s

edim

ente

) Su

bsta

nŃe

din

lista

I şi

II re

leva

nte

pent

ru s

edim

ente

1/

an

1/an

1/

an

1/an

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

12

0

F

recv

enŃa

Par

amet

ri

Lac

uri

natu

rale

L

acur

i de

acum

ular

e

Lac

uri

natu

rale

L

acur

i de

acum

ular

e

Ele

men

te d

e ca

litat

e

Pro

gram

su

prav

eghe

re

Pro

gram

su

prav

eghe

re

Pro

gram

op

eraŃ

iona

l P

rogr

am

oper

aŃio

nal

Polu

anŃi

spec

ific

i ne

prio

rita

ri (b

iotă

) Su

bsta

nŃe

din

lista

I şi

II re

leva

nte

pent

ru b

iotă

1/

an

1/an

AlŃi

pol

uanŃ

i 3)

4/

an

4/an

4/

an

4/an

E

lem

ente

m

icro

biol

ogic

e Pa

ram

etri

i ba

cter

iolo

gici

**

colif

orm

i tot

ali,

colif

orm

i fec

ali,

stre

ptoc

oci f

ecal

i, Sa

lmon

ella

4-

12/a

n 4-

12/a

n 4-

12/a

n 4-

12/a

n

* fr

ecve

nŃa

de m

onito

riza

re p

oate

dev

eni l

unar

ă sa

u m

ai m

are

func

Ńie d

e ev

oluŃ

ia p

roce

sulu

i de

eutr

ofiz

are

(mai

-sep

tem

brie

) **

num

ai în

caz

ul s

ecŃiu

nilo

r de

capt

are

a ap

ei d

e su

praf

aŃă

în v

eder

ea o

bŃin

erii

de a

pă p

otab

ilă ş

i la

lacu

rile

util

izat

e pe

ntru

îmbă

iere

(Tec

hirg

hiol

).


121

6.1.2 Ape subterane Articolul 8 al DCA stabileşte cerinŃele de monitorizare pentru starea apelor subterane, iar Anexa V indică faptul că informaŃiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare pentru:

• Evaluarea stării cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană (inclusiv evaluarea resurselor de apă subterană disponibile);

• Estimarea direcŃiei şi a debitului din corpurile de apă subterană care traversează graniŃele Statelor Membre;

• Validarea procedurii de evaluare a riscului, realizată conform Articolului 5; • Evaluarea tendinŃelor pe termen lung a diverşilor parametrii cantitativi şi calitativi, ca

rezultat al schimbărilor condiŃiilor naturale şi datorită activităŃii antropice; • Stabilirea stării chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană

identificate a fi la risc de a nu atinge starea bună; • Identificarea prezenŃei tendinŃelor importante şi continue de creştere a concentraŃiilor de

poluanŃi; • Evaluarea schimbării (inversării) tendinŃelor în concentraŃia poluanŃilor în apele subterane; • Stabilirea, proiectarea şi evaluarea programului de măsuri.

SecŃiunile/staŃiile de monitorizare pentru apele subterane din Bazinul hidrografic Mureş se prezintă în Fig. 6.2. Parametrii monitorizaŃi şi frecvenŃele de monitorizare, inclusiv elementele de calitate sunt prezentate în Tabelul 6.3. Tabelul 6.3 Elementele şi frecvenŃele de monitorizare, în programul de supraveghere şi programul operaŃional - ape subterane

Elemente Parametri FrecvenŃa Program

supraveghere Program operaŃional

H 2-120/an 2-120/an Elemente cantitative Q 2-12/an la izvoare 2-12/an la izvoare

oxigen 1/6 ani 2/an pH 1/6 ani 2/an conductivitate 1/6 ani 2/an azotaŃi 1/6 ani 2/an amoniu 1/6 ani 2/an oxidabilitate (CCO-Mn) 1/6 ani

2/an

alcalinitate 1/6 ani 2/an alŃi nutrienŃi (azotiŃi, ortofosfaŃi) 1/6 ani

2/an

substanŃe prioritate şi substanŃe prioritare periculoase 1/6 ani

2/an

poluanŃi specifici neprioritari 1/6 ani

2/an

Elemente fizico-chimice

alŃi poluanŃi şi parametri (inclusiv ionii majori) 1/6 ani

2/an

*frecvenŃa măsurătorilor de nivel la forajele reŃelei hidrogeologice naŃionale pentru apele freatice este funcŃie de rezultatele analizei regimului de variaŃie al acestora (la 3, 6 sau 15 zile). Pentru forajele de adâncime frecvenŃa măsurătorilor de nivel va fi trimestrială. În


122

Elemente Parametri FrecvenŃa Program

supraveghere Program operaŃional

cazul convenŃiilor internaŃionale pentru corpurile de apă transfrontaliere, elementele şi frecvenŃa de monitorizare a forajelor situate în apropierea graniŃei este cea stabilită prin convenŃiile şi acordurile internaŃionale la care România este parte. Programul S se realizează cu o frecvenŃă de 1/6 ani, monitorizându-se atât parametri obligatorii (H/ Q, oxigen, pH, conductivitate, azotaŃi, amoniu), ionii majori cât şi ceilalŃi parametri menŃionaŃi în tabel funcŃie de utilizarea apei şi presiunile antropice. În cazul programului supraveghere şi operaŃional (SO) se monitorizează parametri obligatorii precum şi alŃi parametri funcŃie de categoria de risc, poluarea specifică, vulnerabilitatea la poluare, convenŃii internaŃionale (CI) la care România este parte, existenŃa zonelor vulnerabile (ZV), aplicându-se frecvenŃa de 2 ori/an. Pentru captările de apă potabilă frecvenŃa va fi de 4 ori/an, monitorizându-se parametri prevăzuŃi de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Monitorizarea cantitativă a corpurilor de apă subterană are ca scop principal validarea caracterizării realizate în conformitate cu Articolul 5 şi a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativă bună la nivelul tuturor corpurilor de apă subterană sau a grupurilor de corpuri. În bazinul hidrografic Mureş, au fost identificate un număr de 294 (286 foraje şi 8 izvoare) secŃiuni monitorizate din punct de vedere cantitativ. Monitorizarea calitativă (chimică)

În bazinul hidrografic Mureş, au fost identificate un număr de 91 secŃiuni (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ, 88 foraje şi 3 izvoare. Programul de supraveghere

La nivelul bazinului hidrografic Mureş, numărul secŃiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 37 (34 foraje, 3 izvoare, la care se adauga 27 foraje care au program de supraveghere si operational). Programul operaŃional

La nivelul bazinului hidrografic Mureş, numărul secŃiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ în programul operaŃional este de 27 (27 foraje, 0 izvoare).

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

12

3


124

6.1.3 Zone protejate Corpurile de apă desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt considerate zone protejate, conform articolului 6 şi Anexei IV din DCA, De asemenea, în conformitate cu articolul 7 al DCA, Statele Membre trebuie să identifice toate corpurile de apă utilizate sau care vor fi în viitor utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează, în medie, mai mult de 10 m3/zi sau deservesc mai mult de 50 de persoane. De asemenea, Statele Membre trebuie să monitorizeze toate corpurile de apă care furnizează mai mult de 100 m3/zi (in medie). Pentru apele de suprafaŃă, în cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost identificate un număr de 33 captări de apă, unde s-au stabilit secŃiuni de monitorizare în conformitate cu prevederile Directivei Cadru. Parametrii monitorizaŃi sunt cei definiŃi de Directiva 75/440/EEC şi Directiva 79/869/EEC. De asemeni, DCA prevede monitorizarea substanŃelor prioritare şi altor substanŃe descărcate în cantităŃi semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apă şi care sunt prevăzute în Directiva privind calitatea apei potabile. FrecvenŃa de prelevare şi analiză a probelor de apă de suprafaŃă utilizate pentru captarea apei potabile e prezentată în tabelul următor:

Comunitate deservită (locuitori)

FrecvenŃa

<10.000 4/an 10.000-30.000 8/an 30.000 12/an

Pentru apele subterane, în bazinul hidrografic Mureş, au fost identificate un număr de 21 foraje utilizate pentru monitorizarea captărilor de apă destinată consumului uman. Referitor la parametrii şi frecvenŃa de monitorizare, se specifică faptul că:

• măsurătorile de niveluri în forajele de observaŃie ale ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale (situate în raza de influenŃă a acestor captări) se realizează odată la 3 -15 zile funcŃie de regimul de variaŃie al nivelurilor;

• monitorizarea parametrilor fizico-chimici obligatorii, precum şi poluanŃii/parametrii prevăzuŃi de Legea apei potabile 458/2002, modificată şi completată de Legea 311/2005 se efectuează de 4 ori pe an.

Referitor la alte tipuri de zone protejate, se specifică faptul că în bazinul hidrografic Mureş au fost identificate următoarele categorii de secŃiuni:

o Pentru zone vulnerabile la nitraŃi, 24 secŃiuni pentru apele de suprafaŃă localizate în zone vulnerabile şi 31 secŃiuni pentru apele subterane;

o Pentru zone destinate protecŃiei habitatelor sau speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important 26 secŃiuni;

Parametrii şi frecvenŃele de monitorizare sunt cele prevăzute de legislaŃia în vigoare prezentată în capitolul 5 “Identificarea şi cartarea zonelor protejate”.


125

6.2 Caracterizarea stării apelor 6.2.1 Ape de suprafaŃă 6.2.1.1 DefiniŃii normative şi principii DCA defineşte în Art.2 starea apelor de suprafaŃă prin:

• starea ecologică • starea chimică

Starea ecologică reprezintă structura şi funcŃionarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a DCA, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcŃie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanŃii specifici (sintetici şi nesintetici). Conceptul promovat de DCA privind starea apelor are la bază o abordare nouă, integratoare care diferă fundamental de abordările anterioare în domeniul calităŃii apei în care elementele hidromorfologice nu erau considerate, iar preponderenŃa revenea elementelor fizico-chimice.

Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinŃele DCA (transpuse în legislaŃia românească prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare), se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă, definite şi reprezentate în continuare. Se remarcă faptul ca elementele biologice sunt luate în considerare în definirea tuturor celor 5 clase, având la baza principiul conform căruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni. Elementele fizico-chimice se iau în considerare în caracterizarea stării “foarte bună” şi “bună”, iar cele hidromorfologice numai în caracterizarea stării “foarte bună”, în cazul celorlalte stări neexistând o definire specifică a acestora.


126

În cazul poluanŃilor specifici sintetici starea ecologică foarte bună este definită prin valori apropiate de zero sau cel puŃin sub limita de detecŃie a celor mai avansate tehnici analitice folosite. În cazul poluanŃilor specifici nesintetici starea ecologică foarte bună este definită prin concentraŃii care rămân în intervalul asociat în mod normal cu valorile de fond. Starea ecologică bună, atât pentru poluanŃii specifici sintetici, cât şi pentru cei nesintetici este definită prin concentraŃii ce nu depăşesc valorile standardelor de calitate pentru mediu; pentru poluanŃii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implică reducerea concentraŃiilor de poluanŃi sub nivelul fondului natural. Clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaŃă se bazează pe principiile prezentate în Fig. 6.3, iar starea globală este determinată de cea mai defavorabilă situaŃie, luând în considerare starea ecologică şi starea chimică.


127

Clasificarea şi încadrarea în cele 5 clase ecologice se realizează prin compararea valorilor parametrilor monitorizaŃi specifici categoriilor de apă de suprafaŃă (Tab. 6.1 şi 6.2.) din secŃiunea respectivă cu valorile parametrilor din secŃiunea de referinŃă sau cu alterări antropice minore. Acest raport are valori intre 0 - 1, indicând o stare cu atât mai bună cu cât se apropie de 1. Transpunerea definiŃiilor normative ale DCA pentru starea ecologică şi stabilirea celor 5 clase se bazează pe studii ştiinŃifice. Limitele dintre starea ecologică foarte bună/bună şi bună/moderată în cadrul sistemelor de clasificare ecologică sunt componenta a procesului european de intercalibrare, asigurând corelarea cu definiŃiile din Anexa V a DCA şi comparabilitatea acestora la nivel european (subcap. 3.2.1, subcap. 3.2.3). DCA defineşte starea chimică bună a apelor de suprafaŃă, ca fiind starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraŃiile de poluanŃi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite în Anexa IX şi sub Art. 16(7), precum şi sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde.

Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentraŃiile de poluanŃi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecŃie a sănătăŃii umane şi a mediului. Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indică ca neîndeplinind obiectivul de stare chimică bună. În evaluarea stării chimice, substanŃele prioritare prezintă relevanŃă. În acest sens, Comisia Europeană a aprobat Directiva nr. 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează DCA a Apei (Anexa II a Directivei 2008/105/EC a înlocuit Anexa X a DCA) care prezintă valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanŃele prioritare şi alŃi poluanŃi (33 de substanŃe şi grupuri de substanŃe sintetice şi nesintetice + 8 alŃi poluanŃi sintetici). De asemenea DCA, introduce un concept nou privind starea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, reprezentată de potenŃialul ecologic şi de starea chimică. În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite 4 clase ale potenŃialului ecologic, respectiv: potenŃial ecologic maxim şi bun, potenŃial ecologic moderat, potenŃial ecologic slab, potenŃial ecologic prost.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

128

F

ig. 6

.3 S

chem

a de

cla

sifi

care

a s

tări

i eco

logi

ce


129

Elementele de calitate ale corpurilor de apă de suprafaŃă artificiale şi puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apă de suprafaŃă menŃionate anterior, valorile elementelor biologice şi fizico-chimice pentru potenŃialul ecologic maxim, reflectând valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apă de suprafaŃă, ca urmare a condiŃiilor hidromorfologice care rezultă din caracteristicile de corp de apă puternic modificat şi artificial.

În cazul poluanŃilor specifici sintetici şi nesintetici, precum şi pentru caracterizarea stării din punct de vedere chimic, se aplică aceleaşi principii şi criterii ca în cazul corpurilor de apă naturale. Neatingerea stării ecologice bune sau a potenŃialul ecologic bun de către corpurile de apă naturale şi puternic modificate, respectiv artificiale datorită poluanŃilor specifici sintetici şi nesintetici, se va reprezenta pe hartă printr-un punct negru. 6.2.1.2 Caracterizarea stării corpurilor de apă Caracterizarea stării globale a corpurilor de apă naturale din b.h. hidrografic Mureş în conformitate cu DCA a fost definită pe baza stării ecologice şi stării chimice. Starea corpurilor de apă din b.h. Mureş este reactualizată pe baza sistemelor de clasificare şi evaluare conforme cu prevederile DCA*. Sistemul de clasificare şi evaluare al stării apelor în conformitate cu DCA este prezentat în Anexa 6.1 a Planului NaŃional de Management. Starea ecologică caracterizată pe baza principiului celei mai defavorabile situaŃii, a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile DCA aplicabile:

� elementelor biologice: râuri - fitoplancton, macronevertebrate bentice şi faună piscicolă; lacuri – fitoplancton.

� pentru fitoplancton, macronevertebrate bentice şi faună piscicolă au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică, specifice tipurilor RO01- RO16 (prezentate în Anexa). Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au

fost definite rapoartele de calitate ecologică şi pentru tipurile RO17- RO20 (prezentate în Anexă). * elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a stării apelor a fost realizată de către Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului – ICIM Bucureşti si colaboratorii, Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – ConstanŃa

� elementelor fizico – chimice:


130

- elemente fizico-chimice generale: râuri - condiŃii termice (temperatura apei), condiŃii de oxigenare (oxigen dizolvat), starea acidifierii (pH), nutrienŃi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P total); lacuri – condiŃii de oxigenare (oxigen dizolvat) şi nutrienŃi (fosfor total).

- poluanŃi specifici: râuri, lacuri: Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, PCB. Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanŃii specifici au fost stabilite valorile

limită şi metodologiile necesare evaluării stării ecologice, pe baza cărora se realizează încadrarea în 3 clase de calitate (foarte bună, bună şi moderată) pentru tipurile prezentate în Anexa 6.1 a Planului NaŃional de Management. Elementele hidromorfologice sunt considerate numai în evaluarea stării ecologice foarte bune, fiind specifice categoriei corpului de apă:

� pentru râuri - regimul hidrologic (nivelul şi debitul apei), conectivitatea cu corpurile de apă subterană, continuitatea râului), parametri morfologici (variaŃia adâncimii şi lăŃimii râului, structura şi substratul patului albiei, structura zonei riverane)

� pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a variaŃiilor de nivel (m) ∆Hnat/∆Hmod, modificarea frecvenŃei variaŃiilor de nivel semnificative fnat/fmod, conectivitate ape subterane, coeficient de dragare Kd, structură zonă riverană, coeficient consolidare maluri Kmal)

La evaluarea stării chimice se are în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanŃele prioritare definite de Directiva 2008/105/EC în Anexa I – partea A, atât pentru valoarea medie cât şi pentru valoarea concentraŃiei maxime admise. Starea chimică este determinată de cea mai defavorabilă situaŃie. Orice depăşire a standardelor de calitate mediu conduce la neconformare şi la neatingerea obiectivelor de stare bună. Pentru evaluarea conformării substanŃelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural şi a standardelor de calitate specifice, aceasta fiind aplicată corpurilor de apă care prezintă o astfel de caracteristică. Prin utilizarea elementelor de calitate menŃionate anterior şi a unor abordări metodologice specifice (prezentate în Anexa 6.1 a Planului NaŃional de Management) pentru corpurile de apă din bazinul hidrografic Mureş, caracterizarea stării globale a evidenŃiat că din 561 corpuri de apă (natural, puternic modificat şi artificial) 447 corpuri de apă (79,68%) ating starea foarte bună/potenŃialul ecologic maxim şi bună/potenŃialul ecologic bun (434 râuri naturale/râuri modificate/canale, 14 lacuri naturale/acumulări), iar 114 corpuri de apă (20,32%) nu ating starea bună (111 râuri naturale/râuri modificate/canale, 3 acumulări). Evaluarea corpurilor de apă care au asociate două tipuri (RO16 şi un tip de corp de apă nepermanent corespunzător) s-a făcut pentru tipul RO16. Starea corpurilor de apă din actualul plan de management evaluată pe baza respectivelor elemente de calitate reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului “nedeteriorării stării“ corpurilor de apă (evaluarea se va realiza prin utilizarea datelor de monitoring, a instrumentelor de modelare, etc.). Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinŃelor şi prevederilor Art. 4.7 al DCA, pentru cazuri specifice. Râuri Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) este reprezentată în Fig. 6.3.1 şi Fig. 6.3.2, indicând că din 443 corpuri de apă:

• 398 corpuri de apă (89,84%) sunt în stare ecologică bună • 43 corpuri de apă (9,71%) sunt în stare ecologică moderată • 2 corpuri de apă (0,45%) sunt stare ecologică proastă.


131

Fig. 6.3.1 - Starea ecologică a corpurilor de apă - râuri din bazinul hidrografic Mureş � Starea corpurilor de apă pe baza elementelor biologice investigate corespunzătoare celor 5

clase de calitate se prezintă astfel (Fig. 6.3.3): • 86 corpuri de apă (19,41%) sunt în stare foarte bună • 331 corpuri de apă (74,72%) sunt în stare bună • 24 corpuri de apă (5,42%) sunt în stare moderată • 2 corpuri de apă (0,45%) sunt în stare proastă

Fig. 6.3.3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din bazinul hidrografic Mureş

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

132


133

Analiza efectuată indică faptul că majoritatea corpurilor de apă 63% nu ating starea bună datorită ihtiofaunei, urmate de macronevertebrate bentice 37%. Dintre acestea, pentru 5 (19%) corpuri de apă au fost utilizate date de monitoring a elementelor biologice în caracterizarea stării apelor, iar pentru restul de 21 (81%) de corpuri de apă, s-a realizat o evaluarea globală a stării apelor pe baza analizei de risc. În evaluarea stării corpurilor de apă aparŃinând tipurilor RO01-RO05, elementul biologic determinant pentru starea elementelor biologice de calitate este macrozoobentosul şi ihtiofauna, fitoplanctonul având numai valoare orientativă. � Referitor la macronevertebratele bentice, limitele dintre starea ecologică foarte bună/bună şi

bună/moderată pentru un număr de 1 corp de apă (un corp de apă pentru starea bună/ moderată) sunt componentă a procesului european de intercalibrare, în scopul de a a asigura corelarea cu definiŃiile normative din Anexa V a DCA şi comparabilitatea acestora la nivel european.

� Valorile caracteristice rapoartelor de calitate ecologică şi clasele de calitate pentru macronevertebrate au fost raportate pentru un număr de 7 corpuri de apă din bazinul hidrografic Mureş în cadrul exerciŃiul test de raportare către AgenŃia Europeană de Mediu (august 2009), cu scopul de a analiza comparabilitatea datelor la nivel european şi a eficientiŃa procesul de intercalibrare.

� Caracterizarea stării ecologice a corpurilor de apă pentru care au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă, prezintă un nivel de confidenŃă mediu, ce a fost evaluat pe baza criteriilor specifice claselor de confidenŃă definite în concordanŃă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării (realizat sub coordonarea Comisiei InternaŃionale pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea).

� Se menŃionează că pentru 2 corpuri (0,7 %), evaluarea stării s-a realizat pe baza analizei de risc reactualizate (utilizând informaŃii referitoare la prezenŃa/absenŃa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenŃei datelor de monitoring şi imposibilităŃii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă (consecinŃă a caracteristicilor diferite). Evaluarea stării corpurilor de apă în aceste cazuri a înregistrat un grad de confidenŃă scăzut.

� Pentru corpurile de apă nepermanente (râuri) evaluarea stării ecologice s-a realizat pe baza macrozoobentosului, precum şi pe baza elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice menŃionate anterior. Dintre acestea, pentru un număr de 6 corpuri de apă reprezentând 2,5%, au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă în caracterizarea stării ecologice, nivelul de confidenŃă fiind mediu. În cazurile în care pentru caracterizarea stării s-a utilizat analiza de risc reactualizată (utilizând informaŃii referitoare la prezenŃa/absenŃa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenŃei datelor de monitoring şi imposibilităŃii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă (consecinŃa a caracteristicilor diferite), nivelul de confidenŃă s-a considerat scăzut pentru un număr de 176 corpuri de apă nepermanente, reprezentând 73%

� În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă (râuri) nu au fost incluse date şi informaŃii privind microfitobentosul şi macrofitele acvatice, sistemele de evaluare şi caracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex. salinitate, alŃi poluanŃi specifici). În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al DCA sau a altor raportări specifice, starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza acestor elemente.

Pentru starea chimică, analiza efectuată indică faptul că în bazinul hidrografic Mureş din totalul de 443 corpuri de apă râuri, 1 corp (0,2%) nu atinge starea bună.


134

Fig. 6.3.4 Starea chimică a corpurilor de apă – râuri din b.h. Mureş

Lacuri naturale � Starea ecologică a lacurilor naturale (Fig. 6.3.2, Fig. 6.3.4) s-a bazat pe analiza

fitoplanctonului (considerat element reprezentativ), a parametrilor fizico-chimici generali şi a poluanŃilor specifici, în bazinul hidrografic Mureş din totalul de 3 corpuri de apă - lacuri naturale:

• 3 corpuri de apă (100%) sunt în starea ecologică foarte bună Din 3 lacuri naturale, pentru 2 (67%), evaluarea stării s-a realizat pe baza analizei de risc reactualizate (utilizând informaŃii referitoare la prezenŃa/absenŃa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenŃei datelor de monitoring şi imposibilităŃii aplicării principiului „grupării corpurilor de apă” (consecinŃa a existenŃei unor caracteristici diferite), caracterizarea stării acestor corpuri de apă realizându-se cu un grad de confidenŃă scăzut. Pentru starea ecologică foarte bună au fost evaluaŃi şi parametrii hidromorfologici. � Pentru celalalte corpuri de apă (lacuri naturale) pentru a căror caracterizare a stării ecologice au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă, nivelul de confidenŃă este mediu.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

135


136

Fig. 6.3.6 Starea ecologică a corpurilor de apă - lacuri naturale din bazinul hidrografic Mureş � În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaŃii privind celelalte elemente biologice şi fizico-chimice, sistemele de evaluare şi caracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare. În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al DCA sau a altor raportări specifice, starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza elementelor neabordate în actualul proiect al planului de management.

SituaŃia stării chimice a corpurilor de apă - lacuri naturale din bazinul hidrografic Mureş este prezentată în Fig. 6.3.7.

Fig. 6.3.7 Starea chimică a corpurilor de apă – lacuri în bazinul hidrografic Mureş Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Corpurile de apă desemnate puternic modificate şi corpurile artificiale sunt clasificate în funcŃie de potenŃialul ecologic şi starea chimică. Pentru stabilirea potenŃialului ecologic există 2 metode la nivel european:

1. metoda Praga prin care potenŃialul ecologic bun este definit ca fiind starea la care se ajunge prin implementarea măsurilor de reducere (atenuare) care nu au efecte negative semnificative asupra folosinŃelor şi asupra mediului, precum şi pe cele cu eficienŃa ecologică scăzută 2. definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante


137

Valorile elementelor biologice de calitate la potenŃial ecologic maxim (PEM) reflectă, “pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de suprafaŃă comparabil, date fiind condiŃiile fizice ce rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă”. DefiniŃia relevă faptul că valorile biologice ale PEM (a) depind de condiŃiile hidromorfologice ale PEM şi (b) pot fi diferite de acelea ale oricărui tip de corp de apă de suprafaŃă natural deoarece nici un astfel de tip natural nu este în totalitate comparabil. DCA defineşte condiŃiile hidromorfologice ale PEM ca fiind acelea „compatibile doar cu impactul asupra corpurilor de apă care rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă din momentul în care au fost luate toate măsurile de reducere (atenuare) a impactului acestora pentru a asigura cea mai bună apropiere de continuitatea ecologică, în special cu privire la migrarea faunei şi la locurile adecvate (habitate) pentru depunerea icrelor şi reproducere”. Măsurile de reducere la care se face referire în definiŃia condiŃiilor hidromorfologice ale PEM se limitează la cele care nu vor avea un efect negativ semnificativ asupra mediului şi folosinŃei/folosinŃelor care sunt dependente de caracteristicile modificate. Caracterizarea potenŃialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi artificiale (râuri, lacuri de acumulare) din bazinul hidrografic Mureş are la bază aplicarea principiului “celei mai defavorabile situaŃii” dintre elementele biologice şi fizico-chimice relevante. Râuri În cazul râurilor, caracterizarea potenŃialul ecologic (Fig. 6.3.2) s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice, pe existenŃa speciilor de peşti migratori, a elementelor fizico-chimice generale şi a poluanŃilor specifici, constatându-se că din 95 corpuri de apă puternic modificate din b.h. Mureş, 33 (35%) ating potenŃialul ecologic maxim şi bun şi 62 (65%) ating potenŃialul ecologic moderat*. Pentru aceste corpuri de apă caracterizarea potenŃialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenta scăzut, ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic în procesul de evaluare. Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apă puternic modificate (râuri) şi artificiale a avut în vedere aceeaşi abordare şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale. Evaluarea stării chimice s-a realizat urmând aceeaşi metodologie ca şi în cazul celorlalte categorii de corpuri de apa. În cadrul bazinului hidrografic Mureş din totalul de 95 corpuri de apă puternic modificate-râuri, 88 (93%) ating starea chimică bună. Lacuri de acumulare � PotenŃialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului, a

prezentei faunei piscicole migratoare, a parametrilor fizico-chimici generali şi ai poluanŃilor specifici, corespunzătoare claselor de potenŃial definite se prezintă astfel (Fig. 6.3.2): • 11 corpuri de apă (79%) ating potenŃialul ecologic maxim şi bun • 3 corpuri de apă (21%) ating potenŃialul ecologic moderat


138

În cazul lacurilor de acumulare, evaluarea potenŃialului ecologic s-a realizat având în vedere elementele fizico-chimice generale: condiŃii de oxigenare (oxigen dizolvat), nutrienŃi (fosfor total) şi starea acidifierii (pH) în conformitate cu metodologiile din Anexa 6.1.3.A a Planului NaŃional de Management. Evaluarea pe baza poluanŃilor specifici s-a realizat ca şi pentru celelalte categorii de corpuri de apă. Din punct de vedere al stării chimice evaluarea s-a făcut în acelaşi mod cu cea efectuată pentru corpurile de apă naturale, având aceleaşi obiective, respectiv standardele de mediu definite de Directiva 2008/105/CE. În cadrul bazinului hidrografic Mureş din totalul de 14 corpuri de apă puternic modificate-lacuri de acumulare, 14 corpuri (100 %) ating starea chimică bună. � Pentru 6 corpuri de apă artificiale din bazinul hidrografic Mureş (Fig. 6.3.2) s-a constatat

că: • 3 corpuri de apă (50%) ating potenŃialul ecologic maxim şi bun • 3 corpuri de apă (50%) ating potenŃialul ecologic moderat

De asemenea, starea chimică bună a corpurilor de apă artificiale a fost atinsă în 6 corpuri de apă artificiale (100%). Caracterizarea potenŃialului ecologic al lacurilor de acumulare are grad de confidenŃă mediu, iar al corpurilor de apă artificiale un grad de confidenŃă redus. 6.2.1.3 ConfidenŃa evaluării stării DCA în Anexa V prevede necesitatea prezentării nivelului de confidenŃă şi precizie al rezultatelor furnizate de programele de monitoring. În acest sens au fost definite 3 nivele (clase) de confidenŃă pentru sistemul de evaluare al stării apelor de suprafaŃă, în concordanŃă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării. Cele 3 clase de confidenŃă pentru starea ecologică şi starea chimică sunt definite astfel: mare, medie şi scăzută.


139

Starea ecologică


140


141

Starea chimică

Nivelele de confidenŃă atinse în evaluarea stării ecologice şi chimice sunt ilustrate în Fig. 6.3.2 şi Fig. 6.3.5.


142

6.2.2 Ape subterane În cazul corpurilor de apă subterană, DCA defineşte starea cantitativă, precum şi starea calitativă (chimică). Starea cantitativă Conform Anexei V din DCA, starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane are loc atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung. Pentru evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană s-au utilizat recomandările ghidului European în domeniu, elaborat în cadrul Strategiei Comune de Implementare a DCA. Astfel, au fost utilizate criteriile următoare:

� bilanŃul hidric � conexiunea cu apele de suprafaŃă � influenŃa asupra ecosistemelor terestre dependente de apă subterană � intruziunea apei saline sau a altor intruziuni

Prin aplicarea acestor criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană delimitate sunt în stare cantitativă bună.

Starea calitativă (chimică) Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat, în general, recomandările documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinŃelor” realizat de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2007 şi 2006 cu valorile prag (TV), valori ce au fost determinate pentru fiecare corp de apă subterană în parte (prezentate în subcapitolul 7.2). Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii TV. În cazul în care nu au fost înregistrate depăşiri ale TV corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună. În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori, pentru evaluarea stării au fost efectuate următoarele teste recomandate de documentul amintit:

• Evaluarea generală a stării chimice: a fost realizată agregarea datelor şi s-a verificat dacă suprafaŃa pe care se înregistrează depăşirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaŃa totală a corpului de apă subterană. Dacă suprafaŃa afectată a depăşit valoarea de 20% din suprafaŃa corpului, corpul a fost considerat în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test;

• Testul intruziunilor saline sau de altă natură: acest test a fost considerat ca nefiind relevant pentru corpurile de apă subterană din spaŃiul hidrografic Mureş;

• Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaŃă asociate datorate transferului de poluanŃi din corpurile de apă subterană: în cadrul acestui test s-a verificat dacă depăşirile TV s-au înregistrat în zone unde poluanŃii ar putea fi transferaŃi către apele de suprafaŃă. Dacă încărcarea de poluant transferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaŃă nu depăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă, corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test;

• Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: În cadrul acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apă subterană şi care prezintă deteriorări semnificative. Dacă nu există ecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale TV din cadrul corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de


143

poluant transferată către ecosistem, corpul de apă subterană a fost considerat în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test;

• Testul îndeplinirii cerinŃelor articolului 7(3) al DCA. S-a verificat dacă există dovada creşterii necesităŃii de tratare a apei subterane captate ca urmare a depăşirilor înregistrate, caz în care corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică slabă din punct de vedere al acestui test.

În final, pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia. În cadrul spaŃiului hidrografic Mureş evaluarea a fost făcută pentru toate cele 24 corpuri de apă subterană delimitate în acest spaŃiu hidrografic (Fig. 6.3.8). ROMU01 – Depresiunea Gheorghieni În anul 2007 calitatea apei din corpul de apă subterană ROMU01 a fost monitorizată prin analizarea probelor de apă recoltate dintr-un singur foraj (Joseni) aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale. Deoarece nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor de prag, se consideră că acest corp de apă subterană se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună. ROMU02 – Lunca şi terasele râului Arieş Acest corp de apă subterană a fost monitorizat în anul 2007, din punct de vedere calitativ, prin analizarea probelor de apă recoltate dintr-un singur foraj aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale. Se consideră că corpul de apă subterană ROMU02 este, din punct de vedere calitativ, în stare bună, neînregistrându-se depăşiri ale valorilor de prag.

ROMU03- Lunca şi terasele Mureşului superior Rezultatele analizelor chimice efectuate în anul 2007 pe probe de apă recoltate din forajele ReŃelei hidrogeologice naŃionale arată depăşiri ale valorilor de prag la indicatorii NH4 (Crăieşti, Sânpaul, Cristeşti, Sângeorgiu), NO3 (Cuci, Zau, Cristeşti), SO4 (Totoi, Lunca Mureşului, Cristeşti) şi NO2

(Cristeşti) în 10 puncte de observaŃie din totalul de 23. Local apar valori ridicate la indicatorul cloruri (Sâncrai, Remetea, Cristeşti). DistribuŃia punctelor de monitorizare cu depăşiri este relativ uniformă pe aria de dezvoltare a corpului de apă subterană, ceea ce determină considerarea corpului ROMU03 ca fiind, din punct de vedere calitativ, în stare slabă, pentru NO3 şi NH4 şi cu depăşiri locale la SO4 şi NO2. MenŃionăm că acest corp de apă subterană a fost declarat la risc pentru aceiaşi indicatori şi în anul 2003 (Bretotean et al., 2006).

ROMU04 – Lunca şi terasele râului Târnava Mică Calitatea apei din acest corp de apă subterană a fost monitorizată în anul 2007 prin analizarea probelor recoltate din 6 foraje aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale. Pe baza rezultatelor analizelor şi a distribuŃiei punctelor de monitorizare pe suprafaŃa corpului de apă subterană se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună, cu depăşiri locale ale valorilor de prag la indicatorul SO4 (Blaj, Bahnea).

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

14

4


145

ROMU05 – Lunca şi terasele râului Târnava Mare În anul 2007 calitatea apei subterane din acest corp a fost monitorizată în 10 foraje aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale. Rezultatele analizelor chimice au pus în evidenŃă două situaŃii distincte: în partea vestică a corpului de apă subterană, între Mediaş şi MihalŃ, în toate forajele s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la indicatorii NO3 (Mediaş, MihalŃ), SO4 (Blaj, Copşa Mică), NH4 (Copşa Mică) şi PO4 (Copşa Mică). În partea estică a corpului de apă subterană nu s-au înregistrat, în nici un punct de monitorizare, depăşiri ale valorilor de prag la indicatorii analizaŃi. Pe baza acestor date se consideră că în general, din punct de vedere calitativ, corpul de apă subterană ROMU05 se află în stare bună, cu excepŃia zonei vestice, cuprinse între Mediaş şi MihalŃ, care se află în stare calitativă slabă pentru indicatorii NO3, NH4 şi cu depăşiri locale la SO4 şi PO4. ROMU06 – Brădeşti (MunŃii Trascău) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 au fost analizate probe de apă recoltate din izvorul Poarta Cheii, rezultatele acestora arătând că nu există depăşiri ale concentraŃiei maxim admise conform Legii 458/2002 modificată şi completată cu Legea 311/2004, la nici un indicator analizat. Pe baza acestor rezultate şi a faptului că acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.

ROMU07 – Culoarul râului Mureş (Alba Iulia – Lipova) În anul 2007 calitatea apei subterane din corpul ROMU07 a fost monitorizată prin analizarea probelor de apă recoltate din 16 foraje aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale. Rezultatele analizelor chimice au arătat depăşiri ale valorilor de prag în două puncte de monitorizare, la indicatorii NO3 (Şoimuş) şi SO4 (Alba Iulia). Pe baza acestor rezultate şi a distribuŃiei punctelor de monitorizare pe suprafaŃa corpului de apă subterană se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună, cu depăşiri locale ale valorilor de prag la indicatorii şi în punctele menŃionate.

ROMU08 – Cugir (MunŃii Sebeşului) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar deoarece acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.

ROMU09 – Poieni (MunŃii Metaliferi) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag.


146

În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar deoarece acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.

ROMU10 – Abrud (MunŃii Metaliferi) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar deoarece acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună. ROMU11 – Rapolt (MunŃii Metaliferi) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar deoarece acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună. ROMU12 – Bretelin (MunŃii Poiana Ruscă) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar deoarece acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.

ROMU13 – Lăpuşnic (MunŃii Poiana Ruscă) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar deoarece acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună. ROMU14 – Lelese (MunŃii Poiana Ruscă) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar deoarece acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.


147

ROMU15 – Răchitova (MunŃii Poiana Ruscă) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar deoarece acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.

ROMU16 – Depresiunea HaŃeg În anul 2007 calitatea apei subterane din acest corp nu a fost monitorizată. În anul 2006 au fost analizate probe de apă recoltate din trei foraje (HaŃeg) aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale, neîregistrându-se depăşiri ale valorilor de prag la nici un indicator analizat. Pe baza acestor informaŃii, se consideră că acest corp de apă subterană se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.

ROMU17 – Zeicani (MunŃii Tarcu) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 au fost analizate probe de apă recoltate din izvorul DumbrăviŃa, rezultatele acestora arătând că nu există depăşiri ale concentraŃiei maxim admise conform Legii 458/2002 modificată şi completată cu Legea 311/2004, la nici un indicator analizat. Pe baza acestor rezultate şi a faptului că acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună. ROMU18 – Pecuiu (MunŃii Retezat) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 au fost analizate probe de apă recoltate din izvorul Gorgan, rezultatele acestora arătând că nu există depăşiri ale concentraŃiei maxim admise conform Legii 458/2002 modificată şi completată cu Legea 311/2004, la nici un indicator analizat. Pe baza acestor rezultate şi a faptului că acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună. ROMU19 – Ohaba Ponor (MunŃii Sureanu) Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi, implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar deoarece acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.

ROMU20 – Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior – Holocen) În anul 2007 monitorizarea calităŃii apei din acest corp de apă subterană a fost realizată prin analizarea probelor recoltate din 36 foraje aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale şi 3 foraje de urmărire a poluării de la Combinatul de Îngrăşăminte Chimice Arad.


148

Au fost înregistrate, în 14 puncte de monitorizare, depăşiri ale valorilor de prag la indicatorii NO3 (Aradul Nou, Livada, Semlac, Bodrog, Cenad, Horia, Nădlac, 2 foraje de urmărire a poluării de la CICH Arad), SO4 (Cenad, Nădlac), NH4 (1 foraj de urmărire a poluării de la CICH Arad) şi PO4 (Sânicolaul Mare). Pe baza acestor rezultate şi a distribuŃiei punctelor de monitorizare pe suprafaŃa corpului de apă subterană, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare slabă pentru NO3 şi cu depăşiri locale la SO4, NH4 şi PO4.

ROMU21 – Depresiunea Gheorghieni (de adâncime) Acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat din punct de vedere calitativ în perioada 2006 – 2008, dar având în vedere că acest corp de apă subterană se află sub presiune, se consideră că se află în stare bună.

ROMU22 – Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu) În anul 2007 calitatea apei subterane a fost monitorizată în două foraje aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale, înregistrându-se depăşiri ale valorilor de prag la indicatorul NH4 în forajul de la Ghioroc. Pentru evaluarea stării calitative au fost analizate şi rezultatele analizelor chimice efectuate de operatorii fronturilor de captare ce exploatează apă subterană din acest corp (fronturile de captare Arad Nord, Mândruloc, Pecica, Nădlac şi Iratoşu). Au fost înregistrate depăşiri ale valorilor de prag la indicatorul As în 4 din cele 6 foraje ale frontului de captare Pecica. Trebuie menŃionat că în forajele care au efectuat 3 analize în anul 2007, concentraŃia de As scade progresiv de la începutul anului către sfârşitul acestuia. La frontul de captare Arad Nord în anul 2007 a fost înregistrată o singură depăşire a valorilor de prag la indicatorul NH4 în forajul F14. Analizele chimice efectuate în forajele fronturilor de captare menŃionate au pus în evidenŃă şi valori relativ ridicate la Fe şi Mn. Pe baza datelor de chimism analizate şi a distribuŃiei punctelor de unde provin aceste date, se consideră că, din punct de vedere calitativ, corpul de apă subterană ROMU22 se află în stare bună. Depăşirile valorii de prag la As şi valorile relativ ridicate ale concentraŃiei indicatorilor Fe şi Mn se datorează fondului natural, care local prezintă valori mai mari.

ROMU23 – Tg.Mureş – Reghin Acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat din punct de vedere calitativ în anul 2007, dar având în vedere faptul că este un corp de apă subterană sub presiune şi că beneficiază de un grad de protecŃie bun şi foarte bun datorită grosimii şi litologiei depozitelor acoperitoare, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.

ROMU24 – Depresiunea Transilvaniei Acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat din punct de vedere calitativ în anul 2007, dar având în vedere faptul că este un corp de apă subterană sub presiune şi că beneficiază de un grad de protecŃie bun şi foarte bun datorită grosimii şi litologiei depozitelor acoperitoare, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.


149

6.2.3 Zone protejate Zonele de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării. Evaluarea stării calităŃii apelor de suprafaŃă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaŃă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenŃa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaŃă destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002), cu modificările şi completările ulterioare. Conform NTPA 013/2002, apele de suprafaŃă destinate potabilizării sunt clasificate, în funcŃie de valorile limită, în trei categorii: A1, A2 şi A3, în funcŃie de caracteristicile fizice, chimice şi microbiologice, astfel fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvată de tratare. În anul 2007 în Bazinul Hidrografic Mureş au fost monitorizate 34 de secŃiuni pentru apă de suprafaŃă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă din care 34 de secŃiuni îndeplinesc condiŃiile impuse de NTPA 013/2002, aşa cum se poate observa în Tabelul 6.4. Tabelul 6.4. SituaŃia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaŃă destinată potabilizării (în secŃiunile monitorizate) în bazinul hidrografic Mureş

Nr. crt.

Nume secŃiune de prelevare

Sursa de apă

Debit mediu

prelevat în anul 2007 m3/zi

Pop

ulaŃ

ia

dese

rvit

ă Categoria de calitate conform

HG 100/2002

Indicatori depăşiŃi

1 Priza Ciumani Şumuleul Mare 1161,64 1324 A2 CCO

2 Priza Gheorgheni Belcina 7926 18200 A1 -

3 Priza TopliŃa TopliŃa 2887,67 8000 A2 Amoniu

4 Priza Lunca Bradului Ilva 131,5 1200 A2 MTS, CCO

5 Priza Bistra - Mureşului Bistra 350,68 A2 MTS, CCO

6 Priza Reghin Gurghiu 13263 32500 A2 MTS, CCO, amoniu

7 Priza Târgu Mureş Mureş 52191,8 141000 A2 MTS, CCO,

amoniu, fenoli

8 Priza Iernut Mureş 964,38 5500 A2 MTS, CCO, amoniu, fenoli

9 Priza Luduş Mureş 3786,3 15500 A2 MTS, CCO, amoniu, fenoli

10 Priza Câmpeni (Mihoieşti) Arieş 1575,34 6793 A2 MTS

11 Priza Abrud Buninginea 421,91 1300 A2 Amoniu, Mn

12 Priza Baia de Arieş Cioara 389,04 4153 A1 -

13 Priza Câmpia Turzii Hăşdate 5515 18506 A1 -


150

Nr. crt.

Nume secŃiune de prelevare

Sursa de apă

Debit mediu

prelevat în anul 2007 m3/zi

Pop

ulaŃ

ia

dese

rvit

ă Categoria de calitate conform

HG 100/2002

Indicatori depăşiŃi

14 Priza Zlatna Feneş 1038,35 4300 A1 -

15 Priza Zetea Ivo 271,23 A2 MTS, CCO

16 Priza Odorheiu Secuiesc

Târnava Mare 15339,8 30600 A2 CCO, amoniu,

fenoli

17 Priza Cristuru Secuiesc

Târnava Mare 1676,71 8000 A2 MTS, amoniu,

fenoli

18 Priza Sighişoara (Albeşti)

Târnava Mare 11523,3 32542 A2 MTS, CCO,

amoniu, fenoli

19 Priza Mediaş Târnava Mare 13249,3 57000 A2 MTS, CCO,

amoniu, fenoli

20 Priza Copşa Mică Ac. Ighiş 1868,49 5400 A2 Amoniu, CCO

21 Priza Sovata Sovata 2528,76 3000 A2 CCO

22 Priza Sovata Sebeş 6000 A1 -

23 Priza Praid Târnava Mare 528,76 A2 CCO, fenoli

24 Priza Târnăveni Târnava Mică 5808,2 25000 A2 MTS, CCO,

amoniu

25 Priza Alba Iulia Ac. Nedeiu Sebeş 125000 A1 -

26 Priza Alba Iulia Ac. Petreşti Sebeş

43484,9 A1 -

27 Priza Cugir Râul Mare Cugir 5835,6 12230 A1 -

28 Lac Făerag – Priza Certeju de Sus

Făerag - Certej 1320 A1

29 Priza Ghelar Ritişoara 1800 A1 -

30 Priza Orăştie Sibişel A1 -

31 Priza Orăştie Râuşor 4660,3 21000

A1 -

32 Priza Hunedoara Bărbat 47832,8 59173 A2 Mn

33 Priza HaŃeg – Canal Cârlete

Canal Cârlete 7667 A2 Amoniu,

CCO

34 Priza Deva (Sântămăria Orlea)

Râul Mare Ac. HaŃeg 2852 99262 A1 -

Zonele pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. Evaluarea stării calităŃii apelor de suprafaŃă care necesită protecŃie şi ameliorare în scopul susŃinerii vieŃii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 202/2002 pentru


151

aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaŃă care necesită protecŃie şi ameliorare în scopul susŃinerii vieŃii piscicole, cu modificările şi completările ulterioare, amendat de Hotărârea de Guvern 563/2006. Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică zonelor salmonicole şi ciprinicole identificate. În anul 2007 au fost identificate 17 situaŃii de conformare (3 desemnări - râuri, 14 desemnări – lacuri). S-au înregistrat şi situaŃii de neconformare datorate unor cauze naturale. Zonele vulnerabile la nitraŃi Evaluarea stării calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane în zonele vulnerabile se face având în vedere, în principal, concentraŃiile de azotaŃi care nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/l în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 964/2000 privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare. Din totalul de 24 secŃiuni de monitorizare pentru apele de suprafaŃă localizate în zone vulnerabile la nici una nu s-a depăşit pragul de 50 mg/l. Pentru apele subterane, din totalul de 31 puncte de monitorizare (foraje, izvoare) localizate în zone vulnerabile 15 au depăşit pragul de 50 mg/l. 6.3 Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Aşa cum s-a arătat în subcapitolul 3.4.3 presiunile hidromorfologice au fost grupate în 4 mari categorii şi anume:

• lucrări de barare transversală a cursurilor de apă – baraje, stăvilare, praguri de fund; • lucrări în lungul râului – îndiguiri, lucrări de regularizare şi consolidare maluri; • şenale navigabile; • lucrări de captare şi evacuare a apei de la folosinŃe, precum şi lucrări de derivare a debitelor.

Presiunile hidromorfologice pot conduce la:

• modificarea habitatelor datorită alterărilor fizice: baraje, praguri de fund, diguri, canale, prize de apă, etc. care influenŃează fauna şi flora acvatică.

• modificarea regimului hidrologic al apei şi sedimentelor datorită regularizării scurgerii, prelevărilor sau restituŃiilor importante de debite.

• modificări ale chimismului apei cu impact local. Datorită modificărilor hidro-morfologice corpurile de apă se împart în două mari categorii:

• corpuri de apă puternic modificate; • corpuri de apă care nu sunt puternic modificate.

Conform Directivei Cadru a Apei, corpurile de apă puternic modificate sunt acele corpuri de apă de suprafaŃă care datorită „alterărilor fizice” si-au schimbat substanŃial caracterul lor natural. În cazul corpurilor de apă puternic modificate obiectivul este atingerea unui „potenŃial ecologic bun”, ceea ce presupune conservarea amenajării râului în condiŃiile în care el se află în prezent şi îmbunătăŃirea calităŃii şi regimului apei. Conform Art. 2.8 din DCA, corpurile de apă artificiale – sunt corpurile de apă de suprafaŃă create prin activitatea umană. De exemplu, se consideră corpuri de apă artificiale derivaŃiile interbazinale, canalele pentru navigaŃie, porturi, docuri, etc. Ca şi în cazul corpurilor de apă puternic modificate corpurile de apă artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potenŃial ecologic bun”.


152

Analiza presiunilor hidromorfologice în conformitate cu prevederile Art. 5 al DCA a condus la clasificarea preliminară a corpurilor de apă identificate în capitolul 3.3 în trei categorii: corpuri de apă naturale, puternic modificate/artificiale şi corpuri “canditate” la puternic modificate, utilizând criterii abiotice (Tabelul 6.6). Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apă candidate la puternic modificate şi corpurilor de apă preliminar desemnate puternic modificate (stabilite pe baza criteriilor abiotice pentru delimitarea corpurilor de apă ca urmare a acŃiunii presiunilor semnificative – Tabelul 6.6), care nu ating starea ecologică bună (SEN) din punct de vedere al elementelor biologice, consecinŃă a alterărilor hidromorfologice. Deoarece metodologia pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaŃă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) conform cerinŃelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice a fost finalizată şi a fost parcurs şi testul de desemnare finală a corpurilor de apă, în momentul de faŃă, clasificarea corpurilor de apă cuprinde 3 categorii: corpuri naturale, corpuri puternic modificate şi corpuri artificiale. Un corp de apă poate fi încadrat în categoria corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale dacă nu este în stare ecologică bună (utilizând datele din 2007) şi a parcurs toate etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4.3 din DCA (Fig. 6.4). Acelaşi principiu s-a aplicat şi corpurilor de apă nepermanente. Într-o primă etapă la elaborarea Planului de Management s-a folosit abordarea „clear cut situation” (situaŃii evidente cu grad de confidenŃă de 100%) – care au fost stabilite de ICPDR şi utilizate şi în elaborarea Planului de Management al Districtului Fluviului Dunărea.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

15

3

Tab

elul

6.6

Cri

teri

i abi

otic

e pe

ntru

cla

sifi

care

a co

rpur

ilor

de

apă

de s

upra

faŃă

Cat

egor

ii de

cor

puri

de

apă

N

r cr

t.

C

onst

rucŃ

ii hi

drot

ehni

ce (

alte

rări

hi

drom

orfo

logi

ce)

E

fect

e

Par

amet

rii c

e re

flec

tă p

resi

unea

C

orp

natu

ral /

cv

asin

atur

al

În c

urs

de

eva

luar

e “c

andi

date

” la

CA

PM

CA

PM

Den

sita

tea

prag

urilo

r (nr

. /km

) sa

u <

1 2

> 3

Lucr

ări d

e ba

rare

tr

ansv

ersa

le

a) b

araj

e, d

ever

soar

e,

prag

uri d

e fu

nd

Asu

pra

regi

mul

ui h

idro

logi

c,

tran

spor

tulu

i sed

imen

telo

r şi

mig

rări

i bio

tei 1

) În

ălŃim

ea o

bsta

colu

lui (

cm)

< 20

20

– 5

0 >

50

Asu

pra

curg

erii

min

ime

şi b

iote

i D

ebitu

l min

im în

alb

ie /

Q

*2) (%

) >1

00

100

- 50

< 50

1

b) la

curi

de

acum

ular

e –

evac

uare

und

e pu

lsat

orii

Asu

pra

regi

mul

ui h

idro

logi

c,

stab

ilită

Ńii a

lbie

i şi f

lore

i G

radi

entu

l (de

s) c

reşt

erii

nive

lulu

i ap

ei (c

m) /

ora

<

50

50 -

100

> 10

03)

Lung

ime

digu

ri /

Lung

ime

corp

de

apă

(%)

< 30

30

- 70

>

70

Lucr

ări î

n lu

ngul

râul

ui

a) d

igur

i, am

enaj

ări

agri

cole

, pis

cico

le, e

tc.

Asu

pra

cone

ctiv

ităŃii

late

rale

, ve

geta

Ńiei d

in lu

nca

inun

dabi

lă ş

i zo

nelo

r de

repr

oduc

ere

Supr

afaŃ

a af

ecta

tă /

supr

afaŃ

a lu

ncii

inun

dabi

le (%

) <

30

30 -

70

> 70

2

b) L

ucră

ri d

e re

gula

riza

re

şi c

onso

lidar

e m

alur

i, tă

ieri

de

mea

ndre

Asu

pra

prof

ilulu

i lon

gitu

dina

l al

râul

ui, s

truc

turi

i sub

stra

tulu

i şi

biot

ei

Lung

ime

lucr

are

de re

gula

riza

re /

Lung

ime

corp

de

apă

(%)

< 30

30

- 70

>

70

3 Şe

nale

nav

igab

ile

Asu

pra

stab

ilită

Ńii a

lbie

i şi b

iote

i Lă

Ńimea

şen

alul

ui (d

raga

t) /

LăŃim

ea a

lbie

i (%

) <

30

30 -

70

> 70

Deb

itul p

rele

vat s

au re

stitu

it /

Deb

itul m

ediu

mul

tianu

al (%

) <

10

10 -

50

> 50

4

Priz

e de

apă

, res

tituŃ

ii fo

losi

nŃe

(eva

cuăr

i),

deri

vaŃii

Asu

pra

curg

erii

min

ime,

st

abili

tăŃii

alb

iei ş

i bio

tei

D

ebitu

l min

im în

alb

ie /

Q

*2) (%

) >

100

100

- 50

< 50

1) s

e co

nsid

eră

doar

bio

ta m

igra

toar

e 2)

Q*

= Q

95%

(m3 /s

)+ 0

,1 p

entr

u Q

95%

> 2

00 l/

s; Q

* =

1,25

x Q

95%

(m3 /s

)+ 0

,05

pent

ru Q

95%

< 2

00 l/

s; p

entr

u ba

zine

cu

supr

afaŃ

ă <

3000

km

2 . Dac

ă su

praf

aŃa

bazi

nulu

i > 3

000

km2 s

e vo

r con

side

ra d

ebite

le d

e se

rvitu

te m

enŃio

nate

în re

gula

men

tele

de

expl

oata

re a

le a

cum

ulăr

ilor.

Pent

ru b

azin

e av

ând

Q95

% <

0.1

m3 /s

Q*=

1,1*

Q95

%; Q

95%

- de

bitu

l med

iu lu

nar m

inim

anu

al c

u as

igur

area

de

95 %

(m3 /s

) 3)

frec

venŃ

a >

1 / z

i


154

Fig. 6.4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate

Etapa I Reanalizarea corpurilor de apă identificate preliminar – CAPM şi CA

Etapa III: Identificarea “măsurilor de restaurare” pentru atingerea SEB

1. Sunt necesare măsurile de restaurare

hidromorfologice pentru atingerea stării bune?

Etapa IV Identificarea impactului măsurilor asupra folosinŃelor şi asupra mediului

.

2. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra

principalelor folosinŃe de apă care sunt deservite de lucrările

hidrotenhice (alterările hidromorfologice)?

3. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative

asupra celorlalte folosinŃe de apă?

4. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ

negative asupra mediului în general?

Etapa V Identificarea altor îmbunătăŃiri sau măsuri care pot fi realizate

cu costuri nedisproporŃionate

Da

5. Există alternative tehnic fezabile care permit atingerea aceloraşi obiective

benefice asigurate de folosinŃele curente de apă?

6. Aceste alternative tehnic fezabile reprezintă o opŃiune de

mediu mai bună?

7. Costurile alternativelor sunt nedisproporŃionate

(acceptabile)?

Clasificat în categoria

corpuri de apă naturale

Clasificat în categoria corpuri de apă

puternic modificate/artificiale

Da

Da

Da

Da

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Da

Etapa II Caracterizarea folosinŃelor şi a mediului

Da

Da


155

Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situaŃii evidente), sunt: � Schimbarea categoriei din râu în lac,

o lungimea pe care se manifestă impactul barării este � 1 km pentru râurile cu suprafaŃă bazinului < de 1000 km2 � 2 km pentru râurile cu suprafaŃă bazinului > de 1000 km2

o lungime râu regim lentic/lungime totală corp > 50% � Regularizare/consolidare intensivă a malurilor >70 % din corpul de apă � Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apă � Densitate mare a barierelor în râurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥ 2/km � Lacuri de acumulare (cu folosinŃe: producerea de energie, irigaŃii, apă potabilă, apărare

împotriva inundaŃiilor, piscicultură). Corpurile de apă care au fost desemnate corpuri puternic modificate în primul plan se vor reevalua în următoarele planuri şi vor putea fi desemnate corpuri naturale ca urmare a îmbunătatirii stării lor. Este posibilă această abordare deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apă puternic modificate sunt mai puŃin severe decât cele pentru corpurile naturale prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai puŃin sever la un obiectiv mai sever în următoarele planuri. Desemnarea finală a corpurilor de apă artificiale şi a corpurilor de apă puternic modificate s-a realizat conform metodologiei AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române” – Desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale – elaborată în conformitate cu ghidul european „CIS Guidance no.4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial Water Bodies”. Principalele etape se referă la identificarea măsurilor de renaturare şi analizarea lor, identificarea impactului măsurilor asupra folosinŃelor şi a mediului în sensul larg al cuvântului, analiza opŃiunilor alternative (alte măsuri) şi justificarea desemnării pentru fiecare corp de apă. Etapele testului de desemnare sunt aceleaşi pentru corpurile de apă artificiale cât şi pentru corpurile de apă identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternic modificate. În continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare. Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apă utilizând datele din 2007. S-au reanalizat corpurile de apă unde se manifestă presiuni hidromorfologice semnificative şi s-au selectat corpurile de apă care nu sunt în stare ecologică bună. Etapa a II – a – Caracterizarea folosinŃelor şi a mediului în general. S-au luat în considerare toate folosinŃele de apă/activităŃile în ordinea importanŃei şi au fost caracterizate din punct de vedere social şi economic şi de asemenea din punct de vedere al mediului. Caracterizarea mediului a avut două componente: caracterizarea corpului de apă şi caracterizarea mediului în general. Aceasta caracterizare s-a făcut atât din punct de vedere al valorilor obŃinute cât şi al valorilor pierdute. Se menŃionează ca modificările datorate alterărilor hidromorfologice au un impact negativ cât şi pozitiv, de exemplu construirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru păsări, o suprafaŃă din lac făcând parte acum din site-urile Natura 2000. Etapa a III –a – Identificarea măsurilor de restaurare Posibilele măsuri de restaurare se prezintă în Tabelul 6.7. Etapa a IV–a - Identificarea impactului măsurilor de restaurare asupra folosinŃelor şi asupra mediului. În aceasta etapă, se realizează o descriere detaliată a impactului măsurilor asupra folosinŃelor specifice şi a mediului şi o evaluare din punct de vedere tehnic şi economic.


156

Măsurile propuse nu trebuie să aibă efecte semnificativ negative asupra mediului în general şi asupra folosinŃelor/activităŃilor menŃionate în DCA. FolosinŃele/activităŃile specifice menŃionate în Art 4(3) (a) din DCA sunt următoarele: alimentări cu apă, hidroenergie, irigaŃii, regularizări, combaterea inundaŃiilor, drenaje navigaŃie, porturi, activităŃi recreaŃionale şi alte activităŃi umane la fel de importante. Efecte semnificativ negative asupra folosinŃelor/activităŃilor specifice

a) DispariŃia completă a folosinŃei: • Sistarea alimentării cu apă; • Pierderea producŃiei hidroeneregtice; • Abandonarea navigaŃiei (datorată, de exemplu scăderii nivelurilor apei, în special în

perioadele secetoase); • DispariŃia unor amenajări piscicole; • Pierderea folosinŃelor de agrement şi recreaŃionale; • Pierderea folosinŃei de apărare împotriva inundaŃiilor

b) Reducerea folosinŃei sau creşterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosinŃei de apă

• Reducerea suprafeŃei folosite pentru urbanizare (extinderea localităŃilor) şi agricultura (cu mai mult de 30% din suprafaŃa actuală sau potenŃială);

• Limitarea navigaŃiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an); • Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de

20%); • Creşterea riscului la inundaŃii (creşterea pagubelor cu mai mult de 20% pe an).

Tabelul 6.7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare a efectelor

presiunilor hidromorfologice) Nr.crt ActivităŃi

Antropice Tipul de presiune

Nr. Denumire EficienŃa

(1) (2) (3) (4) (5) (6)

1.1 Realizarea unor pasaje de trecere pentru migraŃia ihtiofaunei

- Creşterea biodiversităŃii - ÎmbunătăŃirea parametrilor de stare a apei

1.2 Îndepărtarea barierelor transversale şi refacerea conectivităŃii longitudinale a cursului de apă

- Creşterea biodiversităŃii - ÎmbunătăŃirea parametrilor de stare a apei -Refacerea unor habitate

1.3. Capturarea şi transportul peştilor migratori, inclusiv repopularea

- Creşterea biodiversităŃii - Creşterea abundenŃei şi diversităŃii biologice şi genetice

1.4 Restaurarea zonelor umede

- Creşterea biodiversităŃii - Reciclarea nutrienŃilor - Atenuarea debitelor maxime

Morfologică

1.5 Diversificarea structurii malului, a albiei şi a habitatelor din lunca inundabilă

- Diversificarea morfologiei care va conduce la creşterea biodiversităŃii

1

Amenajări Hidrotehnice

Hidrologică 1.6 Stabilirea regimului hidrologic pentru

- Creşterea biodiversităŃii - Asigurarea cu apă a


157

Nr.crt ActivităŃi Antropice

Tipul de presiune

Nr. Denumire EficienŃa

lacurile de acumulare care să asigure satisfacerea folosinŃelor de apă şi compatibilitatea acestuia cu cerinŃele ecologice

folosinŃelor

1.7 ÎmbunătăŃirea continuităŃii transportului sedimentelor

- Refacerea peisajului natural - Creşterea biodiversităŃii

c) Pierderi de producŃie sau socio-economice • Reducerea producŃiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local); • Reducerea producŃiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singură

hidrocentrală şi cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică a râului în ansamblul ei);

• Reducerea locurilor de muncă (cu mai mult de 10% pe termen lung - 20 ani, sau cu mai mult decât 2% / an).

Efecte semnificativ negative asupra mediului, în sensul larg al cuvântului

• inundarea unor zone populate; • creşterea nivelului apelor subterane; • dispariŃia unor zone umede, etc.

Dacă măsurile de restaurare intră în conflict cu alte directive europene (de ex. Directiva habitate, Directiva păsări) sau cu alte obiective cultural-istorice şi naturale din patrimoniul universal vor fi considerate ca având efect semnificativ negativ asupra mediului.

Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăŃiri sau măsuri tehnic fezabile (soluŃii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporŃionate. În această etapa se face diferenŃa între: 1. măsurile de restaurare din etapa a III-a care implica modificări ale activităŃii/folosinŃei specifice

existente şi conduc la atingerea stării ecologice bune; 2. măsurile alternative care vor îndeplini obiectivele benefice furnizate (de ex. irigaŃii) de

caracteristicile modificate ale corpului de apă (acumulare) implicând însă înlocuirea folosinŃei (de exemplu din sursa subterană) sau mutarea ei în alt corp de apă (agricultura în alta zonă).

Identificarea „altor mijloace” / „opŃiunilor alternative” OpŃiunile alternative se pot încadra în următoarele:

1) Înlocuirea folosinŃei existente; exemplu: înlocuirea hidroenergiei cu alte surse, înlocuirea navigaŃiei cu alte mijloace de transport, înlocuirea alimentării cu apă din sursa de suprafaŃă cu apă din subteran;

2) „Mutarea” folosinŃei existente deservite de corpul de apă respectiv la alt corp de apă/alt bazin; exemplu: mutarea facilitaŃilor de agrement şi a producŃiei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate în afara luncii inundabile sau alimentarea cu apă din alte bazine hidrografice

3) MenŃinerea folosinŃei existente cu reducerea impactului asupra mediului; de exemplu: în cazul folosinŃei hidroenergetice sau a alimentărilor cu apă, opŃiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii şi a regimului de regularizare a debitelor ecologice; în cazul navigaŃiei, opŃiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de „habitat”;


158

în cazul agriculturii, opŃiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scăderea activităŃii agricole în imediata vecinătate a cursului de apă şi crearea unei zone tampon; în cazul activităŃilor recreaŃionale, opŃiunea presupune/include limitarea unor activităŃi în anumite locaŃii şi în anumite perioade de timp.

Evaluarea „fezabilităŃii tehnice” În cazul în care se pot identifica „alte mijloace” care să furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apă respectiv, mai intâi se face o evaluarea dacă aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. Fezabilitatea tehnică se referă la:

� Aspecte fizice (inginereşti); � Creşterea cerinŃei şi a gradului de asigurare a folosinŃelor deservite de corpul de apă

respectiv; � Aspecte legale

Evaluarea opŃiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului În cazul în care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile, urmează să se evalueze dacă reprezintă o opŃiune de mediu semnificativ mai bună. Evaluarea costurilor disproporŃionate Aceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” şi care reprezintă o „opŃiune de mediu semnificativ mai bună” trebuie să facă – mai apoi - subiectul unei evaluări de cost, respectiv să nu implice costuri foarte mari (disproporŃionate). Etapa a VI–a – Justificarea desemnării. Pentru corpurile de apă care au fost desemnate final ca fiind puternic modificate sau artificiale este necesară elaborarea unei justificări a desemnării (un rezumat al etapelor precedente). În Fig. 6.5 se prezintă harta cu clasificarea corpurilor de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş. De asemenea, în Fig. 6.6 se prezintă situaŃia (in %) privind clasificarea corpurilor de apă din bazinul hidrografic Mureş, având în vedere un număr total de corpuri de apă identificate de 561 din care:

� 446 corpuri de apă naturale: o 443 râuri o 3 lacuri

� 109 corpuri de apă puternic modificate: o 95 râuri o 14 lacuri

� 6 corpuri de apă artificiale

CA Naturale

80%

CA Artif iciale

1%

CA Puternic

modif icate

19%

Fig. 6.6 Clasificarea corpurilor de apă din bazinul hidrografic Mureş


159

Justificarea desemnării unor corpuri de apă puternic modificate şi artificiale din bazinul hidrografic Mureş se prezintă în Anexa 6.2. În cele ce urmează se prezintă 2 exemple de justificare a desemnării pentru corpurile de apă puternic modificate.

Corpul de apă Râul Mureş confluenŃa Cărbunele Negru - confluenŃa Lăzarea Justificarea

desemnării Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apă Criteriul hidromorfologic

Lucrări de barare transversale - baraje, praguri de fund: � Prag de fund pod Borzont H=0,8m - corectare stabilizare talveg şi punerea în siguranŃă a

podului � Lungime regularizări /Lungime sector - 77, 61% din lungimea corpului de apă.

Alterarea hidromorfologică se referă la prezenŃa lucrărilor de regularizare pe 77, 61% din lungimea corpului de apă, cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, sunt aparate aproximativ 4 localităŃi având un număr de 15381 locuitori, precum şi terenurile agricole. Pragul de fund are rolul de corectare- stabilizare talveg şi protecŃia podului, conducând la întreruperea conectivităŃii longitudinale cu impact negativ asupra migraŃiei ihtiofaunei. Corpul de apă nu se încadrează în starea ecologică bună deoarece este îndeplinit criteriul de evaluare a presiunilor hidromorfologice cu un grad de siguranŃă 100 % - alterarea hidromorfologică semnificativă se referă la lucrările de regularizare cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor pe 77,61% din lungimea corpului de apă, cu efect negativ asupra conectivităŃii longitudinale. Etapa a II - a Caracterizarea folosinŃelor şi a mediului Corpul de apă traversează aria protejată de interes comunitar Depresiunea şi MunŃii Giurgeului (ROSPA0033) şi este în legătură cu rezevaŃia Mlaştina cea Mare 2.471. care fac parte din zona protejata Călimani Gurghiu (fişa din Registrul Ariilor protejate nr.3). În trecut pe acest sector au existat numeroase zone umede şi mlaştini care periodic au fost inundate de Râul Mureş. În prezent majoritatea acestor habitate au dispărut în urma lucrărilor de regularizare şi desecare. Corpul de apă este în legătura cu un corp de apă subterană care nu este la risc. Etapa a III - a Identificarea măsurilor de restaurare Familia de măsuri propuse:

1.1 Realizarea unor pasaje de trecere pentru migraŃia ihtiofaunei – pentru barare 1.5 Diversificarea structurii malului, a albiei şi a habitatelor din lunca inundabilă – pentru

regularizare. Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinŃelor şi asupra mediului Descrierea impactului măsurilor asupra folosinŃelor Efect negativ: corectarea şi stabilizarea talvegului şi punerea în siguranŃă a podului: - Efect negativ: apărare împotriva inundaŃiilor (folosinŃa nu mai poate să îndeplinească scopul).

Descrierea impactului măsurilor asupra mediului Efect pozitiv: corectarea şi stabilizarea talvegului şi punerea în siguranŃa a podului (creşterea biodiversităŃii)

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 6

MO

NIT

OR

IZA

RE

A Ş

I C

AR

AC

TE

RIZ

AR

EA

ST

ĂR

II A

PE

LO

R

16

0


161

Efect pozitiv: apărare împotriva inundaŃiilor (restaurarea habitatelor naturale premergătoare lucrărilor în cauză). Pot fi afectate un număr de 4 localităŃi şi terenurile agricole aferente acestora Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăŃiri sau măsuri tehnic fezabile (soluŃii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporŃionate Nu există posibilitatea amenajării de incinte inundabile/polder în apropiere, pt.a asigura acelaşi grad de protecŃie (nu există alte măsuri tehnic fezabile) pentru apărarea împotriva inundaŃiilor. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE: Corpul de apă Râul Mureş conf. Cărbunele Negru-conf. Lăzarea este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT.

Corpul de apă Râul Comlod (LechinŃa) izvor – confluenŃa Bozed – Justificarea desemnării Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apă Criteriul hidromorfologic Lucrări de barare transversale - baraje, praguri de fund:

� Prag Milaş H=0,4m � Prag Crăieşti H=0,4m � Prag Crăieşti H=0,4m � Prag Sânmărtinu de Câmpie H=0,4m � Prag Râciu H=0,4m � Lungime diguri/Lungime sector (71%) din lungimea corpului de apă. � Lungime regularizări /Lungime sector (89,44%) din lungimea corpului de apă.

Alterarea hidromorfologică se referă la prezenŃa lucrărilor de îndiguire pe 71% din lungimea corpului de apă, lucrări de regularizare pe 89,44% din lungimea corpului de apă, cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, (Sunt apărate 24 gospodării şi 40 ha teren agricol în localitatea Râciu, iar în localitatea Crăieşti sunt aparate 48 gospodării, 80 ha teren agricol şi 4 km drum comunal) şi praguri de fund pentru corectarea şi stabilizarea talvegului, ce conduc la întreruperea conectivităŃii laterale şi longitudinale cu impact negativ asupra migraŃiei ihtiofaunei. Corpul de apă nu se încadrează în starea ecologică bună deoarece este îndeplinit criteriul de evaluare a presiunilor hidromorfologice cu un grad de siguranŃă 100% - alterarea hidromorfologică semnificativă se referă la lucrări de îndiguire pe 71 %, lucrări de regularizare pe 89,44% din lungimea corpului de apă, cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, cu efect negativ asupra conectivităŃii laterale. Pragurile nu necesită scări de peşti, conform Ordinului 1163/2007 al MMDD. Etapa a II - a Caracterizarea folosinŃelor şi a mediului Corpul de apă este situat în ecoregiunea 10 MunŃii CarpaŃi cu geologie predominant siliciu şi tipul RO04a. Pe acest sector, a fost identificat o specie migratoare, scobarul (Chondrostoma nasus). Corpul de apă este în legătură cu 2 corpuri de apă subterană: ROMU03 la risc şi ROMU04 fără risc. Corpul de apă traversează o zonă vulnerabilă. Etapa a III - a Identificarea măsurilor de restaurare Familia de măsuri propuse:

1.5 Diversificarea structurii malului, a albiei şi a habitatelor din lunca inundabilă Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinŃelor şi asupra mediului Descrierea impactului măsurilor asupra folosinŃelor Efect negativ: impact social - populaŃia nu este apărată la inundaŃii


162

Descrierea impactului măsurilor asupra mediului Efect pozitiv: apărare împotriva inundaŃiilor (restaurarea habitatelor naturale premergătoare lucrărilor în cauză). Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăŃiri sau măsuri tehnic fezabile (soluŃii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporŃionate Nu există posibilitatea amenajării de incinte inundabile/polder în altă parte, pentru a asigura acelaşi grad de protecŃie (nu există alte măsuri tehnic fezabile) pentru apărarea împotriva inundaŃiilor. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE: Corpul de apă Râul Comlod (LechinŃa) izvor- confluenŃa Bozed este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT În urma analizei făcute un număr de 190 corpuri de apă (artificiale, râuri şi lacuri de acumulare) au intrat în testul de desemnare. Din acestea un număr de 54 corpuri de apă nu sunt în starea ecologică bună datorită presiunilor hidromorfologice, având un grad de încredere de 100% (sunt situaŃii evidente “clear cut situations”). Din cele 54 de corpuri au rezultat 25 corpuri de apă care sunt la potenŃial ecologic moderat.

PMBH MUREŞ – CAP. 7 OBIECTIVELE DE MEDIU

163

CAP. 7 OBIECTIVELE DE MEDIU Obiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru în domeniul Apei, reprezintă unul dintre elementele centrale ale acestei reglementări europene, având ca scop protecŃia pe termen lung, utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor. DCA stabileşte în Art. 4 (în special pct. 1) obiectivele de mediu indicând ca elemente principale:

• prevenirea deteriorării stării apelor de suprafaŃă şi subterane (art. 4.1.(a) (i), art. 4.1.(b) (i))

• protecŃia, îmbunătăŃirea şi restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafaŃă, inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, precum şi a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii “stării bune” până în 2015 (art. 4.1) (a) (b) (ii)

• protecŃia şi îmbunătăŃirea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale în vederea atingerii “potenŃialului ecologic bun” şi a “stării chimice bune” până în 2015 (art 4.1.(a) (iii))

• reducerea progresivă a poluării cu substanŃe prioritare şi încetarea evacuărilor de substanŃe prioritar periculoase în apele de suprafaŃă prin implementarea măsurilor necesare

• reducerea tendinŃelor semnificative şi susŃinute de creştere ale poluanŃilor în apele subterane

• atingerea standardelor şi obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislaŃia comunitară (art. 4,1(c).

În esenŃă, atingerea obiectivelor de mediu până în 2015, include:

• pentru corpurile de apă de suprafaŃă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune, respectiv a potenŃialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale

• pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune • pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaŃia specifică • nedeteriorarea stării apelor de suprafaŃă şi subterane

În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective de mediu, se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. 4.2.) Obiectivele de mediu se reactualizează o dată la 6 ani, prin Planurile de Management bazinale. În cazul în care obiectivele de mediu nu pot fi atinse, în condiŃiile prevăzute de Art. 4(4),(5), (6) şi (7) ale DCA se pot cere excepŃii de la atingerea obiectivelor de mediu, ce sunt prezentate detaliat în Cap. 10. 7.1 Ape de suprafaŃă Pentru apele de suprafaŃă, obiectivele de mediu reprezentate de „starea bună” şi „potenŃialul ecologic” sunt definite în Anexa 7.1 a Proiectului Planului de Management, caracterizarea detaliată a stării corpurilor de apă din bazinul hidrografic Mureş în conformitate cu prevederile DCA fiind prezentată în subcapitolul 6.2. Pentru fiecare corp de apă din bazinul hidrografic Mureş au fost stabilite obiectivele de mediu specifice categoriilor: râuri, lacuri, (corpuri naturale), corpuri de apă puternic modificate (râuri, lacuri de acumulare,) şi corpuri de apă artificiale.


164

Pentru zonele protejate, obiectivele de mediu sunt cele prevăzute de legislaŃia specifică, fiind caracteristice categoriilor de zone protejate definite în Cap. 5 - Identificarea şi cartarea zonelor protejate. Se menŃionează că, în cazul în care unui corp de apă i se stabilesc unul sau mai multe obiective de mediu, se aplică cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. 4.2.al DCA). În Anexa 7.1 sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă de suprafaŃă din spaŃiul hidrografic Mureş. Obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă respective se vor reactualiza o dată la 6 ani, în următorul Plan de Management bazinal. Obiectivul “nedeteriorării stării “ corpurilor de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş, evaluată pe baza elementelor de calitate prezentate în subcapitolul 6.2, se va analiza prin utilizarea datelor de monitoring, instrumentelor de modelare, etc. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinŃelor şi prevederilor Art. 4.7 al DCA, pentru cazuri specifice. 7.2 Ape subterane DCA stabileşte următoarele obiective pentru apele subterane:

�� obiective pentru stare: realizarea unei stări bune (cantitativă şi chimică) şi garantarea nedeteriorării acesteia

�� „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanŃi; �� luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinŃe semnificative şi durabile de creştere a

concentraŃiilor de poluanŃi. În cazul apelor subterane, starea bună implică o serie de “condiŃii” definite în Anexa V din DCA (Directiva 2000/60/CE). CondiŃii suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiica a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/EC). Corpurile de apă subterană trebuie clasificate în două clase, respectiv bună şi slabă, atât pentru starea cantitativă, cât şi pentru cea chimică. Pentru reflectarea acestei clasificări, DCA specifică utilizarea codurilor de culori, respectiv: verde pentru starea bună şi roşu pentru starea slabă. Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, concentraŃiile determinate în punctele de monitoring stabilite conform DCA trebuie comparate cu valorile de prag (threshold values - TV) care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o stare bună a corpului de apă subterană. Pentru nitraŃi (50 mg/l) şi pesticide (0,1 µg/l individual şi 0,5 µg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene, urmând ca fiecare Ńară membră să stabilească TV pentru celelalte substanŃe poluante, având la bază valorile fondului natural (natural background level - NBL). Lista minimă de parametri ce trebuie luaŃi în considerare la evaluarea stării calitative a corpurilor de ape subterane şi pentru care este necesară determinarea TV este următoarea: • “substanŃe, ioni, sau indicatori care pot apărea natural şi/sau ca rezultat al activităŃilor umane”:

As, Cd, Pb, Hg, NH4+, Cl-, SO42-; • “substanŃe sintetice”: tricloretilena, tetracloretilena; • “parametri indicatori ai intruziunilor saline sau a altor intruziuni”: conductivitatea sau Cl- şi

SO42-, în funcŃie de alegerea statelor membre.


165

Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii mai sus menŃionaŃi pentru unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorile fondului natural şi valorile prag, urmând ca acestea să fie stabilite pe baza unor studii ulterioare. De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanŃe, funcŃie de particularităŃile specifice fiecăreia. În cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 “Stabilirea măsurillor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri, în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de DCA şi Directiva Apelor Subterane” în care MMDD, ANAR şi DA Banat au fost parteneri iar INHGA, colaborator, a fost elaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a valorilor prag. Această metodologie a fost aplicată pentru determinarea NBL şi TV pentru toate corpurile de apă subterană din bazinul hidrografic Mureş, acolo unde au existat date. Valorile acestora sunt prezentate în Anexa 7.2. 7.3 Zone protejate Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele specificate în legislaŃia care le desemnează, aşa cum se arată în capitolul 5.

Obiectivele de mediu generale ale directivelor specifice se referă la: � protecŃia sănătăŃii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile

prin asigurarea calităŃii resursei de apă curată şi sanogenă - zone de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării.

� protecŃia şi ameliorarea calităŃii acelor ape dulci care întreŃin sau care, dacă poluarea ar fi redusă ori eliminată, ar putea întreŃine ihtiofauna, precum şi protecŃia şi ameliorarea calităŃii acelor ape marine şi salmastre în scopul susŃinerii vieŃii şi dezvoltării speciilor de moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea acestora - zone pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.

� conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naŃional şi care au legătură cu corpurile de apă - zone destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important.

� reducerea poluării apelor cauzată de nitraŃii proveniŃi din surse agricole, prevenirea poluării cu nitraŃi şi raŃionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce conŃin compuşi ai azotului - zone vulnerabile la nitraŃi.

� protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape reziduale (ape uzate orăşeneşti şi ape uzate provenite din sectoarele industriale) - zone sensibile la nutrienŃi.

� conservarea, protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului, precum şi protejarea sănătăŃii oamenilor, printr-un management corespunzător al calităŃii apelor de îmbăiere – zone pentru îmbăiere.

Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, cu excepŃia zonelor destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important pentru care există legislaŃia specifică în domeniul ariilor naturale protejate.


166

PMBH MUREŞ – CAP. 8 IMPORTANłA ECONOMICĂ A UTILIZĂRII APEI

167

CAP. 8 IMPORTANłA ECONOMICĂ A UTILIZĂRII APEI 8.1 Analiza economică a utilizării apei 8.1.1 Caracterizare generală Obiectivul acestei secŃiuni este de a evalua importanŃa apei pentru folosinŃe, precum şi a dezvoltării socio – economice a bazinului hidrografic. Analiza importanŃei economice a utilizării apei furnizează profilul economic al bazinului hidrografic din punct de vedere al indicatorilor demografici şi macro-economici privind populaŃia şi veniturile populaŃiei exprimate prin PIB/bazin hidrografic precum şi evoluŃia în timp a acestora pentru a putea evidenŃia tendinŃele cerinŃei de apă. Totodată este furnizată şi o caracterizare a folosinŃelor de apă, precum şi a activităŃilor specifice de gospodărire a apelor specifice bazinului. Bazinul Hidrografic al DirecŃiei de Apă Mureş este situat în Regiunile de Dezvoltare Centru, Vest şi Nord Vest. Regiunea Centru participă la formarea PIB-ului naŃional cu o pondere de 12,2%, ceea ce o clasează pe poziŃia 4 între cele 8 regiuni ale României. Din punct de vedere al evoluŃiei demografice în ultimii 3 ani se constată o uşoară scădere a populaŃiei, cauzată în principal de migraŃie, precum şi de scăderea sporului natural al populaŃiei în ultimii ani. În Tabelul 8.1 se prezintă situaŃia demografică şi situaŃia indicatorilor macroeconomici aferenŃi Bazinului Hidrografic Mureş. Tabelul 8.1 Indicatori socio-economici generali

PopulaŃie în Bazinul

Hidrografic Mureş

mii locuitori

Anul

Urban Rural

PIB Regiunea

de Dezvoltare

Centru milioane lei

PIB Regiunea de Dezvoltare

Vest milioane lei

PIB Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest milioane lei

PIB /locuitor în Bazinul

Hidrografic Mureş lei/loc

2004 1162 760 30110 25301 30310 12703 2005 1147 749 34286 28880 34620 14002

Notă: pentru anii 2006, 2007 nu sunt disponibile date statistice 8.1.2 ActivităŃi publice de gospodărire a apelor DA Mureş, unitate subordonată AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române”, este în conformitate cu prevederile art. 81 alin. (3) din Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apă de suprafaŃă, naturale sau amenajate, indiferent de deŃinătorul cu orice titlu al amenajării şi din sursele subterane aparŃinând bazinului hidrografic Mureş. Principalele atribuŃii ale DA Mureş în conformitate cu OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 73/2005 sunt: a) gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei şi a politicii naŃionale şi urmărirea respectării reglementărilor în domeniu, precum şi a programului naŃional de implementare a prevederilor legislaŃiei armonizate cu directivele Uniunii Europene;


168

b) administrarea şi exploatarea infrastructurii Sistemului naŃional de gospodărire a apelor; c) gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaŃă şi subterane, cu potenŃialele lor naturale, şi a fondului naŃional de date din domeniu; d) gospodărirea unitară şi durabilă a resurselor de apă de suprafaŃă şi subterane şi protecŃia acestora împotriva epuizării şi degradării, precum şi repartiŃia raŃională şi echilibrată a acestor resurse; e) administrarea, exploatarea, întreŃinerea, repararea şi modernizarea infrastructurii naŃionale de gospodărire a apelor, aflată în administrarea sa; f) administrarea, exploatarea şi întreŃinerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor şi bălŃilor, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei mării, a zonelor umede şi a celor protejate, aflate în patrimoniu; g) administrarea, exploatarea şi întreŃinerea infrastructurii Sistemului naŃional de veghe hidrologică şi hidrogeologică; h) administrarea, exploatarea şi întreŃinerea Sistemului naŃional de supraveghere a calităŃii resurselor de apă; i) realizarea sistemului informatic şi de telecomunicaŃii în unităŃile sistemului de gospodărire a apelor; elaborarea de produse software în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei şi hidrogeologiei; j) alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apă de suprafaŃă şi subterane, în toate formele sale de utilizare, cu potenŃialele lor naturale, cu excepŃia resurselor acvatice vii, pe bază de abonamente, conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi a serviciilor comune pe bază de contracte economice încheiate cu utilizatorii de apă şi cu alŃi beneficiari; k) apărarea împotriva inundaŃiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa şi constituirea stocului de materiale şi mijloace specifice de apărare împotriva inundaŃiilor, aferente acestora; l) întreŃinerea şi exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor aflate în administrare; m) avizarea lucrărilor şi activităŃilor ce se execută pe ape sau au legătură cu apele, precum şi eliberarea autorizaŃiilor de gospodărire a apelor; n) instruirea şi perfecŃionarea personalului din domeniul gospodăririi apelor în centrele proprii de formare profesională şi/sau în colaborare cu alte instituŃii specializate; o) realizarea de anuare, sinteze, studii şi cercetări de hidrologie, hidrogeologie, de gospodărire a apelor şi de mediu, instrucŃiuni şi monografii, studii de impact, bilanŃuri de mediu; p) realizarea de tipărituri în domeniul apelor; r) elaborarea schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinelor hidrografice; s) efectuarea şi/sau participarea la audituri şi consultanŃa pentru terŃi în vederea funcŃionării în siguranŃă a lucrărilor şi construcŃiilor hidrotehnice. ActivităŃile specifice de gospodărire a apelor din cadrul bazinului sunt servicii publice şi se definesc după cum urmează:

- asigurare a cerinŃelor de apă brută în sursă; - primire în apele de suprafaŃă a substanŃelor poluante din apele uzate evacuate în

limita reglementărilor legale; - apărare împotriva inundaŃiilor; - protecŃie a calităŃii apelor; - cunoaşterea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă şi de prognoză a evoluŃiei

regimului hidrologic;


169

8.1.3 SituaŃia prelevărilor de apă în b.h. Mureş În anul 2007 a fost prelevat şi livrat către utilizatori un volum de 907775 mii m3 din sursele de suprafaŃă şi subterane, din care 96,05% din sursele de suprafaŃă şi 3,95% din sursele subterane (Fig.8.1).

Fig. 8.1 RepartiŃia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepŃia Hidroelectrica

de către DA Mureş RepartiŃia volumelor de apă livrate pe tipuri de utilizatori se prezintă astfel: Din sursele de suprafaŃă (râuri, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate) a fost livrat un volum (Fig. 8.2) de: - 88816 mii m3, - PopulaŃiei prin unităŃile de gospodărie comunală - 738320 mii m3 Industrie (cu excepŃia agenŃilor producători de energie electrică) - un total de 44869 mii m3 pentru Agricultură din care:

- 9727 mii m3- irigaŃii - 35142 mii m3 - acvacultură (Fig.8.2)

Din sursele subterane a fost livrat un volum de apă 35587 mii m3 din care pentru: - populaŃie prin gospodării comunale un volum de 27060 mii m3 - industrie un volum de 7362 mii m3 - agricultură un volum de 1165 mii m3 (Fig.8.3) Referitor la volumele de apă prelevate în sistem propriu nu există o evidenŃă clară a volumelor prelevate. S-a realizat astfel o estimare a acestora pornind de la ipoteza că populaŃia neconectată la sisteme centralizate de alimentare cu apă din bazin utilizează sisteme proprii de alimentare iar consumul specific este de 110 l/om/zi, în conformitate cu STAS 1343/1-91. Astfel volumul de apă prelevat din sistem propriu reprezintă circa 50 milioane m3.

872.007

35.768

0 250.000 500.000 750.000 1.000.000

Suprafata

subteran

subteran

Suprafata


170

88.816

738.320

44.869

0 200.000 400.000 600.000 800.000

P opulatie

Indus trie

A gric ultura

A gricultura

Indus trie

P opulatie

27.060

7.362

1.165

0 10.000 20.000 30.000

P opulatie

Indus trie

Agric ultura

Agric ultura

Indus trie

P opulatie

Fig.8.2 RepartiŃia pe utilizatori a volumelor Fig.8.3 RepartiŃia pe utilizatori a volumelor de

apă livrate din surse de suprafaŃă de apă livrate din surse subterane (mii m3) (mii m3)

Referitor la volumele de apă restituite de la folosinŃele de apă în anul 2007 la nivelul DA Mureş a fost evacuat un volum de: - 114483 mii m3 de către populaŃie; - 719883 mii m3 de către industrie; - 31546 mii m3 de către agricultură. În Fig. 8.4 se prezintă RepartiŃia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinŃele de apă

Fig.8.4 RepartiŃia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinŃele de apă

Din totalul de aproximativ 866259 mii m3 restituiŃi, au fost epurate conform cerinŃelor Directivei privind calitatea efluentului evacuat un volum de 87308 mii m3, iar un volum de 645528 mii m3 nu necesită epurare. În Fig. 8.5 se prezintă RepartiŃia volumelor de apă restituite de la folosinŃele de apă.

114.483

719.883 31.546

0 200.000 400.000 600.000 800.000

Populatie

Industrie

Agricultura

Agricultura Industrie Populatie


171

866.256

87.308

645.528

0 200.000 400.000 600.000 800.0001.000.000

Total res titutie

V olume epurate

c f Direc tivei

Nu neces ita

epurare

Nu neces ita

epurare

V olume

epurate c f

Directivei

Total res titutie

Fig. 8.5 SituaŃia volumelor de apă restituite de la folosinŃele de apă şi epurate (mii m3)

8.1.4 Servicii comunitare de utilitaŃi publice - alimentare cu apă, canalizare, epurare În conformitate cu Legea nr. 51 din 8 martie 2006, serviciile comunitare de utilităŃi publice denumite în continuare servicii de utilităŃi publice, sunt definite ca totalitatea activităŃilor de utilitate şi interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeŃelor de către operatorii specifici sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităŃilor administraŃiei publice locale, în scopul satisfacerii cerinŃelor comunităŃilor locale. Infrastructura serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare, epurare din bazinul hidrografic Mureş este formată în principal din: � 80 staŃii de tratare a apei în stop potabil � 4401,56 km reŃea de distribuŃie a apei potabile � 422,35 km reŃea de canalizare � 46 staŃii de epurare cu o capacitate de epurare pentru 819413 locuitori echivalenŃi Serviciile asigurate la nivelul gospodăriilor comunale/primăriilor � serviciul de tratare şi clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafaŃă în scopul

potabilizării � serviciul de tratare şi clorinare a apei prelevate din subteran în scopul potabilizării � serviciul de distribuŃie a apei potabile prin reŃeaua centralizată de alimentare cu apă � serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodăriile individuale şi unităŃile industriale

în reŃeaua centralizată de canalizare � serviciul de epurare a apelor uzate În Tabelul 8.2 se prezintă evaluarea preliminară a gradului de racordare al populaŃiei la reŃeaua centralizată de alimentare cu apă, canalizare şi epurare la nivelul anului 2006 şi date statistice 2000-2002. Raportat la nivelul anului 2002 (65243 mii m3) în anul 2007 se constată o creştere a volumelor totale de apă potabilă introdusă în reŃea (76382 mii m3) cu circa 17,07%, volum ce cuprinde apa potabilă pentru uz casnic, uz public cât şi pentru alŃi consumatori.


172

Tabelul 8.2 Gradul de racordare al populaŃiei la reŃeaua de alimentare cu apă, canalizare şi epurare

PopulaŃie conectată la sisteme centralizate de

alimentare cu apă

PopulaŃie conectată la canalizare

PopulaŃie conectată la staŃii de epurare

Tot Urban Rural Tot Urban Rural Tot Urban Rural Anul

mii loc. %

mii loc. %

mii loc. %

mii loc. %

mii loc. %

mii loc. %

mii loc. %

mii loc. %

mii loc. %

2000 1096 51,91

985 80,18

111 12,68

832 39,40

817 66,5

15 1,72

809 38,32

806 65,64

2,8 0,32

2001 1107 52,54

995 80,44

112 12,90

832 39,48

817 66,05

15 1,74

805 38,20

802 64,86

2,8 0,33

2002 1118 55,18

1005 87,42

113 12.93

842 41,58

827 71,98

15 1,73

816 40,30

813 70,80

2,8 0,33

2006 1212 62,94

1019 87,04

193 25.58

871 45,20

797 68,06

73 9,79

832 43,20

807 68,95

24,8 3,29

Este de notat totuşi începutul procesului de creştere a ratei de racordare a populaŃiei la reŃeaua centralizată de alimentare cu apă de la 51,91% în 2000 la 62,94% în 2006, la reŃeaua de canalizare de la 39,40% în 2000 la 45,20% în 2006, şi la staŃiile de epurare a apelor uzate de la 38,32% la 43,20% în 2006, ca urmare a demarării lucrărilor de investiŃii în domeniul implementării Directivei nr. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman şi a Directivei nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Datele preliminare au la bază premisele estimării realizate la nivelul AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române” în baza datelor statistice înregistrate la nivelul Institutului NaŃional de Statistică în anul 2002 şi a Documentului de PoziŃie al României privind accesul la Uniunea Europeană Cap.22 Mediu, precum şi datele rezultate ca urmare a „Studiului pentru cunoaşterea resurselor de apă în vederea fundamentării planurilor de amenajare”. În conformitate cu Raportarea privind Stadiul implementării prevederilor Directivei Consiliului nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane” – Iunie 2008 situaŃia racordării populaŃiei echivalente la reŃeaua de canalizare se prezintă astfel: din totalul de 2153017 locuitori echivalenŃi înregistraŃi la nivelul bh Mureş în anul 2007 la reŃeaua de canalizare au fost racordaŃi un număr de 987620 locuitori echivalenŃi iar la staŃiile de epurare un număr de 906648 locuitori echivalenŃi. În conformitate cu situaŃia inventariată în cadrul Raportării Directivei Ape Uzate Directiva nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane în Tabelul 8.3 se prezintă caracteristicile StaŃiilor de Epurare.


173

Fig.8.6. Gradul de racordare al populaŃiei echivalente la ReŃelele de canalizare şi staŃiile de epurare

Tabelul 8.3 Caracteristicile staŃiilor de epurare

StaŃii de epurare a apelor uzate

StaŃii de epurare cu treaptă mecanică

StaŃii de epurare cu treaptă

mecanică+biologică

StaŃii

Nr. total

Capacitate totală

Nr. total

Capacitate totală

Nr. total

Capacitate totală

Nr. total

Capacitate totală

Anul

nr. 1000 l.e. nr. 1000 l.e. nr. 1000 l.e. nr. 1000 l.e. 2006 46 906 18 313 27 593 1 0,001

8.2 TendinŃe în evoluŃia cerinŃelor de apă Estimarea cerinŃei de apă se regăseşte în „Studiul privind scenarii de evoluŃie a cerinŃelor de apă ale folosinŃelor în vederea fundamentării acŃiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice” elaborat în anul 2008 de Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (Anexa 8.1), având drept beneficiar Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. MenŃionăm că evaluarea tendinŃelor în evoluŃia cerinŃelor de apă s-a realizat având la bază indicatorii economici şi prognoza acestora în anul 2008. Se precizează că în anul 2010 va avea loc o reevaluare a acestor tendinŃe datorită noilor condiŃii socio-economice. Obiectivele acestui studiu sunt: - stabilirea pe fiecare bazin hidrografic a scenariilor privind evoluŃia viitoare a cerinŃelor de apă ale folosinŃelor în perioada de prognoză 2010-2020; - compararea disponibilului de apă la surse cu cerinŃele folosinŃelor de apă, în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă. Studiul a fost structurat pe două paliere: - la nivelul Ńării; - la nivel de bazin hidrografic.

2153017

987620

906648

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000

Total populatie echivalenta

Populatie echivalenta racordata la reteaua de

canalizare

Populatie echivalenta racordata la statia de

epurare


174

La nivelul Ńării studiul este organizat în 4 volume numerotate I, II, III şi IV, astfel: Volumul I - Identificarea tendinŃelor în evoluŃia cerinŃelor de apă ale folosinŃelor; Volumul II - Prevederi privind dezvoltarea folosinŃelor şi a cerinŃelor de apă cuprinse în planurile naŃionale de dezvoltare a României, cadrul strategic naŃional de referinŃă şi alte strategii, programe şi planuri; Volumul III - Prevederi ale planurilor de dezvoltare regională în domeniul gestionării resurselor de apă sau în activităŃi legate de apă; Volumul IV - Prognoza cerinŃelor de apă ale folosinŃelor. BilanŃul apei. La nivel de bazin hidrografic studiul este organizat într-un singur volum pentru fiecare bazin / spaŃiu hidrografic şi este denumit Volumul 2 în vederea asigurării continuităŃii cu volumele 1 (1A – Memoriu şi 1B – Anexe, elaborate în anul 2007 şi intitulate “SituaŃia actuală a gestionării pe folosinŃe a resurselor de apă”): Bazinul hidrografic Mureş - Volumul 2 - Prognoza cerinŃelor de apă ale folosinŃelor. BilanŃul apei; Nota: rezumatul studiului se regăseşte în Anexa 8.1.” Evaluarea CerinŃei de Apă” 8.3 Mecanismul economico financiar în domeniul utilizării apei. Evaluarea

recuperării costurilor pentru serviciile de apă 8.3.1 Mecanismul economico financiar în domeniul gospodăririi apei. Evaluarea recuperării costurilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuŃii, plăŃi, bonificaŃii şi penalităŃi, ca parte a modului de finanŃare pe principii economice a AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române“ (şi implicit ale tuturor DirecŃiilor de Ape) în scopul funcŃionării în siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor în conformitate cu art.108 din ConstituŃia României, republicată la art.4 alin (5) din OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr.107/2002 privind înfiinŃarea AdministraŃiei NaŃionale ‘Apele Române” aprobată cu modificări prin Legea nr.404/2003, cu modificările şi completările ulterioare şi al art.81, alin (1) din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Sistemul de plăŃi se bazează pe regula beneficiarul, respectiv poluatorul plăteşte în funcŃie de activităŃile prestate şi de cele privind folosirea raŃională a resurselor de apă. În funcŃie de modul de folosire a resurselor de apă, se pot acorda bonificaŃii utilizatorilor care demonstrează grija pentru folosirea şi protecŃia calităŃii apei sau penalităŃi pentru utilizatorii la care se constată abateri de la prevederile contractuale. În conformitate cu Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare AdministraŃia NaŃională “Apele Române“ este singura în drept să aplice sistemul de plăŃi pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor tuturor utilizatorilor, indiferent de deŃinătorul cu orice titlu al amenajării precum şi din sursele subterane, cu excepŃia apelor geotermale. ActivităŃile specifice de gospodărire a apelor sunt după cum urmează: - de asigurare a cerinŃelor de apă brută în sursă; - cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităŃi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice; - de primire în apele de suprafaŃă a substanŃelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale; - de apărare împotriva inundaŃiilor;


175

- în legătură cu implementarea DCA şi a celorlalte Directive UE în domeniul apei, inclusiv de raportare a stadiului implementării acestora; Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, care include sistemul de contribuŃii, plăŃi, bonificaŃii şi penalităŃi şi care funcŃionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte, în funcŃie de activităŃile prestate şi de cele privind folosirea raŃională a resurselor de apă. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor financiare privind gospodărirea apei, gestionarea durabilă a resurselor de apă, refolosirii şi economisirii resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităŃii şi cantităŃii apei; aplicarea de penalităŃi celor care risipesc sau poluează resursele de apă. Veniturile AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” (implicit ale DirecŃiei Apelor Mureş) se asigură prin aplicarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor, al cărui scop principal este conservarea şi protejarea resurselor de apă împotriva epuizării şi poluării, precum şi menŃinerea “Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor“ la parametrii nominali de exploatare. HG 803/31.07.2008 stabileşte cuantumul contribuŃiilor specifice de gospodărire a apelor de gospodărire a resurselor de apă, a tarifelor şi penalităŃilor. Nota: HG 522/22.06.2009 reactualizează cuantumul contribuŃiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, a tarifelor şi a penalităŃilor, prin majorarea acestuia cu indicele de inflaŃie aferent perioadei 1 ianuarie 2008-1 martie 2009, stabilit şi comunicat de Institutul NaŃional de Statistică. Tabelul 8.4 prezintă structura tipului de contribuŃii percepută de DirecŃia Apelor Mureş în planul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă. Tabelul 8.4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuŃii

Cantitate Calitate Altele

ContribuŃii pentru utilizarea resurselor de apă

ContribuŃii pentru primirea apelor uzate în resursele de apă

Tarife pentru serviciile de emitere

a actelor de reglementare

PenalităŃi pentru depăşirea concentraŃiilor

Tarife pentru activităŃi conexe

maxime admise ale poluanŃilor

legate de valorificarea patrimoniului

ContribuŃii pentru potenŃialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele din administrarea ANAR

din apele uzate evacuate

Tarife pentru alte activităŃi conexe

necesare desfăşurării activităŃii de

bază (caiete sarcini licitaŃii, etc.)

ContribuŃii pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile, malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor de acumulare

Tarife pentru serviciile comune de


176

Cantitate Calitate Altele captare, pompare şi transport

Tarife pentru valorificarea potenŃialului apelor cu asigurarea condiŃiilor pentru practicarea acvaculturii, pescuitului sportiv şi agrementului

PenalităŃi pentru abateri de la normele de utilizare exploatare a resursei

ContribuŃiile pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor, sunt diferenŃiate pe categorii de surse (suprafaŃă, subteran, Dunăre) ca urmare a condiŃiilor diferite de asigurare a apei şi pe utilizatori (gospodării comunale, industrie, energetic, agricultură, unităŃi de cult). Fig.8.7 prezintă Cuantumul contribuŃiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare, subteran pentru utilizatorul: gospodărie comunală, agrozootehnice de tip industrial.

Fig.8.7 Cuantumul contribuŃiilor pe surse pentru gospodărie comunală

Fig.8.8 prezintă Cuantumul contribuŃiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare, pentru utilizatorul: operator economic producător de energie electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.

43,84

56,36

0

10

20

30

40

50

60

Rauri interioare Subteran

lei/mii

mc


177

0,25

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

R auri interioare

R auri interioare

Fig. 8.8 Cuantumul contribuŃiilor pe surse de suprafaŃă a operatorilor producători de energie

electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată în regim de uzinare Fig.8.8.1 prezintă Cuantumul contribuŃiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare, subteran pentru utilizatorul: IrigaŃii şi acvacultură

3,76 3

56,36 56,36

0

10

20

30

40

50

60

lei/

mii

mc

Rauri interioare Subteran

Irigatii

Acvacultura

Fig. 8.8.1 Cuantumul contribuŃiilor pe surse de suprafaŃă şi subteran pentru utilizatorul agricultură:

acvacultură şi irigaŃii CerinŃa de unicitate a nivelului contribuŃiilor în plan naŃional este datorată echipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaŃiilor hidrografice, precum şi condiŃiei de a nu influenŃa semnificativ costurile de producŃie a apei potabile, de producere a energiei, precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărŃirii riscurilor, realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaŃii hidrografice, bazine hidrografice. Cheltuielile legate de activitatea de gospodărire a apelor au caracter constant indiferent de volumul de apă prelevat, iar reducerea acestuia influenŃează negativ veniturile unităŃilor de gospodărire a apelor şi implicit realizarea lucrărilor necesare menŃinerii în siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor. Astfel:


178

Structura principalelor cheltuieli în 2007 necesare efectuării lucrărilor specifice de gospodărirea apelor, precum şi managementului calitativ al resurselor de apă, este prezentată în Figura 8.10. De asemenea, cheltuielile de exploatare, întreŃinere şi reparaŃii a utilajelor şi mijloacelor de transport deŃin cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor destinate activităŃii de bază. Datorită restrângerii activităŃilor economice s-a redus volumul de apă prelevat dar veniturile obŃinute din activităŃile specifice de asigurare a apei brute au acoperit cheltuielile aferente lucrărilor specifice de gospodărire a apelor. Rezultatul patrimonial al excedentului financiar la nivelul DirecŃiei de Apă Mureş la nivelul anului 2007 este de 12401 mii lei.

0

5000

10000

15000

20000

25000

Tota

l cheltu

ieli

Expl,i

ntret,c

ursuri,

rep c

ursuri

apa

Monito

ring P

rote

ctie

resu

rse, i

ns p ape

lor

Hid

rolo

gie

Sis

t inf s

i dis

pecerat

Luc rari

de repara

tii e

xecuta

te d

e terti

mii

lei

Fig 8.10 Structura principalelor cheltuieli

Astfel, cheltuielile destinate activităŃii de bază au pondere peste 50%. ContribuŃiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toŃi utilizatorii resursei de apă respectiv de gospodărie comunală, industrie, agricultură şi sunt aferente activităŃilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor - AdministraŃia NaŃională „Apele Române” în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menŃinerii în siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor. Această contribuŃie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu Ńine cont de puterea financiară a unui sau altui utilizator astfel ca în cazul stabilirii cuantumului contribuŃiilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor nu se poate vorbi de o subvenŃie încrucişată.

8.3.2 Mecanismul economico financiar în domeniul serviciilor publice de apă. Evaluarea recuperării costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare

În conformitate cu Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 (“Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare”) serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare al localităŃilor, denumit în


179

continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, se află sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităŃii administraŃiei publice locale, care are drept scop asigurarea alimentării cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toŃi utilizatorii de pe teritoriul localităŃilor. În cazul gestiunii delegate pentru funcŃionarea serviciului, autorităŃile administraŃiei publice locale transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile şi responsabilităŃile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităŃi publice, cât şi administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia, pe baza unui contract denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. În conformitate cu Art.20 din Legea 241/2006, operatorii care desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în regim de gestiune delegată sunt cei stabiliŃi prin Legea nr. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare. Operatorii de servicii de alimentare cu apă, canalizare şi epurare îşi desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, pe baza contractului de delegare a gestiunii şi a licenŃei eliberate de A.N.R.S.C. Contractul de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărârea de atribuire, adoptată de consiliile locale, consiliile judeŃene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaŃia de dezvoltare comunitară, după caz. În condiŃiile legii, contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: a) contract de concesiune; b) contract de parteneriat public-privat. În conformitate cu Art.34/Legea 241 2006, preŃurile şi tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare se fundamentează, se stabilesc, se ajustează, se modifică, se avizează şi se aprobă în condiŃiile Legii nr. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare. Fundamentarea preŃurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face de către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora: a) să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului; b) să asigure funcŃionarea eficientă şi în siguranŃă a serviciului, protecŃia şi conservarea mediului, precum şi sănătatea populaŃiei; c) să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiŃiile de capital; d) să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului; e) să garanteze continuitatea serviciului. PreŃurile şi tarifele pentru plata serviciilor de apă şi de canalizare se fundamentează pe baza costurilor de producŃie şi exploatare, a costurilor de întreŃinere şi reparaŃii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale şi includ cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor, pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare, precum şi profitul operatorului, în condiŃiile legii, cu respectarea următoarelor condiŃii: • structura şi nivelul tarifelor să fie stabilite astfel încât să reflecte costul efectiv al

furnizării/prestării serviciilor de apă şi de canalizare, să descurajeze consumul excesiv, să încurajeze funcŃionarea eficientă a acestora şi protecŃia mediului, să încurajeze investiŃiile de capital şi să fie corelate cu gradul de suportabilitate de către utilizatori;

• să fie asigurată şi respectată autonomia financiară a operatorului; • operatorul să aibă dreptul de a propune tarife binome care au: o componentă fixă, proporŃională

cu cheltuielile necesare pentru menŃinerea în exploatare şi funcŃionarea în condiŃii de siguranŃă


180

şi eficienŃă a sistemului de alimentare cu apă, respectiv de canalizare şi una variabilă, în funcŃie de consumul de apă, respectiv de cantitatea de ape uzate, înregistrate la utilizatori;

• operatorul să aibă dreptul de a indexa periodic tarifele în funcŃie de rata inflaŃiei, în baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare şi aprobate de autorităŃile administraŃiei publice locale responsabile.

În 2007 AdministraŃia NaŃională ”Apele Române” împreună cu AsociaŃia Română a Apei a iniŃiat o interviere a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare, operatori regionali şi în curs de regionalizare a căror aplicaŃie a fost aprobată sau este în curs de aprobare la AUTORITATEA DE MANAGEMENT din cadrul Programului OperaŃional Structural de Mediu, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, rezultând un nivel al tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, după cum urmează (Tabelul 8.5): Tabelul 8.5 Tarifele serviciilor publice

Compania Tarif apă potabilă

consumatori casnici

An 2007 (lei/m3)

Tarif apă potabilă

consumatori industriali An 2007 (lei/m3)

Tarif canalizare

consumatori casnici

An 2007 (lei/m3)

Tarif canalizare

consumatori industriali An 2007 (lei/m3)

ObservaŃii

SC Compania de Apă Arieş

SA Turda

1,59 1,59 1,09 1,09

Tariful aferent serviciilor de

epurare este inclus în tariful de canalizare

SC Compania de Apă Arieş

SA Câmpia Turzii

1,09 1,09 0,25 0,25



SC Apa Prod Deva

1,32 1.32 0,26 0,26



S.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba - Filiala

Alba Iulia S.R.L.

2,11 2,11 0,79 0,79



S.C.Apa Târnavei Mari

S.A.

2,28 2,28 0,76 0,76



SC Compania Aquaserv SA

Tg-Mureş

1,7 1,7 0,9 0,9



S.C. Compania de Apă Arad

S.A.

2,4 2,4 1,62 1,62



PMBH MUREŞ –

181

FinanŃarea activităŃii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori, la preŃurile şi tarifele aprobate de către autorităŃile locale. Prin urmare, activitatea de exploatare nu se subvenŃionează şi nu se practică sisteme de protecŃie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, procentul de recuperare a costurilor la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%, diferenŃa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaŃia în vigoare.

PMBH MUREŞ –

182

PMBH MUREŞ – CAP. 9 PROGRAME DE MĂSURI

183

CAP. 9 PROGRAME DE MĂSURI Directiva Cadru în domeniul Apei (DCA), adoptată la 23 octombrie 2000 de către Parlamentul Eurpean şi Consiliu, are ca obiectiv ambiŃios stabilirea unui cadru European unic şi coerent pentru politica şi gestiunea apelor, integrând deopotrivă şi directivele europene din domeniul apelor. Se fixează astfel un cadru de protecŃie a apelor care să permită:

- prevenirea degradării mediului acvatic, conservarea sau ameliorarea stării apelor; - promovarea unei utilizări durabile a apei, bazată pe protecŃia pe termen lung a resurselor de

apă disponibile; - reducerea sau eliminarea treptată a emisiilor de substanŃe prioritare/prioritar periculoase în

apele de suprafaŃă; - reducerea poluării apelor subterane;

În vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementează un proces global, inclusiv pregătirea unor documente de planificare şi reactualizarea lor la fiecare 6 ani: - caracterizarea stării actuale a corpurilor de apă; - planul de management al bazinului hidrografic care include programe de măsuri; - programul de monitoring care are ca scop supravegherea calităŃii corpurilor de apă şi verificarea

dacă obiectivele de mediu sunt atinse. Natura ciclică şi etapele necesare procesului de planificare a planului de management, precum şi locul programului de măsuri în acest context, sunt prezentate în Fig. 9.1. În conformitate cu prevederile art. 23 - 25, din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, Planul NaŃional de Management a apelor din România, ca parte a schemei directoare, trebuie să conŃină „un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă, în mod progresiv, la starea cerută până la termenul limită extins, pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaŃionale şi planificarea implementării acestora.” De asemenea, în art. 43 alin (18) şi ( 19) se corelează programul de măsuri cu politicile şi strategiile dezvoltării durabile şi gospodăririi apelor şi se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 şi termenul la care programul de măsuri devine operaŃional (22 decembrie 2012). „Programele de măsuri se revizuiesc, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani”.

Potrivit cerinŃelor Art. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurată şi informarea, consultarea şi participarea factorilor implicaŃi în luarea deciziilor pentru stabilirea programului de măsuri. Programul de măsuri este rezultatul concret al DCA, conŃinutul său fiind fixat de art. 11 şi Anexa VI ale directivei. DCA defineşte 2 categorii de măsuri, şi anume măsuri de bază şi măsuri suplimentare. "Măsurile de bază" sunt cerinŃele minime de conformare şi constau din acele măsuri cerute de implementarea legislaŃiei comunitare pentru protecŃia apelor, inclusiv măsurile sub legislaŃia specificată în Articolul 10 şi în partea A a Anexei VI (lista măsurilor de bază ce urmează a fi incluse în programele de măsuri), şi anume: i. Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere (76/160/EEC); ii. Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/EEC); iii. Directiva privind apa potabilă (80/778/EEC), amendată de Directiva (98/83/EC); iv. Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC); v. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC); vi. Directiva privind nămolurile din staŃiile de epurare (Directiva 86/278/EEC); vii. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC);


184

Fig. 9.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare

a planului de management viii. Directiva privind produsele pentru protecŃia plantelor (91/414/EEC); ix. Directiva privind poluarea cu nitraŃi din surse agricole (91/676/EEC); x. Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum şi a animalelor şi plantelor din zonele

neamenajate (92/43/EEC); xi. Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (96/61/EC). "Măsurile suplimentare" sunt acele măsuri identificate şi implementate în plus faŃă de măsurile de bază cu scopul de a atinge obiectivele stabilite în Articolul 4, şi anume: i. Instrumente legislative; ii. Instrumente administrative; iii. Instrumente economice sau fiscale; iv. ÎnŃelegeri/acorduri de mediu negociate; v. Controlul emisiilor; vi. Coduri de bună practică; vii. Refacerea şi restaurarea zonelor umede; viii. Controlul captărilor;


185

ix. Măsuri de management de necesitate (ex. Promovarea producŃiei agricole adaptate, cum ar fi culturi fără cerinŃe mari de apă în zonele afectate de secetă);

x. Măsuri de eficientizare şi reutilizare (ex.Promovarea în industrie a tehnologiilor ce utilizează eficient apa, precum şi a tehnicilor de irigare cu consum mic de apă);

xi. Proiecte de construcŃie; xii. Uzine de desalinizare; xiii. Proiecte de reabilitare; xiv. Reîncărcarea artificială a acviferelor; xv. Proiecte educaŃionale; xvi. Proiecte de cercetare, dezvoltare şi testare; xvii. Alte măsuri relevante. Etapele de stabilire a programului de măsuri Presiunile identificate în Rapoartele 2004 la nivelul celor 11 bazine/spaŃii hidrografice reprezintă baza pentru stabilirea listei de posibile măsuri. Aşa cum s-a subliniat anterior, lista de măsuri va conŃine în mod obligatoriu măsurile de bază, precum şi eventuale măsuri suplimentare având în vedere atingerea stării bune a apelor. Prin aplicarea analizei economice şi a scenariilor (prin modelare), vor fi selectate combinaŃiile de măsuri (măsuri de bază + măsuri suplimentare) care prezintă cel mai bun raport cost-eficienŃă. Programul de măsuri se aplică presiunilor semnificative de la nivelul corpurilor de apă. În anumite cazuri, datorită relaŃiei de transfer a poluanŃilor din amonte în aval, măsurile se pot lua la nivelul corpurilor de apă din amonte (care pot să nu aibă risc), iar efectele/beneficiile să fie identificate la nivelul corpurilor de apă din aval. De asemenea, în cazul surselor difuze de poluare măsurile pot fi stabilite la nivel de subbazin. Datorită considerentelor mai sus menŃionate, stabilirea programului de măsuri la nivel de bazin/spaŃiu hidrografic necesită parcurgerea următoarelor etape: • Stabilirea listei de măsuri de bază la nivel de bazin/spaŃiu hidrografic prin reactualizarea

inventarului presiunilor semnificative şi realizarea inventarului măsurilor de bază • Realizarea inventarului măsurilor suplimentare - identificarea surselor de poluare cărora li

se aplică măsuri suplimentare (in concordanŃă cu Anexa VI a Directivei Cadru) atunci când aplicarea măsurilor de bază nu conduce la atingerea obiectivelor de mediu; evaluarea costurilor aferente şi a efectelor acestor măsuri vor fi utilizată în analiza economică.

• Aplicarea scenariilor şi analizei economice prin utilizarea unor modele pentru estimarea efectelor măsurilor şi aplicarea analizelor cost – eficienŃă (şi anume că gradul maxim posibil al eficienŃei ecologice să fie atins cu costuri cât mai reduse) şi cost – beneficiu pentru prioritizarea măsurilor şi estimarea beneficiilor.

• Stabilirea programului de măsuri final - programul de măsuri trebuie să permită crearea unei sinergii şi complementarităŃi între diferitele măsuri legale obligatorii cu instrumente financiare, acorduri voluntare şi programe educaŃionale.

9.1 Măsuri pentru implementarea legislaŃiei europene pentru protecŃia apelor Măsurile impuse de legislaŃia naŃională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerinŃele Uniunii Europene în domeniul calităŃii apei, prin îndeplinirea obligaŃiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi documentul “PoziŃia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu”. Documentele naŃionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare ale directivelor europene în domeniul calităŃii apei, cât şi documentele strategice naŃionale care asigură cadrul de realizare a acestora. Astfel, pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de


186

implementare, dintre care cele mai importante sunt: • Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului

uman; • Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orăşeneşti

modificată prin Directiva 98/15/CE; • Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării; • Planul de implementare pentru Directiva 76/464/CEE şi “directivele fiice” referitoare la poluarea

cauzată de anumite substanŃe periculoase evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii; • Planul de implementare pentru Directiva 91/676/EEC privind protecŃia apelor împotriva poluării

cauzate de nitraŃii proveniŃi din surse agricole; • Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării; • Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor Documentele strategice naŃionale care asigură cadrul general de implementare a măsurilor din acest plan sunt: • Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă (2007-2030) • Planul NaŃional de Dezvoltare – 2007-2013 • Planul NaŃional de Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului • Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă pentru perioada 2007-2013; • Planuri NaŃionale de Dezvoltare Sectoriale:

� Programul OperaŃional Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013 � Programul Sectorial “Creşterea competitivităŃii economice” pentru perioada 2007 – 2013 � Programul OperaŃional pentru Pescuit al României 2007-2013; � Programul OperaŃional Sectorial "Transport" 2007 – 2013; � Strategia şi politica naŃională în domeniul gospodăririi apelor; � Strategia NaŃională de Management al Riscului la InundaŃii pe termen mediu şi lung; � Strategia naŃională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea

degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung; � Strategia Energetică a României (2007 - 2013); � Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ale României; � Strategia naŃională a României privind schimbările climatice (2005-2007); � Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020; � Strategia NaŃională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare şi

canalizare • Strategia de implementare a obligaŃiilor privind controlul activităŃilor care prezintă pericole de

accidente majore în care sunt implicate substanŃe periculoase – SEVESO II, pentru perioada 2005-2006

• Strategia NaŃională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD); • Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din România (2001-2010); • Programul Forestier NaŃional; • Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD); • Planul naŃional de acŃiune privind schimbările climatice (2005-2007). La aceste documente naŃionale se adăuga şi programele, planurile de acŃiune regionale, judeŃene şi locale prevăzute a se realiza în următoarea perioadă, respectiv: • Planurile judeŃene de măsuri prioritare - Capitolul 22 Mediu la tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană; • Planurile regionale de acŃiune pentru mediu (PRAM) 2007 - 2013; • Planurile judeŃene de dezvoltare economică şi socială - secŃiunea ProtecŃia Mediului;


187

• Planurile regionale de dezvoltare economică şi socială - secŃiunea ProtecŃia Mediului; • Programele de acŃiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi; • Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD); • Planurilor JudeŃene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD). LegislaŃia care asigură implementarea măsurilor de bază privind protecŃia mediului şi în special a apelor şi ecosistemelor acvatice se prezintă în Anexa 9.1. În continuare sunt prezentate principalele directive europene din domeniul calităŃii apelor cu referire la obiective, cerinŃe, autorităŃi responsabile, perioade de tranziŃie, evaluare financiară pentru implementare, măsurile stabilite, precum şi sursele de finanŃare pentru acestea. DIRECTIVA 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman Obiectivele principale ale Directivei sunt: • Protejarea sănătăŃii populaŃiei de efectele adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman; • A asigura ca apa destinată consumului uman este sanogenă şi curată. CerinŃele principale ale Directivei sunt: • ObligaŃia de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valori pentru

parametrii relevanŃi (Articolele 2-5). • ObligaŃia de a determina punctele (locurile) (Articolul 6), în care apa trebuie să fie

corespunzătoare valorilor stabilite conform Articolului 5. • ObligaŃia de a asigura monitorizarea reglementată, pe întreaga Ńară, a calităŃii apei destinate

consumului uman (Articol 7) şi informarea adecvată şi actualizată a consumatorilor (Articolul 13), inclusiv publicarea regulată a rapoartelor şi prezentarea lor către Comisie.

• ObligaŃia de a asigura că toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol potenŃial pentru sănătate, acordarea de posibile derogări în condiŃiile prevăzute de directivă şi informarea consumatorilor (Articolele 8, 3, 9 şi 13)

• ObligaŃia de a asigura ca substanŃele sau materialele folosite la tratarea sau distribuŃia apei destinate consumului uman nu vor diminua protecŃia sănătăŃii publice (Articol 10).

• CerinŃele orizontale de reprezentare a României în Comitetul ştiinŃific cu reprezentanŃi ai Ministerului SănătăŃii

Prin derogare de la dispoziŃiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8, precum şi ale Anexei I părŃile B şi C la Directiva 98/83/CE, valorile stabilite pentru următorii parametrii nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condiŃiile stabilite mai jos: • până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puŃin de 10000 de

locuitori; • până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbane cuprinzând

intre 10 000 şi 100 000 de locuitori; • până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier şi mangan în

aglomerările urbane cu peste 100.000 de locuitori; • până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitraŃi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi

pesticide în aglomerările urbane cu mai puŃin de 10.000 de locuitori; • până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitraŃi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi

mangan în aglomerările urbane cuprinzând intre 10.000 şi 100.000 de locuitori.


188

AutorităŃi responsabile:

Ministerul SănătăŃii (MS) Responsabil pentru Transpunerea Directivei Scopul activităŃilor Promovarea măsurilor legislative având ca scop protejarea

sănătăŃii publice prin stabilirea cerinŃelor pentru calitatea apei potabile, inspecŃia sistemelor de aprovizionare cu apa potabilă a populaŃiei, supravegherea şi monitorizarea calităŃii apei potabile, consilierea populaŃiei şi diseminarea informaŃiei, raportarea.

InstituŃii colaboratoare Ministerul Mediului (MM), Ministerul AdministraŃiilor şi Internelor (MAI) Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR) Producătorii şi distribuitorii de apă

Implementare Ministerul SănătăŃii va asigura elaborarea calendarului şi estimarea costurilor monitorizării de audit. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative centralizează planurile de conformare şi monitorizează şi controlează implementarea acestora Ministerul Mediului va elabora planul şi calendarul activităŃilor de conformare pentru monitorizarea calităŃii apelor de suprafaŃă. Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va elabora planul şi calendarul activităŃilor de conformare pentru producătorii din industria alimentară. Producătorii şi distribuitorii de apă vor asigura aprovizionarea cu apa potabilă, conformarea cu standardele, monitorizarea de control şi acoperirea costurilor monitorizării de audit. Proprietarii imobilelor pentru asigurarea calităŃii reŃelelor interioare de distribuŃie a apei. Producătorii de apă îmbuteliată pentru asigurarea calităŃii şi monitorizării apei îmbuteliate.

Scopul activităŃilor IniŃierea şi aplicarea măsurilor pentru asigurarea aprovizionării cu apă potabilă în conformitate cu prevederile directivei

Perioada de tranziŃie solicitată

Perioade de tranziŃie etapizate, până cel târziu 31 decembrie 2015

Măsuri pentru implementarea cerinŃelor Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, a fost transpusă în legislaŃia naŃională. Până la 31 decembrie 2015 România va iniŃia şi aplica toate măsurile necesare pentru a asigura alimentarea cu apa potabilă în conformitate cu prevederile Directivei, stabilind cerinŃele pentru apa potabilă, inspecŃia pentru sistemele de alimentare cu apă, supravegherea şi monitorizarea calităŃii apei potabile, diseminarea informaŃiilor şi raportarea. Una dintre obligaŃiile importante este aceea de a aplica măsuri pentru asigurarea calităŃii apei destinate consumului uman, care trebuie să aibă anumite valori pentru parametrii relevanŃi (Art. 2-5). Apa să fie lipsită de orice microorganisme sau substanŃe care, prin număr sau concentraŃii, constituie un pericol potenŃial pentru sănătatea umană. CerinŃele minime referitoare la parametrii de calitate şi valorile lor sunt stabilite în Anexa I, Partea A şi B a Planului de implementare a directivei. În cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de către producătorii de apă potabilă se face evaluarea situaŃiei existente, identificarea punctelor de risc pentru calitatea apei potabile, identificarea soluŃiilor tehnice pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de neconformitate; de


189

asemenea, vor fi stabilite graficele de realizare a activităŃilor şi investiŃiilor, incluzând costurile acestora şi impactul asupra costului apei. Următoarele măsuri trebuie să asigure o calitate a apei conformă cu cerinŃele: • construirea de noi captări de apă de suprafaŃă şi subterană din zone de protecŃie pentru captările de apă din surse de suprafaŃă şi subterane destinate potabilizării; • reabilitarea reŃelelor de apă existente în vederea îmbunătăŃirii distribuŃiei apei potabile şi reducerea riscurilor de accidente frecvente, pierderi importante de apă şi contaminare ulterioară a apei; • construirea de noi reŃele de distribuŃie; • reabilitarea tehnologiilor de tratare; • îmbunătăŃirea tehnologiilor de tratare; • construirea de noi staŃii de tratare; • schimbarea instalaŃiilor interioare; • îmbunătăŃirea managementului deşeurilor municipale nepericuloase (clasa „b”) rezultate de la tratarea apei (depozitarea deşeurilor nepericuloase solide se va realiza până la 16 iulie 2009 pe depozitele existente, sau, în paralel, pe depozitele conforme de deşeuri nepericuloase din zona urbană). Pentru evitarea impactului negativ asupra sănătăŃii publice având în vedere standardele OrganizaŃiei Mondiale a SănătăŃii relevante, au fost luate măsuri care vizează: • asigurarea supravegherii şi controlului protecŃiei sanitare a surselor de apă destinate consumului

uman; • autorizarea sanitară a staŃiilor de tratare a apei pentru potabilizare, autorizare care se revizuieşte

anual; • clorinarea apei; • monitorizarea apei la ieşirea din staŃia de tratare, la ieşirea din rezervoarele de stocare a apei; • introducerea parametrilor microbiologici în monitorizarea de audit; • inspecŃia sanitară periodică a staŃiei de tratare şi a reŃelei de distribuŃie; aplicarea măsurilor de

remediere; • utilizarea instalaŃiilor, a materialelor şi a substanŃelor în contact cu apa este permisă numai cu

avizarea acestora de către MS (Ordinul ministrului sănătăŃii nr. 1030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcŃionarea obiectivelor ce desfăşoară activităŃi cu risc pentru starea de sănătate a populaŃiei)

• colaborarea dintre autorităŃile locale implicate (sănătate publică, administraŃie publică, mediu, serviciile de apă) pentru remedierea deficienŃelor şi realizarea conformării etapizate;

• informarea populaŃiei în situaŃia în care se constată probe necorespunzătoare pentru un parametru relevant pentru sănătatea publică şi asupra măsurilor ce trebuie luate;

• notificarea îmbolnăvirilor asociate apei conform Ordinului ministrului sănătăŃii şi familiei nr. 8/2000 privind informarea operativă în probleme de epidemiologie şi igienă;

• elaborarea raportului anual privind monitorizarea calităŃii apei de băut în mediul urban. Măsurile necesare pentru îmbunătăŃirea calităŃii apei destinate consumului uman vor avea o eficienŃă în ceea ce priveşte: • ÎmbunătăŃirea eficienŃei de tratare a apei brute în vederea respectării prevederilor Directivei

98/83/CE şi a termenelor asumate prin PoziŃia Comună (ex. limită clor rezidual în apa distribuită de 0,2-0,5 mg/l);

• Asigurarea condiŃiilor de prelevare a apei brute; • Înlocuirea materialelor care nu corespund standardelor şi regulamentelor europene (conducte

din azbest); • ÎmbunătăŃirea condiŃiilor tehnice de distribuŃie a apei brute şi potabile în conformitate cu

standardele europene;


190

• ÎmbunătăŃirea performanŃelor hidraulice ale reŃelei de distribuŃie şi a apei potabile; • Reducerea pierderilor de apă pe reŃelele de aducŃiune şi distribuŃie a apei (obiectiv 10-25%); • Creşterea gradului de conectare la reŃeaua de alimentare cu apă potabilă în scopul respectării

termenelor şi angajamentelor angajamentelor asumate; • Asigurarea dezvoltării sistemului de furnizare a apei potabile către populaŃie. Cheltuielile estimate de la bugetul de Stat, bugetele locale, fonduri structurale şi de coeziune, alte fonduri (ISPA, SAPARD, SAMTID, etc.), parteneriate publice private în perioada 2004-2015 sunt prezentate pentru fiecare localitate în Anexa 9.2 şi în mod centralizat în Tabelul 9.1. Costurile de investiŃii au fost estimate pe baza informaŃiilor din: Master planurile judeŃene (judeŃele Cluj şi Sibiu) aprobate până în prezent (judeŃele Cluj, Sibiu, Mureş, Harghita, Arad) sau în curs de aprobare, programelor de etapizare sau proiectelor (Hunedoara, Alba, Bistrita-Năsăud), pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute, precum şi pe baza aplicării metodologiei ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor” la nivelul bazinului hidrografic Mureş, aplicând costurile unitare. Costurile de investiŃii totale necesare implementării cerinŃelor Directivei sunt în valoare de 527 mil. Euro. În vederea accesării fondurilor europene, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a elaborat Programul OperaŃional Sectorial (POS Mediu), în concordanŃă cu Liniile directoare ale strategiei comunitare, Planul de Dezvoltare NaŃională, Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă pentru Perioada de Programare 2007 - 2013. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată“, are drept obiectiv îmbunătăŃirea calităŃii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă. Tabelul 9.1 –Măsuri necesare pentru asigurarea alimentării cu apă potabila a localităŃilor din b.h. Mureş

Nr. crt.

Denumire familie de măsuri

Cod familie de

măsuri

Termen de conformare

Costuri InvestiŃii (Euro)

Costuri de operare& ÎntreŃinere

anuale 1 Reabilitarea, modernizarea şi

extinderea reŃelelor de alimentare cu apă

1.1 2004-2015 527046677

39060401

POS Mediu acoperă perioada 2007-2013, obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României, prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS va contribui la îndeplinirea obligaŃiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferind oportunităŃi de investiŃii în toate regiunile Ńării. Rezolvarea problemei de alimentare cu apă potabilă se va realiza integrat, concomitent cu asigurarea infrastructurii de apă uzată (canalizare şi epurare). DIRECTIVA 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificată prin Directiva 98/15/CE Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, amendată de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, este baza legală a legislaŃiei comunitare în domeniul apei. Obiectivele se referă la protecŃia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară).


191

Având în vedere atât poziŃionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Marii Negre, cât şi necesitatea protecŃiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. În vederea îndeplinirii cerinŃelor directivei, Ńara noastră trebuie să asigure: 1. Reglementarea iniŃială şi/sau autorizarea specifică pentru toate evacuările în mediul natural ale

apelor uzate care aparŃin atât staŃiilor de epurare urbane şi staŃiilor de epurare din industria agro-alimentară, cât şi unităŃilor industriale care evacuează ape uzate în reŃele de canalizare ale aglomerărilor şi staŃiilor de epurare urbane;

2. Realizarea de sisteme de colectare a apelor uzate urbane pentru toate aglomerările cu peste 2000 l.e.;

3. Realizarea nivelului de epurare biologică pentru aglomerările cu 2000 – 10000 l.e.; de asemenea, nivelul de epurare trebuie să fie mai stringent (epurare secundară plus epurare avansată) pentru evacuările de ape uzate de la aglomerările cu mai mult de 10000 l.e.;

4. Până la 31 decembrie 2007, apele uzate biodegradabile de la staŃiile de epurare ale sectorului industrial menŃionat în directivă, înainte de evacuarea în apele receptoare, respectă condiŃiile stabilite în autorizaŃiile specifice, pentru toate evacuările de la staŃiile care reprezintă 4000 l.e. sau mai mult;

5. Implementarea unor reguli generale şi a unor activităŃi de avizare / autorizare care să asigure un control asupra depozitării finale pe termen lung a nămolului rezultat din staŃiile de epurare; în România legislaŃia interzice deversarea nămolului direct în apele de suprafaŃă (HG 188/2005); Monitorizarea evacuărilor de la staŃiile de epurare şi efectul lor asupra mediului;

6. Stabilirea programelor de implementare şi publicarea la fiecare 2 ani a rapoartelor privind situaŃia existentă pentru public şi Comisia Europeană.

Pentru implementarea şi conformarea cu prevederile Directivei Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, România a obŃinut perioade de tranziŃie pentru: - Colectarea apelor uzate urbane (art. 3 al Directivei), după cum urmează: • până la 31 decembrie 2013 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări

umane cu mai mult de 10000 l.e.; • până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2346 aglomerări

umane cu mai puŃin de 10000 l.e; - Epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora (art. 4 (1a,b) şi art. 5(2): • până la 31 decembrie 2015 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări

umane cu mai mult de 10000 l.e.; • până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2346 aglomerări

umane cu mai puŃin de 10000 l.e. AutorităŃile competente pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane şi responsabilităŃile acestora sunt prezentate în continuare:

Factori de decizie Responsibilitate

Ministerul Mediului

şi Dezvoltării Durabile

• Stabilirea standardelor şi obiectivelor de calitate a apelor • Elaborarea normelor pentru condiŃiile de evacuare ale apelor

uzate • Stabilirea sistemului de monitoring al evacuărilor de ape uzate

Ministerul AdministraŃiei şi Internelor

Elaborarea unui program de acŃiune pentru reabilitarea, modernizarea şi construcŃia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l.e.


192

Factori de decizie Responsibilitate

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi

LocuinŃelor

Promovarea standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcŃia şi exploatarea sistemelor de colectare şi a staŃiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti

Garda NaŃională de Mediu InspecŃia şi controlul evacuărilor de ape uzate

AdministraŃia NaŃională “Apele

Române” (DirecŃiile de Apă)

• Asigurarea avizării/autorizării evacuării apelor uzate provenite de la aglomerări umane sau de la industria agro-alimentară asimilată, conform normativelor NTPA 001/2002 şi NTPA 002/2002

• Monitoringul apelor de suprafaŃă, a receptorilor naturali în care se evacuează apele uzate urbane sau industriale

Autoritatea NaŃională de Reglementare pentru Serviciile

Publice de Gospodărie Comunală (ANSRC)

LicenŃierea operatorilor pentru servicii publice de epurare a apelor uzate

AdministraŃia publica locală Realizarea sistemelor de canalizare şi epurarea apelor uzate

Companii Locale de Apă şi Canalizare

(sub autoritatea municipalităŃii – proprietate de stat sau

proprietate privată)

• Exploatarea şi întreŃinerea sistemelor de colectare şi a staŃiilor de epurare a apelor uzate urbane

• Automonitoringul şi raportarea către DirecŃiile Apelor din cadrul AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române”

• Conformarea cu condiŃiile de evacuare • Managementul şi depozitarea nămolului

Responsabilitatea realizării programelor de acŃiune pentru reabilitarea, modernizarea şi construcŃia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l.e revine autorităŃilor administraŃiei publice locale (consilii judeŃene, primării), proprietare a sistemelor de colectare (reŃele de canalizare şi staŃii de epurare). Ministerul Mediului, în baza atribuŃiilor de elaborare, actualizare şi urmărire a aplicării strategiilor, planurilor şi programelor naŃionale sectoriale, în domeniul protecŃiei mediului şi gospodăririi apelor, monitorizează planurile, respectiv urmăreşte realizarea programelor de acŃiune pentru reabilitarea, modernizarea şi construcŃia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l.e. În plus, MAI elaborează şi promovează Strategia naŃională a serviciilor comunitare de utilităŃi publice (legea 51/2006, art. 12.a). Acest fapt a fost convenit şi ca mod de operare în cadrul Comitetului Interministerial al Apelor, prin regulamentul său de organizare şi funcŃionare (HG 316/2007), unde se coordonează elaborarea şi urmărirea implementării programelor de realizare a infrastructurii pentru apa potabilă şi pentru apa uzată, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de integrare europeană. Referitor la soluŃiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare în instalaŃii mici compacte, acestea se aplică în zonele unde nu există sisteme centralizate de canalizare şi nu este posibil să fie construite (in general în aglomerări cu mai puŃin de 2000 l.e.). LegislaŃia prevede strict tipul de bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare şi etanşare) şi eficienŃele de epurare de realizat, iar prin avizare/autorizare se asigură respectarea acestor cerinŃe. AutorităŃilor care realizează activităŃile de autorizare, control şi inspecŃie le revine sarcina să se asigure ca vidanjarea periodică se realizează corespunzător.


193

În ceea ce priveşte gradele de racordare la reŃele de canalizare şi staŃii de epurare necesar a fi realizate până la termenul de conformare cu cerinŃele Directivei 91/271 în b.h. Mureş (Fig. 9.2), acestea trebuie să asigure anumite încărcări organice biodegradabile preconizate să fie realizate până în anul 2018 (Tabelul 9.2). Valorile din Tabelul 9.2 au fost preluate din metodologia elaborată de ANAR privind recuperarea costurilor, 2006. Cheltuielile estimate de la bugetul de stat, bugetele locale, fonduri structurale şi de coeziune, alte fonduri (ISPA, SAPARD, SAMTID, etc.), parteneriate publice private în perioada 2004-2018 sunt prezentate pentru fiecare aglomerare în Anexa 9.3 şi în mod centralizat în Tabelul 9.3. Costurile de investiŃii totale necesare implementării cerinŃelor Directivei sunt în valoare de 842588 mil. Euro. Tabelul 9.2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare şi populaŃia echivalentă prevăzute a se conforma la sfârşitul termenului de tranziŃie

Aglomerări cu mai mult de 2000 l.e. Sisteme de colectare StaŃii de epurare

Ape suprafaŃă Ape suprafaŃă Anii

Nr. Total l.e. racordaŃi Nr. Total l.e. racordaŃi 2010 107 700411 61 868420 2013 107 507500 107 590883 2015 243 252788 243 248422 2018 243 0 243 0

Total 1460699 1707725

45,1541,15

65,10

56,72

74,39 70,18

88,5987,35

100 100

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2004 2010 2013 2015 2018

gradul de racordare la canalizare a l.e. (%)

gradul de racordare la statia de epurare a l.e. (%)

Fig. 9.2 Gradele de racordare la reŃele de canalizare şi staŃii de epurare necesar a fi realizate până

la perioda de conformare cu cerinŃele Directivei 91/271 Datele au fost estimate pe baza Master Planurilor judeŃene disponibile la sfârşitul anului 2009, aplicaŃiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeană, precum şi metodologiei


194

elaborată de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul bazinului hidrografic Mureş.”, cap. 2 - EvoluŃia locuitorilor. Tabelul 9.3 Costul măsurilor de bază necesare pentru implementarea cerinŃelor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane în bh. Mureş Nr. Crt.

Denumire familie de măsuri Cod familie

de măsuri

Termen de conformare

Costuri InvestiŃii

(Euro)

Costuri de operare+

ÎntreŃinere anuale (euro)

1 Reabilitarea, modernizarea, şi extinderea sistemului de colectare a apelor uzate existent

1.2 2004-2018 277560628

13324302

2 Construirea, extinderea, şi modernizarea staŃiei de epurare

1.2 2006-2018 565027040 22752505

TOTAL b.h. Mureş 842587668 36076807 România a definitivat la începutul anului 2004 Strategia naŃională pentru dezvoltare durabilă în domeniul serviciilor publice. Prin această strategie care se reactualizează după necesităŃi s-au stabilit măsuri având drept scop stabilirea cererii reale de finanŃare pentru lucrările din domeniile serviciilor de apă, cât şi a unui cadru credibil şi stabil de planificare a investiŃiilor pe baza unor principii recunoscute la nivel internaŃional (de exemplu, subsidiaritatea, eficienŃa şi “poluatorul plăteşte”). Resursele financiare avute în vedere sunt: utilizarea de fonduri multilaterale sau nerambursabile, credite pentru finanŃarea serviciilor publice şi investiŃii în infrastructură cu garanŃii guvernamentale sau locale, stimularea participării capitalului privat şi a parteneriatelor public-private (30% bugetul de stat şi local, 40% din fonduri eropene (structural şi de coeziune) şi 30% din alte surse (împrumuturi, perteneriate etc.). Măsurile aplicate sunt menite să asigure eficienŃa de epurare conform cu prevederile Directivei 91/271/CEE, respectiv minim 70-90% CBO8, 75% CCO-Cr, 90% MTS, 70-80% Nt şi 80% Pt, astfel încât efluentul de la staŃia de epurare să aibă o calitate conform legislaŃiei în vigoare (HG 352/2005). România a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderările Uniunii Europene (ISPA, SAPARD, SAMTID, PHARE) care au permis asigurarea în primii ani a susŃinerii financiare necesare pentru realizarea lucrărilor de investiŃii în infrastructura în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. De la data aderării, în calitate de Stat membru, România beneficiază de fonduri de coeziune pentru infrastructura de mediu. În vederea accesării fondurilor europene, Ministerul Mediului a elaborat Programul OperaŃional Sectorial (POS Mediu), în concordanŃă cu Liniile directoare ale strategiei comunitare, Planul de Dezvoltare NaŃională, Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă pentru Perioada de Programare 2007 - 2013. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată“, în valoare de 3,267 miliarde Euro (85% finanŃare din fonduri de Coeziune) are drept obiectiv îmbunătăŃirea calităŃii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare, canalizare şi epurare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă.


195

La aceste fonduri se vor adaugă permanent cele provenite de la bugetul statului, administraŃia locală sau întreprinzătorii privaŃi, astfel încât în perioada de tranziŃie solicitată, pentru atingerea conformării să existe suficiente posibilităŃi de finanŃare pentru lucrărilor de investiŃii planificate. DIRECTIVA 86/278/EEC privind protecŃia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de la staŃiile de epurare în agricultură Directiva 86/278/CCE privind protecŃia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de la staŃiile de epurare a fost transpusă prin OM 344/2004 privind protecŃia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de la staŃiile de epurare. Directiva a fost promovată în sensul de a încuraja utilizarea potenŃialului agrochimic al nămolului din staŃiile de epurare şi de a reglementa utilizarea lui într-o manieră care să prevină şi să reducă efectele nocive asupra solurilor, apelor, vegetaŃiei, animalelor şi omului, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora. Obiectivele gestionării nămolurilor provenite de la staŃiile de epurare, a apelor uzate urbane şi industriale, ca deşeuri, conform Strategiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului şi Planului NaŃional pentru Gestiunea Deşeurilor sunt: - Asigurarea, în măsura posibilităŃilor, a recuperării şi utilizării ca fertilizant sau amendament agricol, a nămolurilor ce corespund calităŃii stabilite în cerinŃele legale - Deshidratarea şi pretratarea în vederea eliminării prin coincinerare în cuptoarele din fabricile de ciment - Prevenirea eliminării necontrolate pe soluri - Prevenirea eliminării nămolurilor în apele de suprafaŃă Prin acest ordin se stabilesc măsurile necesare a fi luate de către operatorii de servicii publice pentru apă şi autorităŃile competente în vederea implementării cerinŃelor directivei, respective: - Valorile pentru concentraŃiile de metale grele (cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc şi mercur) în solurile pe care se aplică nămoluri, concentraŃiile de metale grele din nămoluri şi cantităŃile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse în solurile cu destinaŃie agricolă. - Interzicerea utilizării nămolurilor atunci când unul sau mai multe metale grele din soluri depăşeşte valorile limită pe care le stabilesc şi necesitatea de a lua măsuri pentru asigurarea ca aceste valori limită să nu fie depăşite ca urmare a utilizării nămolurilor. - Obligativitatea producătorilor de nămoluri de epurare de a furniza utilizatorilor toate informaŃiile menŃionate. - Obligativitatea de reglementare a utilizării nămolurilor în aşa fel încât acumularea de metale grele în soluri să nu conducă la o depăşirea valorilor limită. Astfel se vor stabili: cantităŃile maxime de nămoluri exprimate în tone materie uscată care poate fi aplicată pe sol pe unitatea de suprafaŃă şi pe an, în acelaşi timp cu respectarea valorilor limită pentru concentraŃia de metale grele în nămoluri. Este necesar să se respecte valorile limită pentru cantităŃile de metale introduse în soluri pe unitatea de suprafaŃă şi pe unitatea de timp. - Obligativitatea ca nămolurile să fie tratate înainte de a fi utilizate în agricultură. - Interzicerea utilizării de nămoluri sau livrarea de nămoluri în vederea utilizării lor:

o pe păşuni sau pe culturi furajere în anumite condiŃii o pe culturile de legume şi fructe în timpul perioadei de vegetaŃie o pe solurile destinate culturilor de legume şi fructe care sunt în contact direct cu solul.

- Obligativitatea utilizatorilor de nămoluri de a Ńine cont de necesităŃile nutriŃionale ale plantelor astfel încât să nu fie compromisă calitatea solurilor, apelor de suprafaŃă şi subterane. - Înregistrarea cantităŃilor de nămoluri produse, compoziŃia şi caracteristicile nămolurilor, tipul de tratament efectuat, precum şi numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor. Aceste registre sunt la dispoziŃia autorităŃilor competente.


196

Producătorul de nămol are obligaŃia să Ńină la zi registrele cu: a) cantităŃile de nămoluri produse şi cantităŃile de nămoluri furnizate pentru agricultură; b) compoziŃia şi caracteristicile nămolurilor, conform indicatorilor de caracterizare a

nămolurilor din prezentul ordin; c) tipul de tratament efectuat; d) numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor şi “să

comunice, la cererea autorităŃilor competente, informaŃiile care se găsesc în registrele de evidenŃă”.

Aceste registre se solicită doar când este necesară autorizarea pentru împrăştierea nămolului de la staŃiile de epurare pe terenuri agricole. Ministerul Mediului realizează anual, pe baza informaŃiilor din registre transmise de producători la AgenŃiile Locale de ProtecŃia Mediului, rapoarte naŃionale privind nămolurile provenite de la staŃiile de epurare din România. Aceste rapoarte sunt disponibile publicului pe site-ul Ministerului Mediului şi la nivel local la AgenŃiile de ProtecŃia Mediului (http://www.mmediu.ro/departament_mediu/gestiune_deseuri/industriale/RAPORT-namoluri2007.doc) AdministraŃia NaŃională „Apele Române” a colectat informaŃii despre cantităŃie de nămol rezultate de la staŃiile de epurare şi utilizarea acestora, informaŃii redate mai jos. Tabelul 9.4 Utilizarea nămolului de la staŃiile de epurare urbane în anul 2007 în bazinul hidrografic Mureş

Utilizări ale nămolului

CantităŃi nămol uscat utilizate (tone/an)

Utilizate în agricultură 3465

Depozitate pe depozite de deşeuri 2079 Incinerare Alte forme de eliminare (depozitare temporară pe platforme proprii, tratarea nămolului prin alte metode, compostare, etc.)

1386

Total 6930 În prezent nu este disponibilă o strategie naŃională privind utilizarea nămolului provenit din staŃiile de epurare a apelor uzate. Aceasta este promovată şi se estimează ca va fi finalizată la sfârşitul anului 2011. În vederea realizării unui scenariu privind tendinŃa producŃiei şi utilizării nămolului, s-au avut în vedere rezultatele raportului european “Environmental, economic and social impacts of use of sewage sludge on land”. Raportul a fost realizat de către compania Milieu Ltd şi WRC (World Resources Company) pentru Comisia europeană, Directoratul general de Mediu. Scopul proiectului este acela de a furniza Comisiei europene elementele necesare pentru evaluarea impacturilor economice, sociale şi de mediu, inclusiv impactul asupra sănătăŃii atât în ceea ce priveşte practicile existente de utilizare a nămolului pe terenuri, cât şi perspectiva oportunităŃilor / riscurilor, precum şi opŃiunilor de utilizare a nămolului în perspectivă. Rata de producere a nămoului pe cap de locuitor este considerată ca fiind un bun indicator pentru estimările realizate. Astfel, în scenariul de bază s-a considerat ca producŃia de nămol va creşte şi se va stabiliza odată cu implementarea finală a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, în cazul României acest termen fiind anul 2018. ProducŃia de nămol în Ńările care deja s-au conformat cu cerinŃele Directivei (Austria, Danemarca şi Germania) a fost determinată ca variind intre 23 şi 29 kg substanŃă uscată (s.u.) /locuitor şi an. De aceea s-a considerat că media de 25 kg s.u. / locuitor şi an poate fi o rată de producere a nămolului maximă şi acceptabilă. Această valoare


197

se va utiliza şi în cazul României a cărei rată de producere a nămolului este scăzută. Pentru România a rezultat următoarea prognoză a ratelor de producere a nămolului: • perioada 2005-2010 - 6 kg s.u/loc/an • perioada 2011-2015: - 7.2 kg s.u./loc/an • perioada 2015 – 2018 - 25 kg s.u./loc/an Pană la termenul de implementare al Directivei (anul 2018) cantitatea de nămol estimată a fi generată de la staŃiile de epurare urbane va fi aproximativ: - 29722 tone s.u./an în anul 2010; - 36545 tone s.u./an în anul 2013; - 45890 tone s.u./an în anul 2015 şi - 52308 tone s.u./an în anul 2018. Din această cantitate estimată, 20% vor fi utilizate în agricultură, 10% incinerate, 30% valorificate energetic şi 40% prin alte metode (depozitare temporară, utilizare în lucrări de reconstrucŃie ecologică a zonelor miniere, în silvicultură, depozitare în depozite speciale). Din analiza Master Planurilor judeŃene care au primit finanŃare pe baza aplicaŃiilor de la Comisia Europeană se remarcă faptul că soluŃiile recomandate şi acceptate de administraŃiile locale sunt cele de tratare a nămolului în staŃiile de epurare, cu producerea de energie prin fermentare anaerobă în metantancuri şi depozitarea ulterioară a acestora pe platforme în incinta staŃiei sau în alte platforme pentru deşeuri locale sau zonale. Se recomandă şi împrăştierea pe terenuri agricole a nămolurilor, dar numai în zonele agricole, de câmpie, cu luarea în considerare şi a cerinŃelor Directivei NitraŃi. FaŃă de cantităŃile de nămol rezultat de la staŃiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale existente în anul 2007, de circa 6930 tone s.u./an, se estimează că se va ajunge în anul 2018 la 52308 tone s.u./an. Ca atare, procentele privind cantităŃile de nămol produse ce vor fi valorificate/utilizate sunt următoarele: - 20% utilizare în agricultură; - 10% incinerare; - 30% valorificare energetică - 40% altele (depozitare temporară, utilizare în lucrări de reconstrucŃie ecologică a zonelor

miniere, în silvicultură, depozitare în depozite speciale). Procentele propuse, iau în considerare următoarele aspecte: • tendinŃa de descreştere a numărului populaŃiei în România; • o dezvoltare moderată a agriculturii în perioada luată în considerare (2010- 2018) • respectarea prevederilor Directive NitraŃi: extinderea zonelor vulnerabile la 55% din suprafaŃa

agricolă a României; • problema nutrienŃilor în bazinul fluviului Dunărea; • existenŃa a 22 aglomerări mari, cu peste 150.000 l.e. care vor avea staŃii de epurare cu treaptă

avansată de îndepărtare a conŃinutului de nutrienŃi şi vor fi responsabile de producerea unor cantităŃi importante de nămol.

Sunt necesare investiŃii importante pentru construirea unor instalaŃii adecvate de tratare a nămolului rezultat din staŃiile de epurare pentru ca acesta să poate fi utilizat în agricultură, investiŃii legate de construirea noilor staŃii de epurare sau de modernizarea celor existente. Se menŃionează ca aceste investiŃii au fost prevăzute în POS Mediu, la axa prioritară 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. Astfel, costurile de investiŃie şi operare pentru lucrările de utilizare a nămolului au fost estimate în cadrul Master Planurilor judeŃene în mod integrat cu lucrările necesare staŃiilor de epurare (Anexa nr. 9.3).


198

Acestea au fost estimate având în vedere costurile unitare pentru reabilitarea facilitaŃilor de tratare, depozitare şi utilizare a nămolului secundar / terŃiar (prelucrare, depozitare, utilizare, transport) de cca. 107 – 355 €/tona nămol s.u. În ceea ce priveşte utilizarea nămolului în agricultură şi silvicultură, costurile aferente pentru investiŃii şi operare a lucrărilor sunt considerate a fi:

� împrăştiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tonă � împrăştiere pe terenuri agricole (nămol solid): 115 €/tonă � utilizare în silvicultură: 210 €/tona.

Disponibilitatea utilizării terenurilor agricole pentru împrăştierea nămolului din staŃiile de epurare este afectată de prevederile Directivei NitraŃi în sensul că România are declarat în proporŃie de 57,69% teritoriul (suprafaŃa agricolă) ca fiind vulnerabil la nitraŃi. În plus, perspectiva de creştere a suprafeŃei agricole, corelată cu dezvoltarea agriculturii, pentru care se prevede o dezvoltare moderată, nu indică o creştere importantă pentru a putea folosi cantităŃi mari de nămol de epurare ca îngrăşământ. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte prevederile DCA, care indică atingerea stării bune a apelor până în anul 2015, nămolurile de epurare trebuie transportate în condiŃii de siguranŃă, care să nu afecteze mediul şi totodată la utilizarea în agricultură, prin împrăştiere pe terenurile agricole, să se ia în considerare compoziŃia nămolurilor provenite de la staŃiile de epurare, bogată în nutrienŃi, în metale grele, streptococi fecali, etc. De aceea, utilizarea trebuie să se facă cu prudenŃă, pentru a nu ajunge în emisarii naturali (lucru interzis în România prin Legea Apelor), utilizarea nămolurilor fiind posibilă numai după tratarea acestora. În acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici în ceea ce priveşte împrăştierea nămolurilor pe terenurile agricole, astfel încât să respecte prevederile tuturor Directivelor, respectiv DCA şi Directiva NitraŃi. Aglomerările cu mai puŃin de 2000 l.e. au obligativitatea de a realiza o epurare corespunzătoare (art. 2 (9) şi art. 3 ale Directivei) ceea ce înseamnă că se pot construi staŃii de epurare de dimensiuni mici sau sisteme individuale de epurare (nămolul rezultat se poate supune cerinŃelor Directivei 86/278/CEE) sau se pot utiliza bazine vidanjabile, acolo unde nu este posibilă realizarea unor sisteme de epurare; în acest ultim caz nămolul se transportă prin vidanjare la staŃiile de epurare cele mai apropiate. Măsurile necesare asigurării unui management al deşeurilor de tip nămol din staŃii de epurare, respectiv măsurile de dotare a laboratorului pentru analiza cantitativă şi de utilizare a nămolului în agricultură, au ca efect nu numai respectarea prevederilor Directivei 86/278/CEE, ci şi minimizarea contaminării apelor subterane datorită depozitării nămolului la standarde europene, protejarea sănătăŃii populaŃiei şi mediului prin reducerea riscului de contaminare şi îmbunătăŃirea monitoringului de calitate pentru nămol. DIRECTIVA CONSILIULUI 91/676/EEC privind ProtecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole Principalele obiective ale Directivei Consiliului 91/976/EEC privind ProtecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole, cuprinse în Planul de acŃiune sunt următoarele: • reducerea poluării produse sau induse de nitraŃi din surse agricole; • prevenirea poluării apelor cu nitraŃi; Principalele cerinŃe ale Planului de acŃiune pentru implementarea acestei directive sunt:


199

• Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitraŃi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări şi stabilirea unor programe corespunzătoare de monitorizare şi control;

• Întocmirea cadastrului acestor ape; • Desemnarea zonelor vulnerabile. • Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole şi a unor programe privind instruirea şi

informarea fermierilor în scopul promovării codului. • Elaborarea, implementarea şi punerea în practică a programelor de acŃiune. • Alte cerinŃe pentru implementare se referă la responsabilităŃi, raportare, revizuiri periodice ale

planului de acŃiune şi elaborarea şi adoptarea reglementărilor naŃionale necesare în vederea implementării planului de acŃiune.

Directiva 91/676/EEC a fost transpusă în totalitate în legislaŃia românească prin acte legislative specifice prezentate în Anexa 9.1. Cele mai importante acte în transpunerea acestei directive şi care au relevanŃă la stabilirea programului de măsuri sunt: • Hotărârea de Guvern nr. 964/13.10.2000 privind aprobarea Planului de acŃiune pentru protecŃia

apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din sursele agricole cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordinul comun nr. 1552/743/2008 al Ministrului Mediului şi al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităŃilor pe judeŃe unde există surse de nitraŃi din activităŃi agricole

• Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1182/22.11.2005 şi al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1270/30.11.2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole;

AutorităŃile responsabile pentru stabilirea programelor de acŃiune şi controlul eficienŃei acestora sunt: - AutorităŃile locale de la nivelul comunelor elaborează un Plan de acŃiune care va cuprinde

măsurile din program, termen de îndeplinire şi sursele de finanŃare. - DirecŃiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi Garda NaŃională de Mediu controlează modul

de aplicare a Programului de acŃiune pentru zonele vulnerabile şi raportează semestrial Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerului Mediului, stadiului implementării acestui program;

- AdministraŃia NaŃională „Apele Române” prin DirecŃiile de Ape şi Institutul NaŃional de cercetare-dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi ProtecŃia Mediului-ICPA prin Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice-OSPA, elaborează schemele de monitorizare pentru nitraŃi din surse agricole în apele de suprafaŃă, subterane respectiv sol, în vederea stabilirii eficienŃei acestor planuri la nivel de comună.

România nu a obŃinut perioada de tranziŃie pentru această Directivă, programele de acŃiune se pun în practică în termen de patru ani de la elaborarea lor (art. 5 alin. 4 din Directivă). Zonele Vulnerabile au fost identificate de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (ICPA) împreună cu AdministraŃia NaŃională “Apele Române” (ANAR) având în vedere prevederile HG 964/2000 privind aprobarea Planului de acŃiune pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din surse agricole. Întrucât zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi sunt considerate zone protejate, numărul şi suprafeŃele aferente lor sunt prezentate în subcapitolul 5.4 “Zone sensibile la nutrienŃi. Zone vulnerabile la nitraŃi”. Lista localităŃilor pe bazine/spaŃii hidrografice cu zonele desemnate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitraŃi (zone vulnerabile) s-a prezentat în Anexa 5.1.


200

Conform articolului 4 din Directiva 91/676/EEC, s-a elaborat Codul de bune practici agricole pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole. Codul de bună practică agricolă vizează reducerea poluării cu nitraŃi se aplică în zonele vulnerabile şi Ńine cont de condiŃiile dominante în diferite regiuni ale Ńării, cele mai importante prevederi din acest cod sunt:

- perioadele în timpul cărora împrăştierea fertilizanŃilor este necorespunzătoare; - condiŃiile de împrăştiere a fertilizanŃilor pe soluri foarte abrupte; - condiŃiile de împrăştiere a fertilizanŃilor pe solurile moi, inundate, îngheŃate sau acoperite cu

zăpadă; - condiŃiile de împrăştiere a fertilizanŃilor în apropierea cursurilor de apă; - capacitatea şi construirea bazinelor/platformelor destinate stocării dejecŃiilor animale, în

special măsurile privind împiedicarea poluării apelor prin scurgerea şi infiltrarea în sol sau scurgerea în apele de suprafaŃă a lichidelor care conŃin dejecŃii animale şi dejecŃii de materii vegetale precum furajele însilozate;

- modurile de împrăştiere a ingrăşămintelor chimice şi a dejecŃiilor animale, în special nivelul şi uniformitatea acestora, pentru a putea menŃine la un nivel acceptabil scurgerea în ape a elementelor nutritive;

- gestionarea terenurilor, în special utilizarea unui sistem de rotaŃie a culturilor şi proporŃionarea terenurilor consacrate culturilor permanente în raport cu culturile anuale;

- menŃinerea unei cantităŃi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate absorbŃiei azotului din sol care, în lipsa unui astfel de strat vegetal, ar provoca o poluare a apelor cu nitraŃi;

- elaborarea planurilor de fertilizare în functie de fiecare exploataŃie şi Ńinerea registrelor de utilizare a fertilizanŃilor;

- prevenirea poluării apelor prin scurgerea şi percolarea apei departe de sistemul radicular al plantelor în cazul culturilor irigate.

În conformitate cu cerinŃele legislaŃiei în vigoare s-au elaborat Programele de acŃiune pentru zonele vulnerabile* la nivel de unitatea teritorial – administrative, precum şi particularizările pentru condiŃiile naturale şi socio-economice ale fiecărei unităŃi teritorial-administrative încadrată în zone vulnerabile la poluarea cu nitraŃi. În continuarea acestui subcapitol se tratează programele de măsuri de bază pentru sursele difuze - zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi. În sub-capitolul 9.5 se prezintă măsurile pentru sursele semnificative punctiforme de poluare, indiferent dacă sunt sau nu localizate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraŃi. Programele de măsuri de bază aplicate surselor agricole difuze cu nitraŃi s-au stabilit la nivelul bazinului hidrografic Mureş având în vedere în principal: • Planul de implementare al Directivei 91/676/EEC; • Codul de bune practici agricole pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse

agricole; • Programele de acŃiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi; În vederea reducerii poluării cu nitraŃi din surse agricole, la nivelul întregului bazin hidrografic s-a prevăzut ca măsură generală de bază, aplicarea programelor de acŃiune şi respectarea codului de bune practici agricole. În Anexele 9.4a se prezintă măsurile de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităŃile agricole (zone vulnerabile), inclusiv estimarea costurilor implementării acestor măsuri. Se specifică că până la recalcularea costurilor de implementare ale acestei Directive, având în vedere reactualizarea listei de zone vulnerabile şi mărirea suprafeŃei considerată vulnerabilă la poluarea cu nitraŃi din surse agricole, într-o primă aproximare s-au estimat costuri de circa 1 milion de Euro (costuri de investiŃii, întreŃinere şi exploatare) pentru fiecare localitate situată în zonele


201

vulnerabile. Astfel, costul implementării măsurilor prevăzute de programele de acŃiune s-au estimat la circa 148 milioane Euro, în bazinul hidrografic Mureş. De asemenea, în Anexele 9.4b şi 9.4c se prezintă corpurile de apă de suprafaŃă şi subterane localizate în zonele vulnerabile sau influenŃate de activităŃile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bază asupra acestora.

Având în vedere că poluarea cu nitraŃi este principalul factor al poluării apelor subterane din bazinul hidrografic Mureş şi în acord cu obiectivele Planului de Management, este esenŃială eliminarea sau reducerea cantităŃii de nitraŃi ce intră în apele subterane. Prevenirea deteriorării calităŃii apelor subterane precum şi prevenirea oricărei tendinŃe crescătoare şi semnificative a concentraŃiei poluanŃilor în apele subterane trebuie realizată în primul rând prin implementarea Directivei 91/676/EEC referitoare la nitraŃi şi de asemenea a Directivei 91/271/EEC privind tratarea apelor urbane reziduale modificată prin Directiva 98/15/CE. Eliminarea prezenŃei substanŃelor periculoase în apele subterane va fi realizată, de asemenea, de măsurile cerute de următoarele Directive: � Directiva 91/414/EEC referitoare la produsele fitofarmaceutice � Directiva 92/43/EEC referitoare la habitate � Directiva 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. DIRECTIVA CONSILIULUI 91/414/CEE privind plasarea pe piaŃa a produselor de protecŃie a plantelor Directiva 91/414/CEE reglementează procedura de autorizare a produselor de protecŃie a plantelor pe teritoriul ComunităŃii. Principalele obiective: reducerea riscului pentru sănătatea oamenilor, animalelor şi mediului pe care îl implică utilizarea produselor de protecŃie a plantelor. AutorităŃile competente pentru implementarea şi controlul acestei Directive sunt: UnităŃiile fitosanitare, Comisia NaŃională de Omologare a Produselor de ProtecŃie a Plantelor, AgenŃiile pentru ProtecŃia Mediului, Inspectoratele Teritoriale de Muncă, Inspectoratele JudeŃene de PoliŃie, DirecŃiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, etc. În vederea alinierii procedurii naŃionale de omologare a produselor de protecŃie a plantelor la cea comunitară, a fost necesară armonizarea legislaŃiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene cu privire la plasarea pe piaŃă şi utilizarea acestor produse pe teritoriul Ńării. În acest sens, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecŃie a plantelor în vederea plasării pe piaŃă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune prevederile Directivei Consiliului nr. 91/414/CEE privind plasarea pe piaŃă a produselor de protecŃie a plantelor. Comisia Europeană a început în anul 1995 reevaluarea substanŃelor active existente pe piaŃa Uniunii Europene. SubstanŃele active a căror utilizare a fost aprobată de către Comisia Europeană, adică cele care prezintă cel puŃin o utilizare sigură, au fost incluse în Anexa I a Directivei 91/414/CEE. Conform hotărârii Guvernului nr. 1559/2004, în România se omologhează numai produse de protecŃie a plantelor formulate pe baza substanŃelor active incluse în Anexa I la Directiva 91/414/CEE, anexă care a fost transpusă Hotărârea Guvernului nr. 437/2005 privind aprobarea Listei cu substanŃele active autorizate pentru utilizare în produse de protecŃie a plantelor pe teritoriul României. Potrivit prevederilor Art. 3 din hotărârea Guvernului nr. 437/2005, pe măsura evaluării şi autorizării de noi substanŃe active de către Comisia Europeană, Anexa la HG se va completa


202

corespunzător. Astfel, lista prevazută în Anexă a fost completată prin Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 838/2006 modificată şi completată prin Anexa la hotărârea Guvernului nr. 539/2007, prin transpunerea prevederilor directivelor de modificare a Anexei I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pentru includerea în programul de măsuri a acestor reglementări în domeniu, AdministraŃia NaŃională Apele Române (ANAR) a elaborat “Metodologia privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”. Această metodologie cuprinde o secŃiune cu măsuri de reducere a presiunilor generate de utilizarea produselor de protecŃie a plantelor. Familiile de măsuri stabilite pentru a fi implementate în vederea controlului produselor de protecŃia plantelor, precum şi pentru reducerea emisiilor de astfel de produse au Ńinut cont de: • Aplicarea măsurilor generale din Directiva 91/414/EEC transpusă prin HG 1559/2004,

modificată şi completată cu HG 894/2005, 628/2006, precum şi OM 134/2006 şi a măsurilor din OrdonanŃa nr. 41/2007, precum şi din alte reglementări în vigoare;

• Reducerea riscului la manipularea şi stocarea produselor fitosanitare. Măsurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologhează, comercializează, distribuie, stochează/deŃin, utilizează şi care nu se conformează în totalitate cerinŃelor specifice, au Ńinut cont, în special, de prevederile cu privire la: condiŃiile de stocare a produselor fitofarmaceutice, condiŃiile de organizare şi funcŃionare, modalităŃile de manipulare/utilizare, utilaje de împrăştiere a pesticidelor pe suprafeŃele agricole, etc. În aceste condiŃii, la nivelul bazinului hidrografic Mureş s-a facut o centralizare a măsurilor propuse de unităŃile care omologhează, comercializează, distribuie, stochează/deŃin, utilizează pesticide, având în vedere conformarea cu legislaŃia specifică. Această centralizare se regăseşte în Anexa 9.5. Această Anexă prezintă, pe lângă măsurile propuse, termenele de conformare şi costurile măsurilor, şi informaŃii/date la nivelul anului 2006, cu privire la: • domeniul de activitate al unităŃii (Omologare/Comercializare/DistribuŃie/Transport/

Stocare/Utilizare/DeŃinere); • clasificarea produselor fitosanitare folosite; • stocuri pesticide interzise prin lege, în vederea neutralizării sau stocuri pesticide omologate; • cantitatea de pesticide utilizată; • suprafaŃa agricolă tratată cu produse fitosanitare; • sistem şi capacitate stocare pentru produse fitosanitare Se precizează că la nivelul bazinului hidrografic Mureş există unităŃi care nu au stabilit măsuri, întrucât se conformează legislaŃiei în vigoare. Analizând Anexa 9.5, s-a constatat că în bazinul hidrografic Mureş funcŃionează unităŃi autorizate care omologhează, comercializează, distribuie, stochează/deŃin, utilizează pesticide, fără programe/măsuri de conformare, acestea respectând legislaŃia în vigoare. Numărul de unităŃi pentru care s-au stabilit astfel de măsuri este de 12. DIRECTIVA 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) DIRECTIVA 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) DIRECTIVA 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) În acest subcapitol se prezintă în comun măsurile referioare la Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) având în vedere faptul că la


203

nivel naŃional prevederile sunt transpuse prin acte normative comune, autorităŃile competente sunt aceleaşi, multe proiecte care se desfăşoară prevăd acŃiuni comune pentru îndeplinirea obligaŃiilor celor două directive, dar şi pentru ca o serie de măsuri trebuie luate concomitent. Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziŃie complementar – Capitolul 22 „Mediu”, pentru domeniul „protecŃia naturii” nu există perioade de tranziŃie, transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuiau să fie depline la data aderării. Principalele obiectivele ale Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) sunt:

� Conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre pentru care se aplică Tratatul.

� Reglementează protejarea, managementul şi controlul asupra acestor specii şi stabileşte regulile pentru exploatarea acestora.

� Se aplică pentru păsări, precum şi pentru ouăle, cuiburile şi habitatele acestora. Principalele obiectivele ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt:

� Contribuie la menŃinerea biodiversităŃii prin conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul statelor membre în care se aplică Tratatul.

� Realizarea unei reŃele ecologice europene coerente, care să reunească ariile speciale de conservare, care permite menŃinerea sau, dacă este cazul, readucerea la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor respective.

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare prevede o serie de măsuri de bază pentru implementarea directivelor: - Identificarea şi apoi stabilirea în acord cu Comisia Europeană a listei SCI-urilor/SAC-urilor şi a

SPA-urilor - Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuit agricol sau silvic a terenurilor de pe

raza ariilor naturale protejate; - Stabilirea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare

(în special a celor prioritare); - Stabilirea modalităŃilor de administrare / preluare în custodie a ariilor naturale protejate; - Constituirea Consiliilor Consultative şi a Consiliilor ŞtiinŃifice; - Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri şi proiecte, - Realizarea planurilor de management şi regulamentelor - Măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale, - Măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes

comunitar, - Zonarea internă. - Obligativitatea stabilirii şi implementării măsurilor compensatorii precum şi necesitatea

informării Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală pentru protecŃia mediului, - Interzicerea activităŃilor din siturile Natura 2000 şi cele din afara ariilor naturale protejate care

au efect semnificativ asupra habitatelor şi speciilor pentru protecŃia şi conservarea păsărilor sălbatice;

- Realizarea unor studii de evaluare adecvată pentru planuri şi proiecte şi competenŃele privind emiterea avizul Natura 2000;

- Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru ARBDD (AdministraŃia RezervaŃiei Biosferei Delta Dunării) şi evidenŃierea obligatorie a ariilor naturale protejate şi a coridoarelor ecologice în planurile naŃionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărŃile funciare.


204

În tabelul de mai jos sunt prezentate autorităŃile responsabile pentru implementarea prevederilor legale la nivel naŃional:

Ministerul Mediului (MM)

Responsabil pentru transpunerea Directivelor

Scopul activităŃilor Promovarea măsurilor legislative având ca scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naŃionale pentru dezvoltare durabilă, Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul naŃional inlusiv a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naŃional, Organizarea şi participarea la seminariile biogeografice, Desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecŃie specială avifaunistică, Transmiterea către Comisia Europeană a informaŃiilor privind ariilor speciale de conservare şi ariile de protecŃie specială avifaunistică, Adoptarea de măsuri de conservare specifice, Raportări către Comisia Europeană, Educarea şi informarea publicului.

InstituŃii colaboratoare AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului (ANPM) AgenŃiile regionale şi locale pentru ProtecŃia Mediului (ARPM-uri şi APM-uri) Garda NaŃională de Mediu (GNM) şi inspectoratele teritoriale AgenŃia NaŃională pentru Arii Naturale Protejate (ANAP). Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate. Institutul NaŃional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD).

Implementare AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului colaborează cu Ministerul Mediului în activitatea de monitorizare a ariilor de protecŃie specială avifaunistică şi a siturilor de importanŃă comunitară, în scopul realizării ReŃelei Ecologice Europene Natura 2000 şi asigură educarea şi informarea publicului privind obligaŃiile ce le revin pentru protecŃia şi conservarea capitalului natural la nivel naŃional, regional şi local. AgenŃiile regionale şi locale pentru ProtecŃia Mediului identifică şi propun arii naturale pentru includerea acestora în reŃeaua europeană de situri Natura 2000, organizează campanii de informare şi consultare a publicului cu privire la dezvoltarea reŃelei Natura 2000 şi monitorizează şi elaborează rapoarte cu privire la starea de conservare a ariilor naturale protejate. Garda NaŃională de Mediu şi inspectoratele teritoriale sunt responsabile privind controlul modului de respectare a legislaŃiei în domeniul ariilor naturale protejate şi a măsurilor de conservare, precum şi controlul lucrărilor cu impact asupra speciilor şi habitatelor naturale. AgenŃia NaŃională pentru Arii Naturale Protejate este responsabilă cu asigurarea cadrului necesar pentru realizarea administrării unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate. Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate au obligaŃia de a elabora şi de a aplica regulamentele şi planurile de


205

management ale ariilor naturale protejate. Institutul NaŃional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării este coordonatorul tehnic în cadrul procesului de validare a siturilor Natura 2000.

Scopul activităŃilor IniŃierea şi aplicarea măsurilor privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, inclusiv a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naŃional.

Perioada de tranziŃie solicitată

Nu există perioadă de tranziŃie.

Statele Membre pun în aplicare dispoziŃiile legale, de reglementare şi administrative necesare aducerii la îndeplinire a directivei în termen de doi ani de la notificarea acesteia. România a transpus prevederile Directivelor 79/409/CEE şi 92/43/CEE prin OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecŃiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi în 2007 a transmis Comisiei Europene informaŃii privind ariile de protecŃie specială avifaunistică, inclusiv actul normativ de desemnarea a acestora (HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei Natura 2000 în România) şi ariilor speciale de conservare (OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România). La intervale de trei ani, începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea Directivei Păsări (79/409/CEE), statele membre transmit Comisiei Europene un raport asupra punerii în aplicare a prevederilor legislative naŃionale. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2010. La fiecare şase ani începând cu data expirării termenului de doi ani de la notificarea Directivei Habitate (92/43/CEE), statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul directivei. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2013. Măsuri pentru implementarea cerinŃelor: În procesul de implementare a reŃelei Natura 2000 trebuie implicaŃi toŃi factorii interesaŃi, respectiv instituŃii publice, autorităŃi ale administraŃiei publice locale, proprietari de terenuri, organizaŃii neguvernamentale, astfel la nivel judeŃean s-au desfăşurat campanii de informare susŃinute de AgenŃiile locale şi regionale pentru ProtecŃia Mediului, în colaborare cu Inspectoratele teritoriale ale Gărzii de Mediu, AgenŃiile Locale de PlăŃi şi IntervenŃii în Agricultură şi AgenŃiile de PlăŃi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit, administraŃii de arii naturale protejate. Aceste activităŃi de conştientizare şi participare publică au fost susŃinute şi de proiecte PHARE şi Life Natura şi ale AFM. Pentru implementarea reŃelei Natura 2000 Ministerul Mediului a contractat pentru completarea fişelor standard de date pentru siturile Natura 2000 Institutului NaŃional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, care, la rândul lui, a subcontractat o serie de instituŃii, universităŃi, muzee, organizaŃii neguvernamentale, institute de cercetare (Institutul NaŃional de Cercetări Marine „Grigore Antipa”, Institutul de Cercetări Biologice Bucureşti, AsociaŃia Grădinilor Botanice din România, Institutul de Speologie Emil RacoviŃă, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti, Muzeul NaŃional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, WWF România, Societatea Ornitologică Română, Grupul Milvus etc).


206

În acelaşi timp a fost creat un sistem informaŃional care oferă informaŃiile necesare pentru caracterizarea şi evaluarea reŃelei Natura 2000 şi pentru a permite selectarea siturilor, schimbul de opinii, analizarea datelor, verificarea, validarea şi consultarea publicului. În urma derulării acestor proiecte s-a obŃinut lista naŃională de arii de protecŃie specială avifaunistică şi propuneri de situri de importanŃă comunitară. Lista cuprinde 273 de propuneri de situri de importanŃă comunitară O.M. nr. 1964/2007 (13% din suprafaŃa Ńării) şi 109 arii de protecŃie specială avifaunistică desemnate prin H.G. 1284/2007 (12% din suprafaŃa Ńării). ReŃeaua ecologică Natura 2000 se întinde pe aprox 17% din suprafaŃa Ńării. În 2008 s-au desfăşurat seminariile biogeografice pentru negocierile Comisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei. După finalizarea procesului de constituire a reŃelei Natura 2000 va trebui să se asigure un management eficient al siturilor. Acest lucru presupune elaborarea de planuri de management sau, cel puŃin, a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şi speciilor. În cazul suprapunerii mai multor categorii de protecŃie pentru arii protejate în aceeaşi zona, managementul acestora va presupune respectarea celei mai restrictive funcŃii de protecŃie. De asemenea, în cadrul planului de management trebuie realizată o corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la desemnarea sitului Natura 2000 şi cele pentru alte desemnări naŃionale sau internaŃionale (perioada de raportare, accentul pe anumite capitole, hărŃi etc.). Această atribuŃie revine custozilor sau administratorilor de arii naturale protejate. în Anexa 9.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă. Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinŃelor directivelor 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt reprezentate până în prezent de cheltuielile realizate în cadrul proiectelor Phare şi LIFE Natura ale AdministraŃiei Fondului de Mediu derulate sau aflate în derulare, cheltuielile de la bugetul de stat, bugetele administraŃiilor de parcuri naturale şi naŃionale. Acestea se vor realiza pentru întocmirea:

- regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate, - inventarierea, cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale, - implementarea diferitelor acŃiuni de reconstrucŃie ecologică, - achiziŃionarea de echipamente necesare cercetării ştiinŃifice. - realizarea de panouri informative, materiale şi broşuri pentru conşientizarea publicului.

Anexa 9.6 prezintă proiecte privind Directiva Habitate 92/43/CEE şi Directiva Pasări 79/409/CEE, inclusiv perioadele de desfăşurare şi sumele alocate. Sumele pentru această prioritate conform POS Mediu vor fi finanŃate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi sunt prevăzuŃi din aprox. 150 mil. Euro. Aceste sume sunt destinate în mod deosebit conformării cu Directivele Păsări şi Habitate, pentru întărirea sistemului instituŃional în scopul asigurării controlului, aplicării legislaŃiei şi asigurării unei capacităŃi instituŃionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate. Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzător al ariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversitătii şi resurselor naturale şi a riscului asociat mediului şi dezvoltării durabile. Axa prioritară 4 din POS Mediu „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia naturii”, care urmăreşte managementul ariilor protejate, este strâns legată de măsurile de compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilor protejate. AcŃiunile vor fi coordonate între POS Mediu şi PNDR şi Programul OperaŃional pentru Pescuit în legătură cu reŃeaua Natura 2000, în vederea asigurării plăŃilor compensatorii pentru proprietari/ administratori.


207

DIRECTIVA 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (Directiva IPPC) amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/CE. Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor, pentru activităŃile menŃionate în Anexa I a directivei în vederea atingerii unui înalt nivel de protecŃie a mediului ca un întreg. CerinŃele specifice privind abordarea integrată, în conformitate cu prevederile Directivei 96/61/CE, sunt transpuse în totalitate prin OUG nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, (M.Of. 1078/30.11.2005), aprobată prin Legea nr. 84 / 2006 (M.Of. 327/11.04.2006). CerinŃe pentru implementarea prevederilor Directivei 96/61/CE se referă la: - Măsuri pentru prevenirea poluării, utilizarea eficientă a energiei şi minimizarea cantităŃii de deşeuri produse în vederea respectării prevederilor art. 3 al Directivei 96/61/CE; - Stabilirea de valori limită de emisie şi parametrii tehnici pe baza BAT (art. 9, 18, Anexa I, II şi III din Directiva 96/61/CE) - Măsuri speciale referitoare la protecŃia calităŃii aerului, apei şi solului (art. 8 al Directivei

96/61/CE); - Monitorizarea şi raportarea de date în conformitate cu Registrul Emisiilor de PoluanŃi (art. 9 al

Directivei 96/61/CE); - Măsuri pentru reducerea poluării în context transfrontier (art. 9, 17 ale Directivei 96/61/CE); - Măsuri suplimentare pentru a acoperi cerinŃele speciale referitoare la atingerea standardelor de

calitate a mediului (art. 10 al Directivei 96/61/CE); - Elaborarea procedurilor pentru emiterea acordurilor/autorizaŃiilor integrate de mediu în

conformitate cu prevederile Directivei 96/61/CE: - Elaborarea de programe de control şi inspecŃie, comune cu operatorul în vederea verificării

conformării cu condiŃiile impuse prin autorizaŃia integrată de mediu (art. 14 al Directivei 96/61/CE);

- Introducerea sistemului de schimb de informaŃii privind dezvoltarea celor mai bune tehnici disponibile (art. 11 al Directivei 96/61/CE);

- Publicarea informaŃiilor în concordanŃă cu cerinŃele Directivei 96/61/CE; - Realizarea sistemului de cooperare transfrontieră în situaŃia în care activităŃile pot avea impact

major negativ asupra calităŃii mediului dintr-o Ńară membră a Uniunii Europene (art. 17 al Directivei 96/61/CE);

- Asigurarea conformării cu prevederile Directivelor listate în Anexa II a Directivei 96/61/CE; - Asigurarea accesului la informaŃiile privind datele de monitorizare şi emisie, precum şi

participarea publicului la decizia de mediu (art. 15 al Directivei 96/61/CE); - Inventarierea instalaŃiilor/activităŃilor aflate sub incidenŃa prevederilor Directivei şi a emisiilor

provenite de la acestea. - Întocmirea rapoartelor privind implementarea, nivelul conformării precum şi a rapoartelor

pentru Registrul poluanŃilor emişi, în conformitate cu Decizia 2000/479/CE –EPER. Alte instrumente legislative relevante pentru implementarea prevederilor directive IPPC, corelate cu calitatea apei: • Directiva Consiliului nr.76/464/CEE şi Directivele “fiice” • Directiva Cadru în domeniul Apei 2000/60/CE; • Directiva 75/440/CEE privind calitatea apei de suprafaŃă destinate preparării apei potabile în

Statele Membre, modificată de Directiva 91/692/CEE; • Directiva 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesită protecŃie sau îmbunătăŃiri în

vederea susŃinerii vieŃii piscicole.


208

Perioade de tranziŃie obŃinute pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării se întinde de la 31 decembrie 2008 până la 31 decembrie 2015. în OUG 152/2005 se nominalizează unităŃile industriale. InstalaŃiile cu perioada de tranziŃie sunt acelea pentru care s-a obŃinut o anumită perioadă de timp, după 30 octombrie 2007, necesară pentru conformarea cu prevederile Directivei IPPC, în acord, deci, cu cerinŃele UE. Cele fără perioadă de tranziŃie, sunt acele instalaŃii pentru care s-a considerat că până la data de 30 octombrie 2007 există suficient timp pentru conformare. În procesul de negociere cu Uniunea Europeană privind Directiva IPPC, au existat în b.h. Mureş un număr de 14 instalaŃii industriale cu perioadă de tranziŃie. Din punct de vedere al gospodăririi apelor, la sfârşitul anului 2008 au fost inventariate 70 de folosinŃe de apă care intră sub incidenŃa Directivei IPPC, din care 16 folosinŃe de apă au perioadă de tranziŃie (Anexa 9.7), 53 folosinŃe deŃin autorizaŃii de gospodărire a apelor şi o folosinŃă de apă este în procedura de autorizare. Măsurile necesare implementării Directivei IPPC în vederea reducerii poluării se referă la introducerea tehnologiilor curate şi a celor mai bune tehnologii disponibile în domeniu (BAT) în procesul de producŃie, în vederea încadrării efluentului evacuat în valorile limită de emisie stabilite în autorizaŃia de gospodărirea apelor şi în autorizaŃia integrată de mediu respectiv: • Reducerea pierderilor de substanŃe periculoase în apă, modernizarea tehnologiilor, recircularea /

recuperarea solvenŃilor • Reabilitarea/modernizarea instalaŃiilor de răcire şi mărirea gradului de recirculare internă al apei

tehnologice (recuperarea condensului pur, modificarea circuitului de de alimentare cu apă la staŃiile de spălare);

• Introducerea de instalaŃii noi de răcire şi de mărire a gradului de recirculare internă al apei tehnologice

• Utilizarea aburului secundar. De asemenea, sunt incluse şi măsurile care se referă la diminuarea impactului deşeurilor asupra solului şi apelor subterane: • Introducerea manipulării şi depozitării în siguranŃă a materiilor prime, produselor finite şi

intermediarilor • Introducerea manipulării şi depozitării în siguranŃă a substanŃelor chimice cu risc de inflamare,

explozie, toxic, etc. • Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei, motorină, etc.) • Închiderea depozitelor de reziduuri la bataluri • Realizarea de depozite de deşeuri nepericuloase • ÎmbunătăŃirea funcŃionării în siguranŃă a batalurilor • Reactivarea / construirea forajelor de observaŃie din vecinătatea batalurilor şi a haldelor de

depozitare • Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor BAT. • ObligaŃiile generale ale operatorului privind exploatarea instalaŃiei, cum ar fi luarea tuturor

măsurilor de prevenire eficientă a poluării, în special prin aplicarea recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile, evitarea producerii de deşeuri, iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată, valorificarea sau neutralizarea şi depozitarea lor, luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinŃelor acestora, luarea măsurilor necesare, în cazul încetării definitive a activităŃilor, pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate, etc. Pentru a se asigura de aplicarea cerinŃelor legale autoritatea competentă pentru protecŃia mediului emite autorizaŃiile integrate de mediu, conform dispoziŃiilor legale în vigoare, numai dacă sunt îndeplinite condiŃiile prevăzute OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.


209

Măsurile menŃionate sunt incluse în programele de etapizare şi programe de conformare care sunt Anexe la autorizaŃia integrată de mediu.

Pentru unităŃile care fac parte din Registrul European al PoluanŃilor Emişi (E-PRTR) din anul 2007 (Anexa 9.8), pe care România l-a transmis la Comisia Europeană, unităŃile industriale trebuie să aplice măsuri în conformitate cu cerinŃele Directivei IPPC pentru factorul de mediu apă, respectiv pentru un număr de 7 unităŃi. Costurile preliminare estimate care sunt asociate acestor măsuri sunt de circa 17 mil. Euro. DIRECTIVA CONSILIULUI 96/82/CE din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanŃe periculoase (SEVESO II) şi DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN şi A CONSILIULUI 2003/105/CE din 16 decembrie 2003 de modificare a Directivei Consiliului 96/82/CE Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanŃe periculoase („Seveso II”) se aplică amplasamentelor în care sunt prezente substanŃe periculoase în cantităŃi suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major. Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanŃe periculoase şi de a limita consecinŃele acestora pentru populaŃie şi mediu. Directiva Consiliului Europei nr. 2003/105/EC din 16 decembrie 2003 privind amendarea Directivei Consiliului Europei nr. 96/82/EC („Seveso II”) urmăreşte extinderea ariei de aplicare a Directivei, având în vedere accidentele industriale recente şi studiile efectuate asupra substanŃelor cancerigene şi periculoase pentru mediu, precum şi clarificarea unor prevederi ale acesteia. Directiva SEVESO II este transpusă total în legislaŃia românească prin HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃe periculoase. Implementarea legislaŃiei europene s-a realizat pe baza următoarelor procedurilor şi normativelor specifice menŃionate în Anexa 9.1: Conform HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃe periculoase, art. 5(1), autorităŃile publice investite şi responsabile pentru aplicarea acestei hotărâri sunt următoarele: a) la nivel central • Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin:

- Secretariatul de risc; - AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului, prin secretariatul de risc; - Garda NaŃională de Mediu;

• Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Inspectoratul General pentru SituaŃii de UrgenŃă. b) la nivel regional • AgenŃiile regionale pentru protecŃia mediului, prin secretariatul de risc; • Comisariatele regionale din cadrul Gărzii NaŃionale de Mediu; c) la nivel judeŃean: • AgenŃiile judeŃene pentru protecŃia mediului, prin secretariatul de risc;


210

• Comisariatele judeŃene din cadrul Gărzii NaŃionale de Mediu; • Inspectoratele judeŃene pentru situaŃii de urgenŃă, denumite în continuare ISU. AutorităŃile publice investite la nivel regional şi judeŃean, prevăzute la art. 5, utilizând informaŃiile primite de la operator, conform art. 7 şi 10, identifică amplasamentele sau grupurile de amplasamente unde există posibilitatea producerii unui accident major, precum şi pericolul amplificării acestuia prin efectul "Domino", din cauza amplasării şi a proximităŃii unor astfel de locaŃii, precum şi a inventarului de substanŃe periculoase de pe aceste amplasamente. Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obŃinut perioadă de tranziŃie în urma negocierilor de aderare la Uniunea Europenă. UnităŃile economice care intră sub incidenŃa Directivei SEVESO trebuie să implementeze măsuri pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanŃe periculoase şi de a limita consecinŃele acestora pentru populaŃie şi mediu. Operatorii aplasamentelor care intră sub incidenta Directivei Seveso au obligaŃia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore şi de a limita consecinŃele acestora. Titularul activităŃii are obligaŃia de a furniza personalului propriu şi persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv informaŃii asupra măsurilor de securitate în exploatare şi asupra acŃiunilor necesare în cazul în care survine un astfel de accident. InformaŃiile vor cuprinde cel puŃin elementele prevăzute în HG 804/2007. Aceste informaŃii se evaluează de către titularul activităŃii, cu avizul autorităŃilor teritoriale pentru protecŃia mediului şi protecŃia civilă, la intervale de 3 ani. Titularul activităŃii are obligaŃia de a pune la dispoziŃia publicului un raport de securitate, în scopul de a demonstra: - implementarea politicii de prevenire a accidentelor majore, precum şi planul de management al

securităŃii pentru aplicarea acestei politici; - identificarea pericolelor potenŃiale de accidente majore şi luarea măsurilor necesare pentru

prevenirea unor astfel de accidente şi limitarea consecinŃelor acestora asupra sănătăŃii populaŃiei şi mediului;

- faptul că au fost incluse măsuri adecvate de siguranŃă în proiectarea, construcŃia, exploatarea şi întreŃinerea instalaŃiilor, unităŃilor de stocare, echipamentului şi infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezintă riscuri de accidente majore;

- faptul că planul de urgenŃă internă a fost elaborat, iar informaŃiile necesare pentru elaborarea planului de urgenŃă externă au fost furnizate Inspectoratelor pentru SituaŃii de UrgenŃă, în vederea luării măsurilor necesare în cazul producerii unui accident major;

- asigurarea informaŃiilor necesare autorităŃilor publice competente la nivel regional şi judeŃean şi autorităŃilor publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităŃi sau dezvoltarea ulterioară în jurul amplasamentelor existente.

Operatorii amplasamentelor identificate conform alin. (1) din HG 804/2007 care intră sub incidenŃa

Art. 9 au obligaŃia să ia următoarele măsuri: - să demonstreze că au realizat un schimb reciproc adecvat de informaŃii, astfel încât în elaborarea

politicilor de prevenire a accidentelor majore, a sistemelor de management al securităŃii, a rapoartelor de securitate şi a planurilor de urgenă internă pentru aceste amplasamente să fie avute în vedere natura şi amploarea pericolului global de accident major;

- să furnizeze informaŃiile necesare Inspectoratul SituaŃiilor de UrgenŃă în vederea întocmirii planului de urgenŃă externă;

- operatorii trebuie să elaboreze un plan de urgenŃă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului în cazul producerii unui accident major, pentru a limita


211

consecinŃele acestuia şi să notifice autorităŃile competente în urma producerii unui accident major.

- să asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente; Directiva Seveso acordă drepturi publicului atât în domeniul accesului la informaŃii, cât şi cel al consultării; atât autorităŃile publice cât şi operatorii au obligaŃii privind informarea publicului. Este vorba atât de informarea pasivă, care constă în accesul continuu la informaŃii (internet, mass-media, direct la operatori), dar şi de cea activă; pentru operatorii şi autorităŃile competente este necesar să participe activ prin distribuirea de pliante şi broşuri, de exemplu, care să informeze publicul cu privire la comportamentul în caz de accident. Totodată, autorităŃile competente (Minsietrul Mediului, AgenŃiile de ProtecŃia Mediului, etc.) sunt obligate să organizeze un sistem de inspecŃie, care să asigure evaluarea sistematică a operatorilor /stabilimentelor sau, cel puŃin o inspecŃie pe an la nivelul fiecăruia. DocumentaŃiile întocmite de către operatori sunt puse la dispoziŃia publicului interesat şi în cadrul procedurii de emitere a autorizaŃiilor de mediu. Operatorii amplasamentelor Seveso care intră sub incidenŃa prevederilor art.10, HG 804/2007 furnizează informaŃii privind măsurile de securitate în exploatare şi comportamentul în caz de accident, tuturor persoanelor precum şi factorilor de decizie din cadrul unităŃilor care deservesc publicul, care ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasament. Tipul de informaŃii disponibile publicului sunt stipulate la Art. 14, HG 804/2007 acestea putând fi incluse în planurile de management ale bazinelor hidrografice. Categoriile şi grupurile de substanŃe periculoase se regăsesc în Anexa nr.1 la HG 804/2007. Din motive de confidenŃialitate industrială, comercială, personală, de securitate publică sau de apărare naŃională, operatorul poate solicita autorităŃilor publice competente la nivel regional şi judeŃean ca anumite date din raport să nu fie făcute publice. În acest caz, cu aprobarea autorităŃilor publice competente la nivel regional şi judeŃean, operatorul are obligaŃia de a pune la dispoziŃia publicului un raport modificat din care sunt excluse informaŃiile confidenŃiale. AutorităŃile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, în colaborare cu autorităŃile publice competente la nivel regional şi judeŃean, trebuie să ia măsurile necesare ca în politica de dezvoltare a teritoriului sau în alte politici relevante să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinŃelor acestora. De asemenea, se vor lua măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să Ńină cont, pe de o parte, de necesitatea menŃinerii unor distanŃe adecvate, stabilite în funcŃie de nivelul de pericol, între amplasamente şi zone rezidenŃiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi, pe de altă parte, în cazul amplasamentelor existente, de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art. 6, astfel încât să se reducă riscurile pentru populaŃie. Inspectoratele pentru SituaŃii de UrgenŃă şi Comisariatelel JudeŃene ale Gărzii NaŃionale de Mediu organizează sistemul de inspecŃie şi control adaptat tipului de amplasament în cauză, indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricărei alte documentaŃii elaborate de operator. În bazinul hidrografic Mureş, unităŃile care intră sub incidenŃa Directivei SEVESO II şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaŃă şi subterane, au fost inventariate împreună cu unităŃile IPPC, iar costurile nu au putut fi defalcate. În Anexa 9.12 unde se prezintă măsurile pentru reducerea presiunilor de la activităŃile industriale s-au menŃionat şi directivele sub care pot fi încadrate măsurile de implementat. La nivelul anului 2008 au fost inventariate un număr de 32 unităŃi industriale care intră sub incidenŃa Directivei SEVESO II. Anexa 9.9.


212

DIRECTIVA 85/337/EEC privind evaluarea impactului asupra mediului (Directiva EIA) Procedura EIA este o cerinŃă cerută de Directiva Consiliului 85/337/EEC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, amendată de Directiva Consiliului 97/11/EC şi de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/35/CE de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul şi de modificare a Directivelor Consiliului 85/337/CEE şi 96/61/CE în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiŃie, aşa-numita Directiva EIA. Directiva EIA este transpusă în legislaŃia românească prin HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi implementată prin următoarele acte normative: - OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de

evaluare a impactului asupra mediului; - OM 864/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context

transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră;

- OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice ți private.

Solicitarea şi obŃinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităŃilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului. Pentru obŃinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului, datorită printre altele, naturii, dimensiunii sau localizării lor, sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care constă în: - evaluarea iniŃială a proiectului realizată de către autorităŃile publice pentru protecŃia mediului în

care este identificată localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar;

- încadrarea proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului; - definirea domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului; - analiza calităŃii raportului privind impactul asupra mediului.

Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului, precum şi lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului sunt menŃionate în Anexele 1 şi 2 ale HG 445/2009. Câteva proiecte importante supuse Procedurii EIA în perioada 2005 – 2009 sunt prezentate în Anexa 9.10, în special proiectele care au relevanŃă pentru apă. Dintr-un total de 62 proiecte supuse procedurii EIA, au obŃinut acordul de mediu un număr de 20 (32,3%), iar pentru restul procedura este în curs de desfăşurare. Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură şi acvacultura şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă LegislaŃia comunitară în domeniul pescuitului, precum şi legislaŃia naŃională care implementează prevederile documentelor europene, asigură cadrul legal pentru implementarea măsurilor de bază în domeniul pisciulturii şi acvaculturii, conform prevederilor art. 4 (i) al Directivei Cadru a Apei. Principalele documente din legislaŃia comunitară sunt cele promovate de DG Pescuit şi care au în centru Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, precum şi alte documente europene relevante. În România s-a implementat legislaŃia naŃională corespunzătoare domeniului de piscultură şi acvacultură, elaborându-se


213

documentele strategice Planul NaŃional Strategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013, Programului OperaŃional pentru Pescuit pentru perioada 2007-2013 şi legislaŃia aferentă (Anexa 9.1). Planul NaŃional Strategic de Pescuit este în conformitate cu Politica Comună de Pescuit şi politica de guvernare a României pentru dezvoltarea acesteia şi prezintă priorităŃile, obiectivele şi resursele financiare publice necesare implementării Politicii Comune de Pescuit în România. Planul NaŃional Strategic reprezintă strategia de dezvoltare a sectorului ale cărei obiective vor fi atinse prin implementarea Programului OperaŃional pentru Pescuit. AgenŃia NaŃională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) a lansat la 11 iulie 2009 Programul OperaŃional pentru Pescuit (POP), care urmăreşte implementarea în România a unui pescuit durabil şi diversificarea activităŃilor economice în zonele de pescuit. Pescarii, organizaŃiile şi autorităŃile publice locale pot obŃine finanŃare din fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană (UE) pentru pescuit şi acvacultură. Programul OperaŃional pentru Pescuit cuprinde activităŃile prioritare şi stabileşte metodologia prin care se pot accesa fondurile nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană pentru perioada 2007 - 2013 în domeniul pescuitului şi acvaculturii. POP a fost elaborat de către AgenŃia NaŃională pentru Pescuit şi Acvacultură în urma unui proces de consultare a agenŃilor socio-economici, a autorităŃilor publice centrale şi locale, sindicatelor, ONG-urilor şi organizaŃiilor profesionale. POP reprezintă implementarea Planului NaŃional Strategic pentru Pescuit şi Acvacultură pentru perioada 2007 - 2013, cum a fost denumită strategia de dezvoltare a sectorului pisciculturii şi acvaculturii.

Programul OperaŃional pentru Pescuit cuprinde patru obiective specifice, acestea fiind: - Dezvoltarea competivităŃii şi durabilităŃii sectorului pescăresc primar; - Dezvoltarea pieŃei produselor pescăreşti; - Sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti şi îmbunătăŃirea calităŃii apei în aceste zone - Sprijinirea elaborării unui POP în concordanŃă cu Politica Comună de Pescuit. Pe baza obiectivelor specifice au fost dezvoltate cinci axe prioritare de intervenŃie în care se acordă o atenŃie specială selectării măsurilor adecvate de reducere a impactului asupra mediului şi pentru compensarea efectelor negative potenŃiale ce pot apărea. Cel mai probabil, efectele pozitive vor apărea în urma realizării măsurilor planificate în cadrul următoarelor axe prioritare: - Axa Prioritară 2: Acvacultură, pescuit în apele teritoriale, procesarea şi comercializarea

produselor piscicole şi de acvacultură (140 mil. Euro); - Axa Prioritară 3: măsuri de interes comun (40 mil. Euro); - Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit (100 mil. Euro). Având în vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare, s-au propus următoarele măsuri de bază: - elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii în România pentru

următorii 20 de ani, care să determină capacitatea de susŃinere a acvaculturii în cadrul bazinelor hidrografice. În zonele sensibile aceasta va fi o condiŃie obligatorie pentru acordarea finanŃării pentru proiecte; planurilor de management bazinale, planurile de amenajare a teritoriului judeŃean, regional şi naŃional vor trebui să fie adaptate potrivit rezultatelor acestui Master Plan;

- elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru a se vedea în ce măsură este posibila reconstruirea rutei de migraŃie a sturionilor de-a lungul Dunării; aceasta se va concentra asupra barajelor de la PorŃile de Fier;

- măsuri pentru promovarea acvaculturii organice; - introducerea unor scheme de acvamediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei

naturale;


214

- introducerea de măsuri pentru protecŃia / refacerea unor specii acvatice în pericol (delfinii din Marea Neagră, reintroducerea lostriŃei în apele interioare etc.);

- elaborarea unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea creării unor recife artificiali de-a lungul coastei Mării Negre.

- se recomandă ca rezultatele Master Planului să fie comunicate autorităŃilor naŃionale şi judeŃene pentru adaptarea planurilor de management bazinale, planurilor de amenajare a teritoriului judeŃean, regional şi naŃional. Este necesară, de asemenea, introducerea unor scheme de acvamediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei naturale.

În cadrul Axei Prioritare 2: Acvacultura, pescuit în apele teritoriale, procesarea şi comercializarea produselor piscicole şi de acvacultura, se vor aplica măsuri pentru investiŃii productive în acvacultură, măsuri de acvamediu şi măsuri pentru pescuitul în apele interioare. Măsurile de acvamediu au în vedere introducerea de noi metode pentru producŃia din acvacultură care sunt compatibile cu protecŃia şi îmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu, peisajului şi resurselor naturale şi diversitatea genetică şi managementul peisajelor şi caracteristicile tradiŃionale ale zonelor de acvacultură (Delta Dunării, zonele montane). Măsurile de acvamediu au scopul de a promova practicile de producŃie prietenoase cu mediul în sectorul de acvacultură românesc, intenŃionându-se acordarea de prime fermierilor din acvacultură care se angajează să aplice formele de acvacultură cuprinse în articolul 30 din Regulamentul Comisiei privind Fondul European pentru Pescuit. Aceasta măsură poate oferi sprijin sub formă de primă pentru: - compensaŃii pentru maximum 2 ani pentru fermele care s-au transformat în ferme ecologice

(producŃii organice) - compensaŃii reprezentând o valoare maximă la hectar în fermele de acvacultură unde sunt

aplicate obligaŃiile de acua-mediu în plus faŃă de cadrul legal. - compensaŃii pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în

concordanŃă cu NATURA 2000, numai pentru unităŃile de acvacultură care desfăşurau activităŃi de acvacultură anterior deciziei.

De asemenea se vor aplica măsuri pentru pescuitul în apele interioare astfel încât să se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare, a patrimoniul genetic sălbatic şi a mediului, prin crearea punctelor de colectare centrale pentru comercializarea capturilor în Delta Dunării şi de-a lungul fluviului Dunărea, întărirea controlului pentru folosirea acestor locuri de către pescari şi descurajarea pescuitul ilegal. În cadrul Axei Prioritare 3 “Măsuri de interes comun” se urmăreşte crearea unei infrastructuri comune pentru lucrătorii sectorului piscicol, sprijinirea restructurării sectorului prin intermediul acŃiunilor colective, acŃiuni care urmăresc dezvoltarea pieŃei. Programul va reŃine 5 măsuri din cele 6 propuse de regulamentul Fondului European pentru Pescuit dintre care măsura 3.2 ProtecŃia şi dezvoltarea faunei şi florei sălbatice are relevanŃă pentru bazinele hidrografice. Astfel se prevede crearea de zone protejate acolo unde pescuitul este interzis. Refacerea zonelor de reproducere şi alte acŃiuni similare se pot dovedi de asemenea necesare pentru managementul durabil al pescuitului în apele interioare. Această măsură va sprijini acŃiuni pentru: - construirea sau instalarea facilităŃilor statice sau mobile destinate protecŃiei şi dezvoltării faunei

şi florei acvatice; - reabilitarea apelor interioare, inclusiv a zonelor de reproducere şi a rutelor de migraŃie pentru

speciile migratoare;


215

- protecŃia şi îmbunătăŃirea mediului în cadrul programului Natura 2000, dacă sunt legate de activitatea de pescuit.

Sprijinul conform Art. 38(2)(c) din FEP (Fondul European pentru Pescuit) (de ex. măsuri cu privire la protecŃia şi îmbunătăŃirea mediului ariilor protejate din cadrul reŃelei Natura 2000, unde aceste zone sunt direct legate de activităŃi piscicole) poate acoperi de asemenea costurile pentru consultarea actorilor implicaŃi pe durata discuŃiilor planurilor de management, studiilor pentru monitorizarea şi supravegherea speciilor şi a habitatelor, incluzând cartarea şi a managementului de risc (sisteme de avertizare), prelucrarea informaŃiilor şi material publicitar. În ceea ce priveşte finanŃarea aplicării măsurilor prin Programul OperaŃional pentru Pescuit (POP), Uniunea Europeană alocă fonduri nerambursabile de 230,7 de milioane de Euro până în 2013 (75%), la care se adugă contribuŃia României, de 77 de milioane de Euro (25%), cu următoarea defalcare financiară: Beneficiarii sunt operatori, organisme sau firme, autorităŃi publice sau private responsabile pentru iniŃierea sau pentru implementarea măsurilor. Aceştia primesc ajutor public conform Art. 3 (l) din Regulamentul Fondului European pentru Pescuit (FEP). Tabelul 9.5 Alocare financiară a Programului OperaŃional pentru Pescuit pe axele prioritare

Prioritate ContribuŃia publică totală (Euro)

ContribuŃie FEP

(Euro)

ContribuŃie naŃională (Euro)

Rata de cofinanŃare

FEP (%)

Axa 1 13.300.000 9.975.000 3.325.000 75 Axa 2 140.000.000 105.000.000 35.000.000 75 Axa 3 40.000.000 30.000.000 10.000.000 75 Axa 4 100.000.000 75.000.000 25.000.000 75 Axa 5 14.318.942,7 10.739.207 3.579.735,7 75 Total 307.618.942,7 230.714.207 76.904.735,7 75

În vederea asigurării corelării necesare a măsurilor pentru categoria de presiuni, piscicultură din planul de management bazinal cu strategiile, proiectele şi acŃiunile prevăzute la nivel naŃional, regional şi local în acest domeniu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Durabile, împreună cu AdministraŃia NaŃională “Apele Române” şi AgenŃia NaŃională pentru Pescuit şi Acvcultură, au iniŃiat un protocol de colaborare pentru promovarea şi realizarea obiectivelor comune în vederea asigurării implementării eficiente a Program OperaŃional pentru Pescuit al României 2007-2013. În ceea ce priveşte peştii migratori, sturionii sunt preferaŃi de către pescari deoarece ei sunt producători de icre negre, din care se prepară renumitul caviar de Marea Neagră. Sturionii trăiesc în apele de coastă ale Mării Negre şi se reproduc pe Dunăre. În vederea protejării acestora a fost iniŃiat Programul de populare a Dunării cu sturioni de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului odată cu apariŃia Ordinului comun nr. 239 din 28 aprilie 2009 privind interzicerea pescuitului acestei specii pe o perioadă de 10 ani. Astfel timp de 10 ani se interzice pescuitul comercial al sturionilor în România. Această măsura de populare şi de susŃinere a Dunării cu puiet de sturioni corespunde realizării obligaŃiilor pe care Ńara noastră şi le-a asumat atât faŃă de celelalte Ńări din regiune, cât şi faŃă de Secretariatul CITES (ConvenŃia privind ComerŃul InternaŃional cu Specii sălbatice de Fauna şi Flora) de la Geneva. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a alocat un milion de euro pentru repopularea Dunării cu pui de sturioni. În total, vor fi adusi în Dunăre peste 100.000 de pui de


216

sturioni, proveniŃi din crescătorii de peşte. Speciile şi numărul de exemplare de sturioni sunt stabilite de comun acord cu Ministerul Mediului, iar aceştia se monitorizează de către specialiştii în acvacultură cu ajutorul unor cipuri speciale. Ele emit semnale care vor fi recepŃionate iar apoi redirecŃionate cu ajutorul sateliŃilor. Programul se derulează prin intermediul AgenŃiei NaŃionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

9.2 Măsurile şi etapele pentru aplicarea principiilor recuperării costurilor serviciilor de apă În conformitate cu HG 1176/2005 privind statutul de organizare şi funcŃionare al AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române", aceasta administrează resursele de apă din domeniul public al statului şi infrastructură Sistemului naŃional de gospodărire a apelor, formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaŃiilor, canale, derivaŃii, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naŃionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităŃii resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi al gestionării unitare pe ansamblul Ńării a resurselor de apă de suprafaŃă şi subteran pentru care prestează activităŃi specifice de gospodărire a apelor.

Serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare sunt prestate de operatori economici la nivelul fiecărui judeŃ. În conformitate cu Art 9 al Directivei Cadru informaŃii aferente acestor servicii publice sunt incluse în Planul de Management pe bazin Hidrografic. 9.2.1 Preambul Mecanismul de recuperare al costurilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor are la bază contribuŃiile aferente activităŃilor specifice de gospodărire a apelor pe categorii de utilizatori şi surse luând în considerare cheltuielile aferente exercitării următoarelor atribuŃii: - protecŃia, restaurarea şi valorificarea resurselor de apă; - administrarea, exploatarea şi întreŃinerea reŃelei naŃionale de observaŃii şi măsurători hidrologice, hidrogeologice; - administrarea, exploatarea şi întreŃinerea infrastructurii “Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor”, întreŃinerii cursurilor de apă, lucrării de apărare împotriva inundaŃiilor – activităŃi cu caracter social; - supravegherea calităŃii resurselor de apă, de prevenire şi avertizare în caz de poluări accidentale, - constituirii şi gestionării fondului naŃional de date hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a apelor; Cheltuielile curente pentru funcŃionarea AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” sunt asigurate în principal din venituri proprii. Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, care include sistemul de contribuŃii, plăŃi, bonificaŃii şi penalităŃi şi care funcŃionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte, în funcŃie de activităŃile prestate şi de cele privind folosirea raŃională a resurselor de apă. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea apei, gestionarea durabilă a resurselor de apă, refolosirii şi economisirii resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităŃii şi cantităŃii apei; aplicarea de penalităŃi celor care rispesc sau poluează resursele de apă CerinŃa de unicitate a nivelului contribuŃiilor în plan naŃional este datorată echipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaŃiilor hidrografice, precum şi condiŃiei de a nu influenŃa semnificativ costurile de producŃie a apei potabile, de producere a energiei, precum şi din faptul asigurării


217

redistribuirii şi împărŃirii riscurilor, realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaŃii hidrografice, bazine hidrografice. ContribuŃia specifică pentru utilizarea resursei de apă pe categorii de resurse şi utilizatori este aferentă accesului la sursã şi depinde în mod direct de cheltuielile de întreŃinere şi exploatare a lucrărilor de gospodărirea apelor şi de volumul de apă brută prelevat.

Dacă volumul lucrărilor de întreŃinere şi exploatare au un caracter relativ constant, volumul de apă prelevat variază în funcŃie de cerinŃa utilizatorilor (Fig. 9.3).

La dimensionarea preŃurilor făcută în anul 1990, s-a luat în calcul un volum anual de apă solicitat de către beneficiari de circa 20 mld. m3 (din sursa utilizabilă), luând ca bază datele din economie.

Fig. 9.3 Dinamica cerinŃelor de apă

Restrângerea drastică a activităŃii în unele ramuri ale economiei (minerit, siderurgie, agricultură, irigaŃii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9,05 mld. m3 în anul 1998, în anul 2001 la 7,5 mld. m3, în anul 2005 la 7,5 mld. m3 iar în anul 2007 la 7,9 mld. m3 ceea ce reprezintă o reducere de 4,2 ori faŃă de anul 1990. Diminuarea cererii de servicii publice de gospodărire a apelor, a condus la reducerea veniturilor necesare realizării reparaŃiilor şi întreŃinerii lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare. SituaŃia s-a menŃinut astfel în anul 2007, când s-au realizat lucrări în valoare de 305000 mld.lei, faŃă de necesarul de circa 530700 mld. lei (conform Normativului pentru lucrările de întreŃinere şi reparaŃii la mijloacele fixe aflate în administrarea AutorităŃii Publice Centrale în Domeniul Apelor -AdministraŃia NaŃională „Apele Române” - ANAR). Un alt inconvenient major îl reprezintă faptul ca deşi AdministraŃia NaŃională Apele Române (ANAR) realizează activităŃi de apărare împotriva inundaŃiilor, în definitiv comenzi sociale în conformitate cu Legea 310/2004, statul nu realizează şi susŃinerea financiară prin bugetul de stat. Efectul economic al ajustării contribuŃiilor la cel puŃin nivelul indicilor preŃurilor de consum asupra utilizatorilor este nesemnificativ. În prezent cheltuielile cu apa brută în sectorul industrial sunt sub 4%, iar la unitãŃile de gospodãrire comunală, costurile cu apa brutã sunt sub 6%, în sectorul


218

energetic 0,96% din producerea de energie electrica la 1000 m3 uzinat şi 0,22% din producerea de energie electrică din termocentrale la 1000 m3 (Fig. 9.4).

Fig. 9.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută

9.2.2 DeficienŃe ale sistemului actual de recuperare al costurilor activităŃilor specifice de gospodărire a apelor 1. Indicele de ajustare a contribuŃiilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor–

indicele preŃurilor de consum, controlat de stat, a fost întotdeauna sub necesar, având în vedere că analiza de preŃ s-a făcut pe baza costurilor înregistrate, la care s-au adăugat influenŃele din alte ramuri şi nu necesarul ce trebuie realizat.

2. Majoritatea preŃurilor de consum au fost liberalizate iar cele pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor au rămas controlate de stat, dar nu au fost corelate în timp real cu indicele preŃurilor de consum. Deşi cuantumul contribuŃiilor aferente activităŃilor specifice de gospodărire a apelor a fost ajustat prin HG 803/2008 în august 2008 cu indicele de inflaŃie aferent perioadei august 2005-ianuarie 2008, perioada de 3 ani constantă în nivelul contribuŃiilor a dus la o puternică decapitalizare prin lipsa fondurilor de investiŃii cu circa 50 miliarde lei.

3. Întârzierile de la 6 luni la 2,5 ani a ajustãrii contribuŃiilor specifice de gospodărire a apelor a condus la decapitalizarea AdminitraŃiei NaŃionale Apele Române cu repercursiuni în constituirea surselor pentru finanŃarea lucrărilor de gospodărire a apelor necesare menŃinerii în siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor.

4. Principiul recuperării costurilor, aşa cum este menŃionat în DCA se referă la recuperarea atât a costurilor de operare, administrare cât şi a celor de investiŃii. Veniturile AutorităŃii Publice Centrale în domeniul Apelor - ANAR contribuie parŃial la recuperarea costurilor de resursă, de gestiune calitativă a resursei, şi intr-un procent mult mai redus la cele de administrare.

Veniturile înregistrate nu contribuie la recuperarea costurilor de investiŃii şi nici la finanŃarea lucrărilor majore de infrastructură. Deoarece acest gen de infrastructură este de interes naŃional, aceste lucrări sunt finanŃate din bugetul de stat şi, conform legislaŃiei române, pentru ele nu se plătesc cheltuieli de amortisment. ANAR va continua să finanŃeze investiŃii de valoare mică, necesare în special pentru conformarea cu DCA şi implementarea acesteia. Datorită limitărilor la finanŃările din bugetul de stat, ANAR va trebui să finanŃeze parŃial, din fonduri proprii, reabilitarea unor lucrări majore de infrastructură. ANAR va plăti amortismente pentru aceste investiŃii, la valorile investite din fonduri proprii.


219

Fig. 9.5 EvoluŃia indicilor de preŃuri de consum

9.2.3 Măsuri privind dimensionarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi apelor în vederea asigurării recuperării costurilor pentru activităŃile specifice de gospodărirea apelor

Principii în abordarea politicii aferente activităŃilor specifice de gospodărire a apelor: - principiul poluatorul plăteşte; - principiul utilizatorul plăteşte; - principiul recuperării costurilor incluzând aici costul de mediu şi resursă pentru serviciile de

gospodărire a apelor; Considerente în abordarea politicii aferente serviciilor specifice de gospodărire a apelor: - Din punct de vedere al nivelurilor unice în plan naŃional pe surse şi utilizatori, sistemul actual

de contribuŃii specific de gospodărire a apelor prezintã un avantaj faŃă de un sistem de contribuŃii specific de gospodărire a apelor pe spaŃii/bazine hidrografice, prin asigurarea redistribuirii şi împărŃirii riscurilor şi asigură o echitate în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaŃii/bazine hidrografice.

- Din punct de vedere al gradului de acoperire a necesarului de cheltuieli pentru menŃinerea în siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor mecanismul economic este inadecvat fiind strict necesară îmbunătăŃirea acestuia.

Principii în abordarea politicii aferente activităŃilor specifice de gospodărire a apelor: - principiul poluatorul plăteşte; - principiul utilizatorul plăteşte; -principiul recuperării costurilor incluzând aici costul de mediu şi resursă pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor; Considerente în abordarea politicii aferente serviciilor specifice de gospodărire a apelor: � Din punct de vedere al nivelurilor unice în plan naŃional pe surse şi utilizatori, sistemul actual

de contribuŃii specifice de gospodărire a apelor prezintă un avantaj faŃă de un sistem de contribuŃii specifice de gospodărirea a apelor pe spaŃii/bazine hidrografice, prin asigurarea redistribuirii şi împărŃirii riscurilor şi asigură o echitate în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaŃii/bazine hidrografice.


220

� Din punct de vedere al gradului de acoperire a necesarului de cheltuieli pentru menŃinerea în siguranŃa a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor mecanismul economic este inadecvat fiind strict necesară îmbunătăŃirea acestuia.

Articolul 9 din DCA prevede: Măsuri şi etape Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va Ńine cont de îmbunătăŃirea actualului mecanism economico – financiar în domeniul gospodăririi apelor respectând principiul evitării sistemelor concurenŃiale, ANAR gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat. Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaŃii acordat utilizatorilor care contribuie la protecŃia calităŃii ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuŃiilor Etapa 1 Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori.

Recuperarea cheltuielilor pentru serviciile de apă

1. Statele Membre trebuie să Ńină seama de principiul recuperării cheltuielilor serviciilor de apă

inclusiv cheltuielile din punct de vedere al mediului şi de resurse, având în vedere analizele

economice conform Anexei III şi în particular, în concordanŃă, cu principiul poluatorul plăteşte.

Statele Membre trebuie să asigure până în 2010:

☯ politicile de preŃuri ale apei - asigură motivele adecvate pentru folosirea eficientă a resurselor

de apă de către utilizatori şi de aceea contribuie la obiectivele Directivei din punct de vedere al

mediului;

☯ contribuŃie corespunzătoare pe diferite folosinŃe de apă clasificate în: industrie, gospodării

individuale şi agricultură, pentru recuperarea cheltuielilor din serviciile de apă, bazată pe o

analiză economică efectuată în conformitate cu Anexa III şi luând în considerare principiul

poluatorul plăteşte.

Statele Membre pot, în timpul acestui proces, să aibă în vedere efectele sociale, de mediu şi

economice ale recuperării cât şi condiŃiile geografice şi climatice ale regiunii sau regiunilor afectate.

2. Statele Membre nu trebuie să încalce această Directivă dacă se hotăraşte în conformitate cu

practicile stabilite să nu aplice prevederile paragrafului 1 fraza a doua, şi în acest scop prevederile

importante ale paragrafului 2, pentru o activitate dată folositoare de apă, unde acest lucru nu

compromite scopurile şi realizarea obiectivelor acestei Directive. Statele Membre trebuie să raporteze

motivele pentru neaplicarea deplină a paragrafului 1, fraza a doua, în Planurile de gospodărire la nivel

de bazin.


221

Etapa 2 Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor activităŃilor de primire în apele de suprafaŃă a substanŃelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale precum şi a contribuŃiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităŃi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice, contribuŃiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităŃi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice; Etapa 1 Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori

Ipoteze Stabilirea unor contribuŃii specifice de gospodărirea apelor de tip binom pe baza unui element fix, proporŃional cu cheltuielile necesare pentru menŃinerea exploatării şi a funcŃionării sistemului naŃional de gospodărirea apelor

Subetape � definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului

contribuŃiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor; � realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost; � dimensionarea lucrărilor de întreŃinere şi reparaŃii la nivelul necesarului

Normativului de ÎntreŃinere şi ReparaŃii; � defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost; � alocarea costurilor pe categorii de surse şi utilizatori; � dimensionarea costurilor de resursă; � centralizarea costurilor la nivelul AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” � Analiza privind influenŃa noului cuantum al contribuŃiilor asupra preŃurilor apei

potabile şi energiei; � stabilirea noului cuantum al contribuŃiilor.

Etapa 2 - Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor activităŃilor de primire în apele de suprafaŃă a substanŃelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale precum şi a contribuŃiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităŃi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice

Ipoteze � determinarea/aplicarea unei contribuŃii specifice pentru protecŃia calităŃii apelor în

baza activităŃii de monitoring pentru toate categoriile de apă de suprafaŃă şi subterană având în vedere: realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanŃă cu cerinŃele DCA, dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităŃii apelor; elementele de monitorizare (cantitative şi chimice – ape subterane; biologice, fizico-chimice şi hidromorfologice – ape de suprafaŃă), precum şi mediile de investigare (apă, sedimente biotă).

Subetape � definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului

contribuŃiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor; � realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente; � defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente activităŃilor de primire

în apele de suprafaŃă a substanŃelor poluante din apele uzate precum şi a contribuŃiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităŃi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice;

� alocarea costurilor aferente primirii de substanŃe uzate pe tip de poluant; � centralizarea costurilor la nivelul AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” şi

stabilirea noului cuantum al contribuŃiilor.


222

9.2.4 Măsuri recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare Cadru general Primul şi cel mai important domeniu de intervenŃie, din cadrul POS Mediu, îl reprezintă sectorul care vizează "Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată", cu investiŃii axate pe extinderea şi modernizarea reŃelelor de apă şi canalizare, construirea de staŃii de epurare, precum şi eficientizarea serviciilor publice de apă şi canalizare. Obiectivele majore ale acestei axe urmăresc să asigure servicii de apă şi canalizare, la tarife accesibile, calitatea apei potabile în toate aglomerările umane, îmbunătăŃirea calităŃii cursurilor de apă şi a gradului de gospodărire a nămolurilor (provenite de la staŃiile de epurare a apelor uzate), precum şi crearea de structuri eficiente de management al apei. Beneficiarii eligibili care pot accesa fondurile europene alocate prin acest program sunt AutorităŃile Locale (Consilii JudeŃene şi Locale) în colaborare cu Operatorii regionali (societăŃi comerciale deŃinute de UnităŃile Administrativ Teritoriale asociate în AsociaŃii de Dezvoltare Intercomunitară). Operatorii regionali sunt consideraŃi eligibili în baza unui set de criterii privind mărimea, capacitatea profesională şi managerială, performanŃele tehnice şi financiare, precum şi în funcŃie de tarifele şi serviciile furnizate de acesta. Totodată, pentru gestionarea implementării măsurilor de investiŃii, se stabileşte la nivelul fiecărui Operator cate o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). Acordarea finanŃării în sectorul de apă este condiŃionată de înfiinŃarea Operatorilor Regionali şi a AsociaŃiei de Dezvoltare Intercomunitară. În acest fel, operatorii sunt încurajaŃi să se asocieze în vederea înfiinŃării unei companii regionale de apă, pentru a depăşi eventualele probleme administrative. Master Planul are scopul de a stabili şi prioritiza nevoile şi investiŃiile în realizarea lucrării cu costuri cât mai mici, criteriu pe baza căruia se atribuie eligibilitate unui proiect. De asemenea, Master Planul trebuie să redea soluŃiile tehnice viabile şi de dezvoltare, în cazul acesta, a serviciilor de alimentare cu apă şi apă uzată. Măsuri în sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare

• Promovarea sistemelor integrate de apă şi apă uzată într-o abordare regională, urmărind astfel maximalizarea eficienŃei costurilor prin realizarea de economii la scară, optimizarea costurilor de investiŃii globale şi cele de operare induse de asemenea investiŃii.

Pentru a realiza acest lucru, comunităŃile din ariile geografice clar definite (de ex. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un program de investiŃii comun, pe termen lung, pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată).

InvestiŃiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaŃiei utilităŃi corespunzătoare de apă şi apă uzată, la calitatea cerută şi la tarife acceptabile.

• Proiectele regionale se vor adresa iniŃial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane, acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare şi unde populaŃia beneficiară este mai numeroasă. Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat şi/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăŃi sustenabilitatea investiŃiei în ansamblu.

• Prioritizarea investiŃiilor în aria proiectului va Ńine de asemenea cont de angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu.

• Infrastructura sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare va trebui să genereze costuri de investiŃie minime şi, de asemenea, să genereze costuri de operare minime, pentru


223

ca orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul îl va percepe utilizatorilor

Un obiectiv esenŃial al acestor operaŃiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienŃă şi calitate în oferirea de servicii publice locale, prin investiŃii şi promovarea de operaŃiuni independente, bine coordonate şi sustenabile din punct de vedere financiar. Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei din punct de vedere al costului infrastructurii locale de apă şi a serviciilor în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu, dar şi pentru asigurarea durabilităŃii investiŃiilor, a operaŃiunilor, a unei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă şi a unei dezvoltări regionale echilibrate. Analiza economico - financiară în contextul Master Planului realizează un calcul al costurilor şi costurile de operare şi întreŃinere asociate cu proiectele identificate în programul de investiŃii pe 30 de ani. Anexa 9.10.1 sintetizează Analiza economico - financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare, la nivelul fiecărui Master Plan aprobat de Ministerul Mediului Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentru Programele OperaŃionale Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi pot fi consultate la Consiliile JudeŃene sau la Ministerul Mediului – DirecŃia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale 9.3 Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman În jurul lucrărilor de captare, construcŃiilor şi instalaŃiilor destinate alimentării cu apă potabilă în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se instituie zone de protecŃie sanitară şi perimetre de protecŃie hidrogeologică, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităŃii surselor de apă. Realizarea zonelor de protecŃie se face în conformitate cu prevederile Legii apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi a HG 930/11.08.2005 - pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică pentru sursele de ape subterane sau de suprafaŃă, precum şi captările aferente acestora. În cadrul celor 40 zone de protecŃie pentru captări de apă din surse de suprafaŃă pentru potabilizare şi 58 zone de protecŃie pentru captări de apă subterane pentru potabilizare, identificate în capitolul 5.1. ”Zone de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării”, se impun măsuri de interdicŃie a unor activităŃi şi de utilizare cu restricŃii a terenului, pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei, ca urmare a activităŃii umane, economice şi sociale. De asemenea, întrucât nu pentru toate captările de apă din sursele de suprafaŃă şi sursele subterane se asigură zone de protecŃie, se impune asigurarea acestor zone având în vedere legislaŃia în vigoare. În cele 13 zone de protecŃie sanitară cu regim sever (6 pentru captările din ape de suprafaŃă şi 7 pentru captările din ape subterane) sunt interzise: • utilizarea îngrăşămintelor animale sau chimice şi a substanŃelor fitofarmaceutice; • irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate; • culturile care necesită lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea tracŃiunii animale; • păşunatul;


224

• amplasarea de construcŃii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei; • excavaŃii de orice fel; • depozitarea de materiale, cu excepŃia celor strict necesare exploatării sursei şi a instalaŃiei. În

aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preântâmpina pătrunderea în sol a oricăror substanŃe impurificătoare;

• pescuitul şi scăldatul; • recoltarea gheŃii, precum şi adăparea animalelor; • activităŃile menŃionate pentru perimetrele de protecŃie hidrogeologică şi pentru zona de protecŃie

sanitară cu regim de restricŃie, etc. Terenurile cuprinse în zona de protecŃie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreŃinerii sursei, construcŃiei şi instalaŃiei de alimentare cu apă; se vor lua următoarele măsuri de protecŃie constructive şi de exploatare: • cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie să aibă în proprietate cel

puŃin suprafaŃa de teren aferentă zonei de protecŃie sanitară cu regim sever; • nu sunt permise nici un fel de intervenŃii asupra stratului de sol activ şi depozitelor acoperitoare

ale acviferului; • terenul va fi protejat împotriva eroziunii şi inundaŃiilor; • lucrările vechi de excavaŃii deschise vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrării apelor cu

potenŃial poluant. Zona de protecŃie sanitară cu regim de restricŃie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecŃie sanitară cu regim sever, astfel delimitat încât, prin aplicarea de măsuri de protecŃie, în funcŃie de condiŃiile locale, să se elimine pericolul de alterare a calităŃii apei. În cele 7 zone de protecŃie sanitară cu regim de restricŃie (1 pentru captările din ape de suprafaŃă şi 6 pentru captările din ape subterane) terenurile pot fi exploatate agricol de către deŃinătorii acestora, pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea: • utilizării îngrăşămintelor naturale; • utilizării substanŃelor fitofarmaceutice care nu se degradează într-un timp mai scurt de 10 zile; • irigării cu ape uzate, chiar epurate complet; • crescătoriilor de animale şi depozitării de gunoaie animale. În afara măsurilor restrictive cu privire la exploatarea agricolă, pe aceste terenuri sunt interzise: • toate activităŃile menŃionate pentru perimetrele de protecŃie hidrogeologică; • executarea de construcŃii pentru activităŃi industriale şi agricole: grajduri, silozuri de cereale,

depozite de îngrăşăminte şi de substanŃe fitosanitare; • amplasarea de campinguri; • spălarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei; • amplasarea de sere; • depozitarea de carburanŃi, lubrefianŃi, combustibili solizi, etc. Perimetrul de protecŃie hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare şi de descărcare la suprafaŃă şi/sau în subteran a apelor subterane prin emergenŃe naturale (izvoare), drenuri şi foraje, iar măsurile de protecŃie au drept scop păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural, precum şi evitarea poluării apelor subterane şi a lacurilor faŃă de substanŃe poluante greu degradabile sau nedegradabile, respectiv regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare. În perimetrele de protecŃie hidrogeologică se interzic: • evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier; • amplasarea de unităŃi care evacuează ape reziduale cu risc mare de poluare;


225

• depozitarea, staŃionarea sau introducerea în subteran a substanŃelor poluante; • efectuarea de irigaŃii cu ape uzate, neepurate sau insuficient epurate; • amplasarea de unităŃi zootehnice; • amplasarea de platforme de gunoi, containere cu deşeuri; • executarea de descopertări prin care stratul acoperitor, protector al acviferului este îndepărtat; • executarea de foraje pentru prospecŃiuni, explorări şi exploatări de petrol, gaze, etc. DirecŃia Apelor Mureş întocmeşte şi Ńine la zi evidenŃa a zonelor de protecŃie sanitară din Bazinul Hidrografic Mureş. DirecŃia Apelor Mureş acordă avizul, respectiv autorizaŃia de gospodărire a apelor, pentru captările de ape destinate alimentării cu apă potabilă. În cazul în care în aceste zone nu poate fi asigurată protecŃia sanitară, în conformitate cu normele din HG 930/2005, având în vedere situaŃia preexistentă în zona de amplasament, avizul/autorizaŃia de gospodărire a apelor se vor acorda numai dacă documentaŃia de fundamentare a acestora demonstrează că nu este fezabilă nici o altă soluŃie de alimentare cu apă. DocumentaŃia trebuie să prevadă lucrări suplimentare pentru supravegherea calităŃii apei în amonte de captare, precum şi programul de monitoring pe care deŃinătorul captării urmează să îl efectueze în lucrările respective, în vederea avertizării în timp util a consumatorilor asupra oricărei eventuale poluări a apei. Supravegherea modificărilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane în perimetrele de protecŃie hidrogeologică a lucrărilor de captare se face prin reŃeaua hidrogeologică naŃională, parte componentă a ReŃelei NaŃionale de ObservaŃii şi Măsurători pentru Gospodărirea Apelor a AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” – Sistemul de monitoring integrat al apelor. Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea sancŃiunilor se realizează de către autorităŃi desemnate prin lege, respectiv: • inspectorii InspecŃiei de stat a apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi

inspectorii din cadrul DirecŃiei Apelor Mureş; • comisarii Gărzii NaŃionale de Mediu judeŃene; • inspectorii compartimentelor de inspecŃie teritorială pentru resurse minerale ale AgenŃiei

NaŃionale pentru Resurse Minerale; • alte persoane împuternicite de conducătorul autorităŃii publice centrale din domeniul apelor sau

al autorităŃii administraŃiei publice locale. 9.4 Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinŃe Măsurile pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinŃe - populaŃie, industrie şi agricultură (prezentate în cap. 8.1 “Analiza economică asupra utilizării apei”) se concretizează în următoarele tipuri de activităŃi şi măsuri:

• Controlul respectării cerinŃelor din avizele şi autorizaŃiile de gospodărirea apelor, respectiv pentru stabilirea condiŃiilor de cantitate pentru prelevarea din sursele de apă pentru folosinŃe În conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza Ordinului 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenŃelor de emitere a avizelor şi autorizaŃiilor de gospodărire a apelor, controlul activităŃii de emitere a avizelor şi autorizaŃiilor de gospodărirea apelor se realizează de către personalul împuternicit al autorităŃii centrale pentru gospodărirea apelor.


226

Ministerul Mediului elaborează strategia şi politica naŃională în domeniul gospodăririi apelor, stabileşte regimul de folosire a resurselor de apă de către folosinŃe, organizează şi desfăşoară pe bazine hidrografice activitatea de gospodărire unitară, raŃională şi complexă a apelor şi asigură coordonarea şi controlul aplicării reglementărilor legale în acest domeniu. Autoritatea publică centrală poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiŃiilor înscrise în autorizaŃia de gospodărire a apelor. Conform prevederilor art. 4 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală în domeniul apelor (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile), cu excepŃia apelor geotermale. Apele din domeniul public se dau în administrarea AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române" de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi ProtecŃiei Mediului, în condiŃiile legii. Reglementarea navigaŃiei şi a activităŃilor conexe acesteia pe căile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor, prin unităŃi de profil. AdministraŃia NaŃională “Apele Române” avizează/autorizează folosinŃele construite pe ape sau în legătură cu apele în scopul gospodăririi raŃionale a resurselor de apă şi al protecŃiei acestora împotriva epuizării şi poluării, în interdependenŃă cu principiile gospodăririi apelor şi asigurării dezvoltării durabile. Coordonarea şi monitorizarea activităŃii de emitere a avizelor şi a autorizaŃiilor de gospodărire a apelor se organizează şi se exercită de către direcŃia de specialitate din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile prin personalul propriu, precum şi prin personalul de specialitate al AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române" de la nivelul celor 11 DirecŃii de Apă şi Sistemelor de Gospodărirea Apelor (SGA). ANAR, în calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor, emite avizul şi autorizaŃia de gospodărire a apelor, acte care reglementează legătura cu resursa de apă, respectiv, indicatorii de capăt privind prelevarea apei (cantitate apă prelevată) şi evacuarea apelor uzate (volume, indicatori de calitate). Avizele şi autorizaŃiile de gospodărire a apelor se emit în baza Ordinului nr. 662 din 28 iunie 2006 privind aprobarea “Procedurii şi a competenŃelor de emitere a avizelor şi autorizaŃiilor de gospodărire a apelor” publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 1 august 2006. Avizul de gospodărire a apelor se emite, potrivit art.52 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, în baza documentaŃiilor de fundamentare a solicitării întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 661 din 28 iunie 2006 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 31 iulie 2006 şi trebuie să se bazeze pe studii hidrologice, de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă. DocumentaŃiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerinŃelor legale în ceea ce priveşte valorile parametrilor de capăt. FuncŃionarea folosinŃei de apă este reglementată prin autorizaŃia de gospodărire a apelor, iar pe parcursul funcŃionării acesteia, în cazul în care se constată nerespectarea (depăşirea) valorilor indicatorilor de calitate reglementaŃi prin autorizaŃie, autoritatea din domeniul apelor aplică penalităŃi pentru depăşirea valorilor reglementate, care se suportă de către titular, conform mecanismului economic aprobat prin OrdonanŃa de UrgenŃă 73/2005 aprobată cu modificări şi


227

completări prin Legea 400/2005 privind înfiinŃarea şi funcŃionarea AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române”. Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene în domeniul apelor şi conformarea la termenele stabilite a folosinŃelor de apă, în temeiul Art.107 din Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, acestea întocmesc programe de etapizare care cuprind lucrările şi măsurile necesar a fi executate în vederea protecŃiei calităŃii apelor, care se negociază în vederea aprobării cu DirecŃiile de Apă şi/sau ANAR. Programele de etapizare cuprind lucrări şi măsuri, termene de conformare, surse de finanŃare, responsabilii de realizare a măsurilor şi efectul măsurii aplicate. Nerealizarea lucrărilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sancŃiuni precum şi retragerea actului de reglementare. Analiza de fond şi realizarea lucrărilor şi măsurilor din programul de etapizare includ din partea unităŃilor de gospodărire a apelor următoarele aspecte: - inspecŃia - destinată verificării încadrării în prevederile actelor de reglementare şi a legislaŃiei în

domeniul gospodăririi apelor a folosinŃelor de apă şi aplicării amenzilor, penalităŃilor şi sancŃiunilor cuvenite pentru încălcarea dispoziŃiilor legale;

- negocierea – stabilită între folosinŃa de apă ce urmează a fi reglementată şi emitentul autorizaŃiei de gospodărire a apelor, în vederea conformării acestora la termenele stabilite;

Lista lucrărilor şi categoriilor de activităŃi desfăşurate pe ape sau care au legătura cu apele, pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaŃiei de gospodărirea apelor este menŃionată în Ordinul 662/2006, Anexa 1a, respectiv cele care au legătură cu prelevări din surse de apă pentru folosinŃe: - lucrări de folosire a apelor, cu construcŃiile şi categoriile instalaŃiilor aferente: alimentări cu apă potabilă inclusiv cele din mediul rural, unde trebuie asigurate condiŃii de realizare treptată a canalizării şi epurării apelor uzate, alimentări cu apă industrială şi pentru irigaŃii, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosinŃe hidromecanice, amenajări pentru navigaŃie, plutărit şi flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel; - lucrări, construcŃii şi instalaŃii pentru protecŃia calităŃii apelor sau care influenŃează calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare de ape uzate, staŃii şi instalaŃii de prelucrare a calităŃii apelor, injecŃii de ape în subteran, alte asemenea lucrări; - lucrări şi instalaŃii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calităŃii apei În Ordinul 662/2006, Anexele 1b1 şi 1b2 sunt menŃionate lucrările şi categoriile de activităŃi pentru care nu este necesară solicitarea şi obŃinerea avizului de gospodărirea apelor, respectiv cele care au legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinŃe, pentru alimentarea cu apă pentru folosinŃe destinate satisfacerii nevoilor gospodăriei proprii, în condiŃiile în care, pentru aceasta, nu se folosesc instalaŃii sau se folosesc instalaŃii cu capacitate de până la 0,2 l/s. De asemenea, tot în Anexa 1b1, pct. III, sunt prevăzute lucrări pentru care este necesară notificarea către unităŃile din subordinea AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române", conform art. 54, alin. 1 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, pentru începerea execuŃiei şi anume, lucrări de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depăşeste 2 l/s, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influenŃează calitatea resurselor de apă. În Anexele 1c2 şi 1d2 ale aceluiaşi ordin sunt menŃionate competenŃele de emitere a avizului de gospodărire a apelor, referitor la FOLOSIREA APELOR: - alimentări cu apă potabilă, industrială şi pentru irigaŃii - competenŃa în funcŃie de cerinŃa debit

zilnic maxim; - Centrale hidroelectrice inclusiv microhidrocentrale - competenŃa în funcŃie de puterea instalată; - Amenajări piscicole, iazuri agropiscicole - competenŃa în funcŃie de suprafaŃa totală amenajată;


228

- Alimentări cu apă din subteran prin foraje - competenŃa în funcŃie debit; - Lucrări de explorare/exploatare prin foraj – competenŃa de autorizare doar pentru DirecŃiile de

Apă. • Controale planificate, tematice şi comune pentru activităŃile de prelevarea din sursele de apă pentru folosinŃe În conformitate cu Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, OG nr. 21/2002 privind gospodărirea localităŃilor urbane si rurale, OUG nr.21/2004 privind sistemul NaŃional de Management al SituaŃiilor de UrgenŃă, activităŃile de monitoring al utilizatorilor de apă, a lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele se realizează de către SGA-uri. Scopul este realizarea unei gospodăriri operative a resurselor de apă şi asigurării cu apă a folosinŃelor. ActivităŃile constau în analiza cerinŃelor de apă ale beneficiarilor în funcŃie de realizările anilor anteriori şi de solicitările de resurse de apă. Conform art. 12 din Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, utilizatorii de apă sunt obligaŃi să respecte normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate şi să economisească apa prin folosire judicioasă, recirculare şi folosire repetată. De asemenea, au obligaŃia să asigure întreŃinerea şi repararea instalaŃiilor proprii şi a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare-epurare, după caz. Normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate se determină şi se reactualizează periodic. Procedural, normele de consum se propun de utilizatorii de apă, la nivelul celor mai bune performanŃe ale tehnologiilor folosite, se avizează de ministerele interesate şi se aprobă de MMDD. SoluŃionarea eventualelor divergenŃe este de competenŃa Guvernului. Conform art. 13 şi 14 din Legea apelor 107/1996, MMDD şi ANAR sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face faŃă unui pericol sau consecinŃelor unor accidente, secetei, inundaŃiilor sau unui risc de lipsă de apă datorat supra exploatării resursei, precum şi condiŃiile de aplicare a restricŃiilor temporare de folosire a resurselor de apă. La nivelul SGA-urilor şi DirecŃiilor de Ape se elaborează Planuri de restricŃii în folosirea apei în perioade deficitare (secetă). Verificarea activităŃii folosinŃelor de apă se realizează prin acŃiuni de control periodice efectuate de către ANAR, DirecŃii de Apă şi SGA-uri, prin compartimente de specialitate. Modul în care se desfăşoară controlul activităŃii de gospodărire a apelor este inspecŃia realizată prin controale planificate, controale tematice şi controale comune. În cadrul Birourilor de InspecŃie Teritorială a Apelor de la nivelul ANAR, DirecŃii de Apă şi SGA, se efectuează controalele planificate. În baza dispoziŃiilor transmise de MMDD şi ANAR se desfăşoară controalele tematice şi comune. Controalele comune se desfăşoară împreuna cu reprezentanŃi ai MMDD, ANAR, Garda de Mediu şi AgenŃiile Regionale de ProtecŃia Mediului. Controalele tematice se desfăşoară în baza dispoziŃiilor primite din partea MMDD şi ANAR şi se concretizează prin întocmirea unui raport de activitate. Activitatea de control presupune deplasare în teren la utilizatorii de apă. Deplasările se încheie prin întocmirea de procese verbale de constatare, în care se evidenŃiază: - realizarea măsurilor impuse prin procesele verbale anterioare; - constatările din teren; - măsuri de îmbunătăŃire şi termene precise, atunci când este cazul.


229

Dacă se constată încălcări ale legislaŃiei în domeniul apelor, se întocmesc Procese Verbale de Constatare şi SancŃionare a ContravenŃiei. La deplasarea în teren a inspectorilor din cadrul DirecŃiilor de ape, de obicei,se deplasează şi un reprezentant al SGA-ului pe raza căruia se desfăşoară controlul. 9.5 Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităŃi cu impact asupra stării apelor Stabilirea măsurilor pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităŃi cu impact asupra stării apelor se face având în vedere informaŃiile din documentele strategice şi legislative, documentele de autorizare şi pe baza informaŃiilor colectate de la nivelul DirecŃiilor de Ape, Sistemelor de Gospodărirea Apelor, operatorilor de servicii publice pentru apă, agenŃi economici, AgenŃiilor Regionale şi JudeŃene de ProtecŃia Mediului. Măsurile au fost grupate în funcŃie de tipul activităŃilor şi presiunilor create de acestea cu impact asupra stării apelor, respectiv:

- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la aglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenŃi şi aglomerări cu mai puŃin de 2000 locuitori echivalenŃi;

- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii din activităŃile industriale; - Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii din activităŃile agricole.

Măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea acestor presiuni punctiforme trebuie să ia în considerare următoarele:

- Strategii naŃionale, regionale şi locale, programe cu referire la măsurile aplicate pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane şi a altor directive europene asociate. Pentru aglomerări se vor avea în vedere, acolo unde există, Master Planurile elaborate la nivel judeŃean şi măsurile recomandate de acestea; precum şi sursele de finanŃare;

- Strategii naŃionale, regionale şi locale, cu referire la măsurile aplicate activităŃilor industriale, pentru fiecare directiva europeană şi ramură industrială, surse de finanŃare;

- Strategii naŃionale, regionale şi locale, cu referire la măsurile aplicate activităŃilor agricole. Pentru presiunile punctiforme (fermele zootehnice) stabilirea măsurilor trebuie să Ńină cont de categoriile de ferme existente, iar aceste măsuri trebuie să conducă la respectarea legislaŃiei de mediu în vigoare.

Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la glomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenŃi şi aglomerări cu mai puŃin de 2000 locuitori echivalenŃi Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la aglomerările umane au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaŃiei în vigoare. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinŃelor directivelor europene în domeniu, respectiv cele care se referă la: • Directivele nr. 75/440/CEE, nr. 98/83/CE, nr. 79/869/EEC, nr. 76/160/CEE şi nr. 78/659/CEE pentru măsura alimentarea cu apă potabilă; • Directivele nr. 91/271/CEE pentru colectarea şi epurarea apelor uzate • Directivele nr. 86/278/CEE, nr. 99/31/CE şi nr. 91/676/CEE pentru managementul nămolului şi deşeurilor; • Directiva nr. 76/464/CEE şi cele 7 directive fiice.


230

Măsurile de bază trebuie să fie fundamentate pe baza strategiei naŃionale, regionale şi locale care indică: • Măsuri implementate în trecut; • Măsuri impuse de legislaŃia naŃională care implementează Directivele Europene; • PriorităŃi indicate de politicile naŃionale, regionale şi locale; • Disponibilitatea resurselor financiare, etc. Măsurile implementate în trecut se referă la lucrările de canalizare-epurare realizate deja sau în curs de finalizare, prin intermediul proiectelor promovate la nivel naŃional, respectiv proiecte finalizate şi în derulare privind serviciile de apă (ISPA, SAMTID, SAPARD), programe ale Băncii Mondiale sau parteneriate public-private, etc. Măsurile impuse de legislaŃia naŃională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinŃele UE în domeniul apei, respectiv îndeplinirea obligaŃiilor asumate prin “PoziŃia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu – Calitatea apei”. Documentele naŃionale de aplicare cuprind atât planurile de implementarea ale directivelor europene în domeniul apei, cât şi documentele strategice care asigură cadrul de realizare a acestora:

- Planul NaŃional de Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului; - Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate

orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/CE; - Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării; - Planul de implementare pentru Directiva 76/464/CEE şi “directivele fiice” referitoare la

poluarea cauzată de anumite substanŃe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunitătii; - Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor

PriorităŃi indicate de politicile naŃionale, regionale şi locale se referă la strategia şi politica naŃională în domeniul gospodăririi apelor au ca obiective: - aplicarea Programului de Guvernare; - respectarea angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere a Capitolului 22 -

ProtecŃia mediului aplicat - aplicarea Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă 2007-2013; - implementarea Programul OperaŃional Sectorial de MEDIU 2007 – 2013; Programul

OperaŃional Sectorial de MEDIU 2007 – 2013, prin Axa prioritară “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă / apă uzată”, Anexa 2 (lista indicativă a proiectelor majore pentru POS mediu) menŃionează Master Planurile judeŃene pentru sectorul apă:

o finanŃate prin ISPA 2002/RO/16/P/PA/013-04 şi 2002/RO/16/P/PA/013-05; o finanŃate prin MF ISPA (proiecte de investiŃii); o cu asistenŃa tehnică finanŃată prin ISPA AT 2005/RO/16/P/PA/01; o în pregătire pentru finanŃare din credite externe.

- aplicarea Strategiei şi politica naŃională în domeniul gospodăririi apelor; - aplicarea Strategiei NaŃionale pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru

alimentare şi canalizare. Lucrările necesare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate de la aglomerările umane constau în reabilitarea, modernizarea şi extinderea reŃelelor de canalizare a apelor uzate, precum şi a staŃiilor şi instalaŃiilor de epurare a apelor uzate, pentru realizarea conformării din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/CEE. Efluentul realizat prin aplicarea acestor măsuri trebuie să respecte standardul de calitate a apelor uzate prevăzut în NTPA 001 (Anexa 3 la HG 352/2005, Tabelul 1).


231

Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sunt prevăzute următoarele tipuri de lucrări / măsuri: • construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare; • construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare mixte; • construirea (extinderea) şi modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale; • reabilitarea sistemelor de canalizare; • construirea de staŃii de epurare pentru aglomerări umane mici, medii şi mari cu mai mult de

2000 locuitori echivalenŃi; • extinderea, reabilitarea şi modernizarea staŃiilor de epurare existente; • modernizarea tehnologiilor de epurare în staŃiile de epurare existente; • construirea de sisteme de epurare individuale pentru aglomerări cu mai puŃin de 2000 locuitori

echivalenŃi; • construirea de rezervoare tampon şi platforme de depozitare controlată a nămolului din staŃiile

de epurare, etc. Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la aglomerări umane cu mai mult de 2000 locuitori echivalenŃi şi aglomerări umane cu mai puŃin de 2000 locuitori echivalenŃi sunt centralizate în Anexa 9.3., în baza informaŃiilor furnizate de: • operatorii de servicii publice de apă de la nivel local şi regional; • proiectele ISPA “AsistenŃa tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă / apă uzată”

(Anexa 2 la POS Mediu) – elaborarea Master Planurilor pentru judeŃe; • documentul de PoziŃie – Cap. 22 “Mediu”, Calitatea Apei, Anexa 3 la Planul de implementare al

Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane; • programele de etapizare Anexate la autorizaŃiile de gospodărirea apelor; • programele de conformare Anexate la autorizaŃia de mediu; • metodologia elaborată de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în

domeniul apelor la nivel de bazin / spaŃiu hidrografic ” cu referire la evoluŃia locuitorilor, evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanŃi a acestora, evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuŃiei apei potabile, evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate.

Termenul de conformare este stipulat în Anexa A4 (pentru aglomerările din Master Planuri) şi, respectiv în Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, Anexa 3 (pentru aglomerările din judeŃe fără Master Planuri). Pentru aglomerările care au prevăzute în autorizaŃia de gospodărirea apelor limite pentru substanŃe din Lista I şi Lista II ale HG 351/2005 şi în a căror reŃea de canalizare se evacuează ape uzate de la unităŃi industriale care intră sub incidenŃa Directivei nr. 76/464/CEE şi cele 7 directive fiice, se iau în considerare şi măsurile prevăzute în programele de eliminare a substanŃelor prioritar-periculoase, reducere treptată a evacuărilor de substanŃe prioritare. Cheltuielile de investiŃii necesare implementării măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenŃii de la aglomerări umane (presiuni punctiforme stabilite la cap. 3.4.1 şi prezentate detaliat pentru fiecare aglomerare în Anexa 9.3) au fost estimate în bazinul hidrografic Mureş la circa 843 mil. Euro, repartizate astfel: cheltuielile de investiŃii au fost obŃinute prin însumarea pe tipuri de măsuri aplicate numai surselor de poluare punctiforme (aglomerări umane mai mari de 2000 l.e. şi, dacă e cazul, aglomerări umane mai mici de 2000 l.e. care au sistem de canalizare centralizat / staŃii de epurare) cu termen de conformare 2015.


232

Tabelul 9.6 Cheltuielile de investiŃii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - de efluenŃii de la aglomerări umane din bazinul hidrografic Mureş

Cheltuieli de

investiŃie Nr. crt.

Măsura

mil. Euro (%) 1 Reabilitarea/modernizarea şi extinderea reŃelelor de

canalizare 277560628 33

2 Extinderea/modernizarea şi construirea de noi staŃii de epurare

565027041 67

Total 842587669 100

Referitor la reducerea poluării după implementarea măsurilor, în anul 2015 situaŃia se prezintă centralizat în Tabelul 9.7.

67.00%

33.00%

Reabilitarea, modernizarea şi extinderea reŃelelor de canalizare

Extinderea, modernizarea şi construirea de noi staŃii de epurare

Fig. 9.6 Repartizarea cheltuielilor de investiŃii pentru implementarea măsurilor de bază pentru

reducerea efectelor presiunilor punctiforme - eflueŃii de la aglomerări umane din bazinul hidrografic Mureş

Tabelul 9.7 Reducerea incărcării de poluanŃi (tone poluant) de la presiunile punctiforme semnificative - efluenŃii de la aglomerări umane din bazinul hidrografic Mureş

Reducerea încărcării (tone) în perioada 2006-2015 Dimensiunea

aglomerării MTS CBO5 CCO NT PT Reducere totală

< 2000 l.e. 2000-10000 l.e 14320 14946 29420 2851 458 10000-150000 l.e. 2662 2456 3368 919 147 >150000 l.e. -152 -142 -391 566 93 Total 16830 17260 32396 4336 699


233

Valorile din tabel s-au obŃinut prin însumarea concentraŃiilor de poluanŃi reduse, estimate conform “Metodologiei de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenŃii de la aglomerări umane”, respectiv Anexa 9.11 referitoare la eficienŃa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vederea îmbunătăŃirii stării apelor. Prin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerările umane cu evacuare în amonte de corpul de apă de suprfaŃă, concentraŃiile pentru unii poluanŃi (substanŃe organice şi nutrienŃi) ar putea creşte deoarece poluarea de tip difuz de la aglomerările fără sisteme de colectare existente în anul 2006 se transformă în poluare punctiformă de la sistemele de colectare ce se vor realiza până în anul 2015.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

MT S C B O5 C C O-C r Nt P t

2006

2015

Cantita

te p

olu

ant (tone/a

n)

Fig. 9.7 EvoluŃia încărcării de poluanŃi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenŃii de la aglomerări umane din

bazinul hidrografic Mureş Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii din activităŃile industrial Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la activităŃile industriale au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaŃiei în vigoare. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinŃelor directivelor europene în domeniu, respectiv cele care se referă la: • Directiva 76/464/CEE şi cele 7 directive fiice privind poluarea cauzată de anumite substanŃe

periculoase descărcate în mediul acvatic al ComunităŃii modificată şi completată prin Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzată de anumite substanŃe periculoase deversate în mediul acvatic al ComunităŃii;

• Directiva privind controlul şi prevenirea integrată a poluării 96/61/EC (IPPC); • Directiva 96/82/EC privind accidentele majore (Seveso II); • Directiva 80/68/CEE privind privind protecŃia apelor subterane împotriva poluării cauzate de

anumite substanŃe periculoase; • Directiva 2006/118/CE privind protecŃia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării;


234

• Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, modificată prin Directiva 98/15/CE;

• Directiva 75/442 /CEE – Directiva cadru a deşeurilor; • Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase; • Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor; • Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor; • Directiva 85/337/CEE modificată prin Directivele 97/11/CE şi 2003/35/CE privind evaluarea

efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. AdministraŃia NaŃională “Apele Române” a elaborat o “Metodologie de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii din activităŃile industriale”, pe baza măsurilor necesare respectării legislaŃiei europene în domeniul protecŃiei mediului, a legislaŃiei naŃionale de implementare, strategiilor aplicate pe termen mediu, precum şi informaŃiilor furnizate de agenŃii economici şi previziunilor statistice elaborate pentru sectorul industrial. Măsurile impuse de legislaŃia naŃională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinŃele UE în domeniul apei, respectiv îndeplinirea obligaŃiilor asumate prin “PoziŃia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu” (Planurile de implementare pentru Directivele Europene 76/464/CEE, 96/61/CE, 91/271/CEE, 1999/31/CE, 2000/76/CE). Disponibilitatea resurselor financiare se referă la alte măsuri cu finanŃare certă: - Fonduri Structurale Europene (Fonduri de Coeziune, Fonduri Europene pentru Dezvoltare

Regională, Programul Sectorial “Creşterea competitivităŃii economice” pentru perioada 2007-2013) cu cofinanŃare privată şi naŃională;

- FinanŃare din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale (Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013);

- Împrumuturi interne şi externe (ex. BEI, BERD, Banca Mondială, etc.). La stabilirea măsurilor s-au analizat informaŃiile cuprinse în diverse documentaŃii şi acte de reglementare, cum sunt: • PoziŃia Comună a Uniunii Europene pentru Capitolul 22 - Mediu: CONF – RO 52/04:

- Anexa III - Perioade de tranziŃie sub Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor; - Anexa VI (Lista unităŃilor industriale care fac obiectul perioadei de tranziŃie pentru Directiva

76/464/CEE şi “ directivele fiice” 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE şi 86/280/CEE, modificate prin 88/374/CEE şi 90/415/CEE referitoare la descărcările de substanŃe periculoase în apele de suprafaŃă);

- Anexa VIII (Perioade de tranziŃie sub Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării).

• Programul de etapizare anexat la autorizaŃia de gospodărirea apelor; • Programul de conformare anexat la autorizaŃia de mediu; • Programul de conformare anexat la autorizaŃia integrată de mediu; • Programe de eliminare/reducere a poluării cu substanŃe din Lista I/II pentru evacuare în

receptori naturali şi reŃele de canalizare; • Inventarul detaliat al substanŃelor periculoase evacuate în corpurile de apă şi în sistemele de

canalizare • Proiecte noi care se derulează după emiterea autorizaŃiei de gospodărirea apelor. • Metodologia elaborată de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în

domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic Mureş” - Capitolul 6 - Evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanŃi a acestora;


235

Inventarul măsurilor de bază s-a aplicat unităŃilor industriale după următoarele criterii: • criteriul evacuării în resursele de apă:

- evacuează direct ape uzate epurate în ape de suprafaŃă; - evacuează ape uzate preepurate în canalizare (numai cele care deŃin autorizaŃie de

gospodărirea apelor). • criteriul tipului de poluare:

- surse punctiforme – care evacuează ape uzate prin staŃii de epurare proprii; - surse difuze – care deŃin activităŃi ce implică manipulare, depozitare de substanŃe

chimice periculoase sau stocare de deşeuri pe platforme, precum şi epurare extensivă în iazuri, bataluri etc. cu infiltrare în sol;

- ambele surse de tip punctiform şi/sau difuz dacă prezintă riscul de producere a poluării accidentale.

• criteriul sectoarelor industriale de activitate: - activităŃi industriale care intră sub incidenŃa unor directive specifice pentru poluare; - activităŃi industriale care sunt monitorizate şi deŃin autorizaŃii de gospodărirea apelor cu

programe de etapizare şi autorizaŃii de mediu cu programe de conformare. Inventarul măsurilor de bază pentru activităŃile industriale cele mai importante s-a realizat pentru activităŃile specifice sectorului industrial din bazinul hidrografic Mureş, respectiv: industria minieră, industria chimică, tratarea şi prelucrare a lemnului, industria alimentară, industria de prelucrare a ŃiŃeiului, fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie, industria metalurgică de prelucrarea metale feroase, alte industrii. Măsurile cuantificabile pentru sursele de poluare punctiforme se referă la efluenŃii de la staŃiile de epurare finale, precum şi la descărcările directe de ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane. Costurile de investiŃii au fost preluate din programe de etapizare sau proiecte (pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute). Dacă nu au fost disponibile astfel de informaŃii s-a recurs la estimarea costurilor utilizând costurile unitare specifice pentru fiecare sector industrial. Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare unitate industrială în Anexa 9.12 şi în mod centralizat în Tabelul 9.8. Tabelul 9.8 Cheltuielile de investiŃii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative – efluenŃii de la activităŃile industriale din bazinul hidrografic Mureş

Cheltuieli de investiŃii Nr. crt.

Sector industrial mil. Euro %

Interval termen de

conformare 1 Industria minieră 31,06 56.57 2 Industria chimic 17,13 31.23 2006-2015 3 Tratare şi prelucrare a lemnului 0.01 4 Industria alimentară 4,09 7.47 2003-2012 5 Industria de prelucrare a ŃiŃeiului 6 Fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor

din hârtie

7 Industria metalurgică de prelucrarea metale feroase

2,58 4.73 2006-2015

Total 54,87 100 Cuantificarea reducerii încărcării de poluant (tone poluant) ca diferenŃa dintre încărcarea de poluant realizată în anul 2006 şi încărcarea de poluant prevăzută a fi realizată în anul 2015, a valorilor concentraŃiilor maxim admise la evacuarea în apele de suprafaŃă din HG nr. 351/2005, HG nr. 352/2005 cu modificările şi completările ulterioare sau valorile autorizate în condiŃiile în care aceste valori sunt mai mici decât cele prevăzute de legislaŃie, este prezentată pentru fiecare agent


236

economic în Anexa 9.13. Indicatorii de calitate analizaŃi sunt indicatorii generali pentru substanŃe organice (CCO, CBO5), nutrienŃi (azot total, amoniu, azotiŃi, azotaŃi, fosfor total şi fosfaŃi), precum şi alŃi indicatori specifici industriali care se regăsesc în autorizaŃia de gospodărirea apelor.

57%31%

5% 7%

Indus tria miniera indus tria chimica

Indus tria metalurgic a Indus tria alimentara

Fig. 9.8 Repartizarea cheltuielilor de investiŃii pentru implementarea măsurilor de bază reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenŃii de la activităŃile industriale din

bazinul hidrografic Mureş

5656

1403

3153433513

789 2682116 915

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

MTS Reziduu CBO5 CCO

2006

2015

Can

tita

te p

olu

ant

(ton

e/an

)

Fig. 9.9a EvoluŃia încărcării de poluanŃi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluenŃii de la activităŃile industriale din

bazinul hidrografic Mureş


237

440

47

1416

393

15 11 53 370

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

NH4 NO3 NO2 Fosfor total

2006

2015

Can

tita

te p

olua

nt (t

one/

an)

Fig. 9.9b EvoluŃia încărcării de poluanŃi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluenŃii de la activităŃile industriale din

bazinul hidrografic Mureş Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii din activităŃile agricole Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la activităŃile agricole au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme pentru respectarea legislaŃiei în vigoare. Măsurile de bază sunt asociate cu prevederile legislaŃiei care implementează cerinŃele directivelor europene în domeniu, respectiv:

• HG 964/2000 privind aprobarea planului de acŃiune pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din surse agricole care transpune în legislaŃia românească Directiva 91/676/EEC;

• HG 783/2006 care modifică şi completează HG 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanŃe prioritar-periculoase care transpune în legislaŃia românească Directiva 76/464/EEC şi cele 7 directive fiice, precum şi Directiva 80/68/EEC;

• Legea 84/2006 pentru aprobarea OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării care transpune Directiva 96/61/EC (IPPC);

• HG 352/2005 care modifică şi completează HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

În vederea stabilirii măsurilor, AdministraŃia NaŃională Apele Române (ANAR) a elaborat o “Metodologie privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”. În această metodologie se prezintă o strategie globală de stabilire a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură, în concordanŃă cu cerinŃele Directivei Cadru, ca parte a programului de măsuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic. De asemenea, metodologia are în vedere stabilirea programului de măsuri pentru presiunile punctiforme şi difuze din agricultură exercitate la nivelul apelor de suprafaŃă, precum şi la nivelul apelor subterane, având în vedere presiunile existente. Abordarea pentru presiunile viitoare trebuie să Ńină seama de procedura de evaluare a impactului de mediu (Directiva EIA) şi de procedura de evaluare strategică de mediu (Directiva SEA). Scopul metodologiei este de a realiza o listă de măsuri de bază sau combinaŃii de măsuri (de bază + suplimentare) aplicabile la nivelul corpurilor de apă (cazul surselor punctiforme) sau la nivel de


238

sub-bazin hidrografic (cazul surselor difuze) care să conducă la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă.

Programul de măsuri a fost stabilit având în vedere următoarele etape: - Realizarea/reactualizarea inventarului presiunilor semnificative din agricultură; - Realizarea inventarului măsurilor de bază la nivel de bazin/spaŃiu hidrografic; - Realizarea inventarului posibilelor măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu. Referitor la măsurile de bază pentru sursele agricole, în subcapitolul 9.1 s-au prezentat măsurile de bază pentru surse agricole difuze din zonele vulnerabile stabilite în concordanŃă cu cerinŃele Directivei 91/676/EEC privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole, precum şi măsurile de bază stabilite sub incidenŃa Directivei 91/414/EEC privind produsele pentru protecŃia plantelor. În această secŃiune se tratează numai măsurile de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative (fermele zootehnice). La stabilirea măsurilor de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative, s-au analizat informaŃiile cuprinse în diverse documentaŃii şi acte de reglementare, cum sunt: • Documentul de PoziŃie – Cap. 22 “Mediu”; • Programul de etapizare anexat la autorizaŃia de gospodărirea apelor; • Programul de conformare anexat la autorizaŃia de mediu; • Programul de conformare anexat la autorizaŃia integrată de mediu; Având în vedere, legislaŃia mai sus menŃionată, măsurile de bază pentru fermele zootehnice aparŃin următoarelor familii de măsuri:

1. ConstrucŃia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate; 2. ConstrucŃia/ modernizarea/extinderea/ reabilitarea staŃiei de epurare (treaptă mecanică, treaptă

biologică, eventual treaptă terŃiară, dezinfecŃie) – în cazul evacuării în apele de suprafaŃă; 3. ConstrucŃia/ impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă

de spălare şi/sau irigare; 4. ConstrucŃia/reabilitarea platformelor de depozitare a nămolului rezultat în urma epurării

apelor uzate; 5. ConstrucŃia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru

perioadele de interdicŃie a aplicării; 6. Aplicarea BAT - IPPC (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu

creştere intensivă a porcilor şi păsărilor: cu capacitate de peste 40.000 de păsări, peste 2000 de porci (cu mai mult de 30 kg) şi peste 750 de scroafe;

Măsurile de bază stabilite pentru fiecare fermă zootehnică identificată ca fiind presiune semnificativă sunt prezentate în Anexa 9.14. Datele/informaŃiile din Anexa 9.13 sunt prezentate la nivelul anului 2006. Numărul unităŃilor zootehnice din bazinul hidrografic Mureş pentru care s-au stabilit măsuri de bază este de 16. Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare măsura în parte a fost preluat din programul de etapizare anexat la autorizaŃiile de gospodărirea apelor sau/şi din programul de conformare anexat autorizaŃiei de mediu sau/şi din programul de conformare Anexat autorizaŃiei integrate de mediu, având în vedere eventualele perioade de tranziŃie obŃinute de unităŃiile cu instalaŃii IPPC. De asemenea, acolo unde au fost disponibile, costurile de investiŃii au fost preluate din programele de etapizare şi de conformare sau din documentaŃia diverselor proiecte; în situaŃia în care aceste costuri nu au fost disponibile, acestea au fost estimate utilizând costurile unitare specifice din metodologia ANAR. În Tabelul 9.9 se prezintă costurile de investiŃie estimate precum şi perioadele de conformare pentru familiile de măsuri la nivelul bazinului hidrografic Mureş.


239

Tabelul 9.9 Costuri de investiŃii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privind presiunile punctiforme agricole semnificative în bazinul hidrografic Mureş

Codul familiei de

măsuri Denumirea măsurii specifice

Cost de investiŃie (EURO)

Termen de implementare/

conformare (interval)

3.1 ConstrucŃia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate

3.2

ConstrucŃia/modernizarea/ extinderea/reabilitarea staŃiei de epurare (treaptă mecanică, treaptă biologică, eventual treaptă terŃiară, dezinfecŃie) – în cazul evacuării în ape de suprafaŃă 4605000

3.3

ConstrucŃia/ impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă de spălare şi/sau irigare

3.4

ConstrucŃia/reabilitarea platformelor de depozitare a nămolului rezultat în urma epurării apelor uzate

3.5

ConstrucŃia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdicŃie a aplicării 169000 2009

3.6 Aplicarea BAT - IPPC 1446000 2008 Se observă, că în bazinul hidrografic Mureş, termenul final de implementare al măsurilor este anul 2010. De asemenea, în Fig. 9.10 se prezintă repartizarea costurilor de investiŃii, pe familii de măsuri, pentru implementarea măsurilor de reducere a efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenŃii de la fermele zootehnice. Pentru evidenŃierea reducerii cantităŃilor de poluanŃi din apele de suprfaŃă s-a făcut o analiză cantitativă, având în vedere compararea cantităŃilor de poluanŃi evacuaŃi în anul 2006 cu cantităŃile estimate a fi evacuate în anul 2015, având în vedere volumul de ape epurate evacuate în resusele de apă de suprafaŃă în anul 2015, precum şi valorile limită ale concentraŃiilor de poluanŃi din legislaŃia în vigoare (HG 352/2005 – NTPA 001) sau valorile din autorizaŃia de gospodărirea apelor dacă în aceasta sunt prevăzute concentraŃii mai mici faŃă de legislaŃia în vigoare. Volumul de ape tratate evacuate în apele de suprafaŃă în anul 2015 a fost estimat având în vedere volumul evacuat în anul 2006 la care se adaugă o creştere medie de 10% (Q 2015 = Q 2006 * 1,1). În Tabelul 9.10 şi Fig. 9.10 se prezintă centralizat la nivelul bazinului hidrografic Mureş costurile pentru reducerea încărcării de poluanŃi (materii în suspensie – MTS; reziduu fix; substanŃe organice - CCO-Cr, CBO5; nutrienŃi) de la surse punctiforme semnificative agricole prin implementarea măsurilor de bază propuse.


240

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

5000000

Masura 3.2 Masura 3.5 Masura 3.6

Fig. 9.10 Costuri de investiŃii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din bazinul hidrografic Mureş

Tabelul 9.10 Reducerea cantităŃilor de poluanŃi evacuate în resursele de apă (2006-2015) prin implementarea măsurilor de bază pentru presiunile agricole punctiforme semnificative din bazinul hidrografic Mureş

PoluanŃi 2006 (t) 2015 (t) Reducere

poluanŃi (t) MTS 324 24 300 Reziduu fix 1867 387 1480 CBO5 3079 10 3069 CCO - Cr 5720 46 5674 Amoniu (NH4

+) 51 1 50 Azot total 27 3.5 23.5 Fosfor total 7 0.5 6.5

Se menŃionează că la nivelul bazinului hidrografic Mureş există un număr de 60 unităŃi zootehnice pentru care nu s-au stabilit măsuri de bază, acestea conformându-se cu legislaŃia în vigoare.


241

324 24

1867

387

3079

10

5720

46 51 1 27 3.5 7 0.50

1000

2000

3000

4000

5000

6000

MTS Reziduu CBO5 CCO NH4 N tot Ptot

2006

2015C

anti

tate

pol

uan

t (t

one/

an)

Fig. 9.11 EvoluŃia încărcării de poluanŃi (2006-2015) rezultată prin implementarea măsurilor de reducere a efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative din bazinul hidrografic Mureş

9.6 Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate Conform prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt permise evacuări directe în apele subterane. Conform art. 48 alin(1), lit. m, este permisă doar injectarea în structurile din care au provenit sau în formaŃiunile geologice de foarte mare adâncime care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracŃie, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate. Evacuările directe în apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare semnificativă este interzisă şi prin HG nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Ordinul nr. 662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea “Procedurii şi a competenŃelor de emitere a avizelor şi autorizaŃiilor de gospodărire a apelor”, art. 8, Anexa 1a - “Lista lucrărilor şi categoriilor de activităŃi desfăşurate pe ape sau care au legătura cu apele, pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaŃiei de gospodărirea apelor”, menŃionează faptul că avizarea/autorizarea se acordă pentru lucrări, construcŃii şi instalaŃii pentru protecŃia calităŃii apelor sau care influenŃează calitatea apelor de tip injecŃii de ape în subteran. Competentele de emitere a avizului de gospodărirea apelor şi a autorizaŃiei de gospodărirea apelor pentru pentru injecŃii de ape uzate (de mină, de zăcământ, industriale) în straturi de foarte mare adâncime, indiferent de mărimea debitului, aparŃine AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” (nivel central). Avizarea/autorizarea se face numai în baza avizului emis de AgenŃia NaŃională pentru Resurse Minerale pentru injectarea, în straturi de foarte mare adâncime şi pe baza unor studii speciale, a apelor uzate industriale, ca şi a apelor de mină sau de zăcământ pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente. Conform Ordinului 661 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Normativului de conŃinut al documentaŃiilor tehnice de fundamentare necesare obŃinerii avizului de gospodărire a apelor şi a


242

autorizaŃiei de gospodărire a apelor, art.18, în cazul injecŃiilor de ape uzate de mină, de zăcământ, industriale în straturi de foarte mare adâncime, documentaŃia tehnică trebuie să cuprindă: • analiza tehnologică şi economică din care să rezulte imposibilitatea aplicării unei soluŃii de

epurare; • studiu hidrogeologic din care să rezulte că substanŃele poluante evacuate nu afectează structurile

geologice, apele subterane şi substanŃele minerale exploatabile; • precizarea zonei de injectare cu caracteristicile hidrogeologice şi geomorfologice ale acesteia şi

a lucrărilor de injectare cu caracteristicile constructive specifice; • proprietăŃile fizico-chimice ale substanŃelor ce urmează a fi injectate în subteran; • descrierea tehnologiei de injectare şi a posibilelor consecinŃe negative asupra calităŃii apei

subterane; • descrierea şi datele tehnice ale lucrărilor necesare pentru realizarea injecŃiei de ape uzate;

asigurări asupra durabilităŃii lucrărilor. În acest context, în bazinul hidrografic Mureş nu au fost identificate unităŃi industriale care evacuează ape uzate direct în apele subterane. 9.7 Măsuri pentru reducerea poluării cu substanŃe prioritare DCA are scopul de a stabili cadrul legal pentru protecŃia apelor de suprafaŃă şi subterane şi de a îmbunătăŃi mediul acvatic prin aplicarea măsurilor de reducere progresivă a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanŃe prioritare şi a celor de eliminare a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanŃe prioritar-periculoase. În decembrie 2008 a intrat în vigoare Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate de Mediu pentru substanŃele prioritare/prioritar-periculoase şi care înlocuieşte Anexa X a DCA. Întrucât multe din substanŃele prioritare din Directiva 2008/105/EC (Anexa X a directivei DCA) se regăsesc în listele de substanŃe periculoase (lista I şi II) din legislaŃia Uniunii Europene, măsurile pentru reducerea poluării cu substanŃe prioritare răspund cerinŃelor de implementare a următoarelor Directive Europene: • Directiva Consiliului nr.76/464/CEE înlocuită de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzată

de anumite substanŃe periculoase evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii şi Directivele “fiice” 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE şi 86/280/CEE, modificate prin 88/347/CEE şi 90/415/CEE;

• Directiva Consiliului 80/68/CEE privind protecŃia apelor subterane împotriva poluării provocate de anumite substanŃe periculoase;

• Directiva Consiliului 2006/118/EC privind protecŃia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, transpusă în legislaŃia din România prin HG 53/2009.

Obiectivul acestor directive este reducerea poluării cu substanŃe din lista II (lista gri) în toate Statele Membre, eliminarea poluării cu substanŃe periculoase, respectiv lista I (lista neagră) precum şi eliminarea/reducerea poluării cu substanŃe prioritar-periculoase /substanŃe prioritare. În legislaŃia din România care transpune Directiva 76/464/CEE cu directivele fiice şi Directiva 80/68/CEE, respectiv HG 351/2005 completată cu HG 783/2006 şi HG 210/2007, pe lângă substanŃele din lista I şi lista II este definit şi termenul „substanŃe prioritare” termen definit de DCA şi Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate de Mediu. Astfel, HG 351 defineşte următorii termeni: „substanŃe periculoase” - substanŃele sau grupurile de substanŃe care sunt toxice, persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanŃe sau grupuri de substanŃe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare; „substanŃe prioritare” -


243

substanŃe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinŃelor de apă; „substanŃe prioritar periculoase” sunt substanŃele sau grupurile de substanŃe care sunt toxice, persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanŃe sau grupe de substanŃe care creează un nivel similar de risc; HG 351/2005 aprobă Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanŃe prioritar periculoase în cadrul căruia:

- se stabileşte cadrul legal unitar şi instituŃional necesar prevenirii poluării resurselor de ape interioare de suprafaŃă, ape maritime teritoriale, ape litorale şi ape subterane cu familiile şi grupele de substanŃe periculoase din listele I şi II şi cu substanŃe prioritare/prioritar-periculoase; - se prevăd măsurile corespunzătoare pentru a elimina poluarea apelor prevăzute în subpunctul anterior, cu substanŃe periculoase din familiile şi grupele de substanŃe incluse în lista I, pentru a reduce poluarea cauzată de substanŃele periculoase din familiile şi grupele de substanŃe incluse în lista II şi de substanŃele prioritare/prioritar periculoase, în vederea limitării consecinŃelor de natură să pună în pericol resursele de apă şi ecosistemele acvatice, să degradeze zonele de frumuseŃe sau să interfereze cu utilizarea durabilă a resurselor de ape pe tot cuprinsul Ńării.

Perioada de tranziŃie asumată în Documentul de PoziŃie CONF-RO 37/01 pentru Directiva 76/464/EEC este de 3 ani (până la 31 decembrie 2009) pentru următoarele substanŃe periculoase din lista I: • Hexaclorbenzen, Hexaclorbutadiena, 1, 2–diclor-etan, Tricloretilena, Triclorbenzen – se

solicită perioada de tranziŃie pentru 21 de unităŃi industriale din industria chimică (anorganică, organică, cauciuc, petrochimie, celuloză şi hârtie);

• Cadmiu şi Mercur - se solicită o perioadă de tranziŃie pentru 27 de unităŃi industriale; • Lindan - România solicită o perioadă de tranziŃie pentru 3 unităŃi industriale. SubstanŃele din Lista II sunt inventariate şi monitorizate în conformitate cu cerinŃele Directivei, iar programele de reducere a poluării vor include de asemenea obiective de calitate, standarde de emisie pentru substanŃe din lista II, alte măsuri de reducere necesare precum şi prevederi pentru monitoring. Aceste programe vor fi introduse în autorizaŃia de gospodărire a apelor, prin programe de etapizare. Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanŃe prioritar-periculoase, vizează apele uzate industriale epurate sau neepurate, apele uzate evacuate din staŃiile de epurare urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate, precum şi apele de suprafaŃă şi apele subterane. De asemenea, programul se aplică tuturor utilizărilor industriale de apă, surselor punctiforme sau difuze care evacuează una sau mai multe din substanŃele periculoase (lista I şi II) şi din substanŃele prioritare/prioritar-periculoase) în apele de suprafaŃă şi subterane şi în canalizare. Programul nu se aplică evacuărilor de efluenŃi menajeri proveniŃi de la locuinŃe izolate neracordate la un sistem de canalizare şi situate în afara zonelor de protecŃie sanitară, evacuărilor de materiale conŃinând substanŃe radioactive şi evacuărilor de apă uzată în apele maritime prin conducte, evacuări care trebuie reglementate prin dispoziŃii speciale care să nu fie mai puŃin stricte decât cele prevăzute în prezentul program de acŃiune. Potrivit HG 351/2005, orice evacuare directă sau indirectă în resursele de apă, care ar putea conŃine una sau mai multe substanŃe periculoase (lista I şi II) şi substanŃe prioritare/prioritar periculoase, trebuie să fie autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor, potrivit dispoziŃiilor Legii Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. AutorizaŃia de gospodărire a apelor


244

specifică valorile limită maxime ale standardelor de evacuare pentru familiile şi grupele de substanŃe periculoase şi de substanŃe prioritare/prioritar periculoase, în concordanŃă cu prevederile HG 351/2005. Programele de reducere sau de eliminare a poluării cu astfel de substanŃe sunt incluse în programele de etapizare anexate autorizaŃiei de gospodărire a apelor (conform OM nr. 662/2006 şi 661/2006). Aceste programe includ măsuri aplicabile atât pentru epurarea apelor uzate, cât şi pentru schimbările tehnologice în procesul de producŃie în vederea reducerii/eliminării evacuărilor, emisiilor, pierderilor de substanŃe prioritare/prioritar periculoase. Întrucât, în cele mai multe cazuri, unităŃile care evacuează astfel de substanŃe se află şi sub incidenŃa altor directive privind poluarea industrială (Directiva IPPC, Directiva SEVESO II), măsurile care se aplică se referă, în special, la implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT). Astfel, programele de reducere/eliminare a poluării cu substanŃe periculoase şi substanŃe prioritare/prioritar-periculoase sunt incluse în măsurile prezentate detaliat în subcapitolele 9.1, 9.5 şi Anexa 9.12. O altă măsură importantă este obligativitatea realizării automonitoringului apelor uzate epurate evacuate de către unităŃile care evacuează astfel de substanŃe, având în vedere substanŃele specifice tipului de activitate. În bazinul hidrografic Mureş la nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 70 unităŃi industriale care intră sub incidenŃa Directivei Consiliului nr.76/464/CEE înlocuită de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzată de anumite substanŃe periculoase evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii şi Directivele “fiice” 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE şi 86/280/CEE, modificate prin 88/347/CEE şi 90/415/CEE şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaŃă şi subterane. Măsurile aplicate în vederea reducerii substanŃelor prioritare/prioritar-periculoase au fost luate pentru un număr de 6 surse punctuale/unităŃi industriale, iar substanŃele pentru care s-au luat aceste măsuri se regăsesc în Anexa 9.15. Aceeaşi abordare este prevăzută şi pentru sursele difuze de poluare. Anexa 9.15 cuprinde totodată, măsurile pentru reducerea concentraŃiilor de substanŃe prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme şi difuze de poluare în vederea atingerii standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii stării chimice bune pentru toate categoriile de corpuri de apă), în conformitate cu cerinŃele Directivei 2008/105/CE. InvestiŃiile în sectorul industrial vor fi finanŃate în special din sursele proprii ale agenŃilor economici, însă se iau în considerare şi următoarele surse de finanŃare: - Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune, Fonduri Europene pentru Dezvoltare

Regională) cu cofinanŃare privată şi naŃională; - finanŃarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale din

Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013; - împrumuturi interne şi externe (ex.: BEI, BERD, Banca Mondială, etc). La nivelul bazinului hidrografic Mureş, pentru aplicarea măsurilor de bază necesare reducerii/eliminării de substanŃe prioritare/prioritar-periculoase sunt prevăzute costuri în valoare de 29.419.865 Euro, din care suma de 29.419.865 Euro reprezintă costuri de investiŃii. În cadrul politicii comunitare în domeniul mediului, se derulează o serie de activităŃi care vor conduce la o cunoaştere mai bună a stării corpurilor de apă din punct de vedere chimic, dar şi la cunoaşterea emisiilor din diverse surse de poluare.


245

Având în vedere că poluarea chimică a apelor de suprafaŃă reprezintă o ameninŃare atât pentru mediul acvatic cât şi pentru sănătatea umană, ca o măsura prioritară, vor trebui identificate cauzele poluării, iar emisiile trebuie tratate la sursă, într-un mod cât mai eficient din punct de vedere economic şi al mediului. Astfel, a fost adoptată, urmând a fi implementată Directiva 2008/105/EC (EQS) privind Standardele de Calitate a Mediului în domeniul apei, a cărui obiectiv principal este obŃinerea unei stări chimice bune a apelor de suprafaŃă prin stabilirea de standarde de calitate a mediului pentru substanŃele prioritare şi pentru o serie de alŃi poluanŃi. La nivel european este în curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificarea zonelor de amestec în conformitate cu Art.4 a Directivei EQS cu ajutorul căruia Statele Membre vor desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare. Este încă în proces de elaborare Ghidul privind stabilirea standardelor de calitate privind mediul şi Ghidul privind monitorizarea sedimentelor şi biotei. La acelaşi nivel, se lucrează la elaborarea unei Metodologii generale pentru revizuirea listei de substanŃe prioritare, care presupune adăugarea de noi substanŃe prioritare, stabilirea de standarde de calitate pentru noile substanŃe în apă, sedimente şi/sau biotă şi revizuirea celor existente, precum şi stabilirea măsurilor de control pentru substanŃele prioritare. În 2009 a intrat în vigoare Directiva 2009/90/EC a Comisiei Europene, directivă care stabileşte specificaŃiile tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor şi care trebuie transpusă şi implementată de toate Statele Membre. Tot în cadrul politicii comunitare în domeniul mediului se va elabora Ghidul pentru evaluarea riscului apelor subterane şi care va sta la baza actualizării caracterizării în conformitate cu Art.5 al DCA şi a Directivei 2006/118/EC privind protecŃia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. Pe lângă avantajul cunoaşterii mai exacte a stării corpurilor de apă, rezultatele obŃinute în urma derulării acestor activităŃi au scopul de a sprijini activitatea de stabilire a măsurilor de reducere a concentraŃiilor de substanŃe prioritare/prioritar-periculoase din mediul acvatic. Acest lucru se va oglindi în următorul Plan de Management Bazinal. 9.8 Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale Măsurile pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale se referă în special la implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale ale unităŃilor potenŃial poluatoare şi la implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale. • Implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale ale unităŃilor potenŃial poluatoare Organizarea activităŃii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinŃele de apă potenŃial poluatoare este realizată în conformitate cu prevederile Legii Dezastrelor 124/1995 (Legii nr. 124/2005 privind unele ordonanŃe ale Guvernului), a Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Această activitate are la bază Planurile elaborate la nivelul fiecărui bazin hidrografic, cât şi planurile proprii ale unităŃilor potenŃial poluatoare şi ale folosinŃelor de


246

apă. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale” este precizat în Ordinul MAPPM nr. 278/1997. Scopul Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale este de a preveni poluările accidentale şi de a asigura managementul optim al situaŃiilor de criză ce se ivesc în cazul producerii acestora. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale are ca obiectiv global prevenirea şi intervenŃia rapidă pentru combaterea poluărilor accidentale, respectiv: • Asigurarea unui cadru de prevenire a poluărilor accidentale şi a pagubelor cauzate folosinŃelor

de apă; • Asigurarea unui sistem operativ de avertizare a autorităŃilor şi a folosinŃelor din aval asupra

producerii poluării accidentale şi asupra evoluŃiei propagării undei poluante; • Asigurarea unor măsuri operative de intervenŃie « în situ» la sursa de poluare, pe cursul de apă

şi la folosinŃele de apă în caz de poluare accidentală pentru localizarea şi limitarea ariei de răspândire a efectelor.

Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a resurselor de apă din bazinul hidrografic Mureş este avizat de Comitetului de Bazin Mureş. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale se elaborează de către orice folosinŃă potenŃial poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentală a resurselor de apă. Filialele bazinale ale AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române" acordă asistenŃă tehnică folosinŃelor de apă, pentru elaborarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. La nivelul bazinului hidrografic Mureş au fost stabilite planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru 5 utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale. • Implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale

În România funcŃionează în baza Ordinului ministrului nr. 223/2006, Sistemul de Alarmare în Caz de Poluări Accidentale (SAPA - ROM), cu subsistemul Centrul InternaŃional pentru Alarmare (PIAC) pentru cazurile de poluări accidentale majore transfrontaliere. Obiectivul principal al Sistemul de alarmare în caz de poluare accidentală este transmiterea datelor necesare pentru avertizarea populaŃiei prin factorii de răspundere, atât în caz de poluare a apelor pe cursurile interioare, cât şi în caz de poluări accidentale majore cu efect transfrontalier, conform regulamentelor cu statele vecine.


247

În situaŃia poluărilor accidentale, Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile în vederea definirii pericolului, stabilirii cauzelor, determinării factorilor răspunzători, stabilirii măsurilor de prevenire şi pregătire pentru intervenŃii. De asemenea, Sistemul coordonează şi/sau realizează acŃiuni operative de monitorizare a undei poluante, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi distrugerea poluantului, luării unor măsuri pentru restabilirea situaŃiei normale şi refacerea echilibrului ecologic, precum şi de prevenire a altor consecinŃe. Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei nivele: de bază, cuprinzând Sisteme de Gospodărire a Apelor, intermediare - respectiv DirecŃiile de Apă ale AdministraŃiei NaŃionale « Apele Române » şi nivelul superior, format din AdministraŃia NaŃională « Apele Române » şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile care asigură şi rolul de Centru InternaŃional de Alarmare în caz de Poluări Accidentale - CIPA-ROM (PIAC). Comunicările se concentrează în principal pe colectarea de date suficiente asupra tipului şi conŃinutului în poluanŃi şi de transmitere a informaŃiilor, respectiv de alarmare la nivel naŃional şi internaŃional, autorităŃi regionale şi alte organisme. Cea de-a doua funcŃiune a PIAC o constituie aprecierea impactului posibil al poluării raportate, asupra sănătăŃii umane şi/sau mediului. O dată ce impactul poluării este bine cunoscut, cea de-a treia funcŃiune o reprezintă nominalizarea instituŃiei care trebuie să fie informată sau alertată şi ce acŃiuni sunt necesar a fi luate. La nivelul PIAC trebuie să se confirme dacă poluarea raportată are un impact transfrontier şi în consecinŃă dacă alarmarea internaŃională este necesară. La nivelul bazinului Dunării, funcŃionează Sistemul de Avertizare în caz de Accidente (Accident Emergency Warning System - AEWS), care are ca obiectiv general creşterea siguranŃei şi protecŃia mediului în cazul unei poluări accidentale prin furnizarea rapidă de informaŃii Ńărilor riverane afectate. Acest sistem a început să opereze în 1997 şi funcŃionează, în prezent, în toate Ńările dunărene. Acest sistem are următoarele scopuri: • comunicarea informaŃiilor privind schimbările brusce în caracteristicile apei, cum ar fi de

exemplu cele cauzate de poluări accidentale sau de modificări neprognozabile ale nivelului apei (nu se includ inundaŃiile);

• asigurarea unui sistem operativ de avertizare, transnaŃional şi naŃional, cuprinzând atât cursul major al Dunării cât şi afluenŃii.

Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul Ńărilor riverane. Fiecare din acestea sunt prevăzute cu un Centru Principal InternaŃional de Alarmare (PIAC) care intră în structura reŃelei transnaŃionale de informare în caz de poluări sau situaŃii de urgenŃă. Fiecare Centru de Alarmare are 3 unităŃi de bază: • Unitatea de Comunicare, care primeşte şi trimite mesaje de avertizare (funcŃionează continuu); • Unitatea de ExperŃi, care evaluează impactul transfrontalier posibil al unui accident; • Unitatea de Decizie, care decide cu privire la avertizările internaŃionale. Procedurile de operare ale Sistemului AEWS sunt descrise în Manualul InternaŃional de Operare, care este tradus în limbile naŃionale ale Ńărilor din bazinul Dunării. Comunicarea se face prin internet şi mesaje SMS, fiind o parte integrală al sistemului informatic al ICPDR (Danubis). Unitatea de ExperŃi utilizează baza de date de substanŃe periculoase pentru a evalua posibilul impact asupra mediului şi Modelul de Alarmare în bazinul Dunării pentru a evalua şi prognoza transferul de poluanŃi în reŃeaua hidrografică. Sistemul AEWS pentru Dunăre este activat în eventualitatea unui pericol de poluare transfrontalieră a apei sau în cazurile în care nivelele concentraŃiilor poluanŃilor au fost depăşite. În prezent, sistemul se ocupă doar cu poluările accidentale, dar este planificat a se extinde în viitor cu activităŃile de avertizare în caz de inundaŃii şi cu alte fenomene periculoase (îngheŃ). Modul de


248

operare al sistemului AEWS a fost testat de multe ori pe parcursul diverselor alerte şi a arătat că, Sistemul AEWS este capabil să transmită mesajele de avertizare în conformitate cu Manualul de Operare. În cazul poluărilor accidentale, probele de apă sunt prelevate şi analizate de laboratoarele AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” de la nivelul DirecŃiilor de Ape şi de la nivelul Sistemelor de Gospodărire a Apelor pe raza cărora s-a semnalat poluarea, precum şi de alte laboratoare sub coordonarea sau subordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (Ex.: ICIM Bucureşti). După identificarea poluanŃilor, se monitorizează unda poluantă, analizându-se indicatorii specifici până la normalizarea concentraŃiilor acestora în apele receptoare. De asemenea, impactul poluărilor accidentale este măsurat, atât pe parcursul incidentului, cât şi după acesta, având în vedere parametrii biologici sensibili la tipul de poluant. InformaŃiile privind tipul de poluant, variaŃia concentraŃiilor în apele de suprafaŃă, impactul poluării asupra florei şi faunei acvatice sunt transmise factorilor responsabili de la toate nivelele din Sistemul de Alarmare în caz de Poluări Accidentale, care retransmit aceste informaŃii Ńărilor din aval (în caz de poluare transfrontieră), folosinŃelor din aval (pentru restricŃionarea utilizării apei) şi pentru luarea celor mai eficiente măsuri de combatere a poluării. Un rol important în identificarea eventualelor fenomene de poluări accidentale îl are implementarea Programului NaŃional DESWAT în bazinul hidrografic Mureş. Unul dintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ şi calitativ al resurselor de apă din România. Astfel, în cadrul acestui proiect se vor moderniza şi automatiza 109 staŃii pentru măsurarea nivelului apei, precipitaŃiilor, temperatura apei şi aerului, 7 staŃii pentru calitatea apei (pentru măsurarea pH, oxigenul dizolvat, potenŃial REDOX, conductivitate, turbiditate), 25 telepluviometre şi 84 de staŃii pentru măsurarea debitelor. În relaŃiile bilaterale cu Ńările vecine sunt în vigoare Acorduri în domeniul gospodăririi apelor în context transfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de acŃiuni şi activităŃi specifice ce se derulează pentru prevenirea, limitarea poluărilor accidentale şi eliminarea efectelor poluărilor accidentale deja produse, precum şi pentru sistarea lor. Astfel, în relaŃia cu Ungaria, cadrul comun este constituit de prevederile cuprinse în:

- “Acordul dintre Guvernul Republicii Ungare şi Guvernul României privind colaborarea pentru protecŃia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră” semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003;

- “Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita”. Actualmente, regulamentul din relaŃiile bilaterale cu Ungaria este în proces de negociere în vederea actualizării şi armonizării acestora cu prevederile apărute la nivel european. Aceste activităŃi se desfăşoara cu ocazia întâlnirilor periodice ale Subcomisiei de calitatea apelor în relaŃia cu Ungaria şi a Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa, în relaŃia cu Ucraina. În cadrul subcomisiei de calitate Româno – Ungare, se stabilesc, printr-un regulament specific principiile şi modul de acŃiune detaliat pentru cazurile în care au loc poluări accidentale, cu efecte transfrontaliere. Se stabileşte modul în care se acŃionează pentru schimbul de informaŃii legat de calitatea apelor transfrontaliere. Schimbul de informaŃii se face prin completarea, după caz, a formularelor folosite în cadrul Centrelor InternaŃionale de Alarmare în caz de Poluări Accidentale la Dunăre.


249

9.9 Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu O cerinŃă esenŃială a DCA este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apă (Art. 4) şi implicit dezvoltarea de programe de măsuri pentru atingerea acestor obiective (Art. 11). măsurile de bază şi măsurile suplimentare, componente ale programului de măsuri, au fost prezentate detaliat la începutul capitolului 9. Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de DCA s-au luat în considerare două scenarii şi anume: � Scenariul de bază ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calităŃii apei în conformitate cu prevederile acestora; � Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faŃă de scenariul de bază pentru atingerea în 2015 a stării bune/a potenŃialului ecologic bun al apelor în conformitate cu prevederile DCA.

Fig. 9.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu

În capitolul 3.4 s-au analizat presiunile semnificative din bazinul hidrografic Mureş iar în capitolul 3.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apă şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu datorită: • poluării cu substanŃe organice; • poluării cu nutrienti; • poluării cu substanŃe periculoase; • presiunilor hidromorfologice. Măsurile de bază pentru reducerea poluării cu substanŃe organice, a poluării cu nutrienŃi şi a poluării cu substanŃe periculoase au fost prezentate în subcapitolele 9.1, 9.5 şi 9.7. O etapă importantă este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact cu rezultatele analizei economice a utilizării apei pe baza scenariilor de dezvoltare până în anul 2015, în vederea stabilirii unui program de măsuri coerent şi integrat, pentru corpurile de apă care riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu. În această etapă s-au elaborat scenarii de prognoză a calităŃii apelor pentru anul 2015 în vederea stabilirii impactului cantitativ al măsurilor de baza ce se vor implementa, utilizând modelarea matematică pentru azot şi fosfor şi substanŃe organice. Scenariul optim ce presupune aplicarea măsurilor suplimentare faŃă de scenariul de bază a fost abordat din punctul de vedere al atingerii


250

limitelor cl0aselor de calitate aferente stării bune a corpurilor de apă pentru nutrienŃi şi substanŃe organice. • Măsuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice În vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apă şi asupra mediului în general, legislaŃia românescă în domeniu prevede o serie de măsuri ce se regăsesc în reglementări specifice; dintre aceste măsuri menŃionăm următoarele: - Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrărilor Hidrotehnice 1215/2008 al OM 1163/2007; - Aplicarea prevederilor din HG 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naŃionale de management al riscului la inundaŃii; - Respectarea prevederilor din autorizaŃia de gospodărire a apelor pentru toate tipurile de lucrări (inclusiv balastiere); - Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autorităŃile competente din domeniul protecŃiei mediului. - Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare, pentru asigurarea debitului ecologic aval de lucrările hidrotehnice, debit necesar pentru menŃinerea condiŃiilor de viaŃă pentru ecosistemele acvatice în aval de lacurile de acumulare. În conformitate cu prevederile art. 64 alin (1), din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare–deŃinătorii de lucrări hidrotehnice (prize, baraje şi lacurile de acumulare) sunt obligaŃi să asigure în aval debitele necesare folosinŃelor, precum şi debitul necesar protecŃiei ecosistemului acvatic (debit ecologic). În etapa actuală, în elaborarea Planului de Management, pe baza studiilor disponibile realizate de institutele de cercetare abilitate, s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q95% (unde Q95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%) şi 10%*Q (debitul mediu multianual). În etapele următoare se vor realiza studii de aprofundare a acestei problematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice în funcŃie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaŃie specifică. În acest sens, pentru următoarea etapă este necesară realizarea unui normativ care să reglementeze valorile debitului ecologic. MenŃionăm că în prezent, debitul care trebuie asigurat în avalul lucrărilor hidrotehnice transversale trebuie să respecte condiŃiile din actele de reglementare privind gospodărirea apelor, având în vedere asigurarea funcŃionării ecosistemelor acvatice în aval de lucrarea hidrotehnică (debit ecologic/salubru), precum şi asigurarea debitelor pentru celelalte folosinŃe de apă (debit de servitute). Dacă în actele de reglementare din domeniul gospodăririi apelor este prevăzută asigurarea unui debit mai mare decât valoarea minimă mai sus menŃionată a debitului ecologic, este necesară menŃinerea valorilor autorizate. În situaŃia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilă dezvoltare a folosinŃelor în aval, implicit a conservării şi dezvoltării ecosistemelor acvatice, rezultată din aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice, se poate lua în considerare o creştere a acestui debit, Ńinând cont şi de aportul de bazin, pe baza unor studii bine fundamentate şi de a căror rezultate se va Ńine cont în autorizaŃiile emise. Asigurarea debitului minim necesar pentru menŃinerea condiŃiilor de viaŃă pe corpurile de apă din avalul construcŃiilor hidrotehnice trebuie să aibă în vedere o strânsă corelare între măsurile de reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate în amonte de bararea transversală şi starea


251

ecologică determinată pe corpul de apă din aval. Asigurarea şi menŃinerea debitului ecologic va trebui să Ńină cont totodată şi de fezabilitatea tehnică a măsurii aplicate. DCA prevede măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. În subcapitolul 6.3 s-a prezentat abordarea privind desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate pentru corpurile de apă care nu sunt în stare ecologică bună datorită presiunilor hidromorfologice (testul de desemnare), cu un grad de încredere de 100%, pentru corpurile de apă delimitate în subbazinele cu suprafaŃa mai mare de 1000 km2. În cadrul testului de desemnare s-au prezentat familii de măsuri (Tabelul 6.2) în vederea atingerii stării bune/potenŃialului ecologic bun. Analiza corpurilor de apă în vederea elaborării programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza funcŃie de două categorii - corpuri naturale şi corpuri puternic modificate/artificiale după cum urmează:

1. Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale la risc să nu atingă starea ecologică bună (SEB) în 2015 sau un obiectiv mai puŃin sever în 2021 sau 2027 (Fig. 9.13);

2. Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenŃialul ecologic bun - PEB sau un obiectiv mai puŃin sever decât PEB (Fig. 9.14). Prin măsuri de restaurare se înŃeleg măsurile ce conduc la atingerea stării ecologice bune a

apei (SEB). Măsurile de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice sunt măsurile ce nu conduc corpul la atingerea stării ecologice bune (SEB) ci doar la atingerea potenŃialului ecologic bun (PEB). În continuare se va folosi noŃiunea de măsuri de renaturare prin care se înŃeleg atât măsurile de restaurare cât şi cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice. Măsurile de renaturare a râurilor sunt în general reprezentate de următoarele tipuri/categorii: • restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural; • restaurarea proceselor naturale; • măsuri specifice diverselor specii pentru creşterea biodiversităŃii.


252

Fig. 9.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă

naturale la risc să nu atingă starea ecologică bună (SEB) în 2015 datorită alterărilor hidromorfologice

Fig. 9.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenŃialul

ecologic bun - PEB sau un obiectiv mai puŃin sever decât PEB

Identificarea efectelor negative din punct de

vedere ecologic al alterărilor hidromorfologice

asupra SEB

Identificarea măsurilor pentru a restaura condiŃiile

necesare pentru atingerea SEB

Aceste măsuri sunt tehnic fezabile şi nu au

costuri disproporŃionate pentru a fi operaŃionale în

2012?

Atingerea SEB în 2015

DA

NU

Identificarea îmbunătăŃirilor ce pot

fi făcute cu costuri

nedisproporŃionate şi anul când

pot fi operaŃionale

Atingerea SEB sau un obiectiv mai

puŃin sever în 2021 sau 2027

Identificarea efectelor negative din punct de

vedere ecologic al alterărilor

hidromorfologice

Selectarea măsurilor care conduc la

atingerea PEB, care nu au efecte semnificativ

negative asupra folosinŃelor de apă şi asupra

Este fezabil din punct de vedere tehnic să se

implementeze aceste măsuri până în 2012

implicând costuri nedisproporŃionate

Atingerea PEB în 2015

DA

NU

Identificarea îmbunătăŃirilor ce

pot fi făcute cu costuri

nedisproporŃionate şi anul

Atingerea PEB sau un obiectiv

mai putin sever decat PEB în

2021 sau 2027.


253

Măsurile de renaturare a elementelor naturale în cazul refacerii conectivităŃii longitudinale sunt următoarele: • îndepărtarea tuturor obstacolelor care barează cursurile de apă şi care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau funcŃia pentru care au fost create a dispărut; • realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrările de barare transversale a cursului de apă. Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarele cursurilor de apă în care trăiesc specii migratoare. Măsurile de renaturare a elementelor naturale pentru îmbunătăŃirea conectivităŃii laterale sunt următoarele: • restaurarea zonelor umede: foste bălŃi; • restaurarea albiei: vaduri, bălŃi, nisip, pietriş, bolovăniş, meandre/braŃe secundare, renaturare maluri; • restaurarea reliefului din lunca inundabilă. Pentru creşterea biodiversităŃii mediului acvatic este necesară pe lângă renaturarea elementelor peisajului natural şi restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim hidrologic corespunzător folosinŃelor şi speciilor acvatice şi a unei legături funcŃionale între râu şi lunca inundabilă prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodărire a apelor. De asemenea, trebuie luate măsuri specifice funcŃie de tipul de specie. De exemplu: • măsuri de realizare a unui pescuit raŃional; • măsuri de repopulare în cazul unor specii în declin, etc. Prin realizarea măsurilor de renaturare a râurilor, prezentate anterior, ecosistemele acvatice antropizate evoluează de la starea actuală la o altă stare reprezentată de potenŃialul ecologic bun sau la starea ecologică bună funcŃie de tipul corpului de apă. În cazul în care nu se poate aprecia efectul măsurii asupra stării ecologice a apei sau este dificil de găsit o soluŃie tehnică pentru o situaŃie concretă se pot propune studii de specialitate. Corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu până în 2015 vor fi subiectul unei proceduri de justificare a excepŃiilor (amânarea termenului pentru atingerea obiectivelor peste 6 sau 12 ani sau adoptarea unor obiective mai puŃin severe – prevederile articolului 4.5 prezentate în capitolul 10). Directiva Cadru Apă prevede revizuirea listei cu corpurile de apă puternic modificate şi artificiale la fiecare 6 ani, la reactualizarea planului de management. Testul de desemnare al corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale trebuie refăcut la fiecare 6 ani, acesta depinzând de modificările sociale, economice şi de mediu. Aceste modificări depind la rândul lor de dezvoltarea noilor tehnologii. În acest plan de management s-a realizat o prima selecŃie a măsurilor (Tabelul 6.7), din cadrul desemnării finale a corpurilor de apă puternic modificate (capitolul 6.3), în special pentru corpurile de apă situate pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori de medie şi lungă distanŃă (Anexa 9.17). Pe râurile interioare se consideră că nu există soluŃie tehnic fezabilă privind amenajările pentru migraŃia peştilor pentru barări transversale ale cursului de apă cu înălŃimea mai mare de 15 m. MenŃionăm, că pe plan european în general au fost realizate amenajări pentru migraŃia peştilor pentru barări cu înălŃimea de până la 15 m. În al doilea ciclu de planificare este posibil ca acest prag să fie revizuit pentru barajele cu înălŃimi mai mari de 15 m, pe baza rezultatelor unor studii de cercetare, studii de fezabilitate şi proiecte pilot; de altfel acestea constituie în prezent propuneri de măsuri pentru acele baraje cu o înălŃime cuprinsă între 15 – 50 m.


254

În această etapă de elaborare a Planului de Management s-a avut în vedere, în general, o prioritizare a măsurilor care să asigure în primul rând conectivitatea longitudinală în cazul barărilor transversale mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic) pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori. În cazul în care rezultatele activităŃilor de monitoring au evidenŃiat prezenŃa unor specii de peşti migratori, atât în amonte, cât şi în aval de barierele transversale (datorită existenŃei speciilor migratoare şi pe afluenŃi), s-a considerat ca nu mai este necesară refacerea conectivităŃii longitudinale. łinând cont de aceste aspecte, în al doilea ciclu de planificare, odată cu creşterea confidenŃei în evaluarea stării/potenŃialului ecologic, precum şi odată cu finalizarea studiilor de cercetare, fezabilitate şi a studiilor pilot, se va reanaliza eficienŃa măsurilor implementate şi eventual se vor propune alte măsuri care să asigure atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă afectate de presiunile hidromorfologice. O sinteză a testului de desemnare şi implicit a măsurilor de renaturare pentru corpurile care riscă să nu atingă obiectivele de mediu datorită presiunilor hidromorfologice se prezintă în Anexa 9.17 a, b, c). În Fig. 9.15 se prezintă locaŃia unde se vor realiza măsuri de asigurare a conectivităŃii longitudinale din bazinul hidrografic Mureş.Astfel în bazinul hidrografic Mureş se preconizează realizarea unui număr de 75 de măsuri al căror cost de investiŃie estimativ este de 27 mil. Euro. Responsabilitatea realizării măsurilor revine în mare parte DirecŃiei Apelor Mureş, dar şi altor instituŃii ca Apa Prod Deva, Mechel Câmpia Turzii. • Măsuri suplimentare pentru reducerea efectelor presiunilor în vederea îmbunătăŃirii stării apelor În situaŃia în care măsurile de bază implementate nu sunt suficiente pentru atingerea stării bune a apelor, trebuie avută în vedere introducerea de măsuri suplimentare. Măsurile suplimentare sunt acele măsuri desemnate şi implementate pe lângă măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor stabilite. Se pot adopta de asemenea măsuri suplimentare ulterioare pentru creşterea gradului de protecŃie sau îmbunătăŃirea apelor aflate sub incidenŃa DCA, inclusiv în implementarea acordurilor internaŃionale importante la care se face referire în art. 1. Pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu, respectiv corpurile de apă stabilite la subcapitolul 3.5 şi obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7, se propun măsuri suplimentare pentru presiunile punctiforme şi difuze aparŃinând activităŃilor industriale şi agricole, dar şi aglomerărilor umane.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 9

PR

OG

RA

ME

DE

MĂ

SUR

I

25

5


256

CombinaŃia optimă de măsuri de bază şi măsuri suplimentare selectată pe baza aplicării analizelor cost-eficienŃă şi cost-beneficiu, conduce la stabilirea unui program de măsuri care să asigure atingerea obiectivele de mediu, respectiv la care pot fi aplicate excepŃiile de la obiectivele de mediu conform Art. 4.4 – Art. 4.7 ale DCA. Aceste excepŃii se prezintă detaliat în Capitolul 10.

Fig. 9.16 CombinaŃia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului de măsuri Există o delimitare între măsuri şi instrumente. Termenul de “măsură” se referă la o aplicaŃie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, cum ar fi o aplicaŃie structurală, pe când instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau consultativă. Instrumentele servesc la susŃinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaŃi. O consecinŃă a acestui fapt este că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuşi, atât măsurile cât şi instrumentele trebuie văzute ca ‘’măsuri’’ în concepŃia Articolului 11 din DCA. Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare. Pentru a realiza o prognoză a calităŃii apelor la nivel de bazin/spaŃiu hidrografic pentru anul 2015, s-a utilizat modelarea matematică cu ajutorul a două modele de calitate a apei (modelele WaQ şi QUAL 2K). Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de subbazine, iar modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere al substanŃelor organice. Modelul WaQ (Water Quality) prognozează calitatea apei din punct de vedere al nutrienŃilor (azot total şi fosfor total). Se aplică ecuaŃia de bilanŃ de încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale, difuze cât şi fondul natural. Rezultatele aplicării modelării calităŃii în anul 2015 constituie instrumente de evaluare a impactului măsurilor de bază, precum şi instrumente de selectare a priorităŃilor în luarea măsurilor suplimentare de reducere a poluării. Modelul QUAL 2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) se aplică pentru prognoza calităŃii apelor din punct de vedere al poluării cu substanŃe organice, precum şi al poluării cu alŃi poluanŃi. Categoriile de măsuri suplimentare propuse de AdministraŃia NaŃională “Apele Române” pentru diminuarea efectelor presiunilor din activităŃile umane în vederea îmbunătăŃirii stării apelor, respectiv a reducerii poluării cu substanŃe organice, nutrienŃi şi substanŃe periculoase şi aplicabile activităŃilor economice (industriale şi agricole) şi aglomerărilor umane, sunt prezentate pe familii de măsuri în Anexa 9.18 şi Anexa 9.20. De asemenea, sunt prezentate şi estimări de costuri unitare specifice pentru evaluarea cheltuielilor de investiŃii şi operare a măsurilor suplimentare propuse.

Măsuri suplimentare

Corpuri / Grup corpuri de apă

Sta

rea c

orp

ulu

i d

e a

pă

Măsuri de bază


257

În categoria instrumentelor de aplicare / sprijinire a programelor de măsuri se regăsesc: • Taxe/subvenŃii.

- taxa pe pescuit; - subvenŃii acordate pentru dezvoltare agriculturii ecologice/organice; - subvenŃii/plăŃi pentru aplicarea Programului NaŃional de Dezvoltare Rural, în special pentru

implementarea Axei prioritare 2 şi pentru implementarea DCA şi Natura 2000 (Art. 38 al Regulamentului 1698/2005). Implementarea măsurilor necesare a fi luate de către fermieri pentru atingerea obiectivelor

DCA pot fi finanŃate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în conformitate cu Regulamentul nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală. Acest sprijin are la bază Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală care acoperă o perioadă de 7 ani (1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2013) şi care conŃine axele şi măsurile propuse pentru fiecare axă, precum şi un plan de finanŃare. Măsurile din cadrul Axei 2 vizează menŃinerea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului rural din spaŃiul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafeŃelor agricole cât şi al celor forestiere. Unul dintre scopurile sprijinului prevăzut pentru Axa 2 şi care are relevanŃă în acest context este de a acorda sprijin financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru prestarea de servicii de protecŃie a mediului pentru conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice, apei şi solului - conform priorităŃilor de mediu ale UE referitoare la agricultura şi silvicultură – şi de a menŃine sistemele agricole de tip HNV (high natural value - cu valoare naturală înaltă), susŃine Natura 2000, îndeplini obligaŃiile prevăzute de DCA şi Directiva NitraŃi şi de a atenua efectele schimbărilor climatice. În Axa 2 sunt incluse o serie de măsuri care pot contribui la reducerea riscului poluării apelor (de ex. cerinŃele de agro-mediu referitoare la eliminarea completă a utilizării îngrăşămintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultură ecologică precum şi a practicilor de prevenire a infiltrării nitraŃilor în sol prin promovarea culturilor verzi) şi la atingerea obiectivelor DCA. Pe lângă aceste acŃiuni din Axa 2 mai există şi alte intervenŃii, sprijinite atât prin Axa 1, cat şi prin Axa 3, care vor aduce un aport important protecŃiei resurselor apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei NitraŃi şi sprijinul din Axa 3, privind sistemele de canalizare. Axa 2 a PNDR are o valoare totală de aproximativ 2,3 miliarde Euro, din care 82% reprezintă aportul FEADR. În continuare se prezintă câteva măsuri de dezvoltare rurală legate de managementul apei: investiŃii (sisteme de stocare a gunoiului de grajd), instruiri pentru fermieri, realizarea şi menŃinerea zonelor tampon de-alungul apelor, realizarea şi menŃinerea zonelor de protecŃie pentru captările de apă, menŃinerea terenurilor necultivate, conversia terenurilor arabile în păşuni, restaurarea şi întreŃinetrea zonelor umede, conservarea solului (reducerea arăturilor, acoperirea terenurilor, etc), reducerea utilizării fertilizanŃilor şi a pesticidelor, aplicarea agriculturii organice care pot fi susŃinute prin FEADR. Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acorda utilizatorilor, anual şi pe hectar de suprafaŃă agricolă utilizată, pentru a compensa în zonele în cauză costurile suportate şi pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate în urma punerii în aplicare a Directivelor 79/409/CEE, 92/43/CEE (Directivele pentru reŃeaua Natura 2000) şi 2000/60/CE (DCA). Regulile de implementare ale articolului 38 al Regulamentului nr. 1698/2005 elaborate la nivel european vor fi adoptate până la sfârşitul anului 2009. Se specifică faptul că utilizarea acestui articol


258

în programul de dezvoltare rurală cere ca programul de măsuri al Planului de Management să fie stabilit. De asemenea, propunerea de suport este de 500 Euro/ha pentru primii 5 ani şi 200 de Euro/ha pentru următorii ani. Se precizează că odată cu prevederea sprijinului măsurile devin obligatorii. Întrucât în PNDR nu este prevăzută o alocaŃie financiară pentru aplicarea acestui Articol este puŃin probabil ca acest sprijin să se acorde până în 2013. În cazul în care acest sprijin se va acorda până în 2013, se vor identifica zonele/subbazinele pentru care este necesar a se implementa măsurile specifice, putându-se chiar realiza un addendum la programul de măsuri, dacă este necesar. Aplicarea măsurilor Art. 38 trebuie să aibă în vedere, de asemenea o negociere între autorităŃile de gospodărirea apelor şi fermieri şi autorităŃile pentru agricultura şi dezvoltare rurală, având în vedere acceptanta acestor măsuri. La nivelul bazinului hidrografic Mureş nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru activităŃile agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apă. Aranjamente de cooperare - ex.: Crearea unor structuri eficiente de cooperare între fermieri şi companiile de apă - Instrumentul reprezintă o posibilitate multiplă de posibile cooperări între diferiŃi actori la

diferite nivele (ex. SubvenŃii locale – producător agricol, caz de secetă) - ConsultanŃă, studii - ex: ConsultanŃa pentru fermieri, studii de cercetare ştiinŃifică şi studii de proiectare tehnică Un exemplu pentru reducerea presiunilor de la aglomerările umane în ceea ce priveşte poluarea cu nutrienti este măsura suplimentară care poate fi promovată, fie prin legislaŃie, fie prin acorduri voluntare, de introducere şi comercializare pe piaŃa de profil a detergenŃilor fără conŃinut de fosfaŃi. Această măsură privind utilizarea detergenŃilor fără fosfaŃi este amplu dezbătută la nivelul Uniunii Europene, şi în special la nivelul Districtului InternaŃional al Dunării, unde câteva Ńări au implementat-o cu succes printr-o abordare legislativă la nivel naŃional. De asemenea, la nivel european există preocupări privind promovarea unei Directive Europene pentru reglementarea utilizării detergenŃilor fără fosfaŃi. În România nu au existat angajamente voluntare care să se refere la reducerea conŃinutului de fosfaŃi din detergenŃi. În anul 2008, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a iniŃiat câteva întâlniri cu AsociaŃia Producătorilor de DetergenŃi şi Cosmetice (RUCODEM), precum şi cu principalii producători de detergenŃi din România, în vederea realizării unui acord voluntar pentru producerea şi comercializarea detergenŃilor fără fosfaŃi. DiscuŃiile vor continua până la realizarea unui acord pe baze voluntare, având în vedere şi faptul că la nivelul Districtului InternaŃional al Dunării, Comisia InternaŃională pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea a agreat împreună cu statele semnatare reducerea conŃinutului de fosfaŃi din detergenŃii de spălare comercializaŃi cu 90% până în anul 2013 (Resolution of the 10th ICPDR Ordinary Meeting, December 2008). În vederea realizării efective a unui acord voluntar cu producătorii şi importatorii de detergenŃi sunt necesare eforturi pentru intensificarea conştientizării producătorilor de detergenŃi privind beneficiile asupra mediului, pentru îmbunătăŃirea comunicării dintre factorii de decizie şi sectorul privat, precum şi acŃiuni pentru acordarea unor facilitaŃi de promovare pentru companiile producătoare. Pentru buna implementare a prevederilor Directivelor 79/409/CEE şi 92/43/CEE sunt necesare măsuri suplimentare în domeniile: • conservarea habitatelor dependente de apă; • conservarea speciilor dependente de apă; • utilizarea durabilă a resurselor;


259

• management şi administraŃie. Aceste măsuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, a efectelor schimbărilor climatice, a fenomenului de eutrofizare în corpurile de apă precum şi protecŃia corpurilor de apă subterane. În acelaşi timp este necesară o cunoaştere mai bună a situaŃiei pe teren privind distribuŃia spaŃială a habitatelor şi speciilor. O altă categorie de măsuri sunt cele care contribuie la scăderea riscului de diminuare a suprafeŃei habitatelor protejate şi riscului de diminuare a speciilor protejate (de exemplu prin identificarea şi creşterea suprafeŃelor zonelor de reproducere). La nivel administrativ este necesară coordonarea activităŃii instituŃiilor interesate şi diminuarea situaŃiilor conflictuale între acestea. În Anexa 9.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă. Aceste măsuri suplimentare au fost extrase din planurile de management elaborate şi aprobate până în prezent pentru ariile naturale protejate, fiind introduse doar acele măsuri care au legătură cu habitatele şi speciile direct dependente de apă. Stabilirea combinaŃiei de măsuri de bază şi măsuri suplimentare se va realiza în cursul anului 2009, după definitivarea sistemului de clasificare a stării apelor, a evaluării stării corpurilor de apă şi a impactului combinaŃiei de măsuri asupra stării apelor. Potrivit cerinŃelor Art. 14 al DCA, la stabilirea programului de măsuri trebuie asigurată informarea, consultarea şi implicarea activă a factorilor interesaŃi în luarea deciziilor şi a factorilor interesaŃi în domeniul gospodăririi apelor. În acest context, stabilirea finală a programului de măsuri, respectiv adoptarea măsurilor suplimentare, se va realiza numai pe baza consultării şi implicării active a acestora. Procesul se va desfăşura începând cu 1 ianuarie 2009 şi va dura 6 luni. • Analiza cost-eficienŃă a măsurilor suplimentare grupate la scara subbazinală Analiza cost-eficienŃă reprezintă o tehnică de evaluare care furnizează o prioritizare, graduare a măsurilor suplimentare pe baza costului şi eficienŃei, ecologice unde celei mai “cost-eficiente” măsuri i se atribuie gradul cel mai înalt (costul cel mai redus raportat la efectul cel mai bun în plan ecologic). Cadru general Pe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apă, identificate în cadrul analizei de reevaluare a riscului au fost selectate cele mai relevante măsuri suplimentare care în combinaŃie cu măsurile de bază duc la atingerea stării bune a corpului de apă aflat la risc. Analiza cost-eficienŃă realizată la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru măsurile suplimentare are drept scop prioritizarea măsurilor suplimentare având gradul cel mai înalt de eficienŃă în planul elementelor biologice de calitate. În contextul abordării analizei cost-eficienŃă există o delimitare între măsuri şi instrumente. Termenul de “măsură” se referă la o aplicaŃie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, cum ar fi o aplicaŃie structurală, pe când instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau consultativă. Instrumentele servesc la susŃinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaŃi. O consecinŃă a acestui fapt este că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuşi, atât măsurile cât şi instrumentele trebuie văzute ca ‘’măsuri’’ în concepŃia Articolului 11 din DCA. Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare.


260

Prioritizarea celor mai “cost-eficiente” măsuri în scopul atingerii stării bune este realizată pentru corpurile de apă de suprafaŃă. Problematicile apelor subterane sunt parŃial acoperite de o serie de măsuri şi instrumente care pot fi aplicate atât pentru apele de suprafaŃă cât şi pentru cele subterane, spre exemplu cele localizate în zone cu poluare difuză. Abordare Analiza cost-eficienŃă este realizată într-o succesiune de 5 etape, astfel: Etapa 1: Selectarea sistemului de măsuri suplimentare pe baza presiunilor identificate Analiza cost-eficienŃă realizată la scara subbazinului hidrografic are în vedere măsurile suplimentare la nivelul corpurilor de apă din cadrul subbazinului care riscă să nu atingă obiectivele până în 2015, datorită presiunilor semnificative. În ipoteza analizată măsurile suplimentare propuse conduc în totalitate la atingerea stării/potenŃialului bun prin realizarea reducerii poluanŃilor (conform modelărilor WAQ, QUAL 2K, balanŃa masică) Etapa 2: Clasificarea efectului măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate Pentru evaluarea eficienŃei în plan ecologic a măsurilor suplimentare au fost luaŃi în calcul principalele grupuri de indicatori definite în Anexa V a DCA (FP–fitoplancton, FB/MF - fitobentos/macrofite, MZB – macronevertebrate, P- peşti ihtiofauna). Etapa 3: Evaluarea efectulului măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienŃi, substanŃe organice şi substanŃe prioritar-periculoase din surse punctiforme şi difuze, precum şi a măsurilor aferente alterărilor hidromorfologice. Efectele au fost evaluate în conformitate cu Anexa 1 “Efectul măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienŃi, substanŃe organice şi substanŃe prioritar-periculoase din surse punctiforme şi difuze” clasificate în funcŃie de sursa de presiune/presiune/măsură şi Anexa 2 “Evaluarea efectelor măsurilor propuse pentru CAPM în cazul elementelor biologice reprezentative” la “Elementele metodologice privind evaluarea analizei cost-eficienŃă”. Etapa 4: Prioritizarea măsurilor în baza raportului "cost-eficienŃă" łinând cont de valoarea de capital (valoarea investiŃiei), de costurile de operare şi întreŃinere, de efectul măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate, măsurile suplimentare au fost prioritizate. Evaluarea costurilor aferentă măsurilor suplimentare a Ńinut cont de evaluarea costurilor directe (la modul cantitativ) precum şi de evaluarea costurilor indirecte (estimate calitativ) Etapa 5: Analiza măsurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic din punct de vedere al atingerii obiectivelor Scopul acestei etape a fost:

- de a veni cu un raport logic care să arate cu care investiŃie şi pe ce perioadă obiectivele de mediu pot fi atinse;

- de a descrie un criteriu de prioritizare şi analiză a posibilităŃii de implementare a măsurilor. Identificarea unei singure şi optime soluŃii s-a dovedit dificilă, pentru că unele costuri şi probabilitatea atingerii Ńintei pot fi doar evaluate calitativ. A fost realizată o analiză a măsurilor suplimentare prioritizate în baza criteriului “cost – eficienŃă din punct de vedere al probabilităŃii de implementare a măsurilor în 2012 şi al impactului acestora în plan indirect, tradus prin evaluarea calitativă a costurilor indirecte.


261

Astfel la nivelul DirecŃiei de Ape Mureş măsurile suplimentare necesare atingerii obiectivelor de mediu au fost grupate la scara a 4 subbazine hidrografice (Mureşul Superior, Arieş, Certej, Târnave). Analiza la scara fiecărui bazin hidrografic este prezentată în Anexa 9.22 “Analiza cost-eficienŃă a măsurilor suplimentare grupate la scara subbazinală”. În Anexa 9.23 se prezintă măsurile suplimentare şi instrumentele aplicate la nivelul corpurilor de apă, pentru diminuarea efectelor poluanŃilor în vederea îmbunătăŃirii stării apelor din subbazinele hidrografice Mureş La nivelul bazinului hidrografic Mureş au fost identificate un număr total de 10 măsuri suplimentare şi 70 instrumente suport, în scopul atingerii stării bune / potenŃialului ecologic bun ale corpurilor de apă. Costul total necesar realizării măsurilor suplimentare şi aplicării instrumentelor suport de realizare a acestora se ridică la 27,7 mil. Euro.

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 9

PR

OG

RA

ME

DE

MĂ

SUR

I

26

2

Tab

elul

9.1

1 P

lani

fica

rea

cost

uril

or to

tale

pen

tru

impl

emen

tare

a pr

ogra

mul

ui d

e m

ăsur

i în

bazi

nul h

idro

graf

ic M

UR

EŞ

C

ostu

l măs

urilo

r de

baz

ă (m

il.

Eur

o)

Cos

tul m

ăsur

ilor

supl

imen

tare

(m

il. E

uro)

C

ostu

l tot

al a

l măs

urilo

r (m

il.

Eur

o)

Cat

egor

ia

de p

resi

une

2010

20

15

2021

20

10

2015

20

21

2027

20

10

2015

20

21

2027

Agl

omer

ări

340,

5 80

8,3

220,

2

9,

6

340,

5 80

8,3

229,

8

Indu

stri

e 25

,4

7,2

14,6

25

,4

7,2

14,6

Agr

icul

tură

0,

6 14

8,0

0,

6 14

8,0

Hid

rolo

gie

18

,1

18

,1

Mor

folo

gie

0,

01

0,

01

Alte

-

- -

- -

- -

- -

- -

Tot

al

366,

5 96

3,5

234,

8

27

,7

36

6,5

963,

5 26

2,5

PMBH MUREŞ –

263

* * *

În Tabelul 9.11 în care se prezintă planificarea în perioada 2010 - 2027 a costurilor totale ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în bazinul hidrografic Mureş se observă că 94% din alocarea finanaciară revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (obs.: categoria de presiune predominantă la costuri), respectiv finanŃării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaŃie. Acest efort financiar se concretizează, aşa cum reiese din Fig. 9.17, printr-un cost de 786 euro/locuitor. Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiŃii este 2010-2015 cu o valoare planificată de 1330 mil. Euro.

Fig. 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în

bazinul hidrografic Mureş Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012, având în vedere identificarea stadiului operaŃional al acestora, îmbunătăŃirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanŃelor organice şi substanŃelor prioritar-periculoase. De asemenea, continuarea şi dezvoltarea activităŃilor de monitoring integrat al calităŃii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.

680.2

23.3 73.3 8.9 0.0

0.0 100.0

200.0

300.0

400.0 500.0

600.0

700.0

Aglomerari Industrie AgriculturaHidrologie Morfologie Categoria de presiune

Aglomerari

Industrie

Agricultura

Hidrologie

Morfologie

Cost per capita (Euro/loc) Total 786 euro/loc

PMBH MUREŞ –

264

PMBH MUREŞ – CAP. 10 EXCEPłII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU

265

CAP. 10 EXCEPłII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU 10.1 Analiza cost-beneficiu şi analiza de disproporŃionalitate 10.1.1 Analiza cost-beneficiu Analiza cost beneficiu (ACB) are drept scop determinarea beneficiului net al unui program de măsuri aplicabil la o anumită scară (corp de apă/subbazin/bazin/naŃional) Analiza cost-beneficiu (ACB) are ca rezultat final justificarea aplicării excepŃilor de la obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art.4.4 şi Art. 4.5 ale DCA). În cadrul analizei cost-beneficiu se vor investiga costurile şi beneficiile programului de măsuri, din perspectiva beneficiului adus mediului. SemnificaŃia acestui lucru este că nu sunt avute în vedere doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaŃie cu mediul ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. Abordare Analiza cost-beneficiu (ACB) a fost luată în considerare când toate măsurile de bază şi suplimentare necesare pentru atingerea stării ecologice au fost identificate şi cuantificate. ACB a fost aplicată numai măsurilor suplimentare în procesul de justificare al excepŃiilor. Analiza cost-beneficiu este realizată într-o succesiune de 4 etape, astfel: Etapa 1. Definirea scării de evaluare: Scara de analiză: subbazinul hidrografic Etapa 2. Prescreening-ul măsurilor suplimentare Se bazează pe rezultatele Analizei cost-eficienŃă care a realizat o prioritizare a măsurilor suplimentare în baza criteriului „cost – eficienŃă” Etapa 3. Evaluarea Costurilor şi Beneficiilor Evaluarea costurilor directe, financiare (de investiŃie, operare şi întreŃinere) – la modul cantitativ, precum şi costurilor indirecte – la modul calitativ), a fost realizată în cadrul Analizei cost-eficienŃă. Evaluarea beneficiului are ca punct de plecare măsurile suplimentare aferente presiunilor poluare cu nutrienŃi, substanŃe organice şi substanŃe prioritar-periculoase din surse punctiforme şi difuze, precum şi măsurile aferente presiunilor hidromorfologice care au fost grupate şi prioritizate la scară subbazinală în analiza cost-eficienŃă şi pentru care au fost identificate de asemeni costurile. Aceste măsuri au fost transpuse într-o fişă de evaluare a beneficiului de mediu în scopul evaluării, în prezent, la modul calitativ a beneficiului în subbazinul respectiv pentru o serie de indicatori selectaŃi ca fiind cei mai relevanŃi. InformaŃii detaliate privind evaluarea beneficiului sunt prezentate în Anexa 10.1 Fişe de evaluare beneficii de mediu. Etapa 4 Compararea costurilor şi beneficiilor Include: - comparaŃia costurilor şi beneficiilor pentru toate măsurile suplimentare identificate în cadrul analizei cost-eficienŃă - evaluarea globală a raportului cost-beneficiu Ńinând cont şi de beneficiul monetar estimat InformaŃii privind compararea costurilor şi beneficiului sunt prezentate în Anexa 10.2 Analiza comparativă cost beneficiu.


266

10.1.2 Analiza de disproporŃionalitate Analiza de disproporŃionalitate, respectiv în ce proporŃie costul total (de capital şi indirect) va fi considerat disproporŃionat a fost realizată din punct de vedere al beneficiului (raport cost-beneficiu) şi al susŃinerii financiare. Abordarea analizei de disproporŃionalitate este bazată pe rapoarte de cercetare, prezentări şi schimburi informaŃionale şi Ńine cont de 2 aspecte:

- beneficiul (de mediu şi monetar) adus de măsurile suplimentare - susŃinerea financiară a măsurii

Astfel: Costurile disproporŃionate sunt acele costuri care depăşesc beneficiile de mediu şi monetare realizate prin atingerea “stării bune” a corpurilor de apă (sau posibil, dacă costurile depăşesc beneficiile printr-o marjă de siguranŃă- prag) şi/sau dacă costurile nu sunt suportabile financiar. Analiza de disproporŃionalitate a fost abordată în 2 etape, astfel: - ProporŃionalitatea costurilor a fost evaluată prin compararea costurilor şi beneficiilor plecând de la rezultatele Analizei cost-beneficiu; - ProporŃionalitatea costurilor a fost evaluată proporŃional cu nivelul curent al cheltuielilor folosind criteriul excedentului de la bugetul statului. Scara de analiză este cea a subbazinului hidrografic similar analizei cost eficienŃă Astfel: Măsurile suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice şi surselor agricole vor fi analizate la scară naŃională prin prisma excedentului bugetar de la bugetul de stat. - costul măsurilor suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice va fi raportat la cota bugetară alocată lucrărilor de investiŃii în domeniul lucrărilor gospodăririi apelor incluzând aici şi lucrările de reconstrucŃie ecologică; - costul măsurilor suplimentare aferente surselor agricole va fi raportat la principalul indicator macroeconomic aferent agriculturii (Valoarea Adăugată Brută) Analiza de disproporŃionalitate a măsurilor suplimentare este prezentată în Anexa 10.3 Analiza de disproporŃionalitate a măsurilor suplimentare. 10.2 Stabilirea excepŃiilor de la obiectivele de mediu 10.2.1 Principii generale privind exceŃiile de la obiectivele de mediu În situaŃiile în care nu este posibilă atingerea obiectivelor de mediu prevăzute în Cap. 7, se pot aplica excepŃii de la obiectivele de mediu în condiŃiile prevăzute de Art. 4(4),(5), (6) şi (7) ale DCA. ExcepŃiile* de la obiectivele de mediu sunt parte integrantă a obiectivelor de mediu şi a procesului de planificare în domeniul gospodăririi calitative a apelor. Procesul de stabilire al excepŃiilor şi implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic şi iterativ ce va fi dezvoltat şi îmbunătăŃit în următoarele cicluri de planificare, pe baza rezultatelor din actualul Plan de Management Bazinal. Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepŃiilor s-a realizat la nivel de corp de apă, fiind mecanismul de prioritizare al acŃiunilor şi al programelor de măsuri, deoarece nu toate


267

”problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi toate obiectivele de mediu să fie atinse în cadrul actualului plan de management. ExcepŃiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apă din Planul de Management se clasifică în următoarele categorii (tipuri):

• 1. prelungirea termenului de atingere al “stării bune”, care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani, adică starea bună trebuie atinsă cel mai târziu până în 2027 (Art. 4(4);

• 2. atingerea unor “obiective de mediu mai puŃin severe” în anumite condiŃii (Art. 4 (5); • 3. deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă în cazul existenŃei unor cauze

naturale sau “forŃă majoră” (Art. 4 (6); • 4. noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaŃă,

modificări ale nivelului apei corpurilor de apă subterană, sau deteriorarea stării unui corp de apă de suprafaŃă (inclusiv de la starea foarte bună la starea bună) ca rezultat al noilor activităŃi durabile umane de dezvoltare (Art. 4 (7).

InformaŃii detaliate privind excepŃiile de la obiectivele de mediu şi condiŃiile de aplicare ale excepŃiilor sunt prezentate în Anexa 10.4. Tuturor categoriilor de excepŃii identificate în Planurile Bazinale le sunt aplicabile două principii (Art. 4. (8), (9)):

• excepŃiile care se aplică unui corp de apă nu trebuie să excludă sau să afecteze/compromită permanent atingerea obiectivelor de mediu în alte corpuri de apă din cadrul aceluiaşi district de bazin;

• aplicarea excepŃiilor să fie corelată cu implementarea altor reglementări legislative la nivel comunitar; cel putin acelaşi grad de protecŃie trebuie atins prin aplicarea excepŃiilor ca şi cel asigurat de către legislaŃia comunitară existentă.

10.2.2 Aplicarea excepŃiilor la nivelul corpurilor de apă Din analiza reactualizată a presiunilor şi a stării/impactului, coroborată cu datele furnizate de analiza de risc reactualizată şi de modelare, analiza cost-eficienŃă şi cost-beneficiu a rezultat că 114 corpuri de apă nu pot atinge starea bună până în 2015, fiind necesară stabilirea corpurilor de apă şi a măsurilor care au prioritatea cea mai mare pentru atingerea obiectivelor de mediu până în 2015 şi a corpurilor pentru care pot fi utilizate excepŃiile. La nivelul b.h. Mureş, dintr-un număr total de 561 corpuri de apă, 448 corpuri de apă ating obiectivele de mediu în 2015, pentru 114 corpuri de apă aplicându-se 117 excepŃii de la obiectivele de mediu (Fig.10.1 şi Fig. 10.3). Aplicarea excepŃiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 45 corpuri de apă naturale şi pentru 69 corpuri puternic modificate şi artificiale, în acest caz făcându-se referire la “potenŃialul ecologic bun”. Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepŃii de la obiectivele de mediu, se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10.5), precum şi justificările de aplicare ale excepŃiilor (Anexa 10.6). În cazul corpurilor de apă care nu ating obiectivele de mediu în anul 2015 datorită faptului că implementarea măsurilor de bază pentru aglomerări umane (prezentate în Anexele 9.2, 9.3, 9.11), activităŃile industriale (Anexele 9.7, 9.12, 9.13 şi 9.15) şi agricultură (Anexele 9.4, 9.5, 9.14) nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271), se stabilesc excepŃii de tipul Art. 4.4 (prelungirea termenelor).


268

ExcepŃiile de tipul Art. 4.6 nu se regăsesc în actualul PMB, urmând a fi aplicate în următoarele cicluri de planificare după ce evenimentele au avut loc, pentru a justifica de ce un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins. Din analiza efectuată au rezultat următoarele: • predomină excepŃii de tipul Art. 4.4 (prelungirea termenelor) care sunt aplicate la:

� 43 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de mediu datorită faptului că implementarea măsurilor de bază nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271), atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015;

� 8 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de mediu datorită faptului că implementarea măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare, nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271), atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015;

• excepŃii de tipul Art. 4.7 (în relaŃie cu proiectele viitoare de infrastructură) se aplică unui singur corp de apă;

Dintre excepŃiile de tipul Art. 4.4 aplicate corpurilor de apă, 92,9% corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 datorită fezabilităŃii tehnice şi 7,01% corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 datorită costurilor disproporŃionate.

La nivelul b.h Mureş, numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepŃii va scădea în următoarele cicluri de planificare astfel: în cel de al 2-lea ciclu de planificare numărul corpurilor cu excepŃii va rămâne neschimbat şi anume 114 urmând ca în cadrul celui de al 3-lea ciclu de planificare numărul corpurilor pe care se aplică excepŃii să ajungă la 5, aplicarea excepŃiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată (Fig. 10.2. – Fig. 10.5).

Fig. 10.2 Starea corpurilor de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş în anul 2007

0.5%

79.0%

20.1%

0.4%

Stare foarte buna Stare buna Stare moderata Stare proasta

PM

BH

MU

RE

Ş –

CA

P. 1

0 E

XC

EP

łII

DE

LA

OB

IEC

TIV

EL

E D

E M

ED

IU

26

9


270

Fig. 10.3 Obiectivele de mediu atinse şi excepŃii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş în anul 2015

Fig. 10.4 Obiectivele de mediu atinse şi excepŃii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş în anul 2021

Fig. 10.5 Obiectivele de mediu atinse şi excŃii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş în anul 2027

0.5%

98.4%

1.1%

Stare foarte buna Stare buna Exceptii de la obiectivele de mediu

1%

99%

Stare foarte buna Stare buna

0.5%

79.2%

20.3%

Stare foarte buna Stare buna Exceptii


271

Se menŃionează că starea corpurilor de apă din actualul plan de management reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului “nedeteriorării stării” corpurilor de apă. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinŃelor şi prevederilor Art. 4.7 al Directivei Cadru Apă, pentru cazuri specifice. În anumite cazuri se poate constata deteriorarea stării corpului de apă ca urmare a construirii unor staŃii de epurare care transferă poluarea difuză de la aglomerările fără sisteme de canalizare în poluare punctiformă cu evacuare direct în resursa de apă. În aceste condiŃii cantitatea de nutrienŃi şi substanŃe organice se constituie ca un aport suplimentar de poluare care va produce în anul 2015 deteriorarea stării corpului de apă de la starea foarte bună la starea bună sau de la starea bună la starea moderată.


272

PMBH MUREŞ – CAP. 11 ASPECTE CANTITATIVE ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE

273

CAP. 11 ASPECTE CANTITATIVE ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE 11.1 Aspecte cantitative Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor. Prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilit metodologia şi instrucŃiunile tehnice necesare elaborării schemelor directoare. Schema directoare integrează cele două componente ale planificării şi managementului, respectiv Planul de Management a Bazinului Hidrografic, care constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă şi Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic, care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă. Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor, acŃiunilor, soluŃiilor şi lucrărilor pentru:

� realizarea şi menŃinerea echilibrului dintre cerinŃele de apă ale folosinŃelor şi disponibilul de apă la surse;

� diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieŃii, bunurilor şi activităŃilor umane (inundaŃii, exces de umiditate, secetă, eroziunea solului);

� utilizarea potenŃialului apelor (producerea de energie hidromecanică şi hidroelectrică, navigaŃie, extragerea de materiale de construcŃii, acvacultură, turism, agrement, peisagistică, etc.);

� determinarea cerinŃelor de mediu privind resursele de apă. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiective principale:

� inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaŃă şi subterană; � determinarea situaŃiei actuale a utilizării pe folosinŃe a resurselor de apă; � determinarea cerinŃelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă; � evaluarea preliminară a riscului potenŃial la inundaŃii pe bazinul hidrografic; � identificarea acŃiunilor, măsurilor, soluŃiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului

acceptat de protecŃie la: o inundarea aşezărilor umane şi a bunurilor; o diminuarea efectelor secetelor, tendinŃelor de aridizare, excesului de umiditate şi a

eroziunii solurilor; o utilizarea potenŃialului apelor.

Seceta. Fenomene de aridizare/deşertificare – în ceea ce priveşte acest fenomen este necesară prezentarea zonelor expuse la secetă în România (zona de sud a Ńării, zona Dobrogei, parte din Podişul Central Moldovenesc, etc.), şi cuantificarea caracteristicilor acesteia:

� frecvenŃa, durata, extinderea şi intensitatea secetelor; � indicatori de secetă; � zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă; � variaŃia în timp şi spaŃiu a secetei; � caracterizarea resurselor de apă în condiŃii de secetă; � populaŃia afectată de fenomenele de secetă, pe judeŃe, având la bază indicatorii de

vulnerabilitate la acest fenomen. În cadrul Strategiei naŃionale privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung sunt menŃionate măsuri care să permită gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de seceta hidrologică. Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricŃii şi folosire a apei în perioade deficitare, care au fost reactualizate,completate şi aprobate în anul 2009 şi care conŃin, în principal:


274

� sistemul informaŃional-decizional şi de avertizare a populaŃiei şi obiectivelor social-economice;

� toate folosinŃele de apă, cu menŃionarea debitelor utilizate şi a debitelor minime necesare � secŃiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristice pentru

situaŃii deosebite: faza normală, faza de atenŃie-avertizare, faza de restricŃii. La nivelul DirecŃiilor de Apă sunt elaborate Planuri bazinale de restricŃii care să aplice restricŃii în alimentarea cu apă, precum şi a măsurilor de raŃionalizare în folosirea apei, corespunzătoare condiŃiilor locale concrete. InundaŃii - se are în vedere o prezentare sintetică, la nivel de bazin hidrografic, a situaŃiei actuale a suprafeŃelor afectate de exces de umiditate. SuprafeŃele vor fi identificate şi prezentate pe hărŃile GIS, pe surse de producere a fenomenului:

� nivel ridicat al apelor freatice (în condiŃii naturale sau datorate unor acumulări); � ape provenite din precipitaŃiile căzute în incinte; � ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate, pe terenuri cu posibilităŃi foarte

reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri); � exces de apă datorită funcŃionării sistemelor de irigaŃii.

În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeŃele predispuse la înmlăştinire sau sărăturare şi separat a celor care prezintă interes pentru asanare. Toate acŃiunile, măsurile, soluŃiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajare trebuie astfel concepute, realizate, administrate şi utilizate în exploatare încât beneficiile obŃinute să fie maxime în condiŃiile prezervării şi protecŃiei florei, faunei, a habitatelor şi a condiŃiilor de mediu. Programele de măsuri se stabilesc cel mai târziu până la data de 22 decembrie 2009 şi vor fi operaŃionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Elaboratorul schemelor directoare şi a programelor de măsuri prevăzute în lege este nominalizat în Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare: “schemele directoare şi programele de măsuri prevăzute [...] se elaborează şi se actualizează de către AdministraŃia NaŃională “Apele Române”, se avizează de către Comitetul de Bazin la propunerea autorităŃii publice centrale din domeniul apelor şi se aprobă prin hotărâre a guvernului”. AdministraŃia NaŃională “Apele Române” şi Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor au realizat eşalonarea elaborării componentelor planurilor de amenajare astfel încât elaborarea să se desfăşoare simultan pentru toate bazinele hidrografice. CerinŃele Directivei 60/2007/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaŃii trebuie integrate în schemele Directoare şi constă în următoarele etape de transpunere şi implementare:

� Transpunere în Legea Apelor până cel târziu la 26.11.2009; � Primul raport asupra zonelor de risc la inundaŃii vor fi incluse în raportul asupra schemelor

directoare – luna septembrie 2009 � Evaluare preliminară a riscului la inundaŃii 22.12.2011 � HărŃi de hazard şi risc la inundaŃii 22.12.2013 � Planuri de gestiune a riscului la inundaŃii 22.12.2015 � Revizuire / reactualizare la fiecare 6 ani.

În vederea stabilirii acŃiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-a elaborat Strategia naŃională de management al riscului la inundaŃii, prevenirea, protecŃia şi diminuarea efectelor inundaŃiilor. ActivităŃile de management al inundaŃiilor se constituie într-o problemă de politică, de planuri şi programe de termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecŃia vieŃii, a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaŃii. Aceste planuri se elaborează în conformitate cu


275

prevederile Strategiei naŃionale de management al riscului la inundaŃii şi cu prevederile Directivei 60/2007 privind evaluarea şi managementul riscului la inundaŃii. Acestea sunt:

� Planul de Management al Riscului la InundaŃii, ce se elaborează la nivel de bazin sau spaŃiu hidrografic;

� Programul NaŃional de Prevenire, ProtecŃie şi Diminuarea Efectelor InundaŃiilor. Acest program se elaborează la nivelul teritoriului naŃional şi are la bază planurile de management al riscurilor la inundaŃii întocmite la nivelul celor 11 bazine/spaŃii hidrografice; acest plan va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice, în decembrie 2009

� planuri bazinale, judeŃene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inudaŃiilor elaborate în conformitate cu prevederile legislaŃiei existente în domeniul managementului situaŃiilor de urgenŃă şi care se vor integra în prezenta strategie sub numele de planuri operative de intervenŃie.

� Planul de management al zonelor inundabile Planul naŃional pentru prevenirea şi combaterea inundaŃiilor, va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice, în decembrie 2009. Continuarea implementării Strategiei de management al riscului la inundaŃii în perioada 2009-2012 necesită investiŃii în infrastructura de apărare împotriva inundaŃiilor, pentru lucrări noi în zonele afectate frecvent de inundaŃii, mărirea gradului de siguranŃă a lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor aflate în derulare. Se va acorda atenŃie pentru:

� Amenajarea râurilor interioare � Amenajarea bazinelor hidrografice cu scurgere torenŃială, care constituie surse de risc asupra

populaŃiei, mediului şi infrastructurii � Reamenajarea fluviului Dunărea (Proiectul de Reabilitarea ecologică şi economică a luncii

Dunării, aprobat prin HG nr. 1208/2006) � ÎntreŃinerea şi exploatarea în condiŃii de siguranŃă a infrastructurii de apărare împotriva

inundaŃiilor 11.2 Schimbări climatice Schimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creşterea populaŃiei globului, de creşterea ratei de consum a resurselor de către societatea umană şi de schimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei datorită efectului de seră, care va avea un impact important asupra mediului şi activităŃilor economico – sociale. In zilele noastre, schimbările climatice au devenit o realitate oficial recunoscută. Semnale ale schimbărilor climatice în România Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru – un domeniu complex în care trebuie sa ne îmbunătăŃim cunoaşterea şi înŃelegerea, pentru a lua măsuri imediate şi corecte în vederea adaptării la condiŃiile climatice viitoare. ObservaŃiile şi măsurătorile efectuate pe mapamond şi pe teritoriul României asupra unor parametri climatici şi efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite semnale care susŃin ipoteza schimbărilor climatice. Dintre semnalele produse pe teritoriul României, demne de luat în considerare, menŃionam următoarele:


276

• În ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenŃă tendinŃa globală de încălzire pe teritoriul României, cu creşterile cele mai mari de până la 0.4° C în zonele industriale;

• ApariŃia fenomenului de aridizare a climatului şi creşterea frecvenŃei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaŃii: o Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul României, de când există măsurători

meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la staŃia Giurgiu s-au înregistrat 43,5°C şi la Bucuresti 42,4°C;

o Ploi foarte intense căzute pe suprafeŃe mici care produc efecte catastrofale; de exemplu ploaia de 120 mm căzută în 40 de minute la Cuculeasa lângă Buzău pe data de 22 iunie 1999 şi ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucuresti în perioada 21-22 septembrie 2005, care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitatii etc.;

• ApariŃia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România o în data de 12.08.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinŃe şi a

retezat arborii din pădurea din zonă. După această tornadă frecvenŃa producerii acestora pe teritoriul Romaniei a crescut.

• Creşterea frecvenŃei producerii inundaŃiilor catastrofale o Cronicarii au consemnat cu regularitate, în decursul timpului, viituri catastrofale: 10 în

secolul al XVI-lea, 19 în secolul al XVII-lea, 26 în secolul al XVIII-lea, 28 în secolul al XIX-lea şi 42 în secolul al XX-lea.

o FrecvenŃa de producere a inundaŃiilor şi amploarea acestora au crescut, datorită, în principal, schimbărilor climatice şi reducerii capacităŃii de transport a albiilor, prin dezvoltarea în general a localităŃiilor în albia majoră a cursurilor de apă.

Şase inundaŃii catastrofale s-au produs pe teritoriul României în anul 2005 cu o probabilitate de producere între 1% şi 0,5%: aprilie - bazinele Timiş şi Bega; iunie - bazinele Argeş, Vedea şi Olt; iulie - bazinele Trotuş şi Siret inferior; august - bazinul Siret superior; septembrie - bazinele IalomiŃa, DâmboviŃa şi Litoral; decembrie - bazinele din spaŃiul hidrografic Banat.

• Creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1200 m3/s În ultimii 166 ani se remarcă o tendinŃă de creştere a debitelor maxime pe Dunăre la Baziaş cu 1200 m3/s datorită, în principal, schimbărilor de ordin climatic şi indiguirii în amonte a Dunării şi a afluenŃilor. Acest debit suplimentar conduce la supraînălŃări ale nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul românesc al Dunării ceea ce implică costuri suplimentare pentru a asigura acelaşi grad de protecŃie împotriva viiturilor, a cetăŃenilor şi bunurilor acestora. • Creşterea nivelului Mării Negre cu 34 cm în perioada 1860-2004.

AcŃiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbările climatice:

1. Dezvoltarea cercetării ştiinŃifice pentru studiul vulnerabilităŃii sistemelor de gospodărirea apelor la schimbările climatice probabile, atât a componentelor structurale cât şi cele nestructurale şi pentru adaptarea graficelor dispecer şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat şi la noile cerinŃe de apă, care Ńin seama de schimbările de ordin climatic. În districtul internaŃional al Dunării în general, precum şi în România, au fost dezvoltate o serie de proiecte ştiinŃifice menite să clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului schimbărilor climatice asupra diferitelor componente de mediu, sociale şi economice. În continuare sunt prezentate câteva proiecte relevante.


277

CECILIA: Impactul schimbărilor climatice în Europa Centrală şi de Est şi evaluarea vulnerabilităŃii Obiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbărilor climatice şi de a evalua vulnerabilitatea zonelor vizate în Europa Centrala şi de Est. Accentul a fost pus pe realizarea de aplicaŃii de modelare pe clima şi studii de impact în sectoare cheie din regiune. Proiectul conŃine studii de hidrologie, de calitatea apei şi de management al resurselor de apă (în principal pe râuri de lungime medie şi în zona costieră a Mării Negre). În proiect a fost analizat şi impactul schimbărilor climatice asupra marilor aglomerări urbane şi industriale. Astfel proiectul a fost dezvoltat şi în România iar raportul tehnic efectuat către UE şi Ministerul EducaŃiei şi Cercetării a cuprins următoarele etape:

� Selectarea datelor de intrare meteorologice şi hidrologice necesare pentru calibrarea modelului.

� Crearea bazei de date şi validarea ei. � Calibrarea parametrilor modelului de simulare a scurgerii medii lunare. � Inventarierea consumatorilor de apă existenŃi. Evaluarea cerinŃelor viitoare de apă din

bazinele hidrografice analizate. � Evaluarea resurselor şi a posibilităŃilor de asigurare a cerinŃelor de apă

CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru Europa Diverse regiuni cu diferite/diverse probleme: în zonele costiere atenŃia este îndreptată spre efectele creşterii nivelului mării în timp ce în zonele montane înalte atrage atenŃia topirea gheŃarilor care conduc la mişcări ample ale masei de apă. O activitate importantă a proiectului implică schimbul de cunoştinŃe în domeniu şi experienŃa dobândită din alte proiecte naŃionale pe tema practicilor de management. CLAVIER: Schimbările climatice şi variabilitatea: impact asupra Europei Centrale şi de Est Statele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o triplă provocare: tranziŃia economică şi politica în curs de desfăşurare; hazardul şi vulnerabilitatea de mediu continuă; impactul pe termen lung al schimbărilor climatice globale. Obiectivul general al proiectului este de a avea o contribuŃie pozitivă şi de a face faŃă acestor provocări, prin studierea în detaliu a trei Ńări din Europa Centrală şi de Est: Ungaria, România şi Bulgaria. În România s-au finalizat următoarele activităŃi:

� descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ selectat pentru cuplarea cu modelele meteorologice regionale;

� descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mureş şi Argeş selectate în vederea analizei de impact a schimbărilor climatice - serii de date ale rezultatelor simulărilor hidrologice, râuri şi lacuri, care rezultă din diferite scenarii climatice viitoare;

� realizarea interfeŃelor software de preprocesare şi prelucrare a datelor meteorologice de intrare, obŃinute de către parteneri prin utilizarea modelelor meteorologice regionale, în formatul specific modelului hidrologic de simulare;

� realizarea simulărilor hidrologice în bazinele hidrografice Mureş şi Argeş pentru perioada de referinŃă 1950 – 2000 şi respectiv pentru perioada de analiză de impact 2001 – 2050, utilizând diverse scenarii de evoluŃie climatică

ENSEMBLES: Proiect ce furnizează un ansamblu de predicŃii climatice şi impactul lor Acest proiect implică folosirea de programe de schimbări climatice ce prelucrează semnale după modelul Regional Climate Change condus de Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice. Proiectul are ca scop:

� dezvoltarea unui sistem de predicŃie pentru schimbările climatice prin modele de bună rezoluŃie, globale şi regionale la scări diferite de timp de scurtă şi lungă durată;


278

� cuantificarea şi reducerea incertitudinii în ceea ce priveşte răspunsurile Sistemului Pământ la presiunile fizice, chimice, biologice şi umane (incluzând resursele de apă, utilizarea terenurilor şi calitatea aerului şi ciclul carbon);

� maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu ieşirile din sistemul de predicŃie printr-o gamă de aplicaŃii privind: agricultură, sănătate, securitate alimentară, energie, resurse de apă, asigurări şi managementul riscurilor;

Un alt proiect care se află în curs de desfăşurare în România este CCWaters – Schimbările climatice şi impactul acestora asupra alimentării cu apă (Climate Change and Impacts on Water Supply) (INTERREG SEE). ActivităŃile de cercetare la nivel naŃional şi european privind impactul schimbărilor climatice pot fi utilizate în procesul de elaborarea a planurilor de management bazinale. În vederea asigurării unei consistenŃe între evaluarea schimbărilor climatice şi planul de management, sunt necesare acordul adecvat la nivel decizional, elaborarea de scenarii şi aplicarea de modele. În luna martie 2009, Comisia Europeană a lansat un studiu privind implementarea Art. 9 al DCA în care se va aborda rolul preŃului apei în contextul implementării DCA, al politicii privind deficitul de apă şi secetă şi al adaptării la schimbările climatice. Termenul de finalizare al proiectului este sfârşitul anului 2010. În perioada 2009 – 2015, implementarea Planului de Management Bazinal va avea nevoie de o bază ştiinŃifică riguroasă pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice. În acest sens vor fi necesare promovarea de parteneriate eficiente între organizaŃiile de cercetare, organismele factorilor decizionali şi factorii interesaŃi (Policy paper, SSG Water and climate change, 2008) 2. Planificarea în domeniul gospodăririi apelor trebuie realizată la nivel de bazin hidrografic Resursele de apă se formează şi se gospodăresc pe bazine hidrografice. Apa dulce este o resursă vulnerabilă şi limitată, indispensabilă vieŃii, mediului şi dezvoltării societăŃii. Gospodărirea raŃională a resurselor de apă, cere o abordare globală care să îmbine problemele sociale şi dezvoltarea economică, cu protecŃia ecosistemelor naturale. O gospodărire durabilă a resurselor de apă va integra utilizatorii de apă dintr-un bazin hidrografic; UE a legiferat în anul 2000 prin DCA 2000/60, acest principiu potrivit căruia bazinul hidrografic este unitatea pe care se face planificarea şi managementul apelor. Din acest punct de verdere, România deŃine o experienŃă importantă având în vedere că managementul apelor pe bazine hidrografice se face încă din anul 1959. Ca urmare a conştientizării riscului la inundaŃii într-un bazin, este necesar să se coreleze aspectele de management calitativ (plan de management) şi cantitativ (plan de amenajare). De asemenea, ICPDR a dezvoltat o politică de protecŃie împotriva inundaŃiilor, oficializată prin adoptarea programului: Action Programme on Sustainable Flood Protection în the DRP în 2004. În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaŃiilor în bazinul Tisei”, ce reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcŃiile colaborării părŃilor, în scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărării împotriva inundaŃiilor în bazinul Tisei. Partea română este responsabilă cu elaborarea Planului de apărare împotriva inundaŃiilor la nivelul Bazinului hidrografic al Tisei (respectiv ANAR). Acest plan este în deplină concordanŃă cu cel realizat la nivelul Comisiei InternaŃionale pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea (ICPDR). În ceea ce priveşte rezervele de apă actuale în bazinul Tisei, acestea sunt suficiente, dar există şi preocuparea ca în viitor, prin creşterea cererilor pentru irigaŃii agricole, împreună cu un climat fluctuant, să fie nevoie de eforturi suplimentare pentru a gestiona resursele în mod echitabil pentru toŃi utilizatorii din bazin. Integrarea privind calitatea şi cantitatea apei şi planificarea resursei de apă


279

este o problemă esenŃială pentru a fi luată în considerare în Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic Tisa. Deficitul de apă (seceta) şi inundaŃiile reprezintă o provocare majoră în Bazinul Tisei, amplificată de schimbările climatice. InundaŃiile şi seceta au efecte negative asupra biodiversităŃii şi a calităŃii apei. Pe de altă parte, producerea acestor fenomene extreme, pot la rândul lor, prin calitatea apei, să creeze probleme asupra cantităŃii de apă. Obiectivul principal al programului de acŃiune a fost realizarea pe termen lung a unei abordări de gestionare a riscului de inundaŃii în vederea protejării vieŃii oamenilor şi a bunurilor materiale. Prin acest program se încurajează atât conservarea şi îmbunătăŃirea calităŃii apei cât şi a ecosistemelor aferente. Sinergia între Planul de Management Bazinal (PMB) şi managementul riscului de inundatii într-un subbazin este specificată în Programul de acŃiune. În România, în corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecŃiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acŃiunilor distructive a apelor, precum şi valorificarea potenŃialului apelor în raport cu cerinŃele dezvoltării durabile a societăŃii şi în acord cu strategia şi politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalaŃiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor. Programul de acŃiune încurajează promovarea şi armonizarea schimbărilor de mediu în politicile de mediu, precum şi protecŃia mediului şi conservarea naturii cu scopul de a îmbunătăŃi managementul inundaŃiilor. Programul de acŃiune işi propune să îndeplinească obiectivele şi măsurile prevăzute în Planul de Management Integrat. Rezultatele planului de acŃiune la inundaŃii constau în evaluarea zonelor inundabile şi întocmirea hărŃilor de risc de inundaŃii care trebuiesc integrate în PMB Aceste hărŃi de risc la inundaŃii vor furniza informaŃii despre zonele de risc în scopul conştientizării/informării populaŃiei, protejării populaŃiei şi a bunurilor materiale şi în vederea amenajării teritoriului. Mai exact, legatura dintre PMB şi riscul la inundaŃii se va realiza prin următoarele acŃiuni concertate:

� asigurarea unei bune coordonări în amenjarea teritoriului; � realizarea zonelor umede şi a celor de inundare pentru a realiza reŃinerea apelor mari în

scopul menŃinerii stării bune a apelor de suprafaŃă. ActivităŃile de început constau în colectarea datelor pentru: realizarea unui inventar a zonelor inundabile şi a luncilor care au fost sau nu redate râurilor de care aparŃin; identificarea de noi posibile zone inundabile; proiecte de infrastructură pentru inundaŃii;

� Prevenirea poluărilor accidentale în timpul inundaŃiilor prin afectarea instalaŃiilor de depozitare a substanŃelor periculoase;

� punerea în aplicare a măsurilor de mediu stabilite în DCA care să asigure în acelaşi timp şi protecŃia împotriva inundaŃiilor.

Carta Verde “Adaptarea la schimbările climatice în Europa – posibilităŃile de acŃiune al UE” (iunie 2007) a recunoscut ca DCA oferă un cadru coerent pentru managementul integrat al resurselor de apă, dar nu face referire direct la schimbările climatice. Cu toate acestea, Carta Verde a recunoscut ca o provocare pentru statele membre UE va fi să ia în considerare problemele legate de schimbările climatice în primul ciclu al PMB, planificat până în 2009. Comisia Europeană în Carta Albă cu privire la schimbările climatice, propune să fie dezvoltată problema schimbărilor climatice în întregime, în următorul plan de management (2015), Ńinând cont


280

şi de implementarea Directivei de InundaŃii al EU (Directiva 2007/60/EC evaluarea şi managementul riscului la inundaŃii).

Proiectele viitoare trebuie sa Ńină cont de schimbările climatice: � acestea trebuie sa fie coerente şi globale (să reunească toate sectoarele relevante); � trebuie să furnizeze instrumente şi măsuri flexibile, care să conducă la un management

eficient/responsabil. În Bazinul Dunării, schimbările climatice sunt o ameninŃare considerabilă pentru mediu astfel acŃiunile/măsurile viitoare trebuie luate în consecinŃă. Prioritatea în această etapă/stadiu/ciclu este de a identifica eventuale presiuni asupra mediului acvatic, precum şi pentru a se asigura că măsurile care vor fi aplicate în viitor în Bazinul Dunării nu au un impact negativ asupra stării apei. Noua strategie de amenajare a râurilor porneşte de la ideea că râurile şi coridoarele acestora formează ecosisteme complexe care includ terenurile adiacente, flora şi fauna şi cursurile de apă. Aceste ecosisteme depind de regimul cursurilor de apă în care debitele, transportul sedimentelor, temperatura apei şi alte variabile au un rol bine definit. În cazul producerii unor modificări ale acestor variabile faŃă de valorile existente în mod natural echilibrul este dereglat. Este motivul pentru care amenajarea râurilor prin lucrări inginereşti trebuie să aibă ca obiectiv menŃinerea în timp şi spaŃiu a echilibrului dinamic global al cursurilor de apă. În locul încorsetării râurilor între diguri, soluŃie adoptată de regula până în prezent, noul concept “Mai mult spaŃiu pentru râuri” ilustrează ideea politică prin care se susŃine necesitatea redării râurilor a ceea ce “le-am luat” – luncile inundabile – pentru ca acestea să dreneze corespunzător viiturile.

Noul concept, “Mai mult spaŃiu pentru râuri” oferă: � noi spaŃii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea: unor zone umede; realocării digurilor,

unor zone de retenŃie cu inundare controlată; unor braŃe secundare etc.; � noi spaŃii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă, unde se vor dezvolta noi

ecosisteme care oferă condiŃii pentru flora şi fauna specifică precum şi pentru recreere şi turism. În România a fost elaborată Strategia de Management al Riscului la InundaŃii şi Planurile şi

Programele necesare implementării strategiei având la bază noul concept european “mai mult spaŃiu pentru râuri”, ÎmbunătăŃirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice şi hidrologice se va realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizarea sistemului de monitoring al apelor şi dezvoltarea unor centre de prognoză hidrologică la nivelul bazinelor hidrografice. De asemenea, proiectul WATMAN, în curs de implementare, vizează crearea unui Centru Regional pentru SituaŃii de UrgenŃă în vederea diminuării efectelor negative ale inundaŃiilor, iar proiectul SIMIN - Sistemul NaŃional Integrat Meteorologic a fost finalizat şi este format din staŃii meteorologice şi sinoptice amplasate în Ńară astfel încât asigură reprezentativitatea informaŃiilor meteorologice pe întreg teritoriul Ńării.Tot acest flux de date ce vor fi obŃinute prin implementarea proiectelor vor contribui la implementarea Strategiei NaŃionale pentru Managementul Dezastrelor, ce va fi conectat până în anul 2010 la sistemele Ńărilor vecine, în special ale Ungariei, Bulgariei şi Serbiei. CerinŃele de planificare în domeniul gospodăririi apelor trebuie să Ńină seama de prevederile conŃinute în politicile şi strategiile internaŃionale în domeniul schimbărilor climatice, în ghidurile europene tematice, precum şi de direcŃiile şi acŃiunile stabilite în cadrul Grupurilor de lucru „InundaŃii” şi „Schimbări Climatice şi Apă” de la nivelul Comisiei Europene. În plus, după definitivarea în anul 2010 a documentelor ghid, se vor identifica necesităŃile specifice, fiind


281

necesară o coordonare a activităŃilor de la nivelul bazinelor hidrografice cu cele de la nivel european în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice.

3. Dezvoltarea şi regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare În România, din punct de vedere al asigurării populaŃiei cu servicii de apă, gradul de racordare a populaŃiei la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă este în prezent (iunie 2009) de 65,4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare şi staŃiile de epurare este de 51,4% şi respectiv 42,6%. Este încă un procent relativ redus, însă, România şi-a propus un program ambiŃios care prevede că până în anul 2018 localităŃile cu mai mult de 2000 de locuitori să fie racordate la sisteme regionale de alimentare cu apă, canalizare şi epurare. FinanŃarea acestui program în valoare de 19,1 miliarde Euro se va asigura din surse bugetare şi fonduri europene care sunt prevăzute în Programul OperaŃional Sectorial de Mediu. Totodată sunt necesare măsuri pentru asigurarea alimentării cu apă a populaŃiei şi agenŃilor economici pe timp de secetă şi inundaŃii. În cadrul studiilor elaborate de INHGA în anul 2008 privind scenarii de evoluŃie a cerinŃelor de apă ale folosinŃelor în vederea fundamentării acŃiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice, sunt prezentate următoarele aspecte:

� stabilirea pe fiecare bazin / spaŃiu hidrografic a scenariilor privind evoluŃia viitoare a cerinŃelor de apă ale folosinŃelor în perioada de prognoză 2010-2020;

� compararea disponibilului de apă la surse cu cerinŃele folosinŃelor de apă, în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă.

4. Creşterea colaborării internaŃionale în domeniul apelor în vederea realizării de acŃiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor - inundaŃii, secete, poluări accidentale, etc. - efecte ce sunt accentuate de schimbările de ordin climatic şi de impactul activităŃilor umane asupra resurselor de apă. OrganizaŃia NaŃiunilor Unite şi agenŃiile sale specializate în domeniul apelor precum şi alte organizaŃii internaŃionale reprezentative trebuie să joace un rol central în acest proces. DCA a Uniunii Europene 2000/60 şi a Directivei privind evaluarea şi managementul riscului la inundaŃii (2007/60/EC) vor asigura cadrul necesar pentru acŃiuni şi măsuri pentru protecŃia resurselor de apă şi pentru diminuarea efectelor negative ale apelor, la nivel de bazine hidrografice. Totodată, aceste Directive europene deschid posibilitatea împărŃirii responsabilităŃilor între statele din acelaşi bazin hidrografic, pentru managementul apelor, în vederea diminuării efectelor transfrontaliere. România, alături de alte state dunărene, se află în proces de elaborare a Planului de management al Districtului Hidrografic al Dunării sub coordonarea Comisiei InternaŃionale de ProtecŃie a Fluviului Dunărea în vederea atingerii stării bune a apelor.

5. Informarea şi conştientizarea publicului în ceea ce priveste efectele negative ale schimbărilor climatice asupra apelor şi a altor activităŃi economico-sociale şi implicarea factorilor interesaŃi în stabilirea măsurilor de reducere a efectelor negative ale apelor - inundaŃii şi secete reprezintă una dintre preocupările prioritare în acest moment în România.

Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborarea Schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice, la care au fost invitaŃi membrii Comitetelor de Bazin, principalii consumatori de apă, principalii deŃinători de lucrări hidrotehnice, principalii furnizori de date şi informaŃii necesare fundamentării schemelor directoare a început în perioda iulie-decembrie 2007, fiind un proces continuu. În continuare sunt rezumate problemele ce ar putea apărea în viitor, pentru a fi abordate în următoarele cicluri ale PMB (2015, 2021):


282

� să se asigure că sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detecta impactul schimbărilor climatice asupra stării ecologice şi chimice a apei, precum şi adaptarea efectelor măsurilor la schimbările climatice;

� să se investigheze efectele/impactul schimbărilor climatice asupra ecoregiunilor, tipologiilor şi secŃiunilor de referinŃă precum şi soluŃiile propuse;

� să se investigheze efectele schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare active şi evaluarea creşterii (indirecte) impactului asupra stării apelor;

� evaluarea vulnerabilităŃii ecosistemelor din bazin; � proiectele de infrastructură să fie integrate în procedurile EIA şi SEA; � să fie integrate în Schema Directoare toate cunoştintele, rezultatele şi concluziile în legătură

cu pericolul/ameninŃările schimbărilor climatice.

PMBH MUREŞ – CAP.12 INFORMAREA, CONSULTAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI

283

CAP.12 INFORMAREA, CONSULTAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI

12.1 Cadrul operaŃional de informare şi consultare a publicului Statele Membre încurajează implicarea activă a tuturor părŃilor interesate în implementarea Directivei Cadru în domeniul Apei şi în elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic. Principalele prevederi referitoare la participarea şi consultarea publicului sunt stipulate în articolul 14 al DCA prin care se stabilesc trei forme principale ale participării şi consultării publicului: • Accesul la informaŃia de bază; • Implicarea activă în toate aspectele implementării Directivei; • Consultarea în trei etape în cadrul procesului de planificare.

Întreaga activitate privind Participarea şi Consultarea Publicului a avut la bază elaborarea de InstrucŃiuni metodologice prin adaptarea Ghidului privind “Participarea Publicului” elaborat de Uniunea Europeană şi a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunării, strategie aprobată de Grupul de lucru permanent al ICPDR în iunie 2003. Strategia se bazează pe calendarul implementării DCA, iar activităŃile ei se bazează pe cerinŃele de îndeplinire a obligaŃiilor Directivei Cadru şi elaborează un cadru coerent cu legături la nivel naŃional, prin oferirea unui model de strategie în organizarea activităŃilor. Bazat pe Strategia ICPDR, s-a elaborat un PLAN OPERATIV pentru activităŃi la nivelul Districtului Hidrografic al Dunării, al cărui conŃinut este propus pentru includere în Planul de Management pe Bazin Hidrografic. În conformitate cu documentele de lucru ale ICPDR, Participarea Publicului este cerută la mai multe niveluri geografice pentru a asigura informaŃii semnificative care se vor reflecta în planul de management pe bazin hidrografic.

În situaŃia districtului hidrografic al Dunării, aceste niveluri sunt: - Nivel NaŃional (nivelul cheie de “implementare” şi management) - Nivel de subbazin (regional) - Nivel local (acolo unde DCA se implementează efectiv). În România, cadrul legal privind procesul de participare şi consultare a publicului în conformitate cu Art.14 al DCA, este asigurat prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea de Guvern 1212/2000 privind organizarea şi funcŃionarea Comitetelor de Bazin; Ordinul Ministrului 1012/2005 privind proceduri pentru accesul publicului la informaŃii în domeniul managementului apelor; Ordinul Ministrului 1044/2005 privind proceduri privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor. Obiectivul principal al activităŃii de participare şi consultare a publicului este de a îmbunătăŃi procesul de luare a deciziilor, prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare la toate nivelurile administraŃiei publice. Acesta are scopul de a asigura participarea utilizatorilor de apă, a comunităŃilor locale reprezentative şi a populaŃiei, prin contribuŃia la procesul de armonizare a legislaŃiei în domeniul apei în vederea implementării legislaŃiei Uniunii Europene şi prin recomandarea finanŃării şi conformării priorităŃilor în scopul dezvoltării programelor de management al apei.


284

Participarea publicului poate fi definită în general ca admiterea publicului în influenŃarea rezultatului planurilor de management şi proceselor de stabilire a programelor de măsuri, în vederea atingerii “stării bune “ a apelor în 2015, în care informarea are un rol esenŃial. Consultarea publicului constituie o formă mai susŃinută de asociere a publicului fiind vorba de un schimb interactiv de informaŃii, prin organizarea unor grupuri consultative, interviuri şi dezbateri publice cu participarea mass-media. Participarea activă a părŃilor interesate este o formă de implicare mult mai intensă şi nu se referă la public, ci la persoane organizate în diferite grupuri Ńintă care participă activ la realizarea documentelor DCA pe tot parcursul implementării acesteia (Comitet de Bazin, ONG-uri, instituŃii publice, autorităŃi locale administrative, asociaŃii profesionale, unităŃi economice, etc.). Principala unitate pentru consultarea şi informarea publicului la nivel bazinal şi local este reprezentată prin Comitetul de Bazin creat pe baza HG 1212/2000. Comitetul de Bazin, organizat la nivelul fiecărei DirecŃii de Apă, asigură participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor şi a fost creat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile:

• ColectivităŃile locale; • Utilizatorii din bazinul hidrografic; • Beneficiarii serviciilor de gospodărirea apelor.

Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării acestor structuri au fost: colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărirea apelor cu organele administraŃiei publice locale şi menŃinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă.

AtribuŃiile Comitetelor de Bazin sunt: • colaborează cu DirecŃiile de Apă în implementarea strategiilor şi politicilor naŃionale de

management al apelor; • avizează schemele directoare precum şi programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor; • aprobă lista ariilor protejate şi stabilesc măsuri de reconstrucŃie ecologică; • aprobă încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinele/spaŃiile

hidrografice; • recomandă priorităŃi privind finanŃarea programelor de dezvoltare; • propune revizuirea standardelor şi normativelor de calitate a apelor şi dacă este necesar,

propune elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic; • asigură informarea publicului privind acŃiunile organizate • asigură accesul publicului la şedinŃe şi la documentele lor oficiale.

Fiecare DirecŃie de Apă din cadrul AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române”, deŃine un birou de relaŃii cu publicul care se ocupă cu pregătirea interviurilor şi a conferinŃelor de presă privind problemele ridicate de implementarea Directivelor Europene şi de elaborarea capitolelor din Planul de Management al Bazinului Hidrografic.

În cadrul şedinŃelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate: • calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe

bazine/spaŃii hidrografice şi rolul consultării publicului; • rapoartele 2004 ale Planurilor de management pe bazinele / spaŃiile hidrografice. • imaginea de ansamblu a problemelor semnificative în managementul apei;

Ciclul de planificare al DCA reprezintă un factor definitoriu în organizarea în timp a procesului privind participarea publicului:

• identificarea bazinului hidrografic, desemnarea bazinelor de către autorităŃile competente, transpunerea Directivei în legislaŃia naŃională – sfârşitul anului 2003;


285

• caracterizarea bazinului hidrografic, revizuirea impactului activităŃii umane şi analiza economică a folosinŃelor de apă – sfârşitul anului 2004;

• planuri pentru stabilirea programelor de măsuri şi schiŃarea planurilor de management pe bazin hidrografic – sfârşitul anului 2006;

• cele mai importante probleme de management al apei din cadrul bazinului hidrografic – 2007;

• informarea şi consultarea publicului în legatură cu programele de măsuri şi planurile de management pe bazin hidrografic - se vor oferi spre consultare şi comentare drafturile acestora, pentru o perioadă de cel putin 6 luni – sfârşitul anului 2008 şi 2009;

• reactualizarea Planului de Management pe baza observaŃiilor şi comentariilor publicului -2009;

• publicarea planului de management pe bazin hidrografic - forma finală şi stabilirea programelor de măsuri – sfârşitul anului 2009;

• implementarea programelor de măsuri – 2012; • evaluarea şi aducerea la zi, derogări – 2015; • termenul final pentru indeplinirea obiectivelor DCA – 2027.

Participarea şi consultarea publicului vizează în principal protecŃia mediului şi a sănătăŃii umane, anticiparea situaŃiilor de criză cum ar fi inundaŃiile sau seceta, impunerea şi îmbunătăŃirea unui sistem echilibrat de plăŃi pentru toŃi utilizatorii de apă, intărirea, dezvoltarea şi susŃinerea politicilor de management local. 12.2 Prezentarea rezultatelor şi evidenŃierea propunerilor de îmbunătăŃire a Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş Elaborarea Draftului Planului de Management pe bazinul hidrografic Mureş şi publicarea acestuia s-a facut la 22 decembrie 2008. Pe site-ul DirecŃiei Apelor Mureş www.rowater.ro/damures s-au postat etapele de realizare şi raportare ale planului de management al bazinului hidrografic şi conŃinutul cadru al acestuia.

Pentru “Informarea şi consultarea publicului” se au în vedere: 1. Publicarea calendarului şi a programului de lucru (cu 3 ani înainte de realizarea Planului de

Management revizuit) – decembrie 2006; 2. Publicarea celor mai importante probleme de gospodărirea apelor la nivel naŃional, sinteza

problemelor importante de gospodărire a apelor la nivel bazinal (cu 2 ani înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2007;

3. Publicarea proiectului Planului de Management (cu 1 an înainte de realizarea Planului de Management (cu 1 an înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2008; Consultarea în cursul anului 2008 a grupurilor Ńintă de stakeholderi privind elaborarea programelor de măsuri pentru industrie, agricultură, aglomerări umane şi alterări hidromorfologice, etape importante în realizarea proiectului Planului de Management bazinal;

4. Consultarea publicului privind proiectul Planului de Management pe o perioadă de cel puŃin 6 luni de la data publicării acestuia - noiembrie 2009.

În ceea ce priveşte activitatea de conştientizare a publicului în domeniul protecŃiei mediului, s-au desfăşurat numeroase întâlniri şi seminarii cu reprezentanŃi ai operatorilor economici, autorităŃi administrative locale şi ONG-uri, s-au organizat şedinŃe lărgite ale Comitetelor de Bazin, interviuri şi articole în mass-media.


286

AdministraŃia NaŃională „Apele Române” prin intermediul celor 11 DirecŃii de Apă a demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare şi consultare a unităŃilor economice şi a autorităŃilor publice locale privind implementarea DCA.

Astfel, în cursul anului 2007 la nivelul DirecŃiei Apelor Mureş, s-au realizat campanii de informare şi de consultare privind Schemele directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic Mureş, unde ca punct focal au fost prezentate şi dezbătute „Principalele probleme de gospodărire a apelor” din bazinul hidrografic Mureş. La aceste dezbateri publice au participat: conducerea D.A.Mureş, personalul biroului Plan de Management Bazinal, specialişti din cadrul DirecŃiei Apelor Mureş, membrii Comitetului de Bazin Mureş, reprezentanŃi ai Consiliilor JudeŃene, Prefecturilor, ONG-uri, APM-uri, operatori de apă. De asemenea a fost invitată şi prezentă şi mass-media. Scopul acestei acŃiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodăririi apelor în bazinul hidrografic Mureş, identificarea necesităŃilor privind lucrările de investiŃii pentru apărarea împotriva inundaŃiilor, asigurarea resursei de apă şi protecŃia calităŃii apelor printr-un dialog cu toŃi factorii implicaŃi în utilizarea resurselor de apă. Cele mai importante probleme în domeniul gospodăririi apelor identificate în bazinul hidrografic Mureş au fost:

• Poluarea apelor cu substanŃe periculoase - impactul major asupra resurselor de apă cauzate de activităŃile industriale în special de cele miniere;

• Poluarea apelor cu nitraŃi din surse agricole; • Poluarea apelor cu substanŃe organice provenite din evacuările aglomerărilor umane; • DisfuncŃii ecologice generate de lucrările hidrotehnice.

Consultarea Publicului


287

Sesiunile de dezbateri publice s-au încheiat prin comunicate de presă şi articole apărute în presa locală. Au fost elaborate chestionare privind implicarea stakeholderilor reprezentativi în diferitele stadii ale elaborării Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş. În lunile mai – iunie 2008 s-au organizat acŃiuni în cadrul DirecŃiei Apelor Mureş în care au fost prezentate cerinŃele Directivei Cadru a Apei, metode şi instrumente pentru dezvoltarea proceselor de participare şi consultare a publicului şi de luare a deciziilor. Cu această ocazie s-au realizat pliante şi broşuri cu tematica „Campania naŃională de informare privind prevederile Directivei Cadru Apă”, care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetăŃenilor, agenŃilor economici şi autorităŃilor locale. Prin intermediul compartimentului de RelaŃii cu publicul din cadrul DirecŃiei Apelor Mureş s-au dat interviuri şi s-au elaborat articole pentru mass-media locală. De asemenea, Manualul pentru autorităŃi (privind accesul la informaŃia de gospodărire a apelor şi participarea publicului la luarea deciziilor privind gospodărirea apelor), care s-a elaborat de REC cu sprijinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române”, în cadrul proiectului UNDP-GEF “Întărirea accesului la informaŃie şi participării publicului la luarea deciziilor privind mediul”, a fost distribuit tuturor DirecŃiilor de Apă din Ńară.

Directiva apei

potabile

Directiva privind

poluarea cu subst.

periculoase

Directiva apelor de

suprafaŃă destinate

potabilizării

Directiva calităŃii apei

pentru îmbăiere

Directiva nitraŃilor din

agricultură

Directiva apelor

uzate urbane

Calitatea apei pentru

susŃinerea vieŃii

peştilor

Ape subterane poluate

Directiva Cadru a Apei

2000/60/CE


288

DirecŃia Apelor Mureş a distribuit manualul autorităŃilor locale, agenŃilor economici, mass-media şi membrilor comitetelor de bazin. Programul de măsuri reprezintă un capitol important al Planului de Management al Bazinului Hidrografic, care cuprinde toate măsurile ce trebuie luate în perioada 2010-2027, astfel încât obiectivele de mediu să fie atinse. Aceste măsuri răspund principalelor probleme din Bazinul Hidrografic Mureş. Reuşita programelor de măsuri este condiŃionată totodată şi de aplicarea cu stricteŃe a legislaŃiei naŃionale şi europene în domeniu. Programul de măsuri se adresează atât autorităŃilor locale şi regionale, agenŃiilor din domeniul mediului, tuturor factorilor importanŃi din domeniul apei şi utilizatorilor de apă. Actorii locali implicaŃi în aplicarea programele de măsuri, prin abordarea lor teritorială, fixează cadrul de acŃiune în domeniul apei precum şi modalităŃile de finanŃare. Acest program de lucru trebuie implementat până la sfârşitul anului 2012, termen stipulat de Directiva Cadru Apă, când aceste programe de măsuri trebuie să devină operaŃionale. Privind dezvoltarea Programului de Măsuri, procesul de consultare a publicului la nivelul bazinului hidrografic Mureş a început în luna septembrie 2008.

PresiunePresiunePresiunePresiune ((((poluatorpoluatorpoluatorpoluator))))

Stare Stare Stare Stare

Impact Impact Impact Impact ((((efectefectefectefect))))

RiscRiscRiscRisc

ProgrameProgrameProgramePrograme MasuriMasuriMasuriMasuri

ObiectivObiectivObiectivObiectiv de de de de MediuMediuMediuMediuclclclcl. II . II . II . II calitatecalitatecalitatecalitate

BunaBunaBunaBuna

Pe site-ul DirecŃiei Apelor Mureş a fost postat calendarul privind informarea şi consultarea publicului privind Programele de Măsuri (POM), direcŃionat pe grupuri Ńintă de stakeholderi în acord cu măsurile pentru reducerea poluării privind următoarele tipuri de presiuni: aglomerări umane, activităŃi industriale, activităŃi agricole şi alterări hidromorfologice.

Data programărilor întâlnirilor de consultare – informare cu stakeholderii

Nr. crt.

DirecŃia Apelor

POM domeniul aglomerări umane

POM domeniul activităŃi industriale

POM domeniul activităŃi agricole

POM domeniul alterări hidromorfologice

1 Mureş 01.10.2008 21.10.2008 24.09.2008 10.10.2008


289

În cadrul acestor întâlniri au fost elaborate chestionare (Anexa 12.1 Chestionarul cu privire la apele uzate) pentru colectarea opiniilor şi comentariilor principalilor stakeholderi şi s-au distribuit broşuri şi pliante. Întâlnirile s-au încheiat prin conferinŃe şi articole de presă. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local: Zi de zi – redactor Alin Zaharie, Cuvântul Liber - redactor LetiŃia Bota, Népujság (lb. maghiară) – redactor Vajda György, 24 de ore Mureşene – redactor Carmen Frandeş, Punctul – redactor Răzvan Cirezaru, Kronika (lb. maghiară) – redactor Máthé Éva, Radio Tg.-Mureş, Antena 1 Tg. Mureş, Realitatea Tg. Mureş. În data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel naŃional cu participarea DirecŃiilor de Apă riverane fluviului Dunărea şi a principalilor stakeholderi privind Implementarea DCA – Evaluarea presiunilor hidromorfologice, a impactului acestora şi identificarea unor posibile măsuri pentru fluviul Dunărea, în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de DCA. Acest seminar a fost util pentru elaborarea unui set preliminar de măsuri privind reducerea impactului presiunilor hidromorfologice – măsuri ce vor face parte din primul Plan de Management pentru fluviul Dunărea. Categoriile de stakeholderi invitaŃi la aceste dezbateri de informare şi consultare reflectă importanŃa şi impactul semnificativ asupra problemelor de gospodărire a apelor din cadrul bazinului hidrografic Mureş. ReacŃiile factorilor interesaŃi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri în domeniile aglomerări umane, activităŃi industriale, activităŃi agricole şi din domeniul alterărilor hidromorfologice, sunt luate în considerare la elaborarea proiectului Planului de Management bazinal. Scopul acestor întâlniri a fost de a discuta şi explica responsabilităŃile stakeholderilor, de a le aduce la cunoştinŃă termenul final al implementării programelor de măsuri, de a discuta posibilităŃile de realizare şi finanŃare a măsurilor. In 22 decembrie 2008 s-a postat pe site-ul DirecŃiei Apelor Mureş şi al AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române” proiectul Planului de Management al bazinului hidrografic Mureş, acesta fiind disponibil pentru publicul interesat cel puŃin 6 luni în 2009, mai exact până în data de 10 noiembrie 2009. S-au organizat mai multe întâlniri în decursul anului cu principalii utilizatori şi factori interesaŃi, spre a le aduce la cunoştinŃă conŃinutul Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş. Scopul acestor întâlniri a fost cel de responsabilizare şi conştientizare a stakeholderilor, de a realiza importanŃa acestui proiect, de asumare a măsurilor propuse şi de a găsi resursele financiare necesare punerii în practică a cerinŃelor DCA. Instrumentele de aducere la cunoştinŃa a publicului despre realizarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş au fost multiple. Au fost elaborate chestionare privind conŃinutul Planului de Management (Anexa 12.2). Aceste chestionare au fost postate pe site-ul DirecŃiei Apelor Mureş. De asemenea, au fost trimise prin poştă către principalii factori interesaŃi, scrisori prin care se aducea la cunoştinŃa acestora postarea pe site-ul DirecŃie de Apă a proiectului Planului de Management şi prin care erau invitaŃi să se informeze despre conŃinutul acestui proiect în vederea participării la întâlnirile organizate de către DirecŃia Apelor. În cadrul acestor întâlniri de dezbateri publice, fiecare stakeholder a avut posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere, să contribuie cu propuneri de îmbunătăŃire a Planului de Management, să-şi exprime în mod justificat acordul sau dezacordul cu privire la propunerile de măsuri stipulate.


290

Datele la care s-au realizat toate aceste întâlniri publice, comentariile şi observaŃiile făcute de principalii factori interesaŃi precum şi modul în care DirecŃia Apelor a luat sau nu în considerare propunerile făcute atât în timpul dezbaterilor cât şi prin alte instrumente avute la îndemână, au fost materializate în Anexa 12.3 şi Anexa 12.4. Astfel, dintr-un număr de 102 chestionare distribuite, au fost completate şi retransmise 62 chestionare (61%). A fost creat un forum pe site-ul DirecŃiei Apelor Mureş prin care toŃi vizitatorii site-ului în care se află postat Proiectul Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş să-şi poată exprima opinia privind conŃinutul acestui Proiect. Pe baza observaŃiilor, comentariilor şi propunerilor venite din partea principalilor factori interesaŃi şi publicului, a fost reactualizat Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş. În data de 25 noiembrie 2009, în cadrul Comitetului de Bazin va avea loc dezbaterea finală privind Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş, urmată de avizarea acestuia de către membrii Comitetului de Bazin.

PMBH MUREŞ – CAP. 13 PROBLEME ŞI INCERTITUDINI

291

CAP. 13 PROBLEME ŞI INCERTITUDINI

• Ape de suprafaŃă Evaluarea stării ecologice şi a stării chimice a corpurilor de apă în conformitate cu cerinŃele Directivei Cadru din domeniul Apei reprezintă o provocare majoră, deoarece pentru prima dată a fost necesară aplicarea la nivel european şi naŃional a unor metode de analiză şi evaluare conforme principiilor acestei Directive. Pe plan naŃional, au fost şi sunt depuse eforturi continue pentru asigurarea datelor de monitoring şi introducerea, aplicarea şi testarea unor noi metode de analiză şi de evaluare a stării apelor. De asemenea, ANAR participă încă din anul 2004 alături de celelalte Ńări europene la ExercitŃul European de Intercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor naŃionale de clasificare necesare conformării cu cerinŃele DCA. Faza a doua a ExerciŃiului, planificat a se încheia în anul 2011, va aduce clarificări mai ales în privinŃa unor elemente de calitate biologice rămase încă neevaluate. Au fost înregistrate progrese importante, dar cu toate acestea, în actualul Plan de Management este evident că există încă probleme şi incertitudini, de care trebuie Ńinut cont atunci când se interpretează rezultatele unor evaluări. În actualul ciclu de planificare, starea ecologică şi potenŃialul ecologic au fost evaluate având în vedere o parte dintre elementele biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice. Datorită faptului că metodele conforme cu cerinŃele DCA au fost dezvoltate ulterior primei etape a exerciŃiului de intercalibrare europeană şi nu au fost incluse în acest proces, confidenŃa în evaluarea stării ecologice şi a potenŃialului ecologic a fost medie şi scăzută. La stabilirea condiŃiilor de referinŃă, o problemă întâmpinată a fost insuficienŃa datelor de monitoring pe o perioadă mai lungă de timp (“datele istorice”), întrucât sistemul de monitoring în conformitate cu cerinŃele DCA a fost implementat începând cu anul 2007. Ca o componentă particulară a implementării DCA, desemnarea şi ulterior evaluarea potenŃialului corpurilor de apă puternic modificate necesită o validare bazată pe metode de evaluare intercalibrate şi cu un grad de confidenŃă ridicat. În actualul ciclu de planificare evaluarea potenŃialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate, este realizată cu o confidenŃă scăzută, având în vedere pentru râuri un singur element biologic de calitate (macronevertebrate bentice) şi în unele cazuri ihtiofauna, precum şi fitoplanctonul pentru lacurile de acumulare. Creşterea confidenŃei în evaluarea CAPM este deci corelată cu evaluarea ulterioară şi a altor elemente de calitate. Astfel, se poate evidenŃia că realizarea următoarelor activităŃi vor conduce la creşterea confidenŃei în evaluare:

- Dezvoltarea sistemelor de clasificare având în vedere toate elementele de calitate, toate categoriile şi tipurile de corpuri de apă în conformitate cu cerinŃele DCA prin continuarea şi aprofundarea studiilor de cercetare; sistemul de clasificare trebuie să asigure corelarea între elementele de calitate biologice, cele fizico-chimice şi elementele hidromorfologice suport; astfel, pentru elementele biologice este necesară dezvoltarea metodelor de evaluare pentru fitobentos, macrofite şi faună piscicolă, iar pentru elementele hidromorfologice se consideră necesar a se dezvolta un indice multimetric în care fiecare parametru hidromorfologic să aibă o anumită pondere;

- Testarea sistemelor de clasificare precum şi reglementarea acestora; - Participarea la procesul de intercalibrare europeană în scopul asigurării unui grad de

confidenŃă ridicat şi a asigurării comparabilităŃii limitelor dintre clasele de calitate; - Dezvoltarea şi aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentru corpurile de

apă cu tipologia specifică; - Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperi toate

elementele de calitate (biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice) şi toate mediile de investigare (apă, sedimente şi biota), având în vedere o frecvenŃă care să asigure nivele de confidenŃă şi precizie ridicate în evaluarea stării corpurilor de apă; de asemenea, o atenŃie


292

deosebită trebuie acordată monitorizării poluanŃilor specifici şi substanŃelor prioritare (în special micropoluanŃilor organici), având în vedere asigurarea unor limite de detecŃie/cuantificare care să permită conformarea cu valorile standardelor de calitate în domeniul mediului pentru îmbunătăŃirea evaluării stării chimice şi ecologice a corpurilor de apă;

- Utilizarea metodelor de analiză conforme cu cerinŃele DCA şi o mai bună cunoaştere a taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice;

- ÎmbunătăŃirea sistemelor de asigurare şi control a calităŃii în laboratoarele analitice; - Crearea, menŃinerea şi dezvoltarea unui baze de date, precum şi utilizarea unui instrument

(program unitar de evaluare) pentru toate elementele (biologice, fizico-chimice, hidromorfologice), care să fie integrat cu sistemele informatice existente;

Rezolvarea acestor situaŃii necesită alocarea unor resurse suplimentare financiare pentru dezvoltarea sistemului de monitoring şi pentru asigurarea elaborării unor studii de cercetare specifice. O categorie aparte de corpuri o reprezintă corpurile de apă nepermanente, pentru care tot procesul de identificare şi caracterizare a fost îngreunat având în vedere specificitatea acestora. În abordarea acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secării Râurilor din România (Bucureşti 1974 - elaborat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie şi de Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului). Analizele efectuate pe baza acestui Atlas au arătat necesitatea actualizării acestuia, având în vedere schimbările suferite în timp de aceste corpuri de apă, mai ales în contextul schimbărilor climatice actuale. Pentru corpurile de apă nepermanente există incertitudini în determinarea condiŃiilor de referinŃă pentru cursuri de apă cu regim hidrologic nepermanent, precum şi în caracterizarea şi evaluarea acestora, datorate lipsei unei baze de date istorice privind monitoringul calitativ/cantitativ. • Ape subterane

În ceea ce priveşte problemele întâmpinate în caracterizarea apelor subterane se consemnează: - Caracterizarea chimică a apelor subterane nu s-a realizat pentru toŃi poluanŃii prevăzuŃi de

Directiva privind apele subterane 2006/118/EC în special micropoluanŃii sintetici, datorită disponibilităŃii reduse a datelor;

- InsuficienŃa cunoaştere a emisiilor posibil poluatoare (in special sursele difuze) pentru unele corpuri de apă subterane;

- Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni, funcŃie de caracteristicile stratului acoperitor; - Insuficientă cunoaştere a evoluŃiei nivelurilor apelor subterane în cazul unor captări de apă

neprevăzute cu sistem de monitorizare. - Lipsa instrumentelor de modelare matematică, atât pentru calculul cantităŃilor de poluanŃi care

ajung în apa subterană, cât şi pentru comportarea poluanŃilor în timp (transport, transformare, retenŃie).

Referitor la incertitudini, acestea au fost generate de distribuŃia neuniformă a punctelor de monitorizare a calităŃii în cazul anumitor corpuri de apă subterană, numărul redus al analizelor fizico-chimice, în baza cărora s-a evaluat riscul calitativ, precum şi ne-asigurarea zonelor de protecŃie la captările de apă instituite conform normelor legale. • Zone protejate Principala problemă identificată în ceea ce priveste problematica speciilor de peşti importanŃi din punct de vedere economic este coordonarea activităŃii instituŃiilor interesate, în special cu reprezentanŃii ANPA şi a celorlalte autorităŃi competenŃe pentru managementul resursele piscicole din râurile interioare şi lacurile naturale (alocarea cotelor de pescuit, introducerea de specii alohtone etc). Totodată sunt necesare informaŃii suplimentare privind proiectele / strategiile de repopulare a


293

apelor cu specii de peşti migratori şi specii de peşti importanŃi din punct de vedere economic, atât pentru cele aflate în desfăşurare, cât şi pentru cele propuse a se desfăşura pe termen scurt şi mediu. În elaborarea planului de măsuri pentru speciile şi habitatele direct dependente de apă atât pentru măsurile de bază cât şi pentru cele suplimentare au fost identificate o serie de incertitudini şi/sau probleme. Pentru rezolvarea acestora s-a constatat, în primul rând, necesitatea realizării unui ghid cu măsuri de gospodărire a habitatelor şi speciilor direct dependente de apă, care să identifice măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de conservare a speciilor şi habitatelor naturale din siturile Natura 2000 şi să estimeze costurile aferente. În acelaşi timp s-a constatat necesitatea elaborării hărŃilor pentru localizarea habitatelor protejate direct dependente de apă, precum şi realizarea şi aprobarea planurilor de management pentru fiecare arie naturală protejată. În prezent sunt aprobate de autoritatea competentă planurile de management şi regulamentele doar pentru trei zone protejate. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de existenŃa administratorilor / custozilor pentru zone protejate unde există specii şi habitate direct dependente de apă, precum şi existenŃa unei autorităŃi naŃionale responsabilă cu managementul unitar al ariilor naturale protejate, inclusiv siturile din reŃeaua Natura 2000, în coordonarea autorităŃii publice centrale pentru protecŃia mediului.

• Analiza economică a utilizării apei Datorită faptului că infrastructura Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor face parte din patrimoniul public al statului, costurile de capital aferente investiŃiilor nu sunt integrate în rezultatele financiare ale DirecŃiilor de Ape, ci numai costurile de operare şi întreŃinere aferente lucrărilor odată finalizate. Estimarea cerinŃei de apă în cele 3 scenarii a plecat de la prognozele aferente anului 2008 –prognoze aferente unei creşteri economice. Noile estimări privind evoluŃia indicatorilor macroeconomici în condiŃiile financiare actuale, respectiv creşterea economică foarte redusă, pot influenŃa evaluarea cerinŃei de apă. Analiza de recuperare a costurilor serviciilor specifice de gospodărire a apelor a fost realizată exclusiv pentru costurile financiare. Estimarea costurilor de resursă va fi realizată în cadrul implementării Art. 9 în anul 2010. Estimarea costurilor de mediu va Ńine cont de rezultatele Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economică a costurilor de resursă şi mediu şi beneficiile în contextul implementării DCA. Ghid Practic de utilizare”. Evaluarea economică a serviciilor conform DCA necesită mai mult decât analiza financiară a costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate, fapt care conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/”resurselor regenerabile” cu valoare de piaŃă (ex. apa potabilă, pescuit comercial, biomasa vegetală, apa consumată în procesele de producŃie) şi a bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaŃă (reducerea impactului fenomenelor extreme, a fluxurilor hidrologice, biodiversitate, recreere, calitatea apei etc.) furnizate de către corpurile sau ecosistemele acvatice. Având în vedere ca serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare aparŃin operatorilor economici, datele privind structura cheltuielilor, rezultatele financiare, nu au putut fi obŃinute datorită statutului acestor companii. • Programul de măsuri Măsurile de bază necesare implementării legislaŃiei europene pentru protecŃia apelor sunt prevăzute într-o serie de strategii, politici, planuri, programe şi acte de reglementare la nivel naŃional, regional şi local. Realizarea lor presupune un anumit grad de incertitudine datorat următorilor factori:


294

- disponibilitatea autorităŃilor locale, operatorilor de servicii publice de apă, unităŃilor industriale şi agricole în ceea ce priveste pregătirea proiectelor finanŃate din fonduri europene (Fonduri de Coeziune şi Structurale, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, etc.) în perioada 2007-2013;

- capacitatea instituŃională şi administrativă a autorităŃilor naŃionale şi regionale cu referire la managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central, regional şi local a Programelor OperaŃionale;

- gradul de coordonare la nivel naŃional şi regional a strategiilor şi politicilor, inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naŃionale.

În ceea ce priveşte măsurile de bază pentru aglomerările umane, care deŃine principala pondere din totalul cheltuielilor de investiŃii necesar implementării programului de măsuri, acestea au fost stabilite pe baza Master Planurilor judeŃene elaborate şi aprobate până în acest moment. Pentru celelalte Master Planuri judetene aflate în diferite faze de realizare sau aprobare s-a luat în considerare implementarea obligatorie a legislaŃiei pentru apă şi apă uzată doar pentru acele aglomerări pentru care s-a agreat oficial realizarea măsurilor cu operatorii de servicii publice locale de apă sau administraŃiile publice locale. De asemenea, au fost luate în considerare şi proiectele în promovare sau derulare finanŃate şi din alte fonduri. Pentru aglomerările cu mai puŃin de 2000 l.e., în acest moment nu este disponibilă o strategie naŃională care să planifice tipul măsurilor necesare pentru epurarea apelor uzate. Acestea au fost totuşi estimate în cadrul Planului de Management pe baza rezultatelor din Master Planurile Judetene aprobate şi instrucŃiunilor metodologice elaborate de ANAR “InstrucŃiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuŃiei apei potabile” şi “InstrucŃiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate”. Analiza economico-financiară efectuată în vederea recuperării costurilor în infrastructură aferentă alimentării cu apă, canalizare şi epurare este realizată la nivelul Master Planurilor aprobate, astfel încât nu există date economice – financiare pentru toate judeŃele. Master Planurile aprobate nu pot fi publicate, ele se pot consulta numai la nivelul Consiliilor JudeŃene şi Ministerul Mediului. Evaluarea efectului măsurilor de bază şi suplimentare asupra stării corpurilor de apă s-a realizat pe baza aplicării modelelor WAQ (pentru nutrienŃi) şi QUAL2K (pentru substanŃe organice). Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de sub-bazine, iar modelul QUAL2K numai pentru corpurile la risc din punct de vedere al substanŃelor organice. Desigur incertitudinele legate de rezultatele obŃinute pot fi atribuite limitărilor modelelor matematice, care nu integrează în totalitate aspectele de poluare difuză a solului şi subsolului, comportarea poluanŃilor în apă (transport, transformare, retenŃie), ci doar estimează având în vedere criteriile din literatură de specialitate pentru evaluarea fondului natural. În ceea ce priveşte substanŃele prioritar periculoase nu a fost disponibil un instrument de modelare a impactului, acesta fiind apreciat pe baza unui bilanŃ general masic între încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. De asemenea, au fost întâmpinate dificultăŃi în estimarea aportului surselor de poluare difuze, precum şi dificultăŃi în corelarea aportului surselor de poluare cu încărcările de substanŃe poluante din apele de suprafaŃă, având în vedere stabilirea măsurilor suplimentare. Referitor la măsurile pentru alterările hidromorfologice (măsurile de restaurare şi măsurile de atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare, se precizează că propunerea, analiza şi stabilirea acestor măsuri a fost o provocare datorită dificultăŃii în estimarea fezabilităŃii tehnice a acestora şi evaluarea efectelor acestor măsuri asupra biotei.

PMBH MUREŞ –

295

O altă problemă o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protecŃia ecosistemelor acvatice) care trebuie asigurat în aval de lucrările hidrotehnice, în conformitate cu prevederile art. 64 alin (1) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare –Astfel, se propune ca în etapele următoare să se realizeze studii de aprofundare a aceastei problematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice. În funcŃie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaŃie specifică. În aplicarea măsurilor pentru activităŃile agricole pot apărea dificultăŃi legate de numărul mare de fermieri (cultivarea pe suprafeŃe mici), având în vedere procesul de instruire a acestora, de asigurare a consultanŃei agricole şi de control a aplicării acestei măsuri. În acest sens, este necesară o mai bună colaborare între autorităŃile privind agricultura şi dezvoltarea rurală şi autorităŃile de gospodărirea apelor, având în vedere aplicarea programelor de acŃiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi din surse agricole, cât şi aplicarea măsurilor prevăzute în Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală. O altă incertitudine determinată este legată de efectul măsurilor asupra calităŃii corpurilor de apă subterană, în general fiind greu de estimat perioada necesară refacerii calităŃii acestora. Din discuŃiile şi negocierile avute cu utilizatorii de apă pentru stabilirea măsurilor suplimentare a reieşit faptul că există un risc în ceea ce priveşte realizarea măsurilor suplimentare la termenele convenite. Aceasta se datorează în principal evoluŃiei indicatorilor economici în condiŃiile financiare actuale, respectiv reducerea economică, care pot influenŃa disponibilitatea financiară a unităŃilor economice pe următorii 2-3 ani. În ceea ce priveşte realizarea analizei cost-eficienŃă s-a constat lipsa studiilor în vederea evaluării monetare a costurilor indirecte aferente măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală, precum şi existenŃa unui grad de incertitudine privind evaluarea costurilor de implementare a unor măsuri suplimentare pentru activităŃile agricole (aplicarea agriculturii ecologice, a codului bunelor practici agricole în zonele nevulnerabile, etc.). • ExcepŃii Stabilirea excepŃiilor la nivelul corpurilor de apă reprezintă atât o problematică complexă, având în vedere caracterul integrator al acestora, cât şi o provocare majoră având în vedere problemele şi incertitudinile aferente elementelor/activităŃilor utilizate în procesul de aplicare al excepŃiilor la nivelul corpurilor de apă. Pe măsura ce noi date şi informaŃii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităŃilor utilizate în stabilirea excepŃiilor (inclusiv creşterea gradului de confidenŃă în evaluarea stării/potenŃialului corpurilor de apă) acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăŃirea aplicării excepŃiilor la nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare. În ceea ce priveşte analiza cost-beneficiu s-a constatat existenŃa la nivel naŃional a unui număr foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică a costurilor/beneficiilor asociate modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi a serviciilor cheie asigurate de către ecosistemele acvatice, după modele conceptuale şi analitice integratoare. De asemenea, nu a fost disponibilă evaluarea indicatorilor monetari de beneficiu care pot fi transferaŃi la nivelul tuturor corpurilor de apă aferenŃi bazinului hidrografic.

PMBH MUREŞ –

296

PMBH MUREŞ – CAP. 14 CONCLUZII

297

CAP. 14 CONCLUZII Se poate aprecia că pe parcursul acestui proces de realizare a primului Plan de Management, au fost parcurse toate etapele cerute de DCA, în strânsă legătura cu cerinŃele celorlalte Directive Europene din domeniul mediului, în general, şi în domeniul apelor, în special. Deşi au fost întâmpinate anumite greutăŃi, acestea au fost depăşite, urmând ca unele dintre aceste problematici să fie îmbunătăŃite pentru următorul ciclu de planificare, atunci când vor exista o serie de studii de cercetare, de fezabilitate, tehnico-economice şi studii pilot. Cele mai importante concluzii care rezultă în urma elaborării Planului de Management al bazinului hidrografic Mureş sunt următoarele: � Ape de suprafaŃă Tipologia cursurilor de apă a fost redefinită şi sintetizată, conducând la reducerea numărului de tipuri. Astfel au fost definite un număr de 13 tipuri de cursuri de apă pentru bazinul hidrografic Mureş. Sintetizarea, respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenŃa aceloraşi caracteristici ale comunităŃilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară. La nivelul bazinului hidrografic Mureş s-a identificat un tip de lac natural şi 4 tipuri pentru lacurile de acumulare. Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apă, s-au identificat un număr total de 561 corpuri de apă de suprafaŃă, dintre care 544 corpuri de apă - râuri (242 corpuri de apă nepermanente, inclusiv corpurile de apă artificiale), 14 corpuri de apă – lacuri de acumulare şi 3 corpuri de apă - lacuri naturale. În urma analizării surselor de poluare punctiformă, a rezultat un număr de 90 surse punctiforme semnificative (42 urbane, 32 industriale şi 16 agricole). Aglomerările umane cu peste 2000 l.e. sunt cele mai importante surse de poluare semnificativă, la nivelul DirecŃiei Apelor Mureş fiind identificate un număr de 243 aglomerări umane, dintre care 131 aglomerări nu sunt dotate cu sisteme de colectare, iar 198 nu sunt dotate cu staŃii de epurare. Aglomerările umane, cât şi sursele de poluare industriale şi agricole semnificative evacuează cantităŃi importante de materii organice, nutrienŃi şi metale grele în resursele de apă. Sursele difuze (în general aglomerările umane şi activităŃile agricole) contribuie la poluarea apelor de suprafaŃă. Astfel, s-au determinat emisii specifice de azot şi fosfor de 5,91 kg N/ha şi de 0,32 kg P/ha. De asemenea, alterările hidromorfologice (în special lucrările hidrotehnice de barare transversală şi cele în lungul albiei râului) afectează semnificativ starea ecologică a corpurilor de apă. Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a Ńinut cont de presiunile semnificative identificate luând în considerare scenariul de bază, precum şi de evaluarea impactului acestora. Pentru evaluarea impactului şi a riscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au luat în considerare următoarele categorii de risc: poluarea cu substanŃe organice; poluarea cu nutrienŃi; poluarea cu substanŃe periculoase; alterări hidromorfologice. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaŃă sunt: nedeteriorarea stării, atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune, respectiv a potenŃialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale, precum şi atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaŃia specifică pentru zonele protejate. În conformitate cu cerinŃele Directivei Cadru Apă, prin aplicarea sistemului de clasificare la nivelul corpurilor de apă delimitate la nivelul bazinului hidrografic Mureş 90% din corpurile de apă naturale au atins obiectivele de mediu (stare ecologică bună şi foarte bună), 40% din corpurile de


298

apă puternic modificate au atins obiectivele specifice (potenŃialul ecologic maxim şi bun). Din punct de vedere al stării chimice 99,8% din corpurile de apă de suprafaŃă au atins starea chimică bună. Corpurile de apă care nu au atins starea ecologică bună, consecinŃă a alterărilor hidromorfologice semnificative, au parcurs testul de desemnare finală a corpurilor de apă puternic modificate, ceea ce a condus la clasificarea corpurilor de apă în bazinul hidrografic Mureş în: corpuri de apă naturale (80%), corpuri de apă puternic modificate (19%) şi corpuri de apă artificiale (1%). � Ape subterane În bazinul hidrografic Mureş au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 24 de corpuri de apă subterană, 2 dintre acestea sunt transfrontaliere. Din total 12 aparŃin tipului poros, dezvoltate în depozite de vârstă cuaternară, pannoniană şi sarmaŃiană, 4 corpuri aparŃin tipului carstic-fisural, cantonate în depozite de vârstă paleozoică şi mezozoică, un corp de apă subterană aparŃine tipului fisural-carstic, acumulat în depozite carbonifer inferioare, 4 corpuri sunt de tip fisural, localizate în depozite de vârstă jurasic-cretacică şi 3 corpuri sunt de tip mixt, fisural şi poros, dezvoltate în şisturi cristaline precambriene şi depozite aluviale cuaternare. În evaluarea stării chimice şi cantitative a corpurilor de apă subterană au fost urmate recomandările “Îndrumarului asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinŃelor” întocmit de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Aceasta s-a făcut pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag, determinate pentru fiecare corp de apă subterană, în punctele de monitorizare aferente fiecărui corp de apă subterană. Punctele de monitorizare au fost reprezentate prin forajele ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale, foraje de exploatare şi izvoare. Ca urmare a acestei evaluări 22 de corpuri de apă subterană au stare chimică bună, 2 corpuri de apă subterană au stare calitativă slabă. În scopul atingerii stării chimice bune pentru corpurile ROMU03 şi ROMU20 se vor aplica măsurile de bază prevăzute în Directiva 91/676/EEC referitoare la nitraŃi, a Directivei 91/271/EEC privind tratarea apelor urbane reziduale modificată prin Directiva 98/15/CE, a Directivei 2006/118/CE şi a Directivei Deşeurilor 75/442 /CEE. Având în vedere dinamica apelor subterane este evidentă necesitatea aplicării măsurilor suplimentare referitoare la realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (mai mici de 2000 l.e.), aplicarea programelor de acŃiune şi a codului de bune practici agricole în zonele nevulnerabile şi aplicarea agriculturii organice. De asemenea, se vor elabora proiecte de cercetare şi modele matematice prin care să se urmărească evoluŃia în timp şi spaŃiu a concentraŃiei de poluant, estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. Din punct de vedere al stării cantitative, toate corpurile de apă subterană se află în stare bună. În bazinul hidrografic Mureş există un număr de 58 captări, dintre care 13 au asigurată zonă de protecŃie, stabilite conform HG 930/2005, iar 2 dintre aceste captări, localizate la Arad şi pe Arieş, prelevă debite mai mari de 1500 mii m3/an. Reîncărcarea acviferelor se realizează, pentru cele freatice, din precipitaŃii sau prin infiltrare din reŃeaua hidrografică, iar pentru cele de adâncime, din precipitaŃii pe la capetele de strat sau prin drenanŃă verticală, din corpurile de ape subterane freatice situate deasupra.


299

În scopul creşterii gradului de cunoaştere şi de protecŃie a resurselor de ape subterane, în aplicarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş se va lua în considerare pentru viitor, rezolvarea problemelor semnalate. � Zone protejate Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş cuprinde, conform prevederilor art. 6 şi anexei 4 din Directiva Cadru pentru Apă, un rezumat al Registrului zonelor protejate actualizat în 2008 – 2009, inclusiv hărŃile aferente acestor categorii de protecŃie (Fişe de caracterizare cu un grad mare de detaliu fiind prezentate în registru). În bazinul hidrografic Mureş au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zone protejate: zone de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării; zone pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic; zone destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important; zone sensibile la nutrienti şi zone vulnerabile la nitraŃi. Pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic au fost desemnate zone salmonicole, zone ciprinicole, zone cu acipenseride, cursuri de apă fără faună piscicolă din cauze antropice, cursuri de apă fără faună piscicole din cauze naturale şi cursuri de apă temporare (nepermanente). Din categoriile de zone salmonicole 81% se află în arii naturale protejate. Zonele destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor, unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important, reprezintă 25% din suprafaŃă bazinului hidrografic Mureş. Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuŃia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zonă sensibilă la poluarea cu nutrienŃi. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi din cadrul bazinului hidrografic Mureş este de 10672 km2 reprezentând un număr de 4 zone vulnerabile. Până în prezent au fost identificate, monitorizate şi evaluate din punct de vedere al calităŃii apei, de către Autoritatea de Sănătate Publică, zone de îmbăiere doar la Marea Neagră.

� Analiza economică a utilizării apei Dinamica cerinŃelor de apă înregistrează un declin substanŃial, astfel încât restrangerea drastică a activităŃii în unele ramuri ale economiei (minerit, siderurgie, agricultură, irigaŃii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9,05 mld. m3 în anul 1998, în anul 2001 la 7,5 mld. m3, în anul 2005 la 7,5 mld. m3 iar în anul 2007 la 7,9 mld. m3 ceea ce reprezintă o reducere de 4,2 ori faŃa de anul 1990. În bazinul hidrografic Mureş s-a studiat nivelul actual al recuperării costurilor (financiare) serviciilor specifice de gospodărire a apelor. Analiza a scos în evidenŃă faptul ca valoarea serviciilor specifice de gospodărire a apelor, calculată pe baza normativelor legale în vigoare, nu este recuperată prin cuantumul contribuŃiilor actuale ale utilizatorilor de apă. Ca o caracteristică, trebuie subliniat faptul că serviciul de apărare împotriva inundaŃiilor este o activitate foarte importantă prin multitudinea şi amploarea lucrărilor, cheltuielile de operare şi întreŃinere aferente acestei activităŃi fiind suportate prin cuantumul contribuŃiilor aferente serviciilor specifice de asigurare a apei brute în sursă. ContribuŃiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toŃi utilizatorii resursei de apă, respectiv de: gospodărie comunală, industrie, agricultură şi sunt aferente serviciilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor - AdministraŃia


300

NaŃională „Apele Române”, în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menŃinerii în siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor. Această contribuŃie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu Ńine cont de puterea finaciară a unui sau altui utilizator, astfel încât, în cazul stabilirii cuantumului contribuŃiilor pentru serviciile specifice de gospodărire a apelor, nu se poate vorbi de o subvenŃie încrucişată. Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape în anul 2010. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaŃii acordat utilizatorilor care contribuie la protecŃia calităŃii ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuŃiilor. Pentru activitatea de protecŃie a calităŃii apelor pentru toate categoriile de apă de suprafaŃă şi subterane se va determina cuantumul contribuŃiilor specifice având în vedere realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanŃă cu cerinŃele DCA, dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităŃii apelor; elementele de monitorizare (biologice, fizico-chimice şi hidromorfologice), precum şi mediile de investigare (apă, sedimente şi biotă). Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va Ńine cont de îmbunătăŃirea actualului mecanism economico-financiar în domeniul gospodăririi apelor, respectând principiul evitării sistemelor concurenŃiale, ANAR gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat. FinanŃarea activităŃii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori, la preŃurile şi tarifele aprobate de către autorităŃile locale. Activitatea de operare, exploatare şi întreŃinere a infrastructurii de apă şi apă uzată nu se subvenŃionează şi nu se practică sisteme de protecŃie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate fiind mai mare de 100%, diferenŃa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaŃia în vigoare referitor la serviciile publice de gospodărire a apelor. � Programe de măsuri În bazinul hidrografic Mureş a fost stabilit un program de măsuri care cuprinde atât măsuri de bază, cât şi măsuri suplimentare în scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apă. Măsurile de bază au fost stabilite având în vedere, în special, cerinŃele Directivelor europene în domeniul mediului, menŃionate în Anexa VI A a DCA, precum şi alte prevederi europene şi naŃionale. Măsurile suplimentare pentru reducerea poluanŃilor şi măsurile pentru alterările hidromorfologice au fost prioritizate în baza criteriului cost-eficienŃă, respectiv raportul dintre costul măsurii şi efectul acesteia în planul elementelor biologice de calitate. Pentru perioada 2010 - 2027 costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în bazinul hidrografic Mureş se situează la valoarea de 1593 mil. Euro, din care: 86,55% revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (respectiv finanŃării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaŃie), 2,96% pentru măsurile aplicate activităŃilor industriale, 9,32% pentru măsurile aplicate activităŃilor agricole şi 1,17% pentru presiunile hidromorfologice. Acest efort financiar se va reflecta la nivelul bazinului hidrografic Mureş printr-o contribuŃie de 786 Euro/locuitor. Perioda în care se vor realiza cele mai mari investiŃii este primul ciclu al planului de management (2007-2015), cu o valoare planificată pentru aceasta perioada de 1330 milioane Euro.

PMBH MUREŞ –

301

Deşi în perioada de preaderare s-a acumulat o experienŃă semnificativă în ceea ce priveşte elaborarea proiectelor pentru fiananŃarea măsurilor, sunt necesare eforturi viitoare pentru îmbunătăŃirea eficienŃei administrative şi asigurarea unei absorbŃii bune a Fondurilor de Coeziune şi Structurale, Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, fonduri bugetare, etc. în perioada 2007-2013, prin: - Eforturi continue pentru întărirea capacităŃii administrative cu referire la managementul

fondurilor europene şi implementarea la nivel central, regional şi local; - Întărirea rolului de coordonare la nivel naŃional şi regional, inclusiv corelarea fondurilor

europene cu strategiile şi programele naŃionale; - Dezvoltarea de proiecte consistente şi de înaltă calitate care să răspundă priorităŃilor; - Pregătirea atentă a proiectelor majore care necesită decizii importante, studii extinse, analize de

cost-beneficiu şi proceduri complexe; - Asigurarea continuă a sprijinului pentru potenŃialii beneficiari în pregătirea şi implementarea

proiectelor; - Aplicarea noii legislaŃii privind achiziŃiile publice în mod corect şi eficient, care necesită

instruirea intensivă a beneficiarilor; - Punerea în operă a unui management financiar şi a unui sistem de control eficiente pentru

întreaga paletă de instituŃii implicate în implementarea fondurilor europene. Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012, având în vedere identificarea stadiului operaŃional al acestora, îmbunătăŃirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanŃelor organice şi substanŃelor periculoase. De asemenea, continuarea şi dezvoltarea activităŃilor de monitoring integrat al calităŃii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.

� ExcepŃii de la obiectivele de mediu Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepŃiilor s-a realizat la nivel de corp de apă, fiind mecanismul de prioritizare al acŃiunilor şi al programelor de măsuri, deoarece nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi toate „obiectivele de mediu” să fie atinse în cadrul actualului plan de management bazinal. În cadrul analizei cost-beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri, din perspectiva beneficiului adus mediului. S-au avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile măsurilor în directa corelaŃie cu mediul, ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. Analiza cost-beneficiu, aplicată măsurilor suplimentare, are ca rezultat aplicarea excepŃiilor în conformitate cu Art. 4.4 pentru majoritatea măsurilor suplimentare identificate la scară subbazinală. Din analiza efectuată a rezultat că 20,14% corpuri de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş nu pot atinge starea bună/potenŃialul bun până în anul 2015. Dintre corpurile de apă cărora li s-au aplicat excepŃii, 45 sunt excepŃii aplicate corpurilor naturale şi 69 de corpuri de apă puternic modificate şi artificiale, predominând excepŃiile de prelungire a termenelor sub Art. 4.4 (ce au reprezentat 98,2 % din corpurile de apă). ExcepŃii de tipul Art. 4.7 s-au identificat în cazul unui singur corp de apă. Numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepŃii va scădea în următoarele cicluri de planificare, aplicarea excepŃiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată. Pe măsură ce noi date şi informaŃii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităŃilor utilizate în stabilirea excepŃiilor, acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăŃirea aplicării excepŃiilor la nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare.

PMBH MUREŞ –

302

PMBH MUREŞ – BIBLIOGRAFIE

303

BIBLIOGRAFIE 1. *** (2004), Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis - WFD Roof Report); International

Commission for the Protection of the Danube River; 2. *** (2008), Significant Water management Issues in the Danube River Basin District,

International Commission for the Protection of the Danube River; 3. *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International

Commission for the Protection of the Danube River; 4. *** (2005), Raportul 2004 - Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice,

AdministraŃia NaŃională “Apele Române”, Bucureşti; 5. *** (2005), Raportul 2004 - Planul de Management al Fluviului Dunărea, Delta Dunării,

SpaŃiului Hidrografic Dobrogea şi apelor costiere, AdministraŃia NaŃională “Apele Române”, Bucureşti;

6. *** (2007), Cele mai importante probleme de gospodărirea apelor, AdministraŃia NaŃională “Apele Române”, Bucureşti;

7. ***, (2000), Directiva 2000/60/EC a Parlamentului şi Consiliului European care stabileşte un cadru de acŃiune pentru Ńările din Uniunea Europeană în domeniul politicii apei, Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene;

8. ***, (2008), Directive 2008/105/EC of the European Parliament and of the Council of 16 December 2008 on environmental quality standards în the field of water policy, amending and subsequently repealing Council Directives 82/176/EEC, 83/513/EEC, 84/156/EEC, 84/491/EEC, 86/280/EEC and amending Directive 2000/60/EC of the European Parliament and of the Council, Jurnalul Oficial al ComunităŃii Europene;

9. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on establishing reference conditions and ecological status class boundaries for inland surface waters, European Commission;

10. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies, European Commission;

11. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance for the analysis of pressures and impacts în accordance with the Water Framework Directive, European Commission;

12. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water bodies, European Commission;

13. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on monitoring for the Water Framework Directive, European Commission;

14. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Statistical aspects of the identification of groundwater pollution trends and aggregation of monitoring results, European Commission;

15. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Transitional and coastal waters – Typology, reference conditions and classification, European Commission;

16. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Implementing the GIS elements of the Water Framework Directive, European Commission;

17. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Towards a guidance on establishment of the intercalibration network and the process on the intercalibration exercise, European Commission;

18. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Economics and the environment. The implementation challenge of the Water Framework Directive, European Commission;


304

19. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on public participation în relation to the Water FrameworkDirective, European Commission;

20. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance document on Planning process, European Commission;

21. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework Directive, European Commission;

22. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Reference conditions inland waters, European Commission;

23. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological Potential, European Commission;

24. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Eutrophication Assessment în the context of European Water Policies, European Commission;

25. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Exemptions to the environmental objectives, European Commission;

26. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on role of wetlands în the Water Framework Directive;

27. ***, Economics and Environment. The implementation Economics and the environment The implementation challange of the Water Framework Directive. Accompanying documents to the Guidance – Wateco Guidance;

28. *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measures for inclusion în the programme of measures- Hanbook” – Research Report – UMWELTBUNDES Amt. 2004;

29. *** ICPDR, Joint Danube Survey-Final Scientific Report, 2008; 30. *** Good practice în managing the ecological impacts of hydropower schemes; flood

protection works; and works designed to facilitate navigation under the Water Framework Directive;

31. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified Water Bodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008;

32. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles for the Designation of Heavily Modified Water Bodies”;

33. *** WFD and Hydromorphological Pressures, Technical Report – Case Studies, November 2006;

34. *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters UK Technical Advisory Group on the WFD;

35. *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within the STAR Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy;

36. *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement the WFD - WFD82, SNIFFER;

37. *** 2010 Reporting sheets - Final endorsed by Water Directors, 19th June 2007; 38. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework

Directive for Impoundments, Volume 1, 2, Project WFD29 EA & SNIFFER; 39. Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector in Relation

to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A - Pressures and Impact Sheets, Appendix B - Mitigation Measures and Management Strategies Sheets, Waterways Ireland & Environment Agency & WFD TAG;

40. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Navigation Impoundment - Project WFD76SNIFER;


305

41. *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Process toward the Preparation of the River Basin Management Plan în Line with the WFD Requirements - “Transboundary River Basin Management of the Körös/Crisuri River, a Tisza/Tisa sub-basin” Project, 2007;

42. Proiect PHARE „Development of IalomiŃa-Buzău River Basin Management Plan” EuropeAid /121477/D /SV/RO, PM Project No: 300098, 2007;

43. Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies, through cost-efficiency analysis, în order to reach the environmental objectives required by the EU-Water Framework Directive 2000/60/EC, EVD REF: PPA05/RM/7/4, Matra Pre-accession Projects Programme (MPAP), consortium Euroconsult Mott MacDonald, ARCADIS Regio and WL│Delft, 2007;

44. Establishing measure to rehabilitate the polluted groundwater altered duet o landfill, în order to reach the environmental objectives required by the Water Framework Directive and the Groundwater Directive, EVD REF: PPA 06/RM/7/5, Matra Pre-accession Projects Programme (MPAM), consortium Euroconsult Mott MacDonald, ARCADIS Regio and WL│Delft, 2007;

45. Proiect PHARE - Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4, Ghid metodologic pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, ARCADIS Euroconsult (NL) în asociere cu: OIEAU (FR), MOTT MACDONALD (UK), ECOTERRA (RO) Batuca D;

46. Proiect PHARE - Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP) EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7, Good Status-Environmental Objectives and Methodology for Developing a Programme of Measures, ARCADIS Euroconsult (NL) în asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO);

47. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului – ICIM Bucureşti- „Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaŃă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) conform cerinŃelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice”-2008;

48. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului – ICIM Bucureşti- „Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenŃialului corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cu prevederile DCA” - 2008;

49. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" -ConstanŃa- “Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenŃialului corpurilor de apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cu prevederile DCA”;

50. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" –ConstanŃa- “Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaŃă (respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinŃelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice”;

51. *** Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – Studii privind scenarii de evoluŃie a cerinŃelor de apă ale folosinŃelor în vederea fundamentării acŃiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice, Bucureşti, 2008;

52. ***Institutul de Sanatate Publică Bucureşti, Raportul naŃional privind calitatea apelor de îmbăiere;

53. *** Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Studiul 1.B.1. Cercetarea proceselor hidrologice, hidrochimice şi morfodinamice pe râuri, Dunăre, Delta Dunării şi zona costieră a Mării Negre şi bazinele reprezentative şi experimentale. Anuarul hidrologic al Dunării – 2005., Contract M.M.D.D.- Decembrie 2007;

54. *** Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Studiul 2.Tema C2.b Studii ecohidrologice, suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevăzute pe Directiva Cadru a Apei. Contract M.M.D.D. – Decembrie 2008;


306

55. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), Studiu de cercetare.Cod CPSA 7420.73, 7420.74 – Redimensionarea ecologică şi economică pe sectorul românesc al Luncii Dunării, 2008;

56. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), Studiu pentru realizarea Planului de management al Deltei Dunării, Contract M.M.D.D.3842/2007;

57. Behrendt H., Venohr M. - MONERIS model - MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems;

58. DoniŃa N, Popescu A, Păuca-Comanescu M, Mihailescu S, Biriş I – Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005;

59. Kampa E., Hansen W., Heavily Modified Water bodies, Synthesis of 34 Sase Studies în Europe, Editura Springer, 2004;

60. Liteanu E. şi colab., Raionarea hidrogeologică a teritoriului RPR, Probleme de geografie, 6/1958;

61. Platagea Gh., Meteorologie, Hidrologie şi gospodărirea apelor, 1/1958; 62. Priscu R., ConstrucŃii hidrotehnice,vol II, Editura didactică şi Pedagogică, 1974; 63. Stancioiu P., Lazar G., Tudoran Ghe, Bogza Şt., Predoiu Gh., Sofletea N. – Habitate

forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România. Măsuri de gospodărire”, Ed. UniversităŃii “Transilvania” din Braşov, 2008;

64. Şerban, P., Gălie A., Managementul apelor. Principii şi reglementări europene, Editura Tipored, 2006;

65. Steve Chapra, Greg Pelletier, Hua Tao, Simulating River and Stream Water Quality, Version 2.04, March 7, 2006;

66. Vădineanu A., Vădineanu R.S., Cristofor S., Adamescu M. C., Cazacu C., Postoloache C., Rîşnoveanu G., Ignat G. - The 6th Symposium for European Freshwater Sciences - SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System (LDRS) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB);

67. *** Institutul National de Statistică, Anuarul Statistic al României; 68. *** Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Codul Bunelor Practici Agricole,

Bucureşti; 69. ***Administratori/custozi, Planuri de management ale ariilor naturale protejate; 70. ***AdministraŃia Natională „Apele Române” - Sinteza CalităŃii Apelor - anii 2005 - 2008; 71. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române” – Anuarul de gospodărirea apelor, 2007; 72. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române” - Registrele zonelor protejate; 73. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru delimitarea

corpurilor de apă de suprafaŃă - râuri şi lacuri; 74. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice de definire a

tipologiei abiotice a corpurilor de apă-râuri; 75. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice de definire a

tipologiei biotice a corpurilor de apă-râuri; 76. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române” InstrucŃiuni metodologice de definire a

tipologiei abiotice a lacurilor din România; 77. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru desemnarea

corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate; 78. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind stabilirea

secŃiunilor de referinŃă; 79. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind

Modernizarea şi Dezvoltarea Sistemului NaŃional de Monitoring Integrat al apelor; 80. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind identificarea

surselor punctiforme şi difuze de poluare şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaŃă;


307

81. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice de stabilire a valorilor de fond pentru poluanŃi specifici şi substanŃe prioritare nesintetice (metale) pentru tipurile corpurilor de apă „Cursuri de apă influenŃate calitativ din cauze naturale” având în vedere mediul de investigare apa;

82. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind informarea, consultarea şi participarea publicului;

83. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind stabilirea evoluŃiei locuitorilor şi a locuitorilor racordaŃi la sistemele centralizate de alimentare cu apă;

84. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind stabilirea evoluŃiei cerintelor de apă (aglomerări, industrie, agricultură, zootehnie, piscicultură, irigaŃii);

85. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate;

86. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuŃiei apei potabile;

87. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate;

88. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanŃi a acestora;

89. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru evaluarea veniturilor din domeniul mediului, în special pentru protecŃia resurselor de apă;

90. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind restabilirea conectivităŃii laterale a cursurilor de apă;

91. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind restabilirea conectivităŃii longitudinale a cursurilor de apă;

92. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerările umane;

93. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitaŃile industriale;

94. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităŃile agricole;

95. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, Elemente metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaŃă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apă;

96. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul DirecŃiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc;

97. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni de aplicare a modelului QUAL2K pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Directiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc;

98. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice de evaluare a recuperarii costurilor pentru serviciile de apă la nivelul bazinului hidrografic - model de recuperare a costurilor pentru serviciile specifice de gospodărire a apelor;

99. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind analiza cost- eficienŃă pentru programul de măsuri;

100. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru identificarea corpurilor de apă modificate antropic pe baza testelor de desemnare

101. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, Elemente metodologice privind realizarea analizei cost-beneficiu pentru măsurile suplimentare;

102. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiunilor metodologice privind stabilirea excepŃiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru în domeniul Apei (2000/60/EC);


308

103. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice referitoare la stabilirea indicatorilor/variabilelor economice privind identificarea excepŃiilor de la obiectivele de mediu, a costurilor disproporŃionate;

104. www.ramsar.org 105. http://ec.europa.eu/environment/life/index.htm (Proiecte LIFE pentru protectia naturii) 106. http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/axa4.htm (Proiecte prin Programul OperaŃional

Sectorial de Mediu – Axa 4 ProtecŃia Naturii) 107. http://efi-plus.boku.ac.at/software/index.php (Adresa web pentru rularea EFI +) Ape subterane 108. Bretotean M., MacaleŃ Rodica, łenu A., Munteanu M. T., Radu E., Radu Cătălina, Drăguşin

Doina (2004) - Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu DCA 60/2000/EC, Arh. I.N.H.G.A., Bucureşti.

109. Bretotean M., MacaleŃ R., łenu A., Tomescu G., Munteanu M. T., Radu E., Radu C., Drăguşin D. (2006) - Corpurile de ape subterane la risc din România. Rev. Hidrogeologia, vol.7, nr.1, p.9-15, Bucureşti

110. Bandrabur Gh., Bandrabur RădiŃa (1996) Studii hidrogeologice pentru evaluarea potenŃialului de ape subterane a depozitelor carbonatice din MunŃii Poiana Ruscă (perimetrul Govăjdia – Lelese – Ulm), Arh. S.C. ProspecŃiuni S.A., Bucureşti.

111. Bandrabur Gh., Bandrabur RădiŃa, Şerbănescu Şt., Livanov O., Bejenaru V. (2003) ProspecŃiuni hidrogeologice pentru evaluarea potenŃialului de ape subterane din formaŃiunile carbonatice din MunŃii Sebeşului şi Depresiunea HaŃegului. Perimetrul Pui - Petrila, judeŃul Hunedoara, Arh. S.C. ProspecŃiuni S.A., Bucureşti.

112. Bretotean M., MacaleŃ Rodica, łenu A., Munteanu M. T., Radu E., Radu Cătălina, Drăguşin Doina (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu DCA 60/2000/EC, Arh. I.N.H.G.A., Bucureşti.

113. Orăşeanu I., Orăşeanu Nicolle (1990) ProspecŃiuni hidrogeologice pentru determinarea condiŃiilor hidrogeologice ale zăcămintelor de ape potabile şi industriale din depozitele carbonatice ale MunŃilor Metaliferi (Platoul Poieni) şi Trascăului, jud. Alba, Arh. S.C. ProspecŃiuni S.A., Bucureşti.

114. Orăşeanu I., Orăşeanu Nicolle (1996) Studii hidrogeologice pentru evaluarea potenŃialului de ape subterane din depozitele carbonatice ale cristalinului de Rapolt, Arh. S.C. ProspecŃiuni S.A., Bucureşti

115. *** Directive 2000/60/EC du Parlement Européen et du Conseil du 23 octobre 2000 établissant un cadre pour une politique communautaire dans le domaine de l’eau, Journal officiel des Communautes européennes, Bruxelles.

116. *** Legea nr. 458/2002- privind calitatea apei potabile. 117. *** Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea

apei potabile. 118. *** HG 930/2005 – Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea

zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică 119. *** Ordinul Ministrului Mediului nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor prag pentru

corpurile de ape subterane din România. 120. *** Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane

poluate datorită depozitelor de deşeuri, în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane

121. Bretotean M., Macalet R., łenu A., Tomescu G., Munteanu M. T., Radu E., Drăguşin D., Radu C. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România. Rev. „Hidrotehnica”, vol. 50, nr. 10, p. 33-39, Bucureşti.

122. *** Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 30.06.2004

123. *** Hotărâre pentru aprobarea Planului naŃional de protecŃie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 96 din 18.02.2009

Date post:	01-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	vanbao
View:	293 times
Download:	8 times

Plan Management BH Mures

Documents