MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
„BARBU ŞTIRBEI” AL JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI
PLAN DE URGENŢĂ EXTERNĂ pentru
S.C. BIOCHEM S.R.L. Punct de lucru Dragalina, str. Complexului, nr. 7,
jud. Călărași
CĂLĂRAŞI, 2018
2/44
1. LISTA CU DISTRIBUŢIA PLANULUI
Nr. crt
Instituţia Nr. adresă/data
înaintării Planului de Urgenţă Externă
Observaţii
1. Instituţia Prefectului – Judeţul Călăraşi Original 2. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Barbu Ştirbei” al Judeţului Călăraşi Original
3. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
Original
4. Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Călăraşi
Copie
5. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Călăraşi „General de Brigadă Barbu Pârăianu”
Copie
6. Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi
Copie
7. Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Călăraşi
Copie
8. Garda Naţională de Mediu – Serviciul Comisariatul Judeţean Călăraşi
Copie
9. Primăria Comunei Dragalina Copie 10. 11. 12.
3/44
EVIDENŢA ACTUALIZĂRILOR ŞI REVIZUIRILOR
Nr. crt
Data
actualizării /revizuirii
Capitolul, pagina actualizate /revizuire
Persoana care a efectuat operaţia
Descrierea modificărilor
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.
4/44
CUPRINS
Pag.
1. Lista cu distribuţia planului ………………………….............................................................3
2. Evidenţa actualizărilor şi revizuirilor …………..................................………………………4
3. Cuprins …………………………………................................……………..…………..........5
4. Generalităţi ……………………………………….................………………….…................ 6
5. Activarea planului.............................................................…………………..............…......... 7
6. Încetarea urgenței ………………….…………….............………… ......................................8
7. Prezentare generală.........................................................................……..……………………9
8. Prezentarea activității.................................................................................................................12
9. Descrierea zonelor unde poate avea loc un accident major........................................................15
10. Zone protejate, habitate sensibile ..............................................................................................16
11. Înștiințare/alarmare/evacuare/adăpostire....................................................................................17
12. Scenariile accidentale..................................................................................................................17
13. Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore şi probabilitatea producerii acestora
sau condiţiile în care acestea se produc ................................................................................................... 19
14. Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore identificate..................44
15. Forțe și mijloace disponibile pentru intervenție............................................................................47
16. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de accidente chimice cu implicaţii
în afara amplasamentului...........................................................................................................................48
17. Informarea publicului şi mass-media............................................................................................52
Anexe:
1. Harta consecinţelor (zone probabil afectate)......................................................................53
5/44
2. GENERALITĂŢI
Planul de urgenţă externă pentru amplasamentul de nivel superior aparţinând S.C. BIOCHEM S.R.L. Punct de lucru Dragalina, str. Complexului, nr. 7, jud. Călărași a fost elaborat în scopul planificării şi executării acţiunilor de pregătire şi intervenţie în cazul producerii unor accidente care au efecte în afara acestuia, în vederea reducerii riscului asupra populaţiei, mediului şi proprietăţilor din jurul lui.
Acţiunile de pregătire şi intervenţie asigură: a) conducerea şi coordonarea forţelor în situaţia declanşării unor evenimente în care sunt implicate
substanţe periculoase cu efecte în afara amplasamentului; b) înştiinţarea, avertizarea, alarmarea şi informarea forţelor de intervenţie, autorităţilor publice cu
responsabilităţi în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă şi populaţiei; c) planificarea măsurilor de protecţie a populaţiei expuse riscului în situaţii de accidente majore în
care sunt implicate substanţe periculoase; d) stabilirea cadrului general de acţiune a forţelor de intervenţie din afara amplasamentului; Planul de urgenţă externă are la bază rezultatele analizei riscurilor din raportul de securitate
întocmit de S.C. GRUP TIC S.R.L. Tîrgovişte, informaţiile din planul de urgenţă internă, scenariile cu efecte în afara amplasamentului şi rezultatele estimării efectelor accidentelor majore.
Planul de urgenţă externă este elaborat în baza prevederilor Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, respectiv O.M.A.I. nr. 156/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea şi testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
Definirea principalelor noţiuni şi termeni folosiţi: BLEVE - Boiling Liquid Expanding Vapor Explosion (explozie a vaporilor unui lichid în fierbere)
- reprezintă un tip de explozie care are loc la rezervoarele care conţin lichide sub presiune (de exemplu, gaze lichefiate). Explozia se produce datorită creşterii temperaturii (prin primirea unui aport termic din exterior) peste punctul de fierbere al lichidului, creându-se astfel condiţiile unei vaporizări rapide a lichidului, eliberându-se cantităţi mari de vapori. În momentul în care lichidul este transformat în vapori, aceştia continuă să primească căldură din exterior, se vor supraîncălzi, iar presiunea acestora va depăşi presiunea maximă admisă de execuţie a vasului, producând astfel o rupere a rezervorului. Eliberarea bruscă în atmosferă produce suprapresiune care va avea maximul său în epicentrul exploziei. Efectele unei astfel de explozii pot conduce la distrugerea completă a rezervorului de depozitare şi proiectarea sau antrenarea de fragmente în mediul înconjurător sau distrugerea parţială a rezervorului cu ruperea unor armături;
Fire ball (minge de foc) - o iniţiere spontană a unui nor de vapori combustibili care se ridică în aer sub formă de nor sau minge de foc;
Efectul de proiectil (misil) - proiectare de fragmente de material rezultate în urma unei explozii şi alte corpuri angrenate de suflul exploziei;
VCE - Vapor Cloud Explosion (explozia norului de vapori) - explozia unui nor de vapori; Flash Fire (incendiu fulger) - o combustie rapidă, fără explozie, care poate apărea într-un mediu
unde combustibilul şi aerul s-au amestecat în concentraţii adecvate combustiei; Pool Fire (incendiu de baltă) - un incendiu al unei bălţi orizontale de substanţă/amestecuri de
substanţe combustibile; Jet Fire (incendiu sub formă de jet) - este o flacără de difuzie turbulentă, care rezultă din arderea
unui combustibil eliberat continuu sub presiune într-o anumită direcţie sau direcţii. Incendii Jet pot apărea din eliberarea de gaze, lichid intermitent (în două faze) şi lichide;
IDLH - Immediately dangerous to life and health (nivelul de pericol imediat pentru viaţă sau sănătate) - o estimare a concentraţiei maxime în aer la care un muncitor sănătos poate fi expus, timp de 30 minute, fără a suferi efecte permanente asupra sănătăţii sau care să îl împiedice să părăsească locul de muncă în caz de accident;
6/44
Zonă de planificare la urgenţă - zonă delimitată de un anumit nivel al consecinţelor utilizată în planificarea răspunsului de urgenţă;
Notificare de accident/incident - activitatea de informare a entităţilor posibil a fi afectate de un accident/incident în care sunt implicate substanţe periculoase, cu scopul de a lua măsurile necesare de prevenire, protecţie şi intervenţie;
Scenariu accidental - o serie de evenimente care, în final, conduc la producerea unui accident, iniţiat de manifestarea unui hazard şi eşecul barierelor de protecţie;
CAS - Chemical Abstract System - sistem de înregistrare şi denumire a substanţelor şi preparatelor chimice, recunoscut la nivel internaţional; DML - doza minimă letală - reprezintă cea mai mică cantitate de substanţă la care este expus, prin inhalare, ingerare sau contact, un grup test pentru care apare efectul letal unic.
Accident major - un eveniment, cum ar fi o emisie majoră, un incendiu sau o explozie ce rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui amplasament care intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi şi care conduce la pericole grave, imediate sau întârziate, pentru sănătatea umană sau pentru mediu, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, şi care implică una ori mai multe substanţe periculoase;
Amestec - o mixtură sau o soluţie compusă din două sau mai multe substanţe; Depozitare - prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scopul înmagazinării, depozitării în
condiţii de siguranţă sau menţinerii în stoc; Efectul domino - rezultatul unei serii de evenimente, în cascadă, în care consecinţele unui accident
ce are loc la o instalaţie, un sit de exploatare sau un amplasament sunt amplificate prin propagarea efectelor sale şi producerea unui alt accident la o altă instalaţie, alt sit de exploatare ori amplasament, din cauza distanţelor dintre amplasamente şi a proprietăţilor substanţelor prezente, şi care conduce în final la un accident major;
Inspecţie - toate acţiunile, inclusiv vizite la faţa locului, verificări ale unor măsuri interne, sisteme, rapoarte şi documente de monitorizare, precum şi orice monitorizare necesară, efectuată de către sau în numele autorităţii competente, pentru a verifica şi a promova conformarea amplasamentelor cu cerinţele prezentei legi.
3. ACTIVAREA PLANULUI/ÎNCETAREA URGENŢEI PE AMPLASAMENT
3.1. ACTIVAREA PLANULUI Planul de urgenţă externă se activează în cazul producerii unui accident major sau când survine un
eveniment necontrolat, care prin natura sa poate să conducă la un accident major, în baza propunerii persoanei autorizate să declanşeze proceduri de urgenţă pe amplasament, precum şi a observaţiilor primului evaluator extern la locul accidentului.
Activarea Planului de Urgență Externă se realizează de către prefectul județului Călărași sau inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al Județului Călărași sau de ofițerul de serviciu pe dispecerat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al Județului Călărași, conform următoarei Scheme a fluxului informațional-decizional:
Activarea planului trebuie să se facă în baza depăşirii unor praguri prestabilite a unor parametrii definiţi, în funcţie de specificul operatorului, a substanţelor prezente pe amplasament şi a scenariilor luate în considerare.
7/44
3.2. Informaţiile care se solicită și se furnizează în caz de accident major în care sunt
implicate substanțe periculoase, sunt următoarele:
Categorie Detalii L Locație Locație exactă: amplasament/clădire/instalație I Incident Tipul incidentului: incendiu, explozie, emisie de substanță,
altele. P Pericol Pericol actual și viitor A Acces Direcția de acces sigură pentru forțele de intervenție V Victime Număr, gravitate, locație I Intervenție Forțe de intervenție prezente și necesare Î Întâlnire Punct de întâlnire cu primul evaluator extern C Contact Date de contact ale persoanei/operatorului care face
notificarea
3.3. Încetarea urgenței Încetarea intervenţiei este permisă numai atunci când intervenţia este finalizată şi nu au fost date
alte dispoziţii, aceasta fiind atributul exclusiv al comandantului intervenției. Orice accident major care intră trebuie notificat Comisiei Europene, pentru: 1. Substanţele periculoase implicate: - orice incendiu sau explozie ori evacuare accidentală a unei substanţe periculoase care implică o
cantitate de cel puţin 5% din cantitatea relevantă pentru încadrare stabilită în coloana 3 din partea 1 sau în coloana 3 din partea 2 a anexei nr. 1 din Legea nr. 59/2016.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Barbu Știrbei” al Județului Călărași
112, tel.: 0242311818, fax: 0242314062
Instituția Prefectului – Județul Călărași tel.: 0242315304, fax: 0242318976
Inspectoratul General pentru Situații de UrgențăDepartamentul pentru Situații de Urgență
Inspectoratul de Poliție al Județului Călărași tel.: 0242312131, fax: 0242313976
Inspectoratul de Jandarmi Județean Călărași „General de Brigadă Barbu Pârăianu”
tel.: 0242317771, fax: 0242318368
Serviciul de Ambulanță al Județului Călărași tel.: 0242312818
Agenția pentru Protecția Mediului Călărași tel.: 0242311926, fax:0242315035
Garda Națională de Mediu – Serviciul Secretariatul Județean Călărași tel.: 0242314450
SC BIOCHEM SRL Tel./fax: 0720800784
PRIMĂRIA COMUNEI DRAGALINA C.L.S.U.
tel./fax: 0242708073
8/44
2. Vătămarea persoanelor sau daune asupra proprietăţii imobiliare: a) un deces; b) rănirea a şase persoane din interiorul amplasamentului şi spitalizarea acestora pentru cel puţin
24 de ore; c) spitalizarea unei persoane din afara amplasamentului pentru cel puţin 24 de ore; d) locuinţă(e) din afara amplasamentului deteriorată(e) şi inutilizabilă(e) ca urmare a
accidentului; e) evacuarea sau izolarea unor persoane pentru mai mult de 2 ore (persoane x ore): valoarea
trebuie să fie de minimum 500; f) întreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricităţii, gazului sau telecomunicaţiilor
pentru mai mult de 2 ore (persoane x ore): valoarea trebuie să fie de minimum 1.000. 3. Efecte dăunătoare imediate asupra mediului: a) daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre: (i) 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologică ori de conservare, protejat prin lege; (ii) 10 ha sau mai mult dintr-un habitat mai extins, incluzând teren agricol; b) daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apă curgătoare ori marine: (i) 10 km sau mai mult dintr-un râu ori canal; (ii) 1 ha sau mai mult dintr-un lac ori iaz; (iii) 2 ha sau mai mult dintr-o deltă; (iv) 2 ha sau mai mult dintr-o zonă de coastă ori din mare, c) daune semnificative asupra unui acvifer sau asupra apelor subterane: 1 ha sau mai mult. 4. Daune asupra proprietăţii: a) daune asupra proprietăţii din interiorul amplasamentului: cel puţin 2.000.000 EUR; b) daune asupra proprietăţii din afara amplasamentului: cel puţin 500.000 EUR. 5. Daune transfrontaliere: - orice accident major care implică în mod direct o substanţă periculoasă care conduce la efecte
în afara teritoriului statului membru respectiv.
4. ZONE DE PLANIFICARE LA URGENŢĂ 4.1. PREZENTARE GENERALĂ S.C. BIOCHEM S.R.L. - Punct de lucru: com. Dragalina, str. Complexului, nr.7, jud. Călărași este
situat este situat pe teritoriul comunei Dragalina în extravilanul acesteia, pe strada Complexului, nr. 7 la o distanța aprox. 700 m de Autostrada A2 şi localitțile Drajna Nouă (distanța aprox. 1500 m) și Dragalina (distanța aprox. 1300 m). Adresa: comuna Dragalina, str. Complexului, nr.7, jud. Călărași.
Telefon/ fax: 0720800784. Denumirea obiectivului: Activităţile principale desfăşurate în cadrul obiectivului în conformitate cu Autorizaţia de Mediu
nr. 18/23.02.2016, emisă de A.P.M. Călărași, sunt: - cod CAEN 0163 - Activități după recoltare; - cod CAEN 0164 - Pregătirea semințelor; - cod CAEN 4675 - Comerț cu ridicata al produselor chimice; Vecinătăţile amplasamentului sunt: N – Teren agricol S – S.C. Avicola Buzau E – Drum acces + teren viran V – Teren agricol Date geologice
Hidrografie
9/44
Elementele de hidroeologie indică existența a două bazine hidrografice, Bazinul Dunării și al Argeșului și dint-un subbazin, cel al Mostistei. Apele pătrunse în umplutura platformei se mențin în limitele compartimentului respectiv, digurile de compartimentare și complexul argilos, acoperitor al luncii formând o cuvă. Apa stratului suspendat se găsește în general între 3 - 4 m de la nivelul platformei și prezintă variații spațiale, punctuale în cadrul aceluiași compartiment. Așezare geografică Amplasamentul este poziționat geografic în sud-estul României, în partea sudică a Bărăganului ce face parte Câmpia Română pe platforma cuprinsă între lunca Dunării și lunca Ialomiței la nord. Sub aspect morfologic zona cercetată aparține reliefului de câmpie, făcând parte integrată din Câmpia Română, subunitatea Câmpia Bărăganului. Câmpia din zona amplasamentului este aproape netedă, ușor valurit. Altitudinea este de aproximativ 60 m.
Structura tectonică, activitate seismologică Pe harta zonării seismice a teritoriului României (Stas 11100/1-91), unde sunt redate intensităţile
seismice exprimate în grade de intensitate MSK (între 6 şi 9 grade), teritoriul din partea de nord a oraşului Giurgiu, în care se află depozitul, se încadrează zonelor cu risc seismic mediu spre scăzut (un cutremur de 71° MSK la minim 50 de ani).
Zonarea seismică a teritoriului României pe baza intensităţilor pe scara MSK conform SR 11100-1:93 „Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României”.
Zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având perioada de revenire de
100 de ani
Adâncime de îngheţ În conformitate cu STAS 6054-77. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului
României, zona studiată are adâncimi de îngheţ de 80 cm. Prima zi de îngheţ apare după 21 Octombrie, iar ultima zi de îngheţ se înregistrează după 1
Martie. Numărul de zile fără îngheţ este în jur de 220 zile într-un an. Numărul zilelor cu solul acoperit de zăpadă este de peste 20 de zile. Grosimea medie anuală a stratului de zăpadă pe sol este de peste 10 cm.
10/44
Încadrarea în zone de risc natural Încadrarea în zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care o străbate zona
studiată se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 575/noiembrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a: zone de risc natural.
Riscul este o estimare matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi materiale pe o perioadă de referinţă viitoare şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc avuţi în vedere sunt: cutremurele de pământ, inundaţiile şi alunecările de teren.
1.cutremure de pământ: zona de intensitate seismică pe scara MSK este 71, cu o perioadă de revenire de cca. 50 ani.
2. inundaţii: aria studiată se încadrează în zone cu cantităţi de precipitaţii între 100 - 150 mm în 24 de ore.
3. alunecări de teren: aria studiată se încadrează în zone cu potenţial de producere a alunecărilor scăzut, cu probabilitate de alunecare "foarte redusă". Clima zonei Clima din zona în care se află amplasamentul este o clima continentală, cu ierni reci și veri călduroase, se caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte și de la vară la iarnă dintre cele mai mari din țară. Caracterul continental al climei este dat de amplitudinile termice mari, de peste 22oC între anotimpurile extreme și de regim al precipitaliilor cu o mare variabilitate în cursul anului. Caracteristici orografice influențează slab distribuția factorilor meteorologici și prin aceasta, condițiile de poluare a mediului datorate activităților desfășurate de societate sunt extrem de mici. Principalii factori meteorologici care ar putea influența dispersia poluanților sunt inundațiile și vântul. Direcțiile predominante ale vântului sunt de la V și E, direcții ce coincid cu cursul Dunării, având frecvențe de 19,3%. Direcția predominantă a vântului față de așezările umane și alte obiective de interes public, istoric, arhitectural este de la E la V. Viteza medie lunară prezintă o variație anuală conturată, în lunile martie, aprilie și mai, având valorile cele mai mari 3,4 m/s. În general viteza medie lunară nu depășește valoarea de 2,2 m/s. - stratificarea termică a atmosferei: în zona studiată frecvența de pariție a stărilor de instabilitate este de 33,4% iar cele de stabilitate 34,7%, starea neutră având procentajul cel mai mare. - temperatura: valorile plurianuale ale temperaturii medii se situează în cadrul valorilor din Câmpia Dunării, media anuală fiind de 11°C, cu un maxim în luna iulie 22,2°C. Numărul mediu al zitelor cu temperatură maximă mai mic de 0°C este relativ mic, aproximativ 8% dintr-un an, iar cel cu temperatura maximă mai mare de 22°C este de 32%. - umiditate: valoarea umidității stabilită pe baza situației plurianuale de la Călărași este relativ mare, media anuală fiind de 65%, cu valorile cele mai mari în lunile de iarnă. Umiditatea elativă a aerului este influențată atât de Dunăre cât și de antrenările de atmosferice: - precipitații atmosferice: cantitatea de precipitații medii anuale în zona este de 500 mm, precipitații mai abundente (aprox 72%) având loc în lunile mai-iunie, conform datelor plurianuale privind precipitațiile. -solurile caracteristice pentru acestă zonă se încadrează în clasa molisolurilor, cele mai fregvente tipuri fiind cernoziomurile și cele cambice. În zona amplasamentului se întâlnesc solurile neevoluate de tipul solurilor aluviale și aluviunilor. Solul din zona de impact a platformei este variat fiind reprezentat prin tipuri care aparțin claselor: molisoluri hidromorfe și neevoluate.
Flora Flora prezintă variaţii şi elemente specifice tipului de relief. La câmpie se dezvoltă o vegetaţie
caracteristică stepei şi silvostepei. În stepă vegetaţia a fost modificată de om şi înlocuită pe mari întinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu excepţia izlazurilor, văilor şi sărăturilor sunt cultivate cu cereale,
11/44
floarea-soarelui, leguminoase şi mai puţin cu pomi fructiferi şi viţă-de-vie. Vegetaţia naturală este reprezentată de specii ierboase: peliniţa, pălămida, pelinul, ciulinul, coada
şoricelului, scaietele, spinul şi brusturul. Prin şi pe lângă terenurile cultivate cresc şi alte plante cu flori (macul, cicoarea, muşeţelul, păpădia, coada şoricelului, etc.).
Vegetaţia lemnoasă este bine reprezentată, mai ales de salcâm, stejar, plop, fag, carpen şi arbuşti, ca de exemplu, măceşul.
Printre animalele nevertebrate terestre întâlnite aici se numără o serie de moluşte (Helicella, Helix pomatia, Enamontana), insecte, arahnide diverse. Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de reptile (şopârla cenuşie, guşterul, şerpi neveninoşi), păsări (fazani, potârnichea, etc.) dar și multe specii din categoria păsărilor de baltă, mamifere (orbetele, popândăul, hârciogul, cârtiţa, jderul, dihorul, nevăstuica şoarecele de câmp, iepurele, bursucul, vulpea, căpriorul, mistreţul, lupul).
În apele curgătoare sunt multe specii de viermi, moluşte, crustacee, amfibieni şi peşti (caras, crap, biban, etc.).
4.2.Prezentarea activităţii Substanţe şi procese periculoase În cadrul amplasamentului au fost identificate următoarele substanţe periculoase care intră sub
incidenţa Legii 59/2016:
- îngrășămintelor simple și complexe respectiv uree, azotat de amoniu granulat, îngrășăminte coplexe de tip nitrocalcar, îngrășămînt de tip NKP 15:15:15, îngrășămînt cu azot și Fosfor NP 20:20, îngrășămînt de tip TRIPLE SUPER PHOSPHATATE – TSP și Di-amoniu FosfatDAP 18:46:0.
În tabelul următor sunt prezentate lista şi situaţia cantităţilor maxime de substanţe periculoase prezente în cadrul amplasamentului, precum şi coeficienţii calculaţi în conformitate cu ANEXA 1, Partea2, punctul 2, nota 14, coloana 3 din Legea nr. 59/2016
Nr crt
Denumire
Categoria
Cantitate relevantă (to)
Coeficient calculat
Capacitatea totală de
stocare (t) limita inferioară
limita superioară
inferior superior
1. Azotat de amoniu
partea 2,
coloana 2 și 3
1250
5000
-
-
9500
Informaţii toxicologice şi de securitate ale substanţelor periculoase prezente Azotat de amoniu Caracteristici tehnice Formulă chimică - NH4NO3; Se prezinta sub forma de granule de culoare alba, alb gri sau alb galbui; Continut de azot 33,5%; Umiditate max.0,45% ; Date de identificare: Nr. CAS. - 6484-52 -2; Nr. EINECS - 299-347- 3; Nr. ONU 2067, clasa de pericol 5.1 - substanțe oxidante, O2 - solide, tipul A1; Nr. de identificare pericol 50, cod NHM 310230; Fraze de pericol: H272 Poate agrava un incendiu; Oxidant. H319 Provoacă o iritare gravă a ochilor. Fraze de precauție: P210 A se păstra departe de sursa de căldură, suprafețe încinse, scântei
flăcări deschise sau alte surse de aprindere.
12/44
P220 A se păstra/depozita departe de materiale combustibile. P 280 Purtați mănuși de protecție/îmbrăcăminte de protecție/echipament de
protecție a feței. P 264 Spălați-vă mâinile bine după utilizare. P 305+P351+P338 În caz de contact cu ochii: clătiți cu atenție cu apă timp
de mai multe minute. P370+P378 În caz de incendiu: a se utiliza apă pulverizată pentru stingere. Mijloace de stingere a incendiilor: Jet de apă puternică. Mijloace de stingere necorespunzătoare: Spumă, nisip, pulbere uscată, Haloni, CO2. Riscuri specifice în timpul luptei împotriva incendiilor: ardere producere fum neplăcut și toxic.
Risc de explozie potențial când sunt încălzite puternic în spații închise, mai ales dacă sunt contaminate cu materiale incompatibile. Produși de descompunere periculoși datorită unei combustii incomplete NOx, NH3.
Recomandări destinate pompierilor: În cazul unui incendiu, se va purta un aparat de respirat autonom. Combinezon de protecție completă contra substanțelor chimice. Se va avea grijă ca apa folosită la stingerea incendiilor să nu contamineze apa de suprafață sau pânza de apă freatică. Se va asigura că ușile și ferestrele sunt deschise.
4.4. Zone protejate, habitate sensibile Locația se afla în afara rețelei ecologice N 2000 iar în zona din imediata apropiere a
amplasamentului nu sunt zone protejate sau zone cu locuinţe. Numărul total de angajaţi din cadrul amplasamentului este de circa 13 persoane, aparţinând S.C.
BIOCHEM S.R.L. Activitatea societăţii se desfăşoară în schimbul I care are o durată de 8 ore. În afara personalului propriu în cadrul amplasamentului mai pot fi prezenţi: personal de la alte firme care îşi desfăşoară activitatea pe bază de contract, personal de conducere din cadrul societții personal de control, vizatori. Numărul acestor persoane s-a estimat că nu poate depăşi 15 persoane care pot fi prezente în special în schimbul 1 în zilele lucrătoare. În restul timpului pe amplasament se găseâte doar o persoană care asigură paza.
În cazul unui accident major, personalul din interiorul obiectivului este cel mai susceptibil de a fi afectat.
În imediata apropiere se află următorele: - Drajna Nou situat la circa 1,5 km est de amplasament; - Dragalina situat la circa 1,3 km N - NV de amplasament; - Autostrada Soarelui la circa 700 m sud și sud - est de amplasament. - S.C. AVICOLA BUZĂU S.A. – Ferma Dragalina în partea sud. Elemente teritoriale şi ambientale vulnerabile din jurul amplasamentului:
Nr. Crt.
Denumire Profil Adresa Obs.
1. S.C. AVICOLA BUZĂU S.A. Ferma Dragalina
Creșterea păsărilor
Com. Dragalina, str. Complexului
7 hale creștere păsări
2. Autostrada A2 Transporturi La 700 m Sud față de obiectiv
3. Drumul Național 3A și Calea Ferată București Constanța
Transporturi La 1200m Nord față de obiectiv
5. ÎNŞTIINŢARE/ALARMARE/EVACUARE/ADĂPOSTIRE
Înștiințarea reprezintă activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminența
producerii sau producerea dezastrelor și/sau a conflictelor armate catre autoritățile administratiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii și al realizării măsurilor de protecție.
13/44
Înștiințarea se realizează de către celula de urgență constituită la nivelul operatorului economic, conform schemei fluxului informațional-decizional.
Alarmarea reprezintă transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populației despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.
Alarmarea populației se poate realiza prin intermediul sirenei electronice cu o putere de 1.000 W amplasată pe clădirea Primăriei comunei Dragalina, strada general Ion Dragalina nr. 46, respectiv prin intermediul sirenei electronice cu o putere de 1000 W amplasată în cadrul obiectivului.
Evacuarea reprezintă măsura de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alertă ori producerii unei situații de urgență și care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituții publice, agenți economici, categorii sau grupuri de populație ori bunuri și dispunerea acestora în zone și localități care asigură condiții de protecție a persoanelor, bunurilor și valorilor, de funcționare a instituțiilor publice și agenților economici.
Evacuarea se realizează în conformitate cu Planul de evacuare în situații de urgență al operatorului economic, întocmit și aprobat în acest sens. Locul de evacuare al populației, în situații de urgență, îl reprezintă Sala de sport a Liceului “Duiliu Zamfirescu” Dragalina.
Adăpostirea reprezintă măsura specifică de protecție a populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și de patrimoniu, pe timpul ostilităților militare și al situațiilor de urgență, împotriva efectelor acestora. În cadrul operatorului economic și al comunei Dragalina nu există adăposturi de protecție civilă.
6. SCENARIILE ACCIDENTALE
Riscurile scenariilor individuale au legatura cu probabilitatea ca un eveniment initiator sa se
dezvolte catre scenariul cu cele mai grave consecinte credibile. în functie de severitatea celor mai grave consecinte credibile, un anumit numar si/sau o anumita calitate a barierelor este necesara pentru a avea în final un risc tolerabil/acceptabil pentru fiecare scenariu individual analizat (principiul analizei LOPA – Layer of Protection Analysis – analiza barierelor de protectie – o metodologie cantitativa în vederea evaluarii barierelor necesare pentru prevenirea evenimentelor periculoase și pentru reducerea riscurilor în unitatile de proces pana la niveluri tolerabile și acceptabile).
Scenariile periculoase identificate vor fi trecute mai departe la analiza cantitativa a riscului folosind Analiza barierelor de protecție cu metodologia LOPA.
Barierele existente sau cele ce trebuiesc implementate pentru asigurarea unui nivel de siguranță adecvat se vor stabili conform frecvențelor și consecințelor prezentate în matricea de risc de mai jos:
Frecvența Nivelul consecințelor C1 C2 C3
10-2 – 10-3 [1/an] 10-3 – 10-4 [1/an] 10-4 – 10-5 [1/an] 10-5 – 10-6 [1/an] 10-6 – 10-7 [1/an]
Consecinte asupra populatiei
Una sau mai multe persoane de pe amplasament spitalizate pentru mai mult de 24 h; efecte asupra sanatatii reversibile și pe termen scurt.
O fatalitate sau efecte ireversibile asupra sanatatii pentru persoanele de pe amplasament; o persoana din afara amplasamentului spitalizata.
Mai multe fatalitati sau efecte ireversibile asupra sanatatii pentru persoanele de pe amplasament; o fatalitate sau efecte ireversibile asupra sanatatii pentru
14/44
persoanele din afara amplasamentului.
Consecinte asupra mediului
Daune reversibile asupra mediului, fiind necesara interventia fortelor interne și externe (judetene).
Daune reversibile asupra mediului, fiind necesara interventia fortelor externe regionale.
Daune masive asupra mediului, posibil ireversibile, fiind necesara interventia fortelor nationale, internationale.
Explicația culorilor: Zona rosie – risc intolerabil – pentru toate scenariile ce prezintă frecvențe de manifestare în zona
roșie, barierele de protecție vor trebui îmbunătăți te în vederea coborării nivelului riscului. Zona galbena – risc ALARP - reducerea riscului până la cel mai scăzut nivel practicabil în mod
rezonabil: nivelul riscului este considerat a fi „tolerabil”, cu conditia ca acesta să fi fost redus până la punctul în care reducerea este disproporționată în raport cu îmbunătățirea obținută, costurilor și faptului că standardele acceptate internațional au fost aplicate în direcția controlului și reducerii riscului.
Zona verde – risc acceptabil – nu sunt solicitate măsuri suplimentare de reducere a riscului. Originea valorilor ce stau la baza matricei de risc: • 10-6 [1/an] valoarea riscului individual nefocalizat – valoare des folosita și aplicata în medicina; • 10-5 [1/an] valoare statistica medie pentru un accident de munca cu consecinte fatale; • 10-3 – 10-4 [1/an] valoare statistica medie pentru un accident de munca cu spitalizare. Accidentele ce prezintă consecințe în coloana C2 sau C3 sunt accidente majore în contextul
Directivei 2012/18/UE transpusa prin Legea 59/2016. Urmatorul tabel prezinta o corelare orientativa intre nivelul consecințelor și fenomenele periculoase:
Fenomen periculos Nivelul consecințelor (asupra populatiei)
Observatii
Nor toxic C2 – C3 Depinde de cantitate și de tipul substantei
BLEVE / Fire Ball C3 UVCE C2 CVCE C2 – C3 Depinde de cantitate Explozie (Explozivi) C2 – C3 Depinde de cantitate Flash Fire C2 Pool Fire C1 – C2 Jet Fire C1 – C2 Incendiu de rezervor C1 Boil Over C2 Explozie de praf C1 – C2
Analiza consecințelor scenariilor selectate are scopul de a furniza informații cu privire la dimensiunea zonelor de planificare, delimitarea zonelor afectate și planificarea raspunsului la urgenta.
Selectarea scenariilor ce vor face obiectul analizei consecințelor se face în scopul furnizării de date privind interventia pe amplasament, planificarea la urgenta externa și planificarea amenajarii teritoriale.
Tipuri de scenarii selectate:
15/44
scenarii cu frecvența de manifestare deasupra liniei limita în urma analizei LOPA, precum și acele scenarii carora nu li se poate atribui rapid un nivel de consecinte, fără efectuarea unei analize detaliate;
scenarii rezonabile utilizate pentru organizarea raspunsului la urgenta pe amplasament și în afara acestuia (conform celor descrise în ghid);
scenarii cu cele mai grave consecinte (worst case scenario), pentru dimensionarea fortelor și mijloacelor necesare pentru raspunsul de urgenta externa al autoritatilor implicate;
6.1. Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore şi probabilitatea producerii acestora sau condiţiile în care acestea se produc
În continuare se descriu scenarii de accidente posibile, condiţiile în care acestea se pot produce şi o evaluare calitativă a probabilităţii de producere precum şi a gravităţii consecinţelor, pentru zonele cu pericol din cadrul amplasamentului.
A. Distrugerea magaziilor prin atac terorist sau atac din aer Se presupune că un atac terorist sau un atac din aer ar avea loc cu mijloace explozive: încărcături
explozive plasate pe rezervoare, aruncătoare de mijloace explozive de la distanţă, atac din aer cu bombă, etc. Un astfel de eveniment ar produce efecte foarte puternice, în special dacă ar avea loc la depozite.
Un atac asupra depozitelor ar duce la avarierea acestora prin distrugerea totală a clădirilor. În cazul în care numai una din magazii ar exploda într-o primă fază, explozia acesteia şi incendiul
produs ar declanşa un efect de Domino la magaziile învecinate. Personalul aflat în interiorul mingii de foc va fi afectat grav, până la deces. Energia degajată, undele seismice şi sonore ar produce panică în rândul populaţiei din zonele limitrofe.
Probabilitatea de producere este foarte redusă pentru atacul din aer, deoarece amplasamentul nu are o importanţă strategică deosebită, declanşarea unui asemenea atac presupune de obicei existenţa unui conflict anterior (stare de război) şi, deci, anticiparea unui asemenea eveniment, ceea ce asigură timpul necesar opririi activităţii, cu transferul şi transportul produselor periculoase în locuri sigure. Atacul terorist rămâne un eveniment cu probabilitate foarte redusă (chiar dacă mai mare ca a atacului din aer), dar, neputând fi anticipat, va produce, cu siguranţă, efecte deosebite, mai ales dacă constă într-o explozie simultană în mai multe puncte ale obiectivului.
B. Incendierea azotatului de amoniu depozitat
În cazul unui incendiu extins la un depozit de îngrășăminte, o baltă de NA lichid se va forma la capătul stivei cel mai aproape de foc. Dacă această baltă este lovită de un obiect metaloc cu viteză mare (ex: un obiect care cade sau o parte a unui tambur care a explodat) atunci are loc o explozie locală care va transmite o undă de șoc în stiva principală care nu s-a topit. Acţiunea unor persoane neautorizate soldate cu incendiu poate avea loc prin: manevrarea sau contaminare cu substanțe periculoase (materiale combustibile și lubrifianți, agenți reducători). Posibilităţile de acţiune ale unor persoane neautorizate sunt reduse prin limitarea accesului şi securizarea zonei.
C. Decompunerea azotatului de amoniu aflat în magazie
Azotatul de amoniu pe timpul arderii se descompune compuși toxici. Principalele substanle periculoase emise la descompunerea îngrășămintelor pe bază, de NA pot fi următoarele : azot (N2), protoxid de azot (N2O), acid clorhidric (HCl), oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) și acid fluorhidric (HF). Sursele de aprindere pot fi: focul deschis neautorizat, scurtcircuite la instalaţiile electrice de iluminat sau scântei la echipamentele de comutaţie, descărcări electrostatice, scântei produse prin lovire cu obiecte dure.
16/44
Probabilitatea de incendiere este foarte redusă, ţinând cont de faptul că se utilizează echipament de intervenţie şi protecţie antiexplozie, instalaţiile electrice sunt în construcţie antiexplozie, fumatul şi focul deschis în zona tancurilor de depozitare sunt strict interzise.
Intoxicarea personalului surprins de degajarea de gaze este posibilă în special în cazul unor intervenţii făcute fără a se lua măsurile de protecţie necesare.
D. Explozia azotatului de amoniu aflat în depozit
NA este un agent oxidant care prin încălzire la temperaturi mari în spații închise cu realizarea unei presiuni ridicate, poate conduce la reacții violente sau explozii, în special dacă sunt contaminate cu substanțe periculoase (materiale combustibile și lubrifianți, agenți reducători etc.). În cazul în care numai una din magazii ar exploda într-o primă fază, explozia acestora şi ar declanşa un efect de Domino la depozitele învecinate. Personalul aflat în interiorul mingii de foc va fi afectat grav, până la deces. Energia degajată, undele seismice şi sonore ar produce panică în rândul populaţiei din zonele limitrofe
Pentru identificarea accidentelor potenţial majore, specifice amplasamentului, s-a procedat la o evaluare calitativă a riscului asociat scenariilor de accidente posibile prezentate anterior.
Analiza calitativă are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile, face posibilă ierarhizarea evenimentelor în ordinea riscului şi prezintă primul pas în metodologia de realizare a analizei riscurilor. Evaluarea calitativă a riscului se realizează prin calculul nivelului de risc ca produs între nivelul de gravitate şi cel de probabilitate ale evenimentului analizat.
6.2. Măsura calitativă a consecinţelor este realizată prin încadrarea în cinci nivele de
gravitate, care au următoarea semnificaţie: 1. Nesemnificativ • Pentru oameni (populaţie): vătămări nesemnificative; • Emisii: fără emisii; • Ecosisteme: unele efecte nefavorabile minore la puţine specii sau părţi ale ecosistemului, pe
termen scurt şi reversibile; • Socio-politic: efecte sociale nesemnificative fără motive de îngrijorare. 2. Minor • Pentru oameni (populaţie): este necesar primul ajutor; • Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute imediat; • Ecosisteme: daune neînsemnate, rapide şi reversibile pentru puţine specii sau părţi ale
ecosistemului, animale obligate să-şi părăsească habitatul obişnuit, plantele sunt inapte să se dezvolte după toate regulile naturale, calitatea aerului creează un disconfort local, poluarea apei depăşeşte limita fondului pentru o scurtă perioadă;
• Socio-politic: Efecte sociale cu puţine motive de îngrijorare pentru comunitate. 3. Moderat • Pentru oameni (populaţie): sunt necesare tratamente medicale; • Economice: reducerea capacităţii de producţie; • Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute cu ajutor extern; • Ecosisteme: daune temporare şi reversibile, daune asupra habitatelor şi migraţia populaţiilor de
animale, plante incapabile să supravieţuiască, calitatea aerului afectată de compuşi cu potenţial risc pentru sănătate pe termen lung, posibile daune pentru viaţa acvatică, contaminări limitate ale solului şi care pot fi remediate rapid;
• Socio-politic: efecte sociale cu motive moderate de îngrijorare pentru comunitate. 4. Major • Pentru oameni (populaţie): vătămări deosebite; • Economice : întreruperea activităţii de producţie; • Emisii: emisii în afara amplasamentului fără efecte dăunătoare;
17/44
• Ecosisteme: moartea unor animale, vătămări la scară largă, daune asupra speciilor locale şi distrugerea de habitate extinse, calitatea aerului impune “refugiere în siguranţă” sau decizia de evacuare, remedierea solului este posibilă doar prin programe pe termen lung;
• Socio-politic: efecte sociale cu motive serioase de îngrijorare pentru comunitate 5. Catastrofic • Pentru oameni (populaţie): moarte; • Economice: oprirea activităţii de producţie; • Emisii: emisii toxice în afara amplasamentului cu efecte dăunătoare; • Ecosisteme: moartea animalelor în număr mare, distrugerea speciilor de floră, calitatea aerului
impune evacuarea, contaminare permanentă şi pe arii extinse a solului; • Socio-politic: efecte sociale cu motive deosebit de mari de îngrijorare. 6.3. Măsura probabilităţii de producere este realizată tot prin încadrarea în cinci nivele,
care au următoarea semnificaţie: 1. Rar (improbabil) - se poate produce doar în condiţii excepţionale; 2. Puţin probabil - s-ar putea întâmpla cândva; 3. Posibil - se poate întâmpla cândva; 4. Probabil - se poate întâmpla în multe situaţii; 5. Aproape sigur - se întâmplă în cele mai multe situaţii. Pentru evaluarea riscurilor asociate activităţii desfăşurate în cadrul amplasamentului, s-a procedat
la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecinţelor şi de probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecărui scenariu fiind reprezentat de produsul dintre cele două valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate nivelelor de probabilitate şi de gravitate, se ţine cont de impactul potenţial şi de măsurile de prevenire prevăzute. Pentru o mai sugestivă prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor accidentale specifice activităţii din cadrul Stației de Dezbenzinare Calacea se prezintă în continuare matricea de cuantificare a riscurilor, întocmită pe baza scenariilor de posibile accidente descrise anterior.
Nr. crt.
Scenariu accidental Probabilitate Gravitate Risc
a) Zona magaziilor
1 Distrugerea depozitelor prin atac terorist sau atac din aer 1 5 C 2
2 Incendierea azotatului de amoniu depozitat
2 3 C2
3 Decompunerea azotatului de amoniu aflat în depozit
2 3 C2
4 Explozia azotatului de amoniu aflat în depozit
2 5 C 3
6.4. Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore identificate Extinderea analizei de risc şi intensitatea măsurilor de prevenire şi atenuare trebuie să fie
proporţionale cu riscul implicat. Modele simple de identificare a pericolului şi analiza calitativă a riscului nu sunt totdeauna suficiente şi, ca atare, uneori este necesară utilizarea evaluărilor detaliate. Există mai multe metode pentru realizarea evaluării cantitative a riscului. Alegerea unei tehnici particulare este specifică scenariului de accident analizat.
18/44
Conform prevederilor Legii 59 din 2016 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, accident major este considerat, conform criteriilor de notificare, orice incendiu sau explozie ori eliberare accidentală a unei substanţe periculoase implicând o cantitate de cel puţin 5 % din cantitatea relevantă stabilită în coloana și 3 din anexa nr. 2, precum şi orice accident care are cel puţin una din următoarele consecinţe:
1. Vătămarea persoanelor sau daune asupra proprietăţii Un accident care implică direct o substanţă periculoasă şi care duce la unul dintre evenimentele
următoare: a) un deces; b) rănirea a 6 persoane din interiorul obiectivului şi spitalizarea acestora pentru cel puţin 24 de ore; c) spitalizarea unei persoane din afara obiectivului pentru cel puţin 24 de ore; d) producerea de daune asupra unei/unor locuinţe din afara obiectivului care să o/le facă
inutilizabilă(e) ca rezultat al accidentului; e) evacuarea sau adăpostirea unor persoane pentru mai mult de două ore (persoane x ore): valoarea
calculată trebuie să fie de cel puţin 500; f) întreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricităţii, gazului sau de telecomunicaţii
pentru mai mult de două ore (persoane x ore): valoarea calculată trebuie să fie de cel puţin 1.000. 2. Efecte nocive imediate asupra mediului 2.1. Daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre: a) 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologică sau de conservare, protejat prin lege; b) 10 ha sau mai multe hectare dintr-un habitat mai extins, incluzând teren agricol. 3. Daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apă curgătoare sau
marine: a) 10 km sau mai mult dintr-un râu sau canal; b) 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz; c) 2 ha sau mai mult dintr-o deltă; d) 2 ha sau mai mult dintr-o zonă de coastă sau interior de mare. 4. Daune semnificative aduse unui acvifer sau apelor subterane: a) 1 ha sau mai mult. 5. Daune asupra proprietăţii a) daune aduse proprietăţii în cadrul amplasamentului de cel puţin 2 milioane euro; b) daune aduse proprietăţii în afara amplasamentului în valoare de cel puţin 0,5 milioane euro.
a. Scenarii de explozie la depozitul de azotat de amoniu
Nr. crt.
Cantitate de NH4NO3 existentă
(t)
Factor de eficiență
Factor de emisie (kg NO2/t NH4NO3
Cantitate de NH4NO3
care expodează
efectiv (t)
Emisie de NOx
(exprimată NO2)
(kg)
1. 500 0,4 4 200 2000
2. 1500 0,4 4 600 6000
Pentru fiecare dintre scenariile de mai sus, rezultatele evaluărilor de risc sunt prezentate sub forma unor calcule pentru:
1. Parametrii suflului exploziei exprimați ca suprapresiune, impuls. 2. Domeniul de atingere a presiuni de 3 psi (0,204 atm), suprapresiune peste care suflu are efecte
notabile.
19/44
3. Fatalitățile generate de fluxul radiației termice produsă de explozie pentru o populație expusă (personalul propriu este inclus) într-o zonă circulară cu raza de 1 Km, față de centrul exploziei.
Alegerea factorului de eficiență a exploziei AA (NH4NO3) cu valoare de 0,4 (40% din masa de AA) este specific avariei maxime credibile. Energia degajată în situațiile de risc este estimatăcu metoda echivalenței TNT care are o căldură degajată la explozie de 1220 kcal/kg, față de căldura de explozie a azotatului de amoniu de 350 kcal/kg. În tabelele de mai jos se prezintă cuantificarea efectelor datorate supratensiunii și rediației termice. Estimarea pagubelor pentru structuri la suflul exploziilor (GPQRA, Ed 1)
Suprapresiune (suflu) Pagube generate
psig kPa
0,02 0,14 Zgomot supărător (137 dB la fregvențe mai joase de 10 -15 Hz)
0,03 0,21 Spargerea unor geamuri care deja erau sub o ușoară tensiune
0,04 0,28 Zgomot puternic, bang sonic, spargerea sticlei geamurilor
0,1 0,69 Spargerea gemurilor de dimensiune mică
0,15 1,03 Presiune tipică de farămițare a sticlei
0,3 2,07 "Distanță sigură" caracterizată de efecte minore cu probabilitate de 0,95:limită la care ajung schijele dacă acestea se formează, avarii ușoare la învelitoarele construcțiilor, 10 % geamuri sparte
0,4 2,76 Limită la care au loc avarii ușoare ale construcțiilor
0,5 - 1 3,4 - 6, 9 Ferestrele de orice dimensiune sunt spulberate
0,7 4,8 Avarii minore la structura caselor
1,0 6,9 Demolarea parțială a acaselor care devin nelocuibile
1 - 2 6,9 - 13,8 Plăcile de azbociment se sfărâmă; sunt demontate plăcile de oțel sau aluminiu și apoi cad la sol; panourile din lemn sunt smulse și aruncate la pământ
1,3 9,0 Armătura de oțel a clădirilor este usor distorsionată
2 13,8 Prăbușirea parțială a zidurilor și acoperișurilor caselor
2 - 3 13,8 - 20,7 Pereții de beton sau zgură se fărâmițează
2,3 15,8 Limita inferioară a pagubelor nitabile ale structurilor
2,5 17,2 Distrugerea cu 50 % din zidăria de cărămidă a structurilor
3 20,7 Echipamente grele (1300 - 1500 kg)suferă daune ușoare; armătura de oțel a clădilor este contorsionată și smulsă din fundații
3 - 4 20,7 - 27,6 Panourile de oțel cu cadru sau fără cadru sunt demolate
4 27,6 Placările metalice exteriora ale clădirilor sunt rupte
5 34,5 Stâlpi de lemn sunt rupți; presele hidraulice înalte (peste 18000t) din hale sunt ușor avariate
5 - 7 34,4 - 48,2 Distrugerea aproape completă a construcțiilor
7 - 8 48,2 - 55,1 Panourile din zidărie de cărămidă, cu grosimea de la 8 - 12 " nearmate sunt dărâmate
9 62,0 Vagoanele de marfă încărcate sunt distruse
10 68,9 Diostrugerea totală probabilă a clădilor; echipamente grele ( peste
20/44
3000 kg) mutate din amplasament și serios avariate; echipamente foarte grele ( peste 3000 kg) rezistă
300 2068 Marginea craterului format
Timpul de expunere pentru atingerea pragului de durere la radiația incendiilor sau exploziilor
Intensitate radiației Timpul pentru atingerea limitei de dure
(sec) BTU/oră/ft2 kW/m2
500 1,74 60
740 2,33 40
920 2,9 30
1500 4,73 16
2200 6,94 9
3000 9,46 6
3700 11,67 4
6300 19,87 2
Efectele radiației termice
Intensitatea radiaţiei termice (KW/m2) Tipul daunei
37.5 Distrugerea echipamentelor de proces, 100 % decese la expunere de 1 min, 1 % decese pentru expunere de 10 secunde.
25.0
Energia minimă pentru aprinderea pădurii la o expunere îndelungată fără flacără. 100 % decese la expunere de 1 min, leziuni (răniri) serioase pentru expunere de 10 secunde.
12.5
Energia minimă pentru aprinderea pădurii la expunere cu flacără. 1 % decese la expunere de 1 min, arsuri de gradul I pentru expunere de 10 secunde.
4.5 Dureri cauzate dacă expunerea este mai mare de 20 sec dar ulceraţiile (băşicarea) sunt puţin probabile.
1.6 Cauzează disconfort de scurtă durată pentru expuneri de lungă durată.
1. Scenariu pentru explozia a 500 t azotat de amoniu În tabelul de mai jos sunt prezentate caracteristicile suflului exploziei, cuantificate prin impuls și
suprapresiune la diferite distanțe
Nr. crt.
Distanța
(m)
Distanța dimensională Sachs - z
m/kg TNT 1/3
Suprapresiunea Impuls
kPa psi Pa s
21/44
1. 60 1,4710 590,23 85,6050 182,42
2. 80 1,9614 298,80 43,3376 137,35
3. 100 2,4517 178,97 25,9570 111,16
4. 120 2,9420 120,44 17,4679 94,30
5. 140 3,4324 87,62 12,786 82,35
6. 160 3,9227 67,38 9,7723 73,33
7. 180 4,4131 53,98 7,8297 66,22
8. 200 4,9034 44,64 6,4741 60,43
9. 220 5,3938 37,83 5,4873 55,62
10. 240 5,8841 32,71 4,7438 51,53
11. 260 6,3744 28,73 4,1674 48,01
12. 280 6,8648 25,58 3,7097 44,94
13. 300 7,3551 23,02 3,3386 42,24
14. 320 7,8455 20,91 3,0325 39,84
15. 340 8,3358 19,14 2,7759 37,69
16. 360 8,8261 17,64 2,5581 35,75
17. 380 9,3165 16,35 2,3709 34,00
18. 400 9,8068 15,23 2,2083 32,41
19. 420 10,2972 14,24 2,0659 30,95
20. 440 10,7875 13038 1,9400 29,61
21. 460 11,2778 12,60 1,8280 28,37
22. 480 11,7682 11,91 1,7277 27,23
23. 500 12,2585 11,29 1,6373 26,17
24. 520 12,7489 10,72 1,5554 25,19
25. 540 13,2392 10,21 1,4809 24,27
26. 560 13,7295 9,74 1,4128 23,42
27. 580 14,2199 9,31 1,3503 22,62
28. 600 14,7102 8,91 1,2928 21,86
29. 620 15,2006 8,55 1,2396 21,26
22/44
30. 640 15,6909 8,21 1,1904 20,49
Suprapresiunea de 3 psi (0,0204 atm) se atinge până la o distanță de 322 m față de centrul
exploziei. La această presiune structurile cedează și fatalitățile umane ating 50 % din nr. persoanelor aflate în interiorul cercului cu rază de 322 m.
Mai jos prezentăm grafic variația suprapresiunii și a impulsului cu distanța față de locul producerii exploziei.
Variația suprapresiunii exploziei funcție de distanță a 500 t NH4NO3
Un alt fenomen distructiv care apare în timpul exploziei este fluxul termic, așa numită sferă de foc. Acest flux termic preia o mare parte din energia degajată a exploziei și se manifestă ca un vânt
fierbinte. În cazuls cenariului analizat, principalele caracteristici ale sferei de foc sunt următoarele:
- diametrul maxim sferă de foc - 236,5 m; - înălțime sferă de foc - 177,5 m; - durata - 16,6 s;
23/44
Pentru calculul probabilistic de determinare a fatalitățiilor s-a luat în considerare o densitate a apopulațieide 500 persoane /km2, luând în calcul și persoanele aflate pe amplasament. Fluxul termic se atenuează odată cu distanța, atenuându-se și probabilitatea de a se produce fatalități. Rezultatele calculelor privind variația energiei fluxului termic și a probabilității de apariție a unor fatalități în funcție de distanța față de centrul exploziei și față de centrul geometric al sferei de foc este tabelul și figurile de mai jos .
Variația fluxului termic funcție de distanță la sol a 500 t NH4NO3
Variația probabilității de fatalități funcție de distanță la sol a 500 t NH4NO3
Fatalități datorate fluxului termic al exploziei
Nr. crt.
Distanța la
sol (m)
Distanța față de
receptor (m)
Flux termic
(kW/m2)
Probabilitate
fatalitate
Aria (m2)
Fatalități
Număr cumulat fatalități
1. 20 178,55 137,94 100,00 % 2513,27 1,26 1,26
2. 40 181,88 132,93 100,00 % 5062,55 2,51 3,77
3. 60 187,30 125,35 99,99 % 7539,82 3,77 7,54
24/44
4. 80 194,63 116,09 99,98 % 10053,10 5,03 12,56
5. 100 203,67 106,01 99,93 % 12566,37 6,28 18,84
6. 120 214,20 95,98 99,79 % 15079,64 7,52 26,37
7. 140 226,01 86,09 99,38 % 17592,92 8,74 35,11
8. 160 238,92 77,04 98,30 % 20106,19 9,88 44,99
9. 180 252,75 68,84 95,87 % 22619,47 10,84 55,83
10. 200 267,36 61,52 91,17 % 25132,74 11,46 67,29
11. 220 282,63 55,05 83,45 % 27646,02 11,54 78,83
12. 240 298,46 49,37 72,58 % 30159,29 10,94 89,77
13. 260 314,77 44,38 59,36 % 32672,56 9,70 99,47
14. 280 331,48 40,02 45,37 % 35185,84 7,89 107,45
15. 300 348,54 36,20 32,31 % 37699,11 6,09 113,54
16. 320 365,90 32,85 21,45 % 40212,39 4,31 117,86
17. 340 383,51 29,90 13,31 % 42725,66 2,48 120,70
18. 360 401,35 27,30 7,756 % 45238,93 1,75 122,45
19. 380 419,23 25,00 4,25 % 47752,21 1,02 123,47
20. 400 437,58 22,97 2,21 % 50265,48 0,56 124,02
21. 420 455,94 21,15 1,09 % 52778,76 0,29 124,31
22. 440 474,43 19,54 0,52 % 55292,03 0,14 124,45
23. 460 493,03 18,09 0,23 % 57805,30 0,07 124,52
24. 480 511,74 16,79 0,10 % 60318,58 0,03 124,55
25. 500 530,55 15,62 0,04 % 62831,85 0,01 124,57
26. 520 549,44 14,57 0,02 % 65345,13 0,01 124,57
27. 540 568,4 13,61 0,01 % 67858,40 0,00 124,57
28. 560 587,44 12,74 0,00 % 73371,68 0,00 124,58
29. 580 606,53 11,95 0,00 % 72884,95 0,00 124,58
30. 600 625,68 11,23 0,00 % 75398,22 0,00 124,58
31. 620 644,89 10,57 0,00 % 77911,50 0,00 124,58
Din cele prezentate mai sus se concluzionează că explozia unui depozit de azotat de amoniu cu 500 t NH4NO3 este un scenariu care poate să ducă la peste 125 de victime.
25/44
Concluzii: Scenariu de mai sus prezintă următoarele riscuri:
risc major datorat suflului exploziei până la distanța de 322 m; risc major de fatalități datorate fluxului termic pe o rază de 420 m; număr probabil de fatalități datorate fluxului termic: 125 persoane
- diametrul maxim sferă de foc până la distanța de 236,5 m; - risc major datorat suflului exploziei până la distanța de 322 m; - risc major de fatalități datorate fluxului termic pe o rază de 420 m
În continuare se prezentă ca calculele pentru deplasarea norului de oxizi de azot pentru acest
scenariu Parametri de intrare:
- cantitatea de NO2 formată: 2000 kg - înălțimea medie de emisie:10 m - temperatura aerului: 10°C - stratificarea atmosferică:stabil - viteză vânt: 2 m/s
26/44
Variația concentrației maxime de NO2 la distanța de 300 m
Variația concentrației maxime de NO2 la distanța de 500 m
Variația concentrației maxime de NO2 la distanța de 1000 m
V
V
Amprenta
Variația conc
Variația conc
a câmpului c
centrației ma
centrației ma
concentrație
axime de NO
axime de NO
ei de NO2 pen
O2 la distanț
O2 la distanț
ntru valori d
ța de 2000 m
ța de 3000 m
de peste 500
m
m
0 mg/m3
27/44
Amprenta
Amprenta
Amprent
a câmpului c
a câmpului c
ta câmpului
concentrație
concentrație
concentrație
ei de NO2 pen
ei de NO2 pen
ei de NO2 pe
ntru valori d
ntru valori d
entru valori
de peste 200
de peste 100
de peste 300
0 mg/m3
0 mg/m3
0 mg/m3
28/44
M
EfecDiox
Moartea sur
Amprent
Ampren
Amprenctele noruluixidul de azorvine în câtev
ta câmpului
ta câmpului
nta câmpului de NO2 ot provoacă va secunde f
concentrație
concentrați
i concentraț
moartea în fie prin ating
ei de NO2 pe
iei de NO2 p
ției de NO2 p
câteva secugerea directă
entru valori
pentru valori
pentru valor
unde la concă a paratului
de peste 100
i de peste 30
ri de peste 8
centrații mairespirator fi
0 mg/m3
0 mg/m3
mg/m3
i mari de 10ie prin sinco
29/44
000 mg/m3. opă, reflexă,
30/44
provocată de agresiunea brutală a paratului respirator. La concentrații între 200 - 600 mg NO2/m3 se
produce intoxicația acută care, după câteva ore de expunere poate să provoace moartea. În cazul analizat emisia este momentană, trecerea norului de dioxid de azot fiind cuprinsă între 2 și 5 minute. Concentrația maximă de NO2 în atmosferă, 17000 mg/m3 se înregistrează la o distanță de 300 m de locul producerii exploziei, după 2 minute. Odată cu creșterea distanței față de sursă, scade concentrația dioxidului de azot atât în atmosferă, la 3000 m după un timp de 25 minute concentrația maximă fiind de 60 mg/m3. Zonele afectate:
- concentrația 5000 mg/m3, acoperă o zonă de 500 m; - concentrația 2000 mg/m3, acoperă o zonă de 630 m; - concentrația 1000 mg/m3, acoperă o zonă de 950 m; - concentrația 300 mg/m3, acoperă o zonă de 1550 m; - concentrația 100 mg/m3, acoperă o zonă de 2,4 km; - concentrația 30 mg/m3, acoperă o zonă de 3,9 km; - concentrația 8 mg/ m3, acoperă o zonă de 6,9 km. .
Concentrația de 1000 mg/m3, la care pot apărea victime la timp de expunere scurt se atinge la o distanță de păni la 950 m, după cca. 9 minute de la producerea accidentului. Lățimea maximă a acestei zone este de cca. 45 m. La distanțe de peste 7 km concentrația scade sub 8 mg/m3, concentrație limită prevăzută de normele de securitate și sănătate în muncă. Astfel, la distanțe mai mari de 7 km nu există riscul de a se afecta sinătatea populației. Datorită duratei mici a trecerii norului de NO2, în incinte închise nu există risc major de intoxicare cu oxizi de azot. Nivel de risc al evenimentului Riscul produs în cazul evenimentului este major zonal, la o distanță de 6900 m de la depozitul de azotat de amoniu înregistrându-se:
Poluare semnificativă a atmosferei cu NO2 atât în incinta platformei cât și în zona de impact a acesteia;
Risc asupra stării de sănătate a propriilor salariați și a personalului din zona de impact; Risc major de fatalități pe o rază de 1000 m în jurul amplasamentului; Nu există risc de fatălități în incinte închise, datorat norului de poluant.
31/44
Risc major de fatalități pe o rază de 1000 m în jurul amplasamentului; 2. Scenariu pentru explozia a 1500 t azotat de amoniu În acest secenariu s-a luat în considerare o cantitate de 1500 t de azotat de amoniu depozitat. În tabelul de mai jos sunt prezentate caracteristicile suflului exploziei, cuantificate prin impuls și
suprapresiune la diferite distanțe
Nr. crt.
Distanța
(m)
Distanța dimensională Sachs - z
m/kg TNT 1/3
Suprapresiunea Impuls
kPa psi Pa s
1. 100 1,6999 420,24 60,9501 158,35
2. 125 2,1249 247,78 35,9368 127,12
3. 150 2,5499 134,04 23,7923 107,24
4. 175 2,9749 117,65 17,0638 93,38
5. 200 3,3998 89,32 12,9550 83,04
6. 225 3,84480 70,75 10,2611 74,95
7. 250 4,2498 57,89 8,3965 68,42
8. 275 4,6748 48,61 7,0499 62,99
9. 300 5,0998 41,76 7,0499 62,99
10. 325 5,5247 36,33 5,2687 54,46
11. 350 5,9497 32,12 4,6583 51,03
32/44
12. 375 6,3747 28,73 4,1671 48,01
13. 400 6,7997 25,96 3,7649 45,32
14. 425 7,2246 23,65 3,4303 42,92
15. 450 7,6496 21,70 3,1480 40,76
16. 475 8,0746 20,04 2,9071 38,80
17. 500 8,4996 18,61 2,6993 37,02
18. 525 8,9246 17,36 2,5182 35,39
19. 550 9,3495 16,27 2,3592 33,89
20. 575 9,7745 15,29 2,2184 32,51
21. 600 10,1995 14,43 2,0928 31,32
22. 625 10,6245 13,65 1,9802 30,04
23. 650 11,0495 12,95 1,8786 28,94
24. 675 11,4744 12,32 1,7865 27,91
25. 700 11,8994 11,74 1,7026 26,94
26. 725 12,3244 11,21 1,6259 26,04
27. 750 12,7494 10,72 1,5554 25,19
28. 775 13,1744 10,28 1,4904 24,39
29. 800 13,5993 9,86 143,3 23,64
30. 825 14,0243 9,48 1,3746 22,93
Suprapresiunea de 3 psi(0,0204 atm) se atinge până la o distanță de 465 m față de centrul exploziei. La această presiune structurile cedează și fatalitățile umane ating 50 % din nr. persoanelor aflate în interiorul cercului cu rază de 465 m.
Mai jos prezentăm grafic variația suprapresiunii și a impulsului cu distanța față de locul producerii exploziei.
Variația suprapresiunii exploziei funcție de distanță a 1500 t NH4NO3
33/44
Variația impulsului exploziei funcție de distanță a 1500 t NH4NO3
Variația fluxului termic funcție de distanța la sol a 1500 t NH4NO3
Un alt fenomen distructiv care apare în timpul exploziei este fluxul termic, așa numită sfră de foc. Acest flux termic preia o mare parte din energia degajată a exploziei și se manifestă ca un vânt
fierbinte. În cazuls cenariului analizat, principalele caracteristici ale sferei de foc sunt următoarele:
- diametrul maxim sferă de foc - 341 m; - înălțime sferă de foc - 256 m; - durata - 19,9 s;
Pentru calculul probabilistic de determinare a fatalitățiilor s-a luat în considerare o densitate a apopulațieide 500 persoane /km2, luând în calcul și persoanele aflate pe amplasament. Fluxul termic se atenuează odată cu distanța, atenuându-se și probabilitatea de a se produce fatalități. Rezultatele calculelor privind variația energiei fluxului termic și a probabilității de apariție a unor fatalități în funcție de distanța față de centrul exploziei și față de centrul geometric al sferei de foc este tabelul și figurile de mai jos .
34/44
Variația probabilității de fatalitate funcție de distanță la sol a 1500 t NH4NO3
Fatalități datorate fluxului termic al exploziei
Nr. crt.
Distanța la
sol (m)
Distanța față de
receptor (m)
Flux termic
(kW/m2)
Probabilitate
fatalitate
Aria (m2)
Fatalități
Număr cumulat fatalități
1. 25 257,11 155,19 100,00 % 396,99 1,96 1,96
2. 50 260,73 150,90 100,00 % 7853,98 3,93 5,89
3. 75 266,66 144,27 100,00 % 11780,97 5,89 11,78
4. 100 274,74 135,91 100,00 % 15707,96 7,85 19,63
5. 125 284,79 126,49 100,00 % 19634,95 9,82 29,45
6. 150 296,62 116,60 100,00 % 23561,94 11,78 41,23
7. 175 310,01 106,74 99,99 % 27488,94 13,74 54,98
8. 200 324,78 97,26 99,96 % 31415,93 15,70 70,68
9. 225 340,75 88,36 99,89 % 35342,92 17,65 88,33
10. 250 357,75 80,16 99,68 % 39269,91 19,57 107,90
11. 275 375,64 72,70 99,17 % 43196,90 21,42 129,32
12. 300 394,31 65,98 98,05 % 47123,89 23,10 152,42
13. 325 413,65 59,96 95,88 % 51050,88 24,47 176,90
14. 350 433,57 54,57 92,15 % 54977,87 25,33 202,23
15. 375 453,99 49,77 86,46 % 58904,86 25,46 227,69
16. 400 475,85 45,50 78,65 % 62831,85 24,71 252,40
17. 425 496,09 41,68 68,99 % 66758,84 23,03 275,43
35/44
18. 450 517,67 38,28 58,12 % 70685,83 20,54 295,97
19. 475 539,54 35,24 46,91 % 74612,83 17,50 313,47
20. 500 561,68 32,52 36,24 % 78539,82 14,23 327,70
21. 525 584,04 30,08 26,80 % 82466,81 11,05 338,75
22. 550 606,62 27,88 19,01 % 86393,80 8,21 346,96
23. 575 629,37 25,90 12,94 % 90320,79 5,85 352,81
24. 600 652,29 24,11 8,48 % 94247,78 4,00 356,80
25. 625 675,36 22,49 5,36 % 98174,77 2,63 359,44
26. 650 698,56 21,02 2,28 % 102101,76 1,67 361,11
27. 675 721,88 19,69 1,94 % 106028,75 1,03 362,14
28. 700 745,31 17,47 1,12 % 109955,74 0,62 362,76
29. 725 768,83 17,36 0,63 % 113882,73 0,36 363,12
30. 750 792,45 16,34 0,34 % 117809,72 0,20 363,32
31. 800 816,15 15,40 0,18 % 121736,72 0,11 363,43
Concluzii: Scenariu de mai sus prezintă următoarele riscuri:
risc major datorat suflului exploziei până la distanța de 465 m; risc major de fatalități datorate fluxului termic pe o rază de 710 m;
36/44
- diametrul maxim sferă de foc până la distanța de 341 m; - risc major datorat suflului exploziei până la distanța de 465 m; - risc major de fatalități datorate fluxului termic pe o rază de 710 m
În continuare se prezentă ca calculele pentru deplasarea norului de oxizi de azot pentru acest scenariu
Parametri de intrare: - cantitatea de NO2 formată: 6000 kg - înălțimea medie de emisie:10 m - temperatura aerului: 10°C - stratificarea atmosferică:stabil - viteză vânt: 2 m/s
Variația concentrației maxime de NO2 la distanța de 300 m
Variația concentrației maxime de NO2 la distanța de 500 m
37/44
Variația concentrației maxime de NO2 la distanța de 1000 m
Variația concentrației maxime de NO2 la distanța de 1500 m
Variația concentrației maxime de NO2 la distanța de 2000 m
Variația concentrației maxime de NO2 la distanța de 3000 m
V
Amprenta
Amprenta
Variația conc
a câmpului c
a câmpului c
centrației ma
concentrație
concentrație
axime de NO
ei de NO2 pen
ei de NO2 pen
O2 la distanț
ntru valori d
ntru valori d
ța de 4000 m
de peste 500
de peste 200
m
0 mg/m3
0 mg/m3
38/44
Amprenta
Amprent
Amprent
a câmpului c
ta câmpului
ta câmpului
concentrație
concentrație
concentrație
ei de NO2 pe
ei de NO2 pe
ei de NO2 pe
entru valori d
entru valori d
entru valori d
de peste 100
de peste 300
de peste 100
00 mg/m3
0 mg/m3
0 mg/m3
39/44
cm
dz
EfecÎn ca
și 10 minute300 m de loconcentrațiamaximă fiin
Zone- conc- conc- conc- conc- conc- conc- conc
Concdistanță de pzone este de
Ampren
Amprenctele noruluiazul analizate. Concentraocul producea dioxidului nd de 85 mg/ele afectate: centrația 500centrația 200centrația 100centrația 300centrația 100centrația 30 mcentrația 10 mcentrația de până la 1450e cca. 120 m.
nta câmpului
nta câmpuluii de NO2 t emisia esteația maximăerii exploziede azot atâ
/m3.
00 mg/m3, ac00 mg/m3, ac00 mg/m3, ac0 mg/m3, aco0 mg/m3, acomg/m3, acopmg/ m3, acop1000 mg/m
0 m, după cc.
i concentrați
i concentrați
e momentanăă de NO2 în ei, după 3 mât în atmosfe
coperă o zoncoperă o zoncoperă o zonoperă o zonă operă o zonă peră o zonă dperă o zonă d
m3, la care poca. 14 minut
iei de NO2 p
iei de NO2 p
ă, trecerea natmosferă,
minute. Odatferă, la 4000
ă de 780 m;ă de 1100 mă de 1450 mde 2,4 km;de 3,7 km;
de 6,3 km; de 10 km. .ot apărea victe de la prod
entru valori
pentru valori
norului de di50000 mg/mtă cu creșter
0 m după u
m; m;
ctime la timducerea accid
de peste 30
i de peste 10
oxid de azotm3 se înregisrea distanțeiun timp de 3
mp de expunedentului. Lăț
mg/m3
0 mg/m3
t fiind cupristrează la o i față de su35 minute c
ere scurt se țimea maxim
40/44
nsă între 2 distanță de
ursă, scade concentrația
atinge la o mă a acestei
41/44
La distanțe de peste 10 km concentrația scade sub 10 mg/m3, concentrație limită prevăzută de normele de securitate și sănătate în muncă. Astfel, la distanțe mai mari de 10 km nu există riscul de a se afecta sănătatea populației. Datorită duratei mici a trecerii norului de NO2, în incinte închise nu există risc major de intoxicare cu oxizi de azot. Nivel de risc al evenimentului Riscul produs în cazul evenimentului este major zonal, la o distanță de 10 km de la depozitul de azotat de amoniu înregistrându-se:
Poluare semnificativă a atmosferei cu NO2 atât în incinta platformei cât și în zona de impact a acesteia;
Risc asupra stării de sănătate a propriilor salariați și a personalului din zona de impact; Risc major de fatalități pe o rază de 1450 m în jurul amplasamentului; Nu există risc de fatalități în incinte închise, datorat norului de poluant
Risc major de fatalități pe o rază de 1450 m în jurul amplasamentului;
Centralizarea scenariilor identificate, evaluarea riscului acestora, conform
metodologie descrisa:
Scenariu
Descriere scenariu
Pericolul modelat
Probabili-tate de
producere
Conse-cinte
Cuantifica-rea riscului
Scenarii rezonabile
1.Explozie NH4NO3
O cantitate de 200 t de NH4NO3 explodesza
Dispersie inflamabila, incendiu tip “flash fire”
10 -6
C2
Zona verde
– risc acceptabil
2.Dispersie NO2
deplasarea norului de oxizi de azot pentru cantitatea
Dispersie inflamabila,
10 -6
C2
Zona verde
42/44
Scenariu
Descriere scenariu
Pericolul modelat
Probabili-tate de
producere
Conse-cinte
Cuantifica-rea riscului
2000 kg de NO2
incendiu tip “flash fire”
– risc acceptabil
3.Explozie NH4NO3
O cantitate de 600 t de NH4NO3 explodesza
Dispersie inflamabila, incendiu tip “flash fire”
10 -6
C2
Zona verde
– risc acceptabil
4.Dispersie NO2
deplasarea norului de oxizi de azot pentru cantitatea 2000 kg de NO2
Incendiu tip „Jet fire”
10 -6
C2
Zona verde – risc
acceptabil
Matricea riscului Frecventa Nivelul consecințelor C1 Nivelul consecințelor C2 Nivelul consecințelor
C3 10-2 -10-3 [1/an]
10-3- 10-4 [1/an]
10-4- 10-5 [1/an]
10-5- 10-6 [1/an]
1, 2, 3, 4
10-6- 10-7 [1/an]
Pentru accidentele analizate și prezentate în matricea de evaluare riscuri: - probabilitatea de producere este scazuta (10 -6 - 10 -7 ); - nivelul consecințelor (C1, C2, C3); - toate scenariile se situeaza în Zona verde - de risc acceptabil;
6.3. Substanța ce poate genera accidente cu efecte în afara amplasamentului și efectele
acesteia (NH4NO3): Numărul UN/CAS
Starea de agregare
Calea de expunere
Mijloace de protecţie
individuală
Identificarea pericolelor
Măsuri de prim ajutor şi acţiuni pentru protecţia
mediului 6484-52-2 229-347-8
Solid Expunere la energie termică
Mască de protecție contra gazelor Costum de protecție
Incendiu, Descompunere NH4NO3, Explozie
Sunt prezentate în capitolul 7 specifice forțelor de intervenție
43/44
01-2119490981-27
Expunere la NO2
7. INTERVENȚIE
Intervenția în caz de accident major se va realiza sub coordonarea Instituției Prefectului Județului
Călărași, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4, pct. 7 la Normele metodologice privind elaborarea şi testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase aprobate prin O.M.A.I. nr. 156/2017.
7.1. Forțe și mijloace disponibile pentru intervenție
Instituția Forțe Mijloace Obs. Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al Județului Călărași
S.P. Dragalina: S.P. Lhliu Gară: D.P. Călărași: Grupa operativă I.J.S.U. Călărași:
S.P. Dragalina: D.P. Călărași: S.P. Lhliu Gară:
Serviciul de Ambulanță al Județului Călărași
Personal: Ambulanțe B2: Ambulanțe C2: Ambulanțe A2:
Inspectoratul de Jandarmi Județean Călărași “General de Brigadă Barbu Pârăianu”
jandarmi
Inspectoratul Județean de Poliție Călărași polițiști Garda Națională de Mediu – Serviciul Comisariatul Județean Călărași
comisari
S.C. BIOCHEM S.R.L. Echipa de intervenție Serviciul voluntar pentru situații de urgență al comunei Dragalina
Compartiment pentru prevenire. Formație de intervenție, salvare și prim ajutor: voluntari
8. INFORMAREA PUBLICULUI ŞI MASS-MEDIA
Se vor întocmi scurte comunicate de presă diferite, în funcţie de momentul în timp al desfăşurării accidentului şi tipul evenimentului: dezvoltarea incidentului, manifestarea efectelor şi încetarea urgenţei.
Aceleaşi cerinţe sunt şi pentru alarmarea populaţiei, prin elaborarea de mesaje clare şi scurte ce se transmit prin intermediul sirenelor electronice sau sistemelor de amplificare de pe autospecialele de intervenţie.
Elemente de informaţii ce trebuie comunicate publicului 1. numele sau denumirea comercială a operatorului şi adresa completă a amplasamentului
respectiv; 2. confirmarea faptului că amplasamentul intră sub incidenţa reglementărilor şi/sau a dispoziţiilor
administrative de punere în aplicare a prezentei legi şi că notificarea prevăzută la art. 7 alin. (1) sau raportul de securitate prevăzut la art. 10 alin. (1) au fost înaintate autorităţii competente;
3. explicarea, în termeni simpli, a activităţii sau a activităţilor desfăşurate în cadrul amplasamentului;
4. denumirile comune sau, în cazul substanţelor periculoase cuprinse în partea 1 a anexei nr. 1, denumirile generice ori categoria generală de periculozitate a substanţelor periculoase relevante din cadrul
44/44
amplasamentului care ar putea provoca un accident major, indicându-se în termeni simpli principalele lor caracteristici periculoase;
5. informaţii generale cu privire la modalităţile de avertizare a publicului interesat, dacă este necesar; informaţii adecvate cu privire la conduita potrivită în situaţia unui accident major sau indicarea locului în care informaţiile respective pot fi accesate electronic;
6. data ultimei vizite efectuate pe amplasament, sau indicarea locului în care informaţiile respective pot fi accesate electronic; informaţii cu privire la locul unde este posibil să se obţină, la cerere;
7. detalii privind sursele de unde se pot obţine mai multe informaţii relevante. 8. informaţii generale cu privire la natura pericolelor de accident major, inclusiv cu privire la
efectele lor potenţiale asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, şi detalii succinte privind principalele tipuri de scenarii de accidente majore şi măsurile de control pentru gestionarea acestora;
9. confirmarea faptului că operatorul are obligaţia de a lua măsuri adecvate în cadrul amplasamentului, în special menţinerea legăturii cu serviciile de intervenţie în caz de urgenţă, pentru a acţiona în situaţia accidentelor majore şi pentru a minimaliza efectele acestora;
10. informaţii corespunzătoare din planul de urgenţă externă elaborat pentru a face faţă oricăror efecte în afara amplasamentului, în urma unui accident. Acestea ar trebui să includă recomandarea de a se urma toate instrucţiunile şi de a se răspunde la toate solicitările din partea serviciilor de intervenţie în caz de urgenţă în timpul unui accident.
