PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE 2021 - 2027 … · 2020. 8. 3. · 5 Figura 2:...

ANEXA

PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE

2021 - 2027

REGIUNEA NORD - VEST

1

CUPRINS ABREVIERI.............................................................................................................................................3

CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII ......................... 4

CARACTERISTICI GEOGRAFICE ....................................................................................................... 4

ANALIZE DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIO-ECONOMICĂ ........................................................................... 4

INDICATORII DE SĂNĂTATE ŞI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR .................. 5

PRINCIPALELE PROBLEME ............................................................................................................... 6

CAPITOLUL II: VIZIUNEA ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE .................................................................... 7

VIZIUNEA STRATEGICĂ ...................................................................................................................... 7

DIRECŢIILE STRATEGICE................................................................................................................... 7

CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE ........... 12

A. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE ................................. 12

ȚINTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL ..................................................................... 13

B. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ ........................ 13

ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE ...................................................................................................... 13

ȚINTELE REGIONALE ŞI PLANUL OPERAŢIONAL ..................................................................... 14

C. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ .................... 15

REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE ....... 15

PROCENTUL DE PATURI PER SPECIALITATE ȘI NECESITĂȚILE DE REPROFILARE ........... 17

DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE ................................................................................................. 19

ȚINTE REGIONALE: ....................................................................................................................... 20

INFRASTRUCTURĂ SPITALICEASCĂ ȘI CADRUL LEGAL ......................................................... 25

PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST ..................... 27

REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTI ............................................................................ 28

A. JUDEŢUL SĂLAJ ........................................................................................................................ 28

B. JUDEŢUL BIHOR........................................................................................................................ 30

C. JUDEŢUL BISTRIŢA .................................................................................................................. 33

D. JUDEŢUL MARAMUREŞ ........................................................................................................... 35

E. JUDEŢUL SATU MARE .............................................................................................................. 38

F. JUDEŢUL CLUJ .......................................................................................................................... 40

D. ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ ........................................................ 48

E. DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ 48

DIAGNOSTIC SITUAȚIE CURENTĂ ȘI PRINCIPALELE DEFICITE ............................................. 48

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL .............................................................................. 53

F. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII ... 55

ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI PRINCIPALELE DEFICITE .................................................... 55


ÎNGRIJIRILE PALIATIVE ................................................................................................................ 58


REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV ..... 63

ANEXE ................................................................................................................................................... 65

ANEXA 1 ............................................................................................................................................. 65

ANEXA 2 ............................................................................................................................................. 67

ANEXA 3 ............................................................................................................................................. 68

ANEXA 4A ........................................................................................................................................... 71

2

ANEXA 4B ........................................................................................................................................... 73

ANEXA 5 ............................................................................................................................................. 75

ANEXA 6 ............................................................................................................................................. 76

ANEXA 7 ............................................................................................................................................. 79

ANEXA 8 ............................................................................................................................................. 80

ANEXA 9 ............................................................................................................................................. 81

ANEXA 10 ........................................................................................................................................... 85

ANEXA 11 ........................................................................................................................................... 87

3

ABREVIERI

BH Județul Bihor

BN Județul Bistrita-Nasaud

CJ Județul Cluj

CMI Cabinet medical individual

CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate

CNSISP Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică

CP Centru de permanență

FTE Full time employee (angajat cu normă întreagă)

FNUASS Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

INSP Institutul Național de Sănătate Publică

ITL Îngrijire pe termen lung

MF Medic de familie

MG Medic generalist

MM Județul Maramures

MS Ministerul Sănătății

OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OMS Organizația Mondială a Sănătății

ORL Oto-rino-laringologie

PIB Produsul intern brut

PRSS Planul Regional de Servicii Sanitare

PSI Plan Strategic Instituțional

RNV Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

RSM Rata Standardizată a Mortalității

SJ Județul Salaj

SM Județul Satu Mare

SNS Strategie Națională de Sănătate

SNSPMPDSB Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în

Domeniul Sanitar Bucureşti

UE Uniunea Europeană

4

CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest se numără printre regiunile cu o densitate și un număr mare de

locuitori comparativ cu celelalte regiuni ale României, cu o pondere importantă a populației în

mediul urban. Indicatorii de sănătate a populației sunt comparabili cu cei la nivel național.

CARACTERISTICI GEOGRAFICE Regiunea Nord-Vest (RNV) este reprezentată de partea nord-vestică a Transilvaniei. Este formată din 6 județe - Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, și cuprinde 43 de centre urbane, 403 comune și 1 800 sate. Regiunea acoperă o suprafață de 34.160 km2 (14,3% din țară) și are 2,6 milioane de locuitori (13,1% din populația țării) - date din 2018. Aproximativ jumătate din populația sa (52%) locuiește în zonele urbane, Cluj (65%) și Maramureș (57%).

Figura 1: Zona de dezvoltare regională nord-vest – Localizare şi judeţe

ANALIZE DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIO-ECONOMICĂ Populația din regiune în 2018 a fost de 2,55 milioane de locuitori. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă 17,2% din total (tabelul 1).

Tabelul 1: Populaţia Regiunii de NV per judeţe, 2018

Grupa

de

vârstă

Salaj % Bihor % Bistrita % Maramures % Satu Mare % Cluj % TOTAL %

0 - 4 11921 5.6 29294 5.2 16695 6.0 23580 5.1 17680 5.3 34995 5.0 134165 5.2

5 - 14 23664 11.1 61424 10.9 33173 11.9 49838 10.8 38410 11.5 65047 9.2 271556 10.6

15 - 64 135377 63.6 376417 66.9 182061 65.1 310770 67.3 224734 67.4 481592 68.2 1710951 66.9

65 - 85+ 41874 19.7 95615 17.0 47571 17.0 77824 16.8 52803 15.8 124280 17.6 439967 17.2

TOTAL 212836 100 562750 100 279500 100 462012 100 333627 100 705914 100 2556639 100

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Conform celor mai recente proiecții demografice, populația regiunii este de aşteptat să scadă cu circa 2% în perioada 2014-2030. Populația cu vârstă de 65+ ani va crește, ajungând la 17,4% din total în 2020 și 19,8% în 2030.

5

Figura 2: Proiecţii demografice şi proporţia populaţiei cu vârsta de peste 65 ani

409839

450123

499750

2588367

2580338

2525235

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2015

2020

2030

65+ Total

Sursa: Proiecţii Eurostat

RNV este pe locul trei printre cele opt regiuni de dezvoltare în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, contribuind cu 12,3% la PIB-ul național. Județul cu cel mai mare PIB este Cluj, care găzduiește și instituțiile regionale. Cluj este, de asemenea, cel mai urbanizat județ din regiune (67% din populație trăiește în zone urbane), în timp ce Bistrița-Năsăud este cel mai puțin urbanizat (36%). Există, de asemenea, diferențe semnificative între județe în ceea ce privește dezvoltarea economică, prin faptul că zonele de sud și vest ale regiunii sunt mai dezvoltate decât centrul și estul. Cele mai sărace județe sunt Sălajul și Bistrița-Năsăud. Populația din RNV este a treia cea mai privilegiată din punct de vedere socio-economic din țară. Rata sărăciei relative din regiune a fost de 19.0% (date din 2017), mai mică decât media națională (23.6%) și mult mai mică decât cea mai defavorizată regiune, Regiunea de Nord-Est (33.4%). Sursa: INS https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2017.pdf

INDICATORII DE SĂNĂTATE ŞI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR În 2018, indicatorii de sănătate în RNV înregistrează mici variații față de media pe țară și pe celelalte regiuni. Rata medie a speranței de viață este mai scăzută față de media pe țară pe total și urban. Rata natalităţii este peste media națională, cu excepția județului Satu Mare a cărei rată a natalității a fost, în anul 2018, sub media natională și regională. Ratele mortalității infantile sunt mai mari față de media pe țară, cu excepția județului Cluj, iar județul Sălaj are printre cele mai mari rate ale mortalității infantile din țară. Mortalitatea generală în regiune este comparabilă cu media națională, cu excepția județului Sălaj și Bihor, unde valorile ratei sunt mai mari, ponderea mai ridicată fiind în rural. Menționăm că mortalitatea cauzată de bolile ischemice ale inimii este cea mai mare din toate regiunile țării (rata pentru România 224,8%ooo, iar RNV este 292,5%ooo), în timp ce ratele de mortalitate prin boli digestive au valori mult peste media pe regiune și țară în județul Maramureș. În anul 2018 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RNV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar și boli ale aparatului circulator, similar cu frecvența la nivel național, structură similară cu anii anteriori. Pentru același an 2018, în RNV cele mai mari valori ale ratelor de prevalență sunt pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, boli pulmonare obstructive cronice, tulburări mentale și de comportament, valorile ratelor fiind similare cu cele la nivel național. În toate județele aparținând RNV prevalența prin boli hipertensive și cardiopatie ischemică ocupă primele locuri, urmat de diabet zaharat și BPOC, cu excepția județului Satu Mare, în care rata de prevalență prin diabet zaharat ocupă primul loc (tabelul 2).

https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2017.pdf

6

Tabel 2: Prevalenţa bolilor cronice majore în RNV în 2018 (cazuri la 100 000 locuitori)

România

Regiunea NV

Bihor Bistriţa-Năsăud

Cluj Maramureş Satu Mare

Sălaj

Boli hipertensive 13296.5 13419.8 16312.0 11354.2 14351.5 12789.7 6406.9 17756.4

Cardiomiopatie ischemică

6102.2 6158.7 8705.1 5858.3 5798.9 5949.6 3375.0 5831.7

Diabet 4252.5 4262.9 3229.7 3952.8 4048.8 3992.1 6890.6 4580.5

Boli mentale și comportamentale

2445.0 2187.6 2674.7 1484.1 2290.2 2326.8 1153.1 2802.6

Boli pulmonare obstructive cronice

2230.1 2624.7 4182.1 1748.5 2393.9 2227.0 1066.8 3727.8

Sursa: INSP-CNSISP

PRINCIPALELE PROBLEME Serviciile de sănătate din RNV se confruntă cu mai multe provocări majore: - Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistența primară nu are suficiente legături funcționale cu asistenţa medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenţia nu sunt conectate la adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuității asistenței medicale. - Unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de “gatekeeper”/„paznic”, ceea ce duce la un sistem spitalicesc supraîncărcat; - Serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii; - Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Nu există stimulente care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenţei medicale; - Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de particularităţile zonelor geografice. În ceea ce privește infrastructura, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite între 1965 și 1975, pavilioane suplimentare fiind adăugate în anii 1980. În ciuda lucrărilor de reabilitare selectivă, starea fizică, spațiile și funcționalitatea multor clădiri sunt slabe. Lipsa de dependinţe clinice (în special pentru serviciile de asistență clinică) duce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile medicale specifice (intervenții chirurgicale, diagnostic imagistic sau de laborator etc.), se întâmplă frecvent ca serviciile care trebuie să fie co-localizate, necesită deplasarea pacientului între locații, cauzând întârzieri și disfuncționalități în furnizarea serviciilor (generând riscuri mari și calitate scăzută a serviciile). În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din RNV duce la deficiențe și mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistență medicală, cu două consecințe majore: - Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populațiile rurale și vulnerabile. - Inegalități în accesul la servicii între orașe și mediul rural, între grupuri nemarginalizate și marginalizate. Un studiu din 20121 arată că 9,5% din populația cu vârsta de 15 ani și peste din RNV nu a putut merge la un specialist atunci când a fost nevoie (față de media națională de 12,8%). Când au fost întrebaţi despre motivele acestei situații: - 75,6% au menţionat costurile prea mari; - 7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenţie; - 5,7% au menţionat teama de a accesa serviciile de asistenţă medicală. Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel, nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în Regiunea de Nord-Vest oferă o bază foarte puternică pentru intervenție.

1 Institutul Naţional de Statistică (2013), Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România

7

CAPITOLUL II: VIZIUNEA ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE

VIZIUNEA STRATEGICĂ

La nivelul RNV vor fi reduse diferenţele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr-un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, stilul de viață și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți.

Viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în regiunea de nord-vest este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare de anvergură, cu un rol eficient de prevenţie şi gatekeeper, un sistem ambulator consolidat și o reţea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. În conformitate cu strategia, viitorul sistem de sănătate al RNV va fi caracterizat de: Receptivitate, astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalităţii, astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidităţii; Echitate și protecție financiară, o problemă deosebit de gravă în RNV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane și în care un procent semnificativ din populație menţionează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate; Eficacitate și sustenabilitate financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate. Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătății elaborează o nouă strategie națională de sănătate,

cu continuarea principiilor enunțate în strategia precedentă. Se urmărește realizarea la nivel

regional a unei rețele de servicii de sănătate performante, integrate, care să acopere nevoile de

servicii medicale pentru întreaga populație din regiune.

DIRECŢIILE STRATEGICE Implementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei. Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RNV, sunt:

Consolidarea unităţilor de îngrijire primară și îngrijirea comunitară prin extinderea rețelei de medici de familie și furnizori de servicii de asistenţă medicală comunitară, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu ;

Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de îngrijire ambulatorie; Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență

în ambulatoriu - spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară - asistență medicală

Viziunea: O naţiune de oameni sănătoşi şi productivi prin accesul la servicii calitative de prevenţie, urgenţă, tratament şi reabilitare, utilizarea eficientă şi eficace a resurselor şi promovarea celor mai înalte standarde şi bune practici.

Strategia Naţională de Sănătate 2014 – 2020

8

comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);

Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de „gatekeeper” a asistenței primare și sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistență medicală;

Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești; Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu

și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu; definirea conceptului de ÎTL și dezvoltarea serviciilor de ÎTL.

Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RNV; o atenție deosebită a fost acordată pentru:

Reducerea inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește asistenţa medicală ambulatorie și discrepanțele dintre zonele rurale și cele urbane în ceea ce priveşte accesul;

Asistenţă medicală comunitară pentru comunități cu populatie vulnerabilă din punct de vedere medical și social;

Accesul la asistență medicală în zonele rurale; Reorganizarea rețelei spitalicești, având în vedere natura fragmentată și starea critică a

infrastructurii spitaliceşti.

9

REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027

DOMENIUL STRATEGIC

PROBLEME IDENTIFICATE INTERVENȚIA NECESARĂ CONDIȚII NECESARE REZULTATE

Sănătate publică

Indicatori de sănătate nesatisfacatori în unele zone

în comparație cu media națională

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistență primară și comunitară

Revizuirea legislației pentru îmbunătăţirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea

ambulatorie și spitalizarea de zi

Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin

egale cu media națională

Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cronice

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistenţă ambulatorie, asistență primară și comunitară;

Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie; A fost revizuit curriculum-ul pentru rezidențiat în medicina de familie pentru managementul bolilor cronice.

Reducerea poverii bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenţie

Servicii sanitare

Asistență primară inegal distribuită

Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie

Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF; Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.

Acoperire cu medici de familie îmbunătăţită

Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară

Crearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic

Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară; Consolidarea integrării cu asistenţa medicală primară. Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru activitatea de asistență medicală comunitară

Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială

Capacităţi spitaliceşti inegal distribuite

Înființare spital regional Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate

1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiune

Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită

Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru

Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu

Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate

10

specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane

adresabilitate mare şi cu deficit ridicat; Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță.

specialitățile medicale relevante

Proporție crescută de spitalizări evitabile

Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire în ambulatoriu şi în spitalizare de zi

Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.

Spitalizarea evitabilă tratată în asistenţă medicală primară / ambulatorie / pe termen lung

Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unităţi de recuperare și îngrijire pe termen lung

Modificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești / sociale pentru înființarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și ITL cu 25%.

Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerinţele de forță de muncă)

Pacienții cronici care se încadrează în criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spații adecvate de îngrijire pe termen lung

Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unităţi de îngrijire paleativă

Elaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România Dezvoltarea capacității de

îngrijire paliativă pentru a

asigura o acoperire de 60%

până în 2027.

Inființarea de ambulatorii noi de

îngrijiri paliative și de noi echipe

de îngrijire paliativă specializată

la domiciliu.

Instruire 30% din MF în

îngrijirea paliativă de bază.

Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru servicii la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.

Îmbunătățirea calităţii vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.

Măsuri la nivel de sistem

Provocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacității tehnice și de coordonare între

Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătăţii și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate.

Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate.

11

toți actorii care activează în domeniul sănătății.

Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare

Stabilirea responsabilităților de planificare la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale

Servicii sanitare planificate și coordonate.

Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate

Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.

Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate.

12

CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE

A. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE

ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ŞI A PRINCIPALELOR DEFICITE

În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din RNV a fost 1537, reprezentând 12,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești medici de familie au lucrat în mediul urban (59,7%), având în vedere că distribuția populației în regiune este de 52,4% - urban și 47,6% - rural. Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,0 la 10.000 loc.) se situează la nivelul mediei naționale (6,2 la 10.000 loc.). În județe există un echilibru între acoperirea cu medici de familie în urban și rural, excepție face județul Bihor (unde acoperirea este mult mai mare față de valorile pe regiune și țară) și județul Satu Mare (unde există o discrepanță mare între urban și rural față de regiune și țară).

Figura 3: Numărul medicilor de familie / 10 000 locuitori (2018)

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică

La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în RNV a fost înregistrat un număr de 17 localități rurale fără medici de familie, cele mai multe sunt în Sălaj (7) și Maramureș (5), existând și două județe în care toate localitățile rurale au acoperire cu medici de familie (Bihor și Satu Mare). Tabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RNV

Judeţ Consultatii per capita

(medicina familiei) (zone urbane)

Consultatii per capita (medicina familiei)

(zone rurale)

Localităţi fără medici de familie

Bihor 1.8 2.1 0

Bistrița-Năsăud 3.7 2.0 2

Cluj 1.6 3.0 3

Maramureș 3.3 2.6 5

Satu Mare 2.4 1.6 0

Sălaj 4.3 2.9 7

Regiunea N-V 2.4 2.3 17 Sursa: INSP-CNSISP 2018 (consultații / locuitori)

O estimare a numărului de medici de familie din RNV (pe baza datelor din 2018) conform normativului

acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 247 medici de familie în zona urbană, în timp ce

există o lipsă de 597 medici în zonele rurale.

În anul 2019 au fost identificate 17 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este

prezentată în Anexa 7.

13

Țintele regionale şi planul operaţional

a) Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF2 și în

zonele rurale, în special în Sălaj, Satu Mare și Maramureș (care înregistrează cei mai scăzuți

indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.

b) Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea

legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială;

îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul

bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în

special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea

necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri

paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele

acestora conform reglementarilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării

consultațiilor medicale pentru întărirea prevenției;

c) Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru

a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel

local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între

județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi

sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură

al locatiei și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova

îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul

proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care

proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii

noi; plata pentru performanță.

B. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ

Analiza situației actuale

Conform cifrelor anului 2019, în RNV există un număr de 132 asistente medicale comunitare și 46 de

mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile

locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea

cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin

bugetul Ministerului Sănătății.

În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistentei medicale comunitare este

OUG 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările

și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind organizarea, funcţionarea şi finanțarea activităţii de asistenţă medicală comunitară.

Sistemul de asistență medicală comunitară, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a

personalului angajat cu 56 asistenți medicali comunitari și 1 mediatoare sanitară, nu dispune încă de

personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 346 de asistenți

medicali comunitari (298 în zonele rurale și 48 în zonele urbane). Bihor, Bistrița Năsăud, Satu Mare și

Maramureș sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții medicali comunitari în rural. Pentru

mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel

puțin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localități în care autoritatea

publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni.

2 Vezi Anexa 7 pentru o listă a localităților din regiunea de NV fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.

https://idrept.ro/00201926.htm

https://idrept.ro/00201926.htm

14

Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural / urban și județe este redată în tabelul de mai jos. Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV, 2014 - 2019

JUDETUL

RURAL URBAN

AMC MS AMC MS

2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019

Bihor 9 14 8 8 4 6 3 4

Bistrița Năsăud 16 23 8 7 0 4 1 2

Cluj 4 6 3 3 0 0 4 5

Maramureș 15 20 0 1 6 22 7 4

Satu Mare 7 5 3 4 1 0 2 3

Sălaj 14 29 5 5 0 3 1 0

Total 65 97 27 28 11 35 18 18

Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitari

Sursa datelor: MS - UIS

Tabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV în rural și urban, 2014-

2019

Indicatori

Rural Urban

Situația actuală

Necesități

teoretice cf.

Normativului

National3

Situația actuală

Necesități

teoretice cf.

Normativului

National4

2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019

Număr de comunități cu

populație marginalizată 167 167* NA NA 42 42* NA NA

Număr populație marginalizată 197

345

197

345* NA NA 41 546 41 546* NA NA

Număr asistenti medicali

comunitari 65 97 +330 +298 11 35 +72 +48

Număr mediatoare sanitare 27 28 NA NA 18 18 NA NA

*Nota: datele pentru populatia marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor

în urma recensământului populației din 2021

Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din RNV este:

Figura 4: Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019

Sursa: Analiza datelor INSP

Țintele regionale şi planul operaţional

3 Referință: populația 2014 4 Referință: populația 2014

15

Dezvoltarea unui număr minim de 15 noi echipe comunitare integrate5 în regiunea NV până în 2027, în

zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe comunitare

integrate, se vor identifica surse de finanțare externe.

Astfel, 21 de comunități din regiunea NV vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU

122607 “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a

excluziunii sociale”, implementat perioada 2018–2022 de Ministerul Municii și Justiției Sociale, în calitate

de lider de Proiect, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății în calitate de

parteneri. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa 8.

Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate

în principal pentru:

- dezvoltarea unui număr minim de 15-20 de noi echipe comunitare integrate6 în RNV până în 2027

(prima rundă de propuneri);

- noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;

- comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);

- alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.

C. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ

Rețeaua de unități spitalicești și numărul de paturi pentru boli acute

Există 69 spitale în RNV: 50 spitale de asistență medicală acută (care au și secții / compartimente cu

paturi de cronici/recuperare) și 19 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:

- 41 sunt spitale publice de îngrijire acută;

- 9 sunt unități private de asistență medicală acută;

- 10 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice,

- 9 sunt unități private cu paturi de cronici .

Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitalicești

Spitale Afecțiuni

acute Afecțiuni cronice

TOTAL Spitale de

stat af. acute

Spitale private af.

acute

Spitale de stat af. cronice

Facilități private af. Cronice

Bihor 11 5 16 9 2 3 2

Bistrița Năsăud 4 1 5 3 1 1 0

Cluj 15 7 22 15 0 3 4

Maramureș 11 2 13 7 4 1 1

Sălaj 4 2 6 3 1 1 1

Satu Mare 5 2 7 4 1 1 1

Total 50 19 69 41 9 10 9 Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018

Tabel 7: Număr total de paturi

Județ

Spitale publice Spitale private Total Sp.publice + private

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți

Total Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți


Nr.paturi acuți

Total

BH 1.017 2.692 3.709 32 260 292 1.049 2.952 4.001

BN 319 1.122 1.441

69 69 319 1.191 1.510

CJ 1.117 5.154 6.271 334

334 1.451 5.154 6.605

MM 513 1.982 2.495 31 72 103 544 2.054 2.598

SJ 133 833 966 94 23 117 227 856 1.083

5 Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata

16

Județ

Spitale publice Spitale private Total Sp.publice + private

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți


Nr.paturi acuți


Nr.paturi acuți

Total

SM 251 1.348 1.599 20 9 29 271 1.357 1.628

Total 3.350 13.131 16.481 511 433 944 3.861 13.564 17.425

Numărul total de paturi pentru îngrijire acută reprezintă 13.564 de paturi. Cele 18 spitale / clinici private sunt situate în principal în Bihor, Maramureș și Cluj și sunt entități mici cu 10 până la 70 de paturi, numai unul în Bihor are 244 paturi și unul în Cluj cu 180 paturi. Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, eșecului în asigurarea rolului de „paznic” al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați sunt consultaţi în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DGD) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și / sau de MF. În 2018, rata de ocupare a spitalelor de îngrijire acută s-a încadrat între 52% și 76% în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 65%. Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 502.390 (408.509 privind pacienți din regiunea NV și 93.881 privind pacienți din afara regiunii) și aproximativ 3,1 milioane de zile de spitalizare în 2018, acest lucru înseamnă că şi în prezent (şi anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 5,4 la 1.000 de locuitori. Numărul de internari la 100 locuitori este de 19,8% (figura 5). Ratele mari înregistrate la Cluj sunt reprezentative pentru faptul că spitalele clujene sunt instituțiile de trimitere pentru regiune.

Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută şi rata internărilor pe populaţie

Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018

5.4 5.34.3

7.5

4.5 4.0 4.1

19.8 20.0

13.6

28.6

15.7 15.1 15.3

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

Regiunea

NORD-VEST

Bihor Bistrița Năsăud

Cluj Maramureș Sălaj Satu Mare

Pat/1.000 loc Cazuri externate/100 loc

Număr paturi de îngrijire acută la 1000 locuitori Numărul internărilor la 100 locuitori

17

RNV este cea mai autonomă din țară (cu excepția București-Ilfov) din punct de vedere al spitalizărilor acute: - 97,5% dintre pacienții din RNV au fost internați în spitalele din regiune în 2014 (adică, 502 976 internări din totalul de 515 671); - Restul de 12 695 de pacienți din NV (adică 2,5% din totalul de pacienți cu internare din regiune) au fost internaţi în principal în București Ilfov; În 2014, 8,3% din numărul total de internări în spitale care au avut loc în spitalele din RNV au vizat pacienți din regiunile învecinate (şi anume, 45 788 internări): centru, nord-est și vest. Astfel, Cluj este cel de-al doilea cel mai puternic pol de spitalizare din județ, după București (unde puțin peste 50% din cazurile acute provin din afara Bucureștiului în sine). Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională. Spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15 000 de cazuri în 2014 (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea. În concluzie, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți din RNV este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare si ambulatorii. În plus, durata medie de spitalizare este ridicată în raport cu punctele de referință internaționale

Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul

Cluj și au între 75 - 1515 paturi.

Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență,

indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant

că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și /

sau de către MF.

Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Cluj se justifică prin

faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru

anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune sau chiar din țară.

Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare

Din totalul celor 13.564 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NV (toate paturile incluse

publice, private, militare etc.), 38% % sunt situate în județul Cluj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul

de paturi pe specialitate din regiune și județul Cluj.

Tabelul 8: Procentul de paturi per specialitate în regiunea NV

Secție Acuți

Nr. Paturi %

Județul Cluj

Alte județe

Total Județul

Cluj Alte

județe

Arsi 12 12 100%

ATI 276 307 583 47% 53%

Boli infectioase 146 278 424 34% 66%

Boli infectioase copii 49 27 76 64% 36%

Cardiologie 220 444 664 33% 67%

18

Secție Acuți

Nr. Paturi %

Județul Cluj

Alte județe

Total Județul

Cluj Alte

județe

Cardiologie copii 9 9 100%

Chirurgie cardiovasculara 60 12 72 83% 17%

Chirurgie generala 546 788 1334 41% 59%

Chirurgie maxilo-faciala 37 139 176 21% 79%

Chirurgie oncologica 180 0 180 100% 0%

Chirurgie plastica si reparatorie 37 77 114 32% 68%

Chirurgie si ortopedie pediatrica 58 78 136 43% 57%

Chirurgie toracica 25 15 40 63% 38%

Chirurgie vasculara 25 27 52 48% 52%

Dermatovenerologie 53 145 198 27% 73%

Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice 42 114 156 27% 73%

Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice copii 5 5 100%

Endocrinologie 35 28 63 56% 44%

Gastroenterologie 234 110 344 68% 32%

Ginecologie 14 4 18 78% 22%

Gineco-oncologie 20 20 100%

Hematologie clinica 56 75 131 43% 57%

HIV/SIDA 22 23 45 49% 51%

Medicina generala 8 0 8 100%

Medicina interna 555 932 1487 37% 63%

Nefrologie 51 59 110 46% 54%

Nefrologie copii 25 0 25 100%

Neonatologie (nn si prematuri) 73 122 195 37% 63%

Neonatologie (nou nascuti) 12 217 229 5% 95%

Neurochirurgie 58 64 122 48% 52%

Neurologie 219 383 602 36% 64%

Neurologie pediatrica 35 7 42 83% 17%

Obstetrica 39 39 100%

Obstetrica-ginecologie 269 865 1134 24% 76%

Oftalmologie 99 81 180 55% 45%

Oftalmologie copii 4 4 100%

Oncologie medicală 115 219 334 34% 66%

Oncopediatrie 40 0 40 100%

Ortopedie si 165 346 511 32% 68%

Otorinolaringologie (ORL) 96 142 238 40% 60%

Otorinolaringologie (ORL) copii 15 8 23 65% 35%

Pediatrie 364 671 1035 35% 65%

Pneumologie 146 485 631 23% 77%

Pneumologie copii 15 17 32 47% 53%

Psihiatrie (acuti si cronici) 11 35 46 24% 76%

Psihiatrie acuti 275 727 1002 27% 73%

Psihiatrie pediatrica 30 7 37 81% 19%

Radioterapie 175 30 205 85% 15%

Reumatologie 47 34 81 58% 42%

19

Secție Acuți

Nr. Paturi %

Județul Cluj

Alte județe

Total Județul

Cluj Alte

județe

Sterilitate- infertilitate 1 1 100%

Terapie intensiva coronarieni -UTIC 16 16 100%

Transplant renal 30 0 30 100%

Urologie 111 162 273 41% 59%

Regiune Nord-vest 5154 8410 13564 38% 62% Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018

Spitalele din RNV au aprobate un număr de 583 de paturi de ATI (care nu fac parte din cele

necontractabile), acestea au fost incluse în tabelul de mai sus.

Direcții și ținte strategice

Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să

transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung / reabilitare, după caz.

Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și

utilizarea optimă a serviciilor.

Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RNV

• Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale:

• Îmbunătățirea eficienței și eficacității (reducerea DMS și creșterea RUP)

• Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi

• Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți

• Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu

indentificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară

• Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor centre specializate pe

patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență –Dezvoltarea serviciilor

medicale integrate, complementare la nivel de județ și regiune

• Orizontul de implementare: treptat până în anul 2027

• Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional

• Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistem

Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alți

furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale,

pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt:

Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire;

Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității / absenței altor servicii

medicale, inclusiv a serviciilor preventive;

Costurile de susținere a serviciilor spitaliceşti acute moderne de nivel secundar și terțiar,

asigurarea sustenabilității;

Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile

de dezvoltare ale serviciilor;

Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale

spitalicești;

Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza

continuitatea îngrijirilor;

Dezvoltarea complementara, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona, judet, regiune;

20

Evaluarea și sustinerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum

epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectarii unor capacităţi flexibile, rezerve,

identificarea unor soluţii alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi / servicii /

personal pe anumite specialităţi, a deficitului de îndeplinire a unor condiţii de calitate, igiena

și siguranţă, necesitatea de acoperire a unor cerinţe temporar crescute de îngrijiri,

echipamente de diagnostic şi tratament, materiale, medicamente.

Ținte regionale:

a) Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă

din regiune se va reconfigura până în 2026 - 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de

paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de

specialitate.

O astfel de reducere se bazează pe:

- diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continupă de la 14,9 la 100 locuitori în

prezent la o țintă propusă de 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.

- susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi și ambulatorii, prin

dezvoltarea și finanțarea adecvată a acestora;

- creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă

economic pentru spitalele/secțiile de acuți);

- durata medie de spitalizare se stabilește la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem

regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic și tratament

și resurse umane, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.

Tabel 9. Capacitatea de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituții publice) – ținte regionale

Indicator 2014 2018 Tinta prevazută în 2026 - 2027

Numărul de internări la 100 locuitori 20,8 19,8 17,5

Durata medie de spitalizare 6,8 6,13 6,0

Rata de ocupare (%) 54% 62% 80% Sursa: Analiza date SNSPMPDSB

În ceea ce privește spitalizarea de zi, în perioada 2015 - 2018 s-a inregistrat o creștere semnificativă a

furnizării serviciilor spitalicești în regim de spitalizare de zi raportate ca și „cazuri medicale și chirurgicale

rezolvate”. Aceeași evoluție crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament și

monitorizare, raportate ca „servicii”, atât la nivel național cât și în RNV.

Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi

(caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).

Tabelul 10: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare

de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015

An 2015 2018

Tip interventie Nr. cazuri medicale

Nr. cazuri chirurgicale

Nr. cazuri medicale

Nr. cazuri chirurgicale

Total țară 1.448.697 228.188 1.808.649 314.775

Regiunea NV 314.194 34.701 357.505 76.234 Sursa: date SNSPMPDSB

21

Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare

de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în

spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și

pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. In paralel, este necesară recrutarea de

personal și / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate

și siguranță pentru pacienți.

Tabelul 11: Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu 2015

An /Servicii 2015 2018

Total tara 2.278.223 2.762.738

Regiunea NV 280.236 315.126

Sursa: date SNSPMPDSB

La nivel de țară, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. In susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. In anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărare de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2020 - 2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.

Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de

locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE în 2015 și un număr de internări de

19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile

cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.

Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuți se va realiza prin:

(i) transformarea parțială / totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen

lung / cronici și / sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate),

(ii) reducerea numărului de internari în spitalizare continuă-acuți în restul spitalelor de îngrijire acută.

În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele

modificări:

Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea in regim de spitalizare de zi, cu

privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național);

dezvoltarea capacităţii privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi;

modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi;

Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza

interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;

Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi;

Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor

de spitalizare de zi.

b) Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a

alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:

- scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);

- reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0 - 14 ani scade,

modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii;

22

- consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de

regiune;

- actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor

alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească

accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate,

gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunatatire a asistenței

medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului

Ministrului Sănătății nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate

mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu

implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

c) Serviciile de sănătate mintală

Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de

sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%,

valoare mai mică de media UE (7,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai

multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la

o rezolvare pozitivă a simptomelor.

În prezent, RNV are un total de 1.085 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 316 se află în

județul Cluj. În plus, în regiune există 1.221 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în

regiune există 0,72 paturi psihiatrie la 1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde

media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.

Tabel 12. Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NV, 2018

JUDEȚ / SPITAL

Nr. paturi

Psihiatrie

Acuți

Nr. paturi

Psihiatrie

Cronici

Total

BH 279 446 725

Spitalul Clinic de Urgență "Avram Iancu" Oradea 35

35

Spitalul Clinic MunicipaL "Dr. Gavril Curteanu" Oradea 174 41 215

Spitalul de Psihiatrie Nucet 35 150 185

Spitalul de Psihiatrie Stei 20 255 275

Spitalul Municipal "Dr. Pop Mircea" Marghita 15

15

BN 87 126 213

Spitalul Județean de Urgență Bistrița 79 8 87

Spitalul Orășenesc Beclean 8 118 126

CJ 316 446 762

RECHINUL IMPEX

10 10

SC Polaris Medical Clinica de Tratament și Recuperare SA

40 40

Spitalul de boli psihice cronice Borsa

195 195

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca 30

30

Spitalul Județean Clinic de Urgență Cluj-Napoca 180 10 190

Spitalul Militar de Urgență Cluj-Napoca 10

10

Spitalul Municipal Clinic Cluj-Napoca 20 90 110

Spitalul Municipal Dej 40 35 75

Spitalul Municipal Turda 25 45 70

Spitalul Orășenesc Huedin 11 21 32

MM 289 132 421

23

JUDEȚ / SPITAL

Nr. paturi

Psihiatrie

Acuți

Nr. paturi

Psihiatrie

Cronici

Total

Spitalul de Boli Infecțioase, Dermatovenerologie și Psihiatrie

Baia Mare 45

45

Spitalul de Psihiatrie Cavnic 34 20 54

Spitalul Municipal Sighetu Marmației 210 112 322

SJ 39 10 49

Spitalul Județean Zalau 39 10 49

SM 75 61 136

Spitalul Județean Satu Mare 55 60 115

Spitalul Municipal Carei 20 1 21

TOTAL 1085 1221 2306

d) Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și

tratabilă

Conform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de ţară din 2019, România

înregistrează rate ale mortalităţii evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru

boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de

sănătate naţionale şi regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor

populaţiei:

Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare, la nivel de regiune, prin

dezvoltarea serviciilor necesare populației: preventive, curative, inclusiv cardiologie

intervenţională şi de recuperare. Se propune consolidarea capacităților de cardiologie

intervențională prin crearea a trei „centre” în Cluj, Oradea și Baia Mare.

Serviciile medicale de oncologie: Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în

specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul

2018 incidența cancerului în România a fost de 317,20 la 100 000 de locuitori, iar în RNV

valoarea ratei a fost peste media pe țară - 374,22 la 100 000 locuitori. Județele: Maramureș,

Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și Bihor au valori ale ratei incidenței peste media pe țară, județele

Sălaj și Bihor având valori peste media pe țară și pe regiune. Județul Satu Mare are valoarea

ratei sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de

deces, reprezentând 19,49% din totalul deceselor din România în anul 2018, iar decesele prin

cancer în RNV reprezintă 13,17% din total decese prin cancer în România și 2,57% din total

decese generale.

În aprilie 2016, Minixterul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru

perioada 2016 - 2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și

institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă

mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:

Prevenirea cancerului;

Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);

Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;

Managementului durerii și îngrijirea paliativă.

Implicaţiile acestui plan pentru RNV sunt:

Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de top pentru RNV și dincolo de graniţele regionale. Capacitatea sa va fi consolidată odată cu crearea unui compartiment de chirurgie toracică pentru abordarea tumorilor toracice

24

Pentru a îmbunătăți capacitatea de diagnostic și tratament, Spitalul Județean Baia Mare va constitui un al doilea „centru de referință” regional pentru tratamentul cancerului, incluzând buncăre de radioterapie.

Accesul populației la tratament va fi, de asemenea, facilitat prin consolidarea capacităților de oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (de exemplu, serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi etc.)

Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrarii precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3 - 4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfașura în centre de îngrijiri paliative de instruire. Fiecare institut / spital de oncologie / secție de oncologie din regiune va avea alocată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative acolo unde spitalul nu are o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.

Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC)

Se urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului

pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase

județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare

resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde:

prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea

acestuia.

Rețeaua regională va include:

un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență),

reprezentând serviciul de referință la nivel regional;

În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces

necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în

rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă

24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință

regional și instruirea continuă a personalului.

condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;

Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC.

Servicii optimizate pentru gravide și copii

Conform analizei mortalității infantile din 2018 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în

regiunea NV, este de 7,2 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară care este

de 6,4 decese la 1000 de născuți vii. Cu excepția județului Cluj, care înregistrează o rată de 6,0

decese la 1000 născuți vii (sub media pe țară), Județul Sălaj înregistrează cea mai crescută rată,

11,1 decese la 1000 născuți vii, urmat de județele Satu-Mare cu o rată de 7,4, Maramureș cu o

rată de 7,3, Bihor cu o rată de de 7,2 și Bistrița-Nasăud cu o rată de 6,7 decese la 1000 născuți

vii.

Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea serviciilor medicale la nivel județean și

regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări:

creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament

antenatal/ neonatal/ postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și

postneonatală;

intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a

personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității in prima copilărie (evitabile și

25

tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meniningite, prematuritate, distrofii,

malformatii congenitale, traumatisme etc.);

integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală

comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal medical și mame, in scopul

combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie.

e) Servicii pentru pacienții vârstnici

- Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RNV, ca

și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea

bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la

patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile

de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:

la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienți, inclusiv

infiintarea/ dezvoltarea retelei de geriatrie

la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru varstnici (mecanisme de

gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura

continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară.

Infrastructură spitalicească și cadrul legal

În Cluj va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă

tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Cluj (1.500 paturi), ceea

ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va

deveni un centru de competenţă pentru rețeaua de spitale din NV pentru a trata pacienții critici și

cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se

bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populaţia din regiune și ține cont de serviciile

oferite de alte spitale / institute terțiare existente în Cluj (de exemplu, institutele regionale pentru

cardiologie și oncologie, spitalul de copii etc.). Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va

fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența.

Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de

operații, servicii de diagnostic clinic), dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv

organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialităţi înrudite.

Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora

cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul

pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele

regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune - cardiologie,

cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.

Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor cinci

spitale județene de urgență (Satu-Mare, Bistrița –Năsăud, Salaj, Bihor, Maramureș). Unele spitale

județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional

precedent (2007-2013). In perioada 2014 - 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții

în infrastructura sanitară și echipamente medicale.

Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe

în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii

ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de

diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor

geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.

26

Spitalele din RNV vor fi reorganizate pe trei nivele

Spitale terţiare de nivel regional (trimitere):

Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, oferă servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune.

Institutele terțiare de specialitate, situate în principal în municipiul Cluj, vor face parte din sistemul spitalicesc de trimitere (de exemplu, Institutul de Oncologie, Spitalul Copiilor, Institutul de Gastro-enterologie, Institutul de Boli Infecțioase etc.);

Spitale judeţene şi municipale de nivel secundar: Cele cinci spitale județene de urgență (Sălaj, Bihor, Bistrița, Maramureș, Satu Mare).

Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi asistență medicală și chirurgicală avansată de urgență și electivă prin spitalizare, de terapie intensivă, inclusiv servicii de spitalizare zi, iar în al doilea rând, vor oferi asistență ambulatorie integrată cu îngrijirea în spitalizare continua și vor avea capacități avansate de diagnosticare și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile date MF.

Spitalul Clinic Municipal din Cluj și Spitalele municipale din celelate orașe mari.

Spitale locale situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitaliceşti de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice si paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament.

Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifica pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate / în curs finanțate de către autoritățile locale și / sau partenerii internaționali de dezvoltare.

De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Baia Mare a fost reabilitat și dotat cu echipament (pentru o sumă totală de 56,7 milioane EUR) în contextul programului operațional regional anterior (2007-2013). Alte operațiuni de modernizare / renovare se fac în prezent în Spitalul de Urgență din Zalău (20,1 milioane EUR) și Spitalul Clinic Municipal din Cluj Napoca (25,8 milioane EUR). De asemenea, prin proiectul Ministerului Sănătății finantat de Banca Mondială s-au furnizat echipamente de anestezie, monitorizare, ventilație și ecografie Doppler în cele opt următoare spitale:

Bihor Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea

Bistriţa Năsăud Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa

Cluj Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca

Cluj Spital Clinic Municipal Cluj

Cluj Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca

Cluj Institutul de Oncologie pr.Dr.I.Chiricuță

Institutul Regional de Gastro - Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”

Cluj Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare "Prof. Dr. Niculaie Stancioiu" Cluj-Napoca

Maramureş Spital Judeţean de Urgenţă „Dr Constantin Opriş” Baia Mare

Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare

strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din

diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu

echipamente de diagnostic și tratament.

27

PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST

Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din NV poate fi structurata astfel:

- 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune având și rol

de spital județean pentru județul Cluj;

- 5 spitale județene de urgență;

- spitale de specialitate;

- institute de specialitate;

- 1 spital pentru copii;

- spitale municipale / orășenești;

- spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie;

- unități pentru îngrijiri pe termen lung

- unități de îngrijiri paliative

28

Reprofilarea serviciilor spitalicești a. Judeţul Sălaj

Situaţia la 31 decembrie 2018 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 828 Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 227 Numărul total de paturi: 1055 6 spitale existente în prezent: 4 publice (43 spitale pentru îngrijire acută şi 1 pentru îngrijire cronică) şi 2 facilități private

*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 13: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Sălaj

Nr. Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor

de îngrijire acută

Nr. paturilor

de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

1 Spitalul Judeţean de

Urgenţă Zalău Public 619 45 664

La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunatăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.

2

Spitalul Orășenesc "Prof. Dr. Ioan

Pușcaș" Simleu Silvaniei

Public 135 24 159

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, reorientarea serviciilor pentru cele de reabilitare și recuperare. Aceste mșsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

29


Proprietate

Nr. paturilor

de îngrijire acută

Nr. paturilor

de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

3 Spitalul Orăşenesc

Jibou Public 51 30 81

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

4 Spital Boli Cronice

Crasna Public 0 34 34

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație.

5

Centrul de Recuperare, Tratament și Îngrijire Zalău

Privat 0 94 94 Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

6 SC Salvosan

Ciobanca Privat 23 0 23

Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

Total Sălaj 828 227 1055 Sursa pentru situaţia la 31.12.2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

30

b. Judeţul Bihor

Situaţia la sfârşitul anului 2018 *): Numărul total de paturi pentru îngrijire acută **): 2724 Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 804 Numărul total de paturi: 3528 16 spitale existente în prezent: 12 publice şi 4 facilităţi private

*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 14: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Bihor


Proprietate Nr. paturilor de îngrijire

acută

Nr. paturilor de îngrijire

cronică

Total paturi

Ajustările propuse

1 Spitalul Judeţean

de Urgenţă Oradea Public 767 20 787

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

2

Spitalul Clinic Municipal

Dr. Gavril Curteanu Oradea

Public 839 190 1029

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.


Alesd Public 83 46 129

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

31



acută


cronică

Total paturi

Ajustările propuse

4

Spitalul Municipal »Episcop Nicolae Popovici»

Beiuș

Public 189 16 205

5 Spitalul Municipal «Dr. Pop Mircea»

Marghita Public 217 28 245

La propunerea US/APL, conversia unui nr. de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Ajustarea numărului de paturi pe specialitati în funcție de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul acoperă servicii necesare populației care locuiește în partea de nord a județului.

6 Spitalulul de

Psihiatrie Nucet***) Public 34 150 184

Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)

7 Spitalul Municipal

Salonta Public 106 8 114

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul va asigura în continuare servicii medicale de bază populației care locuiește în sud-vestul județului.


Stei Public 32 18 50

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltarea servicii medicale pentru cronici, recuperare, îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

9

Spitalulul de Psihiatrie şi Pentru

Măsuri de Siguranță Stei**)

Public 24 20 44

Specificitatea acestui spital este că funcționează atât cu sectoarele de sănătate, cât și de justiție. Se va lua în considerare extinderea capacității de servicii, dat fiind specificul unității. Legătura cu justiția trebuie consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și monitorizare. Mecanismul de finanțare al acestei

32



acută


cronică

Total paturi

Ajustările propuse

entități trebuie, de asemenea, revizuit pentru a asigura o co-alocare de fonduri atât de către sectorul sănătății, cât și al justiției.

10

Spitalul Clinic de Recuperare

Medicală Băile Felix

Public 0 252 252

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include consolidarea și organizarea ambulatorului integrat. Dezvoltarea capacităților specifice pentru servicii de reumatologie, recuperare, geriatrie etc. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

11 Spitalul Pelican

Privat Privat 118 0 118

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

12 Spitalul Euclid

Private Privat 13 0 13

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

13 Spitalul Clinic CF

Oradea Public 93 9 102

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

14 SC New Medics Privat 0 10 10 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

15 Spitalul Clinic "Avram Iancu"

Oradea Public 209 15 224

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate și specificului militar, la propunerea ministrului de resort.

16

Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea

Privat 0 22 22


Total Bihor

2724 804 3528

***) Nu au fost luate în calcul paturile Cod Penal şi internări nevoluntare: Spitalul de Psihiatrie Nucet are contractate încă 36 paturi art. 110 CP şi internări nevoluntare, Spitalul de Psihiatrie şi Pentru Măsuri de Siguranţă Ştei are contractate încă 230 de paturi art. 110 CP Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

33

c. Judeţul Bistriţa

Situaţia la 31 decembrie 2018 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 971 Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 311 Numărul total de paturi: 1282 4 spitale publice existente în prezent şi 1 facilitate privată


Tabelul 15: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Bistriţa


Proprietate Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi

contractate Ajustările propuse

1 Spitatalul Judeţean de Urgență Bistriţa

Public 696 138 834

La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi în funcție de nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

2

Spitalul Orăşenesc «Dr. George

Trifon» Năsăud

Public 142 0 142

La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în spitalizare de zi, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și îngrijiri pentru cronici, îngrijiri pe termen lung, reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

34


Proprietate Nr. paturilor de îngrijire acută


Total paturi

contractate Ajustările propuse

3 Spitalul Orășenesc

Beclean Public 71 118 189

La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi. Se va dezvolta centrul de sănătate mintală și ambulatoriul. Se recomandă dezvoltarea unor servicii de reabilitare fizică și recuperare. Pentru serviciile de psihiatrie, procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

4 S.C. «Clinica

Sanovil’ S.R.L. Privat 62 0 62


5 Preventoriul TBC

de copii Ilișua Public 0 55 55

Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanță cu particularitățile României în ceea ce privește tuberculoza. Se vor lua în considerare alte opțiuni de servicii, cum ar fi servicii medicale pentru pacienții cronici.

Total Bistriţa 971 311 1282

Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

35

d. Judeţul Maramureş

Situaţia la 31 decembrie 2018 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 2019 Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 499 Numărul total de paturi: 2518 13 spitale existente în prezent: 8 publice şi 5 facilităţi private


Tabelul 16: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Maramureş



acută


cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

1

Spitalul Judeţean de

Urgenţă «Dr.Constantin

Opris» Baia Mare

Public 848 2 850

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel putin pentru prioritațile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în functie de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

2

Spitalul de boli infecţioase şi

psihiatrie Baia Mare

Public 135 0 135

La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi pentru serviciile de boli infecțioase și dermatologie. Se va ține cont de reglementările naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.

36



acută


cronică


Ajustările propuse

3

Spitalul de Pneumoftiziolo

gie “Dr. Nicolae

Rușdea” Baia Mare

Public 111 86 197

Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul serviciilor pentru pacienții cu tuberculoză, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii Parteneriat / complementaritate cu serviciile spitalului judeţean pentru cresteterea calității și eficienței, optimizarea serviciilor de chirurgie toracică.

4

Spitalul Municipal Sighetu

Marmaţiei

Public 495 153 648

La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unor servicii de internare continuă ineficiente, în servicii medicale și chirurgicale de zi, cu ajustarea numărului de paturi de internare continuă în funcție de nevoile populației. Spital de subtrimitere pentru partea de nord a județului.

5 Spitalul

Psihiatrie Cavnic

Public 43 35 78 La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.).

6 Spitalul de Recuperare

Borşa Public 140 142 282

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai putin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, reconfigurarea serviciilor tinând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă. Dezvoltarea capacității pentru îngrijiri cronice și recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură pentru cronici.

7 Spitalul

Orășenesc Târgu Lapus

Public 55 15 70 La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai putin utilizate în servicii de spitalizare de zi,

37



acută


cronică


Ajustările propuse

dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, complementaritatea cu serviciile din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

8 Spitalul

Orășenesc Vişeul de Sus

Public 130 35 165

Spitalul trebuie menținut, având în vedere caracteristicile geografice ale zonei. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, reconfigurarea serviciilor ținând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

9 SC Che-

Cosmedica SRL

Privat 12 4 16 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

10 SC

Euromedica Hospital SRL

Privat 41 0 41 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

11 SC Clinica

Somesan SRL Privat 6 0 6


12 SC Centrul

Medical Catalina SRL


13 Policlinica

Sfântul Ioan Privat 3 0 3


TOTAL 2019 499 2518

Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB

38

e. Judeţul Satu Mare

Situaţia la 31 decembrie 2018 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 1339 Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliatie: 260 Numărul total de paturi: 1599 6 spitale existente în prezent: 4publice şi 2 facilităţi private


Tabelul 17: Plan operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Satu Mare


Proprietate


acută


cronică


Ajustările propuse

1

Spitalul Judeţean de

Urgenţă Satu Mare

Public 882 106 988

La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, dupa nevoile populatiei. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunătăți capacitațile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

2

Spitalul de Pneumoftiziolo

gie Satu Mare

Public 97 71 168

Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.

39


Proprietate


acută


cronică


Ajustările propuse

3 Spitalul

Municipal Carei Public 167 35 202

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

4 Spitalul

Municipal Negrești Oaș

Public 184 28 212

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

5 SC Manitou Med SRL-Gynoprax


6 S.C. Sara

Clinic Recovery S.R.L.


1339 260 1599

Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMPDSB Notă: Nu au fost luate în calcul cele 6 paturi contractabile (cronici) SPITALUL CLINIC CF (T16) -secția exterioară SATU MARE

40

f. Judeţul Cluj

Situaţia la 31 decembrie 2018 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 4915 Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 1322 Numărul total de paturi: 6237 22 spitale existente în prezent: 18 publice (15 pentru îngrijire acută, 1 psihiatrie cronică, 1 pneumoftiziologie, 1 recuperare) şid 4 private pentru îngrijire pe termen lung sau paliative


Tabelul 18: Operaţional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Cluj

Nr. Denumirea spitalului Proprietate Nr. paturilor de îngrijire

acută



Ajustările propuse

1 Spitalul Clinic Judeţean de

Urgenţă Cluj- Napoca 1397 25

1422

In anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgenta Cluj va fi

operațional. El va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean

de Urgență Cluj, atât prin preluarea serviciilor medicale

pentru acuți (servicii de tip terțiar, pentru politraumă, servicii

complexe etc.), cât și a personalului de specialitate aferent.

Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Cluj sunt:

proiectare, construire, dotare, operaționalizare, etape ce se

vor desfășura în perioada 2020-2027.

Configurarea serviciilor SRU Cluj a fost stabilită prin analiza

nevoilor de servicii medicale terțiare pentru RNV. Au fost

evaluate toate spitalele din municipiul Cluj care acordă

servicii de nivel terțiar (cazuri complexe, urgențe majore), a

căror activitate să se concentreze în viitorul spitalul

regional. Acesta se va construi pe un amplasament nou, în

strada Avram Iancu nr. 370-374, Comuna Florești. Va

înlocui complet spitalul existent (cu excepția sec’iilor de

obstetrică/ginecologie și neonatologie recent reabilitate prin

programul finanțat de Banca Mondială) și va prelua unele

41


acută



Ajustările propuse

servicii din alte spitale terțiare ale rețelei regionale de

urgență din Cluj (servicii de urologie de la Institutului Clinic

de Urologie şi Transplant Renal, servicii de chirurgie

toracică de la Spitalul de Pneumoftiziologie “Leon Daniello”,

serviciile de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară de la

Institutul Inimii “N. Stăncioiu”).

SRU Cluj va fi spital regional de urgență de 849 de paturi,

destinat rezolvării cazurilor complexe și a urgențelor grave

și politraumei pentru pacienții din RNV; se bazează pe un

concept organizațional de grupări de specialități medicale

strâns legate de divizii structurate "centre" – Centrul pentru

Cap şi Gât, Centrul toracic, Centrul abdominal, Centrul

pentru articulații, coloană vertebrală și traumatism, Centrul

de medicină internă, Centrul pentru mamă și copil. SRU va

avea servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, integrate cu

cele de internare continuă. SRU Cluj va dispune de o UPU

extins si heliport.

Componentele de îngrijire medicală și chirurgicală de zi și

ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în

acordarea îngrijirilor. In acest scop, spitalul va primi

echipamente și tehnologie de înaltă performanță și resurse

umane adecvat pregatite. Noul model financiar, modelul de

organizare și conducere a SRU, ce se vor elabora și

aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficiența și

sustenabilitatea spitalului.

Pentru a asigura funcționarea optimă a noului SRU ca furnizor de servicii complexe, terțiare, pentru pacienții din regiune, se vor realiza reglementări privind optimizarea fluxurilor de pacienți, conceptul de rețea regională de

42


acută



Ajustările propuse

servicii medicale, optimizarea altor servicii la nivelul spitalelor din regiune, cu sprijinul MS și al consultanților din programele MS, cu implicarea managerilor și a specialiștilor de la spitale, a autorităților locale.

SJCU Cluj/ UMF Cluj și autoritațile locale au elaborat o

propunere de reorganizare / reutilizare a spațiilor existente

în prezent la nivelul SRU Cluj (post use concept, apobată

de către MS). In paralel cu construirea și operaționalizarea

noului SRU, aceasta propunere de reorganizare a

serviciilor va fi dezvoltată în mod specific și integrată cu

toate propunerile de le nivelul unităților sanitare din Cluj și

din celelalte județe.

Toate propunerile formulate de către spitale / autorități

locale trebuie să respecte recomandările din planul actual.

Este necesar a se corela toate propunerile la nivel de județ

și regiune, pentru o repartiție corectă a serviciilor, conform

nevoilor populatiei și capacității de îngrijire a unităților.

2

Institutul Inimii de Urgență pentru Boli cardiovasculare

“Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca

Public 160 0 160

In perioada de operaționalizare a SRU Cluj, serviciile de

urgență de cardiologie și chirurgie cardiovasculară vor fi

preluate de la Institut la SRU Cluj, prin evaluări comune

ale echipei SRU, MS și Institutului. Institutul se va dezvolta

în continuare pentru a asigura accesul și continuitatea la

servicii medicale cardio-vasculare de tip terțiar, pentru

populația din regiune.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile

structuri.

43


acută



Ajustările propuse

3 Spitalul Clinic de Boli

Infecţioase Cluj-Napoca Public 192 0 192

Spitalul va continua să ofere servicii specifice pentru boli infecțioase, cu optimizarea utilizării paturilor pentru internare continuă. Se va ține cont de reglementări naționale și experiență din perioada pandemiei SARS-CoV2 pentru a crea conditii necesare îngrijirii pacienților, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii. Utilizarea de protocoale / complementarități de lucru stabilite cu viitorul spital regional. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

4

Institutul Regional de Gastroenterologie -

Hepatologie ”Prof.Dr. Octavian Fodor”

Cluj-Napoca

Public 380 0 380

Institutul va continua să ofere servicii medicale și chirurgicale înalt specializate, functionând în rețeaua de spitale de tip terțiar pentru RNV, cu optimizarea utilizării numărului de paturi de spitalizare continuă, conversia unor servicii către spitalizare de zi și servicii ambulatorii.

5 Spitalul Clinic de Urgenţă pentu Copii Cluj-Napoca

Public 416 60 476

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii va rămâne principalul furnizor de servicii de îngrijire terțiară de înaltă specializare din RNV. Obiectivul pe termen scurt: spitalul pentru copii va beneficia de reabilitarea anumitor unități și dotare cu echipamente. Date fiind analizele actualizate de nevoi, expertiza personalului medical, condițiile improprii ale actualelor clădiri ale spitalului de copii (spitalul funcționează din 15 clădiri, iar o parte din acestea sunt improprii), pe termen mediu, la propunerea APL / spital se va realiza un nou spital pentru copii în sistem monobloc spital în care vor fi dezvoltate la standarde europene secțiile: chirurgie infantilă, ATI, ORL, nefrologie, neurologie, pediatrie, într-un concept modern architectural, organizational și functional, care va oferi servicii pentru populatia infantilă din regiune. Ca spital de refererință pentru serviciile de pediatrie din regiune va include și un compartiment de îngrijiri paliative de 10-12 paturi, cu centru de zi de paliație și ambulatoriu

44


acută



Ajustările propuse

de îngrijiri paliative integrat. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

5 Spitalul Clinic de Pneumoftizilogie

”Leon Daniello” Cluj-Napoca

Public 136 89 225

Spitalul cu o singură specialitate va fi menținut ținând cont de specificul României în ceea ce privește tuberculoza. Optimizarea utilizării serviciilor de internare continuă prin conversia unui număr de paturi in spitalizare de zi, pentru alte specialități de pneumologie. Serviciile de chirurgie toracică vor fi transferate în noul spital regional. Se va tine cont de reglementari nationale si experientă din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea conditii necesare îngrijirii pacienților, a respectarii circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.

6 Spitalul Clinic de Recuperare

Cluj-Napoca Public 30 363 393

La propunerea APL/USL, procesul de reconfigurare va fi orientat către consolidarea capacităților de recuperare / reabilitare. In acest scop, se vor analiza structurile de alt profil din cadrul spitalului, cu identificarea unor soluții de mutare / reorganizare, în complementaritate cu structuri cu profil similar existente în municipiul Cluj. Dezvoltarea serviciilor ambulatorii, în funcție de nevoile pacienților internați și a zonei în care este amplasat spitalul. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.

7 Spitalul Clinic Municipal

Cluj-Napoca Public 236 115 351

La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut de nivel secundar pentru populația orașului Cluj. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.

8 Institutul de Oncologie

”Prof.Dr.I.Chiricuță” Public 515 0 515 La propunerea MS și a Institutului regional de referință,

dezvoltarea capacității pentru diagnostic și tratament,

45


acută



Ajustările propuse

Cluj-Napoca dezvoltarea tratamenului personalizat, optimizarea serviciilor prin dezvoltarea serviciilor ambulatorii și de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor preventive, inclusiv screening și îngrijire paliativă pentru a oferi servicii adecvate populației și pacienților cu afecțiuni oncologice din RNV. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

9 Spitalul Municipal Dej Public 268 65 333

Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de nord a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Dej, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

10 Spitalul Municipal Gherla Public 85 0 85

La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale secundare, complementare cu cele din Dej și servicii medicale de îngrijiri palliative și pe termen lung. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

11 Spitalul Municipal Turda Public 304 45 349

Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de sud a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale secundare pentru populația orașului Turda. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

12 Spitalul Municipal

Câmpia Turzii Public 95 10 105

La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale, complementare cu cele din Turda și servicii medicale de îngrijiri pe termen lung și de îngrijiri paliative. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

46


acută



Ajustările propuse

13 Spitalul Orăşenesc Huedin Public 136 21 157

Spitalul va fi menținut pentru a deservi populația din nord-vestul județului, inclusiv asistența de urgență. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Huedin, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

14 Spitalul de Boli Psihice

Cronice Borșa Public 0 195 195

Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.) Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

15 Institutul Clinic de Urologie și

Transplant Renal Cluj-Napoca

Public 65 0 65

Parte din activitatea pentru servicii de urgență pentru urologie va fi preluată în noul SRU, prin evaluări comune efectuate de spital, MS, SRU. Dată fiind recunoașterea municipiului Cluj-Napoca drept centru universitar, cu experiență în servicii medicale în domeniu, adresabilitatea și accesul populatiei, se propune crearea unui centru de transplant multi-organ Cluj, pornind de la expertiza centrului de transplant renal, recunoscut la nivel național și dezvoltând capacitățile pentru alte tipuri de transplant, care să rezolve aceste patologii terțiare pentru pacienții de la nivelul RNV. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

17 SC Eurotrat SRL Gherla Privat 0 76 76 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

18 Asociația

“Sf. Nectarie” Cluj-Napoca Privat 0 40 40


47


acută



Ajustările propuse

19 Spitalul Clinic C.F. Cluj Public 248 0 248 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

20 S.C. Rechinul Impex S.R.L. Privat 0 38 38 Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

21 S.C. Polaris Medical Clinic de

Tratament și Recuperare S.A.


22 Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Constantin Papilian"

Cluj Napoca Public 252 0 252


4915 1322 6237 Sursa pentru situaţia la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi SNSPMDP

48

D. ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ

Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra

spitalului de urgență din Cluj (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în

celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Baia Mare și

Bihor sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică

față de Cluj și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea.

Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenţie asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare. In perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale: - investiţii FEDR prin care care sunt direcționate către 43 de unități de asistență de urgență, aparținând spitalelor județene sau spitalelor de pediatrie. Lista acestor unități pentru RNV a fost elaborată și a fost aprobată prin Ordinul MS (a se vedea tabelul 19): Tabel 19 Reţeaua de urgenţă – UPU-rile reabilitate prin POR

Nr. art. Județ Spitale

5 Bistrița Năsăud Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistrița

26 Sălaj Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău

27 Satu Mare Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu-Mare

Fonduri ale Băncii Mondiale: Din cele 15 structuri spitalicești pentru primirea cazurilor de urgență din regiunea de nord-vest (șapte UPU și opt UTI), șase structuri (șase UPU) vor fi dotate prin proiectul Băncii Mondiale în curs de desfășurare. Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată. Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenţia de asistență de urgență. Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe).

Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și

împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune.

E. DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ

Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea /

echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat

sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de

bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu:

reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).

Diagnostic situație curentă și principalele deficite

În regiunea de nord-vest, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Cluj (37%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spitale / institute de specialitate (oncologie, cardiologie, urologie și transplant renal), urmat de județul Maramureș (21%) și

49

județul Bihor (19%). La celălalt capăt, Bistrița-Năsăud (3%) și Sălaj (5%) au cele mai puține ambulatorii din regiune. În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor.

Figura 6. Împărţirea îngrijirii specializate în ambulatoriu pe categorie

Sursa: SNSPMPDSB

Activitatea ambulatorie din RNV se compară în general bine cu media națională. Consultaţiile și serviciile la 10 000 de locuitori sunt strâns comparabile cu mediile naționale, în timp ce numărul de consultaţii pe medic este unul dintre cele mai mari din țară (144,9 față de 91,9 medie națională), pe al doilea loc după București. Figura 7. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operaţional regional 2007-2013

nr. ambulatorii nr. ambulatorii renovate prin POR 2007-2013

50

Tabelul 20. Unități ambulatorii care furnizează servicii paraclinice care furnizează servicii paraclinice

Judeţ BIHOR BN CJ MM SM SJ TOTAL

AMBULATORIU PUBLIC

22 4 44 28 26 6 130

AMBULATORIU PRIVAT

17 3 34 17 5 4 80

TOTAL 39 7 78 45 31 10 210

Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB

Dintre cele 44 ambulatorii integrate din RNV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 14 au fost

renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai

multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Satu Mare (4 din 4), în timp ce în Maramureș și Sălaj

doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 7, respectiv din 5 câte sunt în aceste județe.

Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar

2014 - 2020. Asftel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare,

reorganizare, extindere a 36 de ambulatorii, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente

și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Bihor, Bistrița-Năsăud,

Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Figura 8. Numărul ambulatoriilor integrate din RNV reamenajate prin POR 2014 - 2020

10

3

15

7

45

7

3

14

7

32

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Bihor Bistrita Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj

Total Ambulatorii Ambulatorii beneficiare FEN 2014-2020

Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și

acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea

51

contractării și, implicit, acordării acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu

acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru

aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate

spitalelor.

Tabelul 21: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești

publice, în anul 2018

Nr. crt Judetul Consultatii acordate in

2014

Consultatii acordate in

2018

1 Bihor 577.571 446.478

2 Bistrița-Năsăud 180.080 187.659

3 Cluj 825.817 661.863

4 Maramureș 437.507 474.247

5 Satu-Mare 309.714 243.364

6 Sălaj 162.455 161.179

Sursa INSP

In anul 2018 au fost decontate pentru ambulatoriul de specialitate: consultații, servicii acordate de către

medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe

actului medical): număr total de servicii de specialitate: 924.266, iar număr total servicii conexe: 67.692.

Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități

clinice și serviciile conexe actului medical este prezentată în Anexa nr. 3.

Tabelul 22: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate

de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în

perioada 2017 - 2019

Nr.crt. Casa de Asigurari

de Sănătate

Ambulatoriu

specialitati clinice

Paraclinice: laborator /

radiologie si imagistica

/ anatomie patologica

Ambulatoriu Recuperare,

Medicină fizică şi

Balneologie

2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019

1 BIHOR 49 55 62 28 27 30 21 24 27

2 BISTRITA NASAUD

11 11 12 11 10 10 6 4 5

3 CLUJ 135 132 139 61 62 64 17 16 14

4 MARAMURES 37 39 43 25 22 24 6 6 6

5 SATU MARE 41 33 34 20 18 19 4 5 4

6 SALAJ 12 14 13 8 8 8 4 4 3

TOTAL 285 284 303 153 147 155 58 59 59

Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în

unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o

parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care

au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor

ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normarii inadecvate.

Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat

creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal și tarife vor

condiționa evoluția furnizarii serviciilor în ambulator.

52

Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate

clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabileşte de către comisia

formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai

direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi

instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al

ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de

valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliata la nivelul Regiunii se regăsește în Anexa 9.

Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice,

prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe

săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de

lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei

participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor

profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice

reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local.

Pentru judeţul Bihor, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi

clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de

studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste

specialităţi, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 64,84%). Pentru

ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative si Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative

din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 9 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa

de Asigurări de Sănătate Bihor nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de

specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Cardiologie pediatrică,

Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică,

Oncologie şi hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică pediatrică şi cu nici un medic cu atestat de

studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 28 de

specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii

cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 45,32%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de

îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit

necesitatea înființării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bistriţa-

Năsăud nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun

medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Alergologie şi imunologie clinică, Anestezie şi

terapie intensivă, Boli infecţioase, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie pediatrică, Chirurgie

plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară,

Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie şi Gerontologie, Genetică

medicală, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Ortopedie pediatrică,

Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat

de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Cluj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 39 de specialităţi

clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici

pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de 99,44%. Pentru

ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative si Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative

din proiectul Bancii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative.

Casa de Asigurări de Sănătate Cluj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii

de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie

53

intensivă, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie şi cu niciun medic cu atestat

de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Maramureş, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 41 de

specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu

atestat de studii complementare în Planificare familială şi Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu

medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de 82,66%. Pentru

ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative

din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 8 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa

de Asigurări de Sănătate Maramureş nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale

ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie

intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică

medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie.

Pentru judeţul Satu Mare, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de

specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii

cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 69,46%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de

îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit

necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Satu-Mare

nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de

specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică,

Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală,

Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie

pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau

Îngrijiri paliative.

Pentru judeţul Sălaj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialităţi

clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici

pentru aceste specialităţi fiind de 68,31%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri

paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea

înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj nu are încheiat

contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu

următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie

cardiovasculară, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică,

Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi

hematologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Radioterapie şi cu niciun medic cu atestat de studii

complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Ținte operaționale și plan regional

În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat

la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.

Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare,

consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile

regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. In

același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la

nivel real al costurilor, normarea și plata personalului, sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.

54

Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care

să țină seama de următoarele considerente:

• județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene

(numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);

• localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;

• sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;

• existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor

ambulatorii;

• starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;

• investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare

adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile

disponibile în zona de captare corespunzătoare;

55

F. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII

Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul

propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de

creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027.

Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării

rețelei regionale de spitale.

Analiza situației curente și principalele deficite

Legislatia națională nu definește serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există sub forma

serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții

precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară

definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală, cât și îngrijiri de tip social în mod

integrat, pe termen lung.

Județul Cluj concentrează aproximativ 38% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire

cronică este în mod special subdezvoltată în județul Satu Mare, care are mai puțin de 9 paturi de îngrijire

cronică la 10.000 de locuitori și mai puțin de 17% paturi cronice din totalul paturilor de spital.

Tabel 23. Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire pe termen lung

Secție Cronici Nr. paturi %

Județul Cluj

Alte județe

Total Județul

Cluj Alte

județe

Cronici

258 258

100%

Geriatrie si gerontologie 25 0 25 100% Îngrijiri paliative 101 129 230 44% 56%

Medicina muncii 15 25 40 38% 63%

Neonatologie (prematuri) 40 13 53 75% 25%

Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrII

17 17

100%

Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrIII

20 20

100%

Pediatrie (recuperare pediatrica) 25 12 37 68% 32%

Pneumoftiziologie (TB) 188 270 458 41% 59%

Pneumoftiziologie pediatrică (TB) 10 20 30 33% 67%

Psihiatrie cronici 185 408 593 31% 69%

Psihiatrie cronici (lunga durata) 261 367 628 42% 58%

Recuperare medicală

78 78

100%

Recuperare medicală - cardiovasculara 134 43 177 76% 24%

Recuperare medicală – ortopedie&traumatologie 50 14 64 78% 22%

Recuperare medicală - respiratorie

33 33

100%

Recuperare medicală neurologie 146 166 312 47% 53%

Recuperare neuro-psiho-motorie

40 40

100%

Recuperare, medicina fizica si balneologie 271 357 628 43% 57%

Recuperare, medicina fizica si balneologie copii 140 140

100%

Regiunea Nord-vest 1451 2410 3861 38% 62% Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018

În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung și de recuperare sunt furnizate în 19 spitale pentru probleme cronice (10 publice și 9 private), precum și în departamente specifice din spitale pentru îngrijire acută, pentru un total de 3.861 de paturi. Dintre acestea, 31,6% și 12,6% sunt dedicate psihiatriei și respectiv pneumologiei, ceea ce înseamnă că în jur de 2 000 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire de lungă durată și îngrijiri palliative.

56

În 2018 au fost înregistrate în RNV un număr de 59.077 de cazuri de spitalizare. Până la 83% din cazurile de spitalizare au fost în secțiile de recuperare, medicină fizică și balneologie, urmate de secțiile de boli cronice și psihiatrie. Tabel 24. Situația numărului de paturi, cazuri și zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen lung

Specialitate cronici Nr.

paturi Nr.

cazuri Nr. zile

spitalizare % din total

paturi % din total

cazuri % din total

zile

Cronici 258 7620 80,035 6.68% 12.90% 7.35%

Geriatrie și gerontologie 25 620 7,746 0.65% 1.05% 0.71%

Îngrijiri paliative 230 3437 67,560 5.96% 5.82% 6.20%

Medicina muncii 40 1403 7,723 1.04% 2.37% 0.71%

Neonatologie (prematuri) 90 1252 20,524 2.33% 2.12% 1.88%

Pneumoftiziologie 488 3296 103,622 12.64% 5.58% 9.51%

Psihiatrie cronici 1221 5216 364,351 31.62% 8.83% 33.44%

Recuperare medicală 1509 36233 438,043 39.08% 61.33% 40.20%

Grand Total 3861 59077 1,089,604 100% 100% 100%

Figura 9. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe categorie (%)

1.05%

2.12%

2.37%

5.58%

5.82%

8.83%

12.90%

61.33%

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00%

Geriatrie si gerontologie

Neonatologie (prematuri)

Medicina muncii

Pneumoftiziologie

Ingrijiri paliative

Psihiatrie cronici

Cronici

Recuperare medicala

% din total zile de spitalizare

Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB

Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, mai mult de 60% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în sectii de recuperare, iar peste 8% în secții de psihiatrie cronici și peste 5% în secții de pneumologie și îngrijiri paliative. Serviciile acordate in sectii de geriatrie-gerontologie reprezintă un total de 1,05%. În ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat peste 50% din totalul regional (dar mai puțin decât media națională de 74%).

57

Capacitatea de îngrijire cronică în RNV este ușor peste media națională în raport cu numărul total de paturi de spital (25% din totalul paturilor de spital față de 23% din totalul la nivel național). În ceea ce priveşte județele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Bihor și Bistrița-Năsăud, cu peste 30% paturi pentru îngrijiri cronice; dimpotrivă, în Sălaj, mai puțin de 20% din total paturi este destinat îngrijirii cronice. În termeni absoluţi, în Sălaj și Satu Mare există sub 10 paturi pntru îngrijirii cronice la 10 000 de locuitori, sub media națională (14 paturi la 10 000 locuitori). În 2014, în regiune existau zece furnizori de servicii de îngrijire paliativă pentru un total de 79 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii și asistentele cu competențe de îngrijire paliativă au fost grupaţi în Cluj, Bihor și Maramureș. Județele cu cea mai mică capacitate în raport cu nevoile estimate sunt Bihor și, în special, Sălaj. Densitatea paturilor pentru îngrijiri paliative este deosebit de scăzută în Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, în timp ce densitatea profesioniștilor din domeniul sănătății este deosebit de mică în Bistrița-Năsăud, Satu Mare și Sălaj.


Numărul total de paturi de ITL și recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de

servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități sanitare de

specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale.

Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor

implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.

Numărul paturilor de recuperare și de îngrijire de lungă durată va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:

- Refacere/recuperare: 30 paturi la 100 000 locuitori; - Îngrijire de lungă durată şi managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65

ani Numărul total de capacități de recuperare și îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la țintele definite și va reprezenta un total de circa 3 475 de paturi / locuri de zi.

Tabelul 25: Capacităţile ţintă de recuperare şi îngrijire pe termen lung în RNV

Recuperare Îngrijire pe termen lung

Bihor 172 598

Bistriţa-Năsăud 83 289

Cluj 215 743

Maramureş 139 482

Sălaj 64 252

Satu Mare 102 338

TOTAL 774 2 701 Sursa: Analiza datelor MS şi SNSPMPDSB

Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituțiilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi „sincronizată” cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilităţi de îngrijire pe termen lung sau de recuperare. Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilități / servicii:

a) Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale; b) Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă,

de ex. permițând externarea anticipată a pacienților cu probleme acute.

58

O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel județean / regional pentru a determina împărțirea capacităților viitoare în cadrul diferitelor sub-specialități (pentru adulți și copii):

- Reabilitare / recuperare cardiacă; - Reabilitare / recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral); - Reabilitare / recuperare locomotorie; - Reabilitarea / recuperarea în bolile oncologice; - Alte specialități etc.

Îngrijirile paliative

Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în

Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de

țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:

1) situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a

integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate,

2) educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor

multidisciplinare de paliație,

3) consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și

4) numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator

sau centre de zi, în regim de internare continuă).

În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca

număr de servicii la 100.000 locuitori.

Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări

coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite

structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele

pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile în care se acordă

serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau

private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale

Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor

de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în

vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri

paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în

sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de

paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.

59

Figura 10: Evoluția numărului de unități cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019

Sursa: Date CNAS

Intre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019, numai 16 unități

(15%) se află în RNV, distrituite astfel:

Tabelul 26: Număr unități de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019 din RNV

Județ Public Privat Total

Bihor 4 1 5

Bistrița Năsăud 1 0 1

Cluj 2 2 4

Maramureș 2 1 3

Sălaj 1 1 2

Satu Mare 1 0 1

Total 11 5 16


Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire

paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează7 :

Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal

Număr de paturi pacienți internați

îngrijiri paliative per număr de

locuitori

Număr de cabinete de îngrijiri

paliative ambulatorii per număr de

locuitori

Număr de echipe de îngrijiri

paliative la domiciliu

per număr de locuitori

25 paturi ÎP la 125,000 locuitori 1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000

locuitori

1 echipă de ÎP la domiciliu la

40,000 locuitori

Raport personal îngrijiri

paliative pacienți internați

Raport personal îngrijiri

paliative ambulatoriu

Raport personal echipa de

ÎP la domiciliu

1 doctor cu atestat ÎP la 12

paturi

1 asistentă cu formare ÎP la 8

1 echipa de ÎP ambulatoriu constă

în:

1 doctor

1 echipa de ÎP la domiciliu

constă în:

2 doctori

7 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

60

paturi, 8 per tură

1 infirmieră la 8 paturi pe tură

1 asistent social la 25 paturi

jumătate de normă psiholog la

12 paturi ;

4 contracte de muncă cu timp

parțial - alte tipuri de personal

(fizioterapeut, consilier

spiritual)

1 asistentă

jumătate de normă asistent

social

2 contracte de muncă cu

timp parțial - alte tipuri de

personal

(fizioterapeut, consilier spiritual)

4 asistente

1 psiholog

1/2 normă

fizioterapeut

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

În plus, sunt stabilite și următoarele obiective calitative 8:

- Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de

complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.

- Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor

paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la

domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe

spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță

pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările

politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.

- Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele

esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie

disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea

reglementarilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice.

- Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în

toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.

- Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date

de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele

vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a

asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.

Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):

Județ Spital Sp. public /

privat Sp. acut /

cronic Nr. paturi

contractabile

BH Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea PRIVAT Cronic 22

Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea PUBLIC Acut 7

Spitalul Municipal "Episcop N. Popovici" Beius PUBLIC Acut 10

Spitalul Orășenesc Alesd PUBLIC Acut 8

Spitalul Orășenesc Stei PUBLIC Acut 12

BH Total 59

BN Spitalul Județean Bistrița PUBLIC Acut 5

BN Total 5

CJ Centrul de îngrijiri paliative Sf. Nectarie PRIVAT Cronic 40

SC Polaris Medical Clinică de Tratament și Recuperare SA PRIVAT Cronic 43

8 Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017

61

Județ Spital Sp. public /

privat Sp. acut /

cronic Nr. paturi

contractabile

Spitalul Municipal Campia Turzii PUBLIC Acut 10

Spitalul Municipal Dej PUBLIC Acut 8

CJ Total 101

MM Centrul Medical Catalina PRIVAT Cronic 25

Spitalul de pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare PUBLIC Acut 10

Spitalul de psihiatrie Cavnic PUBLIC Acut 10

MM Total 45

SJ S. C. SALVOSAN CIOBANCA I.S.R.L. PRIVAT Acut 0

Spitalul de boli cronice Crasna PUBLIC Cronic 10

SJ Total 10

SM Spitalul Orășenesc Negrești - Oaș PUBLIC Acut 10

SM Total 10

Total 230

Tabelul de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației Tabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RNV – Curente, necesare și analiza deficitului

* nu include paturi la privat, ** exclude facilitățile private

Sursa: SNSPMPDSB 2018 Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul,

deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.

No

rd V

est

Po

pu

lați

e

Nr.

și

tip

ul cu

ren

t d

e

patu

ri

Patu

ri n

ece

sare

Defi

cit

*

Pacie

nți

am

bu

lato

riu

în

pre

zen

t d

up

ă n

um

ăr

și

tip

de fu

rniz

ori

de

serv

icii

OP

neces

ar

Defi

cit

**

Ech

ipe c

ure

nte

de

asis

ten

ță l

a d

om

iciliu

du

pă n

um

ăr

și ti

p d

e

furn

izo

ri d

e s

erv

icii

Ech

ipe l

a d

om

iciliu

neces

are

Defi

cit

**

S = Stat C = Societate privată

S C

25 p

at.

la

125,0

00

loc.

S ONG C

1 c

ab

inet

la

60,0

00

loc.

S ONG C

1 e

ch

ipa la

40,0

00 lo

c.

BH 561,404 37 22 112 -75 0 0 0 10 10 0 2 0 15 13

BN 278,851 5 0 56 -51 0 0 0 7 7 0 0 0 10 10

CJ 691,106 18 83 138 -120 0 0 0 13 13 0 0 0 20 20

MM 460,689 20 25 92 -72 0 0 0 8 8 0 0 0 11 11

SJ 211,691 10 0 42 -32 0 0 0 10 10 0 0 0 16 16

SM 329,079 10 0 66 -56 0 0 0 6 6 0 0 0 10 10

Total 3,198,564 100 130 640 -540 0 0 0 54 54 0 2 0 82 80

62

Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen

scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:

- paturi paliative: înființarea în sistemul public și / sau sau finanțarea paturilor existente inclusiv în

sistem privat (540 paturi) care vor acoperi 100% din nevoia actuală;

- servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între

30% și 50% din decalajul actual;

- echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la

domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital

- conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 95 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri palliative; 270 de asistenți medicali vor trebui specializați în îngrijiri paliative, 100 alți profesioniști din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenți, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidențiatul de medicină de familie și oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naționale și obiectivele propuse și raporturile pentru îngrijirea paliativă.

Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu

acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.

63

REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV

Servicii Măsuri

Asistenţa medicală primară

Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% - 5%. Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiune. Se vor extinde competențele / obligațiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor și bolnavilor cronici și mecanisme îmbunătăție de plată / stimulare a medicilor. Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătățită prin investitiții din viitorul Program operational sănătate / integrare cu centre de asistență medicală comunitară.

Echipe de asistenţă medicală comunitară

Până în 2022 vor fi create minimum 15 - 20 de echipe integrate.

Numărul furnizorilor de servicii de asistență medicală comunitară (medici,

asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari) va fi ajustat în

consecință. Se vor aborda cu prioritate comunele fără medici de familie,

alte localități rurale cu acces redus la servicii medicale.

Sectorul spitalicesc Strategia de reconfigurare își propune să raționalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate și să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă. Rețeaua de spitale va fi formată din: - 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru

întreaga regiune și are si rol de spital județean pentru judetul Cluj;

- 5 spitale județene de urgență;

- spitale de specialitate;

- institute de specialitate;

- 1 spital pentru copii;

- spitale municipale / orășenești;

- spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară

proprie;

- unități pentru îngrijiri pe termen lung.

Procesul de raționalizare și optimizare a serviciilor va cuprinde: - Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul

rețelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuți) în servicii de spitalizare de zi, creșterea capacitățiii de servicii ambulatorii, integrate, creșterea eficienței și eficacității serviciilor;

- In funcție de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacitățile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex - spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, institute regionale de specialitate, spital local etc.), în concordanță cu analiza nevoilor specifice ale populației ;

- Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanțe mici, accesibile), ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației;

- Focalizare pe creșterea calității și siguranței pacientului; - Adaptarea condițiilor de furnizare a asistenței medicale necesare

populației în condițiile pandemiei SARS CoV 2; - Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere preluarea

personalului în noile structuri.

Centre de ambulatoriu specializate

- Optimizarea / dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii

de prioritizare (județele cu număr mic de servicii ambulatorii

contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, localitățile

64

în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice,

necesitatea de a acorda servicii în specialitățile clinice cu mare

adresabilitate şi care înregistrează un deficit ridicat în zona

administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul

nevoilor de sănătate ale populaţiei arondate precum şi din zonele

învecinate acesteia;

- Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională

corespunzătoare, care să asigure funcționarea adecvată a noilor

centre ambulatorii este esentială și face parte din criteriile de

prioritizare ale programului de investiții.

Asistenţă paliativă, recuperare şi îngrijire pe termen lung

Numărul total de paturi de ITL estimat la 2701 paturi va fi crescut atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru diverse patologii pentru adulți și copii. Consolidarea serviciilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raționalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune. Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de

îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive

cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât și al îngrijirilor

paliative specializate.

Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.

Adaptarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii Măsurile de reorganizare / dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu. Pentru asistența medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creşterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum şi a pacienților cu afecțiuni cronice.

Având în vedere nevoile identificate de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obigatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.

Anexele nr. 1-3, 4A, 4B, 5-11 fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii

Sanitare.

65

ANEXE

ANEXA 1 Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF

În anul 2016

Nr.

crt.

Grupe de liste cu

persoane

beneficiare ale

pachetelor de

servicii, inscrise

Nr. Medici

la

31.12.2016

Număr

asigurati

înscrisi la

31.12.2016

Număr persoane

beneficiare ale

pachetului minimal

de servicii medicale

inscrise la 31.12.2016

Total persoane

beneficiare ale

pachetelor de

servicii inscrise pe

listele medicilor de

familie la 31.12.2016

0 1 2 3 4 5

1 sub 500 161 36.148 2.897 39.045

2 500 - 1000 661 472.947 79.421 552.368

3 1001 - 1500 2.592 2.739.672 537.284 3.276.956

4 1501 - 2000 3.512 5.077.472 1.007.938 6.085.410

5 2001 - 2200 1.103 1.909.737 399.443 2.309.180

6 2201 - 2500 1.425 2.732.218 587.080 3.319.298

7 2501 - 3000 1.130 2.533.751 520.584 3.054.335

8 3001 - 3500 367 976.416 196.632 1.173.048

9 3501 - 4000 108 330.071 70.759 400.830

10 4000 - 4500 70 251.490 63.208 314.698

11 peste 4500

Total 11.129 17.059.922 3.465.246 20.525.168

Urban 6.867 10.803.784 1.988.909 12.792.693

Rural 4.262 6.256.138 1.476.337 7.732.475

În anul 2017

Nr.

crt.

Grupe de liste cu

persoane

beneficiare ale

pachetelor de

servicii, inscrise

Nr. Medici

la

31.12.2017

Număr

asigurati

înscrisi la

31.12.2017

Număr persoane

beneficiare ale

pachetului minimal


inscrise la 31.12.2017

Total persoane

beneficiare ale

pachetelor de



familie la 31.12.2017

0 1 2 3 4 5

1 sub 500 149 35.934 2.719 38.653

2 500 - 1000 609 431.617 76.390 508.007

3 1001 - 1500 2.568 2.728.900 545.343 3.274.243

4 1501 - 2000 3.412 4.894.424 1.033.287 5.927.711

5 2001 - 2200 1.094 1.868.053 417.317 2.285.370

6 2201 - 2500 1.397 2.664.089 599.955 3.264.044

7 2501 - 3000 1.137 2.524.458 544.987 3.069.445

8 3001 - 3500 418 1.097.388 235.843 1.333.231

9 3501 - 4000 122 372.939 81.259 454.198

10 4000 - 4500 69 240.582 67.132 307.714

11 peste 4500 7 30.427 5.742 36.169

Total din care: 10.982 16.888.811 3.609.974 20.498.785

Urban 6.484 10.236.624 2.035.406 12.272.030

Rural 4.498 6.652.187 1.574.568 8.226.755

66

În anul 2018

Nr.

crt.

Grupe de liste cu

persoane

beneficiare ale

pachetelor de

servicii, inscrise

Nr. Medici

la

31.12.2018

Număr

asigurati

înscrisi

la 31.12.2018

Număr persoane

beneficiare ale

pachetului minimal


inscrise

la 31.12.2018

Total persoane

beneficiare ale

pachetelor de



familie

la 31.12.2018

0 1 2 3 4 5

1 sub 500 153 38,889 2,640 41,529

2 500 - 1000 606 441,101 80,117 521,218

3 1001 - 1500 2,544 2,688,599 557,991 3,246,590

4 1501 - 2000 3,332 4,766,273 1,054,820 5,821,093

5 2001 - 2200 1,067 1,817,277 437,835 2,255,112

6 2201 - 2500 1,309 2,489,380 577,481 3,066,861

7 2501 - 3000 1,190 2,630,352 598,064 3,228,416

8 3001 - 3500 431 1,132,615 254,738 1,387,353

9 3501 - 4000 131 391,165 91,153 482,318

10 4000 - 4500 77 263,108 75,095 338,203

11 peste 4500 12 52,099 11,346 63,445

Total 10,852 16,710,858 3,741,280 20,452,138

Urban 6,577 10,485,520 2,143,858 12,629,378

Rural 4,275 6,225,338 1,597,422 7,822,760

67

ANEXA 2 Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în 2019

Îngrijiri

medicale

la

domiciliu

Îngrijiri

Paliative

la

domiciliu

Îngrijiri

medicale

si

Paliative

la

domiciliu

1 ALBA 189 28 16 2 2 0 10 0 52 12 2 8 0 0 63 69 0 453

2 ARAD 244 85 29 8 9 1 11 0 161 14 3 4 0 0 100 72 0 741

3 ARGEŞ 341 63 32 18 3 2 14 0 68 23 4 6 0 0 86 78 0 738

4 BACAU 263 51 32 0 0 1 10 0 52 27 3 6 0 0 68 79 3 595

5 BIHOR 333 62 30 3 9 1 27 2 306 21 1 2 1 0 151 63 0 1,012

6 BISTRITA 133 12 10 1 2 3 5 0 37 5 1 5 0 0 73 68 1 356

7 BOTOSANI 155 9 13 5 1 1 5 0 43 4 0 0 0 0 62 64 1 363

8 BRASOV 313 95 26 1 6 2 9 0 52 27 3 3 1 0 83 76 1 698

9 BRAILA 144 26 14 5 5 1 5 0 22 5 0 3 0 0 42 76 0 348

10 BUZĂU 190 50 26 9 9 0 7 0 35 16 2 2 0 0 48 72 0 466

11 CARAŞ 146 54 10 1 6 1 9 0 28 6 2 0 0 0 36 65 0 364

12 CALARASI 111 54 19 0 1 1 8 0 16 7 1 6 0 0 40 77 0 341

13 CLUJ 336 139 64 9 18 11 14 1 153 28 10 12 0 0 125 67 0 987

14 CONSTANTA 373 202 47 6 0 0 26 1 142 34 7 1 0 0 111 75 4 1,029

15 COVASNA 98 18 10 0 1 0 8 0 17 4 0 1 0 0 34 67 0 258

16 DÂMBOVITA 211 26 18 0 3 1 9 0 68 4 1 12 0 0 86 83 0 522

17 DOLJ 403 148 46 4 35 1 26 1 146 44 2 7 0 0 134 78 0 1,075

18 GALAŢI 234 34 21 6 2 0 8 0 89 11 1 10 0 0 40 78 0 534

19 GIURGIU 104 24 14 2 3 1 1 0 26 4 0 0 0 0 51 0 0 230

20 GORJ 185 45 22 9 6 0 11 0 40 9 0 2 0 0 49 71 0 449

21 HARGHITA 145 26 10 2 6 2 4 0 44 6 2 2 0 0 62 57 0 368

22 HUNEDOARA 218 25 22 0 6 0 10 0 23 13 1 0 0 0 58 73 2 451

23 IALOMITA 107 28 19 1 3 1 6 0 32 4 3 2 0 0 49 73 0 328

24 IASI 401 173 53 0 6 10 31 0 231 36 0 24 0 0 129 56 1 1,151

25 ILFOV 150 47 16 0 6 0 9 0 26 8 2 8 0 0 82 77 0 431

26 MARAMURES 213 43 24 5 4 8 6 1 100 17 5 13 0 1 85 64 0 589

27 MEHEDINTI 132 25 12 5 2 0 9 0 24 6 1 2 0 0 46 68 0 332

28 MURES 284 112 33 18 21 6 16 1 120 18 6 7 0 0 89 62 0 793

29 NEAMT 228 54 23 1 2 1 7 0 95 12 1 5 0 0 57 71 0 557

30 OLT 232 33 28 5 2 0 9 0 23 7 1 4 0 0 73 81 0 498

31 PRAHOVA 347 100 40 0 7 2 22 0 67 31 2 7 0 0 86 86 2 799

32 SATU-MARE 138 34 19 0 0 0 4 0 70 7 0 4 0 0 66 59 0 401

33 SĂLAJ 105 13 8 1 0 0 3 0 61 6 0 2 0 0 45 64 0 308

34 SIBIU 238 48 23 0 0 0 5 0 119 13 3 5 0 0 58 74 0 586

35 SUCEAVA 273 112 25 0 2 2 10 0 57 16 2 3 0 0 136 67 0 705

36 TELEORMAN 160 78 21 2 0 0 8 0 34 7 0 0 0 0 54 77 0 441

37 TIMIŞ 405 222 41 9 15 0 23 1 164 26 3 5 0 0 135 67 0 1,116

38 TULCEA 83 36 10 0 0 0 4 0 22 4 2 0 0 0 24 66 0 251

39 VASLUI 156 37 20 1 3 0 7 0 46 6 2 4 0 0 55 63 0 400

40 VÂLCEA 202 33 14 0 0 0 22 0 51 11 1 4 0 0 52 70 1 461

41 VRANCEA 137 44 20 1 0 0 2 0 37 8 1 3 0 0 68 63 0 384

42 BUCURESTI 850 592 149 28 92 2 84 7 160 86 9 29 0 0 350 91 0 2,529

43 AOPSNAJ 240 93 214 27 28 4 40 1 40 24 1 14 0 0 494 85 2 1,307

9,95 3,233 1,343 195 326 66 564 16 3,199 677 91 237 2 1 3,835 2,992 18 26,745 TOTAL

Consultatii

de urgenţă

la domiciliu

şi transport

sanitar

neasistat

INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE

LA DOMICILIU

Medicamente

Ambulatoriu

Dispozitive

medicale

Sanatorii şi

Preventorii TOTAL

c)

Paraclinice:

ecografii -

medici

specialitati

clinice

d)

Paraclinice:

radiografie

dentara

retroalveolară

şi panoramică

- medici

dentisti

Medicină

fizică şi de

Reabilitare in

Ambulatoriu

Acupunctură Medicina

dentaraSpitaleNr. crt.

Casa de

Asigurari de

Sănătate

Asistenta

Primara

Specialități

clinice

Ambulatoriu

a)

Paraclinice:

laborator /

radiologie,

imagistica şi

medicină

nucleară/

anatomie

patologica

b)

Paraclinice:

ecografie

generala

(abdomen si

pelvis) -

medici de

familie

68

ANEXA 3 Situația detaliată pe specialități privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica

BIHOR BISTRIŢA NĂSĂUD CLUJ MARAMUREŞ SATU MARE SĂLAJ

Nr.

Sp

ecia

lita

t

ea

/ate

sta

t

de

stu

dii

co

mp

lem

e

nta

re

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

0 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 C16 C17 C18 C19

1

ALERGOLOGIE SI IMUNOLOGIE CLINICA 5.200 4.442 0 12.936 15.828 0 8.400 5.519 0 4.558 1.893 0 1.178 620 0

2

ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3

BOLI INFECTIOASE 2.059 123 0 2.763 0 0 7.229 0 0 427 0 0 2.159 3 0

4 CARDIOLOGIE 30.849 23.515 0 6.154 5.149 0 51.157 55.320 0 22.049 7.179 0 11.950 7.166 0 3.383 1.354 0

5

CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ 0 0 0 200 38 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6

CHIRURGIE CARDIOVASCULARA 0 0 0 0 0 0 594 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7

CHIRURGIE GENERALA 15.409 6.524 0 5.656 2.987 0 32.699 17.657 0 26.307 16.963 0 8.073 4.299 0 5.310 2.822 0

8

CHIRURGIE ORALA SI MAXILO-FACIALA 336 12 0 0 0 0 5.367 364 0 0 0 0 403 0 0 0 0 0

9

CHIRURGIE PEDIATRICA 1.834 127 0 546 116 0 1.084 483 0 1.842 1.061 0 1.365 36 0 482 116 0

10

CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI 2.127 470 0 898 528 0 3.199 1.150 0 1.306 177 0 1.341 158 0 452 31 0

11

CHIRUGIE TORACICĂ 165 4 0 0 0 0 0 0 0 892 193 0 0 0 0 0 0 0

12

CHIRURGIE VASCULARA 2.254 1.343 0 0 0 0 1.582 265 0 2.275 362 0 609 6 0 727 32 0

13

DERMATOVENEROLOGIE 25.746 9.697 0 12.083 7.141 0 57.432 39.289 0 27.350 11.883 0 13.109 5.215 0 8.238 3.343 0

14

DIABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI METABOLICE 99.209 15.149 5.060 36.786 9.094 0 104.563 19.163 4.451 37.441 5.889 94 36.403 5.634 235 18.951 2.803 7

69


Nr.

Sp

ecia

lita

t

ea

/ate

sta

t

de

stu

dii

co

mp

lem

e

nta

re

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe


15 ENDOCRINOLOGIE 19.901 1.378 0 8.226 97 0 60.149 5.608 0 13.108 175 0 13.120 381 0 2.462 0 0

16

GASTROENTEROLOGIE 11.271 2.493 0 5.578 711 0 18.863 1.609 0 11.140 590 0 2.841 0 0 5.199 472 0

17

GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

18

GENETICA MEDICALĂ 617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 124 7 0

19

GERIATRIE SI GERONTOLOGIE 0 0 0 0 0 0 800 2.676 0 883 23 0 0 0 0 0 0 0

20 HEMATOLOGIE 5.476 0 0 1.533 0 0 4.413 704 0 5.905 0 1 0 0 0 825 0 0

21

MEDICINA INTERNA 31.207 28.817 0 5.569 2.077 0 53.446 36.183 0 29.999 11.830 0 20.810

14.508 0 8.917 3.071 0

22 NEFROLOGIE 3.364 0 13 2.277 0 0 2.728 0 0 1.180 1 0 1.346 0 0 809 0 0

23

NEFROLOGIE PEDIATRICA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

24 NEUNATOLOGIE 1.178 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

25

NEUROCHIRURGIE 4.515 1 0 713 27 0 3.263 0 0 2.632 825 0 0 0 0 885 0 0

26 NEUROLOGIE 34.241 14.752 3.103 8.288 716 1 72.941 42.920 3.924 24.388 3.005 215 27.241 3.036 425 8.338 1.490 706

27

NEUROLOGIE PEDIATRICA 1.979 50 213 1.833 1.652 8 8.014 6.192 2.506 1.824 0 390 2.389 731 0 1.459 173 485

28

ONCOLOGIE MEDICALĂ 11.794 1 2 4.405 0 0 36.173 2.534 2.936 15.968 802 8 6.930 0 0 4.945 0 7

29

ONCOLOGIE HEMATOLOGIE PEDIATRICA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

30

OBSTETRICA-GINECOLOGIE 23.214 5.253 0 8.798 750 0 38.529 7.694 0 15.568 6.481 0 11.627 1.518 0 3.828 77 0

31 OFTALMOLOGIE 41.133 27.135 0 8.590 9.018 0 57.580 51.312 0 27.116 21.018 0 14.718 10.88

8 0 5.651 2.428 0

32

OTORINOLARINGOLOGIE 29.466 13.308 0 6.964 5.525 0 56.501 38.676 1.241 22.757 8.744 0 16.234 6.703 43 5.535 3.159 90

33

ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE 21.804 6.412 0 7.427 757 0 25.820 8.605 8 18.946 5.240 0 9.516 793 15 6.013 1.916 0

34

ORTOPEDIE PEDIATRICA 2.662 293 0 0 0 0 7.458 2.156 62 1.109 496 0 0 0 0 0 0 0

35 PEDIATRIE 45.320 6.517 0 14.929 5.141 0 35.407 8.034 0 25.628 583 0 23.779 951 0 11.257 70 0

70


Nr.

Sp

ecia

lita

t

ea

/ate

sta

t

de

stu

dii

co

mp

lem

e

nta

re

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe

Nr.

to

tal

co

nsu

lta

ţii

Nr.

to

tal

se

rvic

ii

Nr.

se

rvic

ii

co

nexe


36 PNEUMOLOGIE 10.991 8.980 0 3.583 4.008 0 16.217 19.623 0 15.028 12.091 0 8.907 1.601 0 8.079 6.395 0

37

PNEUMOLOGIE PEDIATRICA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

38 PSIHIATRIE 68.992 17.486 11.176 13.533 726 78 80.442 33.527 7.338 22.958 5.434 1.14

9 20.143 1.564 262 11.284 2.606 1.75

8

39

PSIHIATRIE PEDIATRICA 5.067 2.607 3.999 2.917 885 6 14.698 9.468 9.866 3.126 0 910 2.016 147 58 4.039 174

2.729

40 RADIOTERAPIE 2.262 0 0 0 0 0 8.471 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

41 REUMATOLOGIE 10.436 1.996 0 9.793 499 0 33.517 9.036 959 8.850 367 0 6.012 769 0 7.360 455 598

42 UROLOGIE 12.479 1.163 0 4.648 0 0 17.802 1.096 0 7.732 519 0 6.177 13 0 3.525 0 0

43

CHIRURGIE SI ORTOPEDIE PEDIATRICA 0 0 0 697 71 0 972 10 0 648 21 0

44 Îngrijiri paliative 0 0 0 0 0 0

45 Planning familial 1 0 0 1.779 0 0

TOTAL 584.557 200.048 23.566 181.927 57.642 93 926.610 437.397 33.291 413.412 127.521 2.767 273.016 68.020 1.038 142.062 33.638 6.380

71

ANEXA 4A Situaţia investigaţiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform Anexei nr. 17 la ord. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenţei medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018

Nr. crt. CAS

La recomandarea Medicului de Familie La recomandarea Medicului de Specialitate TOTAL

Nr. investigatii efectuate

% Nr. investigatii

efectuate %

Nr. investigatii efectuate

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7

1 ALBA 639,014 84.25% 119,448 15.75% 758,462

2 ARAD 970,305 80.60% 233,473 19.40% 1,203,778

3 ARGES 1,007,651 89.31% 120,550 10.69% 1,128,201

4 BACAU 850,733 85.05% 149,512 14.95% 1,000,245

5 BIHOR 422,122 70.98% 172,577 29.02% 594,699

6 BISTRITA 220,973 71.26% 89,128 28.74% 310,101

7 BOTOSANI 387,432 76.27% 120,566 23.73% 507,998

8 BRASOV 1,218,167 83.50% 240,797 16.50% 1,458,964

9 BRAILA 355,275 90.67% 36,566 9.33% 391,841

10 BUZAU 363,929 84.04% 69,115 15.96% 433,044

11 CARAS 349,988 84.77% 62,893 15.23% 412,881

12 CALARASI 371,494 82.31% 79,823 17.69% 451,317

13 CLUJ 718,059 61.64% 446,826 38.36% 1,164,885

14 CONSTANTA 1,333,907 86.41% 209,806 13.59% 1,543,713

15 COVASNA 141,682 80.90% 33,455 19.10% 175,137

16 DAMBOVITA 550,320 84.76% 98,932 15.24% 649,252

17 DOLJ 691,981 67.11% 339,072 32.89% 1,031,053

18 GALATI 639,200 84.25% 119,496 15.75% 758,696

19 GIURGIU 171,725 88.51% 22,293 11.49% 194,018

20 GORJ 435,118 76.43% 134,198 23.57% 569,316

21 HARGHITA 316,848 70.11% 135,074 29.89% 451,922

22 HUNEDOARA 533,621 80.54% 128,905 19.46% 662,526

23 IALOMITA 521,829 85.32% 89,781 14.68% 611,610

24 IASI 1,010,098 63.18% 588,741 36.82% 1,598,839

25 ILFOV 403,385 73.78% 143,378 26.22% 546,763

26 MARAMURES 728,902 68.30% 338,282 31.70% 1,067,184

27 MEHEDINTI 428,282 89.03% 52,749 10.97% 481,031

28 MURES 681,985 60.77% 440,243 39.23% 1,122,228

29 NEAMT 505,958 89.83% 57,286 10.17% 563,244

72

30 OLT 474,487 78.57% 129,404 21.43% 603,891

31 PRAHOVA 985,619 72.66% 370,834 27.34% 1,356,453

32 SATU MARE 405,325 81.93% 89,403 18.07% 494,728

33 SALAJ 251,304 80.93% 59,220 19.07% 310,524

34 SIBIU 664,813 88.18% 89,125 11.82% 753,938

35 SUCEAVA 580,988 77.03% 173,277 22.97% 754,265

36 TELEORMAN 499,074 84.37% 92,432 15.63% 591,506

37 TIMIS 1,417,759 77.43% 413,241 22.57% 1,831,000

38 TULCEA 205,451 86.52% 31,997 13.48% 237,448

39 VASLUI 591,567 89.43% 69,952 10.57% 661,519

40 VALCEA 438,879 90.48% 46,203 9.52% 485,082

41 VRANCEA 355,580 85.45% 60,570 14.55% 416,150

42 BUCURESTI 6,972,994 51.93% 6,454,767 48.07% 13,427,761

43 OPSNAJ 2,151,241 71.95% 838,802 28.05% 2,990,043

TOTAL 32,965,064 70.50% 13,792,192 29.50% 46,757,256

73

ANEXA 4B Situaţia pe judeţe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018

Nr. crt. CAS Număr investigatii

medicale paraclinice DECONTATE

din care:

investigatii medicale paraclinice-analize

de laborator

investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală

investigatii medicale paraclinice-explorari

functionale

investigatii medicale paraclinice- medicină

nucleară

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7

1 ALBA 758,462 734,484 23,185 736 57

2 ARAD 1,203,778 1,169,361 32,998 1,109 310

3 ARGES 1,128,201 1,075,925 51,023 1,052 201

4 BACAU 1,000,245 948,913 50,202 879 251

5 BIHOR 594,699 543,741 49,898 1,002 58

6 BISTRITA 310,101 297,621 11,929 486 65

7 BOTOSANI 507,998 482,629 24,719 457 193

8 BRASOV 1,458,964 1,395,787 59,106 3,733 338

9 BRAILA 391,841 364,822 26,862 147 10

10 BUZAU 433,044 395,308 37,554 164 18

11 CARAS 412,881 403,183 9,308 388 2

12 CALARASI 451,317 421,037 30,067 203 10

13 CLUJ 1,164,885 1,079,565 82,885 1,767 668

14 CONSTANTA 1,543,713 1,499,165 41,232 3,119 197

15 COVASNA 175,137 165,824 9,171 133 9

16 DAMBOVITA 649,252 621,948 26,476 778 50

17 DOLJ 1,031,053 1,002,009 27,676 1,077 291

18 GALATI 758,696 730,811 26,724 1,009 152

19 GIURGIU 194,018 187,004 6,849 146 19

20 GORJ 569,316 525,921 41,111 472 1,812

21 HARGHITA 451,922 404,130 47,229 530 33

22 HUNEDOARA 744,364 686,746 55,492 1,831 295

23 IALOMITA 611,610 599,073 12,454 73 10

24 IASI 1,598,839 1,528,118 67,601 2,755 365

25 ILFOV 546,763 539,165 7,271 307 20

26 MARAMURES 1,067,184 1,019,341 46,809 1,011 23

27 MEHEDINTI 481,031 468,779 9,411 2,010 831

28 MURES 1,122,228 1,071,320 50,080 719 109

29 NEAMT 563,244 545,121 17,643 315 165

30 OLT 603,891 584,844 18,693 330 24

31 PRAHOVA 1,356,453 1,304,558 49,485 2,275 135

32 SATU MARE 494,728 452,909 41,173 571 75

74

Nr. crt. CAS Număr investigatii

medicale paraclinice DECONTATE

din care:

investigatii medicale paraclinice-analize

de laborator

investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală

investigatii medicale paraclinice-explorari

functionale

investigatii medicale paraclinice- medicină

nucleară

33 SALAJ 313,231 295,985 16,956 257 33

34 SIBIU 753,938 708,571 44,868 416 83

35 SUCEAVA 754,265 718,876 33,027 2,325 37

36 TELEORMAN 591,506 581,214 10,017 249 26

37 TIMIS 1,831,000 1,747,400 75,473 6,837 1,290

38 TULCEA 237,448 227,199 10,214 34 1

39 VASLUI 661,519 633,206 27,472 788 53

40 VALCEA 485,082 461,847 22,558 651 26

41 VRANCEA 416,150 405,645 9,621 663 221

42 BUCURESTI 13,427,761 13,091,610 312,247 21,687 2,217

43 OPSNAJ 2,990,043 2,880,514 105,756 3,283 490

TOTAL 46,841,801 45,001,229 1,760,525 68,774 11,273

75

ANEXA 5 Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel national, în perioada 2015-2019

mii lei=

Programele naţionale de sănătate publică Total buget

2015

Total buget

2016

Total buget

2017

Credite

bugetare 2018

Credite

bugetare 2019

I. Programul naţional de boli transmisibile, din care: 477.258 520.754 620.084 597.593 701.059

Programul naţional de vaccinare 128.073 140.647 286.176 266.367 338.857

Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare

4.151 3.469 2.073 2.617 2.803

Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV 323.871 349.939 308.157 303.076 327.998

Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei 20.258 22.192 19.875 24.410 30.345

Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenţei

905 4.507 3.803 1.123 1.056

II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă

1.763 1.671 1.561 1.667 1.724

III. Programul naţional de securitate transfuzională 127.980 111.506 108.942 100.287 118.047

IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care: 141.497 120.224 84.885 87.978 95.164

Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin

10.580 6.214 4.612 6.985 7.768

Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică

1.488 1.757 1.811 1.757 1.743

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

109.754 86.249 54.711 57.890 61.435

Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale

15.661 20.094 17.385 16.106 16.393

Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer 2.081 4.354 4.732 3.939 5.209

Programul naţional de boli endocrine 1.016 657 659 363 132

Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D x x x x 1.511

Programul naţional de tratament pentru boli rare 700 686 700 700 700

Programul naţional de management al registrelor naţionale 217 213 275 238 273

V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

1.734 1.651 1.412 1.407 1.325

VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului 28.321 28.667 19.916 21.246 25.614

Total buget programe naţionale de sănătate publică 778.553 784.473 836.800 810.178 942.933

MS - acţiuni centralizate 10 0 0

TOTAL BUGET 778.553 784.473 836.810 810.178 942.933

76

ANEXA 6 Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel național, în perioada 2015-2019

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019

Nr. crt. Denumirea programului

national de sănătate

Denumirea subprogramului national

de sănătate

Credite de angajament aprobate (LEI)

2015 2016 2017 2018 2019

1

Program naţional de boli

cardiovasculare 101,846,130.00 119,996,010.00 128,972,830 158,624,000.00 174,237,000.00

2 Programul national de

oncologie

Subprogramul de tratament al

bolnavilor cu afecţiuni oncologice

(adulţi şi copii) 1,484,151,290.00 2,060,823,710.00 1,409,944,930 1,574,211,000.00 1,985,724,500.00

Subprogramul de monitorizare a

evoluţiei bolii la pacienții cu afecţiuni

oncologice prin PET-CT 14,708,000.00 17,604,000.00 35,514,000 31,336,000.00 41,726,000.00

Subprogramul de reconstrucţie

mamară după afecţiuni oncologice prin

endoprotezare 1,124,430.00 512,480.00 512,000 339,000.00 409,000.00

Subprogramul de diagnostic şi de

monitorizare a bolii minime reziduale a

bolnavilor cu leucemii acute prin

imunofenotipare, examen citogenetic

şi/sau FISH şi examen de biologie

moleculară la copii şi adulţi; 1,502,360.00 1,617,000.00 2,184,840 2,948,000.00 3,076,000.00

Subprogramul de radioterapie a

bolnavilor cu afecţiuni oncologice

realizate în regim de spitalizare de zi

(adulţi şi copii) 80,512,460.00 131,768,790.00 171,900,520 191,808,000.00 240,181,000.00

Subprogramul de diagnostic genetic

al tumorilor solide maligne (sarcom

Ewing şi neuroblastom) la copii şi

adulţi. 119,000 33,000.00 20,000.00

Total program 1,581,998,540.00 2,212,325,980.00 1,620,175,290.00 1,800,675,000.00 2,271,136,500.00

3

Programul naţional de

tratament al surdităţii prin

proteze auditive

implantabile (implant

cohlear şi proteze 22,479,350.00 20,738,960.00 18,739,000 19,083,640.00 27,972,620.00

77





de sănătate


2015 2016 2017 2018 2019

auditive)


diabet zaharat 894,819,220.00 941,800,350.00 1,089,739,020 1,267,950,170.00 1,546,432,250.00

5

Program naţional de

tratament al bolilor

neurologice 106,610,000.00 124,531,720 133,157,670 170,928,000.00 156,928,000.00

6


tratament al hemofiliei şi

talasemiei

72,550,400.00 79,408,750.00 202,288,840 159,046,000.00 164,741,000.00

7


diagnostic şi tratament

pentru boli rare 117,834,320.00 123,936,230.00 201,539,000 272,440,000.00 432,804,270.00

8 Program naţional de

sănătate mintală 1,611,670.00 1,760,860.00 1,761,000 1,953,000.00 1,944,120.00


endocrinology 7,627,690.00 6,501,410.00 2,601,000 2,372,000.00 2,219,000.00


ortopedie 68,438,930.00 85,628,220.00 80,544,710 88,634,000.00 102,304,000.00

11

Programul national de

transplant de organe,

tesuturi si celule umane 69,693,240.00 53,622,950.00 53,623,000 53,801,000.00 51,821,000.00

12

Programul national de

supleere a functiei renale

la bolnavii cu insuficienta

renala cronica 883,772,940.00 929,756,000.00 1,033,642,590 1,022,801,000.00 1,131,898,000.00

13

Program national de

terapie intensiva a

insuficientei hepatice 694,210.00 263,740 633,000 517,000.00 177,000.00

14


diagnostic şi tratament cu

ajutorul aparaturii de

înaltă performanţă

Subprogramul de radiologie

intervenţională 18,605,380.00 20,563,300.00 14,192,000 16,407,000.00 13,373,000.00

Subprogramul de diagnostic şi

tratament al epilepsiei rezistente la 10,784,200.00 11,286,900.00 8,226,830 4,471,870.00 2,754,240.00

78





de sănătate


2015 2016 2017 2018 2019

tratamentul medicamentos

Subprogramul de tratament al

hidrocefaliei congenitale sau dobândite

la copil 198,240.00 432,820.00 433,000 389,000.00 236,000.00

Subprogramul de tratament al durerii

neuropate prin implant de

neurostimulator medular 869,400.00 700,000.00 700,000 825,320.00 1,075,000.00

Total program 30,457,220.00 32,983,020.00 23,551,830.00 22,093,190.00 17,438,240.00

Total programe 3,960,433,860.00 4,733,254,200.00 4,590,968,780.00 5,040,918,000.00 6,082,053,000.00

79

ANEXA 7 Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

NR. JUDET LOCALITATE POPULATIE

1 Bistrita Năsăud Monor 1420

2 Bistrița Năsăud Ciceu Mihăești 1203

3 SALAJ COSEIU 1178

4 SALAJ LOZNA 966

5 SALAJ TREZNEA 1035

6 SALAJ CAMAR 1702

7 SALAJ POIANA BLENCHI 1227

8 SALAJ ZALHA 908

9 SALAJ ZIMBOR 1004

10 MARAMURES BASESTI 1407

11 MARAMURES BISTRA 4355

12 MARAMURES COAS 1413

13 MARAMURES SAPANTA 3178

14 MARAMUREȘ Oarța de Jos 1179

15 CLUJ AITON 1042

16 CLUJ ASCHILEU MARE 1602

17 CLUJ VAD 2026 Sursa: INS

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf

80

ANEXA 8 Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

Denumire judeţ

Denumirea Unităţii

Administrativ-Teritoriale

COD SIRUTA

Populație

Urban / Rural

Grad de marginaliza

re

Comunităţi care doresc să beneficieze de

suport

Specialişti (urmează a fi recrutaţi)

Finanţare pentru construire/renovare CCI/cabinet medical

Asistent social

Asistent medical

comunitar

Consilier şcolar

1 BIHOR LAZARENI 29813 3233 Rural 4 DA x x x DA (C)

2 BIHOR DRAGESTI 29341 2586 Rural 4 DA x x x DA (C)

3 BIHOR DIOSIG 29092 6816 Rural 3 DA 1 x 1 DA (C)

4 BIHOR BOROD 27560 3843 Rural 3 DA x x x DA (C)

5 BIHOR CURTUISENI 29001 3780 Rural 3 DA 1 x x DA (C+R)

6 BIHOR ABRAM 27070 2808 Rural 3 DA 1 x x DA (R)

7 BISTRITA-NASAUD TEACA 34985 5329 Rural 4 DA 1 x 1 DA (C)

8 BISTRITA-NASAUD PARVA 34155 2317 Rural 3 DA 1 x x DA (R)

9 BISTRITA-NASAUD ROMULI 34360 1672 Rural 3 DA x x x DA (C)

10 CLUJ CAMARASU 56522 2655 Rural 3 DA 1 x x DA (R)

11 CLUJ PANTICEU 58856 1844 Rural 3 DA x x x nu avem date

12 CLUJ SACUIEU 59283 1466 Rural 3 DA 1 x x DA (R)

13 MARAMURES COLTAU 179846 2557 Rural 3 DA x x 1 DA (C)

14 SALAJ DRAGU 141027 1427 Rural 4 DA x x

nu avem date

DA (C)

15 SALAJ BOBOTA 140280 3766 Rural 3 DA 1 x

nu avem date

DA (R)

16 SALAJ NAPRADEA 142177 2652 Rural 3 DA 1 x

nu avem date

nu avem date

17 SALAJ SAMSUD 142854 1723 Rural 3 DA x x

nu avem date

DA (R)

18 SALAJ

SANMIHAIU ALMASULUI 142676 1617 Rural 3 DA 1 x

nu avem date

nu avem date

19 SATU MARE TURULUNG 139214 3680 Rural 3 DA 1 x x DA (R)

20 SATU MARE ACAS 136713 2827 Rural 3 DA x x 1 DA (R)

21 SATU MARE SAUCA 138805 1376 Rural 3 DA 1 x x DA (R)

81

ANEXA 9 Situația privind numărul de medici și de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare în RNV

Nr.

Listă specialităţi / competențe /

atestate

BIHOR BISTRIŢA NĂSĂUD

CLUJ MARAMUREŞ SATU MARE SĂLAJ

Nr.

med

ici Nr. norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sa

r

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

1 Alergologie şi imunologie clinică

2 6,00 2,00 2,00 9 6,50 6,50 5 5,00 5,00 4 10,00 4,00 2 1,29 1,29

2 Anestezie şi terapie intensivă

5 6,00 1,14 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

3 Boli infecţioase 12 7,00 1,91 2,00 12 2,00 2,00 8 2,00 2,00 6 2,00 0,29 6 1,71 1,71

4 Cardiologie 44 22,00 17,93 7 5,00 1,00 63 32,50 31,50 18 7,00 6,50 13 7,00 4,00 8 4,94 1,94

5 Cardiologie pediatrică

0 2,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

6 Chirurgie cardiovasculară

0 2,00 0,00 8 1,00 1,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

7 Chirurgie generală 40 21,00 11,12 20 7,00 3,74 70 23,50 23,50 30 13,00 12,75 12 4,00 3,20 12 3,64 2,64

8 Chirurgie orală şi maxilo-facială

4 3,00 0,51 1,00 9 1,00 1,00 1 1,00 0,25 2 1,00 0,29 0 0,00 0,00

9 Chirurgie pediatrică 3 3,00 0,43 1,00 7 2,50 2,50 3 3,00 1,00 3 1,00 0,51 2 1,57 0,57

10

Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă

4 3,00 0,57 2,00 12 2,50 2,50 3 2,00 0,25 2 1,00 0,29 1 0,14 0,14

11 Chirurgie toracică 1 2,00 0,03 4 1,00 1,00 3 2,00 1,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

12 Chirurgie vasculară 3 4,00 1,29 7 2,00 2,00 4 3,00 1,50 1 1,00 0,11 1 0,29 0,29

82

Nr.


atestate



Nr.

med

ici Nr. norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

13 Dermatovenerologie

19 19,00 12,19 8 8,00 6,00 44 31,00 31,00 18 14,00 14,00 6 5,00 4,00 5 5,86 3,86

14 Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice

35 34,00 29,98 9 14,00 9,16 40 40,50 40,50 14 9,00 9,00 9 10,00 8,37 6 6,79 4,79

15 Endocrinologie 15 16,00 9,89 3 5,00 2,86 42 32,00 32,00 9 6,00 3,75 7 8,00 6,50 1 1,00 1,00

16 Gastroenterologie 18 13,00 7,32 4 7,00 3,50 37 19,00 19,00 8 6,00 4,50 10 5,00 4,11 4 1,86 1,86

17 Gastroenterologie pediatrică

0 2,00 0,00 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

18 Genetică medicală 2 3,00 0,44 1 1,50 1,50 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 1 0,50 0,50

19 Geriatrie şi gerontologie

0 2,00 0,00 1 1,00 1,00 1 2,00 0,50 1 2,00 0,11 0 0,00 0,00

20 Hematologie 4 4,00 1,03 2,00 10 6,50 6,50 5 4,00 2,50 1 2,00 1,00 1 0,27 0,27

21 Medicină internă 51 32,00 25,14 13 6,00 2,21 61 25,00 25,00 27 16,00 15,50 25 10,00 9,07 18 9,57 5,57

22 Nefrologie 10 5,00 2,97 3 4,00 1,24 6 1,00 1,00 3 2,00 0,50 2 1,00 0,23 1 0,14 0,14

23 Nefrologie pediatrică

0 2,00 0,00 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

24 Neonatologie 9 5,00 2,63 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

25 Neurochirurgie 6 4,00 1,14 7 1,00 1,00 2 2,00 1,00 0 0,00 0,00 1 0,79 0,29

26 Neurologie 29 27,00 19,27 9 5,00 2,86 57 33,00 33,00 15 9,00 9,00 14 10,00 6,27 10 4,00 3,00

27 Neurologie pediatrică

4 4,00 2,51 1 1,00 1,00 8 8,00 8,00 1 2,00 1,00 3 3,00 2,00 2 1,43 1,43

28 Oncologie 14 10,00 3,57 5 5,00 1,00 37 17,50 17,50 7 6,00 5,00 8 5,00 2,40 5 2,92 1,92

83

Nr.


atestate



Nr.

med

ici Nr. norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

29 Oncologie şi hematologie pediatrică

0 2,00 0,00 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

30 Obstetrică-ginecologie

52 27,00 19,65 17 8,00 5,30 62 28,50 28,50 18 8,00 8,00 19 8,00 6,50 11 5,00 4,00

31 Oftalmologie 26 25,00 18,03 8 8,00 3,84 42 32,00 32,00 16 11,00 11,00 9 8,00 7,00 5 7,00 3,00

32 Otorinolaringologie 22 22,00 14,40 9 8,00 4,94 37 27,00 27,00 13 7,00 7,00 11 7,00 5,00 5 4,50 2,50

33 Ortopedie şi traumatologie

26 20,00 8,29 9 5,00 2,50 25 10,50 10,50 14 5,00 5,00 9 3,00 2,57 7 2,00 2,00

34 Ortopedie pediatrică

2 3,00 0,29 4 1,00 1,00 1 2,00 0,50 1 0,00 0,00 0 0,00 0,00

35 Pediatrie 39 26,00 16,40 10 8,00 4,29 38 14,00 14,00 22 11,00 10,25 12 10,00 7,57 10 7,29 4,29

36 Pneumologie 24 11,00 9,88 3 6,00 2,07 11 8,50 8,50 19 7,00 6,50 14 3,00 2,06 9 3,42 3,42

37 Pneumologie pediatrică

0 2,00 0,00 0 0,00 0,00 2 1,00 1,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

38 Psihiatrie 58 41,00 38,30 9 14,00 4,17 67 52,00 52,00 21 11,00 10,25 17 10,00 8,84 8 7,36 4,36

39 Psihiatrie pediatrică 3 6,00 1,83 1 3,00 1,00 16 11,50 11,50 1 3,00 1,00 3 3,00 1,49 2 2,00 2,00

40 Radioterapia 6 3,00 0,74 18 7,50 7,50 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

41 Reumatologie 5 7,00 2,95 2 6,00 0,93 28 17,00 17,00 6 4,00 3,00 5 6,00 4,21 4 4,79 2,79

42 Urologie 12 8,00 4,14 5 6,00 1,50 25 9,50 9,50 8 4,00 3,00 5 4,00 2,14 4 1,19 1,19

43 Planificare familială 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 1 2,00 1,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

44 Îngrijiri paliative 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 1 2,00 1,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

84

Nr.


atestate



Nr.

med

ici Nr. norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nr.

med

ici Nr norme

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

Nece

sar

nr

no

rme

Nr

no

rme

aco

peri

te

45 Medicină fizică și de reabilitare

64 50,00 45,29 5 6,00 5,14 31 20,00 19,00 10 8,00 7,75 9 10,00 7,00 7 3,00 3,00

TOTAL 673 517,00 335,20 160 155,00 70,25 956 531,50 528,50 338 209,00 172,75 243 160,00 111,13 159 96,26 65,76

85

ANEXA 10 Definiţiile reabilitării, îngrijirii paliative şi îngrijirii pe termen lung Îngrijirea paliativă În conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 253 / 2018 se utilizează următorii termeni și definiții:

a) Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenţii şi tratamente având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi familiilor acestora, pentru a face faţă problemelor asociate cu boala ameninţătoare de viaţă, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă şi tratamentul durerii şi al altor probleme fizice, psiho-sociale şi spirituale;

b) b) îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului;

c) c) hospice: termen utilizat pentru a descrie unităţi sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienţilor cu boli cronice progresive, şi care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative şi la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice şi îngrijire paliativă sunt superpozabile;

d) d) echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesionişti cu instruire în domeniu şi experienţă corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componenţa echipei variază în funcţie de necesităţile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative.

Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătățirea calității vieții pacienților și a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viața în pericol, prin servicii de prevenire și ameliorare a suferinței, prin identificarea precoce și instituirea tratamentului durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale.

Îngrijire paliativă:

asigură ameliorarea durerii și a altor simptome de suferință; afirmă viața și consideră moartea ca un proces normal; nu intenționează nici să grăbească și nici să amâne moartea; integrează aspectele psihologice și spirituale ale îngrijirii pacientului; oferă un sistem de asistență pentru a ajuta pacienții să trăiască cât mai activ până la moarte; oferă un sistem de asistență care să ajute familia să facă față în timpul bolii pacientului și în

propria suferință; folosește o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienților și familiilor lor, inclusiv

consilierea în caz de deșeuri, dacă este indicat; va îmbunătăți calitatea vieții și poate influența pozitiv cursul bolii; este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenționează să prelungească

viața, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia și include acele investigații necesare pentru a înțelege și gestiona mai bine complicațiile clinice deranjante.

Îngrijirea paliativă pediatrică9 Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deși strâns legat de îngrijirea paliativă a adulților. Conform OMS, definiția îngrijirilor paliative este comună pentru adulți și copii: prevenirea și ameliorarea suferinței pacienților adulți și copii și a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli amenințătoare de viață; aceste probleme includ suferință fizică, psihologică, socială și spirituală a pacienților și cea psihologică, socială și spirituală a familiilor acestora.

9 Sursa: Organiaţia Mondială a Sănătăţii – (2002)

86

În mod specific, pentru copii cu afecțiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998):

Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minții și sufletului copilului și implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei.

Începe când boala este diagnosticată și continuă indiferent dacă un copil primește sau nu un tratament îndreptat asupra bolii.

Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze și să atenueze stresul fizic, psihic și social al copilului. Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia și să

utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate.

Poate fi asigurată în unități de îngrijire terțiară, în centre medicale comunitare și chiar la domiciliul copiilor.

Reabilitarea medicală10 „Procesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilitățile pierdute și, astfel, să-și recâștige autosuficiența maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă și să vorbească din nou clar ”. Definiţia îngrijirii pe termen lung11

„Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspcte ale vieții pe o perioadă lungă de timp. În mod obișnuit, aceasta se referă la ajutorul cu așa-numitele activități ale vieții de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea și coborârea din pat și uneori hrănirea, şi aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni și îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicale“. În prezent, în România, Legea nr 292 din 2011 privind cadrul general de organizare și finanțare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activități de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilități. Tipurile și definiția îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite. Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe țări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri țintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locaţii, de obicei în funcție de statutul beneficiarului asistenţei. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcție de statutul beneficiarului asistenţei și de acordurile instituționale ale țării, la fel ca și intensitatea furnizării asistenței medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituțional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore / 7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligați să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora. Responsabilitățile pentru - și cheltuielile cu - sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenție, de obicei Ministerul Sănătății sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deși de multe ori autoritățile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii și, în unele cazuri, asupra finanțării. Aproape o treime din țările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite).

10 Sursa: Medicinenet.com 11 Sursa: OCDE – Furnizarea şi plata asistenţei pe termen lung (2011)

87

ANEXA 11 Obiective Normative utilizate în estimarea deficienţelor serviciilor de sănătate

I. Asistenţa primară a) Zone urbane

1. 1 medic de familie şi 2 asistente medicale cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori

2. 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 2 asistente medicale FTE la 4 şcoli b) zonele rurale fără grupuri în poziţii vulnerabile

1. 1 medic de familie şi 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori 2. 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 1 asistentă medicală FTE per la 4 şcoli

c) zonele rurale cu grupuri în poziţii vulnerabile 1. 1 medic de familie şi 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori 2. 1 medic de şcoală, 1 dentist şi 1 asistentă medicală FTE per la 4 şcoli 3. cel puţin un centru operaţional în afara orelor de program

II. Asistenţa medicală comunitară

a) Zone cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social; 1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populaţie asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populaţie asistată)

b) Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil: - comunităţi rurale cu o desitate a populaţiei < 50/km2 - condiţii geografice

1. altitudine >600m sau pantă >15% 2. Delta Dunării 3. Acces rutier dificil tot anul

- numărul aşezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanţă mai mare de 50km de la cea mai apropiată staţie de ambulanţe

- numărul aşezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanţă mai mare de 150km de la cea mai apropiată unitate de asistenţă medicală cu paturi

III. Asistenţa în ambulatoriu a) 1 un medic specialist FTE şi 1 asistentă medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază12 din ambulatoriu la 10.000 locuitori b) 1 un medic specialist FTE şi 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialităţi clinice la 50.000 locuitori c) 1 medic laborant FTE şi 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori d) medic radiolog FTE şi 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori e) 1medic reabilitare şi 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori f) 1 fizioterapeut, 1 pshihoterapeut şi 1 logoped la 10.000 locuitori g) echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru)

1. 1 CT la 200.000 locuitori 2. 1 RMN la 250.000 locuitori 3. 1 ecograf la 10.000 locuitori

IV. Asistenţa paliativă a) Refacere / recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori; b) Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistenţă paliativă la 100.000 locuitori c) Îngrijire pe termen lung şi managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani d) 1 medic FTE şi 2 asistente medicale FTE la 40 pacienţi e) 1 echipă de asistenţă la domiciliu la 20.000 locuitori.

12 Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie şi chirurgie generală

Date post:	03-Sep-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	33 times
Download:	0 times

PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE 2021 - 2027 … · 2020. 8. 3. · 5 Figura 2:...

Documents