Pag
e1
PLAN DE STIMULARE A OCUPĂRII
ȘI A INCLUZIUNII SOCIALE
PENTRU JUDEȚUL HUNEDOARA
Autori:
Adrian Măniuțiu
Radu Soviani
Radu Comșa
Mariana Pietreanu
Colaboratori:
Silvia Pisică
Mihaela Simina
Document elaborat în cadrul proiectului ”Catalizatori pentru formare profesională”
Pag
e2
Introducere:
Principalii actori la nivel local pot aduce o contribuție unică în evoluția nivelului ocupării la nivel
local dar eforturile lor în acest sens pot fi eficiente doar în măsura în care cooperează în
parteneriat pentru elaborarea și implementarea unor strategii comune de dezvoltare.
Programele locale de stimulare a ocupării pot adăuga valoare și pot contribui semnificativ la la
eforturile de creștere a ocupării la nivel regional și național, având un impact real asupra
problemelor persistente precum: șomajul, inegalitățile sociale sau lipsa competențelor pentru a
face față cerințelor impuse de piața muncii.
Un plan de stimulare a ocupării la nivel local poate include o gamă largă de acțiuni în vederea
combaterii șomajului și reducerii inechităților sociale, însă elaborarea și implementarea unui
astfel de plan trebuie să fie asumată de principalii actori la nivel local.
Ca urmare BNS a inițiat un demers de coagulare a partenerilor la nivelor local din județele
Mehedinți și Hunedoara asigurând expertiza necesară pentru a analiza situația existentă la nivel
local în cele 2 județe și pentru a înainta un pachet de propuneri de măsuri pentru promovarea
ocupării la nivel local.
Întreprinderile se confruntă astăzi cu un număr mare de provocări: pe o piaţă în curs de
globalizare, în rapidă schimbare, cerinţele faţă de calitatea şi actualitatea produselor se
schimbă permanent, concomitent cu presiunea crescândă a preţurilor. În aceste condiţii, trebuie
ţinut pasul cu evoluţia tehnicii şi ştiinţei. Iar întreprinderile de succes reuşesc acest lucru prin
investiţii în dotarea tehnică, precum şi prin introducerea proceselor de muncă eficiente şi
inovative, pentru a se putea afirma pe piaţă. Un alt factor important este capitalul uman, adică
colaboratorii, respectiv colectivul întreprinderii. Numai cu colaboratori calificaţi, ale căror
cunoştinţe, abilităţi şi competenţe sunt la nivelul actual, este posibil ca o întreprindere să îşi
menţină şi extindă permanent poziţia pe piaţă. De asemenea, aşa cum întreprinderile trebuie să
facă o prognoză cu privire la produsele lor, tot astfel şi know-how-ul personalului angajat trebuie
permanent actualizat, adaptat şi extins, deoarece ştim că nu mai sunt suficiente pentru toată
viaţa cunoştinţele dobândite la un moment dat. Întreprinderile care gândesc în perspectivă fac
investiţii specifice în calitatea colectivului lor, aşa încât pot fi depăşite cu succes cerinţe actuale
şi viitoare, concomitent cu asigurarea unui număr suficient de personal calificat. Iar acest aspect
poate reprezenta momentul decisiv pentru situaţia concurenţială, având în vedere faptul că
există riscul lipsei forţei de muncă cu calificare sau deja lipseşte aceată forţă de muncă. Altfel
spus, calificarea continuă a lucrătorilor îi menține în piața muncii ca persoane ocupate. Aceşti
Pag
e3
oameni nu riscă să piardă legătură cu realitatea de la locul de muncă, pentru că ar avea
cunoştinţe învechite. Formarea continuă le asigură astfel adaptarea la noile cerinţe pe piaţa
muncii din prezent (formarea continuă pentru adaptare) sau posibilitatea de a ocupa un loc de
muncă mai bun (formare continuă pentru promovare/post mai bun).
Perspectivele de creștere a ocupării forței de muncă depind în mare măsură de capacitatea de
a genera creștere economică prin politici macroeconomice, industriale și de inovare adecvate.
În același timp, este incontestabil că încurajarea unei creșteri generatoare de locuri de muncă
necesită politici ale pieței muncii care să creeze condiții favorabile pentru crearea locurilor de
muncă, să faciliteze transformările pozitive, să mărească disponibilitatea forței de muncă și să
amelioreze concordanța dintre competențele acesteia și necesitățile piețelor muncii din diferitele
zone geografice. Pe lângă contribuția la o redresare pe termen scurt, politicile de ocupare a
forței de muncă fac parte, de asemenea, din investițiile sociale esențiale care previn creșterea
costurilor sociale și fiscale pe termen mai lung.
Sprijinul pentru crearea de locuri de muncă și (re)alocarea forței de muncă ar trebui să fie
destinat activităților, sectoarelor și întreprinderilor durabile și aflate în creștere. Inițiativele
politice trebuie să continue să urmărească atât îmbunătățirea productivității, cât și a ocupării
forței de muncă, contribuind la o alocare a resurselor umane care să corespundă necesităților
economice și sociale identificate de Strategia Europa 2020, și să realizeze echilibrul optim între
sectoarele comerciale și cele necomerciale. Aceasta ar trebui, de asemenea, să
îmbunătățească situația de pe piața muncii a grupurilor mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, femeile,
lucrătorii cu nivel mai scăzut de calificare, lucrătorii în vârstă și grupurile minoritare. Pentru a
răspunde principalelor provocări economice structurale cu care se confruntă Europa, măsurile
transversale trebuie completate prin acțiuni specifice în sectoarele cu un potențial deosebit de
ridicat în ceea ce privește creșterea generatoare de locuri de muncă.
Pag
e4
Capitolul 1 - Scurtă prezentare:
Criza economica începută în 2007 a dezvăluit limitele politicilor monetare într-o perioadă în care
lichiditatea redusă aproape a blocat piețele și a obligat guvernele să intervină prin creșterea
cheltuielilor publice și ajustarea politicilor fiscale. Cheltuielile guvernamentale au avut scopul de
a încuraja consumul și de a reduce șomajul. Explicația modului în care aceste cheltuieli
influențează rata șomajului este dată indirect de teoria multiplicatorului keynesian, care
presupune faptul că orice cheltuială guvernamentală devine într-un anumit procent venituri
pentru o categorie de populație, cheltuirea acestor venituri devenind ulterior venituri pentru o
altă categorie a populației.
Creșterea cheltuielilor guvernamentale sprijină consumul național, care se reduce de regulă
într-o criză datorită diminuării consumului privat. Guvernul asigură menținerea sau chiar
creșterea PIB-ului spre valoarea sa potențială (în raport cu frontiera posibilităților de producție),
crescând producția și reducând șomajul.
Același efect poate fi observat la scară mai redusă. În interiorul fiecărei țări, respectiv al
României, regiunile (județele) au o dezvoltare diferită și contribuie în mod diferit la creșterea
economică de ansamblu, unele suferind din cauza subdezvoltării și de inegalitatea veniturilor în
raport cu altele. Pentru ca politica de promovare a creșterii economice și a asigurării de locuri
de muncă să aibă succes la nivel național, statul trebuie să promoveze creșterea și la nivel de
regiune (județ). Marile aglomerări urbane tind să depășească în termeni de venituri,
productivitate, ocupare a forței de muncă și creștere economică alte regiuni.
Regiunile subdezvoltate nu reușesc să depășească decalajul față de cele dezvoltate, în lipsa
capitalului uman și a utilizării tehnologiilor care susțin creșterea. În locul creșterii și dezvoltării
economice, unele regiuni pot intra în spirale ale pierderii de valoare și ale șomajului.
Dependente de fabrici, majoritatea orașelor din cele 2 județe analizate au avut o perioadă
îndelungată un profil mono-industrial. Cauzele acestui declin economic pot fi observate mai ales
prin prisma restrângerii sau opririi activităților economice ale marilor firme care asigurau locuri
de muncă.
Aceste doua județe nu reprezintă cazuri singulare la nivel european. Regiunea Twente din
Olanda avea în anii de după cel de-al doilea război mondial probleme asemănătoare. Ca
regiune periferică a Olandei in secolele 19 si 20, Twente a devenit una dintre cele mai
importante regiuni de producție a articolelor textile din Olanda. Odata cu creșterea veniturilor
populației și a nivelului de trai de după cel de-al doilea razboi mondial în Olanda și în regiunea
Twente, producția de articole textile a intrat într-un declin finalizat cu dispariția integrală a
acestei industrii ușoare, ca urmare a relocării acestei industrii în alte regiuni ale lumii, până în
Pag
e5
anul 1980 (80% din locurile de muncă legate de industria textilă au dispărut la finalul perioadei
1955-1980). Rata șomajului depășea 20% în regiune. Totuși, politicile demarate la nivel local au
reușit să genereze o creștere a competitivității, o diminuare a șomajului. Politicile au inclus:
investiții în educație, în inter-conectivitatea organizațiilor economice, în colaborarea dintre privat
și public în interesul regiunii. În anii 1980 și 1990, politicile au dus la apariția unei economii
locale bazate pe cunoaștere, respectiv la atragerea unui număr important de firme din domeniul
IT și al telecomunicațiilor.
O parte din aceste efecte pozitive au fost șterse de finalul bulei dotcom din 2001, multe firme
fiind închise. În prezent, o mare parte din locurile de muncă din economia bazată pe cunoaștere
sunt plătite de stat (educație și servicii medicale), pentru restul locurilor de muncă din servicii
existând sedii secundare ale firmelor din alte regiuni. În 2006 doar 26% din locurile de muncă
din această regiune erau asigurate de industria manufacturieră. Transformarea completă într-o
regiune bazată pe servicii se consideră că a fost oprită de lipsa sediilor principale ale firmelor
din sectorul serviciilor. Un alt caz este cel al regiunii Ruhr din Germania. Dacă în 1950 aceasta
era una din cele mai mari regiuni miniere și de producție a oțelului din Germania (cu un istoric
de peste 150 în aceste domenii), având angajate aproximativ 600.000 de persoane în minerit și
o populație de 5,1 milioane locuitori, în anul 2006 regiunea Ruhr avea doar 28.000 de mineri și
o populație de 5,5 milioane de locuitori. Între 1950 și 1973, guvernul german a sprijinit financiar
industria din regiune, criza petrolului din 1973 a făcut însă necesară implementarea politicilor de
modificări structurale a regiunii. Locurile de muncă din producția minieră au fost transformate
de-a lungul timpului în locuri de muncă în domeniul serviciilor, în 1990 55% dintre angajații din
regiune lucrând în sectorul serviciilor, iar în 2010 72% - prin urmare, modificarea structurală a
regiunii a avut succes. Reușita s-a datorat, pe de o parte, înființării de universități și institute de
cercetare în regiune, pe de altă parte încurajării de către guvern a stabilirii în regiune de sedii
pentru industriile cu rată mare de creștere (1960-1970). În anii `80, în regiune au fost înființate
multe firme mici și mijlocii din domeniul biotehnologiilor și cu activități în domeniul mediului, care
au realizat investiții în cercetare-dezvoltare. În anii `90, în regiune s-au stabilit sau au fost
înființate firme din domeniul IT și al telecomunicațiilor.
Astfel, după ce la început regiunea a reușit să se dezvolte prin intermediul unor afaceri conexe
producției de oțel, precum realizarea de automobile, regiunea a fost revigorată ulterior de noile
industrii și servicii asociate: telecomunicațiile, producția de materiale medicale, logistica,
activități de cercetare etc. Una dintre rețetele de succes ale regiunii germane a fost dezvoltarea
de parcuri industriale specializate pentru a atrage diverse companii. 13 din primele 50 de
companii din Germania au sediile centrale în regiunea Ruhr, un lucru deosebit ținând cont de
dominația economică a landului Bavaria și de importanța crescândă a Berlinului, ca și capitală.
Una dintre soluțiile regăsite atât în Twente, cât și în regiunea Ruhr, a fost implicarea activă a
universităților în dezvoltarea economică prin parteneriate funcționale de durată cu mediul privat.
Pag
e6
Aglomerările urbane au efect pozitiv asupra creșterii economice deoarece în cadrul acestora își
găsesc locul firme care aparțin mai multor ramuri economice. Alăturarea mai multor domenii în
aglomerări urbane duce la crearea economiilor de scară și la efecte de rețea pozitive, la
reducerea costurilor de producție și creșterea productivității, specializarea angajaților și
creșterea calitătii produselor, inovare. Aglomerările urbane încurajează inovarea și creșterea
economică, pe măsură ce cresc, ceea ce duce la un potențial mai mare de inovare și creștere
economică. Similar cazurilor Twente și Ruhr, aceste aglomerări urbane pot fi replicate în regiuni
mai puțin aglomerate prin intermediul unor punți de legătura: universități, instituții publice,
proiecte sociale. La nivel regional, trebuie încurajată funcționarea unor firme (ideal ar fi
formarea de clustere, asocieri între instituțiile de cercetare și firme) cu activități variate, care pot
susține creșterea. În același timp, trebuie asigurat mediul propice pentru dezvoltarea unor relații
stabile între aceste afaceri.
Un prim pas în crearea condițiilor pentru apariția și dezvoltarea firmelor private sunt investițiile
în infrastructură, care asigură accesul facil la piețe, și în instituții, care pot asigura condiții de
viață bune pentru resursa umană (de exemplu, spitale). Instituțiile cresc încrederea, reduc
costurile de tranzacționare, susțin inovația, premisele minime pentru creșterea economică fiind
instituțiile, infrastructură, resursă umană și inovația.
Forța de muncă trebuie încurajată să rămână în aceste regiuni cu probleme, cum este județul
Hunedoara, iar pentru se impune crearea de locuri de muncă. Chiar dacă potențialul de inovare
al acestor regiuni este redus, există potențial pentru creșterea productivității; inovațiile pot fi
preluate din alte regiuni, prin stabilirea unor unități de producție secundare pentru industriile din
regiunile (județele) învecinate. În cazul de față politicile guvernamentale pentru încurajarea
creșterii economice și reducerea subdezvoltării ar trebui să aibă în vedere: investiții în capitalul
uman, pentru a încuraja retenția acestuia în regiune; investiții în infrastructură, pentru accesul
facil la piețe și pentru conectarea cu alte regiuni; modernizarea instituțiilor existente; încurajarea
creării de sedii secundare pentru firmele din județele apropiate (unul din argumente ar putea fi
salariile mai reduse în comparație cu media națională); sprijinirea creșterii productivității,
încurajarea firmelor să folosească avantajele comparative ale regiunii.
Prin urmare, ideile care stau la baza proiectului sunt:
1. Scopul final suprem este reintegrarea în câmpul muncii a a unui număr cât mai mare de
oameni care vor fi disponibilizați în contextul proceselor de restructurare (în derulare sau
care urmează să se inițieze) ale unor societăți din județul Hunedoara.
2. Obiectivul principal al proiectului este să identificăm concret cat mai multe oportunitati de
dezvoltare regionala pentru fiecare judet, in diferite directii strategice.
Pag
e7
3. Dezvoltarea economica durabila si, deci, strategia pe termen mediu si lung vor fi cele
doua coordonate folosite pentru identificarea oportunitatilor si elaborarea planului de
masuri.
4. Dezvoltare regionala, creare locuri de munca, sporirea competitivitatii
Concepte care vor ghida propunerile care urmeaza:
Oportunități de dezvoltare regional,
Producție,
Locuri de muncă,
Sporirea competitivității,
Eligibilitate pentru finanțare europeană nerabursabilă,
Conceptualizare spre a fi implementate de către autorității publice locale sau regionale,
Dezvoltare economică durabilă,
Strategie pe termen mediu si lung.
Provocarea principală pentru România în viitor o reprezintă tranziţia populaţiei ocupate în
mediul rural în agricultură spre sectoarele neagricole.
Sporul PIB-ului pe seama reducerii cu un punct procentual pe an a ponderii agriculturii în
populaţia ocupată ar echivala pentru un an, din acest deceniu, cu aproximativ 7 miliarde lei.
În România, în ultimele două decenii se înregistrează în paralel următoarele două tendinţe:
scăderea ponderii populaţiei cu vârsta între 15-24 ani în totalul populaţiei (de la 16,6% în 1990,
la 16,1% în 2000 şi la doar 13,6% în 2010) şi respectiv creşterea numărului şomerilor în
această grupă de populaţie.
În prezent, tineretul este unul dintre grupurile vulnerabile ale populaţiei, cu toate că ar trebui
considerat drept una din resursele fundamentale pentru viitor, în condiţiile accentuării pe
ansamblu a fenomenului îmbătrânirii.
Începând cu criza, șomajul în rândul tinerilor tinde a se focaliza în grupul celor cu şcoală, care
au terminat o instituţie şcolară şi nu-și găsesc de lucru (capcana şomajului).
Necesitatea creării mai multor locuri de muncă şi mai bine plătite, într-o societate bazată pe
cunoaştere reprezintă principala cheie în privinţa atingerii obiectivelor naţionale din agenda
Europa 2020. Considerentele legate de educaţie, abandon şcolar, sărăcie, ocupare a forţei de
muncă trebuie atent monitorizate iar politicile trebuie ajustate, în funcție de ciclul economic.
Mişcările bruşte pot crea efecte perverse, creând lipsă de ocupare/șomaj pe termen lung.
Politicile active privind piața muncii necesită mai multă evaluare și analiză. Eforturile publice
pentru reducerea șomajului trebuie direcționate spre consiliere, sprijin în vederea găsirii unui loc
de muncă și monitorizare. Reducerea șomajului și creșterea ocupării forței de muncă se pot
Pag
e8
dovedi mult mai valoaroase decât majorarea de costuri ce derivă din îndrumare și consiliere
suplimentară.
Diminuarea cu un punct procentual a ratei șomajului în rândul tinerilor echivala la nivelul anului
2010 cu o creștere a ocupării de aproape 9,4 mii persoane (aproape +0,1%). În ipoteza
menținerii acestei cote anuale de absorbție din rândul șomerilor tineri, pentru întregul deceniu ar
rezulta o creștere a ocupării cu aproximativ 94 mii persoane, ceea ce la nivelul lui 2020 ar
însemna un plus de 0,6 puncte procentuale în rata ocupării totale pentru populația cu vârsta
între 15-64 ani (68,6%, față de 68,0%). Această creștere a ocupării ca urmare a reducerii
șomajului în rândul tinerilor echivalează, la nivel de an cu un spor de cel puțin 5,9 miliarde lei
(prețuri constante 2010).
Vârsta are un efect negativ asupra duratei şomajului când economia este în creștere. Asta
pentru că angajații vârstnici se așteaptă să întâmpine dificultăți sporite în găsirea unui nou loc
de muncă, așa că au așteptări asupra unui nivel salarial mai redus pe care l-ar accepta pentru a
lucra. Când șomajul este ridicat în perioadă de criză, oportunitățile pentru locuri de muncă sunt
mai greu de găsit iar competiția sporește. Așa că lucrătorii vârstnici au perspective de șomaj
mai îndelungate.
Dacă ultimul loc de muncă a fost în sectorul public, șomajul devine mult mai îndelungat,
pentru că piața privată a locurilor de muncă este mai dinamică. Așa că un angajat specializat în
sectorul public care devine șomer are șanse mai mici să găsească un loc de muncă. Potrivit
studiilor la nivel european, probabilitatea de a găsi un alt loc de muncă în următoarele 12 luni
după pierderea locului de muncă se majorează cu 55% dacă angajatul provine din sectorul
privat.
Veniturile câștigate la ultimul loc de muncă au deasmenea un efect de ”lungire” asupra
asupra duratei șomajului din moment ce așteptările de salariu sunt la un nivel mai ridicat.
Fiecare punct procentual de salariu câștigat la anteriorul loc de muncă ridică durata
șomajului/lipsei de ocupare cu 0,25%
Acești factori arată că durată ajutorului de șomaj trebuie redimensionată. O tăiere bruscă a
ajutorului de șomaj după o anumită perioadă, crează efecte perverse. O scădere continuă, în
timp a nivelului ajutorului de șomaj, până la un anumit nivel (nu mai jos) ar putea elimina aceste
efecte perverse. Nivelul general al șomajului ar trebui să influențeze durata ajutorului de
șomaj. Când șomajul este ridicat, și în consecință este greu să găsești un loc de muncă, șomerii
au nevoie de un timp mai ridicat pentru a căuta un loc de muncă, având în vedere competiția
crescută și mai puține oportunități de angajare.
În perioada 2009 – 2012 evoluția principalilor indicatori macroeconomici a fost următoarea:
Pag
e9
România 2009 2010 2011 2012
PIB (milioane lei) 501.139 523.693 556.708 587.499
Deficit (milioane lei) -45.113 -35.591 -30.911 -16.822
Deficit (% din PIB) -9% -6,8% -5,6% -2,9%
Datorie publică (% din PIB) 23,6% 30,5% 34,7% 37,8%
Creștere economică -6,6% -1,6% 2,2% 0,7%
În perioada 2006-2010, PIB-ul pe cap de locuitor a urcat, la nivel național, de la 15.967,6 lei la
24.435.9 lei, la finalul anului 2010 fiind cu 53,03% mai ridicat. Atât în regiunea Sud-Vest cât și în
Regiunea VEST, dinamica PIB/cap de locuitor a fost pozitivă, semnificativă, dar sub media
națională.
PIB/capita –
lei -
2006 2007 2008 2009 2010 2010/2006
România 15.967,6 19.315,4 23.934,6 23.341,4 24.435,9 +53.03%
Regiunea
Sud Vest 12.463,2 15.097,3 17.831,8 17.752,8 18.735,1 +50.32%
Regiunea
Vest 18.570,1 22.341.9 26.173,2 25.602,4 27.640,0 +48.84%
Sursa: INS
La nivel european în 2010, PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat prin paritatea puterii de
cumpărare s-a cifrat la 24.500 de Euro. În România PIB/cap de locuitor, exprimat prin
paritatea puterii de cumpărare, s-a cifrat în 2010 la 11.400 de EURO, adică 47% din media
Uniunii Europene
La nivelul anului 2010, șase dintre cele 8 regiuni ale României se aflau printre cele mai sărace
20 de regiuni din Uniunea Europeană: Nord-Est - RO, penultima poziție din clasament cu un
PIB/capita de numai 29% din media Uniunii Europene, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est (38% din
medie), Sud-Muntenia (39% din medie), Nord-Vest (42% din medie), Centru (45% din Medie).
Pag
e10
Regiunea Vest (care include Hunedoara), avea la nivelul anului 2010 un PIB/cap de locuitor de
53% din media Uniunii Europene.
Produsul Intern Brut și produsul intern brut/cap de locuitor în anul 2010, exprimat în termeni
nominali și ca paritate a puterii de cumpărare.
Regiune PIB (mil
EURO)
PIB/capita
(EURO)
PIB (PPS) (mil
EURO)
PIB/capita
(PPS) (EURO)
PIB/capita față
de media UE
%
România 124.328 5.800 244.507 11.400 47
Sud-Vest
Oltenia 9.981 4.500 19.629 8.800 36
Vest 12.590 6.600 24.759 12.900 53
Sursa: Eurostat
La nivelul anului 2010, PIB-ul pe cap de locuitor în regiunea Sud-Vest Oltenia era de 4500 de
EURO (77,5% din valoarea înregistrată pentru România și 18,36% din valoarea PIB-ului pe cap
de locuitor înregistrat în medie, în Uniunea Europeană). La nivel național, PIB-ul pe cap de
locuitor reprezintă doar 23,7% din media Uniunii europene.
În regiunea Vest (care include Hunedoara), PIB-ul pe cap de locuitor era de 6.600 de Euro,
adică cu 13% mai mare decât media națională, dar a reprezentat doar 27% din media PIB/cap
de locuitor din Uniunea Europeană.
Cifrele nominale și procentele față de media Uniunii Europene sunt relevante pentru a exprima
capacitatea economică a zonei de a realiza valoare adăugată, și în consecință produs intern
brut. Astfel, în regiunea Sud-Vest, indicatorul reprezintă doar 18,36% din media UE iar în
regiunea Vest doar 27% din media UE.
Cifrele exprimate prin paritatea puterii de cumpărare (o monedă artificială care ține cont de
diferențele de prețuri la nivel național) au relevanță mai puțină în privința capacității economiei
de a produce valoare adăugată și cresc ca relevanță în privința nivelului de trai al populației
(prin ajustarea cu prețurile). Prețurile fiind considerate mai mici decât în Uniunea Europeană
conduc la o creștere a nivelului de trai privit prin perspectiva PIB/cap de locuitor. Chiar și așa,
exprimat prin paritatea puterii de cumpărare, PIB/cap de locuitor reprezintă în regiunea Vest
Pag
e11
(care include Hunedoara) doar 53% din media Uniunii Europene, iar în regiunea Sud-Vest
Oltenia, doar 36% din media Uniunii Europene. La nivel național, România înregistrarează o
valoare PIB/cap de locuitor, exprimată prin paritatea puterii de cumpărare de doar 47% din
media Uniunii Europene.
Paritatea puterii de cumpărare este o moneda artificială care elimină diferențele de preț dintre
țări, așa că o unitate de PPS (adică 1 PPS) poate cumpăra aceiași cantitate de bunuri și servicii
în toate țările. Această unitate permite comparații relevante a indicatorilor economici dintre țări.
În anul 2011, România și Bulgaria s-au plasat pe ultimele 2 locuri din Uniunea Europeană
în privința PIB/capita ca paritate a puterii de cumpărare. Astfel, România aveau 49% din
media Uniunii Europene (în creștere de la 47% în 2010), iar bulgarii 46% din media Uniunii
Europene (în creștere de la 44% în anul 2010).
În 2011, toate țările Uniunii au înregistrat creșteri ale indicatorului față de anul 2010, cu excepția
a șapte state: Danemarca (care se situează la 125% din media Uniunii), Marea Britanie (109%
din Media Uniunii), Italia (media Uniunii), Spania (98% din media Uniunii), Cipru (94% din media
Uniunii), Grecia (79% din Media Uniunii), Portugalia (77% din media Uniunii).
Prin urmare, putem concluziona că decalajele față de Uniunea Europeană s-au adâncit în
perioada crizei atât în cifre absolute, față de 20 de state din Uniune, dar și relativ, întrucât
cele 7 state care au înregistrat scăderi ale PIB-ului pe cap de locuitor se plasează la niveluri
greu de atins de România în următorii 20 de ani, cu o dinamică de creștere a PIB-ului estimată
de 2-3% pe an.
APLICAREA REZULTATELOR MODELULUI QUEST 3 ASUPRA ECONOMIEI
LOCALE
Modelul simulează impactul creșterii investițiilor în infrastructură publică și relevă
efectele asupra productivității. Modelul încorporează acumularea endogenă de capital uman
și simulează efectele politicilor care promovează pregătirea vocațională și trainingul asupra
eficienței capabilităților.
Modelul ne spune ceva despre impactul potențial al fondurilor europene, presupunând
folosirea lor optimala și eficientă. În cazul României există însă motivații puternice să
bănuim că cel puțin o parte din cheltuielile totale va fi transferată spre utilizare sub-
optimală, prin urmare modelul estimează rezultate mai favorabile decât ar putea fi în
realitate.
Pag
e12
Folosind rezultatele modelului QUEST 3 și extrapolând, putem estima evoluția câtorva indicatori
la nivel național și la nivel de județ. Estimarea este strict empirică, are în vedere o perioadă de 7
ani de alocare (un exercițiu bugetar european), încă 2 ani până la epuizarea efectelor
exercițiului bugetar (9 ani) și efectele pe următorii 5 ani (în total 14 ani).
Pentru a calibra mai bine modelul pe realitatea economică a României am încercat o estimare a
rezultatelor modelului în funcție de trei elemente care sumarizează distorsiunile care pot apărea
în economia românească.
Pentru aceasta am creat un indice de risc, care are la bază percepția României prin
intermediul a 3 indicatori importanți:
˃ Percepția asupra ușurinței de a face afaceri în România (Clasamentul Doing Business al
Băncii Mondiale),
˃ Percepția asupra corupției (Clasamentul Transparency International),
˃ Percepția asupra mediului economic (Clasamentul World Economic Forum).
În metodologia de calcul a acestui indice am raportat România la media Uniunii Europene
calculată în toate cele 3 clasamente.
Potrivit celor 3 clasamente, România față de media Uniunii Europene, arată astfel:
Clasament Indicele de
percepție a
corupției
(Transparency
International)
Ușurința de a
face afaceri
(Banca
Mondială)
Competitivitate
(World
Economic
Forum)
Indice de risc
(media
aritmetică a
celor 3 poziții)
România 66 72 67 68
Media Uniunii Europene
36 39 36 37
Clasamentul este realizat pentru 183 de țări (ușurința de a face afaceri), 176 de țări (indicele de
percepție a corupției) și pentru 139 de țări în cazul competitivității.
Indicele percepției corupției clasifică statele pe baza percepției asupra corupției din sectorul
public. Scorul țării indică nivelul perceput al corupției pe o scară de la 0 la 100, unde zero
înseamnă că o țară este foarte coruptă, iar 100 înseamnă că o țară este foarte ‘‘curată’’. Pentru
anul 2012, indexul a cuprins 176 de țări. Cea mai puțin coruptă țară a fost percepută în 2012 ca
Pag
e13
fiind Danemarca (cu un scor de 90 de puncte), iar cea mai coruptă - Somalia (cu un scor de 8
puncte). România s-a plasat pe poziția 66 (cu un scor de 44 de puncte) iar Polonia pe poziția 41
cu un scor de 58 de puncte.
Definim indicele de risc drept media aritmetică a pozițiilor din cele 3 clasamente.
Calculând indicele de risc pentru România și pentru media Uniunii Europene, am ajuns la
următoarele rezultate:
a) România: 68 de puncte... 67 de tari sunt mai performante
b) Media UE: 37 de puncte.... 36 de tari sunt mai performante
Cu cât indicele de risc este mai mare, cu atât posibilitatea de utilizare sub-optimală a fondurilor
europene crește. Observăm astfel că indicele de risc în România este aproape dublu (mai mare
cu 84%) față de media Uniunii Europene.
Pentru o calibrare suplimentară a rezultatelor modelului asupra realităților economice din
România, vom folosi ca factor de divizare a rezultatelor indicele de risc, de 1,84 în cazul
României.
Folosind acest indice de risc, putem calcula rezultate mai apropiate decât cele care reies
din modelul economic, care au în vedere înclinația României spre un comportament de
utilizare cel puțin al unei părți din cheltuielile totale într-o modalitate sub-optimală. Prin
calibrarea cu acest indice de risc am putea să limităm înclinația modelului de a estima
rezultate mai favorabile decât cele din realitate.
Putem calcula, pe baza acestui indice de risc, rezultate mai apropiate de ceea ce s-ar putea
întâmpla în realitate în privința:
a) evoluția PIB/cap de locuitor în România și separat în județele Hunedoara și Mehedinți,
b) evoluția salariului mediu net în România și separat în județele Hunedoara și Mehedinți,
c) evoluția investițiilor nete în România și separat în județele Hunedoara și Mehedinți,
d) evoluția dinamicii forței de muncă pe grade de calificare în România și spearat în
Hunedoara și Mehedinți.
Rezultatele vor fi cele extrase din model divizate prin indicele de risc (1,84). Simulările realizate
prin modelul QUEST 3 arată în felul următor:
Rezultatele simulării în statele noi membre (efecte macroeconomice) - QUEST 3, luând ca
an de referință anul 2010 (pentru care avem date finale la nivel de județe) și considerând
primul an de absorbție anul 2011:
Pag
e14
Variabila 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2010 2024
PIB 0,39 0,65 0,92 1,32 1,74 2,25 2,79 3,44 3,82 3,63 3,42
Inovație 0 -0,01 -0,01 0,01 0,05 0,14 0,28 0,48 0,73 1,01 1,97
Forță de muncă
(slab calificată)
0,01 0,04 0,06 0,09 0,12 0,17 0,21 0,27 0,32 0,35 0,32
Forță de muncă
(mediu
calificată)
0,06 0,23 0,37 0,55 0,77 1,03 1,33 1,67 2,01 2,16 1,97
Forță de muncă
(calificare
înaltă)
0,08 0,27 0,45 0,65 0,92 1,22 1,58 1,99 2,39 2,56 2,32
Ocupare forță
de muncă
0,04 0,02 -0,02 -0,03 -0,06 -0,09 -0,13 -0,19 -0,32 -0,47 -0,45
Consum 1,19 1,94 2,20 2,39 2,60 2,84 3,08 3,30 3,44 3,44 2,93
Investitii 0,01 0,03 0,08 0,18 0,34 0,54 0,77 1,00 1,21 1,38 1,65
Salariile reale 0,19 0,51 0,83 1,16 1,55 1,98 2,44 2,90 3,30 3,54 3,36
Productivitatea
muncii (nivel
absolut)
0,52 0,97 1,42 2,05 2,73 3,55 4,44 5,52 6,31 6,24 5,9
Rata șomajului
(nivel absolut)
0,03 0,01 -0,01 -0,02 -0,04 -0,06 -0,09 -0,12 -0,21 -0,31 -0,3
Considerând perioada de efect a unei exercițiu bugetar european (de 7 ani) a se extinde pentru
o perioadă dublă de 14 ani, relevăm mai jos, pe baza datelor din simulare prezentate în tabel,
efectul de la începutul perioadei până la finalul perioadei.
1. Estimarea creșterii de PIB, anuală, în România:
scenariul necalibrat:
Pag
e15
PIB/capita (EUR) Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei
2010 5.804,39 0 5.804,39
2011 5.804,39 0,39 5.827,03
2012 5.827,03 0,65 5.864,90
2013 5.864,90 0,92 5.918,86
2014 5.918,86 1,32 5.996,99
2015 5.996,99 1,74 6.101,34
2016 6.101,34 2,25 6.238,62
2017 6.238,62 2,79 6.412,67
2018 6.412,67 3,44 6.633,27
2019 6.633,27 3,82 6.886,66
2020 6.886,66 3,63 7.136,65
2021 7.136,65 3,55 7.390,00
2022 7.390,00 3,5 7.648,65
2023 7.648,65 3,45 7.912,53
2024 7.912,53 3,4 8.181,55
Se constată astfel că în perioada 2011-2014 o absorbție fără risipă a fondurilor europene
în România, în special în sectorul investițiilor in infrastructură, industrie și servicii,
cercetare-dezvoltare, resurse umane, asistență tehnică, conduce la o convergență reală -
creștere - a PIB-ului pe cap de locuitor cu 2.377.16 EURO, respectiv cu 41%. Creșterea cu
41% a PIB-ului pe cap de locuitor (și implicit a bunăstării populației) este strict influența
absorbției fondurilor europene. La ea se poate adăuga performanța internă a economiei,
suplimentar, prin alocări bugetare eficiente, atragere de investiții private, mix de politici
economice corecte. Nu considerăm în model influența subvențiilor directe, întrucât, așa
cum am arătat anterior, efectele asupra convergenței sunt nule.
Pag
e16
scenariul calibrat:
PIB/capita (EUR) Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei
2010 5.804,39 0 5.804,39
2011 5.804,39 0,39/1,84 5.816,69
2012 5.816.69 0,65/1,84 5.837,24
2013 5.837,24 0,92/1,84 5.866,43
2014 5.866,43 1,32/1,84 5.908,51
2015 5.908,51 1,74/1,84 5.964,39
2016 5.964,39 2,25/1,84 6.037,32
2017 6.037,32 2,79/1,84 6.128,86
2018 6.128,86 3,44/1,84 6.243,45
2019 6.243,45 3,82/1,84 6.373,07
2020 6.373,07 3,63/1,84 6.498,80
2021 6.498,80 3,55/1,84 6.624,18
2022 6.624,18 3,5/1,84 6.750,18
2023 6.750,18 3,45/1,84 6.876,75
2024 6.876,75 3,4/1,84 7.003,82
În condițiile în care adaptăm modelul european QUEST3 la realitățile României, pe baza
mecanismului descris mai sus (corelarea cu indicele compozit calculat pe baza Doing
Business, World Economic Forum, Transparency International), constatam ca la PIB-ul pe
cap/locuitor la nivelul României ar putea să crească de la 5.804,39 euro (în 2010) la 7003,82
euro în 2024, respectiv o majorare de 1199,43 Euro (20,66%)
Spre deosebire de scenariul de risc mediu, scenariul calibrat la realitățile economice ale
României ne arată că PIB-ul pe cap de locuitor va cunoaște, în termeni reali, o majorare
Pag
e17
de doar 20,66% în perioada 2010-2024, ca urmare a absorbției fondurilor europene, sau o
creștere medie anuala a PIB-ului pe cap de locuitor de 1,47%. În condițiile unei creșteri la
nivelul de performanță mediu al Uniunii Europene, creșterea medie era de 2,93% pe an.
2. Simularea evoluției câștigului salarial mediu net în România.
Câștig salarial
mediu net (EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de creștere Ritm de creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
2011 340,73 0 0 340,73
2012 340,73 0,19 0,10 341,08
2013 341,08 0,51 0,28 342,03
2014 342,03 0,83 0,45 343,57
2015 343,57 1,16 0,63 345,74
2016 345,74 1,55 0,84 348,65
2017 348,65 1,98 1,08 352,40
2018 352,40 2,44 1,33 357,07
2019 357,07 2,90 1,58 362,70
2020 362,70 3,30 1,79 369,21
2021 369,21 3,54 1,92 376,31
2022 376,31 3,50 1,90 383,47
2023 383,47 3,45 1,88 390,66
2024 390,66 3,4 1,85 397,88
2025 397,88 3,36 1,83 405,14
În urma simulărilor, câștigul real al salariilor va urca în următorii 14 ani, strict în urma
influenței absorbției fondurilor europene, de la 340.73 Euro până la 467.6 EURO (cu
126.87 Euro), adică o creștere reală a salariilor cu 37%, definită ca o creștere a puterii de
cumpărare cu 37% în următorii 14 ani, în România. Aceasta în SCENARIU DE BAZĂ
Pag
e18
În scenariul CALIBRAT, câștigul salarial mediu net în România ar urma să se majoreze de
la 340,73 Euro în anul 2011 la 405,15 Euro, în următorii 14 ani, respectiv 64.42 Euro sau
18,9%. Creșterea medie a salariilor (reală), în cei 14 ani cât este acoperită simularea, ar
urma să fie de 1,35% (creșterea reală), efect strict al absorbției fondurilor europene.
3. Simularea evoluției investițiilor în România (majorare pe orizontală în urma
absorbției fondurilor europene).
Investițiile nete în România au fost în anul 2011 de 64,52 miliarde lei, care la un curs de schimb
mediu de 4,2379 lei pentru un EURO înseamnă 15,22 miliarde EURO. Creșterea investițiilor
reprezintă creșterea reală (presupunând că valoarea nominală nu ar fi afectată de inflație, adică
cât va reprezenta efectiv valoarea estimată în viitor denominată în EURO de acum,
reprezentând investiții colaterale atrase de fonduri europene.
Scenariul de bază:
Investiții nete -
milioane (EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de creștere Sfârșitul
perioadei
Modificare anuală
2011 15,22 0 15,22 0,00
2012 15,22 0,01 15,22 0,00
2013 15,22 0,03 15,23 0,01
2014 15,23 0,08 15,24 0,02
2015 15,24 0,18 15,27 0,05
2016 15,27 0,34 15,32 0,10
2017 15,32 0,54 15,40 0,18
2018 15,40 0,77 15,52 0,30
2019 15,52 1 15,67 0,45
2020 15,67 1,21 15,86 0,64
2021 15,86 1,38 16,08 0,86
2022 16,08 1,45 16,32 1,10
Pag
e19
Investiții nete -
milioane (EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de creștere Sfârșitul
perioadei
Modificare anuală
2023 16,32 1,55 16,57 1,35
2024 16,57 1,60 16,83 1,61
2025 16,83 1,65 17,11 1,89
236,86 8,56
Observăm că în cazul României, investițiile nete colaterale absorbției de fonduri europene ar
urma să se majoreze de la an la an în următorii 14 ani, cu ritmuri din cei in ce mai mari de la an
la an (investițiile atrag alte investiții). Doar în urma implementării proiectelor din fonduri
europene (fără investițiile propriu zise care reprezintă fonduri europene), nivelul investițiilor ar
urma să crească în următorii 14 de ani cu 12,41% față de nivelul prezent, respectiv cu aproape
1,89 miliarde de Euro față de anul 2011 în anul 2025. Totalitatea investițiilor în perioada 2011-
2025,, România, ar urma să ajungă la 236,86 miliarde Euro, iar circa 8.56 miliarde Euro (sau o
medie de 611 de milioane de Euro în fiecare an, reprezintă efectul strict pentru impulsionarea
altor investiții în urma absorbției fondurilor europene.
Pentru a putea estima o evoluție mai potrivită, vom calibra rezultatele modelului în funcție de
indicele de risc definit mai sus, pe baza situării în clasamentele World Economic Forum, Doing
Business, Transparency International.
Scenariu calibrat:
Investiții nete -
milioane
(EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de
creștere
Ritm de
creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
Modificare
anuală
2011 15,22 0 0,00 15,22 0,00
2012 15,22 0,01 0,01 15,22 0,00
2013 15,22 0,03 0,02 15,22 0,00
2014 15,22 0,08 0,04 15,23 0,01
Pag
e20
Investiții nete -
milioane
(EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de
creștere
Ritm de
creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
Modificare
anuală
2015 15,23 0,18 0,10 15,24 0,02
2016 15,24 0,34 0,18 15,27 0,05
2017 15,27 0,54 0,29 15,32 0,10
2018 15,32 0,77 0,42 15,38 0,16
2019 15,38 1 0,54 15,47 0,25
2020 15,47 1,21 0,66 15,57 0,35
2021 15,57 1,38 0,75 15,68 0,46
2022 15,68 1,45 0,79 15,81 0,59
2023 15,81 1,55 0,84 15,94 0,72
2024 15,94 1,60 0,87 16,08 0,86
2025 16,08 1,65 0,90 16,22 1,00
232,88 4,58
În urma calibrării modelului, observăm că investițiile suplimentare atrase în urma
absorbției fondurilor europene scad semnificativ în cei 14 ani (2011-2025) care fac
obiectul simulării, de la 8,56 miliarde Euro în scenariul de bază până la 4.58 miliarde de
Euro. Media anuală scade astfel de la 611 milioane de Euro (în scenariul de bază) până la
327 milioane de Euro în scenariul ajustat). Chiar și așa însă, se constată că la nivelul
anului 2025, suma absorbțiilor de fonduri europene din perioada 2011-2025 este de
natură să atragă investiții suplimentare de un miliard de Euro în anul 2025 sau o valoare
lunară de circa 83 de milioane de Euro, la nivel național).
Mai mult în interiorul economiei pentru o perioadă relevantă de timp (5 ani), regiunile care includ
județele care fac obiectul prezentului studiu au înregistrat ritmuri de creștere inferioare mediei
naționale.
Pag
e21
Capitolul 2 - Scurtă descriere a situației
economic sociale a judetulului Hunedoara
Județul Hunedoara are o populație de 453 730 de locuitori și se întinde pe o suprafață de
7.063 kilometri pătrați, aflându-se pe poziția 22 în clasamentul județelor. Populația județului
Hunedoara reprezintă 21,8% din populația Regiunii Vest.
Față de anul 2006, sub influența combinată a nivelului diferențiat al sporului natural, al fluxurilor
migratorii interne și al intensității migrației externe, populația județului Hunedoara a scăzut cu
23.529 locuitori.
Densitatea populației în Hunedoara a fost net inferioară mediei naționale: 64,2 loc./km2 în 2012
față de o densitate națională de 89,4 loc/km2, situație care se conservă în ultimele decade.
Densitatea la nivel regional a scăzut față de anul 2006, când era de 67,6 loc./km2.
Din punctul de vedere al reprezentării populației județului Hunedoara pe medii de rezidență,
aceasta este redată in figura de mai jos.
La nivelul anului 2010, PIB-ul pe cap de locuitor în județul Hunedoara reprezenta 83,3%
din valoarea națională și 73,7% din valoarea pentru regiunea Vest.
INVESTIȚIILE NETE ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA
Definim investițiile nete ca fiind cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării,
modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul
de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și al terenurilor preluate cu plată de la alte unități
(taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare, etc.). Nu se cuprinde în
volumul investițiilor nete valoarea terenurilor, a mijloacelor fixe din țară și din import care au mai
fost înregistrate ca mijloace fixe la alte unități din țară, valoarea aporturilor, sumele acordate în
avans terților.
Volum investiții nete -
milioane lei
TOTAL
2006 2007 2008 2009 2010 2011
5.524 695 1.906 1.083 687 485 668
Pag
e22
Observăm că anul de vârf al investițiilor nete în județul Hunedoara a fost anul 2007, cu investiții
de 1,9 miliarde de lei. În cei 6 ani din perioada 2006 - 2011, valoarea investițiilor nete a fost de
5,52 miliarde lei.
Destinația celor 668 de milioane de lei investiții nete în anul 2011 în județul Hunedoara fost în
principal spre:
˃ În industria extractivă: 235,18 milioane lei (35% din total). Dealtfel, industria extractivă a
beneficiat de investiții în valoare totală de 1,43 miliarde de lei (26% din totalul investițiilor din
perioada 2006-2011);
˃ în comerțul cu ridicata și amănuntul, reparația autovehiculelor și a bunurilor personale:
121 milioane lei (18% din total). În total, în cei 6 ani analizați, investițiile în acest sector au fost
de 973,7 milioane de lei (17,6% din total)
˃ în industria prelucrătoare: 116,5 milioane lei (17,44% din total). Dealtfel, între 2006-
2011, industria prelucrătoare a beneficiat de investiții nete de 1,42 miliarde lei (25,7% din
totalul investițiilor din această perioadă).
ÎNTREPRINDERILE ACTIVE
Potrivit definiției, întreprinderea activă este entitatea care din punct de vedere economic este
activă (în perioada de observare), respectiv realizează bunuri și servicii, înregistrează cheltuieli
și întocmește bilanț contabil.
La sfârșitul anului 2011, în județul Hunedoara erau 7991 de întreprinderi active, care angajau
80.109 persoane și realizau o cifră de afaceri de 11,1 miliarde de lei (2,62 miliarde de Euro).
Numărul mediu de salariați era de 10 salariați pe întreprindere, iar cifra de afaceri medie era de
327 mii de Euro. Pentru a vedea o situație mai exactă, clasificăm întreprinderile în:
întreprinderi micro: de la 0 la 9 angajați,
întreprinderi mici: de la 10 la 49 de angajați,
întreprinderi mijlocii: de la 50 la 249 de salariați,
întreprinderi mari: 250 de salariați și peste.
Astfel, în județul Hunedoara existau la finalul anului 2011, 6857 de microîntreprinderi (86% din
total), 930 de înterprinderi mici (11,6% din total), 175 de întreprinderi mijlocii (2,1% din total) și
29 de întreprinderi mari (0,36% din total).
În privința numărului de salariați, cei 80.109 salariați din ceie 7.991 întreprinderi se regăseau
ca forță de muncă astfel:
˃ în întreprinderi micro, mici și mijlocii: 51.733 de salariați (64,5% din total),
˃ în întreprinderi mari: 28.376 de salariați (35,5% din total).
Pag
e23
În privința cifrei de afaceri: cifra de afacerti totală a celor 7.991 de întreprinderi a fost de 11,1
miliarde lei, din care 6,866 miliarde lei (61,8% din total) a fost realizată de întreprinderile micro,
mici și mijlocii, iar 4,23 miliarde lei (38,2% din total) a fost realizată de cele 29 de întreprinderi
mari.
În privința dinamicii numărului de întreprinderi, a numărului de salariați și a cifrei de afaceri,
situația în intervalul 2006-2011 arată astfel:
Numărul de întreprinderi, cifra de afaceri, numărul mediu de salariați (2006-2011):
Anul Număr
unități
Micro Mici Mijlocii Mari Nr mediu
salariați
2006 9779 8498 1039 205 37 97699
2007 10142 8820 1076 211 35 97671
2008 10522 9269 1020 193 49 95082
2009 10128 9019 916 164 29 82712
2010 9064 8000 885 154 25 76870
2011 7991 6857 930 175 29 80109
Analizând datele din tabelul de mai sus, se constată că în perioada 2008 (vârful activității
economice) - 2011, județul Hunedoara a pierdut 2137 de companii, din care 20 mari (cu peste
250 de salariați) și a pierdut 14.973 de locuri de muncă din companiile județene. Se remarcă
totuși o creștere cu 3.239 de posturi a numărului mediu de salariați în 2011 față de 2010,
până la 80.109 salariați.
Constatăm totodată că numărul companiilor dispărute (în același interval) reprezintă 27%
din numărul actual de companii și că numărul de locuri de muncă reprezintă 18,6% din
efectivul actual de salariați.
Cifrele reprezintă însă valori medii (pe măsură ce dispar unele companii, apar altele), pentru că,
în fapt, între 2008-2011, au dispărut 6.486 de companii, în timp ce în același interval au
apărut alte peste 4000 de companii.
Pag
e24
În intervalul 2006-2011 au fost înființate 6.999 de companii în județul Hunedoara și au dispărut
8.414 companii.
La nivelul anului 2011 au fost create 874 de companii și au dispărut 1813 companii.
Un indicator extrem de interesant este cel al supraviețurii întreprinderilor:
dintre cele 1366 de companii create în 2006, au supraviețuit doar 445 (32,57%),
dintre cele 1441 de companii create în 2007, au supraviețuit 516 (35,8%),
dintre cele 1447 de companii create în 2008, au supraviețuit 591 (40,8%),
dintre cele 1037 de companii create în 2009, au supraviețuit 538 (51,8%),
dintre cele 834 de companii create în 2010, au supraviețuit 572 (68,6%).
Judecând după experiența înregistrată în județul Hunedoara, o întreprindere din trei
poate supraviețui 5 ani, o întreprindere din 2 poate supraviețui 2 ani și două întreprinderi
din 3 supraviețuiesc un an.
PRIMELE 10 UNITĂȚI LOCALE DIN JUDEȚUL HUNEDOARA ÎN FUNCȚIE DE CIFRA DE
AFACERI, LA NIVELUL ANULUI 2011 - anul 2011, milioane lei
Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr salariați
1 Electrocentrale DEVA SA 778.33 1506
2 SC Arcelormittal Hunedoara SA 388.08 683
3 Sews Romania SRL 905.5 6974
4 Edy International Spedition SA 316 1262
5 Diesel One SRL 312.23 39
6 OMV Petrom SA București - punct de lucru
Hunedoara
7 Sogeco Romania SRL 283.66 479
8 Sews Romania SRL DEVA - Punct de
lucru Hunedoara
Pag
e25
Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr salariați
9 Carpatcement Holding SA București -
punct de lucru stabil fabrica de ciment
Chiscadaga
10 Acomin SA Cluj-Napoca - Grup de
Santiere - punct de lucru Deva
TOTAL 2983.8 10943
Forța de muncă, numărul de salariați, câștigul salarial mediu, nivelul ratei
șomajului:
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Resurse de muncă – mii persoane 310,1 307,7 305,8 307,1 309,4 307,4
Populația activă civilă – mii persoane 205,7 209,6 206,6 204,2 194,8 187,3
Populația ocupată civilă – mii persoane 192,0 199,5 192,8 182,4 178,3 176,1
Rata de ocupare a resurselor - % 61,9 64,8 63,0 59,4 57,6 57,3
Număr șomer înregistrați mii persoane 13,7 10,1 13,8 21,8 16,5 11,2 12,9
Rata șomajului înregistrat (%) 6,7 4,8 6,7 10,7 8,5 6,0 6,9
Ponderea șomerilor neindemnizați în
total șomeri % 40,6 55,9 58,0 29,0 31,1 42,9 47,7
Pag
e26
Constatăm că pe parcursul anilor 2006-2010, nivelul resursei de muncă a rămas relativ
constant, în jurul valorii de 307.000 de persoane, dar rata de ocupare a resurselor a scăzut de
la 61,9% (în 2006), la 57,3% (în 2011). Rezultă un bazin de forță de muncă semnificativ,
calculat ca diferență între resursele de muncă și populația ocupată civilă, de peste 130.000 de
persoane (în realitate cifra este ceva mai mică întrucât se diminuează cu valoarea populației în
vârstă de muncă cu incapacitate permanentă de muncă). Potrivit datelor INS, la 1 ianuarie 2011
circa 10.000 de persoane în vârstă de muncă aveau incapacitate permanentă de muncă.
Sumarizând, în județul
Hunedoara există un
potențial de circa 120.000
de persoane care pot fi
integrate în muncă.
La nivelul județului
Hunedoara, în anul 2012, se
constată o diferență mare
între populația urbană,
76,3%, și populația rurală,
23,7%. Aceste valori se
diferențiază net de valorile
naționale, mult mai echilibrat
distribuite (54,8% pentru
mediul urban și 45,2% pentru cel rural), explicația acestui fenomen derivând direct din gradul
mare de urbanizare a judetului Hunedoara, al doilea după București în această privință,
desi în ultimii ani se înregistrează un ușor regres al populației urbane din acest județ (cu 0,6%
mai puțin în 2012 față de 2006).
În ceea ce privește structura populației pe sexe, se constată faptul că, în județul Hunedoara,
ponderea populației masculine (48,4%) este mai scazută decât ponderea populației feminine
(51,6%), situație care se întâlnește și la nivel național (48,7% masculin vs. 51,3% feminin).
Populația feminină din Hunedoara reprezintă 2,14% din totalul populației feminine la nivel de
țară, iar populația masculină din regiune reprezintă 2,12% din totalul populației masculine din
România.
Analizând structura populației pe grupe mari de vârstă, se constată că ponderea populației
tinere (sub 14 ani) este mai mică în județul Hunedoara (13,31%) față de nivelul național
(14,97%), această situație datorându-se natalității scăzute din ultimii ani.
Ponderea populației în vârstă de muncă (15-64 ani) este mai mare la nivel Hunedoara față de
nivelul național (71,24% față de 69,28%), acest fapt constituind un punct forte al județului.
Pag
e27
Populația în vârstă de muncă numeroasă este un punct forte și poate crește gradul de
atractivitate al Hunedoarei față de potențialii investitori.
Se observă ca la nivelul populației de peste 65 de ani, valorile de la nivel județean sunt ceva
mai mari decât cele nationale (15,45% fata de 15,04%) – aceasta indicând o dată în plus
tendința de îmbătrânire a populației.
Un punct forte al județului este faptul că rata de dependență în 2012, care reprezintă numărul
persoanelor tinere (0-14 ani) și
vârstnice (peste 65 ani) care revin la
100 persoane în vârsta de muncă (15-
64 ani), este mai scăzută la nivel de
județ Hunedoara (unde are valoarea
40,36) față de nivelul național (unde
are valoarea 42,89). Această situație
indică faptul că județul Hunedoara
este atractiv pentru forța de muncă din
alte județe, cel mai probabil unele
limitrofe.
În județul Hunedoara, la nivelul anului
2012, rata natalității a fost sensibil mai
scăzuta decat cea la nivel național (7,5‰ fata de 9,4‰). Această dinamică negativă a ratei
natalității este generată de indisponibilitatea cuplurilor de a avea copii. Pentru majoritatea
cuplurilor problema obținerii unor venituri acoperitoare la nivel de familie, situația pieței muncii,
asigurarea unei locuințe sunt obstacole majore în întemeierea unei familii cu copii. Unele familii
au copii (tendința fiind aceea de a avea
un singur copil), dar cele mai multe
cupluri tinere nu au sau amână nașterea
copiilor. Această decizie a cuplurilor este
determinată de factori economici și
sociali (mai înainte menționați), dar
culturali, psihologici.
Mișcarea naturală a populației
În 2012 mortalitatea la nivelul județului
(12,3‰) este mai crescută decât
natalitatea, determinând un spor natural
regional negativ (-4,8‰), situație întâlnită
și la nivel de țară. Sporul natural negativ
Pag
e28
este aproape de două ori mai mare la nivelul județului Hunedoara decât cel la nivel național (-
4,8‰ față de -2,6‰). De asemenea, se constată faptul că Hunedoara are o rată a mortalității
mai mare cu 0,3‰ decât cea înregistrată la nivel național (12.0‰).
Durata medie a vieții în județul Hunedoara, în perioada 2006-2012, a fost de 72,48 ani, fiind mai
mică decât cea la nivel național care a fost de
73,24 ani. În acest sens, se constată o
diferență între sexe de aproximativ 7 ani în
favoarea persoanelor de sex feminin, atât la
nivel regional, cât și la nivel național – situație
conservată în intervalul de timp menționat.
Durata medie a vieții în 2012 pentru femeile
din Hunedoara a fost de 77,30 ani, iar în cazul
barbaților, durata medie a vieții a fost de 70,09
ani.
De asemenea, se constată că durata medie a
vieții este mai mare în mediul rural decât în
mediul urban (75,13 ani față de 73,10 ani) în
totală opoziție cu cifrele la nivel național unde
valorile sunt inverse (73,21 ani – rural și 75,05
ani – urban).
Durata medie de viață
În anul 2012 durata medie de viață în județul
Hunedoara a fost de 73,68 ani, inferioară
duratei medii de viață la nivel național pentru
același an, respectiv 74,26 ani.
Vârsta medie este de asemenea într-o dinamică
pozitivă, creșterea fiind constantă an de an în
perioada 2006 – 2012 (creșterea medie este de cca.
0,3 ani / an).
Vârstele medii multinanuale sunt mai mari la nivelul
județului Hunedoara atât prin comparație cu
Regiunea Vest, cât și prin comparație cu cifrele
Pag
e29
înregistrate la nivel național. Valorile mai mari sunt constante pe îintreaga perioadă (2006 –
2012), creșterea devenind mai vizibilă în ultimii trei ani (2010 – 2012), acest element contribuind
la imaginea de îmbătrânire a populației.
Mutațiile aparute din structura economică și socială a României au determinat o intensă
mobilitate teritorială a populației, cu
consecințe directe ale structurii socio-
demografice în profil teritorial. Referitor la
segmentul de populație care este mai
dispusă la modificarea domiciliului, se
constată o migrare a populației tinere către
oraș, mai întâi la școală, iar mai apoi prin
integrarea pe piața muncii. Acest fenomen
se datorează unor factori precum:
oportunități mai mari pe piața muncii în
urban, nivel de salarizare mai atractiv,
concentrarea unităților școlare în mediul
urban etc.
În anul 20012 la nivelul județului Hunedoara se remarca un sold negativ în ceea ce privește
migrația internă. Diferența este negativă, de -1.556 persoane în favoarea celor care au plecat
față de cei care au sosit în regiune. De altfel, soldul migratoriu total în județul Hunedoara este
negativ, în mod permanent între 2006 și 2012 (-1929, -1748, -1628, -203, -1891, -1475 si
-1556).
Se constată că în mediul urban, soldul migrației interne este negativ, iar în spațiul rural, soldul
este pozitiv, ultimele valori înregistrate (2012) fiind de -2.088 în urban și 532 în rural.
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Migrația internă (sold ), pe medii/rezidențiale
Total -1929 -1748 -1628 -1203 -1891 -1475 -1556
Urban -2382 -2611 -2435 -1590 -2202 -1923 -2088
Rural 453 863 807 387 311 448 532
Pag
e30
Populația școlară a județului Hunedoara
înregistrează o dinamică negativă între anii
2006 – 2012, în medie cu o scădere de 1919
elevi și studenți pe an școlar. Acestă scădere
este accentuată masiv de la anul școlar 2010-
2011 la anul școlar 2011-2012 (minus 5001
elevi și studenți). De altfel acestă tendință se
înscrie perfect în tendințele de îmbătrânire a
populației și de reducere a întregii populații a
județului Hunedoara (aceasta din urmă –
diminuarea populației totale în județul
Hunedoara cu aproximativ 73 000 locuitori - considerată ca fiind cea mai mare scădere dintre
județele Regiunii Vest până în 2020).
O scădere dramatică este înregistrată în zona
de învățământ post-liceal și de maiștri (de la
6040 în 2006 la numai 50 în 2012). Această
scădere este cauzată fără îndoială de
rezultatele din ultimii doi ani la examenele de
bacalaureat în primul rând și în secundar de
situația pieței muncii care nu mai reclamă
profesioniști de un anumit nivel certificat.
Aceeași situație este generată și în ce privește
învățământul superior.
Din acest punct de vedere aceeași tendința de
scădere se înregistrează și la nivel național, dar tendința de scădere la nivelul județului
Hunedoara este mai pronunțată decât la
nivelul României (6,3% față de 5.1% în
anul 2012).
Singurul aspect pozitiv, pe termen scurt
totuși, este acela că numărul copiilor care
de altfel depind de populația ocupată este
în scădere. Trebuie precizat însă că, pe
termen lung această evoluție va crește
deficitul de forță de muncă pe viitor. Un alt
fapt îngrijorător (subliniat de Organizația
Pag
e31
Internațională a Muncii - ILO) este acela că o parte importantă a populației ocupate se
confruntă cu o serie de condiții precare de muncă și de aici sunt previzionate creșteri rapide ale
ratelor de șomaj și se întrevede o deteriorare a condițiilor de protecție socială.
În graficul alăturat se poate observa că nivelul de instruire al populatiei este în mare majoritate
scăzut, primar și gimnazial (58,7% din total
populație de 15 ani și peste). Interesantă
este creșterea procentului de populație cu
instrucție de nivel superior, acestă creștere
neimpactând în mod real pozitiv pe piața
muncii (multe din aceste certificări de nivel
superior sunt precare sau nealiniate cu
cerințele pieței muncii).
Raportat la totalul populației din județul
Hunedoara la nivelul anului 2012 (453.730
persoane), populația ocupată civilă
(persoanele care în anul de referință, au
desfășurat o activitate economico-socială
aducătoare de venit, cu excepția cadrelor militare și a persoanelor asimilate acestora) este de
41,3%, populația ocupată (toate persoanele de 15 ani și peste, care au desfășurat o activitate
economică producătoare de bunuri sau servicii în perioada de referință) - 38,8%, iar șomerii
înregistrați la Serviciul Public de Ocupare
erau în număr de 12.900 de persoane.
După cum se poate observa valorile
șomajului (în termeni absoluți) sunt relativ
mici (procentual media ratei șomajului
este de cca. 6%), dar acest fapt este
neilustrativ în mod real în economia
tabloului pieței muncii din Hunedoara, căci
calculele sunt afectate de sistemele de
referință și reperele utilizate1. Rezultă
astfel cifre care nu concordă cu realitatea
din teren, respectiv numărul real de
persoane aflate în căutarea unui loc de
1 Se calculează de catre ANOFM pe baza declaratiilor persoanelor care se inscriu la agentiile pentru
ocupare, ca raport dintre numarul mediu de someri inregistrati, care trec lunar pe la agentiile de ocupare ca sa-si vizeze carnetele de somaj, si populatia activa
Pag
e32
muncă sau măcar șomeri în sensul definiției Biroului Internațional al Muncii2.
Din aceste motive apreciez că volumul real
de persoane aflate în căutarea unui loc de
muncă (șomeri în sens BIM) este mult
superior valorii de 12.900 de persoane
raportată de Serviciul Public de Ocupare.
Tendința în ce privește dinamica șomajului
înregistrat SPO comportă aceeași evoluție
de la nivel de județ Hunedoara la nivel
național (păstrând desigur proporția). Cum
am menționat și mai sus dinamica șomajului
și valorile înregistrate sunt puternic
influențate de carențele de sistem de
înregistrare a persoanelor care întrunesc
caracteristicile de „șomer BIM”, dar care de
fapt nu intră sau sunt eliminate din eșantioanele țintă, situație care se regăsește atât la nivel
micro (județ), cât și macro (național).
În anul 2012, rata șomajului înregistrat s-a situat la 6,9%, după un vârf al șomajului de 10,7%
înregistrat în primul an de criză (2009), corespunzător unui număr de șomeri de 12.900 de
persoane. Este de remarcat însă rata șomajului pe termen lung și situația socială, întrucât
aproape jumătate dintre șomerii înregistrați (47,7%) erau șomeri neindemnizați. Ponderea este
în continuă creștere față de anul 2009, când doar 29% dintre șomerii înregistrați erau șomeri
neindemnizați.
La nivelul anului 2012, cheltuielile medii cu indemnizația de șomaj erau de 580 de lei, cu
o valoare mai ridicată, de 622 de lei pentru șomerii cu experiență în muncă și de doar 243
de lei pentru șomerii fără experiență în muncă.
În ce privește structura șomajului înregistrat la SPO pe nivele de educație, se poate observa că
dinamica înregistrată în perioada 2006 – 2012 subsumează anumite caracteristici care trebuie
reținute. Astfel, dacă șomajul în rândul persoanelor cu educație primară – gimnazială –
profesională scade cu 9,7% - cu o scîdere masivă între 2008 – 2010, e greu de presupus că
acestă scădere este rezultatul unor procese de recrutare / ocupare, ci mai degrabă ieșirea din
evidența SPO a unui număr mare de șomeri cu studii de bază. În schimb, în aceeași perioada
2 Raportul dintre numarul mediu de someri in sens BIM (persoane cu varsta de peste 15 ani care
indeplinesc simultan conditii precum: nu au un loc de munca, isi cauta de lucru de cel putin patru saptamani sau vor sa lucreze, desi fac parte din populatia inactiva, cum sunt studentii sau pensionarii) si populatia activa
Pag
e33
2006 – 2012, numărul șomerilor cu studii secundare sau universitare crește de 24,5% la 30,6%
(nivel educație liceal / postliceal) și de la 6,1 la 9,7% (nivel universitar).
Ponderea șomerilor neindemnizați din
totalul șomerilor înregistrați la SPO
este redată în tabelul de mai jos. Aici
trebuie totuși remarcat că, deși uneori
volumele de șomeri neindemnizați par
mari, SPO descurajează rămânerea
în evidențe a șomerilor după
consumarea perioadei de șomaj
indemnizat. În mod obișnuit aceste
persoane sunt pur și simplu radiate
din evidența SPO chiar în momentul
expirării perioadei de șomaj
indemnizat și uneori șomerul în
cauză, care nu și-a găsit de muncă,
trebuie să se informeze pe propriile
resurse în legătură cu ce are de făcut și să insiste pentru a rămâne înscris în evidențele SPO ca
șomer neindemnizat (căutător de loc de muncă). Aceasta este o altă cauză a unei rate mici a
șomajului, care nu reflectă realitatea
operațională din piața muncii.
Raportul dintre indemnizația de șomaj
și salariul minim pe economie în
județul Hunedoara înregistrează o
constanță negativă începând cu 2007
– 2008 (scădere foarte abruptă).
Cauzele sunt desigur legate de
evoluția salariului minim pe economie,
veniturile înregistrate de salariați
anterior intrării în șomaj etc. Cert este
însă că în termeni reali acest raport
este practic la mai puțin de jumătate
în 2012 (0,83) față de 2007 (1,78).
Raportat la nivelul salariului minim pe economie, cheltuielile medii cu indemnizația de șomaj
reprezentau 83% din valoarea salariului minim pe economie
Pag
e34
Structura populației ocupate
civile pe sectoare de activitate
economic (%)
Sector 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Agricultură, silvicultură și pescuit 22,4 21,2 21,5 22,7 23,3 23,9
Industrie 37,9 37,6 38,4 36,0 35,8 35,8
Servicii comerciale 26,2 27,3 26,7 28,4 28,7 28,8
Servicii sociale 13,5 13,9 13,4 12,9 12,2 11,5
Constatăm că majoritatea populației active civile (PAC) își desfășoară activitatea în sectorul
industrial (care înregistreaza un regres de la 2006 la 2012, 37,9% pana la 35,8%). În același
timp o bună parte a acestei populații este alocată sectorul agricol, cu o medie anuală de 22,5%
din total PAC. Este interesant de reținut că volumul PAC alocat sectorului „agricultura –
silvicultura – pescuit” este în creștere. Practic acest sector îngroașă secțiunea populației cu
resurse precare de supraviețuire pentru că în acest sector adesea sunt incluse persoane
„ocupate în agricultura de supraviețuire” sau angajați sezonieri pe termen scurt și foarte scurt.
Analizând structura populației ocupate civile pe sectoare de activitate, rezultă că din cele
176.100 de persoane din județul Hunedoara care se încadrează la categoria ‘‘populație ocupată
civilă” la nivelul anului 2011, dintr-un total de 307,4 mii persoane ‘‘resurse de muncă’’, cea mai
Pag
e35
mare pondere se înregistrează în industrie (35,8%), urmată de servicii comerciale (28,8%),
agricultură, silvicultură și pescuit (23,9%) și servicii sociale (11,5%).
Analizând dinamica ultimilor șase ani, constatăm păstrarea clasamentului structurii populației,
dar modificarea ponderilor în sensul:
creșterea populației ocupate din agricultură (de la 22,4% în 2006 la 23,9% în 2011),
creșterea populației ocupate din servicii comerciale (de la 26,2% spre 28,8%),
scăderea populației ocupate în industrie (de la 38% spre 35,8% în 2011),
scăderea populației ocupate în servicii sociale (de la 13,5% la 11,%).
Constatăm astfel debutul unui proces reorientare a ponderilor economice dinspre industrie și
servicii sociale spre agricultură și servicii comerciale.
Constatăm deasemenea un potențial uriaș de absorbție de forță de muncă (circa 120.000 de
persoane la o resursă de muncă de 307.000 persoane - aproximativ 40% din resursa de
muncă). Mai mult, cheltuielile cu indemnizația de șomaj sunt reduse (580 de lei/lună), ceea ce
crează posibilitatea absorbției cu ușurință a unei forțe de muncă în condiții de eficiență.
În privința structurii populație de 15 ani și peste după nivelul de educație în județul Hunedoara,
la nivelul anului 2012, observăm următoarele ponderi:
Educație superioară: 11,2%,
Educație medie: 58,7%,
Educație scăzută : 30,1% (din care absolvenți de gimnaziu 24,3%).
Constatăm astfel condiții pentru calificare/recalificare în ceea ce privește forța de muncă cu
educație scăzută (24,3% fiind absolvenți de gimnaziu), dar și în privința celor cu educație
medie, ceea ce poate constitui un bazin de forță de muncă semnificativ pentru proiecte viitoare
de ocupare a forței de muncă.
În privința structurii populației județului Hunedoara, constatăm că, la nivelul anului 2012, 13,3%
din populație se plasa în categoria de vârstă până la 15 ani, iar 15,4% din populație se plasa în
categoria de vârstă de peste 65 de ani, rămânând un bazin de 71,3% din populație în vârstă de
muncă. Vârsta medie în județul Hunedoara era la nivelul anului 2012 de 41,3 ani, iar durata
medie a vieții de 73,7 ani.
Costul forței de muncă și câștigul salarial mediu net:
Pag
e36
Definim costul mediu lunar al forței de muncă drept totalitatea cheltuielilor suportate de unitate
pentru forța de muncă. Definim câștigul salarial mediu brut ca suma salariilor (drepturi în bani și
natură ca suma cuvenită salariatului pentru munca prestată) la care se adaugă diversele
indemnizații, sporuri, prime, etc. Definim câștigul salarial mediu net ca rezultatul obținut prin
scăderea din câștigul salarial nominal brut a impozitelor, contribuției salariaților pentru asigurări
sociale de sănătate, contribuției individuale de asigurări sociale de stat și a contribuției
salariaților pentru asigurările de șomaj.
2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Costul mediu lunar/salariat lei 2.069 2.218 2.202 2.182 514,88
Câștigul salarial mediu brut lei 1.546 1.656 1.641 1.632 385,10
Câștigul salarial mediu net lei 1.157 1.231 1.204 1.187 280,09
În privința costului mediu lunar/salariat,
câștigului salarial mediu brut și net,
observăm o pantă descendentă de la nivelul
anului 2009 până la nivelul anului 2011.
Astfel, la un curs de schimb mediu pentru
anul 2011 de 1 EURO = 4,2379 lei, costul
mediu lunar pe salariat în județul
Hunedoara era de 2182 lei, respectiv 515
EURO, în timp ce câștigul salarial mediu net
era de 280 de Euro. Costul mediu lunar pe
salariat este așadar, la nivelul anului
2011, cu 84% mai mare decât câștigul
salarial mediu net.
Pentru relevanță suplimentară, este
necesar să aprofundăm cei 3 indicatori și
din perspectiva costului/salarizării pe
diverse domenii de activitate, precum
agricultură și industrie
Câștigul salarial mediu în județul
Hunedoara a înregistrat o evoluție
fluctuantă cu creșteri (2009 sau 2012 –
pentru 2012 datele sunt provizorii), dar cu
Pag
e37
scăderi față de anii precedenți( în 2010 și 2011).
Trebuie însă marcat că salariul mediu net în Hunedoara era mai mic cu 382 de lei decât media
naționala în anul 2012 (în condițiile în care a înregistrat o creștere la nivel de județ de cca. 7%
față de anul precedent - 2011). Acest nivel al salariului mediu net plasează Hunedoara printre
județele cu cele mai mici salarii din România.
Cu titlu informativ amintim că în 1991, județul Hunedoara se afla pe primul loc în ceea ce
privește nivelul de salarizare, devansând județe ca Brașov, Timiș, Cluj-Napoca, Constanța sau
chiar București. Această dinamică profund negativă dă o indicație precisă în ce privește
deteriorarea mediului economic și pe cale de consecință deteriorarea condițiilor de salarizare a
forței de muncă. În 2012 efectivul salariaților din județ a fost de 113.271 persoane cu un castig
mediu net de 1266 de lei, în creștere cu
79 de lei față de 2011.
Costul mediu lunar per salariat a fost în
județul Hunedoara, în anul 2011, de 2182
lei/salariat, în scădere cu cca. 1% față de
anul precedent și față de 2010 și s-a
situat cu cca. 16% sub costul mediu lunar
al forței de muncă (nivel național - 2569
lei/salariat). Scăderea costului mediu cu
forța de muncă (la nivel de județ), este
adevarat, doar cu un procent, este
oponenta dinamicii mediei costului /
salariat la nivel național care
înregistrează creșteri de cca. 3% de la an la
an (2011 – 2012, de exemplu).
Observăm, de asemenea că cele mai mari
costuri sunt în zona sectoarelor secundare
(dar care stagnează de la an la an), la fel și în
sectoarele terțiare (servicii) se înregistrează
costuri în ușoară scădere, 1875 în 2011 față
de 1936 lei în 2008, în timp ce în sectorul
primar avem de a face cu o creștere
semnificativă a costurilor de la 1095 lei (2008)
până la 1649 (2011).
Indicatori agricultură, silvicultură și pescuit
(2011):
Pag
e38
Agricultură 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Costul mediu lunar/salariat 1.095 1.464 1.408 1.649 389,11
Câștigul salarial mediu brut 855 1.115 1.086 1.254 295,90
Câștigul salarial mediu net 659 838 806 926 218,50
Din punct de vedere al producție ramurii agricole, în anul 2011, în județul Hunedoara, aceasta
s-a cifrat la 1,12 miliarde lei respectiv 264 milioane EURO
Indicatori total industrie 2011:
Total industrie 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Costul mediu lunar/salariat 2.377 2.801 2.773 2.722 642,30
Câștigul salarial mediu brut 1.707 2.007 1.966 1.953 460,84
Câștigul salarial mediu net 1.278 1.491 1.440 1.414 333,66
Indicatori Industrie Extractivă 2011:
Industrie Extractivă 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Costul mediu lunar/salariat 4,240 4,638 4,764 4,738 1.118,01
Câștigul salarial mediu brut 2.751 3.077 3.093 3.055 720,88
Câștigul salarial mediu net 2.030 2.245 2.246 2.173 512,75
Indicatori industrie Prelucrătoare 2011:
Industrie prelucrătoare 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Costul mediu lunar/salariat 1.607 1.817 1.903 1.899 448,10
Pag
e39
Industrie prelucrătoare 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Câștigul salarial mediu brut 1.239 1.468 1.454 1.457 343,80
Câștigul salarial mediu net 946 1.115 1.079 1.072 252,96
Indicatori producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer
condiționat – 2011:
2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Costul mediu lunar/salariat 3.811 4.707 4.607 4.698 1.108,57
Câștigul salarial mediu brut 2.894 3.290 3.427 3.564 840,98
Câștigul salarial mediu net 2.086 2.366 2.445 2.536 598,41
Indicatori distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – 2011:
2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Costul mediu lunar/salariat 1.687 1.920 1.751 1.828 431,35
Câștigul salarial mediu brut 1.274 1.452 1.259 1.383 326,34
Câștigul salarial mediu net 968 1.109 940 1.018 240,21
Indicatori construcții – 2011:
Construcții 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Costul mediu lunar/salariat 1.670 1.522 1.533 1.602 378,02
Câștigul salarial mediu brut 1.281 1.168 1.193 1.247 294,25
Pag
e40
Construcții 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Câștigul salarial mediu net 955 873 876 916 216,14
Indicatori hoteluri și restaurante (2011):
Hoteluri și restaurant 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Costul mediu lunar/salariat 1.107 1.147 1.135 1.202 283,63
Câștigul salarial mediu brut 828 909 905 942 222,28
Câștigul salarial mediu net 624 696 686 702 165,65
Indicatori sănătate și asistență socială (2011):
Sănătate și asist. soc. 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)
Costul mediu lunar/salariat 2.764 2.846 2.436 2.347 553,81
Câștigul salarial mediu brut 1.859 1.840 1.558 1.605 378,73
Câștigul salarial mediu net 1.398 1.363 1.157 1.170 276,08
Constatăm astfel că există diferențe semnificative de salarizare/costuri cu salarizarea de
la un domeniu la altul. Spre exemplu, dacă în agricultură, câștigul mediu net era in anul 2011
de doar 218,5 Euro, media din industrie era 333,66 EURO. Adâncind analiza din industrie,
vedem că în industria extractivă, salariul de 512,75 Euro este mai mare decât dublul câștigurilor
medii din agricultură, un nivel mai ridicat de salarizare întâlnind deasemenea în producția și
furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: aproape 600 de
EURO pe lună
Analiza detaliată a costurilor cu forța de muncă pe diversele sectoare de activitate din
județul Hunedoara are o importanță deosebită în privința atragerii de investiții și
formularea de business-planuri care țin cont de prețul forței de muncă.
Pag
e41
Numărul mediu de pensionari este pe un trend descendent, desi la pensionarii de asigurari
sociale de stat numarul pensionarilor din
2012 (in scadere fata de 2011 si 2010) este
inca peste nivelul inregistrat in 2006.
Creșterea numărului mediu de pensionari de
asigurări sociale de stat în 2012 față de 2006
este 1,6% în județul Hunedoara, tendință
înregistrată și la nivel național în valori
sensibil egale (1,5%). La pensiile de
agricultori, dinamica între 2006 și 2012, este
negativă atât pentru Hunedoara, cât și
pentru nivelul național, scăderea fiind de -
79,6%, respectiv -62,5%. Scăderea dramatică a numărului pensionarilor agricultori este
generată de ieșirile naturale din sistem în ultimii doi ani, acest fenomen accelerându-se în
combinație cu faptul că s-a desfășurat și o campanie de verificări ale dosarelor și cererilor de
pensie agricolă, numărul intrărilor pe acest tip
de pensie fiind foarte mic.
Pensiile medii în județul Hunedoara
înregistrează în general dinamici pozitive (atât
pensiile de asigurări sociale de stat, cât și cele
de agricultori) în toată perioada 2006 – 2012.
Creșterile sunt foarte consistente (260%
pentru pensia de asigurări sociale de stat și
305% pentru pensia de agricultor). În 2012,
pensia de asigurări sociale de stat se situează
peste pensia medie la nivel național (958 lei
Hunedoara față de 778 lei la nivel național), iar
cea de agricultor este puțin sub media națională (305 lei Hunedoara față de 313 media
națională).
Estimarea impactului absorbției fondurilor europene asupra principalilor indicatori
macroeconomici pentru județul Hunedoara:
Luăm ca referință anul 2010 iar primul an de absorbție este considerat anul 2011:
Pag
e42
PIB/capita 2010 Lei Euro (curs mediu 4,2099
lei/EURO)
România 24.435,9 5.804,39
Hunedoara 20.014.9 4.754.25
Simulare asupra dinamicii forței de muncă slab calificată 2010-2024 (mii pers)
Forță de muncă slab
calificată Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei
2011 58.304 0,01 58.304
2012 58.304 0,04 58.327,32
2013 58.327,32 0,06 58.362,32
2014 58.362,32 0,09 58.414,84
2015 58.414,84 0,12 58484,94
2016 58.484,94 0,17 58.584,37
2017 58.584,37 0,21 58.707,39
2018 58.707,39 0,27 58.865,90
2019 58.865,90 0,32 59.054,27
2020 59.054,27 0,35 59.260,96
2021 59.260,96 0,34 59.462,45
2022 59.462,45 0,34 59.664,62
2023 59.664,62 0,32 59.855,55
2024 59.855,55 0,32 60.047,09
Pag
e43
În perioada analizată, în județul Hunedoara, numărul populației ocupate cu calificare
slabă ar urma să se majoreze de la 58.304 până la 60.047 persoane, o majorare de 2,99%,
ca efect strict al absorbtiei fondurilor europene, generand un plus de locuri de muncă pe
această calificare de 1.743 de persoane.
Simulare asupra dinamicii forței de muncă cu calificare medie 2010-2024 (mii
persoane) în județul Hunedoara:
Forță de muncă cu
calificare medie Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei
2011 103.414 0,06 103.414
2012 103.414 0,23 103.651,85
2013 103.651,85 0,37 104.035,36
2014 104.035,36 0,55 104.607,56
2015 104.607,56 0,77 105.413,04
2016 105.413,04 1,03 106.498,79
2017 106.498,79 1,33 107.915,22
2018 107.915,22 1,67 109.717,41
2019 109.717,41 2,01 111.922,73
2020 111.922,73 2,16 114.340,26
2021 114.340,26 2,1 116.741,41
2022 116.741,41 2,05 119.134,60
2023 119.134,60 2,01 121.529,21
2024 121.529,21 1,97 123.923,34
În perioada analizată, în județul Hunedoara, numărul populației ocupate cu calificare
medie ar urma să se majoreze de la 103.414 până la 123.923 persoane, o majorare de
Pag
e44
19,8%, ca efect strict al absorbtiei fondurilor europene, generand un plus de locuri de
muncă pe acest segment de calificare de 20.509 persoane.
Simulare asupra dinamicii forței de muncă cu calificare înaltă 2010-2024 (mii
persoane):
Forță de muncă cu
calificare înaltă Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei
2011 16.582 0,08 16.582
2012 16.582 0,27 16.626,77
2013 16.626,77 0,45 16.701,59
2014 16.701,59 0,65 16.810,15
2015 16.810,15 0,92 16.964,81
2016 16.964,81 1,22 17.171,78
2017 17.171,78 1,58 17.443,09
2018 17.443,09 1,99 17.790,21
2019 17.790,21 2,39 18.215,39
2020 18.215,39 2,56 18.681,71
2021 18.681,71 2,51 19.150,62
2022 19.150,62 2,44 19.617,89
2023 19.617,89 2,37 20.082,84
2024 20.082,84 2,32 20.548,76
În perioada analizată, în județul Hunedoara, numărul populației ocupate cu calificare
medie ar urma să se majoreze de la 16.582 până la 20.548 persoane, o majorare de 19,8%,
ca efect strict al absorbtiei fondurilor europene, generand un plus de locuri de muncă pe
acest segment de calificare de 3.966.
Pag
e45
Sumarizând, observăm că în perioada analizată, județul Hunedoara ar urma să crească
numărul populației ocupate pe cele 3 segmente cu 26.218 persoane, astfel:
a) forță de muncă slab calificată: 1.743 persoane;
b) forță de muncă mediu calificată: 20.509 persoane;
c) forță de muncă cu calificare înaltă: 3.966 persoane.
Reamintim că la nivelul județului Hunedoara există un bazin foarte mare de atragere de forță de
muncă. Astfel, la nivelul anului 2010, resursa de muncă totaliza 309.400 de persoane iar
populația ocupată civilă era de doar 178.300 de persoane, adică un disponibil de forță de
muncă de 131.100 de persoane. Populația ocupată reprezenta la nivelul anului 2010 un procent
57,63% din totalul resursei de muncă, iar populația activă reprezenta 63% din resursa de forță
de muncă. Raportat la nivelul actual al populației ocupate, creșterea de 26.218 persoane ar
conduce numărul populației ocupate la 204.518 persoane în județul Hunedoara. În condițiile în
care resurse de muncă nu s-ar schimba, procentul populației ocupate în total ar urca de la
57,63% la 66,1%, ca urmare strictă a absorbției fondurilor europene.
Estimarea creșterii de PIB, anuală, în județul Hunedoara
PIB/capita (EUR) Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei
2010 4.754,25 0 4.754,25
2011 4.754,25 0,39 4.772,79
2012 4.772,79 0,65 4.803,81
2013 4.803,81 0,92 4.848,01
2014 4.848,01 1,32 4.912,00
2015 4.912,00 1,74 4.997,47
2016 4.997,47 2,25 5.109,92
2017 5.109,92 2,79 5.252,48
2018 5.252,48 3,44 5.433,17
2019 5.433,17 3,82 5.640,71
2020 5.640,71 3,63 5.845,47
Pag
e46
PIB/capita (EUR) Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei
2021 5.845,47 3,55 6.052,99
2022 6.052,99 3,5 6.264,84
2023 6.264,84 3,45 6.480,98
2024 6.480,98 3,4 6.701,33
Se constată astfel că în perioada 2011-2014 o absorbție fără risipă a fondurilor europene
în județul Hunedoara, în special în sectorul investițiilor in infrastructură, industrie și
servicii, cercetare-dezvoltare, resurse umane, asistență tehnică, conduce la o
convergență reală - creștere - a PIB-ului pe cap de locuitor cu 1.947.08 EURO, respectiv
cu 41%. Creșterea cu 41% a PIB-ului pe cap de locuitor (și implicit a bunăstării populației)
este strict influența absorbției fondurilor europene. La ea se poate adăuga performanța
internă a economiei, suplimentar, prin alocări bugetare eficiente, atragere de investiții
private, mix de politici economice corecte. Nu considerăm în model influența subvențiilor
directe, întrucât, așa cum am arătat anterior, efectele asupra convergenței sunt nule.
Deasemenea creșterea ar putea fi chiar și mai mare în condițiile în care investițiile din
județul Hunedoara supraperfomează în comparație cu alte zone ale țării
Estimarea creșterii câștigului salarial mediu:
Câștigul salarial mediu net în județul Hunedoara a fost în anul 2011 de 1187 de lei (280,09
EURO). Creșterea salarială reprezintă creșterea reală (presupunând că valoarea nominală nu
ar fi afectată de inflație, adică cât va reprezenta salariul mediu net în viitor, în EURO de acum)
Câștig salarial mediu net
(EUR) Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei
2011 280,09 0 280,09
2012 280,09 0,19 280,62
2013 280,62 0,51 282,05
2014 282,05 0,83 284,39
2015 284,39 1,16 287,69
Pag
e47
Câștig salarial mediu net
(EUR) Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei
2016 287,69 1,55 292,15
2017 292,15 1,98 297,94
2018 297,94 2,44 305,21
2019 305,21 2,90 314,06
2020 314,06 3,30 324,42
2021 324,42 3,54 335,91
2022 335,91 3,50 347,66
2023 347,66 3,45 359,66
2024 359,66 3,4 371,89
2025 371,89 3,36 384,38
În urma simulărilor, câștigul real al salariilor va urca în următorii 14 ani, strict în urma
influenței absorbției fondurilor europene, de la 280.62 EURO până la 384.38 EURO (cu
103.76 Euro), adică o creștere reală a salariilor cu 37%, definită ca o creștere a puterii de
cumpărare cu 37% în următorii 14 ani, în județul Hunedoara. Creșterea poate fi
semnificativ mai mare în urma altor măsuri potrivite de politică economică dar și a unei
supraperformări față de alte județe pe care Hunedoara o poate înregistra.
Estimarea investițiilor:
Investițiile nete în județul Hunedoara au fost în anul 2011 de 668 milioane de lei, care la un curs
de schimb mediu de 4,2379 lei pentru un EURO înseamnă 157,62 milioane EURO. Creșterea
investițiilor reprezintă creșterea reală (presupunând că valoarea nominală nu ar fi afectată de
inflație, adică cât va reprezenta efectiv valoarea estimată în viitor denominată în EURO de
acum, reprezentând investiții colaterale atrase de fonduri europene)
Pag
e48
Investiții nete -
milioane (EUR)
Începutul
perioadei Ritm de creștere
Sfârșitul
perioadei Modificare anuală
2011 157,62 0 157,62 0,00
2012 157,62 0,01 157,64 0,02
2013 157,64 0,03 157,68 0,06
2014 157,68 0,08 157,81 0,19
2015 157,81 0,18 158,09 0,47
2016 158,09 0,34 158,63 1,01
2017 158,63 0,54 159,49 1,87
2018 159,49 0,77 160,72 3,10
2019 160,72 1 162,32 4,70
2020 162,32 1,21 164,29 6,67
2021 164,29 1,38 166,55 8,93
2022 166,55 1,45 168,97 11,35
2023 168,97 1,55 171,59 13,97
2024 171,59 1,60 174,33 16,71
2025 174,33 1,65 177,21 19,59
2452,94 88,64
Observăm că în cazul județului Hunedoara, investițiile nete colaterale absorbției de
fonduri europene ar urma să se majoreze de la an la an în următorii 14 ani, cu ritmuri din
cei in ce mai mari de la an la an (investițiile atrag alte investiții). Doar în urma
implementării proiectelor din fonduri europene (fără investițiile propriu zise are
reprezintă fonduri europene), nivelul investițiilor ar urma să crească în următorii 14 de
Pag
e49
ani cu 12,4% față de nivelul prezent, respectiv cu aproape 20 de milioane față de anul
2011 în anul 2025. Totalitatea investițiilor în perioada 2011-2025, în județul Hunedoara, ar
urma să ajungă la 2,45 miliarde EURO,, iar circa 90 de milioan de EURO reprezintă efectul
strict pentru impulsionarea altor investiții în urma absorbție fondurilor europene.
Pag
e50
Capitoul 4. PLANUL PROPUNERILOR DE DEZVOLTARE REGIONALĂ Măsuri pentru județul Hunedoara Comunităţile care îşi revin cel mai rapid după încetinirea creşterii sunt cele care se
specializează în anumite sectoare economice, dar care sunt destul de flexibile pentru a profita
de oportunităţi noi şi emergente pe piaţa mondială pe măsură ce acestea se dezvoltă.
Importanţa în creştere a tehnologiilor verzi şi a sectoarelor de sănătate şi de îngrijire a
persoanelor în vârstă dovedeşte importanţa acestora ca surse valoroase de creare de locuri de
muncă pe termen mediu, iar serviciile de instruire şi formare vor trebui să pregătească viitorii
lucrători pentru aceste sectoare. La fel de important va fi să nu se piardă din vedere lucrurile
valoroase din plan local şi avantajul local comparabil. Cheia va fi „specializarea flexibilă”.
Investiţiile în educaţie şi formare profesională reprezintă un mijloc bun de menţinere a legăturii
cu piaţa muncii pentru grupurile vulnerabile, concomitent cu o flexibilitate mai mare la schimbare
pe piaţa forţei de muncă în viitor. Focalizarea factorilor de decizie ale politicii regionale şi locale
asupra tineretului, de exemplu, prin extinderea schemelor de ucenicie, este, de asemenea,
deosebit de justificată. Ca şi în perioadele precedente de recesiune economică, categoriile deja
defavorizate de pe piaţa muncii – tinerii, cei cu un nivel scăzut de calificare, imigranţii,
minorităţile etnice şi cei aflaţi în locuri de muncă atipice sau temporare – sunt cele care susţin
greutatea pierderii locurilor de muncă. Pierderea locului de muncă poate avea un impact special
asupra tinerilor, deoarece perioadele lungi de şomaj la vârsta absolvirii învăţământului secundar
pot avea un efect grav asupra perspectivelor de angajare pe parcursul vieţii.
Rezerva de forţă de muncă locală este acum unul dintre bunurile cele mai importante ale unei
regiuni – din punct de vedere al ideilor, inovaţiilor, talentelor, aptitudinilor, specializărilor, culturii,
metodelor şi modului de abordare a muncii.
Perspectivele economico-financiare și cele legate de ocuparea forței de muncă sunt mai
degrabă negative și nu par să se revigoreze, chiar dacă unii indici par sa fie pozitivi (exemplu,
scăderea ratei șomajului, chiar și în județul Hunedoara.
Pag
e51
Ranforsarea limitată a produsului intern brut în 2013 nu asigura în fond platforma suficientă
pentru a stimula ocuparea (creșterea reală a ocupării – reducerea ratei șomajului fiind, așa cum
se știe, o consecință a modului de calcul și a ieșirii din evidențele Serviciului Public de Ocupare
a șomerilor la finalul perioadei indemnizate). Revenirea la o evoluție pozitivă pe piața muncii nu
este previzibilă și estimarea în ceea ce privește rata ocupării forței de muncă continuă să fie
negativă.
Șomajul de lungă durată tinde să fie deja o problemă ce va fi cu greu depășită. Majoritatea celor
care sunt șomeri de lungă durată sunt tineri (de multe ori fără experiență profesională sau cu
experiență fragmentată la angajamente temporare, sezoniere etc.), femei și persoane în vârstă
(o persoană care se află în jurul a 50 de ani este în cvasi-imposibilitatea de a-și găsi un loc de
muncă). La acestea se adaugă persoanele cu un nivel de instruire scăzut, șansele de a rămâne
șomer pentru o persoană cu un nivel slab de instruire fiind mai mari de patru ori decât pentru
cele care dețin calificări. Probabilitatea ca șomerii, atât cei de scurtă durată, cât și cei de lungă
durată, să găsească un loc de muncă s-a redus oricum, progresiv în ultimii ani. În special
situația tinerilor pe piața muncii reclamă intervenții de urgență de ordin economic și social.
Practic rata șomajului în rândul tinerilor crește,iar rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse
între 20 și 34 de ani, care au absolvit cel puțin un ciclu de învățământ liceal scade (deși este
ceva mai mare decât media), toate acestea ilustrând dificultățile tranziției de la școală la viață
activă profesional.
Perspectivele de angajare pentru persoanele părăsesc școala timpuriu sunt printre cele mai
îngrijorătoare. Dintre toți tinerii, cei care părăsesc timpuriu școala reprezintă, probabil,
subgrupul cel mai vulnerabil. În România, ca și in județul Hunedoara (puse în discuție în acest
document), acest fenomen, abandonul scolar, se intensifică din cauze multiple (părinți plecați la
muncă în străinătate, lipsa interesului și a mijloacelor materiale pentru părinții prezenți, lipsa
unor căi și a unor mijloace de transport adecvate, măsuri administrative de natură să împiedice
accesul la școală – închiderea unor școli, lipsa cadrelor didactice etc.). Acest fenomen continuă
să apară cel mai des în rândul tinerilor care provin din medii defavorizate, al migranților, al
minorităților etnice precum romii și în rândul băieților. Proporția tinerilor neocupați profesional și
care nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională continuă
înregistrează o evoluție vizibilă.
Intervenții necesare – provocări ale pieței muncii:
Evoluțiile recente de pe piața muncii sunt cauzate parțial de o mișcare ciclică, dar sunt în
special urmărea crizei economice profunde și a dificultăților structurale și instituționale de pe
piața muncii, care perturbă activitatea economică și buna funcționare a mediului social. Din
acest punct de vedere intervenția pe care încercăm să o propunem în cadrul acestui document
vine să contribuie la dinamizarea unor activități economice și pe cale de consecință sunt create
Pag
e52
premisele nu numai creării (pe termen scurt) a unor locuri de muncă de care este nevoie în
județele puse în discuție, dar creează posibilitatea unei dezvoltări durabile pe termen mediu și
lung prin abordarea unor domenii în care efortul investițional se poate multiplica atât pe
orizontală, cât și pe verticală.
Crearea netă de locuri de muncă (creșterea ocupării forței de muncă) a scăzut în mod constant
însă în ultimii trei ani (practic începând de la mijlocul anului 2011 s-au înregistrat din nou valori
negative în materie de creștere a ocupării forței de muncă în România și în întreaga Europă).
Această situație este rezultanta unei tendințe descrescătoare (reintegrare profesională - șomeri
/ persoane neocupate care au găsit un loc de muncă) și al tendinței în creștere de pierdere a
locului de muncă). Această stare de lucruri reclamă adoptarea imediată a unor politici menite să
stimuleze cererea de forță de muncă și un model economic de creștere care să genereze locuri
de muncă. Tocmai pe acest deziderat trebuie acordată atenție programelor de creare a locurilor
de muncă, finanțate prin fondurile structurale și fondurile de coeziune. Trebuie făcute toate
diligențele, astfel încât proiectele astfel susținute să devină realitate și să apară rezultate nete în
ceea ce privește crearea brută de locuri de muncă, cât și în ceea ce privește întreprinderile nou-
înființate ce pot beneficia de sprijin investițional.
Potențialul de creare de locuri de muncă în anumite sectoare-cheie ar putea fi valorificat mai
bine dacă s-ar rezolva problema lipsei de personal calificat. Servicii medicale specializate,
industrie ecologica și servicii de profil, transport, dezvoltarea turistică a unor zone cu cert
potențial, agricultura sunt tot atâtea domenii în care atât în judetul Hunedoara, cât si în alte
județe, se pot derula proiecte de natură să îmbunătățească dinamica pieței muncii, a ocupării și
incluziunii sociale.
La momentul actual însă, tendința de segmentare a pieței muncii continuă să se accentueze,
contractele temporare și cele cu fracțiune de normă fiind în creștere acesta fiind un fenomen
care s-a instalat solid începând cu 2008. Aici trebuie remarcat că în condițiile unei legislații mai
stricte în domeniul protejării locurilor de muncă probabilitatea de a fi angajat cu un contract de
muncă permanent este mai mică. Deși numărul contractelor de muncă (pe anumite perioade a
crescut), de facto avem de-a face cu mai multe contracte pentru unul și același angajat,
contracte temporare, cu fracțiune de normă. De foarte multe ori tinerii sunt suprareprezentați în
locurile de muncă temporare – mai ales în comerț, servicii etc. – situația lor înrăutățindu-se în
timp pe acest palier. Sunt situații în care, petru tineri, locurile de muncă temporare pot constitui
o treaptă necesară către un loc de muncă permanent, însă acest lucru se petrece doar rareori,
rata de trecere de la un contract de muncă temporar la unul permanent fiind de fapt deosebit de
scazută. În fond locurile de muncă cu fracțiune de normă reprezintă o cotă semnificativă a
creșterii numărului de locuri de muncă în timpul crizei. În timp ce numărul total al locurilor de
muncă s-a redus între 2006 și 2011, numărul lucrătorilor cu normă întreagă a scăzut de
Pag
e53
asemenea, un indicator clar fiind și numărul întreprinderilor care și-au încetat activitatea în
intervalul menționat (2006 – 2011), 8814 întreprinderi în Hunedoara.
În ce privește procesul de corelare a cererii și a ofertei de forță de muncă se constată o
deteriorare care continuă evoluția negativă din ultimii ani. Curba Beveridge este cea mai
ilustrativă din acest punct de vedere. Ea analizeaza relația dintre șomaj și locurile de muncă
vacante. Dacă această curbă se înclină spre stanga este semn ca șomerii sunt compatibili cu
locurile de muncă vacante, în timp ce o curbă orientată spre dreaptă indică lipsuri severe și un
șomaj de echilibru înalt. Cu cât această orientare este mai pronunțată (spre dreapta sau spre
stânga), cu atât dinamica respectivă (corelare / necorelare) este mai pronunțată. Astfel o
înclinare mică va indica o creștere (dreapta) sau o scădere (stânga) a ratei șomajului de
echilibru, în acest caz mișcarea fiind generată de factori structurali și indicând mai degrabă o
evoluție pozitivă a economiei. Recesiunea, însă, este asociată cu un șomaj real ridicat și puține
locuri de muncă vacante (rată de ocupare mică), corespunzătoare punctelor de pe curbă situate
mult spre dreapta-jos. Curba Beveridge astăzi, reflectând raportul dintre rata șomajului și
locurile de muncă vacante, continuă să se încline spre dreapta.
Practic, după o perioadă 2004 – 2008 în care punctele ocupate de curba Beveridge ocupau
sectorul stâng, începând cu 2009 apare indicația unei înrăutățiri a compatibilității șomerilor cu
locurile de muncă vacante. Defalcat pe industrii, se înregistrează o scădere clară (pronunțat
spre dreapta) a unor sectoare (construcții, turism), dar în cazul unor servicii specializate, cât și
în cazul anumitor industrii.
Șomajul structural persistent riscă să devină un fenomen cronic. Deplasarea spre exterior-
dreapta înregistrată de curba Beveridge poate fi compensată prin intermediul unor politici active
de ocupare, a recalificării și formării profesionale continue și a modificării dinamicii salariale.
Situația indică, de asemenea, că sunt probleme structurale profunde care pot majora nivelul
șomajului structural în mod permanent.
Aici mai trebuie marcat și faptul că prestațiile sociale sunt în scădere, cheltuielile, calculate pe
șomer, privind politicile active în domeniul pieței forței de muncă, reducându-se treptat. Politicile
active de ocupare a forței de muncă au un efect pozitiv asupra ratelor de ocupare, în special
pentru grupuri defavorizate,femei,persoanele slab calificate, grupuri etnice cu risc de
marginalizare sociala etc.
Măsuri necesare:
În conformitate cu obiectivele principale ale UE, formulate în orientările privind ocuparea forței
de muncă sunt necesare o serie de măsuri de mobilizare a forței de muncă în favoarea creșterii
ocupării.
Pag
e54
Este necesar ca politicile active în domeniul pieței forței de muncă și serviciile publice de
ocupare a forței de muncă să fie ranforsate: servicii în folosul comunității utilizate drept măsuri
de activare, lărgirea grupurilor țintă care pot beneficia de diferite măsuri active de ocupare,
consolidarea și uniformizarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă (formarea
angajaților în cadrul serviciilor publice de profil, elaborarea de modele de servicii orientate către
client, pachete de servicii în favoarea microîntreprinderilor și a IMM-urilor, extinderea funcțiilor și
serviciilor electronice aferente serviciilor de ocupare a forței de muncă, transformarea
programelor de muncă în folosul comunității, încurajarea lucrătorilor cu fracțiune de normă să își
găsească un loc de muncă cu normă întreagă, programe dedicate tinerilor, șomerilor în vârstă,
grupurilor cu risc de excluziune socială, femei, subvenții salariale pentru șomeri, programe de
stagii în întreprinderi, programe de ucenicie, programe de voluntariat, parteneriate cu parteneri
sociali, programe de investiții, utilizarea fondurilor de coeziune pentru dezvoltare economico-
socială, reformare a legislației în domeniul protejării locurilor de muncă – reformare ce trebuie
balansată cu programe de protejare a persoanelor vulnerabile, asigurarea și facilitatea accesul
la serviciile de sprijinire a integrarii pe piata muncii etc).
Sistemul de formare inițială / continuă și forța de muncă:
Bunul mers al pieței forței de muncă este direct legat de corelarea ofertelor de educaţie /
formarea profesională iniţială / formare profesională continuă și dinamică și cerințele pieței
muncii. În măsura în care există proiecte dedicate unei anumite zone este, deci, necesar să fie
estimat necesarul de resurse umane ce urmează a fi utilizate, luând în calcul atât forța de
muncă existentă disponibilă imediat sau disponibilă implicând procese de formare profesională
inițială / continuă și / sau consiliere / reorientare profesională.
În ultima perioadă, mai ales în ultima decadă, ruptura deja binecunoscută între sistemul
educațional (de stat și privat) și piața muncii (cerințe și standarde) s-a adâncit. Forța de muncă
calificată (mai ales cea tânară) devine din ce în ce mai puțin disponibilă, cauza fiind, așa cum
am spus mai înainte, incoerentă între formarea profesională și cerințele pieței muncii și includ
aici atât incoerență nominală (lipsă specialităților realmente căutate / necesare în piața muncii),
dar și o incoerență efectivă, adică o lipsă de adaptare a conținuturilor chiar și acolo unde
teoretic se face formare pe teme și ocupații utile pieței muncii la un moment dat, într-un spațiu
definit.
Această concluzie, legată de ruptura între sistemul de formare (inițială, continuă etc.) și piața
muncii, se regăsește și printre concluziile „Biroului pentru observarea pieţei muncii și a calităţii
locurilor de muncă”, proiect realizat de Blocul Naţional Sindical. Astfel, având în vedere
schimbările intervenite în mediul economic și social, devine inevitabilă proiecția regândirii
politicilor din domeniul educației (inițiale și continue), astfel încât să existe o corelaţie intre
Pag
e55
cerinţele impuse de evoluţia pieţei muncii si tipurile de calificare furnizate de sistemul de
invăţământ. Aceeasi concluzie devine inevitabila si ce priveste sistemul de formare profesională
continuă, mai ales în ce privește conținuturile practice ale formării (în termeni de timp alocat,
calitatea formării practice și evaluarea de parcurs și finală).
Educația, formarea, adaptarea și (re)orientarea forței de muncă, ținând cont de evoluțiile din
ultimii ani în piața muncii, trebuie adaptate cerințelor pieței muncii și proiectelor de dezvoltare
locală / regională sau națională (în fond un efort de gestiune previzională a locurilor de muncă și
competențelor alocate).
În orice caz, rata șomajului în rândul tinerilor indică în mod clar o discontinuitate între educație /
instruire și piața muncii. Această problemă reclamă măsuri care să asigure adaptarea ofertei de
educaţie si instruire la nevoile pieţei muncii, imbunătăţirea planificării strategice a ofertelor din
invăţământul profesional si tehnic, furnizarea de servicii de orientare profesională si asigurarea
unor competente cheie care sa poate fi dezvoltate pe parcursul profesional al indivizilor.
Unul dintre factorii care limitează gradul de cunoaștere a realității curente din educație / formare
și din piața muncii și implicit limitează corelarea sistemului de ducție / formare cu cerințele din
piața muncii este tocmai lipsa datelor specifice și studiilor dedicate acestui fenomen. În ambele
situații informațiile sunt insuficiente și / sau neactualizate, ceea ce impactează în mod negativ
nevoile pe termen lung ale pieţei muncii.
De aceea abordarea - în ce privește construcția acestui instrument inovativ destinată stimulării
ocupării și incluziunii sociale în județul Hunedoara - este abordarea planificării și dimensionării
unor activității economice de interes local (cu prelungire zonală sau chiar națională). În baza
acestor proiecte de dezvoltare, prin metoda regresiei, se vor realiza estimări în ce privește
resursele umane necesare și estimarea acțiunilor suport destinată adaptării resurselor umane
existente la nevoile proiectelor de dezvoltare stabilite (formare, reorientare profesională) sau
atragerea unor resurse umane calificate.
A.PACHET DE MĂSURI ACTIVE PENTRU
CREȘTEREA OCUPĂRII:
MĂSURI PREVENTIVE:
Măsuri de prevenire a abandonului şcolar:
Proiectarea şi desfăşurarea de acţiuni de informare şi de identificare a
familiilor / elevilor cu risc de abandon şcolar;
Pag
e56
Stimularea celor aflaţi în situaţii sociale grele să participe la cursuri /
organizarea unor programe de sprijin a familiilor în cauza şi a unor
programe "scoala - după - scoală";
Urmărirea şi sprijinirea cazurilor cu risc de abandon şcolar / stimularea
revenirii în şcoală a celor care au abandonat.
Măsuri de sprijin pentru tranziția de la școală la locul de muncă –
conştientizarea şi stimularea angajatorilor pentru organizarea stagiilor de practică
pentru elevi şi studenți:
Întâlniri tripartite administraţie locală, unităţi de învăţământ – inspectorat
şcolar și angajatori;
Stabilirea unor direcţii de acţiune şi a unor priorităţi în ceea ce priveşte
organizarea stagiilor de practică în întreprinderi;
Luarea de măsuri care să asigurarea coerenţei între programele de studii
(în primul rând şcoli profesionale şi licee tehnologice) şi ocupaţiile căutate
în piaţa muncii.
MĂSURI DE ADAPTARE / DEZVOLTARE RESURSE UMANE:
Sprijin acordat furnizorilor de formare profesională / proiectelor pentru formarea
căutătorilor de loc de muncă referitor la programele de formare profesională
continuă (în primul rând cele gratuite):
Organizarea unor sesiuni ciclice între promotorii de proiecte cu
componentă de formare profesională / consiliere, organisme publice cu
rol în ocuparea foartei muncă şi administraţie locală;
Constituirea unor baze de date cu toate programele de formare
profesională continuă (web-based);
Promovarea în presa locală a avenimentelor însoţită de informaţii precise
legate de programele aflate în derulare şi în pregătire.
Campanie de informare şi stimulare comportametului angajatorilor în ce priveşte
formarea la locul de muncă:
Întâlniri tripartite administraţie locală, organisme publice cu atrinutiuni de
ocupare şi angajatori cu scopul de conştientiza şi sensibiliza angajatorii în
ce priveşte permeabilitatea la formarea la locul de muncă.
MĂSURI DE REINTEGRARE:
Pag
e57
Măsuri pentru a elimina barierele practice și logistice:
Asigurarea unor trasee de mijloace de transport în comun care să
acopere necesităţile de transport pentru navetişti;
Stimularea transportatorilor pentru a acoperi aceste traseee şi pentru a
asigura orare în concordanță cu programele de lucru şi mijloace de
transport în volume suficient dimensionate.
Măsuri pentru integrarea persoanelor cu risc mare de excluziune socială, inclusiv
persoane cu dezabilități:
Promovarea ocupării persoanelor în cauză / Derularea unor acţiuni de
informare şi consiliere pentru categoriile de persoane defavorizate aflate
în căutarea unui loc de muncă;
Directă implicare a angajatorilor în elaborarea strategiilor de incluziune şi
reabilitare profesionalã a persoanelor cu dizabilităţi şi cu risc mare de
exclusiune socială (inclusive prin identificarea unor noi modalităţi de co-
interesare a angajatorilor)
Realizarea unui program coerent care să asigure consensul diverselor
politici şi practici versus mentalităţi cu privire la subiect;
Dezvoltarea unei baze de date care să cuprindă pe de o parte informaţii
despre persoanele cu risc mare de exclusiune socială / dizabilităţi sip e
de altă parte informaţii cu privire la potenţialii angajatori care ar fi
interesaţi sã angajeze aceste persoane (web-based).
Consiliere şi informare profesională în structură multi-parteneriala:
Dezvoltarea, promovarea şi acordarea de servicii de consiliere
profesională în sistem multi-partenerial către şomeri şi persoane
neocupate;
Constituirea unor centre de consiliere în sistem multi-partenerial: Serviciul
Public de Ocupare, consilieri de carieră, furnizori formare profesională
continuă, parteneri sociali;
Acordarea de servicii de consiliere în sistem multi-partenerial.
Antene de informare şi ocupare la nivel local, în special în mediul rural /
Crearea unor structuride tip Vectori de informare la nivel local (animatori):
Susţinerea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă prin acţiuni
de informare dedicate;
Dezvoltarea unor celule de informare şi consiliere la nivel local;
Desfăşurarea unor activităţi de mediere a muncii;
Pag
e58
Crearea unor sisteme de tip „self-info-serv" (website / aplicaţii
informatice);
Promovarea bune practici şi poveşti de success;
Informare pentru drepturile şi obligaţiile de muncă, respectiv contractual
de muncă.
MĂSURI PENTRU SPRIJINIREA LIBEREI INIŢIATIVE:
Susţinerea deschiderii de activităţi pe cont de cont propriu şi reţele de sprijin
antreprenorial la nivel judeţean:
Dezvoltarea unor centre de profil la nivel local sau regional compuse din
antreprenori şi reprezentanţi ai Serviciului Public de Ocupare şi parteneri
sociali;
Susţinerea antreprenorilor debutanţi şi a activităţilor independente şi
dezvoltarea unor centre de informare, sprijin şi parteneriat în proiectele
antreprenoriale;
Suport la constituire şi acces la consultanţă ante şi post constituire;
Crearea unor centre dee servicii integrate adresate întreprinzătorilor
(inclusiv tineri) pentru servicii (gestiune resurse umane, contabilitate,
marketing);
Desfăşurarea unor activivtati de tutorat antreprenorial în primul an de
activitate ;
Promovarea parteneriatelor şi a schimburilor de informative.
Comitete de agrement pentru proiecte antreprenoriale / tutorat pentru
antreprenori:
Dezvoltarea unor organisme tripartite de asistenţă pentru proiectele
antreprenoriale;
Dezvoltarea unor comitete de agreement la nivel judeţean compuse din
reprezentaţi ai Serviciului Public de Ocupare, Agenţiei pentru
Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi
Mijlocii, Patronate, parteneri sociali, finanţatori;
Desfăşurarea unor activităţi de agrement ale proiectelor de antreprenoriat
şi suport tehnic la debutul activităţi;
Desfăşurarea unor activități de tutoriat antreprenorial în primul an de
activitate.
Pag
e59
MODEL DE INSTRUMENT PENTRU PROMOVAREA OCUPĂRII:
Societate de transfer şi de calificare - Mod de acţiune: Angajaţii părăsesc societatea şi încheie un
contract de muncă cu societate de transfer și calificare. În perioada stipulată în contract consilierii îi susţin
activ pe cei afectaţi de disponibilizare în căutarea unui nou loc de muncă, se ocupă de medierea
cursurilor de perfecţionare şi de stabilirea unor contacte cu potenţialii angajatori.
Costuri: Plata salariilor pentru cei afectaţi de disponibilizare se face preponderent din fonduri puse la
dispoziţie de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin aşa-numitul şomaj tehnic de transfer. Restul
contribuţiei la salarii, sporurile convenite, costurile de calificare şi serviciile de consiliere şi mediere ale
firmei weitblick se vor plăti de societatea care disponibilizează angajaţii.
Serviciile oferite de compania de transfer:
Consiliere şi informare – se oferă consultanţă sindicatului şi conducerii companiei înainte de
începerea proiectului de transfer în ceea ce priveşte alegerea şi conceperea unor instrumente de transfer
adecvate.
... se oferă asistenţă la elaborarea şi realizarea unor Planuri Sociale de Transfer care să promoveze
medierea.
... sunt informați şi consiliați pe toţi cei afectaţi privind avantajele şi dezavantajele instrumentelor de
transfer.
... se ține legătura cu AOFM şi se caută surse de finanţare.
Coaching şi mediere: Experţii companiei de transfer consiliază individual angajaţii care riscă să
devină şomeri şi îi ajută să-şi găsească rapid un loc de muncă. Se stabilește concordanţa între cererile
societăţii şi potenţialul angajaţilor.
... se analizează punctele forte ale fiecărui angajat şi se stabilesc împreună cu aceştia un plan de carieră.
... se organizează seminarii intensive de redactare a cv-urilor, a scrisorilor de intenţie, căutare a unui loc
de muncă şi pregătirea fiecărei persoane în parte pentru interviu.
... sunt consiliați şi susţinuți foştii angajaţi la începerea unei afaceri proprii.
... se căută sistematic locuri de muncă pe piaţa de muncă regională şi supraregională.
... se identifică locui de muncă durabile şi îi susţinem la începerea noii activităţi.
Calificare şi formare continuă: Planificarea măsurilor de formare se face în strânsă legătură cu
conducerea companiei, sindicatului, a AJOFM şi angajaţii.
... se dezvoltă şi se organizează oferte de calificare adecvate în baza planului de carieră împreună cu
instituţii de învăţământ la faţa locului.
... se organizează sesiuni de practică şi perioade probă.
... se oferă schimburi de experienţă şi seminarii pe teme relevante privind piaţa muncii.
Raportare şi comunicare: Transparenţă, calitate şi comunicarea sunt extrem de importante în
fiecare fază de derulare a proiectului.
......se formează reţele şi se stabilesc contacte între parteneri
... se organizează în mod regulat şedinţe consultative
…se realizează informări şi raportări asupra activităţilor de consiliere, mediere şi calificare.
Pag
e60
CARE SUNT AVANTAJELE PENTRU FIECARE DINTRE PARTICIPANŢI?
Avantaje pentru angajaţii afectaţi de disponibilizare
Evitarea şomajului,
Sprijin profesional în perioade de criză şi reorientare profesională,
Mai mult timp şi asigurare financiară pe perioada căutării unui loc de muncă,
Angajaţii afectaţi de disponibilizare pot încerca mai multe locuri de muncă cu posibilitatea de
reîntoarcere în programul societăţii de transfer şi calificare,
Se păstrează dreptul de solicitare a ajutorului de şomaj la AJOFM.
Avantaje pentru angajatori:
Implementarea măsurilor de restructurare cu asumarea responsabilităţii sociale,
Promovarea unei imagini pozitive în interior şi exterior,
Costuri rezonabile şi calculabile ale restructurării,
Asigurarea societăţii în perioade de restructurare.
Avantaje pentru sindicat şi pentru angajaţii rămaşi în companie:
Soluţionare amiabilă în cazul unor restructurări necesare,
Responsabilitate pentru noile perspective profesionale ale colegilor afectaţi de disponibilizare,
Participare la realizarea şi asistenţă în proiectul de transfer,
Abordarea responsabilă a situaţiei angajaţilor rămaşi în companie,
Influenţă pozitivă asupra atmosferei din companie.
Societatea de transfer poate prezenta avantaje şi în cazul intrării în insolvenţă şi poate servi la păstrarea
celor mai multe locuri de muncă – dacă prin această metodă cresc şansele găsirii unui investitor.
Anticiparea viitoarelor zone de creştere economică ar trebui să fie un factor cheie pentru
ocuparea forţei de muncă locale şi a strategiilor de calificare. Recesiunea a lovit toate
sectoarele economiei şi puţine sectoare au fost exceptate de la pierderea de locuri de muncă. În
acelaşi timp, există sectoare ale economiei, care, fără îndoială, vor înregistra creşteri în
următorii ani, şi pentru care comunităţile ar fi bine să pregătească deja forţa de muncă.
Găsirea de noi oportunităţi este un proces continuu, iar promovarea unei culturi antreprenoriale
locale, cu sprijin solid pentru firmele noi şi emergente a demonstrat că ajută procesul de
creştere şi relansare. Realizarea unei baze de cunoaştere la nivel local şi colectarea în mod
regulat de informaţii privind piaţa muncii, poate juca un rol crucial în identificarea sectoarelor
emergente de ocupare a forţei de muncă şi a nevoilor de formare.
Este important pentru comunităţile de investiţii să se concentreze pe zonele în care vor avea un
avantaj comparativ.
Pag
e61
B. PROPUNERI DE MĂSURI PENTRU
DEZVOLTARE LOCALĂ:
4.1. DOMENIUL MEDICAL
Prezentarea propunerii si a componentelor investitiei
În ultimul timp este din ce în ce mai des pusă în discuție viabilitatea sistemului public de
asistență medicală din România. Efectele politicilor medicale greșite (închideri de spitale,
concedieri de personal, lipsa unei viziuni proiective în domeniu, etc), dar fără efecte imediate,
au început să scoată în evidență disfuncții majore dar și incapacitatea autorităților statului de a
le gestiona și ameliora pe termen scurt.
În acest context exista cel puțin două categorii sociale sever afectate: pacienții și personalul ce
activează în unitătile medicale. Dacă angajații din spitale sau alte centre medicale de stat s-au
orientat uneori către alte piețe din Europa, lăsând pe alocuri un deficit important de personal în
sectorul medical public din România, pacienții au rămas în mare parte aici generând o cerere de
servicii medicale din ce în ce mai greu de satisfăcut. Nu este deci o noutate faptul, ca din ce în
ce mai multe inițiative de profil vor trebui dezvoltate în încercarea de a acoperi cererea de
servicii existentă.
Chiar dacă încă mai există și în sistemul public câteva centre medicale de referință, în mare
parte și centre universitare, și care sunt din toate punctele de vedere la un standard medical
corect, ele nu sunt suficiente și nu pot și nici nu vor putea face față unei pacienturi în creștere. E
interesant de amintit faptul că după Rusia, România se află deja la această oră pe locul 2 în
Europa în ceea ce privește exportul de pacienți, printre tarile cele mai căutate ca destinație
de tratament numărându-se Austria, Germania și Franța.
În România, în anul 2011, încă mai existau pe hârtie aproape 400 unități sanitare cu paturi,
adică cu capacitatea teoretică de a trata diverși pacienți în regim staționar de internare. Realități
precum starea proastă a imobilelor, aflate de multe ori într-un stadiu avansat de degradare,
infrastructura medicală depășită moral și tehnic sau pe alocuri chiar inexistentă coroborate cu
lipsa capacității de finanțare a proceselor de modernizare, sanare, reabilitare a condus însă la
decizia guvernamentală de a închide sau restructura pe termen scurt (2-3 ani) 182 dintre cele
400 unități existente. Acest fapt va lasa, progresiv dar în scurt timp, România cu un numar
Pag
e62
de aproximativ 250 unități spitalicești active, adică 1 la fiecare 85.000-90.000 locuitori,
statistică ce ne va plasa printre ultimele locuri în Europa (Austria 1 spital/60.000 locuitori
– total 133 spitale / Germania 1 spital/38.500 locuitori – total 2.100 spitale). Pentru a întări
ideea ofertei nesatisfacătoare de servicii medicale continuăm comparația cu Austria și mai
amintim că în Austria fiecare 1.000 de locuitori sunt deserviți de 4,6 medici în timp ce în
România, același număr de 1.000 de locuitori este deservit de 2,2 medici.
În contextul unui trend tot mai pronunțat de îmbătrânire generală a populației și a dorinței
acesteia de creștere a calității vieții, precum și lipsa unor centre de recuperare medicală,
geriatrie, îngrijiri paliative, centre de dezintoxicare, sanatorii etc, care să se ridice la așteptările
actuale ale pacienturii din România, e evidentă necesitatea de a crea și pune la dispoziție la
un standard ridicat, o infrastructură medicală, completă și integrată care ă permită parcurgerea
etapelor medicale relevante în câteva domenii importante ale medicinei, toate sever deficitare la
noi în țară.
Componentele propuse:
DESCRIERE INVESTITIECAPACITATE Nr.paturi: 320 Nr.Paturi: 180 Nr.paturi: 150 Nr.paturi: 144 Nr.paturi: 180
din care
saloane paturi saloane paturi saloane paturi saloane paturi saloane paturi
SALON 1 PAT (single) 50 50 30 30 6 6 48 48 60 60
SALON 2 PATURI (double) 120 240 75 150 24 48 48 96 60 120
SALON 3 PATURI (triple) 10 30 0 0 0 0 0 0 0 0
SALON 4 PATURI 0 0 0 0 24 96 0 0 0 0
PERSONAL NOU DIRECT ANGAJATAngajati medicali 38 53 57
Angajati administrativi 24 27 64
Doctori 26,78 16,89
Asistente, incl. infirmiere 59,81 45,15
F-K-M-G 50,14 12,00
Tehn.asist.med. 13,70 6,23
Administratie 23,19 19,63
Altii 72,42 50,57
TOTAL PERSONAL FTE 246 150 62 80 121
DETALII CONSTRUCTIVE SI FINANCIARESUPRAFATA CONSTRUITA (MPC) 17.173 8.600 4.260 6.980 9.800
Suprafata parcare (mp) 4.800 3.200 1.280 2.000 4.000
Curte interioara (mp) 800 800 300 500 5.000
Gradina + Parc amenajat (mp) 15.000 10.000 3.000 15.000 25.000
Total suprafata teren necesara (mp) 24.035 16.457 6.000 19.827 37.267
Cost brut (*) proiect (f.TVA) 17.274.750 7.924.000 3.804.500 6.127.000 8.075.000
(*) Nu include:
proiectare, management proiect/implementare, f inantare (f inaco), taxe, autorizatii, studii, consultanta, marketing, cost teren, utilitati exterioare, training personal, w orking capital
valori fara TVA
Cladire tricorp P+4 Cladire tricorp P+3r dep.sol.arh dep.sol.arh dep.sol.arh
Recuperare Geriatrie Paliativ Sanatoriu C.DEZ.
Pag
e63
Total capacitate paturi 974
Total personal nou angajat 660
Valoare Euro f.Tva (*) 43.205.250
Componentele pot fi tratate și dezvoltate individual (autonom) sau integrat, ca parte ditr-un
campus medical. Investiția poate fi gestionată simultan sau în faze. Suprafețele pot fi extrase
din tabelul de mai sus. Toate saloanele vor fi amenajate și dotate la un standard spitalicesc-
hotelier de 4 stele și vor asigura o capacitate de spitalizare totală de 974 de paturi (pentru
internări contiunue și internari de zi).
Spectrul medical se focusează pe:
1. Recuperare și reabilitare medicală - (în specialitățile: orto-traumă, neurologie, cardiologie, reumatologie, pneumologie, oncologie etc) atât după intervenții chirugicale cât și după accidente cauzate de vârstă, condiționarea biologică, activități sportive, lucrative, etc.
2. Profilaxia afecțiunilor asociate vârstei și stresului - prin dezvoltarea și aplicarea de metode și terapii de preventie/tratare a îmbolnăvirii sau îmbătrânirii precoce/accelerate.
3. Servicii de paliație - îngrijirea activă și totală a pacienților a căror boală nu mai
răspunde la tratament curativ. Controlul durerii și al altor simptome, problemele psihologice, sociale și spirituale au importanță majoră. Scopul îngrijirii paliative este asigurarea unei cât mai bune calități a vieții pentru bolnavi și pentru familiiile acestora.
4. Sanatoriu - îngrijire activă pentru anemii, imunologie, tulburări comportamentale, boli
degenerative și neuro-degenerative, Alzheimer, afecțiuni cronice ale sistemului respirator.
5. Centru medical de dezintoxicare îngrijire, tratament și reabilitare asistată, de
specialitate, pentru cazuri de abuzuri și dependente de substanțe psihoactive, tabac, alcool, farmaceutice.
Adresabilitatea componentelor propuse este foarte largă și se va concentra cu precădere pe
pacientură matură (35+) și/sau îmbătrânită (65+) din România ți nu numai.
Nu trebuie neglijate nici implicațiile sociale ale investiției, care presupun în primul rând
capacitatea de a oferi servicii unor pacienți care în prezent nu reușesc să le acceseze deoarece
reprezintă “un excedent de cerere” cât și posibilitatea de a oferi locuri de muncă, în zonele
vizate, personalului medical și care momentan părăsește sectorul medical public. Demersul va
crea prin această investiție până la 650 de locuri de muncă directe, acest număr reprezentând
Pag
e64
personalul medical, medical auxiliar și administrativ din faza operațională, la care se adaugă
alte dezvoltări și locuri de muncă indirecte, la orizontală.
La baza deciziei de a propune această soluție a stat dorința de a veni în orice moment în
întâmpinarea pacienților și a nevoilor reale pe care aceștia le au, totodată creând locuri de
muncă într-un număr semnificativ și valoarea economică adăugată incontestabilă.
Prezenta propunere are potențialul de a obține finanțare nerambursabilă din fonduri
europene, în cuantum de 80%-90%.
Investiția este recomandabil să fie realizată integral de către domeniul public dar cu
management privat profesionist, posibil și extern. Există opțiunea ca pe termen mediu sau lung,
proiectul să se transforme, prin diluarea acționariatului de stat, dintr-unul integral public, într-
unul parțial privat sau integral privat.
Obiectivele: Scopul principal al realizării și operarii unor clinici-spital, în regim de sine stătător sau ca parte
dintr-un campus integrat, constă în crearea directă și indirectă de locuri de muncă,
îmbunătățirea actului medical din România, a stării de sănătate și a calității vieții pacienților, dar
mai ales în combaterea cauzelor și efectelor, la nivel de individ și la nivel de societate,
provocate atât de îmbătrânirea pacienților cât și de diverse traume, patologii sau dependențe.
Promovarea unor servicii medicale, în special în domeniul recuperării medicale,
geriatriei, îngrijirilor paliative, tratament de tip sanatoriu sau dezintoxicare la cel mai
ridicat standard uman, tehnic și adminsitrativ posibil și îmbunătățirea protecției împotriva
amenințărilor la adresa sanatății, creându-se totodată un număr semnificativ de locuri de
muncă directe și indirecte, cu efect potențiator de dezvoltare pe termen mediu și lung.
Scăderea ratei mortalității în rândul pacienturii și promovarea programelor de prevenție
și educație sanitară, în conformitate cu trendul european în domeniu;
Punerea la dispoziție a unei infrastructuri medicale, complete și integrate pentru fiecare
entitate în parte, care să permită parcurgerea etapelor medicale relevante în domeniile
amintite: educație sanitară, prevenție și profilaxie, diagnosticare, tratare/îngrijire,
reabilitare, consiliere și reintegrare;
Facilitarea reintegrării pacienților în ciclul productiv al muncii și în viața socială prin
tratarea corectă și recuperarea eficientă;
Îmbunătățirea performanțelor medicale în domeniul recuperării medicale, geriatriei,
îngrijirilor paliative, tratament de tip sanatoriu sau dezintoxicare din România;
Contribuirea la afilierea sistemului medical românesc (infrastructură, abordare și servicii)
la standardele EU în domeniu;
Pag
e65
Degrevarea acelor componente din sistemul actual de sănătate care sunt depășite moral
și tehnic, prin preluarea în schemele de monitorizare, diagnosticare și tratament a unei
părți a pacienturii;
Reducerea turismului medical dinspre Romania înspre Europa Occidentală prin
preluarea unei părți a pacienturii care poate să beneficieze în cadrul propus de condiții
de asistență medicală identice și eliminarea disparităților calitative în domeniu între
România și statele dezvoltate ale Europei;
Îndeplinirea unei responsabilități publice prin oferirea unui act medical eficient și atât de
necesar pacienturii suferinde;
Atragerea de turiști medicali straini;
Asigurarea unui maxim de îngrijire a pacienților prin oferirea de condiții care să respecte
toate normele și standardele europene în domeniu;
Tratarea permanentă a pacienților cu respect, demnitate, compasiune și corectitudine;
Realizarea compatibilității cu sistemele de sănătate din celelalte țări membre ale UE prin
adoptarea de standarde pentru produse și tehnologii medicale, formarea profesională și
crearea unor rețele de informare; introducerea și utilizarea conceptelor de medicină
bazată pe dovezi și evaluare a tehnologiilor medicale;
Standardizarea măsurilor de siguranță a pacienților și introducerea unor practici
medicale unitare bazate pe ghiduri și protocoale clinice;
Creșterea competențelor profesionale ale personalului medical.
Sistemul de sănătate actual al statului se dovedește insuficient pentru a face față cerințelor
societății moderne datorită infrastructurii precare, gestiunii defectuoase și insuficienței cronice a
investițiilor, pe fondul unor probleme socio-economice, de mediu, de nutriție și de stres
persistente.
Explicțiile lipsite de viziune ale unor persoane de decizie, aflate în funcție la nivel de aparat
central, potrivit cărora noi investitiții în domeniul medical nu pot fi susținute, nu doar că nu se
justifică, dar pot fi calificate ca fiind obtuze și lipsite de o profundă cunoaștere a fenomenului.
Datele din Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, plasează România,
ca infrastructuă a sistemului de ocrotire a sănătății, din punctul de vedere al gradului de
acoperire și al calității serviciilor, la un nivel de sub 50% în comparație cu cele 10 țări
care au aderat la UE după 2004. Studiile recente confirmă o deteriorare generală a stării de
sănătate mentală și emoțională comparativ cu valorile medii europene, creșterea numărului
abuzurilor și dependenței de substanțe psihoactive, a ratei suicidului și a factorilor de stres,
expansiunea comportamentelor agresive și violențe, inclusiv în rândul minorilor. Îmbătrânirea
generală a populației adaugă presiuni crescânde asupra unui sistem de sănătate și așa
Pag
e66
subrezit. În concluzie, prezenta propunere își propune ca obiectiv ferm, să contribuie la
îmbunătățirea situației generale a sistemului de asistență medicală din România și să sprijine
nemijlocit atingerea unor parametri similari cu nivelul mediu al stării de sănătate și al calității
serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE în așa fel încât pentru fiecare pacient, ca
beneficiar final al acestui demers, diferența să se poată face simțită într-un mod cuantificabil.
Totodată, măsura va contribui substanțial la crearea de noi locuri de muncă.
Dimensionarea infrastructurii și frecvente ale pacienturii:
Din segmentul de vârstă de peste 64 de ani, conform evaluărilor oficiale și comunicate de
România către WHO în 2008-2009, doar 0,2% din populație este considerată ca fiind perfect
sănătoasă și fără niciun fel de probleme de sănătate în timp ce media europeană se situează
un procent mai sus, la 1,2%. Procentul acelora, din aceeași grupă de vârstă, cu probleme
serioase de sănătate se situează la nivel național la circa 4,7%.
Totuși, per total, speranța de viață a crescut în România semnificativ : pentru o persoană de 60
ani de la 17,8 ani în 1990 la 19,3 în 2008 iar pentru o persoană de 70 de ani de la 11 ani în
1990 la 12,44 în 2008-2009. Cauze ca scăderea natalității, a fertilității și a mortalității și
creșterea speranței de viață datorată unui alt nivel de trai, atât la nivel general european cât și
la nivel românesc, impun un trend ce conduce spre concluzia evidentă că ne vom confrunta în
următorii 40 de ani cu o creștere fără precedent a populației cu nevoi de îngrijire medicală,
adulte sau vârstnice.
Conform statisticilor actuale Eurostat, pe toate grupele de vârsta și sex, în 2011 circa 20% din
populația țării suferea de o problemă cronică de sănătate. Acest raport este verificat,
independent, de un studiu de piață efectuat de Comisia Europeană și comunicat către Eurostat,
care la nivelul anului 2008 prezenta o situație similară, conform căreia 19,5% din populația
României resimte un handicap zilnic, ce le îngreunează viața, datorat unor probleme de
sănătate cronice.
De asemenea și rata mortalității a înregistrat în 2010 aproape 950 de cazuri la suta de mii de
locuitori situându-se la 0,96%. Principalele cauze de deces în România rămânând bolile
vasculare cu un total de circa 60% din totalul deceselor înregistrate, urmate de cancer, de
probleme digestive, respiratorii și de ordin endocrin. Luând în considerare toți acești factori a
fost creat și spectrul medical al componentelor propuse care este menit atât să trateze cât și să
preîntâmpine problemele de sănătate descrise mai jos. Alți indicatori relevanți, dar care nu vor
mai fi comentați, ar fi:
Rata activității economice 2012: 1. Suedia - 80,3%; 2. Olanda - 79,3%; 3. Danemarca
- 78,6%; 25. România - 64,2%; 26. Italia - 63,7%; 27. Malta - 63,1%.
sursa: Eurostat 2013
Pag
e67
Populația în pragul sărăciei: 1. Bulgaria - 49,1%; 2. Letonia - 40,4%; 3. România -
40,3%; 25. Suedia - 16,1%; 26. Olanda - 15,7%; 27. Cehia - 15,3%;
sursa: Eurostat 2013
Populație cu privațiuni majore: 1 Luxemburg - 1,2%; 2 Suedia - 1,2%; 3 Olanda -
2,5%; 25 România - 29,4%; 26 Letonia - 31,4%; 27 Bulgaria - 43,6%;
sursa: Eurostat 2013
Speranța de viață a femeilor:
Viață sănătoasă: // Viață totală:
1. Malta - 70,7 ani, 1. Franța - 85,7 ani,
2. Suedia - 70,2 ani, 2. Spania - 85,4 ani,
3. Irlanda - 68,2 ani, 3. Italia - 85,3 ani,
24. România - 57,1 ani, 26. România - 78,2 ani,
27. Slovacia - 52,3 ani. 27. Bulgaria - 77,8 ani.
sursa: Eurostat 2013
Speranța de viață a bărbaților:
Viață sănătoasă: // Viață totală:
1. Suedia - 71,1 ani, 1. Italia - 80, 1 ani,
2. Malta - 70,3 ani, 2. Suedia - 79,9 ani,
3. Grecia - 66,4 ani, 3. Spania - 79,4 ani,
22. România - 57,5 ani, 24. Romania - 71 ani,
27. Slovacia - 52,1 ani. 27. Lituania - 68,1 ani.
sursa: Eurostat 2013
Numărul doctorilor și asistentelor pe cap de locuitor:
˃ România este pe penultimul loc în UE,
˃ 3% dintre medicii activi și calificați emigrează în fiecare an din România,
˃ 7,5% dintre asistenții medicali calificați emigrează în fiecare an din România.
sursa: Eurostat 2013
Spectrul medical abordat și datele referitoare la frecvențele și volumul pacienților derivă din date
statistice de sănătate publică. Statisticile de sănătate publică redau cantitatatea reală a bolilor și
repartizarea acestora având la bază ICD10 (International Classification of Diseases). Datele
empirice folosite în acest plan de afaceri sunt cele mai recente date existente și au fost extrase
din bazele Eurostat actualizate în iunie 2013.
Tabelul de mai jos prezinta aceste date:
Pag
e68
Hospital discharges by diagnosis (ISHMT), in-patients, per 100,000 inhabitants [hlth_co_disch2] ROMANIA
Last update 22.06.13
Source of data Eurostat
UNIT In-patients per 100,000 inhabitants
SEX Total
ICD10
2011
Capitol/Titlu Bloc Sub-Bloc Externari p.100k
Episoade vs
Externari
Episoade vs
Externari Considerati
Neoplasms C C00-D48 1.939,7 1:1,25 1.551,8 20% 310,4 10% 155,2 10% 155,2 0% 0,0 0% 0,0 60% 931,1 40%
Diseases of the blood and blood-forming organs, immune mechanism D 176,2
Anaemias D D50-D64 123,7 1:1,25 99,0 5% 4,9 5% 4,9 5% 4,9 5% 4,9 0% 0,0 80% 79,2 20%
Other diseases of the blood and blood-forming organs, immune mechanism D D65-D89 52,5 1:1,25 42,0 5% 2,1 5% 2,1 5% 2,1 5% 2,1 0% 0,0 80% 33,6 20%
Endocrine, nutritional and metabolic diseases (E00-E90) E 677,3 1:1,5 451,5 5% 22,6 10% 45,2 5% 22,6 0% 0,0 0% 0,0 80% 361,2 20%
Mental and behavioural disorders (F00-F99) F 1.304,5
Dementia F00-F03 57,2 1:1,5 38,1 0% 0,0 10% 3,8 10% 3,8 10% 3,8 0% 0,0 70% 26,7 30%
Mental and behavioural disorders due to use of alcohol F10 79,8 1:1,5 53,2 0% 0,0 0% 0,0 5% 2,7 5% 2,7 50% 26,6 40% 21,3 60%
Mental and behavioural disorders due to psychoactive substance use F11-F19 7,0 1:1,5 4,7 0% 0,0 0% 0,0 5% 0,2 5% 0,2 50% 2,3 40% 1,9 60%
Schizophrenia, schizotypal and delusional disorders F20-F29 254,1 1:1,5 169,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 5% 8,5 0% 0,0 95% 160,9 5%
Mood [affective] disorders F30-F39 394,3 1:1,5 262,9 0% 0,0 5% 13,1 0% 0,0 25% 65,7 0% 0,0 70% 184,0 30%
Other mental and behavioural disorders (remainder of F00-F99) F-OTH 512,1 1:1,5 341,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 10% 34,1 0% 0,0 90% 307,3 10%
Diseases of the nervous system (G00-G99) G 660,9
Alzheimer disease G30 28,7 1:1,5 19,1 0% 0,0 15% 2,9 0% 0,0 10% 1,9 0% 0,0 75% 14,4 25%
Multiple sclerosis G35 17,4 1:1,5 11,6 10% 1,2 5% 0,6 10% 1,2 0% 0,0 0% 0,0 75% 8,7 25%
Epilepsy, status epilepticus G40-G41 90,6 1:1,5 60,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 5% 3,0 0% 0,0 95% 57,4 5%
Transient cerebral ischaemic attacks and related syndromes G45 91,0 1:1,5 60,7 25% 15,2 10% 6,1 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 65% 39,4 35%
Other diseases of the nervous system (remainder of G00-G99) G-OTH 433,2 1:1,5 288,8 5% 14,4 5% 14,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 90% 259,9 10%
Diseases of the circulatory system (I00-I99) I 3.002,4 1:1,5 2.001,6 10% 200,2 10% 200,2 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 80% 1.601,3 20%
Diseases of the respiratory system (J00-J99) J 2.720,6 1:1,5 1.813,7 5% 90,7 5% 90,7 0% 0,0 5% 90,7 10% 181,4 75% 1.360,3 25%
Diseases of the digestive system (K00-K93) K 2.230,1 1:1,5 1.486,7 5% 74,3 5% 74,3 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 90% 1.338,1 10%
Diseases of the musculoskeletal system and connective tissue (M00-M99) M 1.384,2
Other arthropathies (M00-M15, M18-M22 ,M24-M25) ARTHROPAT 184,0 1:1,25 147,2 25% 36,8 5% 7,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 103,0 30%
Coxarthrosis [arthrosis of hip] M16 83,3 1:1,25 66,6 25% 16,7 5% 3,3 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 46,6 30%
Gonarthrosis [arthrosis of knee] M17 108,3 1:1,25 86,6 25% 21,7 5% 4,3 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 60,6 30%
Internal derangement of knee M23 33,0 1:1,25 26,4 25% 6,6 5% 1,3 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 18,5 30%
Systemic connective tissue disorders M30-M36 40,2 1:1,25 32,2 25% 8,0 5% 1,6 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 22,5 30%
Deforming dorsopathies and spondylopathies M40-M49 267,2 1:1,25 213,8 25% 53,4 5% 10,7 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 149,6 30%
Cervical disc disorders, other intervertebral disc disorders M50-M51 304,0 1:1,25 243,2 25% 60,8 5% 12,2 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 170,2 30%
Other disorders of the musculoskeletal system and connective tissue M53 M80-M99 87,1 1:1,25 69,7 25% 17,4 5% 3,5 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 48,8 30%
Dorsalgia M54 203,7 1:1,25 163,0 25% 40,7 5% 8,1 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 114,1 30%
Soft tissue disorders M60-M79 73,3 1:1,25 58,6 25% 14,7 5% 2,9 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 41,0 30%
Injury, poisoning and certain other consequences of external causes (S00-T98)S_T 1.127,4
Other injuries to the head (S00-S05, S07-S09) INJ-H-OTH 117,7 1:1,25 94,2 10% 9,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 90% 84,7 10%
Intracranial injury S06 87,9 1:1,25 70,3 10% 7,0 5% 3,5 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 85% 59,8 15%
Other injuries (S10-S51, S53-S71, S73-S81, S83-T14, T79) INJ_OTH 496,5 1:1,25 397,2 10% 39,7 1% 4,0 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 89% 353,5 11%
Fracture of forearm S52 71,4 1:1,25 57,1 10% 5,7 1% 0,6 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 89% 50,8 11%
Fracture of femur S72 104,4 1:1,25 83,5 25% 20,9 1% 0,8 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 74% 61,8 26%
Fracture of lower leg, including ankle S82 111,0 1:1,25 88,8 25% 22,2 1% 0,9 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 74% 65,7 26%
Burns and corrosions T20-T32 42,0 1:1,25 33,6 25% 8,4 1% 0,3 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 74% 24,9 26%
Poisonings by drugs, medicaments and biological substances and toxic effects POIS 28,9 1:1,25 23,1 5% 1,2 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 5% 1,2 90% 20,8 10%
Others OTH 67,6 1:1,25 54,1 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 100% 54,1 0%
PER 100 de MII de LOCUITORI 15.223,3 10.765,8 1.127,3 679,0 192,7 217,7 211,5 8.337,7 2.428,1
Demultiplicator
Recuperare Geriatrie Paliativ Sanatoriu
Centru
Dezintoxicare Necalificati
Pag
e69
Ca bază de lucru se va lua numărul de externări per 100.000 locuitori, externări ce sunt
împărțite în grupe și capitole de boli relevante sau irelevante pentru prezenta analiză,
atribuindu-li-se un procent de relevanță. Numărul arată câți pacienți din 100.000 au fost
spitalizați și externați pe motivul unei anumite grupe de boală, într-o anumită perioadă dată. E
important să nu numărăm fiecare externare în parte ci doar întreg episodul relevant și corelat cu
respectiva externare. Un episod relevant se definește ca fiind suma externărilor unui pacient ce
au la bază aceeași cauză / diagnostic. De exemplu: dacă același pacient este internat, tratat și
externat de trei ori într-un an pe motivul aceleiași afecțiuni cardiace, statistic vorbind e vorba de
trei externări dar de un singur episod cardiac. Relația dintre externări și episoade a fost definită
conservator, în baza datelor empirice din studiile și analizele de specialitate, acceptate în
proiecțiile dezvoltărilor medicale la nivel european, printr-un raport de 1 la 1,25 și până la 1 la
1,5. De exemplu, raportat la contextul domeniilor medicale abordate în prezenta propunere,
înseamnă că pacientul va lua în calcul posibilitatea de a urma un program de recuperare sau va
exista necesitatea unui program de recuperare la fiecare 1,25 până la 1,5 externări relevante.
Valorile de 1,25 - 1,5 pot fi considerate un interval median, iar pentru a exemplifica prezentăm
următorul exemplu: o proteză de sold are nevoie de recuperare la fiecare externare, adică un
episod = o externare dar în cazul unei afecțiuni interne 2 externări = 1 episod; așadar, în acest
al doilea caz, în medie un episod = 1,5 externări relevante.
Ulterior definirii episoadelor urmează definirea factorului de relevanță pentru fiecare domeniu
medical selectat, în parte. Factorul de relevanță (sau factorul de frecvență al pacienturii) este
influențat de faptul că din totalul unui capitol ICD 10 doar un număr limitat de episoade/externări
se califică, au nevoie sau intenționează să beneficieze de serviciile medicale în regim staționar
(internare de zi sau internare în regim de spitalizare continuă). În mod normal, media vest
europeană a factorului de relevanță se situează între 20%-50%. Din motive de prudență
comercială dar și ca urmare a unei sub-educări a populației autohtone (și a lipsei ofertelor
viabile din piața) factorul a fost setat, așa cum reiese și din tabelul de mai sus, în majoritatea
cazurilor, la valori mult mai joase. În cazul geriatriei, s-a ținut cont, în mod evident, și de
variabila de vârstă.
Rezultatele calculate și obținute reprezintă numărul potențial de pacienți pe domeniile propuse,
la fiecare 100.000 locuitori în România (la nivel de întreagă țară). Nu toate grupele sunt
relevante, din acest motiv unele au fost excluse intenționat din calculul prezent. În formă
sintetică, situația se prezintă după cum urmează:
˃ Total general al externărilor (relevante pentru domeniile propuse): 15.223,3 la 100.000
de locuitori;
˃ Episoade ce cad sub incidența domeniilor propuse: 10.765,8 la 100.000 de locuitori;
˃ Neconsiderați (considerați irelevanți): 8,337,7 pacienți la 100.000 de locuitori;
Pag
e70
˃ Total considerați: 2428,1 pacienți la 100.000 de locuitori.
Din care:
Recuperare: 1.127,3 pacienți relevanți la 100.000 de locuitori,
Geriatrie: 679,0 pacienți relevanți la 100.000 de locuitori,
Paliativ: 192,7 pacienți relevanți la 100.000 de locuitori,
Sanatoriu: 217,7 pacienți relevanți la 100.000 de locuitori,
Centru medical dezintoxicare: 211,5 pacienți relevanți la 100.000 de locuitori.
Grade de relevanță finale: 15,9% raportat la externări; 22,5% raportat la episoade.
În următorul pas, totalul populației (20 milioane) a fost împărțită în patru regiuni geografice
relevante pentru calcularea unui catchment area determinant. Zona 0 include județul Hunedoara
cu un factor de multiplicare de 4,2, ca urmare a unei populații înregistrate de 420.000 de
locuitori. Gradul de relevanță pentru Zona 0 este de 100%, asa că factorul de multiplicare de 4,2
poate fi preluat ca atare.
A doua este Zona 1 care cuprinde județele limitrofe județului Hunedoara, așa cum sunt
prezentate în tabelul de mai jos, cu un factor total de multiplicare de 28,5 și un grad de
relevanță de 20%; pentru această zonă multiplicatorul final, la 100 de mii de locuitori, este de
28,5*20%=5,7. Zona 2 va avea, folosind același raționament 26,6*5%=1,3 un factor de
multiplicare final de 1,3.
Capitol/Titlu Bloc Sub-Bloc Externari p.100k
Episoade vs
Externari
Episoade vs
Externari
PER 100 de MII de LOCUITORI 15.223,3 10.765,8 1.127,3 679,0 192,7 217,7 211,5
ZONA 0 - Multiplicator Local 4,2 100% 4,2 4.734,5 2.851,6 809,2 914,3 888,1
Judetul Hunedoara 4,2
ZONA 1 - Multiplicator Regional 1 28,5 20% 5,7 6.425,4 3.870,1 1.098,2 1.240,9 1.205,3
Jud. MH 2,3
Jud. GJ 3,1
Jud. VL 3,2
Jud. SB 3,5
Jud. AB 3,6
Jud. AR 3,8
Jud. TM 6,5
Jud. CS 2,5
ZONA 2 - Multiplicator Regional 2 26,6 5% 1,3 1.499,3 903,0 256,2 289,5 281,2
Jud. DJ 5,8
Jud. OT 3,9
Jud. MS 5,5
Jud. CJ 6,2
Jud. BH 5,2
ZONA 3 - Multiplicator National 140,7 1% 1,4 1.586,1 955,3 271,1 306,3 297,5
Rest of Romania 140,7
PACIENTI 14.245,2 8.580,0 2.434,7 2.751,1 2.672,3
TOTAL PACIENTI NATIONALI 2.153.157,3
CONSIDERATI 0,662% 0,398% 0,113% 0,128% 0,124%
Zile/An 365 365 365 365 365
Utilizare 85% 85% 90% 85% 85%
Zile 310,25 310,25 328,5 310,25 310,25
Durata Medie de Sedere 14 14 21 21 28
Pacienti per pat / An 22,16 22,16 15,64 14,77 11,08
Necesar de paturi 643 387 156 186 241
Decizie investitionala (TOTAL) 320 180 150 144 180
din care
SALON 1 PAT (single) 50 50 30 30 6 6 48 48 60 60
SALON 2 PATURI (double) 120 240 75 150 24 48 48 96 60 120
SALON 3 PATURI (triple) 10 30 0 0 0 0 0 0 0 0
SALON 4 PATURI 0 0 0 0 24 96 0 0 0 0
Recuperare Geriatrie Paliativ Sanatoriu
Centru
Dezintoxicare
Recuperare Geriatrie Paliativ Sanatoriu
Centru
Dezintoxicare
Pag
e71
Pentru calcularea numărului potrivit de paturi, calcul ce are la bază estimarea volumului și
frecvenței pacienților, este necesară o definiție suplimentară. Este precaut să asumăm că
paturile unui centru medical pot fi utilizate la un grad maxim de ocupare de 85%. La o durată
medie de ședere ce variază în funcție de specialitate între 14 zile și 28 de zile per caz (unele
cazuri vor necesita o ședere mult mai lungă altele una mai scurtă) rezultă un număr maxim de
pacienti ce pot fi tratați per pat per an.
Din considerente de eficiență operatională medicală (lean hospital management), dar și din
restricții sau optimizări constructive, numărul de paturi propus (capacitatea finală) a fost sub
dimensionată pentru fiecare dintre centrele propuse. Sensul acestui calcul de “discount”
suplimentar este să indice și să justifice o mărime rezonabilă, absorbabilă, posibilă,
recomandabilă a investiției și să formeze o bază rațională pentru fundamentarea deciziei
investiționale. Pentru a păstra același trend conservator și reținut s-a luat decizia managerială
de a folosi un scenariu financiar cât mai sigur bazat pe implementarea unui număr de paturi
mult mai mic.
Mai mult decât un simplu calcul statistic, propunerea se bazează de asemenea pe niște criterii
clare de diferențiere pentru a asigura un grad de ocupare maxim într-un timp cât mai scurt :
spectrul medical variat, dar bine integrat, ce oferă o multitudine de posibilități curative cu
aplicații în diverse domenii medicale,
echipa medicală obtenabilă și în același timp cu un înalt grad de profesionalism,
servicii spitalicești-hoteliere în regim all-inclusive la standard de 4 stele (aproape
inexistent în sistemul public actual),
baze de tratament ultra-moderne și complet dotate,
aplicații medicale moderne, în ton cu ultimele curente din medicină,
atitudine pro-activă, corectă, respectuoasă și demnă față de pacient, plasându-l pe
acesta în centrul tuturor demersurilor (evitarea supra aglomerării care nu mai permite
desfășurarea unui act medical responsabil).
Capitol/Titlu
Zile/An 365 365 365 365 365
Utilizare 85% 85% 90% 85% 85%
Zile 310,25 310,25 328,5 310,25 310,25
Durata Medie de Sedere 14 14 21 21 28
Pacienti per pat / An 22,16 22,16 15,64 14,77 11,08
Necesar de paturi 643 387 156 186 241
Decizie investitionala (TOTAL) 320 180 150 144 180
din care
SALON 1 PAT (single) 50 50 30 30 6 6 48 48 60 60
SALON 2 PATURI (double) 120 240 75 150 24 48 48 96 60 120
SALON 3 PATURI (triple) 10 30 0 0 0 0 0 0 0 0
SALON 4 PATURI 0 0 0 0 24 96 0 0 0 0
Procent efectiv din necesar calculat 50% 46% 96% 77% 75%
Recuperare Geriatrie Paliativ Sanatoriu
Centru
Dezintoxicare
Recuperare Geriatrie Paliativ Sanatoriu
Centru
Dezintoxicare
Pag
e72
Volumul pieței medicale de profil, adresate pacientului cu nevoi cronice sau acute specifice este
încă în România mult sub media țărilor europene bine dezvoltate. Acest aspect denotă o
posibilitate de creștere a pieței, valoric și volumetric, pe termen mediu și lung. Volumul de
cheltuieli destinate îngrijirii medicale de profil este momentan semnificativ mai mic în România
decât în țări puternice din Uniunea Europeana, atât ca urmare a unei mai slabe deserviri a
nevoilor specifice dar și datorită prețurilor echivalente mai mici, practicate aici. Prețurile sunt
corelate cu puterea de cumpărare mai scăzută a individului astfel că, pe lângă faptul ca în
România se consumă mai puține servicii medicale, acestea și costă deocamdată mai puțin
decât în țările occidentale. În România, deocamdată, serviciile medicale sunt mai ieftine decât
media europeană și datorită susținerii prin bugetul de stat, abordare care urmează însă să fie
completată în următoarea perioadă (începând cu anul 2014) și de introducerea sistemului extins
de co-plată pentru pacient.
Structura încasărilor structurilor propuse va fi susținută de următoarele elemente și nu va
necesita nicio formă de subvenție din partea autorităților bugetare centrale sau județene:
Asigurare de Sănătate Publică: CNAS, OPSNAJ etc,
Asigurări de Sănătate Private specializate,
Asigurări Private Generale cu pachet medical auxiliar,
Abonamente corporate și individuale,
Asigurări obligatorii de tip RCA cu răspundere pe vătămare corporală,
Plata directă și co-plată privată a pacientului,
Asigurări sportive: prin asociații sportive, cluburi, federații,
Sindicate,
Programe guvernamentale speciale,
Programe Naționale de Sănătate.
În funcție de modalitatea de abordare, de contractele încheiate cu firmele de asigurări sau
entitățile plătitoare, de serviciile medicale oferite, de standardul « hotelier » al unei clinici, de
aparatura de care aceasta se folosește, prețul unui serviciu aparent similar variază destul de
mult și poate sau nu să implice co-plată din partea pacientului. Casele de Asigurări de Sănătate
oferă mai multe pachete de decontare în funcție de punctele obținute de o instituție medicală,
aceste puncte fiind în directă dependență de spectrul medical, cadrele medicale, standardul
spitalicesc-hotelier oferit, aparatură, vechime, cercetare, etc. În funcție de punctajul obținut de o
instituție se fixează și suma aferentă unui anumit serviciu, sumă care poate, după caz, să fie
completată de co-plată pacientului. Costul de spitalizare care acoperă cazarea, masa și
îngrijirea pacientului (ce se referă strict la asistența medicală oferită pacientului de către
Pag
e73
personalul medical) se numește cost hotelier. Acest tarif nu acoperă cheltuielile cu investigațiile,
cu intervențiile efectuate în spital, nici cu materialele medicale folosite ori cu medicamentele
administrate pacientului pe perioada spitalizării. Se referă numai la “cazarea” pacientului în
unitatea medicală. În costurile unei zile de spitalizare se descarcă pe de o parte cheltuielile
directe ale unui spital, adică cele cu personalul medical, reactivii pentru investigații, medicația și
hrană și cele indirecte, (administrative, utilități) ce țin de regia și menținerea funcționării. Din
cauza cheltuielilor diferite care alcătuiesc aceste costuri, și care variază de la spital la spital,
tarifele finale diferă la rândul lor.
Costul final al unei zile de spitalizare este așadar semnificativ mai mare în realitate, pentru că
acoperă și cheltuielile cu medicamentele, investigațile medicale efectuate în spital, cu
procedurile și materialele sanitare folosite pentru îngrijirea pacientului. Pentru fiecare secție se
calculează un indicator numit cost mediu pe zi de spitalizare. Tariful mediu al unei zile de
spitalizare dintr-un spital e format din costul hotelier și din media aritmetică a cheltuielilor cu
medicamentele, investigațiile, materialele sanitare și procedurile efectuate în luna de referință.
Elemente generale de Marketing Medical
Ținta tuturor eforturilor însumate de marketing este de a convinge atât pacientul, cât și
autoritățile și alți medici din afara clinicii, de necesitatea, utilitatea, calitatea și standardul ridicat
al serviciilor oferite. În vederea elaborării politicii de promovare, în special într-un domeniu atât
de delicat cum este sănătatea, o bună înțelegere a pieței, a structurii și dinamicii acesteia, a
nevoilor pacienților devine esențială. Această situație este dublată prin cadrul juridic și legislativ
în vigoare care reglementează îndeaproape politica de promovare și reclamă a serviciilor
medicale.
Având în vedere modalitățile diferite prin care este implementată și transmisă publicitatea în
domeniul serviciilor de sănătate, mai ales prin numărul limitat de canale de promovare
disponibile, procesul de comunicare prezintă mai multe particularități, comparativ cu alte
sectoare. Semnificația acestuia crește însă astfel și în importanță, iar o ințelegere corectă a
pieței, competiției și a beneficiarilor are ca rezultat o poziționare eficientă și conturarea unei
imagini puternice, menită să asigure un aflux cât mai mare de pacienți bine informați, receptivi și
doritori.
Poziționarea corectă a PRODUSULUI și conturarea corectă a IMAGINII sunt în măsură să
asigure un flux optim de pacienți receptivi și bine informați.
Principalele obiective ale activității de promovare sunt:
Creșterea gradului de conștientizare în rândul potențialilor pacienți suferinzi sau
sănătoși;
Creșterea gradului de conștientizare în rândul medicilor de familie și medicilor specialiști;
Pag
e74
Stabilirea unei baze de date cu pacienți, potențiali clienți, formatori de opinie și medici
parteneri.
Promovarea va fi făcută sistematizat, în concordanță cu obiectivele stabilite. Aceasta
sistematizare are ca scop folosirea eficientă a fiecărui mediu și canal de comunicare în parte și
se concretizează în împărțirea activităților de marketing în două categorii principale: marketingul
intern și marketingul extern.
Câteodată, intangibilitatea serviciilor medicale atrage după sine nevoia beneficiarilor de a le
asocia și cu elemente materiale, vizibile, pentru a avea o imagine clară a beneficiilor obtinute.
Din acest motiv, marketingul intern este și el în centrul politicii de promovare. Vor fi prezentate
principalele elemente care oferă tangibilitate serviciilor de sănătate și contribuie la sporirea
calității serviciilor. Criteriul principal de selecție al unei clinici este și trebuie să rămână
« încrederea » în serviciile și echipa acesteia, acest punct fiind și acela care îi va conferi
succesul pe termen lung, constituindu-se în fundamentul absolut al impunerii acesteia
pe piață.
Imaginea de « încredere » pe care unitățile de profil trebuie să o construiască și să o transmită
trebuie să fie bine fundamentată și să se bazeze pe transparență, corectitudine și realizări
reale. Încrederea se construiește în primul rând printr-o comunicare corectă a mesajelor
principale :
echipă medicală puternică, capabilă, de succes și cu experiență și care se încrede cu
adevarat în concept, abordare, echipamente și totalul serviciilor oferite ;
posibilitatea de a folosi un operator-manager cu experiență, din străinătate sau intern :
necesar pentru a creiona proceduri, a concepe manuale interne, impune și menține
standarde și a oferi cele mai noi tehnici și practici medicale;
conceptul propus folosește și aplică metode și tratamente dovedite științific, menținând o
strânsă legătură cu lumea cercetării științifice medicale. Se pot, în timp, realiza
parteneriate și afilieri cu universități și institute de cercetare, se vor pregăti rezidenți, etc.
conceptul propus va folosi ca vehicul comunicațional și imaginea și poziția unor creatori
de opinie și a unor personalități din lumea publică care vor putea fi transmițătorii
mesajului de calitate. Încrederea în calitatea și eficiența serviciilor va fi astfel transmisă
și prin surse externe fără însă să se creeze imaginea unei clinici exclusiviste.
Crearea de materiale informative și de prezentare pentru a descrie și informa cât mai
bine pacientul asupra posibilităților curative existente, inclusiv informații de interes
general sau specific cu privire la diverse probleme de sănătate sau prevenție.
Pentru grupa target a cadrelor medicale este important să se acționeze construindu-se o
strategie logica și coerentă în jurul conducerii medicale și a echipei de medici pe care aceasta o
va avea la dispoziție.
Pag
e75
Marketing-ul extern rămâne componenta cu cel mai mare grad de vizibilitate al politicii de
promovare, însă acesta este și domeniul în care se înregistrează și cele mai multe dificultăți la
nivelul instrumentelor disponibile. Cadrul legislativ este destul de restrictiv în domeniul
publicității serviciilor medicale și reglementează îndeaproape politicile de promovare.
Având în vedere specificul domeniului clinico-medical, marketing-ul extern va avea la bază
activitățile de PR și promovarea indirectă (în mass media tradițională și online), combinate cu
materialele informative. Activitățile de PR sunt ajustate la domeniul pieței sănătății și au ca scop
atât conturarea imaginii globale a clinicii la nivelul comunității cât și a componentelor sale
specifice: cea medicală și cea umană.
Pentru a fi percepute ca o entități de referință în domeniu, clinicile/spitalele trebuie să se
adreseze cu precădere comunității medicale, membrii acesteia fiind cei care au autoritatea în
domeniu de a le recomanda și promova mai departe. în această direcție, se pune accentul pe
participarea la simpozioane, încurajarea cercetării în cadrul corpului medical al clinicii,
organizarea de mese rotunde cu specialiști în domeniul sanitar (atât din România, cât și din
străinătate), facilitarea cursurilor de pregatire medicală și diferite workshop-uri pentru medici.
Totalitatea acestor instrumente contruiesc un cadru solid în vederea desfășurării și
implementării actului medical dar și imaginea unei structuri clinice dedicate și preocupate de
îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite.
O etapă importantă în campania de PR este reprezentată de încheierea de parteneriate
strategice și apartenența la organizații medicale naționale și internaționale - asocierea cu aceste
instituții sporind credibilitatea instituțiilor.
Promovarea prin intermediul canalelor tradiționale de mass media (spot tv/radio, spread, etc) va
avea loc cu precădere prin utilizarea indirectă a acestora, adică prin apariția indirectă la
televizor, în ziare și reviste (de ex. : reportaj-indirect vs. spot-direct). Dată fiind importanță
politicii de personal, medicii sunt parte integrantă din imagine și promovează mai departe
viziunea și valorile entităților medicale propuse. Articolele scrise de corpul medical, interviurile
acestora atât la televizor, cât și la radio și în reviste (adresate publicului larg și revistelor de
specialitate) generează o promovare indirectă, însă mult mai eficientă, până la urmă, decât prin
utilizarea instrumentelor clasice de publicitate.
Materialele informative sunt principala sursă de informații directe despre serviciile oferite.
Materiale clasice de prezentare precum broșuri și pliante, afișe informative despre diferite
afecțiuni și resursele online (site-ul de prezentare) sunt instrumente utile care susțin activitățile
principale de PR.
Pag
e76
Acestea sunt principalele direcții urmate în marketing-ul extern, însă vor fi aplicate la nivelul
fiecărui grup țintă, după cum este evidentiat în cele ce urmează:
1. Pacienți:
participarea la evenimente comunitare (evenimente sportive comunitare, etc.);
parteneriate cu firme de asigurări (constând în oferte special către clienții asigurați);
articole și interviuri ale medicilor în reviste și site-uri dedicate ;
pliante și broșuri în cabinetele doctorilor de familie ;
prezența online – site-ul de prezentare;
direct mailing;
participări la evenimente dedicate pacienților (evenimente comunitare);
încheierea de parteneriate cu ONG-uri specializate în domeniul social;
interviuri pentru emisiuni de specialitate ale cadrelor medicale;
articole și interviuri în reviste de sănătate, reviste adresate vârstnicilor;
pliante de prezentare în cabinetele doctorilor, azile de bătrâni, sediul ONG-urilor, instituții
medicale;
afișe informative despre domeniile medicale acoperite în cabinetele doctorilor de familie
(însoțite de brandul clinicii);
2. Medici:
participarea la congrese și simpozioane medicale, generale sau de specialitate;
informarea medicilor de familie la nivel național despre existența clinicilor și posibilitățile
de tratament pe care acestea le oferă;
organizarea de conferințe și mese rotunde cu specialiști (români și străini) din diverse
domenii medicale;
asocierea cu principalele organizații naționale și internaționale din domeniul de activitate
al centrelor medicale;
încurajarea cercetării prin constituirea, în timp, a unui consiliu științific și mediatizarea
rezultatelor cercetării acestuia;
organizarea de workshop-uri, cursuri de specializare;
pe termen mediu și lung, afilieri univesitare și instituționale și colaborarea efectivă cu
aceste entități;
articole în publicațiile de specialitate și pe site-uri de specialitate;
Pag
e77
colaborare cu firme din farmaceutică;
colaborarea cu firme puternice specializate în PR medical și farmaceutic;
newsletter prezentând cele mai recente informații naționale și internaționale, relevante
pentru domeniul de activitate al clinicii.
Se dorește ca din suma tuturor activităților, atât clinice cât și de promovare, să rezulte crearea
unei brand puternic, fundamentat în primul rând pe încredere, cu un grad de recunoaștere cât
mai ridicat din acest punct de vedere și care să devină, tocmai pe bază încrederii și atitudinii
(susținute și de servicii profesioniste), un etalon de calitate autentică.
Piața serviciilor de sănătate, în special cele axate pe servicii curative, recuperatorii, geriatrice,
preventive, cu profil cronic sau acut se află într-o dezvoltare continuă în Uniunea Europeană,
atât datorită progreselor făcute în domeniul tehnicilor medicale curative și a inovațiilor din
industria farmaceutică cât și datorită creșterii speranței de viață și a ridicării standardelor de
viață, beneficiind astfel de o cerere în continuă creștere și conturare.
În România, din perspectiva ofertei, prezența scăzută a actorilor performanți, pe piața medicală,
în comparatie cu alte țări comunitare din Europa se explică prin costul destul de ridicat al
investiției inițiale pe de o parte dar și prin cultura socială, care asociază serviciul de sănătate cu
un serviciu de lux. Pe de altă parte, din perspectiva cererii, nevoia de servicii medicale
profesioniste și bine diversificate, aduse pe piață la un înalt standard calitativ, mult peste cel
oferit de alternativa publică, este tot mai mare și va continua să crească mai ales în contextul
dezvoltării asigurărilor de sănătate și a introducerii treptate a sistemului avansat de co-plată
pentru pacient. Pe măsură ce gradul de competitivitate pe piață va crește și se va apropia
uniform, la nivel de țară nu doar la nivel de câteva centre urbane, de standardele europene,
serviciile de sănătate vor putea să se contureze și mai bine devenind nu doar o simpla
alternativă ci chiar un model de dezvoltare.
Descrierea Componentelor Propuse
A. Centru medical spitalicesc de Recuperare Medicală Descrierea investiției Clinica-Spital de Recuperare:
Pag
e78
Clinica va oferi o capacitate de 320 de paturi în regim single, double și triple, necesitând un
număr de 246 de angajați in echivalent full time. Costul brut, ca urmare a definițiilor de mai jos,
se situează în jurul sumei de 17,2 milioane de Euro.
DESCRIERE INVESTITIECAPACITATE Nr.paturi: 320
din care
saloane paturi
SALON 1 PAT (single) 50 50
SALON 2 PATURI (double) 120 240
SALON 3 PATURI (triple) 10 30
SALON 4 PATURI 0 0
PERSONAL NOU DIRECT ANGAJATAngajati medicali
Angajati administrativi
Doctori 26,78
Asistente, incl. infirmiere 59,81
F-K-M-G 50,14
Tehn.asist.med. 13,70
Administratie 23,19
Altii 72,42
TOTAL PERSONAL FTE 246
DETALII CONSTRUCTIVE SI FINANCIARESUPRAFATA CONSTRUITA (MPC) 17.173
Suprafata parcare (mp) 4.800
Curte interioara (mp) 800
Gradina + Parc amenajat (mp) 15.000
Total suprafata teren necesara (mp) 24.035
Cost brut (*) proiect (f.TVA) 17.274.750
Cladire tricorp P+4
Recuperare
Zona functionala MP
Diagnoza si Tratament 2.100 Suprafata utila
Unitate spitalizare 7.000 Suprafata utila
Administratie 450 Suprafata utila
Servicii sociale 1.000 Suprafata utila
Logistica 750 Suprafata utila
Cercetare, Training, Socializare 280 Suprafata utila
Altele 150 Suprafata utila
11.730
factor 1,4
16.423
Spatii tehnice 750
TOTAL 17.173 Suprafata construita
Suprafata parcare 300 locuri 4.800 mp 150.000 31,25
Curte interioara 800 mp 20.000 25
Gradina + Parc amenajat 15.000 mp 325.000 21,6667
Cladire tricorp P+1+2+3+4 3.435 Amprenta la sol
Total suprafata teren necesara 24.035
Constructii si Instalatii 750 Euro mp 12.879.750 Euro
Echipamente medicale si Dotari, incl. 3x auto-salvare 3.600.000 Euro
Altele 300.000 Euro
17.274.750
Cost brut proiect 17 milioane Euro
Nu include:
proiectare, management proiect/implementare, f inantare (f inaco), taxe, autorizatii, studii, consultanta, marketing, cost teren, utilitati exterioare, training personal, w orking capital
valori fara TVA
Pag
e79
Planificarea și proiecțiile de personal angajat:
Pentru o corectă dimensionare a personalului necesar este nevoie de a defini terapiile și
frecvențele acestora:
Personalul reprezintă de departe cea mai importantă resursă de care va avea nevoie acest
proiect, de funcționarea eficientă a acestuia depinzând în mare parte buna desfășurare a
activității de zi cu zi și felul în care serviciile oferite vor fi recepționate și percepute de către
pacient. Evalaurea nevoii de personal a fost făcuta în baza frecvenței estimate.
Cea mai importantă definiție a acestui capitol este calculul echivalentului de normă întreagă,
adică FTE (full time equivalent). Acesta se definește prin orele lucrate de un angajat echivalent
pe toată durata unui an. Acceptând valorile teoretice normale de 52 de saptamani pe an, fiecare
conținând 40 de ore de muncă și deducând durate medii pentru concediul de odihnă cu plata,
concediul medical și alte zile libere plătite obținem din totalul de 2.080 ore teoretice anuale un
echivalent real de normă întreagă de 1.792 de ore.
Forma Terapiei Terapii/Sapt. Terapii/Zi
Durata
medie/terapie
(ore)
Durata
terapiilor/ziCamere
Fizioterapie 5 1,0 0,4 128 16
Aqua-terapie (bazin) 3 0,6 0,4 77 10
Gimnastica, terapie activa 3 0,6 0,4 77 10
Terapie pasiva 10 2,0 0,4 256 32
Terapie de relaxare 5 1,0 0,4 128 16
Total terapii 26 5 2,0
Definitii
Zile/Sapt. 5
Pacienti 320
Ore operationale/zi 8
Terapie de grup Fizioterapie Aqua terapieGimnastica
- terapie activaTerapie pasiva
Terapie de
relaxare
in functie de patologie Fizioterapie bazin single gim - single electroterapie Masaj
bazin grup gim - grup drenaj limfatic
anduranta hidroterapie
greutati fangoterapie
ergoterapie
RECUPERARE
Frecventele terapiilor
Definitia Terapiilor
Zile Saptamani/anOre
lucratoare/saptamanaTOTAL
52 40 2080
minus Vacante 4,2 40 168
minus Concediu medical 1 40 40
minus Cursuri, training 2 40 80
Total ore lucratoare FTE 1792
Calculare Full-Time-Equivalent (FTE - echivalent full time)
Pag
e80
În concluzie, planificarea personalului, arată după cum urmează:
Forma Terapiei Terapii/Sapt. Terapii/Zi Durata/Zi Durata/anPersonal:Pacient
iFTE
Fizioterapie 5 1,0 128 33.280 1 18,6
Aqua-terapie (bazin) 3 0,6 77 19.968 0,25 2,8
Gimnastica, terapie activa 3 0,6 77 19.968 0,25 2,8
Terapie pasiva 10 2,0 256 66.560 0,2 7,4
Terapie de relaxare 5 1,0 128 33.280 1 18,6
Total terapii 26 5
Definitii
Zile/sapt 5
sapt/an 52
pacienti 320
durata/terapie 0,4
ore operationale/zi 8
ore FTE/an 1792
FTE-full time equivalent
F-K-M-G 50
Personal Fizio-Kineto-Masaj-Gim
Doctori 2 24 48 365 17.520 1.792 9,78
Asistente 2,00
8 12 96 365 35.040 1.792 19,55
4 12 48 365 17.520 1.792 9,78
4 12 48 365 17.520 1.792 9,78
2 12 24 365 8.760 1.792 4,89
Altele 4 12 48 365 17.520 1.792 9,78
Doctori 9,78
Asistente 46,00
Altii 9,78
Unitate asistenta medicala
Infirmiera zi
Infirmiera noapte
Curatenie / Intretinere
Medici
Necesar minim
(capita)Ore/capita
Asistenta sefa
Asistenta zi
Asistenta noapte
Zile/an Ore/an Ore/FTE FTE
320 de paturi
Total Ore
Doctori 4,00
1,00
2,00
6,00
2,00
Asistente 4 8 32 250 8.000 1.792 4,46
1 12 12 365 4.380 1.792 2,44
4 8 32 250 8.000 1.792 4,46
1 12 12 365 4.380 1.792 2,44
Administratie 1 8 8 250 2.000 1.792 1,12
Tehnicieni asist.med. 2,00
2,00
1,00
1,00
Doctori 15,00
Asistente 13,82
Administratie 1,12
Tehn.asistenta med. 6,00
Unitate recuperare
Specialist medicina sportiva
Planificare terapii
Ergoterapie
Logopedie
Nutritionist
FTE
Neurochirurgie
Neurologie
Cardiologie si Medicina Interna
Psiholog
Necesar minim
(capita)Ore/capita Total Ore Ore/an Ore/FTE
Ortopedie - Traumatologie
320 de paturi
Zile/an
Asistenta zi
Asistenta noapte
Infirmiera zi
Infirmiera noapte
Pag
e81
Doctori 1,00
Tehnicieni asist.med. 4 8 32 250 8.000 1.792 4,46
0 16 0 250 0 1.792 0,00
0 24 0 115 0 1.792 0,00
Administratie 1 8 8 250 2.000 1.792 1,12
Laborator 1,00
Laborator 2 8 16 250 4.000 1.792 2,23
Doctori 2,00
Tehn.asist.med. 6,70
Administratie 1,12
Analist biomedical
Patolog
Necesar minim
(capita)Ore/capita Total Ore Zile/an
Radiologie si Laborator
Ore/FTEOre/an
Tehnician medical radiologie noapte
Tehnician medical radiologie WE
FTE
Radiolog zi
Tehnician medical radiologie
Receptie - secretariat
Administratie Director 1,00
Director Financiar 1,00
Contabilitate 2,00
Controlling 1,00
Receptie Zi 2 12 24 365 8.760 1.792 4,89
Receptie Noapte 1 12 12 365 4.380 1.792 2,44
Rezervari si programari 1 8 8 365 2.920 1.792 1,63
Secretariat medical 4,00
Logistica 2,00
Farmacie interna 1,00
Altele Farmacie comerciala 2 10 20 365 7.300 1.792 4,07
IT 1,50
Administratie FM 5,00
Curatenie 12,00
Auxiliar incl soferi 7,00
Paza 5,00
20,96
34,57
Necesar minim
(capita)Ore/capita Ore/an Ore/FTE FTE
Administratie
Altele
Administratie
Total Ore Zile/an
Tehn.asist.med Nutritionist 1,00
Altii Bucatar sef 1,00
Sef servire 1,00
Bucatari 2 8 16 365 5.840 1.792 3,26
Asistenti bucatari 6 8 48 365 17.520 1.792 9,78
Servire 8 8 64 365 23.360 1.792 13,04
1,00
28,07
Tehn.asist.med
Altii
Bucatarie si Servire
BasisNecesar minim
(capita)Ore/capita Total Ore Zile/an Ore/an Ore/FTE FTE
Pag
e82
Prezentare selectivă a capabilităților clinice
Pentru asigurarea unei frecvențe ridicate la pacienții cronici trebuie dezvoltate pachete de
internări de 48 de ore, 72 de ore, 6 zile (5 nopți), 13 zile (12 nopți) și 21 de zile (20 nopți) ceea
ce va duce și la o împărțire ulterioară pe secții și a paturilor pe diverse specialități.
Infrastructura clinicii va fi disponibilă nu numai pentru pacienții internați ci și pentru pacienții
asigurați sau neasigurați din ambulator. Clinica va trebui să ofere expertiză calificată în:
Imagistica-Radiologie, Ortopedie, Medicină Internă, Cardiologie, Neurologie, Psihologie,
Endocrinologie, Gastroenterologie, Reumatologie, Oncologie, Nefrologie, Medicina Muncii,
Medicină Sportiva, Analize de Laborator, Balneo-fizio-terapie.
Pentru a putea efectua și presta servicii medicale la cele mai înalte standarde posibil se va face
uz, printre altele, de următoarele echipamente medicale și dotări:
CT 16s (computer tomograf digital 16 slices);
Rezonanță magnetică nucleară RMN, indicat;
Sistem digital de radiologie RX;
Osteodensitometru;
Sistem PACS DIGIC –servere, arhivă și telemedicină;
Ecograf (ecografie US performantă);
Ultrasonograf inclusiv Doppler intercranian;
Miograf (punctual) / NCV (nerve conduction velocity), reflexologie;
Electroencefalograf EEG + Polygraph incl. MEEG (magnetic EEG);
Electrocardiograf ECG;
Echipament de medicină sportivă, recuperatorie, fizioterapie, tratament, cardio-
fitness;
Spirometru;
Sistem integrat testare la effort (cardio-spiro-encefalo);
Echipament de recuperare (RMFB, kinetics therapy, physiotherapy, logo therapy,
ergo therapy, water therapy);
Echipament terapia durerii (acupunctura, stimulare limfatia, mezzo terapie, SWT,
PST, etc);
Laborator parametrii de bază (inhouse);
Doctori 26,78
Asistente, incl. infirmiere 59,81
F-K-M-G 50,14
Tehn.asist.med. 13,70
Administratie 23,19
Altii 72,42
246,04
TOTAL PERSONAL
Pag
e83
Laborator analitic atenție/concentrare/refelxologie;
Laborator: Somn, Memorie, terapie ocupațională / ergo / chromo / melodică;
Laborator stimulare și evaluare cerebrală;
Laborator neuro-vascular, neuro-vegetativ;
Set dermatoscopie;
Monitorizare pacienți;
Paturi medicale speciale.
Expertiza și asistența medicală cât și serviciile terapeutice ale clinicii se vor adresa în primul
rând recuperării și reabilitării medicale pentru următoarele:
ORTOPEDIE:
˃ Probleme și afecțiuni ale genunchiului, ligamentelor, soldului, coloanei (sacrale,
lombare, thoracice, cervicale);
˃ Probleme și afecțiuni ale mâinii, cotului, umărului și piciorului;
˃ Probleme și afecțiuni musculare cât și atrofii.
TRAUMATOLOGIE:
˃ Atac cerebral (acut si/sau pasiv);
˃ Infarct;
˃ recuperare post stent: cerebrala / carotidala / cardiacă;
˃ ICH / HIC (hipertensiune inter-craniană);
˃ Recuperare și reabilitare post chirurgicală, post-accidente, post traumatică
(gen.).
AFECȚIUNI LOCOMOTORII (NEURO-LOCOMOTORII):
˃ Parkinson, Tremor;
˃ Distonie (Torticollis spasmodicus);
˃ Disconfort locomotoriu, distonie, paralizie spastică totală sau parțial, paraplegie;
˃ Wilson, Huntington Chorea, Gilles de la Tourette;
˃ Afecțiuni post-traumatice ale creierului, la șira spinării;
˃ Traumatisme cranio-cerebrale.
AFECȚIUNI MUSCULARE ȘI NEURO-MUSCULARE:
˃ Afecțiuni ale nervilor și musculaturii (periferice sau central);
˃ Compresiuni pe nerv;
˃ Neuropatii și afecțiuni neuro-musculare;
˃ Afecțiuni toxicologice sau cauzate de diabet.
Pag
e84
MEDICINĂ SPORTIVĂ.
AFECȚIUNI CARDIO-VASCULARE.
Recuperarea medicală este cea de a treia secvență principală a medicinei. După medicina
preventivă, și cea curativă, apare obligatoriu recuperarea medicală. WHO a stabilit încă din
1970 ca o stare patologică, o maladie, produce o deficiență care poate genera dizabilitate
(imposibilitatea de a presta activități profesionale, sportive) și poate crea și
handicap (prejudicial, răsunetul social, economic pe care deficiența sau dizabilitatea îl creează).
Recuperarea medicală se ocupă deci de diminuarea dizabilității, reducerea deficitului funcțional
folosind pentru aceasta factorii fizici - kinetoterapia, electroterapia, termoterapia, hidroterapia,
s.a.. Primul domeniu de acțiune al recuperării și reabilitării medicale este aparatul locomotor
care poate fi dizabilitat prin numeroase cauze: boli neurologice, boli reumatismale, traumatisme.
De asemenea, în prezent este acceptată de WHO recuperarea în boli cardiorespiratorii, post
arsuri, recuperarea planșeului pelvin și altele. O statistică recentă Eurostat (2007-2009) spune
că locul I ca boli dizabilitante îl ocupă artritele și artrozele (16%), apoi pe locul doi urmează
bolile neurologice (11%), locul III revine bolilor cardiovasculare (8%), iar pe locul IV sunt
înregistrate traumatismele.
O altă vocație a centrului medical este recuperarea consecințelor unor maladii invalidante sau
accidentelor. Clinica va fi dotată atât sub raportul echipamentelor, cât și al personalului, astfel
încât eficiența sa în acest domeniu să fie maximă în raport cu performanțele atinse de medicină
mondială.
Una dintre primele probleme ale medicinii actuale este aceea a stresului, condiție fiziopatologică
descrisă cu câteva decenii în urmă de Hans Selye. Principala epidemie a lumii moderne este
aceea a existenței stresante. Stresul afectează toate straturile sociale și toate continentele –
apare din exces de muncă, din bogație ca și din pauveritate, din instabilitatea actuală a vieții,
din ciocnirea unor orientări culturale diverse, din alimentație, din alte maladii etc.
Servicii în CABINETE MEDICALE;
Servicii de LABORATOR (categorii principale);
Servicii de IMAGISTICĂ ȘI DIAGNOSTICARE PARACLINICĂ: Ecografie / Doppler,
Osteodensitometrie, Radiologie Digitală RX, CT, RMN, EEG, EMG.
Servicii de RECUPERARE / REABILITARE.
Recuperarea medicala implică aplicarea anumitor modalități terapeutice care au propriile lor
tehnici, metode și manevre de tratament. Se propun următoarele metode terapeutice:
Pag
e85
(X) Fizioterapia : include ansamblul aplicațiilor terapeutice având la bază utilizarea agenților
fizici naturali și artificiali. Includem aici undele magnetice, undele mecanice, crio-termoterapia,
curenții electrici, fototerapia, hidroterapia, fangoterapia, ultrasunetele, masajul în scop
profilactic și terapeutic.
Fizioterapia va include: electroterapia; ultrasunete; magnetoterapia; laserterapia; terapia
shockwawe; hidroterapia (hidromasaj medical terapeutic complet, hidromasaj medical
terapeutic partial / membre, hidromasaj cu cromoterapie / aromaterapie, gimnastica medicala
acvatica, gimnastica recuperare, terapie locomotorie, kinetoterapie acvatica);
presoterapia/masaj limfatic/lymphastimulare; chiroterapie; fangoterapie/ peloidoterapie/
parafinoterapie.
Fizioterapia este indicată în următoarele tipuri de recuperare:
a) ortopedică - beneficiază cu eficiență musculatura slabită a spatelui, scolioze și cifoze
incipiente în care se realizează cu adevărat antrenamentul muscular - entorse, luxații, contuzii,
sindrom algoneurodistrofic post-fracturi, accelerarea calusarii, întinderi musculare, redori
articulare, atrofii musculare de inactivitate;
b) manifestări abarticulare - stiloidite, epicondilite, periartrite scapulohumerale (PSH);
c) reumatologică - degenerativă - artroze (coxartroze, gonartroze, spondiloze), inflamatorii
cronice - artrite, spondilite anchilopoetice;
d) neurologică - nevralgii cervicobrahiale, neuromialgii, nevrite, sindroame algoneurodistrofice,
lombosciatica, discopatii la diferite nivele ale coloanei vertebrale;
e) afectarea locală sau generală a țesutului de colagen – retracția aponevrozei palmare
Dupuytren, fibrozite, dermatomiozite;
f) oncologică – în recuperarea post-chirugicală;
e) dermatologică - nevralgii postherpetice, dureri reminiscente după Zona Zoster;
f) afecțiunile aparatului respirator - laringite, bronșite, sechele pleurezii netuberculoase;
e) afecțiunile aparatului urogenital - prostatite, pielocistite, hipertrofii de prostata cu tenesme
vezicale;
f) afecțiunile ginecologice - metroanexite și parametritele cronice nespecifice cu hipomenoree și
amenoree;
g) afecțiunile otorinolaringologice - sinuzitele frontale, frontoetmoidale si maxilare acute si
cronice, rinite cronice, faringite, laringite.
(X) Kinetoterapia : - este cea mai nouă componentă a medicinii fizice și este metodologia
activă de bază pentru consolidarea sau refacerea funcțiilor unor părți ale corpului uman afectate
de boală sau traumatisme. Este o terapie prin mișcare efectuată prin programe de recuperare
medicală care urmăresc refacerea unor funcții diminuate sau creșterea nivelului funcțional în
diverse suferințe. Obiectivele kinetoterapiei sunt : restabilirea aliniamentului normal al corpului ;
Pag
e86
redobândirea amplitudinii de mișcare, a forței și rezistenței musculare; recuperarea coordonării,
controlului și echilibrului ; reeducarea sensibilității; corectare deficitului respirator și
redobândirea capacității de efort.
Aplicații: afecțiuni ortopedice și locomotorii; afecțiuni ale coloanei vertebrale; afecțiuni
reumatologice; afecțiuni neurologice; afecțiuni neuropsihice; afecțiuni metabolice; maladii
congenitale; afecțiuni cardio-vasculare; afecțiuni respiratorii; afecțiuni endocrino-metabolice;
afecțiuni gineco-abdominale.
Kinetoterapia profilactică: Cuprinde totalitatea metodelor și mijloacelor de realizare a
tratamentelor prin care se urmărește :
profilaxia primară pentru menținerea stării de sănătate: adică, menținerea unui nivel
funcțional satisfacător, creșterea nivelului funcțional (plimbări, jogging, gimnastică medicală
de întreținere, exerciții de ambulație, recuperarea forței musculare, amplitudinea mișcărilor
articulare, exerciții de coordonare și echilibru),
profilaxia secundară: care constă aplicarea unor programe de prevenire a agravării sau de
apariție a complicațiilor în unele boli cronice.
Aceste terapii se vor efectua atât în aer liber dar mai ales în sala de gimnastică și fitness a
clinicii.
Kinetoterapia de recuperare (Rehab cage-ing): Este folosită în special pentru recuperarea în
afecțiunile neurologice și post-traumatice. Cusca de scripeto-terapie oferă posibilitatea unei
terapii prin mobilizarea articulațiilor și a coloanei vertebrale efectuându-se mișcări în toate cele
trei planuri cu rezistențe diferite ușor de dozat. Prin acest procedeu se acoperă indicațiile
terapiei prin mișcare în afecțiuni ale sistemului osteoarticular, muscular și nervos.
Clinica dispune de o sală kineto cu 8 posturi (custi de scripeto-terapie) complet utilate precum și
o zonă comună dotată cu alte echipamente specifice acestei terapii.
(X) Fitness cardiovascular.
(X) Logopedia.
(X) Ergoterapia.
(X) Ozonoterapia.
(X) Mezoterapia non invaziva/Estetica Medicala/NNMT.
(X) Terapii complementare: aceste terapii cresc eficiența medicinei alopate/clasice în lupta
cu bolile. Dintre terapiile complementare ce se vor face în clinica CGR enumerăm: acupunctura;
fitoterapia; psihoterapia; apiterapia; mineraloterapia; yoga.
Pag
e87
Centru medical spitalicesc de Geriatrie Descrierea investiției Clinica-Spital de Geriatrie
Clinica va oferi o capacitate de 180 de paturi în regim single și double, necesitând un număr de
150 de angajați în echivalent full time. Costul brut, ca urmare a definiților de mai jos, se situează
în jurul sumei de 7,9 milioane de Euro.
Planificarea si proiecțiile de personal angajat
Personalul reprezintă de departe cea mai importantă resursă de care va avea nevoie acest
proiect, de funcționarea eficientă a acestuia depinzând în mare parte buna desfășurare a
DESCRIERE INVESTITIECAPACITATE Nr.Paturi: 180
din care
saloane paturi
SALON 1 PAT (single) 30 30
SALON 2 PATURI (double) 75 150
SALON 3 PATURI (triple) 0 0
SALON 4 PATURI 0 0
PERSONAL NOU DIRECT ANGAJATAngajati medicali
Angajati administrativi
Doctori 16,89
Asistente, incl. infirmiere 45,15
F-K-M-G 12,00
Tehn.asist.med. 6,23
Administratie 19,63
Altii 50,57
TOTAL PERSONAL FTE 150
DETALII CONSTRUCTIVE SI FINANCIARESUPRAFATA CONSTRUITA (MPC) 8.600
Suprafata parcare (mp) 3.200
Curte interioara (mp) 800
Gradina + Parc amenajat (mp) 10.000
Total suprafata teren necesara (mp) 16.457
Cost brut (*) proiect (f.TVA) 7.924.000
Cladire tricorp P+3r
Geriatrie
Zona functionala MP
TOTAL 8.600 Suprafata construita
Suprafata parcare 200 locuri 3.200 mp 100.000
Curte interioara 800 mp 20.000
Gradina + Parc amenajat 10.000 mp 220.000
Cladire tricorp P+1+2+3retras 2.457 Amprenta la sol
Total suprafata teren necesara 16.457
Constructii si Instalatii 690 Euro mp 5.934.000 Euro
Echipamente medicale si Dotari, incl. 1x auto-salvare 1.350.000 Euro
Altele 300.000 Euro
7.924.000
Cost brut proiect 8 milioane Euro
Nu include:
proiectare, management proiect/implementare, f inantare (f inaco), taxe, autorizatii, studii, consultanta, marketing, cost teren, utilitati exterioare, training personal, w orking capital
valori fara TVA
Pag
e88
activității de zi cu zi și felul în care serviciile oferite vor fi recepționate și percepute de către
pacient. Evaluarea nevoii de personal a fost făcută în baza frecvenței estimate.
Cea mai importantă definiție a acestui capitol este calculul echivalentului de normă întreagă,
adică FTE (full time equivalent). Acesta se definește prin orele lucrate de un angajat echivalent
pe toată durata unui an. Acceptând valorile teoretice normale de 52 de săptămâni pe an, fiecare
conținând 40 de ore de muncă și deducând durate medii pentru concediul de odihnă cu plată,
concediul medical și alte zile libere plătite obținem din totalul de 2.080 ore teoretice anuale un
echivalent real de normă întreagă de 1.792 de ore.
Zile Saptamani/anOre
lucratoare/saptamanaTOTAL
52 40 2080
minus Vacante 4,2 40 168
minus Concediu medical 1 40 40
minus Cursuri, training 2 40 80
Total ore lucratoare FTE 1792
Calculare Full-Time-Equivalent (FTE - echivalent full time)
Doctori 1 24 24 365 8.760 1.792 4,89
Asistente 2,00
5 12 60 365 21.900 1.792 12,22
1 12 12 365 4.380 1.792 2,44
5 12 60 365 21.900 1.792 12,22
1 12 12 365 4.380 1.792 2,44
Altele 4 12 48 365 17.520 1.792 9,78
Doctori 4,89
Asistente 31,33
Altii 9,78
Unitate asistenta medicala
Necesar minim
(capita)Ore/capita Total Ore Zile/an Ore/an Ore/FTE FTE
180 de paturi
Medici
Asistenta sefa
Asistenta zi
Asistenta noapte
Infirmiera zi
Infirmiera noapte
Curatenie / Intretinere
GERIATRIE
Pag
e89
Doctori 4,00
4,00
1,00
1,00
1,00
Asistente 4 8 32 250 8.000 1.792 4,46
1 12 12 365 4.380 1.792 2,44
4 8 32 250 8.000 1.792 4,46
1 12 12 365 4.380 1.792 2,44
Administratie 1 8 8 250 2.000 1.792 1,12
Tehnicieni asist.med. 1,00
0,00
1,00
0,00
Fizio-Kineto-Masaj 12,00
2,00
Doctori 11,00
Asistente 13,82
Administratie 1,12
Tehn.asistenta med. 16,00
Zile/an Ore/an
Unitate geriatrie
Ore/FTE FTE
180 de paturi
Geriatrie / Gerontologie
Medicina Interna si Generalisti
Neurologie
Necesar minim
(capita)Ore/capita Total Ore
Cardiologie
Psiholog
Asistenta zi
Asistenta noapte
Infirmiera zi
Infirmiera noapte
Planificare asistenta medicala
Ergoterapie
Logopedie
Nutritionist
Specialist medicina sportiva
Socializare
Basis
Doctori 0,00
Tehnicieni asist.med. 0 8 0 250 0 1.792 0,00
0 16 0 250 0 1.792 0,00
0 24 0 115 0 1.792 0,00
Administratie 0 8 0 250 0 1.792 0,00
Laborator 1,00
Laborator 2 8 16 250 4.000 1.792 2,23
Doctori 1,00
Tehn.asist.med. 2,23
Administratie 0,00
Radiologie si Laborator
Necesar minim
(capita)Ore/capita Total Ore Zile/an Ore/an Ore/FTE FTE
Radiolog zi
Tehnician medical radiologie
Tehnician medical radiologie noapte
Tehnician medical radiologie WE
Receptie - secretariat
Patolog
Analist biomedical
Pag
e90
Prezentare selectivă a capabilităților clinice
Proiectul se va adresa pacienturii mature (40+) și îmbătrânite (65+) din România, din ce în ce
mai numeroasă, acoperind patologia asociată vârstei înaintate. Se va încerca, prin capacitatea
de spitalizare, nu atât acoperirea întregii cereri de asemenea servicii din România – cererea
este mult prea mare: datele statistice indentifică până la 1 milion de potențiali pacienți – ci în
Administratie Director 1,00
Director Financiar 1,00
Contabilitate 2,00
Controlling 1,00
Receptie Zi 2 12 24 365 8.760 1.792 4,89
Receptie Noapte 0 12 0 365 0 1.792 0,00
Rezervari si programari 1 8 8 365 2.920 1.792 1,63
Secretariat medical 4,00
Logistica 2,00
Farmacie interna 1,00
Altele Farmacie comerciala 0 10 0 365 0 1.792 0,00
IT 1,50
Administratie FM 5,00
Curatenie 8,00
Auxiliar 5,00
Paza 3,00
18,52
22,50
Administratie
Necesar minim
(capita)Ore/capita Total Ore Zile/an Ore/an Ore/FTE FTE
Administratie
Altele
Tehn.asist.med Nutritionist 0,00
Altii Bucatar sef 1,00
Sef servire 1,00
Bucatari 2 8 16 365 5.840 1.792 3,26
Asistenti bucatari 3 8 24 365 8.760 1.792 4,89
Servire 5 8 40 365 14.600 1.792 8,15
0,00
18,29
Bucatarie si Servire
Necesar minim
(capita)Ore/capita Total Ore Zile/an Ore/an Ore/FTE FTE
Tehn.asist.med
Altii
Doctori 16,89
Asistente, incl. infirmiere 45,15
F-K-M-G 12,00
Tehn.asist.med. 6,23
Administratie 19,63
Altii 50,57
150,47
TOTAL PERSONAL
Pag
e91
special setarea de noi standarde în ceea ce privește acordarea serviciilor medicale de geriatrie
și gerontologie care, la acest moment sunt asigurate la nivel național, într-o forma relativ
asemănătoare, numai de Institutul Ana Aslan. Nu se dorește însă sub nicio formă copierea ori
implementarea unui concept substituibil celui existent la IAA Bucuresti
Se propune astfel implementarea unui centru spitalicesc, integrat, multidisciplinar de asistență
medicală, diagnostic și tratament, care dorește să ofere servicii la cel mai înalt nivel în:
Geriatrie și Gerontologie;
Profilaxia și tratamentul afecțiunilor asociate vârstei și stresului prin aplicare și
dezvoltare de politici și metode de prevenție a îmbolnăvirii sau îmbătrânirii precoce sau
accelerate.
Centrul va trebui să ofere expertiză în: Radiologie, Medicină Internă, Cardiologie, Diabet-
Nutriție, Boli Metabolice, Neurologie, Psihiatrie, Psihologie, Endocrinologie, Dermatologie,
Nefrologie, Dializă, Urologie, Laborator, Anatomie Patologica, fizio-terapie, Nutriție și echilibru
metabolic, Dermogeriatrie, Conservarea, redarea și îmbunătățirea calității vieții, prelungirea
vieții active, demne și fără invalidități și multe altele.
Aceasta se va obține prin evaluarea globală a stării de sănătate a pacientului adult:
diagnosticul corect și precoce;
menținerea stării de sănătate și prevenirea îmbolnăvirii,
depistarea precoce a patologiei asociate vârstei,
diagnosticarea tulburărilor de memorie și demențelor,
recuperarea fizică și mentală a pacientului adult (matur sau varstnic),
prevenirea îmbătrânirii precoce și accelerate,
tratamtentul complicațiilor cronice,
cercetare,
educație: învățământ sanitar post-liceal și rezidențiat,
creșterea eficienței adaptative, a calității vieții și a satisfacției de viață, odată cu înaintarea în vârstă.
O selecție a pachetelor de bază ar putea să fie configurată, după cum urmează:
A ) SERVICII MEDICALE ȘI TERAPEUTICE: examinare medicală generală inițială; examinări
interdisciplinare pentru stabilirea diagnosticului extins; analize de bază laborator; investigații
(EKG, UltraSound, osteodensiometru); prescriere tratament medicamentos, terapii, nutriție
personalizată; îngrijire medicală, administrare tratament și monitorizare pemanentă; 6
proceduri/terapii/zi lucrătoare din lista generală de terapii; cură cu gerovital după metoda „Ana
Aslan” (inclusiv testarea tolerantei la produsele gerovital) – opțional; întâlnire finală cu
Pag
e92
medicul/medicii care au monitorizat pacientul pe perioada internării; întocmirea și predarea
raportului medical final ce cuprinde diagnosticul rezultat în urma investigațiilor, terapiile și
tratamentele efectuate de pacient, concluzii și recomandari.
B ) SERVICII NON-MEDICALE: cazare în cameră cu un pat sau două care beneficiază și de
terasă/balcon. 3 mese/zi , cu alegerea meniului din 3 variante.
C) PROGRAM DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER – OPȚIONAL:
1. Nordic walking în grup – împrejurimi, frecvența zilnică;
2. Vizitarea împrejurimilor cu ghid - o dată pe săptămână;
3. Activități turistice ocazionale și activități de socializare;
4. Acces la sala de sport zilnic între orele 16-20;
5. Prelegeri, conferințe despre îmbunătățirea calității vieții (despre stil de viață, igienă,
nutriție etc).
Geriatria, ca știință medicală, se ocupă de prevenția, diagnosticul și tratamentul bolii pacientului
vârstnic și de problemele specifice îmbătrânirii în timp ce gerontologia studiază procesul
îmbătrânirii și impactul ei biologic, psihologic și sociologic.
Caracteristica ultimelor decenii este creșterea numerică a populației vârstnice în structura
populației, adică îmbătrânirea demografică, fenomen mai accentuat în țările dezvoltate
economic, dar prezent și în țara noastră. Prognozele demografice apreciază ca și în continuare
populația vârstnică va crește mai rapid decât cea nevârstnică. Cauzele care explică fenomenul
de îmbătrânire a populației sunt: scăderea natalității, progresele medicinii și creșterea nivelului
de trai, care măresc rata de creștere numerică a populației vârstnice, prin ameliorarea
morbidității și mortalității. Într-o lucrare din 2008 a FMI despre sistemul de asistență socială din
România se specifică de asemenea că raportul între persoanele în vârstă ce depășesc 60 de
ani vis-a-vis de populația activă mai tânară se va dubla până în 2030 față de situația de bază
din 2007 și, în lipsa unor reforme coerente, raportul s-ar putea tripla în favoarea vârstnicilor
până în anul 2050. Cauze ca scăderea natalității și a fertilității, a ratei mortalității și creșterea
speranțelor de viață, atât la nivel general european cât și la nivel românesc, impun un trend ce
conduce spre concluzia evidentă că ne vom confrunta în următorii 40 de ani cu o creștere fără
precedent a populației vârstnice.
Conform altor proiecții ale Fondului Monetar Internațional, populația europeană în vârstă și non-
activă va atinge 54% până în 2050. Media de vârstă a populației de pe bătrânul continent va
crește de la 37.7 ani în 2003 la 54 de ani până în 2050 (față de 36 de ani, media nord-
americană). Pe lângă problema economică a productivității muncii și a competitivității acest fapt
ridică și probleme serioase de ordin medical și social. Chiar și în anul 2010, la nivel european,
Pag
e93
procentul populației între 55-64 de ani era mai ridicat decât cel al populației între 15-24 de ani.
Comisia Europeană a raportat de asemenea că în perioada 2010 – 2050 ponderea populației în
vârstă la nivel european va crește cu echivalentul a 58 de milioane de oameni.
Prin creșterea populației vârstnice, apar și unele consecințe nedorite în afara de creșterea
indicelui de dependență economică, adică raportul dintre populația inactivă și cea activă:
aspectul cel mai important îl constituie implicațiile medicale. Se apreciază că după 60-65 de ani
(începutul vârstei a treia), 50% dintre bătrâni au nevoie de îngrijiri medicale, ambulatorii sau
spitalicești, vârstnicii reprezintă peste 50% din consumul de servicii medicale. Asistăm de fapt la
o geriatrizare a medicinei. Din această cauză este necesară pregătirea tuturor cadrelor medico-
sanitare, indiferent de specialitate, dar, îndeosebi, a omnipracticianului, medicul generalist, cu
cunoștințe referitoare la asistență medicală a vârstnicului. Dacă se are în vedere ca asistența
geriatrică implică nu numai consultații, dar în special îngrijiri, de obicei complexe, se înțelege că
rolul medicului și al cadrelor medicale de asistență, devine foarte important.
Gerontologia, ca termen, se definește ca știința proceselor de îmbătrânire, iar geriatria, drept o
ramură a medicinii, care cercetează aspectele patologice ale îmbătrânirii. Geriatria presupune
cunoștințe în primul rând din domeniul medical, dar și din alte domenii ca: psihologie, sociologie
etc. Geriatria a devenit astfel o știință de sine stătătoare, cuprinzând într-o medicină internă a
vârstei adulte, referate importante din cardiologie, psihiatrie și neurologie, care reprezintă
substanța sa fundamentală.
Școala Românească de Geriatrie și Gerontologie are o tradiție considerabilă chiar și pe plan
mondial:
Înființarea primului institut de geriatrie din lume (22 ianuarie 1952), având ca obiect de
activitate cercetări de gerontologie clinică și asistență medicală a vârstei a treia.
Orientarea tridirecțională a cercetărilor gerontologice: clinică, experimentală și socială;
această structură este astăzi recomandată și de O.M.S. (Kiev, 1963) ca model pentru
instituții similare.
Elaborarea unui medicament cu eficiență în profilaxia îmbătrânirii și în terapia stărilor
patologice ale vârstei a treia - Gerovital H3.
Strategie terapeutică în profilaxia și terapia bătrâneții.
Organizarea unei rețele sanitare naționale de profilaxie a îmbătrânirii.
Geriatria actuală este reprezentată de două direcții majore, sub raportul concepției medicale:
1. geriatrie prevalentă în țările anglosaxone și nordice, considerate ca o medicină internă,
sau drept oricare altă disciplină medicală (neurologie, chirurgie etc) adoptată
specificului biologic al vârstei înaintate, fără o adresare de tip biomedical privind strict
procesul de îmbătrânire
Pag
e94
2. o altă geriatrie, dezvoltată din concepția lui C.I.Parhon, preluată de Ana Aslan, care s-
a adresat cu deosebire procesului de îmbâtrânire propriu-zis. Această geriatrie a
cucerit – și a dobândit o semnificativă valoare comercială – îndeosebi în țările
mediteraneene, asiatice (din Orientul Apropiat până în cel îndepărtat), ca și în zona
Americii Latine.
Se vor avea în vedere ambele tipuri de abordare medicală a pacienților,îin sinteză.
Paradoxal, tot din geriatrie s-au dezvoltat anumite metode specifice de întreținere a formei
persoanelor de vârstă tânără sau medie. Chiar daca acestea vizează beneficii fizice, cosmetice
sau psihice imediate ele aparțin totuși, cel puțin parțial, programelor generale de profilaxie
geriatrica și, prin urmare nu vor fi neglijate de clinica.
Centru medical spitalicesc de Ingrijiri Paliative Descrierea investiției Spital de Ingirjiri Paliative
Clinica va oferi o capacitate de 150 de paturi în regim single, double și saloane de patru locuri,
necesitând un număr de 62 de angajați în echivalent full time. Costul brut, ca urmare a definiților
de mai jos, se situează în jurul sumei de 3,8 milioane de Euro.
DESCRIERE INVESTITIECAPACITATE Nr.paturi: 150
din care
saloane paturi
SALON 1 PAT (single) 6 6
SALON 2 PATURI (double) 24 48
SALON 3 PATURI (triple) 0 0
SALON 4 PATURI 24 96
PERSONAL NOU DIRECT ANGAJATAngajati medicali 38
Angajati administrativi 24
Doctori
Asistente, incl. infirmiere
F-K-M-G
Tehn.asist.med.
Administratie
Altii
TOTAL PERSONAL FTE 62
DETALII CONSTRUCTIVE SI FINANCIARESUPRAFATA CONSTRUITA (MPC) 4.260
Suprafata parcare (mp) 1.280
Curte interioara (mp) 300
Gradina + Parc amenajat (mp) 3.000
Total suprafata teren necesara (mp) 6.000
Cost brut (*) proiect (f.TVA) 3.804.500
dep.sol.arh
Paliativ
Pag
e95
Planificarea si proiectiile de personal angajat Personalul reprezintă de departe cea mai importantă resursă de care va avea nevoie acest
proiect, de funcționarea eficientă a acestuia depinzând în mare parte buna desfășurare a
activității de zi cu zi și felul în care serviciile oferite vor fi recepționate și percepute de către
pacient. Evaluarea nevoii de personal a fost făcută în baza frecvenței estimate.
Cea mai importantă definiție a acestui capitol este calculul echivalentului de normă întreagă,
adică FTE (full time equivalent). Acesta se definește prin orele lucrate de un angajat echivalent
pe toată durata unui an. Acceptând valorile teoretice normale de 52 de saptămâni pe an, fiecare
conținând 40 de ore de muncă și deducând durate medii pentru concediul de odihnă cu plată,
concediul medical și alte zile libere plătite obținem din totalul de 2.080 ore teoretice anuale un
echivalent real de normă întreagă de 1.792 de ore.
Zona functionala MPC
Diagnoza si Tratament 450
Unitate spitalizare 3.000
Administratie 160
Servicii sociale 320
Logistica 180
Altele 150
4.260
Suprafata parcare 80 locuri 1.280 mp 40.000
Curte interioara 300 mp 7.500
Gradina + Parc amenajat 3.000 mp 63.000
Total suprafata teren necesara 6.000
Constructii si Instalatii 650 Euro mp 2.769.000 Euro
Echipamente medicale si Dotari, incl. 1x auto-salvare 825.000 Euro
Altele 100.000 Euro
3.804.500
Cost brut proiect 3,8 milioane Euro
Nu include:
proiectare, management proiect/implementare, f inantare (f inaco), taxe, autorizatii, studii, consultanta, marketing, cost teren, utilitati exterioare, training personal, w orking capital
valori fara TVA
Pag
e96
Prezentare selectivă a capabilităților clinice
Servicii de ASISTENȚȚĂ PACIENȚI FAZA PALIATIVĂ: sunt acele servicii care se adresează
pacienților cu boli active, progresive și avansate (oncologice, geriatrice, neurologice, malformații
congenitale etc) pentru care prognosticul este limitat iar îngrijirea se concentrează asupra
calității vieții acestora și a familiilor lor.
O selecție a pachetelor de bază ar putea să fie configurată, după cum urmează:
A.SERVICII MEDICALE ȘI TERAPEUTICE:
˃ Examinare medicală pentru o corectă evaluare a stării pacientului;
˃ Îngrijire totală și permanentă a pacientului (răspunzând astfel la toate nevoile fizice,
psihosociale și spirituale);
Zile Saptamani/anOre
lucratoare/saptamanaTOTAL
52 40 2080
minus Vacante 4,2 40 168
minus Concediu medical 1 40 40
minus Cursuri, training 2 40 80
Total ore lucratoare FTE 1792
Calculare Full-Time-Equivalent (FTE - echivalent full time)
FTE
Angajati Medicali 38
Medic sef sectie - director medical 1
Medic specialist 4
Psiholog 3
Masseuri 5
Asistente Sefe 3
Asistente 8
Infirmeiere 14
Angajati in Administratie 24
Director 1
Contabilitate 1
Jurist 1
Specialist IT / Tehnica de Calcul 1
Registratura / Receptie/Secretariat admin 5
Secretariat medical/second opinion 1
Electrica/Instalatii/Intretinere/Pct. Termic 2
Sef Aministrativ 1
Paza / Curatenie 8
Sofer 1
Altii 2
Total Nr. Personal 62
PALIATIV
Planificare personal
Pag
e97
˃ Tratamente și proceduri specifice bolii pacientului privind ameliorarea și controlul durerii
precum și a altor simptome;
˃ Consiliere psihologică
˃ Administrare tratamente și monitorizare pemanentă;
˃ Întocmirea și predarea raportului medical final care cuprinde tratamentul urmat, terapiile
și investigațiile efectuate, stadiul pacientului la externare, concluzii și recomandări post-
externare.
B.SERVICII NON-MEDICALE: Informarea zilnică prin e-mail sau telefonic a familiei
/aparținătorului despre starea pacientului.
Centrul propus va dispune de toată infrastructura medicală (personal calificat, dotare) necesară
îngrijirii pacienților aflați într-o stare avansată a bolii care necesită îngrijire și supraveghere
permanentă.
În România mor anual peste 8.000 de bolnavi de cancer. Doar cu scopul de a evidenția
necesitatea unei astfel de investiții, trebuie menționat că la nivel național, la ora actuală
în domeniul îngrijirilor paliative activează 35 de furnizori. Din aceștia 12 sunt unități de
stat cu paturi, 9 unități aparțin ONG-urilor sau companiilor private. 14 furnizori oferă
îngrijiri paliative la domiciliu. Piața este acoperită în momentul de față într-o proporție de
sub 5%.
Centru medical spitalicesc de tip Sanatoriu
Descrierea investiției de tip Sanatoriu
DESCRIERE INVESTITIECAPACITATE Nr.paturi: 144
din care
saloane paturi
SALON 1 PAT (single) 48 48
SALON 2 PATURI (double) 48 96
SALON 3 PATURI (triple) 0 0
SALON 4 PATURI 0 0
PERSONAL NOU DIRECT ANGAJATAngajati medicali 53
Angajati administrativi 27
Doctori
Asistente, incl. infirmiere
F-K-M-G
Tehn.asist.med.
Administratie
Altii
TOTAL PERSONAL FTE 80
DETALII CONSTRUCTIVE SI FINANCIARESUPRAFATA CONSTRUITA (MPC) 6.980
Suprafata parcare (mp) 2.000
Curte interioara (mp) 500
Gradina + Parc amenajat (mp) 15.000
Total suprafata teren necesara (mp) 19.827
Cost brut (*) proiect (f.TVA) 6.127.000
dep.sol.arh
Sanatoriu
Pag
e98
Sanatoriul va oferi o capacitate de 144 de paturi în regim single și double, necesitând un număr
de 80 de angajați în echivalent full time. Costul brut, ca urmare a definițiilor de mai jos, se
situează în jurul sumei de 6,1 milioane de Euro.
Planificarea si proiecțiile de personal angajat
Personalul reprezintă de departe cea mai importantă resursă de care va avea nevoie acest
proiect, de funcționarea eficientă a acestuia depinzând în mare parte buna desfășurare a
activității de zi cu zi și felul în care serviciile oferite vor fi recepționate și percepute de către
pacient. Evaluarea nevoii de personal a fost făcută în baza frecvenței estimate.
Cea mai importantă definiție a acestui capitol este calculul echivalentului de normă întreagă,
adică FTE (full time equivalent). Acesta se definește prin orele lucrate de un angajat echivalent
pe toată durata unui an. Acceptând valorile teoretice normale de 52 de saptămâni pe an, fiecare
conținând 40 de ore de muncă și deducând durate medii pentru concediul de odihnă cu plată,
concediul medical și alte zile libere plătite obținem din totalul de 2.080 ore teoretice anuale un
echivalent real de normă întreagă de 1.792 de ore.
Zona functionala MPC
Diagnoza si Tratament 800
Unitate spitalizare 4.800
Administratie 380
Servicii sociale 400
Logistica 200
Altele 400
6.980
Suprafata parcare 125 locuri 2.000 mp 62.500
Curte interioara 500 mp 12.500
Gradina + Parc amenajat 15.000 mp 315.000
Total suprafata teren necesara 19.827
Constructii si Instalatii 650 Euro mp 4.537.000 Euro
Echipamente medicale si Dotari 950.000 Euro
Altele 250.000 Euro
6.127.000
Cost brut proiect 6,1 milioane Euro
Nu include:
proiectare, management proiect/implementare, f inantare (f inaco), taxe, autorizatii, studii, consultanta, marketing, cost teren, utilitati exterioare, training personal, w orking capital
valori fara TVA
Pag
e99
Prezentare selectivă a capabilităților clinice
Capabilitățile clinice vor cuprinde: îngrijire activă pentru anemii, imunologie, tulburări
comportamentale, boli degenerative și neuro-degenerative, Alzheimer, afecțiuni cronice ale
sistemului respirator s.a.m.d.
O selecție a pachetelor de bază ar putea sa fie configurată, după cum urmează:
Zile Saptamani/anOre
lucratoare/saptamanaTOTAL
52 40 2080
minus Vacante 4,2 40 168
minus Concediu medical 1 40 40
minus Cursuri, training 2 40 80
Total ore lucratoare FTE 1792
Calculare Full-Time-Equivalent (FTE - echivalent full time)
FTE
Angajati Medicali 53
Medic sef sectie - director medical 1
Medic specialist 8
Psiholog 1
Asistente Sefe 2
Asistente 18
Infirmeiere 18
Personal medical auxiliar 5
Angajati in Administratie 27
Director 1
Contabilitate 1
Jurist 1
Specialist IT / Tehnica de Calcul 1
Registratura / Receptie/Secretariat admin 6
Secretariat medical 2
Electrica/Instalatii/Intretinere/Pct. Termic 3
Sef Aministrativ 1
Paza / Curatenie 8
Sofer 1
Altii 2
Total Nr. Personal 80
SANATORIU
Planificare personal
Pag
e10
0
A) SERVICII MEDICALE SI TERAPEUTICE: Examinare medicala initiala cu medic de
speciaitate (neurolog, pneumolog, etc); EKG; Spirometrie; Test cardio de efort ( banda sau
bicicleta); Consiliere individuala de nutritie; Analize de laborator; Prescriere si administrare
tratament medicamentos; 4 terapii/ zi lucratoare( recomandate bolilor pulmoare); Ingrijiri
medicale, administrare tratamente si monitorizare pemanenta; Intalnire finala cu medicul
pneumolog care a monitorizat pacientul pe perioada internarii; Intocmirea si predarea raportului
medical final care cuprinde tratamentul urmat, terapiile si investigatiile efectuate, stadiul
pacientului la externare, concluzii si recomandari post-externare.
B) SERVICII NON-MEDICALE: Cazare + 3 mese pe zi.
C) PROGRAM DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER – OPȚIONAL: Vizitarea împrejurimilor
cu ghid o dată pe săptămână; Plimbare în grup – o dată pe săptămână; Prelegeri, conferințe
despre îmbunătățirea calității vieții (despre stil de viață, igienă, nutriție etc); activități de
socializare.
Centru medical specializat, de Dezintoxicare Descrierea investiției CMS Dezintoxicare
DESCRIERE INVESTITIECAPACITATE Nr.paturi: 180
din care
saloane paturi
SALON 1 PAT (single) 60 60
SALON 2 PATURI (double) 60 120
SALON 3 PATURI (triple) 0 0
SALON 4 PATURI 0 0
PERSONAL NOU DIRECT ANGAJATAngajati medicali 57
Angajati administrativi 64
Doctori
Asistente, incl. infirmiere
F-K-M-G
Tehn.asist.med.
Administratie
Altii
TOTAL PERSONAL FTE 121
DETALII CONSTRUCTIVE SI FINANCIARESUPRAFATA CONSTRUITA (MPC) 9.800
Suprafata parcare (mp) 4.000
Curte interioara (mp) 5.000
Gradina + Parc amenajat (mp) 25.000
Total suprafata teren necesara (mp) 37.267
Cost brut (*) proiect (f.TVA) 8.075.000
dep.sol.arh
CMS.DEZ.
Pag
e10
1
Centrul medical va oferi o capacitate de 180 de paturi în regim single și double, necesitând un
număr de 121 de angajați în echivalent full time. Costul brut, ca urmare a definițiilor de mai jos,
se situează în jurul sumei de 8,07 milioane de Euro.
Planificarea și proiecțiile de personal angajat
Personalul reprezintă de departe cea mai importantă resursă de care va avea nevoie acest
proiect, de funcționarea eficientă a acestuia depinzând în mare parte buna desfășurare a
activității de zi cu zi și felul în care serviciile oferite vor fi recepționate și percepute de către
pacient. Evalurea nevoii de personal a fost făcută în baza frecvenței estimate.
Estimând în personal echivalent cu normă întreagă obtinem un echivalent real de normă
întreagă de 1.792 de ore/an.
Zona functionala MPC
Diagnoza si Tratament si Socializare 1.700
Unitate spitalizare 6.500
Administratie 400
Servicii sociale 750
Logistica 250
Altele 200
9.800
Suprafata parcare 250 locuri 4.000 mp 125.000
Curte interioara 5.000 mp 125.000
Gradina + Parc amenajat 25.000 mp 525.000
Total suprafata teren necesara 37.267
Constructii si Instalatii 650 Euro mp 6.370.000 Euro
Echipamente medicale si Dotari 650.000 Euro
Altele 280.000 Euro
8.075.000
Cost brut proiect 8,1 milioane Euro
Nu include:
proiectare, management proiect/implementare, f inantare (f inaco), taxe, autorizatii, studii, consultanta, marketing, cost teren, utilitati exterioare, training personal, w orking capital
valori fara TVA
Pag
e10
2
Prezentare selectiva a capabilitatilor clinice
Capabilitățile centrului vor cuprinde tratarea pluridisciplinară a bolilor psihice și a dependențelor:
alcoholism; depresie; anxietate; schizofrenie incipienta (sectie separata distincta); dezintoxicare
in cazul drogurilor (cocaina, heroina, amfetamine si methamfetamine, extasy, LSD,
etnobotanice, farmaceutice, etc); jocuri de noroc; fumat (sectie speciala, distincta).
O selecție a pachetelor de bază ar putea să fie configurată, după cum urmează:
Zile Saptamani/anOre
lucratoare/saptamanaTOTAL
52 40 2080
minus Vacante 4,2 40 168
minus Concediu medical 1 40 40
minus Cursuri, training 2 40 80
Total ore lucratoare FTE 1792
Calculare Full-Time-Equivalent (FTE - echivalent full time)
FTE
Angajati Medicali 57
Medic sef sectie - director medical 1
Psihiatru 2
Medic specialist 5
Psiholog 16
Asistente Sefe 1
Asistente 8
Infirmeiere 8
Terapeuti si TAM 16
Angajati in Administratie 64
Director 1
Contabilitate 2
Jurist 1
Specialist IT / Tehnica de Calcul 2
Registratura / Receptie/Secretariat admin 6
Secretariat medical 2
Electrica/Instalatii/Intretinere/Pct. Termic 4
Sef Aministrativ 1
Paza / Curatenie 38
Sofer 2
Altii 5
Total Nr. Personal 121
DEZINTOXICARE
Planificare personal
Pag
e10
3
A.SERVICII MEDICALE ȘI TERAPEUTICE: consultație inițială psiholog; consultație medic
psihiatru sau medic specialist (după caz); analize de laborator; prescriere de tratament
medicamentos, terapii și nutriție personalizată; consiliere psihologică zilnică; 6
proceduri/terapii/zi lucratoare – specifice; ședințe de terapie psihologică de grup și
individuală; întâlnire finală cu psihologul și psihiatrul care au monitorizat pacientul pe
perioada internării; întocmirea și predarea raportului medical final care cuprinde
tratamentul urmat, terapiile și investigațiile efectuate, stadiul pacientului la externare,
concluzii și recomandări post-externare.
B.SERVICII NON-MEDICALE: Cazare în cameră cu un pat sau două care beneficiază și
de terasă/balcon. 3 mese/zi , cu alegerea meniului din 3 variante.
C. PROGRAM DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER – OPȚIONAL: Nordic walking în
grup –- zilnic; Vizitarea împrejurimilor cu ghid o dată pe săptămână; Plimbare în grup și
vizitare obiective turistice, o dată pe săptămână; Acces la sala de sport zilnic între orele
16-20; Prelegeri, conferințe despre îmbunătățirea calității vieții (despre stil de viață,
igienă, nutriție etc); Alte activități de socializare/
Rezumat
Demersul propus are în vedere dezvoltarea a 5 unități distincte, ca parte a unui campus medical
(varianta ideală datorită efectelor de sinergie și a comasării aparatului administrativ și
investigativ), dar care pot funcționa independent, una de alta, ca entități unitare de sine
stătătoare.
Cifrele cheie ale propunerii sunt:
Total capacitate paturi 974
Total personal nou angajat 660
Valoare bruta, Euro f.Tva (*) 43.205.250
Detalii management de proiect și implementare:
- Prezentare soluție T3 2013;
- Studiu pre-fezabilitate T1 2014;
- SF T2 - T3 2014, incl. proiectare faza PAC;
- Finanțare T4 2014 - T3 2015 (up to 90% non-refundable funding);
- T4 2015 finalizare documentație tehnică și pregătire faza de implementare;
- Implementare T1 2016 - T2 2017;
- Faza operațională T3 2017, ongoing:
Pag
e10
4
Proiectia HR:
˃ Impactul în ce privește reducerea șomajului local (prin angajarea pe functiunile de
specialitate) va fi mica spre medie, in special ca urmare a faptului ca în activitățile
proiectate sunt necesare resurse umane de înaltă calificare (medici, asistente, terapeuți,
tehnicieni de tehnică medicală);
˃ În județul Hunedoara șomerii cu studii superioare reprezintă mai puțin de 10% din
volumul șomerilor înregistrați; numai 8,1 mii persoane sunt ocupate în sectorul „sănătate
și asistență socială”, în fapt majoritatea fiind personal fără studii superioare și medii de
specialitate medicală sau activând în asistență socială;
˃ Funcțiuni / profesii medicale reclamă procese de formare de lungă durată și certificări
care se obțin anevoios;
˃ Nu poate fi luată în calcul recrutarea medicilor și terapeuților (studii superioare de
specialitate) din rândul șomerilor chiar dacă în masa șomerilor se regăsesc ocazional un
număr mic de persoane cu aceste profesii – acest plan poate fi tratat doar ca
oportunitate, nicidecum în termeneni de intenționalitate;
˃ Medicii și terapeutii vor fi recrutați din instituții de profil (public și privat) la nivelul
județului, regional etc.; este necesară implementarea unui program vast de recrutare
care poate conține și parteneriate cu instituții de învățământ de specialitate, asociații
profesionale etc.;
˃ Trebuie luată în calcul și posibilitatea ca personalul medical cu înaltă calificare să fie
angajat cu fracție de normă, acoperind misiunile din fișele de post, dar putând activa și
sistemul public de ocupare, de exemplu;
˃ Asistentele se regăsesc într-o anumita măsura în masa șomerilor din Hunedoara
(fluctuant, situându-se în jurul a câtorva zeci de asistente(i) de diverse specialități;
˃ „Asistent medical - AMG” „Asistent medical de laborator - AML” și „Asistent medical de
balneofiziokinetoterapie și recuperare medicală AM” reclamă formare de lungă durată (3
ani) – în acest caz se poate lua măsura unui program de stimulare a certificării unui
număr de șomeri / șomere din zonă (care să debuteze concomitent cu investiția propriu-
zisă), dar cel puțin jumătate din personalul mediu din viitoarele clinici trebuie să fie
personal cu experiență clinică care să asigure transferul de competențe practice în
completarea competențelor cheie dobândite în școală;
˃ „Infirmierele” și „îngrijitorii bolnavi” care se pot forma în cursuri de formare profesională
continuă de nivel „2” (720 de ore de formare);
˃ Pentru medici, asistente, terapeuți și chiar tehnicieni de tehnică medicală este necesar
să fie gândit un program de recrutare complex și planificat atent care să debuteze cu
minim 10 luni înaintea punerii investiției în funcțiune;
˃ Se pot angaja direct din cadrul persoanelor neocupate / șomerilor sau se poate pregăti
forța de muncă disponibilă pentru funcțiunile suport și administrative (îngrijitori, personal
Pag
e10
5
de serviciu pază și curțenie etc), ceea ce va permite absorția unui anumit număr de
persoane aflate în căutarea unui loc de muncă – chiar și așa poate fi estimată angajarea
unui numar de cca. 150 de persoane, majoritatea dintre ele avand nevoie de formare de
specialitate (formare profesională continuă – calificare nivele 1 – 2 și specializare);
˃ De asemenea poate fi găsit și angajat în mod direct personalul suport (administrație etc.)
– majoritatea personalului necesar regăsindu-se în cadrul șomerilor și căutătorilor de
locuri de muncă și cu atât mai mult în cadrul populației ocupate civile;
˃ Pentru personalul non-medical programele de recrutare trebuie să debuteze cu 4-6 luni
înainte de punerea în activitate a investiției;
˃ La nivelul județului Hunedoara sunt înregistrați cca. 500 de furnizori de formare
profesională continuă autorizați pe o mare varietate de cursuri de calificare și
specializare, practic plaja de ocupații non-medicale fiind acoperită în cazul în care este
necesar un efort de calificare a forței de muncă neocupate / disponibile;
˃ În Hunedoara funcționează și o facultate de asistente medicale care poate asigura toate
specialitățile care ar putea fi necesare (generalist, laboratoare, balneo-terapii și
recuperare, farmacie) și care se poate încheia un parteneriat de colaborare în ce
privește practica studenților, recrutarea de personal de specialitate etc.;
˃ În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură forță
de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se toate
specialitățile de muncitori calificați și necalificați din sectoarele construcții-montaj,
transport – drumuri - șosele, amenajări (inclusiv amenajări hidrotehnice) etc.;
˃ Pentru asigurarea cu personal a centrului de servicii medicale și de sănătate cea mai
sigură formulă de recrutare este ca în parteneriat cu autorităti locale, instituții de
specialitate și asociații profesionale de profil să fie organizată o bursă (jobfair) dedicată
care va permite luarea de contact cu personalul potențial și constituirea unei baze de
date care să permita organizarea procesului de recrutare / selectie propriu-zis;
˃ Dată fiind dimensiunea acestui centru de servicii medicale este necesară de asemenea
constituirea unui structuri comune de gestiune HR (departament HR) care să asigure
gestiunea administrativă, integrarea personalului, identificarea persoanelor cu potențial,
formare pentru dezvoltarea competențelor specifice, retenția valorlor, mobilitate internă,
identificarea liderilor și dezvoltarea pentru poziții de management etc.
Sinteza actiune asigurare HR – Centru servicii medicale și de sănătate
Necesar HR
Surse candidati Medii
sursa
Acțiuni necesare
Inactivi Activi Lunga durata /
Continua Recrutare
Medici Nu*
Angajați
Căutători de
loc de
Sistem public
sanatate;
Clinici private
Nu este cazul
(N6 EQF)
Program de recrutare care
devanseaza punerea in
functiune; Parteneriat cu institurii
Pag
e10
6
muncă**Absol
venți de spec.
de invatamant de specialitate;
Targ de joburi dedicat
Terapeuti /
Masseuri
Someri
Angajați
Căutători de
loc de
muncă**Absol
venți de spec.
Sistem public
sanatate;
Clinici private
Nu este cazul
(N6 EQF)
Program de recrutare care
devanseaza punerea in
functiune; Parteneriat cu institurii
de invatamant de specialitate;
Targ de joburi dedicat
Asistente Someri
Angajați
Căutători de
loc de
muncă**Absol
venți de spec.
Sistem public
sanatate;
Clinici private
Facultate asistente / 3
ani – optiune la limita
(N5 – EQF)
Program de recrutare care
devanseaza punerea in
functiune; Parteneriat cu institurii
de invatamant de specialitate;
Targ de joburi dedicat
Tehn. Med. Someri
Angajați
Căutători de
loc de
muncă**Absol
venți de spec.
Sistem public
sanatate;
Clinici private
Absolvent de
specialitate sau FPC
(N3 – EQF)
Program de recrutare care
devanseaza punerea in
functiune; Parteneriat cu institurii
de invatamant de specialitate;
Infirmiere Someri
Angajați
Căutători de
loc de
muncă**Absol
venți de spec.
Sistem public
sanatate;
Clinici private
FPC Calificare nivel II
sau specializare
(cursanti cu o
calificare de baza
oarecare)
Program de recrutare care
devanseaza punerea in
functiune; Parteneriat cu institurii
de invatamant de specialitate;
Administratie Someri
Angajați
Căutători de
loc de muncă,
Absolvenți .
Mediu
economic local
/ regional
Nu este cazul – se
poate recruta direct
Parteneriat cu AJOFM;
Program de recrutare dedicat
Servicii Someri
Angajați
Căutători de
loc de muncă,
Absolvenți .
Mediu
economic local
/ regional
Nu este cazul – se
poate recruta direct
Parteneriat cu AJOFM;
Program de recrutare dedicat
* În masa șomerilor din județul Hunedoara și din regiunea Vest se regăsesc doar câțiva medici care au
fost / sunt înscriși ca atare (șomeri); totuși această sursă de candidați nu poate fi considerată o sursă
reală de personal cu pregătire medicală superioară, prezența medicilor în calitate de șomeri fiind cu totul
accidentală / fortuită.
** În număr mic în rândul șomerilor.
Investiție Campus Medical Hunedoara (scenariu ajustat cu indicele de risc al României)
Investiții
nete -
milioane
(EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de
creștere
Ritm de
creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
Modificare
anuală
2011 43,2 0 0,00 43,2 0,00
Pag
e10
7
Investiții
nete -
milioane
(EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de
creștere
Ritm de
creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
Modificare
anuală
2012 43,2 0,01 0,01 43,20 0,00
2013 43,20 0,03 0,02 43,21 0,01
2014 43,21 0,08 0,04 43,23 0,03
2015 43,23 0,18 0,10 43,27 0,07
2016 43,27 0,34 0,18 43,35 0,15
2017 43,35 0,54 0,29 43,48 0,28
2018 43,48 0,77 0,42 43,66 0,46
2019 43,66 1 0,54 43,90 0,70
2020 43,90 1,21 0,66 44,19 0,99
2021 44,19 1,38 0,75 44,52 1,32
2022 44,52 1,45 0,79 44,87 1,67
2023 44,87 1,55 0,84 45,25 2,05
2024 45,25 1,60 0,87 45,64 2,44
2025 45,64 1,65 0,90 46,05 2,85
13,00
Cazul investiției în Campusul medical (HD)
investiție totală : 43,2 milioane Euro
investiții atrase de această investiție in următorii 14 ani:
Pag
e10
8
scenariul de bază: 24,29 milioane Euro (o medie de 2,02 milioane
Euro/an), dar cu o desfășurare astfel: 0 milioane Euro în primul an (investiții
suplimentare), 1,29 milioane Euro în anul 8, 5,37 milioane Euro în anul 14
Pe ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază generează, în scenariul de bază, în
următorii 14 ani investiții de încă 56 de eurocenți
scenariu de risc: 13 milioane Euro (o medie de 928.000 Euro/an), cu o
desfășurare astfel: 0 milioane Euro în primul an, 0,99 milioane Euro în anul 9,
2,85 milioane Euro în anul 13
Pe ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază, generează, în scenariul de risc, în
următorii 14 ani, investiții de încă 30 de eurocenți
4.2. MEDIUL DE AFACERI
Parcul de Afaceri și Servicii - PAS
Prezentarea propunerii PAS
PAS – Parcul de Afaceri și Servicii propus se adresează întregului spectru de business: este
gândit a funcționa atât ca incubator de afaceri, ca satelit zonal menit să sprijine start-up-uri cât
și ca un real nod regional de afaceri, networking și dezvoltare pentru firmele consacrate sau în
curs de consolidare a poziției lor pe piață.
Scopul acestei introduceri este reprezentat atât de descrierea investiției cât și de explicarea
importanței deosebite, reprezentată de realizarea unui astfel de Parc de Afaceri și Servicii
(PAS) în contextul dezvoltării regionale a județului Hunedoara. Realizarea PAS în județul
Hunedoara va trebui să facă parte dintr-o viziune amplă de dezvoltare pe termen mediu și lung
a județului și regiunii, integrându-se ca parte esențială și polarizantă a unui concept de
dezvoltare modern și durabil ce cuprinde investiții imediate sau pe termen mediu în domenii
precum medicină, turism, producție, energie regenerabilă, urbanizare și construcții rezidențiale,
comerț, logistică, servicii etc. Folosindu-se o abordare corectă, zona în cauză, se poate
transforma prin intermediul PAS într-un magnet investițional regional, generator de creștere
economică, locuri de muncă și dezvoltare și coeziune socială.
Parcul de Afaceri și Servicii (PAS) propus, va fi analizat în contextul actual, ținând cont de
prioritățile identificate la nivel comunal, județean și regional. Problemele ce trebuie rezolvate la
nivel județean dar și la nivel local sunt cuprinse în Strategia de Dezvoltare Economico-Socială
a județului Hunedoara, strategie bazată pe analiza contextului socio-economic și de mediu,
luând în considerare atât dimensiunile teritoriale legate de dezvoltarea durabilă și diversificarea
Pag
e10
9
economiei rurale dar și dimensiunile orizontale referitoare la sustenabilitate, egalitatea de
șanse, incluziunea socială și societatea informațională.
Parcul de Afaceri și Servicii va trebui să fie o construcție nouă, de tip greenfield, pe un teren cu
o suprafață de circa 25 de hectare. Parcul va consta dintr-o clădire principală de birouri, adică
din centrul de afaceri propriu-zis, și din zona de hale logisitice și de producție din sfera industriei
ușoare. La acestea se va adăuga curtea, amenajată astfel încât să cuprindă suficiente spații
verzi, restul spațiilor rămase fiind ocupate de alei, drumuri de acces și de incintă, fiind prevăzute
de asemenea un număr optim de locuri de parcare de suprafață pentru clienții parcului, dar și
vizitatori.
Puncte de plecare:
Creșterea calității serviciilor de sprijin al afacerilor la nivel regional prin asigurarea de
spații de birouri și servicii specifice;
Creșterea calității serviciilor de sprijin al afacerilor la nivel regional prin asigurarea de
spații pentru logistică și hale de producție și/sau prelucrare (industrie ușoară);
Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin crearea unor noi locuri de muncă;
Îmbunătățirea siguranței și a securității și diminuarea impactului negativ asupra mediului
înconjurător prin utilizarea unor soluții constructive bazate pe principiile durabilității;
Crearea unei structuri integrate de parc industrial și logistic care în cadrul acesteia să
cuprindă un incubator de afaceri. În prima fază, firmele din parcul industrial și logistic să
își găsească locul în incubatorul de afaceri;
Identificarea acelor firme care mai târziu vor asigura servicii pentru firmele din parcul
industrial și logistic ex: pază, curățenie, contabilitate, design, IT, e-commerce, reclame,
management proiect, consultant etc.
Crearea unor sedii pentru clusterele care se vor forma pe parcurs;
Evidențierea punctelor de potențial ale regiunii: industrie ușoară, agricultură și industria
agroalimentară, energia verde, turism și în special balneoturism, eco-construcții. Aceste
domenii pot fi dezvoltate și pentru fiecare domeniu identificat; se poate crea un cluster,
clusterele având rol multiplicator în dezvoltarea regională. În cadrul clusterului
conlucrează reprezentanți ai mediului de afaceri, mediul universitar / centre de
cercetare, autoritățile publice locale respectiv acele instituții catalizator care pot contribui
la dezvoltarea economică a regiunii. La nivelul clusterelor se poate elabora o strategie
de piață, resurse umane, relații regionale-naționale-internaționale. Managementul și
organizația de management sunt foarte importante, fiind răspunzătoare de asigurarea
unei bune comunicații între membrii clusterului, baza de date, activități de PR și nu
numai. Dezvoltare de soluții în contextul energiei verzi => energia ieftină pentru firmele
Pag
e11
0
care vor veni în parcul industrial (energie solară și biomasă solidă).
Deficiențele / disfunctionalitățile cu care se confruntă zona vizată:
Capital Uman:
procentul ocupat de populația vârstnică este superior mediei pe țară;
reducerea numărului de locuri de muncă prin desprinderea unităților agricole și
închiderea diverselor unități industriale sau a complexelor energetice sau minerit.
proces de îmbătrânire a populației datorită tendințelor generale de scădere a natalității și
de migrare a tinerilor către alte localități.
Tendința de modificare în structura pe vârste a populației în sensul reducerii treptate a
numărului de copii și creșterii numărului persoanelor vârstnice;
Tendința de reducere a grupei de varsta între 15 - 29 ani – însemnând o diminuare a
ferței de muncă cu caracteristici superioare;
grad redus de acces la internet al instituțiilor de învățământ;
lipsa proiectelor în domeniul educației, sănătății, turismului și mediului de afaceri;
nivelul redus al spiritului antreprenorial și al cunoștințelor în domeniul gestionării
afacerilor în raâdul populației tinere datorită lipsei unor programe de formare și
reconversie a forței de muncă.
insuficienta cunoaștere a istoriei locului de către cetățenii zonei sau de către potențialii
turiști;
concedieri masive și restructurări de personal, ce conduc la dificultăți în combaterea
șomajului (zone mono-industriale):
Infrastructura de mediu si alte utilitati publice:
lipsa infrastructurii adecvate în domeniul managementului deșeurilor ceea ce duce la
nerespectarea standardelor de mediu;
depozitarea necontrolată a deseurilor;
platforma existentă de depozitare a deșeurilor menajere nu respectă condițiile de
amplasare cerute prin lege;
Pag
e11
1
lipsa de preocupare a populației pentru sortarea și recuperarea unor materiale;
inexistența rețelei de canalizare ceea ce duce la nerespectarea standardelor de mediu și
asupra stării de sănătate;
insuficiența rețelei de alimentare cu apă, cu efect direct asupra stării de sănătate a
populației și asupra mediului;
inexistența surselor de energie „verde”.
Cadrul Natural:
depozitarea necontrolată a deșeurilor care pot afecta cadrul natural pe albiile cursurilor
de apă, în păduri și pe terenurile agricole, ducând la degradarea zonelor respective;
poluarea râului, a lacurilor, bălților și pânzei freatice prin evacuarea fără epurare a
apelor uzate;
spațiile verzi insuficient amenajate în scopuri de agrement, lipsa unor parcuri amenajate
în intravilan;
lipsa finalizării proiectelor de decontaminare și ecologizare a siturilor industriale închise.
Turism:
insuficienta amenjare a fondului funciar pentru agrement, pentru activități sportive sau
culturale;
în intravilanul localității, zonele verzi nu sunt bine puse în valoare;
în acest moment aici nu există parcuri sau zone de agrement;
insuficienta punere în valoare a moștenirii cultural-istorice a comunei, prin
neintroducerea obiectivelor existente în circuite turistice și insuficienta promovare a
acestora.
Servicii, comert, mica industrie
încă nu există toate utilitățile necesare pentru a asigura o maximă atractivitate a
localității pentru agenții economici, potențiali investitori;
lipsa de forță de muncă având calificări specifice sectorului terțiar și de mică industrie
Pag
e11
2
Oportunitățile care pot fi identificate în contextul dezvoltarii PAS:
contextul actual în care România are acces la fonduri nerambursabile în exercițiul
bugetar european 2014-2020;
stabilirea unui cadru strategic la nivel național pentru actuala și viitoarea perspectivă
financiară prin care s-au stabilit prioritățile de dezvoltare pe baze parteneriale și
consultative, ținându-se cont de prioritășile regionale, în cadrul căruia dezvoltarea
spațiilor rurale dețin un loc principal;
efortul actorilor regionali și al autorităților județene de a stabili priorități de dezvoltare la
aceste nivele ținând cont atât de oportunitățile existente cât și de specificitățile locale,
pentru a se asigura premisele unei absorbții ridicate a fondurilor europene;
existența programelor de cooperare cu alte regiuni.
Propunerea unui astfel de Parc de Afaceri și Servicii (PAS) se bazează pe viziunea ca acesta
are potențial să devină un deschizator de drumuri în dezvoltarea mediului de afaceri regional
Hunedoara, un inițiator de platforme de asistență și dezvoltare, care prin implementarea unor
produse și servicii inovative în spațiul de business regional românesc și care lipsesc cu
desăvârșire pentru moment, să contribuie atât la consolidarea poziției întreprinzătorilor pe piață
cât și la creșterea calității vieții angajaților, colaboratorilor, clienților și nu în ultimul rând, a
comunității în care va funcționa. Viziunea este aceea de a polariza și a crește potențialul zonal
și regional, propunerea având capacitatea de a contribui decisiv la:
dezvoltarea zonei;
atragere de investitori;
crearea de noi locuri de muncă primare și secundare;
creșterea calității vieții precum și la creșterea spiritului antreprenorial zona și regiune;
transformarea zonei în care va fi amplasat PAS într-o zonă de atracție pentru mediul de
afaceri.
Atât prin prisma strategiei publice locale de dezvoltare regională 2013-2016, cât și datorită
alinierii cu agenda Europa 2020, PAS apare ca o necesitate, având în vedere multitudinea de
firme și resurse umane implicate în proiectele ce se vor putea derula în zonă. Un astfel de pol
regional creaază un model de business aplicat, care va da startul și va încuraja și alte investiții
în zonă.
Efectele benefice, ca urmare a dezvoltării unei struturi de sprijinire a afacerilor, inclusiv
parc logistic-industrial:
dezvoltarea mediului de afaceri;
crearea de noi locuri de muncă directe și indirecte;
Pag
e11
3
reorientare/reconversie profesională;
școlarizări și consultanță – în urma implementării proiectului vor fi disponibile săli de
conferințe și training care vor fi la dispoziția firmelor găzduite în centrul de afaceri și care
sunt interesate în formarea sau perfecționarea angajaților existenți sau viitori;
IMM-urile din structura de afaceri, precum și noile firme care doresc relocarea sau
începerea activității în noul centru, au la dispoziție servicii de consultanță în afaceri și
management;
aducerea mediului de afaceri aproape de forța de muncă locală și care tinde să migreze;
crearea de condiții atractive de muncă pe plan local, pentru întoarcerea sau relocarea
forței de muncă tinere și active în zonă;
promovarea zonei, direct și indirect – o dată un proces de dezvoltare început, acesta va
atrage după sine și alte investiții;
sprijinirea întreprinzătorilor locali sau cu interes în zonă și atragerea altora din zone
limitrofe;
oferirea unei alternative de business viabile prin facerea unui prim pas vital în direcția
atragerii investitorilor și a întreprinzătorilor în zonă;
introducerea și punerea la dispoziție a unei infrastructuri IT&C performante;
sprijinirea reală a investițiilor ulterioare în zonă, indiferent de domeniu;
introducerea zonei respective pe harta regională de business;
venituri la bugetul local, directe și indirecte (taxe, impozite, etc);
gestionarea eficientă și rațională a problemelor de mediu și combatera poluării, prin
sistematizarea managementului deșeurilor și controlul zonei din acest punct de vedere;
combaterea situației prin care terenuri virane sunt folosite ca depozite de gunoaie;
introducerea unui sistem de epurare și deversare a apelor uzate;
promovarea, explorarea și exploatarea energiilor verzi, regenerative;
PAS va trebui să aducă o multitudine de beneficii mediului de afaceri regional și a
comunității locale:
impact social pozitiv, cu dezvoltarea potențialului resurselor umane, creșterea ocupării la
nivel local și îmbunătățirea calității vieții;
stimularea dezvoltării regionale;
impact economic deosebit generat de atragerea de noi investiții în zonă, cu genererea
de venituri suplimentare (taxe si impozite) către bugetul local;
Nivel al chiriei atractiv, competitiv și accesibil micilor întreprinderi, mai ales acelor entități
aflate la început de drum;
Flexibilitate extrem de mare în cea ce privește compartimentarea spațiilor, astfel încât să
răspundă nevoilor de spațiu a diferitelor întreprinderi;
Pag
e11
4
nu există nici un proiect similar care ar putea funcționa ca ancoră de dezvoltare a IMM-
urilor sau de dezvoltare regională durabilă în regiunea vizată, proiectul propus având o
contribuție substanțială la realizarea strategiei de dezvoltare a regiunii;
Proiectul are capacitatea de a genera valoare adăugată prin complementaritatea și
corelarea acestuia cu alte investiții propuse.
Recomandari de amplasament al PAS:
intravilan rural sau în cadrul unui SIT INDUSTRIAL REABILITAT (post-ecologizare-
decontaminare);
în proximitatea (max. 50 KM distanta) viitorului posibil aeroport internațional Deva
Săulești (conform studiului de fezabilitate făcut de CJ HD, traficul de pasageri pe
aeroport va depăși 100.000 de persoane anual în primii cinci ani de funcționare, dar se
preconizează că după încă cinci ani ar putea depăși 500.000 de persoane CJ HD);
în proximitatea coridorului 4 – trafic rutier: prelungire A1 Sibiu - Deva – Arad (autostrada
care face parte din Coridorul 4 Pan European, Nadlac – Constanța).
O parte din motivele care au dus la selectarea locației PAS:
Arealul face parte dintr-o zonă cu un bun potențial de dezvoltare pe termen mediu și
lung;
Pag
e11
5
Distanța mică fata de Autostrada A1 – Coridorul 4 pan european;
Distanța mică față de un viitor posibil aeroport internațional (Deva-Săulești);
Cadrul natural atractiv, clima și relieful;
Potențial mare de conversie a populației în populație activă;
Creșterea gradului de ocupare în comerț, servicii și mica industrie;
Mediu economic în curs de dezvoltare;
Existența unei identități culturale, istorice și tradiționale;
Administrație locală preocupată în realizarea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii
de bază, receptivă la nevoile comunității și a mediului de afaceri, care sprijină inițiativele
ce duc la îmbunătățirea calității vieții;
Investiția in PAS va avea printre altele următoarele efecte:
Reabilitează/creează căi de acces;
Creează/extinde rețeaua de utilități;
Printr-o politică adecvată, va proteja mediul exterior de factori nocivi;
Crează un centru de afaceri și servicii care va polariza activități din zona și arealul
limitrof;
Creează noi locuri de muncă, absorbind și din populația activă a zonei;
Crează posibilitatea reconversiei profesionale;
Crește mediul de afaceri și implicit nivelul de trai al zonei.
Componentele propuse ale PAS:
Constructiv, centrul este o investiție formată din:
A. COMPONENTE CONSTRUCTIVE INDIVIDUALE
1. CLĂDIRE CENTRU DE AFACERI (Birouri și Servicii de Sprininire/Dezvoltare);
2. HALE PRODUCȚIE ȘI INDUSTRIE UȘOARA (Parc Industrial);
3. HALE LOGISTICE (Parc Logistic).
B. COMPONENTE CONSTRUCTIVE COMUNE:
4. GOSPODARIE DE APĂ POTABILĂ;
5. STAȚIE DE EPURARE APĂ UZATĂ MENAJERA;
Pag
e11
6
6. GOSPODĂRIE DE APĂ DE INCENDIU ȘI BAZIN DE RETENȚIE APE METEORICE
7. REȚELE EXTERIOARE DIN INCINTĂ: rețele electrice; rețele apă potabilă și de
incendiu; rețele de gaz; rețele canalizare de apă uzată menajeră; rețele canalizare apă
meteoric; instalații electrice exterioare de iluminat; instalații și rețele IT&C (Telefonie fixa,
cablu TV, retea de date fibra optica).
8. SISTEMATIZARE INCINTĂ: împrejmuirea și acces incintă; drumuri parcari,alei și
trotuare în incintă.
EXPLICITARE ZONA 1 – CLĂDIRE CENTRU DE AFACERI
Ca formă de business asociativă, centrele de afaceri au un important rol multiplicator în
economie, reunind afaceri care altfel ar putea rămâne în permanență la un nivel scăzut, în
structuri puternice, competitive și capabile să furnizeze plus valoare în domeniile de
competență. Centrul de Afaceri, Servicii și Formare Clustere poate fi explicat cel mai succint
citând wikipedia: „Un Centru de Afaceri axat pe clustere industriale este în general constituit de
un grup de firme sau de experți, organizați sau nu într-o asociație patronală sau profesională,
care au drept scop să își pună laolaltă resursele și experiența pentru a constitui o structură
economică puternică în următoarele scopuri:
1. Cucerirea unui segment de piață într-un anumit domeniu.
2. Colaborarea interdisciplinară sau inter-ramură.
3. Crearea unei rețele de afaceri regionale, naționale sau internaționale.
4. Accesarea de programe guvernamentale sau financiare în vederea dezvoltării unor noi
piețe, concepte sau produse.
5. Înființarea unor pepiniere de afaceri.
6. Înființarea unor centre de cercetare, inovare și dezvoltare”.
Zona 1 definește așadar clădirea principală, pentru care se recomandă o suprafață utilă
desfășuratp de 4.250 mp. Obiectivul va fi complet utilat și va permite închirierea spațiilor către
IMM-uri pentru desfășurarea diverselor activități, centrul urmând să pună la dispoziție toate
facilitățile. Clădirea este astfel concepută încât să asigure închirierea cât mai multor spații utile
necesare desfășurării unor activități diverse. În acest sens, majoritatea suprafețelor vor fi de tip
„open space”, permițând soluții flexibile de compatimentare, în funcție de nevoile chiriașului.
Fiecare firmă-chiriaș își va obține avizele și autorizațiile necesare, specifice activității
desfășurate. Se recomandă o formă de tip lama.
Recomandări constructive legate de clădire, pentru o utilizare cât mai optimizată:
Pag
e11
7
PARTERUL - va avea suprafața desfășurată utilă de 1.500 mp, și va fi compartimentat astfel:
- zone de acces și recepție;
- scări și lifturi;
- grupuri sanitare;
- spații de mentenanță, depozitare și întreținere;
- holuri;
- sala de conferință;
- cantină cu bucătărie;
- 5 x sala de cursuri;
- 2 x oficina parter;
- Spații libere pentru închiriere 1.000 mp.
ETAJUL1 va avea suprafața desfășurată utilă de 1.000 mp, și va fi compartimentat astfel:
- Scări și lifturi;
- grupuri sanitare;
- spații de mentenanță, depozitare și întreținere;
- holuri;
- 2 x oficina de etaj;
- Spații libere pentru închiriere 725 mp.
ETAJ 2 va avea o suprafață desfășurată utilă de 1.000 mp, și va fi compartimentat astfel:
- scări și lifturi;
- grupuri sanitare;
- spații de mentenanță, depozitare și întreținere;
- holuri;
- 2 x oficina de etaj;
- Spații libere pentru închiriere în suprafață de 725 mp.
ETAJ 3 va avea suprafață totală utilă de 750 mp și va cuprinde:
- Holuri;
- grupuri sanitare;
- scări și lifturi;
- 2 x oficina de etaj;
- Spații deschise pentru închiriat, având o suprafață de 550 mp;
- terasa exterioară 250 mp.
Toate tavanele vor fi realizate din panouri de plafon casetat dotate cu paturi de cabluri
care să permită flexibilitate maximă la cablarea ulterioară a spațiilor. Clădirea trebuie să fie
Pag
e11
8
dotată cu instalație de stingere a incendiilor, instalație de alarmă, instalație de climatizare,
instalații termice, instalații electrice curenți tari, instalații electrice curenți slabi, instalații sanitare.
Pentru prepararea apei calde menajere, timp de 8 luni pe an, instalația va fi prevăzută cu un
sistem de panouri solare. Toate instalațiile clădirii vor fi dimensionate corespunzător conform
normativelor aflate în vigoare, ulterior realizării proiectului tehnic. Clădirea va fi dotată și
echipată corespunzator funcțiunii pentru care a fost propusă și anume un centru de afaceri și
servicii modern. Zonele de recepție vor fi dotate cu mobilier corespunzător, monitoare, fax,
imprimante, computere și copiatoare. Sala de conferințe va fi dotată cu mobilier, sisteme AV Hi-
Fi, computer, monitoare, imprimantă multifuncțională. Rezultatul final va trebi să fie un centru de
afaceri modern, care să ofere spații pentru activități diverse, săli de conferințe, grupuri sanitare,
sala de mese, câteva birouri utilate „ready to rent”, facilități pentru persoanele cu dizabilități,
spații anexe administrative și parcări.
Sinteză:
Construcție de tip P+3E fără subsol sau demisol;
Suprafață construită desfășurată = 4.700 mp;
Suprafață utilă desfășurată = 4.250 mp;
Suprafețe utile net-închiriabile = 3.000 mp (suprafață netă birouri compartimentabile, excl. Spații
com.).
EXPLICITARE ZONA 2 – HALE PRODUCȚIE (compartimentabile):
- industrie ușoara;
- prelucrare / finisare;
Dezvoltabil în faze; importantă e doar infrastructură, care trebuie implementată de la început.
EXPLICITARE ZONA 3 – HALE CENTRU LOGISTIC:
- hale centru logistic.
Dezvoltabil în faze; importantă e doar infrastructura, care trebuie implementată de la început.
Evaluări financiare:
Suprafață totală TEREN = 25 HA
A. COMPONENTE CONSTRUCTIVE INDIVIDUALE:
1. CLĂDIRE CENTRU DE AFACERI (Birouri și Servicii de Sprininire/Dezvoltare)
Sinteză: Construcție de tip P+3E fără subsol sau demisol.
Pag
e11
9
Suprafața construită desfășurată = 4.700 mp , standard de cost 650 E/mpc =>
3.055.000 Euro (excl.TVA).
Suprafață utilă desfășurată = 4.250 mp.
Amprentă la sol a clădirii 1 este de 1.500 mp utili.
1+4+5+6+7+8 vor ocupa o suprafață, apoi ceea ce rămâne disponibil se împarte:
20% mici hale de producție, 80% centru logistic
2. HALE PRODUCTIE SI INDUSTRIE USOARA (Parc Industrial) – se construiesc într-o
fază ulterioară, propunerea include pregătirea infrastructurii;
3. HALE LOGISTICE (Parc Logistic) – se construiesc într-o faza ulterioară, propunerea
include pregătirea infrastructurii.
B. COMPONENTE CONSTRUCTIVE COMUNE:
4. GOSPODĂRIE DE APĂ POTABILĂ:
Gospodaria de Apa Potabila
Nr.
crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Valoare (fara TVA)
Euro
1 2 3
I. LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente 3.000,0
2
Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi
arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, etc)
prezentat mai jos 54.000,0
3 Izolaţii 4.700,0
4 Instalaţii electrice 2.400,0
5 Instalaţii sanitare 3.400,0
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv,
intranet 800,0
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0,0
8 Instalaţii de telecomunicaţii 0,0
TOTAL I 68.300,0
Pag
e12
0
II. MONTAJ
1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 8.300,0
TOTAL II 8.300,0
III. PROCURARE
1 Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj 51.200,0
2 Utilaje fara montaj şi echipamente de transport 0,0
3 Dotări 0,0
TOTAL III 51.200,0
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 127.800,0
5. STATIE DE EPURARE APA UZATA MENAJERA
STATIE EPURARE
Nr.
crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Valoare (fara TVA)
Euro
1 2 4
I. LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente 2.300,0
2
Construcţii : rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi
arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)
detalii mai jos: 0,0
2.1 Fundatii 11.400,0
2.2 Structura rezistenta 13.200,0
2.3 Inchideri exterioare 9.000,0
2.4 Finisaje 1.600,0
0,0
3 Izolaţii 2.300,0
4 Instalaţii electrice 800,0
5 Instalaţii sanitare 300,0
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv,
intranet 0,0
Pag
e12
1
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0,0
8 Instalaţii de telecomunicaţii 0,0
TOTAL I 40.900,0
II. MONTAJ
1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 8.300,0
TOTAL II 8.300,0
III. PROCURARE
1 Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj 158.000,0
2 Utilaje fara montaj şi echipamente de transport 0,0
3 Dotări 2.000,0
TOTAL III 160.000,0
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 209.200,0
6. GOSPODARIE DE APA DE INCENDIU SI BAZIN DE RETENTIE APE METEORICE
Gospodaria de Apa pentru incendiu
Nr.
crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Valoare (fara TVA)
Euro
1 2 4
I. LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente 5.000,0
2 Construcţii : rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi
arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 258.000,0
3 Izolaţii 1.900,0
4 Instalaţii electrice 0,0
5 Instalaţii sanitare 0,0
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv,
intranet 0,0
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0,0
Pag
e12
2
8 Instalaţii de telecomunicaţii 0,0
TOTAL I 264.900,0
II. MONTAJ
1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 3.400,0
TOTAL II 3.400,0
III. PROCURARE
1 Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj 18.900,0
2 Utilaje fara montaj şi echipamente de transport 0,0
3 Dotări 0,0
TOTAL III 18.900,0
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 287.200,0
7. RETELE EXTERIOARE DIN INCINTĂ
a) Retele electrice;
b) Rețele apă potabilă și de incendiu;
c) Rețele de gaz;
d) Rețele canalizare de apă uzată menajeră;
e) Reșele canalizare apă meteorică;
f) Instalații electrice exterioare de iluminat;
g) Instalații și rețele IT&C (Telefonie fixă, cablu TV, rețea de date, fibră
optică).
Retele exterioare de incinta
Nr.
crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Valoare (fara TVA)
Euro
1 2 4
I. LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente 221.000,0
Pag
e12
3
2 Construcţii : rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi
arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 225.000,0
3 Izolaţii 16.000,0
4 Instalaţii electrice 6.000,0
5 Instalaţii sanitare 3.400,0
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv,
intranet 0,0
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 2.900,0
8 Instalaţii de telecomunicaţii 800,0
TOTAL I 475.100,0
II. MONTAJ
1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 62.300,0
TOTAL II 62.300,0
III. PROCURARE
1 Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj 97.000,0
2 Utilaje fara montaj şi echipamente de transport 0,0
3 Dotări 0,0
TOTAL III 97.000,0
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 634.400,0
8. SISTEMATIZARE INCINTA
a) Împrejmuirea și acces incintă + b) Drumuri, parcări, alei și trotuare în incintă.
Sistematizare incinta Lei/ Euro
Nr.
crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Valoare (fara TVA)
Euro
1 2 4
I. LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente 59.000,0
Pag
e12
4
2 Construcţii : rezistenţă (fundaţii, structură) şi arhitectură 162.500,0
3 Izolaţii 28.300,0
4 Instalaţii electrice 46.300,0
5 Instalaţii sanitare 15.500,0
6 Spatii verzi 125.000,0
7 Platforme betonate 634.000,0
8 Drumuri de incinta 1.165.000,0
TOTAL I 2.235.600,0
II. MONTAJ
1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 6.000,0
TOTAL II 6.000,0
III. PROCURARE
1 Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj 16.000,0
2 Utilaje fara montaj şi echipamente de transport 0,0
3 Dotări 1.000,0
TOTAL III 17.000,0
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 2.258.600,0
Planificarea si proiectiile de personal angajat
Deservirea PAS va fi asigurată de către o echipă formată din 42 de persoane, conform tabelului
de mai jos. Pentru a reduce cheltuielile de operare și a păstra un control direct asupra calității
serviciilor oferite, PAS va avea angajați proprii pentru asigurarea serviciilor de operare și
service. Procedând astfel, se creează locuri de muncă stabile, asigurându-se totodată o
flexibilitate mai mare în a răspunde prompt cerințelor viitorilor clienți.
Personal PAS direct angajat Nr. angajati
Administrator 1
Economist 2
Contabil 2
Consilier juridic 1
Responsabil tehnic 1
Responsabil Administrativ 1
Pag
e12
5
Servicii obligatorii prestate in cadrul structurii
Probabil, unul dintre cele mai importante aspecte, din perspectiva serviciilor prestate, îl
reprezintă serviciile de asistență și consultanță:
consultanta generala in afaceri si start-up
consultanta in managementul resurselor umane, infrastructura si parteneriate pentru
scolarizari si dezvoltare profesionala,
consultanta contabila si financiar-fiscala,
consultanta in strategie si planuri de marketing,
facilitarea si sprijinirea formarii de clustere
Chirie / Paza / Curatenie;
Intretinere, mentenanta si utilitati.
Acest aspect întregește propunerea, care nu prevede dezvoltarea unei simple clădiri de birouri
clasice ci a unui centru de afaceri și servicii integrat și multidisciplinar.
Proiectul va trebui să dispună de următoarele facilități: recepție, acces la internet de mare viteză
și cablu TV, acces la sălile de conferințe și training (dotate corespunzător), diverse echipamente
de birou și IT, sistem de servere de tip PACS, mobilier adecvat activităților de birou, servicii de
consultanță și contabilitate, pază permanentă, servicii de curățenie și întreținere, locuri de
parcare, cantină - restaurant pentru angajați, acces adaptat pentru persoanele cu dizabilități,
clădire cu spații vitrate mari ce permit accesul luminii naturale, racordată la toate utilitățile (apă,
canal, electricitate, gaze, climă, etc). O facilitate importantă pentru chiriași va fi aceea a
existenței unor spații dedicate pentru conferințe și training.
De asemenea, IMM-urile vor beneficia de serviciul de recepție din holul de la intrarea în centrul
de afaceri, care îi va îndruma pe vizitatori spre birourile firmelor, și va oferi și servicii de
recepție/expediere documente.
Secretariat / Asistenta 4
Receptie 6
Suport IT 2
Electrician 3
Personal intretinere instalatii 3
Personal curatenie/ Intretinere curte 8
Personal paza 8
Total angajati Centru 42
Pag
e12
6
Centrul de afaceri va avea un aspect exterior și interior modern, rafinat, care va crea o
atmosferă plăcută și profesionistă. Clădirea va avea un caracter unitar, ceea ce reprezintă un
avantaj față de clădirile cu destinație mixtă, în care nu funcționează numai întreprinderi. IMM-
urile care vor închiria spațiile se vor bucura de finisaje și dotări la nivelul centrelor de afaceri
moderne din țările mai dezvoltate din UE. Centrul de afaceri va oferi și unele soluții inteligente si
eficiente, care în prezent nu sunt oferite de către majoritatea centrelor de afaceri, precum
centrul de imprimare și multiplicare. Datorită acestui concept, se optimizează considerabil
procesele companiilor, pentru că mai multe firme vor avea posibilitatea să partajeze resurse
hardware ultraperformante. Această soluție atrage numeroase beneficii în comparație cu
varianta în care fiecare IMM ar trebui să își asigure pe cont propriu aceste resurse, dintre
aceste beneficii amintim:
accesul la echipamente ultraperformante fără a fi necesară achiziția acestora (achiziție
care nu s-ar justifica din punct de vedere economic pentru fiecare IMM în parte);
economisirea de timp prețios prin utilizarea imprimantelor rapide de mare capacitate,
față de utilizarea unor imprimante proprii, mai ieftine și mai puțin performante;
economisirea de spațiu față de varianta instalării și operării imprimantelor proprii;
economisirea de resurse financiare și de timp pentru mentenanta echipamentelor
(aceasta fiind asigurata proprietarul centrului de afaceri)
cresterea sigurantei in operare, datorita faptului ca centrul de imprimare/multiplicare va fi
intretinut de personal specializat, si se va asigura in permanenta buna functionare a
ehipamentelor.
Disponibilitatea salilor speciale pentru intalniri, simpozioane, conferinte este o facilitate
inovativa, care nu se regaseste in mod uzual in ofertele pentu spatii de birouri. Avantajele
acestei soluții pentru IMM-urile care vor închiria spațiile din centrul de afaceri sunt multiple:
Accesul la săli de întâlniri/conferințe/simpozioane moderne, special amenjate pentru
această destinație, și dotate cu echipamente IT&C de ultimă generație: videoproiector
de ultimă generație, ecran TV de dimensiune mare, instalație de sunet. Astfel
întreprinderile vor putea aborda un stil de lucru modern, și vor putea utiliza la maximum
potențialul oferit de evoluția impresionantă a industriei informatice.
Economisirea de spațiu și de costuri investiționale. Amenjarea unei astfel de săli de
către fiecare IMM în parte ar fi practic imposibilă, nejustificându-se menținerea unui
astfel de spațiu disponibil în permanență, și nici investiția în echipamente și dotări de
acest nivel. Prin această facilitate IMM-urile vor beneficia de săli de întânire amenajate
și dotate la nivelul celor care pot fi întâlnite în cadrul întreprinderilor mari, care au
resurse financiare mult mai ridicate.
Pag
e12
7
Un alt avantaj îl reprezintă posibilitatea concentrării firmelor din domenii conexe care pot
relaționa și care pot dezvolta relații de afaceri, fără niciun fel de constrângeri legate de spațiu
sau de timp.
Este recomandabil ca această clădire să conțină un sector dedicat cercetării și
dezvoltării unde poate fi amenajat și dotat unul sau mai multe laboratoare de cercetare în
diverse domenii.
Tarife practicate in interiorul PAS
Prețurile (pentru chirii și servicii adiacente) trebuie să fie concepute în așa fel încât să acopere
costurile de funcționare, operare și intreținere dar să se situeze la un nivel la care firmele să fie
atrase să-și inceapa, dezvolte sau mute activitatea în PAS. Într-o primă etapă, PAS nu este
destinat să aducă un profit substanțial ci doar să-și acopere cheltuielile de funcționare. Valori
atractive ale chiriilor vor avea un efect stimulant pentru IMM-uri și vor asigura un grad de
ocupare maxim. De asemenea, se vor oferi condiții și termene de plată atractive, cât și posibile
reduceri în cazul contractării de spații mai mari pe termen mai lung, de către firmele cu un
potențial de angajare ridicat. Finanțarea nerambursabilă va contribui la sustenabilitatea unui
nivelul scăzut al chiriei, datorită faptului că micșorează necesarul de finanțare externă (prin
credit bancar) sau din surse proprii, ceea ce determină scăderea costurilor aferente rambursării
unui credit sau amortizării capitalurilor proprii. Beneficiarii acestor scăderi ale costurilor de
operare vor fi IMM-urile care vor închira spațiile.
Elemente generale ale promovării PAS
Promovarea PAS se va efectua folosindu-se următoarele canale principale: agenți imobiliari;
autorităti locale; prezența WEB definitorie; reclame Outdoor; totem Publicitar; broșuri, prezentări
și Direct-Mail / Newsletters; promovare în media; event planning.
Alte masuri
În completarea măsurii prezentate anterior se recomandă sprijin suplimentar sub forma:
(x) măsuri fiscale de stimulare pe domenii precum cercetare și producție finite;
(x) program dedicat / structură ghid de finanțare/condiții de eligibilitate;
(x) sprijin suplimentar și stimulente pentru activități de cercetare dezvoltare și producție finită;
(x) sprijin suplimentar și stimulente pentru activități de producțe finită;
(x) sistem de burse pentru cei ce hotărăsc să se stabilească în zonă și să pornească o afacere
(x) ajutor suplimentar, de ex. 5.000 de Euro pentru fiecare loc de muncă nou creat în anumite
domenii dacă se angajează tineri sau șomeri.
Pag
e12
8
(x) CSR – implicarea marilor companii din România în dezvoltarea unor programe de sprijinire
a mediului de afaceri Hunedoara. Mobilizarea unor corporatii mari, care prin campanii de CSR
ar putea să dezvolte programe, s-ar putea dovedi un instrument de dezvoltare regională extrem
de util și de la îndemână.
Rezumat PAS
Demersul propus are în vedere dezvoltarea a 3 componente infrastructurale de afaceri, ca parte
a unui parc de afaceri și servicii integrat și ultramodern ce ar urma să conțină: centru și
incubator de afaceri și clustere, centru logistic, centru de producție. Într-o primă fază se
construiește doar componenta „Centru de Afaceri”, se încheie lucrările de infrastructura și
utilități și se sitematizează incinta (modelul suedez). Halele (sau alte claădiri) se contruiesc pe
măsura ce apar factori interesați, fie de către autoritatea care deține PAS, fie de către clienții
finali.
Cifrele cheie ale propunerii sunt:
PAS
Total personal nou angajat PAS (faza initiala) 42
Valoare bruta, Euro f.Tva PAS (*) 6.572.200
Spatiu inchiriabil incubator (net descarcat) 4.250 mp
IMM-uri vizate 25-50
Spatiu inchiriabil logistica (teren cu infrastructura pregatita) 16 HA
Companii vizate 1-10
Spatiu inchiriabil productie si I.U. 4 HA
Companii vizate 5-10
Impact total locuri de munca (T.M si L) Peste 250
Detalii management de proiect și implementare:
- Prezentare soluție T3 2013;
- Studiu pre-fezabilitate T1 2014;
- SF T2 - T3 2014, incl. proiectare faza PAC;
- Finanțare T4 2014 - T3 2015 (fonduri europene);
- T4 2015 finalizare documentație tehnică și pregătire faza de implementare;
- Implementare T1 2016 - T2 2017;
- Faza operațională T3 2017, ongoing.
Proiecția HR:
Pag
e12
9
Impactul la nivelul locurilor de muncă nou create va fi relativ mic, o serie de persoane
neocupate / șomeri pot fi angajate pentru funcțiunile suport;
Nu sunt probleme în legătură cu angajarea personalului, din forța de muncă imediat
disponibilă putând fi recrutat personalul suport și o parte din personalul adminstrativ;
Personalul poate fi preluat din cadrul șomerilor județului (unde se regăsesc majoritatea
competenetelor necesare);
Personalul de conducere și cel de specialitate (economico-financiar, juridic etc.) ar
trebui să aibă o minimă experiență în gestiunea unor activități de profil (asigurare servicii
de consultanță de afaceri) – astfel de personal poate fi recuperat din cadrul unor
proiecte de profil ce au fost implementate în județul Hunedoara (au fost mai multe de
acest tip) și eventual asigurată o formare minimă în faza de pregătire lansare a parcului
de afaceri și servicii;
În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură forță
de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se toate
specialitățile de muncitori calificați și necalificați din sectoarele construcții-montaj,
amenajări etc.;
Pentru asigurarea personalului necesar se poate merge pe un partenriat ordonator
lucrare – AJOFM – firme executante, astfel încât să fie utilizată cât mai mult forța de
muncă locală (inclusiv șomeri).
Sinteza acțiune asigurare HR – PAS
Necesar HR
Surse candidați Medii
sursă
Actiuni necesare /
Inactivi Activi Lungă durată /
Continuă Recrutare
Management Nu
Angajați
Căutători
de loc de
muncă
Mediu
economic
local (în
general)
În caz ne voie
se pot organiza
formări de
scurtă durată
Parteneriat cu AJOFM;
Program de recrutare
dedicat
Administrație Șomeri
Angajați
Căutatori
de loc de
muncă
Absolvenți
Mediu
economic
local (în
general)
Nu este cazul –
se poate recruta
direct
Parteneriat cu AJOFM;
Program de recrutare
dedicat
Servicii
tehnice
Șomeri
Angajați
Căutatori
de loc de
muncă
Absolvenți
Mediu
economic
local (în
general)
Nu este cazul –
se poate recruta
direct
Parteneriat cu AJOFM;
Program de recrutare
dedicat
Funcțiuni Șomeri Angajați Mediu În caz nevoie se Parteneriat cu AJOFM;
Pag
e13
0
suport Căutători
de loc de
muncă
Absolvenți
economic
local (în
general)
pot organiza
formări de
scurtă durată
Program de recrutare
dedicat
Pază,
curățenie
Șomeri
Angajați
Căutători
de loc de
muncă
Absolvenți
Mediu
economic
local (în
general)
În caz de nevoie
se pot organiza
formări de
scurtă durată
Parteneriat cu AJOFM;
Program de recrutare
dedicat
Cazul investiției în Parcul de Afaceri și Servicii (HD)
investiție totală : 6,57 milioane Euro
investiții atrase de această investiție in următorii 14 ani:
scenariul de bază: 3.69 milioane Euro (o medie de 263.500 Euro/an), dar cu o
desfășurare astfel: Pe ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază generează,
în scenariul de bază, în următorii 14 ani investiții de încă 56 de eurocenți
scenariu de risc: 1.98 milioane Euro (o medie de 141.420 Euro/an): Pe
ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază, generează, în scenariul de risc,
în următorii 14 ani, investiții de încă 30 de eurocenți
Tabel PAS: Investiție în parcul de afaceri și servicii:
Investiții
nete -
milioane
(EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de
creștere
Ritm de
creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
Modificare
anuală
2011 6,57 0 0,00 6,57 0,00
2012 6,57 0,01 0,01 6,57 0,00
2013 6,57 0,03 0,02 6,57 0,00
Pag
e13
1
Investiții
nete -
milioane
(EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de
creștere
Ritm de
creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
Modificare
anuală
2014 6,57 0,08 0,04 6,57 0,00
2015 6,57 0,18 0,10 6,58 0,01
2016 6,58 0,34 0,18 6,59 0,02
2017 6,59 0,54 0,29 6,61 0,04
2018 6,61 0,77 0,42 6,64 0,07
2019 6,64 1 0,54 6,68 0,11
2020 6,68 1,21 0,66 6,72 0,15
2021 6,72 1,38 0,75 6,77 0,20
2022 6,77 1,45 0,79 6,82 0,25
2023 6,82 1,55 0,84 6,88 0,31
2024 6,88 1,60 0,87 6,94 0,37
2025 6,94 1,65 0,90 7,00 0,43
1,98
Pag
e13
2
4.3. TURISM
Cadrul general:
Importanța infrastructurii în viața cotidiană a oamenilor este indiscutabilă și reprezintă una dintre
cele mai mari probleme pe care guvernele din toată lumea, nu doar cel din România, o au pe
agendele lor de politici publice. Investițiile în dezvoltarea infrastructurii de orice tip (transport,
turism, școli, spitale, comunicații etc) sunt de importanță vitală pentru dezvoltarea economiei și
pentru calitatea nivelului de viață, iar eșecul de a investi este echivalent cu eșecul de a susține
bunăstarea populației.
Dezvoltarea turismului impune dezvoltarea unei bune infrastructuri in domeniu. Fără aceasta,
activitățile turistice moderne pot fi și sunt limitate.
O caracteristică specifică României este aceea că avem resurse de toate tipurile, inclusiv
turistice. Desigur, acest lucru nu este suficient. Trebuie să dezvoltăm capacitatea de a le
converti pentru a produce rezultate. În cazul proiectului nostru rezultatele trebuie să se traducă
în dezvoltare economică și regională durabile în cazul celor două județe vizate, Mehedinți și
Hunedoara.
Politica europeana Europa este cea mai cautată destinație turistică din lume. Prin urmare, turismul joaca un
rol major în dezvoltarea multora dintre regiunile europene. De asemenea, un turism
durabil asigura conservarea și promovarea patrimoniului cultural și natural european
și contribuie în mod substanțial la dezvoltarea regională și la crearea de locuri de muncă.
Fondurile structurale pot oferi un sprijin important pentru îmbunătățirea competitivității și a
calității turismului la nivel regional și local. Infrastructura creată pentru turism contribuie la
dezvoltarea locală, fiind create sau menținute locuri de muncă chiar și în zone industriale sau
rurale aflate în declin ori în cele aflate în curs de reabilitare urbană. Așadar, turismul este, pe de
o parte, un instrument foarte important de integrare a regiunilor mai puțin dezvoltate și pe de
altaă parte, le poate oferi acestora acces egal la beneficiile creșterii economice.
Infrastructura și serviciile turistice pot beneficia de sprijin inclus și la alte capitole bugetare,
precum inovarea, promovarea întreprinderilor mici și mijlocii, a aplicațiilor societății
informaționale și a capitalului uman.
La nivel european, au fost formulate următoarele priorități în ceea ce privește turismul:
stimularea competitivității, promovarea unui turism sustenabil, durabil și de calitate superioară,
consolidarea imaginii Europei ca o destinație turistică de top. Aceste priorități pot fi și chiar
trebuie să fie transpuse și la nivelul României.
Pag
e13
3
Politica națională: Obiectivul Global al Planului Național de Dezvoltare 2007-2013 este „Reducerea cât mai
rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale
Uniunii Europene”. Printre prioritățile naționale de dezvoltare incluse în acest plan (și amintite în
prima parte a studiului nostru), se află și prioritatea numărul 6: ”Diminuarea disparităților de
dezvoltare între regiunile țării”.
Astfel, obiectivul general îl reprezintă creșterea economică mai accelerată a regiunilor slab
dezvoltate, în vederea diminuării disparităților de dezvoltare interregionale și intraregionale.
Operaționalizarea priorității PND privind dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării se va
realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura
locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor
locale, pe următoarele sub-priorități:
6.1. Îmbunătățirea infrastructurii publice regionale și locale: creșterea competitivității regiunilor
ca locații pentru afaceri prin îmbunătățirea infrastructurii de transport, a infrastructurii de
sănătate, servicii sociale și educație, precum și a infrastructurii de siguranță publică pentru
situații de urgență, dezastre naturale și tehnologice.
6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional și local: dezvoltarea infrastructurii de afaceri și
sprijinirea activităților locale de afaceri cu caracter inovativ, favorizând și crearea unor necesare
conexiuni între activitățile productive și cele de cercetare-dezvoltare-inovare.
6.3. Dezvoltarea turismului regional și local: creșterea gradului de atractivitate turistică a
regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate și îmbunătățirea serviciilor specifice,
dezvoltarea de forme alternative de turism, protecția și promovarea patrimoniului natural
și cultural la nivel local și regional.
6.4. Dezvoltare urbană durabilă: regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea
industrială sau care se confruntă cu grave probleme socio-economice, precum și consolidarea
rețelei de centre urbane cu potențial de dezvoltare pentru a le permite să acționeze ca motoare
ale creșterii economice regionale).
România a căzut cinci poziții, pe locul 68, și se plasează pe ultimul loc în UE în ediția din acest
a topului statelor lumii în funcție de competitivitatea industriei călătoriilor și turismului întocmit de
World Economic Forum și condus de Elveția, Germania și Austria. Raportarea se face la ediția
din 2011, iar indexul care stă la baza clasamentului ia în calcul factori precum cadrul legal,
infrastructura de turism și resursele naturale, culturale și umane.
În comparație cu statele vecine, România stă cel mai prost printre altele la capitolul
infrastructură de transport de suprafață și resurse culturale. Raportul arată că sectorul
călătoriilor și turismului din România reprezintă 4,7% din totalul economiei naționale și
asigură 454.000 de locuri de muncă, sau 5,3% din total. Calculele au la baza estimări
pentru 2012.
Pag
e13
4
Potențialul turistic al județului Hunedoara
Județul Hunedoara este un ținut plin de vestigii istorice și monumente de arhitectură. Dintre
acestea amintim: Cetatea Devei, Cetatea de la Grădiștea Muncelului, Cetatea de Colt, Castelul
Corvineștilor, Cetatea de la Costești, Cetatea de la Blidaru, Cetatea Mălăiești, Prefectura Deva.
Lăcașe de cult din Județul Hunedoara: Biserica din Lesnic, Biserica din Densus, Biserica din
Gurasada, Biserica Ortodoxă Hunedoara, Biserica din Peșteana, Biserica din Sântămărie-Orlea,
Mânăstirea Prislop.
Muzee din Judetul Hunedoara: Muzeul Civilizației Dacice Deva, Muzeul Fierului
Hunedoara, Muzeul de Istorie a Mineritului Brad, Muzeul Aurel Vlaicu, sat Aurel Vlaicu.
Varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural conferă județului
Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Țara
Zarandului, Valea Mureșului, Ținutul Pădurenilor, Țara Hațegului, Valea Jiului.
-Țara Zarandului - situată în partea de nord a județului Hunedoara, cuprinde depresiunea Brad,
delimitată de Munții Metaliferi și străbătută de Crișul Alb.
-Țara Hațegului - înconjurată de munți, străbătută de o vastă rețea hidrografică depresiunea
Hațegului a fost menționată încă din sec. XIII ca un vechi district sau comitat românesc,
legăturile cu restul teritoriilor românești păstrându-se vii și neîntrerupte.
-Ținutul Pădurenilor - este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țara Hațegului, la sud, și
Valea Mureșului, la nord, la apus fiind înălțimile nelocuite ale Munților Poiana Ruscă.
-Valea Jiului - zona Parâng este deosebit de frumoasa cu vedere spre muntii Retezat, Vâlcan și
Sebeș, având o creastă transversală cu vârfuri de 2073,6 m, Parângul Mic; 2460 m, Cârja și
2518 m, Parângul Mare; vârful Bobea, 1850 m. La poalele Munților Parang se află vârful Rusu
(1168 m).
Justificare și rezumat soluție
Scopul POR este să sprijine, pe cât posibil, o creștere echilibrată a tuturor zonelor țarii, nu atat
prin redistribuirea resurselor publice, cât mai ales prin asigurarea, ca toate zonele să aibă un
nivel minim de infrastructură de afaceri, socială și capital uman, care să permită creșterea
economică.
Din lista axelor prioritare ale POR, propunerile noastre de proiect se încadrează în Axa
prioritară 5. Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, cu următoarele domenii de
intervenție:
Pag
e13
5
Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și crearea/ modernizarea
infrastructurilor conexe.
Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabilă a resurselor naturale cu potențial turistic și pentru creșterea calității serviciilor
turistice.
Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare pentru creșterea
atractivității României ca destinație turistică.
Judetul Hunedoara - turism cultural/istoric- Tara Hațegului, cetatea Colt
În ceea ce privește județul Hunedoara, turismul cultural/istoric este o șansă de lansare
economică a zonei, care necesită investiții mai reduse decât în cazul altor forme cum ar fi cel
balnear sau montan. Județul Hunedoara este cotat ca având cel mai mare potențial turistic din
Regiunea Vest a României, inclusiv în ceea ce privește latura cultural-istorică, deci, resursele
există. Lipsește, însă, valorificarea acestora, care, în cele mai multe dintre cazuri, necesită
lucrări de reconstrucție și/sau reabilitare. Lipsește, de asemenea, și o strategie de promovare
modernă și eficientă astfel încât regiunea să atragă un număr cât mai mare turiști străini, să se
adapteze la standardele Uniunii Europene, dar și să creeze un număr cât mai mare de locuri de
muncă.
Țara Hațegului este un ținut istoric și etnografic din colțul de sud-vest al Transilvaniei. Țara
Hațegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere
istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură și arheologie
din țară. Tot în Țara Hațegului a fost realizată una dintre cele mai ambițioase amenajări
hidroenergetice din țară. Cetățile construite aici de cnezii hațegani reprezintă o mostră extrem
de valoroasă a istoriei naționale, care poate și trebuie valorificată pe măsură. Este vorba despre
următoarele obiective istorice: Cetatea Sarmizegetusa; Cetatea Regala a Hațegului; Cetatea
Rachitova; Cetatea Colt; Cetatea Malaiești.
Pentru a contribui, prin intermediul turismului, la dezvoltarea regionala și pentru a spori
creșterea economică, dar și gradul de ocupație în regiune, propunem următoarele linii de
acțiune:
restaurarea și/ sau renovarea clădirilor cu valoare culturală-istorică și
dezvoltarea și modernizarea strategiilor de promovare turistică.
Pag
e13
6
Alte masuri Reabilitare situri istorice si arheologice Gradul de valorificare al obiectivelor antropice este pe departe cel meritat ținând cont de
importanța lor istorică susținută de inedit, unicitate și de peisaje pitorești. Pentru a le putea
promova este necesară punerea lor în valoare și evidențierea elementelor care transformă un
vestigiu istoric într-un obiectiv turistic cunoscut.
Scopul măsurii constă în renovarea și reabilitarea unui număr de 10 situri de importanță istorică,
turistică, arheologică și comunitară, amplasate la nivelul regiunii vizate.
Măsura vizează reabilitarea și recondiționarea siturilor și obiectivelor istorice și arheologice de
interes turistic, care pot fi incluse în circuite turistice, sau care pot constitui atracții de o valoare
turistică ridicată pentru vizitatori, în scopul promovării practicării activităților turistice și
agroturistice, concomitent cu promovarea agriculturii ecologice care deservește atât activitatea
de turism rural și agroturism cât și protecția mediului. Reabilitarea locațiilor se va realiza în
conformitate cu normele europene privind protecția mediului înconjurător și va avea impact
indirect asupra tuturor locuitorilor regiunilor în cauză.
Categorii:
-monumente istorice și situri de arhitecturã;
-castre din perioada daco-romană;
-cetăți medievale, castele, case declarate monument, ansamblu de case;
-centru istoric;
-edificii culturale: clădiri civile, muzee, case memoriale, teatre;
-monumente și ansambluri de artă plastică, statui, busturi, troițe, cimitire, edificii religioase.
Intervenția vizează realizarea următoarelor acțiuni principale, într-o abordare integrată:
(x) identificarea siturilor istorice și arheologice care vor face obiectul activităților de renovare, reabilitare sau restaurare; Categorii (idem cu cele de mai sus): monumente istorice și situri de arhitecturã; castre din perioada daco-romană; cetăți medievale, castele, case declarate monument, ansamblu de case; centru istoric; edificii culturale (clădiri civile, muzee, case memoriale, teatre), monumente și ansambluri de artă plastică, statui, busturi, troițe, cimitire, edificii religioase. (x) renovarea, reabilitarea și restaurarea siturilor de importanță istorică, arheologică și culturală; (x) realizarea de alei pietonale de acces la spațiile reabilitate și de spații de parcare pentru autoturisme și mijloace de transport în comun în vecinătatea zonelor reabilitate; (x) amenajare indicatoare și panouri turistice; (x) realizarea, achizitionarea si distributia materialelor de promovare si informare turistica (x) amenajări peisagistice de mică amploare în jurul spațiilor reabilitate/renovate/consolidate.
Pag
e13
7
Acțiunile vizează conservarea patrimoniului cultural, istoric și arheologic natural și promovarea
unui turism rural și agroturistic la standarde europene, care să asigure potențialilor turiști condiții
optime de recreere și agrement.
Județul Hunedoara - turism cultural/istoric -Țara Hațegului, cetatea Colt.
Concret, propunem următoarele lucrări de investiții:
Reabilitarea Cetății Colt din regiunea Țara Hațegului și introducerea ei în
circuitul touristic:
o asigurarea accesului către cetate prin construirea drumurilor de acces si
asigurarea accesului in siguranta in interiorul cetății;
o restaurarea exterioară și interioară;
o iluminarea corespunzătoare;
o crearea unui punct de recepție a turiștilor.
Cetatea Colt, datează din anul 1359 și este principala mândrie a Văii Râușorului. Datorită
aspectului și așezării cetǎții, se presupune cǎ aceasta ar fi sursa de inspirație a romanului
,,Castelul din Carpați” de Jules Verne. Ctitorită de Cneazul Candea, botezat ulterior, după
trecerea sa la religia catolică, Kendeffy, Cetatea Colt se numără printre multele monumente
istorice aflate, în prezent, în ruină. Restaurarea acesteia precum și construirea drumurilor de
acces necesare va permite valorificarea turistică a acesteia, prin includerea într-un circuit turistic
bine organizat.
Un alt obiectiv istoric important din zonă este și Cetatea de la Mălăiești, situată pe un deal la
marginea satului cu același nume, construită la sfârșitul secolului al XIV –lea.
Dată fiind și importanța acestui monument istoric, autoritățile locale au scris un proiect de
finanțare pe care l-au depus în cadrul Programului Operațional Regional, axa referitoare la
dezvoltarea turismului, obtinând fondurile necesare pentru reabilitarea cetății, care ar urma să
se realizeze într-o perioadă de 18 luni.
Reabilitarea Cetății Colt nu ar face decât să contribuie și mai mult la stabilirea unui traseu
turistic de succes în zonă, cu obiective valoroase și valorificate turistic.
Constituirea unui traseu tematic cultural-istoric de turism în Țara Hațegului,
care să includă cele cinci obiective istorice amintite mai sus: Cetatea Sarmizegetusa,
Cetatea Regală a Hațegului, Cetatea Rachitova, Cetatea Colt, Cetatea Mălăiești.
Pag
e13
8
Cunoașterea și enumerarea obiectivelor turistice nu sunt suficiente pentru ca potențialul turistic
să fie apreciat de turiști, astfel organizarea unor forme de vizitare precum trasee sau circuite
regionale în care să fie prezente diferite obiective religioase, culturale, istorice, dar și circuite
tematice care oferă posibilitatea vizitării unei anumite categorii pe întreg teritoriul analizat,
vizitarea castelelor sau bisericilor medievale, a mânăstirilor sau a mesteșugurilor și ocupațiilor
cu vechi tradiții este binevenită.
Traseele turistice se pot realiza astfel încât să permită cunoașterea unei zone sau regiuni,
putând fi parte a unui circuit regional sau național. Luând în considerare bogăția obiectivelor se
pot identifica unele localități care să fie prinse într-o astfel de formă de vizitare.
Sistem integrat de marcare si inscriptionare în mai multe limbi a căilor de acces către obiectivele turistice vizate - cele cinci cetati.
Panouri stradale tip city-light cu informații referitoare la circuitul „Țara Hategului”.
Crearea unei pagini de internet locală de promovare a circuitului ,,Țara Hațegului” (tarahategului.ro).
Instalarea de plăcuțe cu coduri QR pe fiecare obiectiv istoric, care, prin citire pe pagina de web, să poată oferi informațiile necesare referitoare la clădirea respectivă.
După modelul de promovare la nivelul Țării Hațegului se poate face strategie de promovare turistică (on-line) și pe celelalte 4 regiuni, respectiv Țara Zarandului, Valea Mureșului, Ținutul Padurenilor si Valea Jiului.
Proiectia HR:
În general astfel de lucrări se execută cu firme de specialitate (construcții și
reabilitări) - subcontractări în proiecte implementate de administrația locală și / sau
de organisme centrale de profil;
Impactul la nivelul persoanelor neocupate aflate în căutarea unui loc de muncă va fi
mediu3, în special pentru funcțiunile de execuție necalificate, calificare mică și medie;
3 Corespunzator volumului proiectelor
Pag
e13
9
Forța de muncă imediat disponibilă poate asigura funcțiunile de execuție (cu instruiri
minime la locul de muncă), dar funcțiunile de coordonare (inclusiv line-management)
trebuie asigurate cu personal cu experiență;
Formările potențiale (în cazul în care vor fi necesare) vizează meserii din sectorul
construcții-montaj, la nivel local existând posibilitatea de a compensa prin programe
de formare profesională continuă eventuale carențe de calificare;
În mod normal toate funcțiunile de execuție și chiar tehnice de specialitate –
management pentru astfel de lucrări sunt recuperabile din masa șomerilor județului
Hunedoara (foarte bine reprezentați muncitorii de construcții – amenajări, drumuri,
dar și ingineri de specialitate etc.) – muncitorii de amenajări – drumuri și cei de
construcții sunt pe locurile 1 și 3 ca volum de șomeri la nivelul județului Hunedoara;
În județul Hunedoara sunt 11,1 mii persoane sunt ocupate în sectorul „construcții”,
peste 2,1 mii fiind ocupate în activități stiintifice si tehnice, unele dintre aceste
persoane putând contribui la un eventual necesar de forță de muncă calificată;
În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură
forța de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se
toate specialitățile de muncitori calificați si necalificați din sectoarele construcții-
montaj, transport – drumuri - șosele, amenajări (inclusiv amenajări hidrotehnice) etc.;
Pentru asigurarea personalului necesar se poate merge pe un parteneriat ordonator
lucrare – AJOFM – firme executante, astfel încât să fie utilizată cât mai mult forță de
muncă locală (inclusiv șomeri).
Sinteza actiune asigurare HR – Reabilitare situri istorice
Necesar HR
Surse candidati Medii sursa
Actiuni necesare
Inactivi Activi lunga durata /
continua Recrutare
Arhitecti Nu*
Angajați Cautatori de loc de muncă**Absolvenți de spec.
Șomaj Sector construcții Proiectare
Nu este cazul (N6 EQF)
N / A
Ingineri proiectanti, ingineri constructori si structuralisti
Șomeri
Angajați Cautatori de loc de muncă**Absolvenți de spec
Șomaj Sector construcții Proiectare
Nu este cazul (N6 EQF)
Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Tehnicieni si maistri constructori
Șomeri
Angajați Cautatori de loc de muncă Absolvenți de spec
Șomaj Sector construcții Proiectare
Școli de maiștrii, post-liceale și liceale
Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Constructori de diverse
Șomeri
Angajați Cautatori de
Șomaj Sector
Absolvenți de specialitate sau FPC
Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Pag
e14
0
specialitati (lucratori de structuri, constructii, zidari, finisori)
loc de muncă**Absolvenți de spec
construcții
calificare nivel I si II pentru șomeri fără calificare de profil
Dulgheri, tamplari
Șomeri
Angajați Cautatori de loc de muncă Absolvenți de spec
Șomaj Sector construcții
Absolvenți de specialitate sau FPC calificare nivel I și II pentru șomeri fara calificare de profil
Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Conducatori utilaje, mecanici
Șomeri
Angajați Cautatori de loc de muncă Absolvenți de spec
Șomaj Sector construcții
Absolventi de specialitate sau FPC calificare nivel I si II pentru someri fara calificare de profil
Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Muncitori drumuri si poduri
Șomeri
Angajați Cautatori de loc de muncă Absolvenți de spec
Șomaj Sector construcții, amenajări
Nu este cazul – se poate recruta direct
Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Aqua Park cu componenta termo, regiunea Geoagiu Bai (greenfield)
Catchment Area potential: local; regional; national; international;
Nr vizitatori potențiali / an: TTL (scenariu temperat) circa 800.000 vizite, din care:
Sezon rece 250.000;
Sezon cald 550.000.
Elemente implementabile: componentă hotelieră (horeca); spa; spa medical; tratament medical
(băi); bazine de apă termală; bazine de înot; tobogane, bazin cu valuri; plajă; turism de ștrand
indoor și outdoor; terase, cafenele, shop-uri.
Angajați permanenți: aprox 65-70 (min).
Angajați sezonieri suplimentari, doar peste vara: 30-35 (min).
Soluția poate fi analizată și detaliată în cadrul unui studiu separat de pre-fezabilitate pentru a se
testa viabilitatea conceptului.
Proiectia HR:
Pentru personalul de specialitate medicală situația este identică cu cea de la
secțiunea „Servicii medicale de de sănătate”;
Impactul la nivelul persoanelor neocupate aflate în căutarea unui loc de munca va fi
mediu-mic, funcțiuni de execuție de calificare - bază și medie din sectoarele „hoteluri
și restaurante” și „comerț”;
Pag
e14
1
Forța de muncă imediat disponibilă poate asigura posturile de execuție, dar
funcțiunile de coordonare trebuie ocupate de personal cu experiență solidă,
dobândită în servicii de turism / HORECA;
Formările potențiale vizează meserii din turism / HORECA, și din acest punct de
vedere în județ fiind identificați furnizori de formare profesională continuă care pot
acoperi necesarul de instruire;
În județul Hunedoara sunt 8,8 mii persoane, sunt ocupate în sectorul „hoteluri și
restaurante”, 28,8 mii persoane fiind ocupate sectorul „comerț”; desigur din această
a doua categorie numai o parte poate îndeplini standardele cerute într-o activitate ca
acest proiect, dar există o bază de recrutare de la care se poate porni;
Dificultatea va fi aceea de a asigura personalul de animație - entertaiment, cel mai
probabil acesta va fi personal sezonier și va fi recrutat din exteriorul județului;
În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură
forța de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se
toate specialitățile de muncitori calificați și necalificați din sectoarele construcții-
montaj, transport – drumuri - șosele, amenajări (inclusiv amenajări hidrotehnice) etc.;
Dat fiind volumul mare al personalului, precum și unitatea activității este indicat
organizarea unui unui jobfair dedicat care va permite luarea de contact cu toate
categoriile de personalul urmărit și constituirea unei baze de date care să permită
organizarea procesului de recrutare / selecție propriu-zis;
La dimensiunea acestui park de distracții / tratament / spa este necesară
constituirea unui structuri de gestiune HR.
Sinteza actiune asigurare HR – Aquapark
Necesar HR
Surse candidati Medii sursa
Actiuni necesare
Inactivi Activi lunga durata /
continua Recrutare
Medici Nu*
Angajați Căutători de loc de muncă**Absolvenți de spec.
Sistem public sănătate; Clinici private
Nu este cazul (N6 EQF)
Program de recrutare care devansează punerea în funcțiune; Târg de joburi dedicat
Terapeuti / Masseuri
Șomeri
Angajați Căutători de loc de muncă**Absolvenți de spec.
Sistem public sănătate; Clinici private
Nu este cazul (N6 EQF)
Program de recrutare care devansează punerea în funcțiune; Târg de joburi dedicat
Farmacist Nu* Angajați Absolvenți de spec.
Farmacii Nu este cazul (N6 EQF)
Program de recrutare care devansează punerea în funcțiune; Târg de joburi dedicat
Asistente Șomeri
Angajați Căutători de loc de muncă**Absolvenți de spec.
Sistem public sănătate; Clinici private
Facultate asistente / 3 ani – opțiune la limită (N5 – EQF)
Program de recrutare care devansează punerea în funcțiune; Târg de joburi dedicat
Pag
e14
2
Personal HORECA
Someri
Angajați Căutători de loc de muncă**Absolvenți de spec.
Turism - restaurante
Absolvent de specialitate sau FPC (N3 – EQF)
Program de recrutare care devansează punerea în funcțiune; Târg de joburi dedicat
Animatie - Entertaiment
Nu
Angajați de profil din alte unități cu specific
Turism Nu este cazul
Mini-program de recrutrare dedicat sau preluarea personal payroll de la agenție de profil
Administratie Someri
Angajați Căutători de loc de muncă Absolvenți
Mediu economic local / regional
Nu este cazul – se poate recruta direct
Parteneriat cu AJOFM; Program de recrutare dedicat
Servicii Someri
Angajați Căutători de loc de muncă Absolvenți
Turism restaurante
Nu este cazul – se poate recruta direct
Parteneriat cu AJOFM; Program de recrutare dedicat
* În masa șomerilor din județul Hunedoara și din regiunea Vest se regăsesc câțiva medici care au fost /
sunt înscriși ca atare (șomeri); totuși această sursă de candidați nu poate fi considerată o sursă reală de personal cu pregătire medicală superioară, prezența medicilor în calitate de șomeri fiind cu totul ocazională / fortuită.
4.4. AGRICULTURĂ
Politica europeană
Planul de Acțiune European pentru Alimentație și Agricultură Ecologică stabilește 21 de
inițiative pentru a realiza obiectivele dezvoltării pieței de produse ecologice și îmbunătățirea
standardelor, prin creșterea eficacității, transparenței și a încrederii consumatorului. La unul
dintre aceste puncte Comisia Europeană recomandă ca statele membre să adopte toate
măsurile necesare pentru a susține dezvoltarea agriculturii ecologice.
Este adusă, de asemenea, în discuție, activitatea de cercetare în domeniul agriculturii
ecologice. Sectorul alimentației și agriculturii ecologice este unul foarte dinamic și prezintă o
creștere rapidă și o dezvoltare constantă, ambele având nevoie să fie sprijinite de noile
tehnologii. Necesitățile activității de cercetare depind de evoluția sectorului și în special de
factori ca diversificarea producției, noile posibilități de comercializare, dar și de schimbările sau
de actualizarea legislației relevante.
Noua Politică Agricolă Comună
Politica Agricolă Comună se transformă: Parlamentul European, Consiliul de Miniștri al UE și
Comisia Europeană au ajuns la un acord privind reforma PAC, care va fi aplicată după 1
ianuarie 2014. Reforma vizează în principal reducerea decalajelor între țările membre privind
subvențiile la plățile directe.
Pag
e14
3
Unul dintre punctele cele mai importante pentru viitorul agriculturii din România vizează plățile
directe, care vor fi distribuite mai echitabil la nivelul Uniunii Europene și astfel se vor reduce
decalajele care există acum în materie de subvenții între țările vechi și cele nou intrate.
Fermierii români vor primi in următorii 6 ani tot mai mulți bani și astfel vor ajunge la 196 de euro
la hectar. Acum, ajutorul este de 135 de euro. Pentru tinerii fermieri subvențiile vor fi mai mari
cu 25 la sută în primii 5 ani de activitate, iar micii agricultori beneficiază de schema de plată
simplificată, adică vor putea primi susținere financiară fără prea multă birocrație.
Politica Agricolă Comună (PAC) își păstrează arhitectura de baza a celor două axe principale:
subvențiile directe și dezvoltarea rurală. PAC reprezintă 38% din bugetul UE pentru următorii
șapte ani, fie 363 de miliarde de euro, din care 277.85 de miliarde pentru subvenții.
Noua Politică Agricolă Comună va proteja natura, prin așa-numita componentă de înverzire. Cel
puțin 30 % din bugetul programelor de dezvoltare rurală vor trebui alocate unor măsuri de
agromediu, sprijinirii agriculturii ecologice sau unor proiecte legate de investiții sau măsuri de
inovare în favoarea mediului.
Un punct foarte important în agenda noii politici agricole, îl constituie, deci, dezvoltarea
agriculturii ecologice.
Politica națională
Agricultura ecologică este un sector dinamic în România care a cunoscut în ultimii ani o evoluție
ascendentă, atât în sectorul vegetal cât și în sectorul de producție animalieră.
Cererea consumatorilor de produse ecologice și popularitatea în creștere a agriculturii ecologice
în UE, dar și la nivelul României, face necesară dezvoltarea acestui sector la nivel național și, în
cazul studiului de față, la nivel regional.
Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită
metabolismului uman, în deplină corelație cu conservarea și dezvoltarea mediului. Unul dintre
principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole și alimentare
proaspete și autentice, prin procese create să respecte natura și sistemele acesteia.
În etapa de producție la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri
și derivatele acestora) a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor de
creștere, hormonilor, antibioticelor. În etapa de procesare a alimentelor se restricționează
folosirea aditivilor, a substanțelor complementare și a substanțelor chimice de sinteză folosite la
prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologică are o contribuție majoră la dezvoltarea
durabilă, la creșterea activităților economice cu o importantă valoare adăugată și la sporirea
interesului pentru spațiul rural.
Justificare și rezumat soluție
Măsuri FEADR:
Pag
e14
4
Investiții în active fizice [Art. 18]
În cadrul măsurii se va acorda sprijin pentru investiții tangibile și/sau intangibile care
ameliorează nivelul global de performanță al exploatației, vizează prelucrarea, comercializarea
și/sau dezvoltarea produselor agricole care fac obiectul anexei I la tratat sau ale bumbacului (cu
excepția produselor pescărești), rezultatul procesului de producție putând fi un produs care nu
face obiectul anexei I. Sprijinul va putea viza infrastructura necesară pentru dezvoltarea și
adaptarea agriculturii și a silviculturii, inclusiv accesul la suprafețele agricole și forestiere,
comasarea și ameliorarea terenurilor, furnizarea energiei și gestionarea apelor sau investiții
neproductive legate de îndeplinirea obiectivelor din domeniul agro-mediului și al climei (inclusiv
biodiversitatea, starea de conservare a speciilor și habitatelor, precum și investiții care sporesc
valoarea de utilitate publică a unei zone Natura 2000 sau a altor sisteme cu înaltă valoare
naturală).
Înființarea grupurilor de producători [Art. 28]
Se va acorda sprijin pentru facilitarea înființării grupurilor de producători din sectorul agricol, în
scopul adaptării producției și produselor la cerințele pieței.
Agricultura ecologică [Art. 30]
Sprijinul se va putea acorda pe fermierilor sau grupurilor de fermieri care se angajează în mod
voluntar să adopte sau să mențina practici și metode specifice agriculturii ecologice. Sprijinul se
va putea acorda exclusiv pentru angajamente care depășesc standardele obligatorii relevante
prevăzute de legislația comunitară, cerințele minime relevante privind utilizarea îngrășamintelor
și a produselor de protecție a plantelor, precum și alte cerințe obligatorii relevante prevăzute în
legislația naționala. Plățile se acordă anual pentru a compensa toate sau o parte din costurile
suplimentare și pierderile de venit suportate de beneficiari ca urmare a angajamentelor luate.
Dacă este necesar, plățile respective pot acoperi și costurile tranzacționale, reprezentând până
la 20 % din prima plătită pentru angajamentele respective
După cum arată datele Ministerului Agriculturii, banii atrași în economie prin intermediul
proiectelor de investiții pe fonduri europene în agricultură au ajuns la sfârșitul lunii aprilie la cota
de 5 miliarde de euro, în creștere cu 13% față de începutul anului.
Pe piața națională de fructe și legume există o cerere în creștere de fructe de pădure (zmeura,
afine, mure) sau de legume precum broccoli sau ruccola. Cererea, însă, de cele mai multe ori,
este satisfacută cu ajutorul produselor din import. Una dintre cauze este prețul prea ridicat al
produselor românești de acest gen (și lipsa lor în extra-sezon), dar și oferta limitată.
Încurajarea producției de legume, fructe în sere este justificată și de cererea de pe piața pentru
produse românești în perioada rece a anului.
Obiectivul principal în ceea ce privește județul Hunedoara, raportat la sectorul agricol, este
acela de a dezvolta activități specifice domeniului care să contribuie la dezvoltarea durabilă a
Pag
e14
5
regiunii, la creșterea activității economice și la crearea de locuri de muncă: realizarea de sere în
zona parcurilor industriale. Activitățile se referă atât la linii de producție de seră, cât și la linii de
ambalare, cu focus pe agricultura organică, respectiv agricultura de nișă. Ramura de cercetare
și dezvoltare a diferitelor soiuri face parte, de asemenea, din obiectivul proiectului.
Dezvoltare sere producție de nișă și bio
1. Stațiune dezvoltare/cercetare legume, fructe și produse de nișă; parteneriat
extern.
Detaliere soluție
Concret, propunem următoarele linii de acțiune:
Dezvoltare complex de sere cu focus pe caracterul ecologic al produselor
agricole; produse agricole de nișă (roșii, ardei, vinete, conopidă, ruccola, broccoli,
fructe de pădure).
Obiectivul principal al dezvoltării unui astfel de program îl constituie creșterea productivității de
roșii, ardei, vinete, conopidă, ruccola, broccoli, fructe de pădure timpurii și extratimpurii în
concordanță cu tendințele pieței interne și externe, satisfacerea nevoilor consumatorilor și
asigurarea protecției mediului.
În anii ’70-’80, România avea peste 2.000 ha de sere tip Venlo (model olandez) construite din
structură metalică, acoperite de sticlă, sere de top în acea perioadă. Astăzi, datele statistice
afirmă că mai deținem circa 450 ha de sere încălzite, dar situația, în realitate, este mult mai
dramatic având în vedere faptul că în fiecare an dispar tot mai multe suprafețe.
Producția de legume, de exemplu, a scăzut foarte mult în ultimii 17 ani. Dacă România obținea
în anul 1991 peste 200.000 de tone de legume de seră, anul trecut cantitatea a fost de nici
30.000 (în sere și solarii). Pe măsură ce agricultura a evoluat, a apărut un al doilea factor, cel
calitativ. Pentru a controla acest factor, agricultura s-a mutat de pe camp în spații protejate,
acolo unde agricultorul poate interveni. Daca în aer liber calitatea solului poate fi îmbunătățită
printr-un aport de îngrășăminte, iar lipsa precipitațiilor prin irigații, în privința vântului nu se
poate face nimic. Într-o seră, însă, situația se schimbă. Agricultorul poate controla temperatura
aerului, poate proteja plantele cultivate de vânturile puternice și, nu în ultimul rând, poate limita
mai ușor acțiunea unor dăunători.
Producția locală de legume, care să urmeze metode moderne, ecologice, este obligatorie din
moment ce importul acestor produse este tot mai mare de la an la an. Acest fapt înseamnă
prețuri mai mari pentru consumator și balantă comercială negativă. Specialiștii din Olanda și
Belgia au ajuns la concluzia că la ora actuală suprafața ideală a unui complex de sere este de
minimum 15 ha, incluzând spații de sortare/ambalare și spații frigo. Structura complexelor de
sere include următoarele componente:
Pag
e14
6
Instalație de umbrire și salvarea energiei la acoperiș,
Instalație de umbrire și salvarea energiei pe fațade,
Instalație de încălzire,
Suporți de susținere tuburi radiante paralele,
Instalație de irigare,
Instalație electrică,
Jgheaburi de cultură suspendate.
Suprafață sere: 150.000 mp per locație,
Locații (2-3, în MH),
Investiție totală: 21 mil Euro/ unitate (fără cost teren),
Valoarea producției anuale: 9 mil Euro,
Personal: 130 producție + 7 Tesa + 2 Management (high level),
Propunere recoltă legume: roșii, vinete, ardei, conopidă, broccoli, spanac,
Propunere recoltă fructe: capșuni, fructe de pădure.
(detalii financiare și legate de dezvoltare se găsesc în anexă).
Proiecția HR:
Aici se poate prelua în mod direct cea mai mare parte din personalul de execuție (forța
de muncă disponibilă și activă provine în special din sectorul agricol);
Vor fi necesare scurte formări on-the-job pentru adaptarea forței de muncă respective la
metodele de lucru stabilite, la standardele de lucru cerute;
Impactul în ce privește recuperarea forței de muncă neocupate va fi relativ consistent
(cca. 150 de persoane),
În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură forța
de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se toate
specialitățile de muncitori calificați și necalificați din sectoarele construcții-montaj,
amenajări etc.
Pentru asigurarea personalului necesar se poate merge pe un partenriat ordonator
lucrare – AJOFM – firme executante, astfel încât să fie utilizată cât mai mult forța de
muncă locală (inclusiv șomeri) încă din faza de dezvoltare.
Sinteza actiune asigurare HR – Sere
Necesar HR
Surse candidati Medii
sursa
Actiuni necesare /
Inactivi Activi Lunga durata /
Continua Recrutare
Management Nu Angajați Agricultură Nu este cazul Program de recrutare -
Pag
e14
7
Căutători de
loc de muncă
parteneriat AJOFM
Personal TESA
(tehnicieni
horticoli,
climatizare-
instalații,
contabil etc.)
Someri
Angajați
Absolvenți Agricultură Nu este cazul
Program de recrutare -
parteneriat AJOFM
Personal de
producție
Agricolă
Someri Angajați
Absolvenți Agricultură
În caz de nevoie se
pot organiza formări
on-the-job pentru
familiarizare tehnici /
metode
Program de recrutare -
parteneriat AJOFM
Dezvoltare centre de colectare, în corelare cu serele de producție (vezi strategie
Min.Agriculturii).
Dezvoltare centre de procesare, congelare și ambalare a produselor recoltate,
proces realizat în corelare cu serele de producție
Pentru a putea asigura necesarul cerut de piața internă și internațional, dar și a competitivității
prin prețuri nu foarte ridicate, un procedeu foarte util este congelarea fructelor/legumelor în stații
speciale de congelare.
Congelarea este cel mai eficient procedeu prin care se pot păstra legumele și fructele astfel
încât acestea să fie disponibile consumului și în extra-sezon. Deși, prin comparație cu alte
metode de conservare în termeni de costuri și resurse energetice utilizate, metoda congelării
depășește valorile acestora, când realizăm un calcul final, incluzând și faptul că procesul de
congelare presupune cea mai scurtă durata și asigură cea mai bună calitate a produselor,
economic, rezultatele sunt similare.
În linii mari, dezvoltarea unei stații de congelare fructe/legume implică o serie de costuri de
investiții și o serie de costuri de producție. Având în vedere că partea de producție ar fi
asigurată de sistemul de sere detaliat anterior, ar mai fi necesare doar costurile de investiții,
acest fapt reprezentând un avantaj evident.
Investițiile includ:
˃ cheltuieli generale specifice precum: licențele necesare, pregătirea personalului, diferite
studii și teste;
˃ cheltuieli bunuri necesare specifice: spațiu, echipamente și utilaje specifice, costuri de
instalare.
Dintre legumele propuse pentru cultivare in sere ecologice, cele care se preteaza la congelare
sunt: conopida, broccoli și spanacul, iar dintre fructe: căpșunile, zmeura, murele.
Pag
e14
8
Exemplificare – suprafață de 5ha / fructe de pădure
Deviz cheltuieli totale culturi - Suprata exemplificata 5HA
In mii lei / mii euro la cursul BCE 4,3370 lei/euro din data
de 17.05.2013
Nr.crt Specificatie
Valoare
(fara TVA) TVA
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro
I. LUCRARI DE INFIINTARE PLANTATIE
1 Subcapitolul I Lucrări de pregătire a terenului
1.Manopera
a. incarcat, descarcat, transport, maruntit ingras. 22,18 5,11 5,32 27,50 6,34
Total (1) 22,18 5,11 5,32 27,50 6,34
2 Lucrări mecanice
a.administrat gunoi + ingrasamant 15,30 3,53 3,67 18,97 4,37
b. dezinfectat+ desfundat teren 20,99 4,84 5,04 26,03 6,00
c. nivelat teren 4,82 1,11 1,16 5,97 1,38
Total (2) 41,11 9,48 9,87 50,97 11,75
Total subcapitol I (1+2) 63,28 14,59 15,19 78,47 18,09
2 Subcapitolul II Infiintarea plantatiei
1. Manopera
a. pichetat teren 3,00 0,69 0,72 3,72 0,86
b. plantarea pomilor 5,00 1,15 1,20 6,20 1,43
c. completarea golurilor 1,50 0,35 0,36 1,86 0,43
Total (1) 9,50 2,19 2,28 11,78 2,72
Pag
e14
9
2. Lucrări mecanice
a. aratura semidesfundare 6,00 1,38 1,44 7,44 1,72
b. discuit 3,00 0,69 0,72 3,72 0,86
c. sapare gropi 25,00 5,76 6,00 31,00 7,15
d.fertilizare 11,50 2,65 2,76 14,26 3,29
Total (2) 45,50 10,49 10,92 56,42 13,01
3. Materii si materiale
a. pomi 542,13 125,00 130,11 672,24 155,00
b.picheti 1,88 0,43 0,45 2,33 0,54
c.ingrasaminte 40,00 9,22 9,60 49,60 11,44
d. apa 8,25 1,90 1,98 10,23 2,36
E 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total (3) 592,25 136,56 142,14 734,39 169,33
Total subcapitol II (1+2+3) 677,71 156,26 162,65 840,36 193,76
3 Subcapitolul III Intretinere plantatie in anul 1
1. Manopera 15,00 3,46 3,60 18,60 4,29
Total (1) 15,00 3,46 3,60 18,60 4,29
2. Lucrări mecance 31,00 7,15 7,44 38,44 8,86
Total (2) 31,00 7,15 7,44 38,44 8,86
3. Materii si materiale 11,00 2,54 2,64 13,64 3,15
Total (3) 11,00 2,54 2,64 13,64 3,15
Total subcapitol III(1+2+3) 57,00 13,14 13,68 70,68 16,30
4 Subcapitolul IV Intretinere plantatie in anul 2
1. Manopera 15,00 3,46 3,60 18,60 4,29
Pag
e15
0
Total (1) 15,00 3,46 3,60 18,60 4,29
2. Lucrări mecanice 31,00 7,15 7,44 38,44 8,86
Total (2) 31,00 7,15 7,44 38,44 8,86
3. Materii si materiale 11,00 2,54 2,64 13,64 3,15
Total (3) 11,00 2,54 2,64 13,64 3,15
Total subcapitol IV(1+2+3) 57,00 13,14 13,68 70,68 16,30
5 Subcapitolul V Instalat sistem sustinere si imprejmuire
1. Manopera 25,00 5,76 6,00 31,00 7,15
A 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total (1) 25,00 5,76 6,00 31,00 7,15
2. Materii si materiale 172,23 39,71 41,33 213,56 49,24
A 0,00 0,00 0,00 0,00
Total (2) 172,23 39,71 41,33 213,56 49,24
Total subcapitol V(1+2) 197,23 45,47 47,33 244,56 56,39
TOTAL DEVIZ - cheltuieli totale
Nevoie personal: 90 de oameni zi/1ha (perioada culesului mai-august),
Capacitate 25kg fructe pe zi/culegator,
Cules mecanizat cu combine, se justifică doar pentru culturi de la 100 ha în sus,
Mai multe cicluri anuale posibile,
Producție în seră – posibilă,
NECESAR COLECTARE/SPĂLARE/AMBALARE/CONGELARE RAPIDĂ,
Potențial de desfacere uriaș (național și european) cu randamente financiare foarte mari,
Bariera de intrare mare datorată costului investițional ridicat poate fi compensat prin
accesarea de fonduri europene.
Producții estimate: Afine 30 to/ha, Zmeură 8 to/ha, Capșuni 22 to/ha, Coacăze 12 to/ha,
Agrișe 12 to/ha.
Proiecția HR:
Aici se poate prelua în mod direct cea mai mare parte din personalul de execuție (forța
de muncă disponibilă și activă provine în special din sectorul agricol, inclusiv șomeri);
Vor fi necesare scurte formări on-the-job pentru adaptarea forței de muncă respective la
metodele de lucru stabilite, la standardele de lucru cerute;
În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură forța
de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regâsindu-se toate
specialitățile de muncitori calificați și necalificați din sectoarele construcții-montaj,
amenajări etc.
În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură forța
de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se toate
specialitățile de muncitori calificați și necalificați din sectoarele construcții-montaj,
amenajări etc.
Pentru asigurarea personalului necesar se poate merge pe un parteneriat ordonator
lucrare – AJOFM – firme executante, astfel încât să fie utilizată cât mai mult forța de
muncă locală (inclusiv șomeri) inca din faza de dezvoltare.
Sinteza acțiune asigurare HR – Centre procesare și sere
Necesar HR
Surse candidați Medii
sursa
Acțiuni necesare /
Inactivi Activi Lungă durată /
Continuă Recrutare
Management Nu
Angajați
Căutători de
loc de muncă
Agricultura Nu este cazul Program de recrutare dedicate
Personal TESA șomeri
Angajați
Absolvenți Agricultura Nu este cazul
Program de recrutare -
parteneriat AJOFM
(tehnicieni
horticoli,
climatizare-
instalații,
contabil etc.)
Personal de
producție
agricolă
șomeri Angajați
Absolvenți Agricultura
În caz nevoie se pot
organiza formări on-
the-job pentru
familiarizare tehnici /
metode
Program de recrutare -
parteneriat AJOFM
Efectul multiplicator al invetiției în sere:
investiție totală : 21 milioane Euro
investiții atrase de această investiție in următorii 14 ani:
scenariul de bază: 11,81 milioane Euro (o medie de 843.570 Euro/an), dar cu o
desfășurare astfel: Pe ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază generează,
în scenariul de bază, în următorii 14 ani investiții de încă 56 de eurocenți
scenariu de risc: 6,33 milioane Euro (o medie de 452.000 Euro/an). Pe
ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază, generează, în scenariul de risc,
în următorii 14 ani, investiții de încă 30 de eurocenți
Tabel: Investiție în seră:
Investiții
nete -
milioane
(EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de
creștere
Ritm de
creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
Modificare
anuală
2011 21 0 0,00 21 0,00
2012 21 0,01 0,01 21,00 0,00
2013 21,00 0,03 0,02 21,01 0,01
2014 21,01 0,08 0,04 21,01 0,01
2015 21,01 0,18 0,10 21,04 0,04
Investiții
nete -
milioane
(EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de
creștere
Ritm de
creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
Modificare
anuală
2016 21,04 0,34 0,18 21,07 0,07
2017 21,07 0,54 0,29 21,14 0,14
2018 21,14 0,77 0,42 21,22 0,22
2019 21,22 1 0,54 21,34 0,34
2020 21,34 1,21 0,66 21,48 0,48
2021 21,48 1,38 0,75 21,64 0,64
2022 21,64 1,45 0,79 21,81 0,81
2023 21,81 1,55 0,84 22,00 1,00
2024 22,00 1,60 0,87 22,19 1,19
2025 22,19 1,65 0,90 22,39 1,39
6,33
2. Dezvoltare stațiune de cercetare și dezvoltare soiuri semințe:
Crearea de soiuri și hibrizi de:
o cereale (grâu comun, grâu durum, secară, triticale, orz, orzoaică de toamnă,
orez, porumb și sorg);
o leguminoase pentru boabe (soia, fasole, mazăre);
o plante tehnice (floarea-soarelui, în de ulei, in de fibre);
o plante furajere;
o plante medicinale și aromatice.
Elaborarea de tehnologii și secvențe tehnologice de cultura.
Producerea de semințe;
Servicii științifice și tehnologice (testare produse insectofungicide și erbicide, procesare
semințe);
Difuzarea rezultatelor cercetării științifice în practica producătorilor agricoli.
Investiție: 4 milioane Euro
Personal: 26 persoane.
Proiectia HR:
Redus ca impact din punctul de vedere al angajării resurselor umane disponibile
(calificarea înaltă și superioară minimizând impactul – biologi, bichimiști, laboranți de
specialitate, ingineri agronomi etc.);
Stațiunea creează însă premisele devoltării pe orizontală și verticală a unor inițiative
antreprenoriale din domeniul producției agricole, precum și în ceea ce privește
susținerea unor activități de producție (sere, livezi, culturi crealiere etc.);
În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură forța
de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se toate
specialitățile de muncitori calificați și necalificați din sectoarele construcții-montaj,
amenajări etc.
Pentru asigurarea personalului necesar se poate merge pe un partenriat ordonator
lucrare – AJOFM – firme executante, astfel încât să fie utilizată cât mai mult forța de
muncă locală (inclusiv șomeri) încă din faza de dezvoltareș
Sinteza actiune asigurare HR
Necesar HR
Surse candidati Medii
sursa
Actiuni necesare /
Inactivi Activi Lunga durata /
Continua Recrutare
Management Nu
Angajați
Căutători de
loc de muncă
Activități
științifice /
Cercetare
agricolă /
Biotehnologii
Nu este cazul Program de recrutare dedicat
Ingineri
horticoli -
agronomi
Șomeri
Angajați
Căutatori de
loc de muncă
Activități
științifice /
Cercetare
agricolă /
Biotehnologii
Nu este cazul Program de recrutare -
parteneriat AJOFM
Biologi /
Biochimiști,
Șomeri
Angajati
Cautarori de
loc de munca
Absolventi
Activitati
stiintifice /
Cercetare
agricola /
Biotehnologii
Nu este cazul Program de recrutare -
parteneriat AJOFM
Tehnicieni de
specialitate /
Laboranți
Șomeri
Angajati
Cautarori de
loc de munca
Absolventi
Activitati
stiintifice /
Cercetare
agricola /
Biotehnologii
Nu este cazul Program de recrutare -
parteneriat AJOFM
Personal
execuție
(suport)
Șomeri
Angajați
Căutători de
loc de muncă
Absolvenți
Agricultură
În caz nevoie se pot
organiza formări de
scurăa durată on-the-
job pentru familiarizare
Program de recrutare -
parteneriat AJOFM
cu mediul de lucru
Efectul de multiplicare în cazul investiției în statiune de cercetare legume fructe:
investiție totală: 4 milioane Euro
investiții atrase de această investiție in următorii 14 ani:
- scenariul de bază: 2.25 milioane Euro (o medie de 160.714 Euro/an), dar cu o
desfășurare astfel: Pe ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază generează,
în scenariul de bază, în următorii 14 ani investiții de încă 56 de eurocenți
- scenariu de risc: 1,21 milioane Euro (o medie de 86.428 Euro/an). Pe ansamblu,
fiecare Euro investit în anul de bază, generează, în scenariul de risc, în următorii
14 ani, investiții de încă 30 de eurocenți
Tabel : Investiție în statiune cercetare dezvoltare legume fructe:
Investiții
nete -
milioane
(EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de
creștere
Ritm de
creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
Modificare
anuală
2011 4 0 0,00 4 0,00
2012 4 0,01 0,01 4,00 0,00
2013 4,00 0,03 0,02 4,00 0,00
2014 4,00 0,08 0,04 4,00 0,00
2015 4,00 0,18 0,10 4,01 0,01
2016 4,01 0,34 0,18 4,01 0,01
2017 4,01 0,54 0,29 4,03 0,03
2018 4,03 0,77 0,42 4,04 0,04
2019 4,04 1 0,54 4,06 0,06
Investiții
nete -
milioane
(EUR)
Începutul
perioadei
Ritm de
creștere
Ritm de
creștere
ajustat
Sfârșitul
perioadei
Modificare
anuală
2020 4,06 1,21 0,66 4,09 0,09
2021 4,09 1,38 0,75 4,12 0,12
2022 4,12 1,45 0,79 4,15 0,15
2023 4,15 1,55 0,84 4,19 0,19
2024 4,19 1,60 0,87 4,23 0,23
2025 4,23 1,65 0,90 4,26 0,26
1,21
3. Masura suplimentara: subventii acordate la nivel local, de primarii, in judetul
Hunedoara, pentru a stimula modernizarea stânelor și dezvoltarea acestora în fabrici de lactate.
O astfel de măsură a fost implementată în Munții Rodnei, unde au fost dezvoltate 14 stâne
moderne prin accesarea de fonduri europene. Modernizarea a tras după sine și ușurarea
muncii, dar și amenajarea drumurilor de acces pentru ca toți cei care doresc produse proaspete
și ecologice să ajungă în zonă. Desigur, efectele s-au tradus și în sporirea competitivității și în
crearea locurilor de muncă.
4.5. MEDIU
Politica europeană
Printre cele trei priorități ale Strategiei Europa 2020 și pe care le-am amintit la începutul
proiectului, se află și creșterea durabilă. Această prioritate presupune, pe lângă o creștere
economică durabilă, mai competitivă, și o creștere economică mai ecologică și mai eficientă din
punctul de vedere al utilizării resurselor.
Principalele priorități ale politicii europene de mediu sunt protejarea speciilor pe cale de
dispariție și a habitatelor și utilizarea cât mai eficientă a resurselor naturale. Aceste obiective,
prin încurajarea inovării și a spiritului antreprenorial, pot contribui la creșterea economică.
Politica europeană de mediu este orientată în cinci direcții: biodiversitatea, utilizarea eficientă a
resurselor, apa, aer, deșeuri. Finanțarea unei Uniuni mai ecologice este o preocupare constantă
a Bruxelles-ului, iar programul Life este principalul mijloc prin care UE sprijină proiectele de
mediu și conservare.
Uniunea Europeană a elaborat o strategie cu ajutorul căreia își propune să stopeze declinul
speciilor pe cale de dispariție și al habitatelor, până în 2020. În centrul acestei strategii se află
rețeaua Natura 2000, care include 26.000 de zone protejate reprezentând aproape 20% din
suprafața de uscat a Uniunii Europene. Nu este vorba despre rezervații naturale, ci mai degrabă
despre situri unde pot fi desfășurate activități umane care nu pun în pericol speciile rare și
vulnerabile și nici habitatele.
Uniunea Europeană acordă, de asemenea, o atenție deosebită noilor inițiative de prevenire a
generării deșeurilor, utilizării mai eficiente a resurselor și încurajării trecerii la un consum mai
durabil. În cazurile in care generarea deșeurilor nu poate fi evitată, materialele trebuie
recuperate, preferabil prin reciclare, de aceea oficialii europeni solicită îmbunătățirea metodelor
de producție și le cere consumatorilor să opteze pentru produsele mai ecologice și cele reciclate
și pentru mai puțin ambalaj.
Politica națională
Politica națională de mediu se orientează după principiile și obiectivele politicii europene. Astfel,
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, urmărește îmbunătățirea infrastructurii de mediu și
reducerea decalajului existent față de alte state membre ale UE, conservarea biodiversității,
reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului, dar și promovarea producției de energie din
surse alternative, regenerabile și nepoluante și stimularea creșterii economice durabile, cu
accent pe crearea de noi locuri de muncă ,,verzi”. Un instrument esențial va fi creșterea gradului
de absorbție a fondurilor europene prin Programul Operațional Sectorial Mediu, precum și
pregătirea Cadrului Financiar Multianual 2014-2020.
Resursele naturale reprezintă o componentă esențială a bogăției României. Pentru
îmbunătățirea condițiilor de viață în România este necesar ca aceste resurse naturale să fie
exploatate într-o manieră durabilă.
Justificare și rezumat soluție
POS Mediu este cel mai important program de asistență financiară pentru infrastructura de
mediu fiind un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai curat și o
dezvoltare regională mai echilibrată. Obiectivul general al POS Mediu constă în îmbunătățirea
standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea
acquis-ului comunitar de mediu și reducerea diferenței dintre infrastructura de mediu care există
între România și Uniunea Europeană, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.
În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare:
Axa prioritară 1 – Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată;
Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea
siturilor contaminate istoric;
Axa prioritară 3 – Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin
restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență
energetică în localitătile cele mai afectate de poluare;
Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii;
Axa prioritară 5 – “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în
zonele cele mai expuse la risc”;
Axa prioritară 6 – Asistență tehnică.
În județul Hunedoara dezvoltarea regională și economică și generarea de locuri din muncă sunt
obiective ce pot fi atinse și prin activități din aria politicii de mediu.
Detaliere solutie:
Modernizare management deseuri menajere - Sisteme integrate de gestionare a
deșeurilor menajere în regiunile judetului Hunedoara, care să includă:
colectare selectivă; tomberoane subterane pentru colectare selectivă;
sortare pe categorii: deșeuri reutilizabile prin reciclare și deșeuri nereciclabile;
transport;
depozitare.
Valorificare și reciclare:
reciclarea deșeurilor reutilizabile și eliminarea celor nereciclabile prin incinerare
sau stocare in gropi de gunoi (ecologice); instalații de incinerare care transformă
deșeurile nereciclabile în energie instalații de transformare a deșeurilor
biodegradabile în biogaz, care ulterior este utilizat pentru a produce energie și
căldură.
amenajarea unor gropi de gunoi speciale, izolate, destinate stocării deșeurilor
nereciclabile;
transformarea în îngrășământ natural a deșeurilor domestice, prin asistarea
tehnlogică a procesului natural de transformare al acestuia - utilizarea acestuia în
(și) în serele propuse la direcția Agricultură, ca îngrășământ bio;
reutilizarea prin reciclare a deșeurilor complexe precum echipamentele electrice
și electronice.
Gestionarea deșeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă
România în ceea ce privește protecția mediului. Aceasta se referă la activitățile de colectare,
transport, tratare, valorificare și eliminare a acestora.
Datele privind gestionarea deșeurilor în România fac distincție între două categorii importante
de deșeuri: deșeuri municipale și asimilabile din comerț, industrie și instituții, deșeuri din
construcții și demolări și nămoluri provenite de la stațiile de epurare orășenești; deșeuri de
producție.
Principalele probleme în sectorul referitor la managementul deșeurilor și protecția solurilor sunt
următoarele:
număr ridicat de situri poluate istoric;
depozitarea - principal mod de eliminare a deșeurilor, și număr mare de depozite de
deșeuri;
neconforme;
proporție scăzută de deșeuri valorificate și reciclate;
infrastructură neadecvată de colectare, transport și eliminare a deșeurilor.
Închidere / reabilitare sit-uri contaminate cu un impact major asupra mediului înconjurător - inventar al tuturor categoriilor de sit-uri contaminate.
Listă situri posibil contaminate – Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara:
˃ Haldă de steril funicular vechi - EM Uricani;
˃ Halda PA nr. 2-3 Maleia – Petroșani;
˃ Cariera Căzănești - Valea Ponorului - halda de steril nr. 2;
˃ Cariera Căzănești - Valea Ponorului halda de steril nr. 4;
˃ Depozit de deșeuri menajere Hațeg;
˃ Depozit de deșeuri municipale Aninoasa;
˃ Depozit de deșeuri municipale Deva;
˃ Depozit de deșeuri municipale Lupeni;
˃ Depozit de deșeuri municipale Orăștie;
˃ Depozit de deșeuri municipale Petrila;
˃ Depozit de deșeuri municipale Petrila;
˃ Depozit de deșeuri municipale Rapoltu Mare;
˃ Depozit de deșeuri municipale Uricani;
˃ Depozit de deșeuri municipale Vulcan;
˃ Depozit de zgurp și cenușă de rezervă;
˃ Depozit de zgură și cenușă Valea Caprișoară;
˃ Depozitul Bejan pentru zgură și cenușă;
˃ EM Bărbăteni - halda de steril Mierleasa;
˃ EM Lonea - halda de steril Lonea 1;
˃ EM Lonea halda de steril Jieț;
˃ EM Lupeni - halda de steril - ramura 3;
˃ EM Petrila - halda de steril ramura 5;
˃ Funicular steril ramura și halda EM Uricani;
˃ Halda Poligon Zlasti;
˃ Halda de zgură (SC Intermetaco);
˃ Halda de zgură Buituri;
˃ Halda de zgură-incintă fostă platformă siderurgică;
˃ Halda Lelese vest;
˃ Halda Teliuc 3 sud;
˃ Halda veche de zgura Buituri - Hunedoara (exploatată în prezent de SC Ison Grup SA);
˃ Incinta nouă Sidermet sa – Călan;
˃ Mina Aninoasa halda de steril Tericoane Piscu;
˃ Mina Livezeni Est - halda de steril de mina put auxiliar Est Livezeni;
˃ Mina Lonea 1 - halda de steril de Mina Valea lui Ciort;
˃ Mina Lonea 3 - halda de steril de Mina Defor;
˃ Mina Mesteacăn Vest (Țebea) - haldă de steril Dambut;
˃ Mina Mesteacăn Vest (Țebea) haldă de steril Mesteacăn;
˃ Mina Petrila 3 - halda de steril 2 est;
˃ Platforma Sidermet SA Călan;
˃ Preparația Petrila - halda de steril ramura 1,2,3 si 4;
˃ ScECO SID SA.
În total, la nivelul județului Hunedoara sunt identificate 42 de situri posibil contaminate, dintre
care două, respectiv Incinta Nouă Sidermet SA - CL Călan și SC ECO SID SA, prezintă un risc
ridicat. Cele 42 de situri ocupă o suprafață de 703,497 ha.
Proiectia HR:
Este necesară intervenția unor firme specializate și autorizate ca atare;
Din acest punct de vedere impactul la nivelul locurilor de muncă nou create va fi mediu,
ceea ce va permite recuperarea unui anumit număr de persoane4 localizate în zonă,
aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv personal minier care va părăsi o serie de
mine din zonă5;
Pot fi preluați o parte din minerii disponibilizați, precum și unii specialiști TESA, foști
angajați în Valea Jiului;
4 Depinde de amploarea si numarul de actiuni de pofil desfasurate in judet
5 Printre minele din Valea Jiului care se vor inchide se regasec minele Lonea, Livezeni, Vulcan, Lupeni;
din aceste mine vor fi disponibilizati cca. 15% din totalul de 5.000 de angajatiaflati in activitate.
În județul Hunedoara sunt 8,2 mii persoane care activează încă în industria extractivă,
aceștia la rândul lor putând deveni baza de recrutare pentru activități ca cele proiectate.
În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură forța
de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se toate
specialitățile de muncitori calificați și necalificați din sectoarele construcții-montaj,
amenajări etc.;
Pentru asigurarea personalului necesar se poate merge pe un partenriat ordonator
lucrare – AJOFM – firme executante, astfel încât să fie utilizată cât mai mult forța de
muncă locală (inclusiv șomeri).
Sinteza actiune asigurare HR – Mediu
Necesar HR
Surse candidati Medii sursa
Actiuni necesare /
Inactivi Activi Lunga durata /
Continua Recrutare
Ecologi Nu Angajați Căutători de loc de muncă
Gestionare deșeuri, Mediu-ecologi, Mine,
Nu este cazul Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Ingineri Șomeri
Angajați Căutători de loc de muncă
Gestionare deșeuri, Mediu-ecologi, Mine,
Nu este cazul Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Chimisti Șomeri
Angajați Căutători de loc de muncă Absolvenți
Gestionare deșeuri, Mediu-ecologi, Mine,
Nu este cazul Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Tehnicieni de specialitate si maistri de lucrari
Șomeri
Angajați Căutători de loc de muncă Absolvenți
Gestionare deșeuri, Mediu-ecologi, Mine,)
Nu este cazul Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Muncilori, conducatori utilaje de lucru, soferi
Șomeri
Angajați Căutători de loc de muncă Absolvenți
Gestionare deșeuri, Mediu-ecologi, Mine,)
În caz de nevoie se pot organiza formări de scurtă durată
Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
Muncitor necalificat
Șomeri
Angajați Căutători de loc de muncă Absolvenți
Gestionare deșeuri, Mediu-ecologi, Mine,
În caz de nevoie se pot organiza formări de scurtă durată on-the-job pentru familiarizare cu mediul de lucru
Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare
CONCLUZII Studiile realizate în piața muncii din România arată o mobilitate scăzută a populației ocupate,
șomajul are tendința de a devein cronic, peste 80% din șomeri păstrându-și statutul de șomeri
cel puțin 1 an.
98,6% din populația ocupată din România nu își caută un alt loc de muncă, ca urmare românii
prezintă o disponibilitate redusă de a-și schimba locul de muncă, preferând să nu-și assume
riscuri și să rămână la locul de muncă pe care îl au.
Cei care își părăsesc locul de muncă intră într-o proporție semnificativă în șomaj mai degrabă
decât să treacă la un alt loc de muncă.
Cea mai eficientă modalitate de protecție împotriva sărăciei pentru o persoană activă și familia
acesteia o reprezintă deținerea unui loc de muncă. De aceea demersul nostru a fost îndreptat
pe de o parte în identificarea unor măsuri active de ocupare dar cu precădere în dezvoltarea
unor investiții locale care să conducă la absorbția forței de muncă disponbilizată din alte
sectoare.
Impact economic: Impactul economic se traduce similar pentru toate direcțiile menționate în studiu: creștere
economică, investiții, încurajarea spiritului antreprenorial, creșterea competitivității economice.
Pentru a ilustra mai clar, vom exemplifica mai jos.
Un rol important în creșterea competitivității de ansamblu a economiei naționale este realizarea
obiectivului de creștere a competitivității turismului românesc și îmbunătățirea imaginii României
prin promovarea potențialului turistic. Atragerea unui număr cât mai mare de turiști va atrage în
mod firesc și venituri rezultate din serviciile pe care aceștia le vor folosi determinând un spor de
producție care se va regăsi ca aport la crearea produsului intern brut.
Având în vedere sinergia turismului cu alte domenii sectoriale ale economiei, asigurarea
cadrului necesar pentru dezvoltarea produselor turistice, îmbunătățirea infrastructurii, a
serviciilor și diversificarea ofertei turistice va avea un impact pozitiv în realizarea obiectivelor
mai largi ale dezvoltării regionale. O dată inițiată modernizarea spațiului și a infrastructurii, zona
va deveni un punct de atracție și pentru potențialii investitori.
Propunerile noastre de investiții includ dimensiunea culturală a turismului, impactul turismului
cultural asupra întreprinderilor mici și mijlocii fiind unul evident: sursă de inovare, de creație, de
dezvoltare a micilor afaceri prin dezvoltarea de produse și servicii aferente.
Turismul cultural-istoric poate fi privit ca alternativă de dezvoltare a regiunii, absorbind
personalul disponibilizat în urma restrângerii activității din unele parcuri industriale importante
sau chiar închiderea lor. Concret, acesta poate fi angrenat în activitățile de reabilitare a
diferitelor obiective tursitice, dar și în cele de promovare.
Un alt exemplu este cel legat de agricultură. Având în vedere faptul că elementul cheie al
proiectului îl reprezintă producția de legume și fructe atât pentru piața internă cât și pentru cea
externă, efectele se vor materializa în creșterea economică din județul Hunedoara. Pe termen
mediu și lung, consumatorul va avea acces la produse mai ieftine decât cele din import, ceea ce
va încuraja și crește semnificativ consumul. Aportul dezvoltării complexelor de sere în cadrul
parcurilor industriale la dezvoltarea regională durabilă este unul evident. La fel de evident și
important este și aportul la creșterea competitivității agricole atât pe plan național, cât și la nivel
internațional.
Referitor la direcția legată de mediu, impactul se traduce la fel ca în cazul celorlalte domenii
studiate: dezvoltarea unor noi activități economice, care, implicit, antrenează noi venituri și noi
locuri de muncă (greenfield-uri pentru producție de echipament energie verde, sistemul de
gestionare al deșeurilor in ansamblu etc).
Impact social: Ca și în cazul impactului economic, impactul social comportă aceleași caracteristici generale în cazul tuturor direcțiilor dezvoltate și are două coordonate esențiale (care se identifică și cu scopul planului nostru): susținerea dezvoltării regionale și integrarea în câmpul muncii a unui număr cât mai mare de oameni (sau, reintegrarea, în cazul oamenilor ce urmează să fie disponibilizați pe parcursul acestui an). Importanța unui domeniu precum turismul nu ține doar de considerații economice, ci și de
relevanța sa socială, întrucât contribuie la promovarea coeziunii sociale și reducerea
disparitățiilor între regiunile vizate și celelalte regiuni ale țării, în măsura în care îi oferă
perspective de dezvoltare. Principalul efect social al derulării proiectelor de dezvoltare va fi
crearea de locuri de muncă și posibilitatea incluziunii în câmpul muncii a persoanelor
disponibilizate în urma restructurărilor, prin multitidinea și diversitatea serviciilor care ar rezulta
în urma investițiilor propuse.
Pe de altă parte, turismul are o importanță deosebită în ceea ce privește oferta de locuri de
muncă destinate tinerilor și a femeilor, care sunt de două ori mai numeroși în sectorul turismului
decât în restul economiei, precum și a ofertei de locuri de muncă sezoniere și part-time.
Structura pe grupe de vârstă și sexe a populației ocupate în turism reflectă faptul că acesta este
un domeniu economic de mare atractivitate pentru tineri precum și un domeniu care oferă
oportunități pentru ocuparea forței de muncă feminine.
Tot la nivel social, nu este de neglijat nici capitalul de imagine pe care îl va dobândi judetul
Hunedoara, și implicit Romania, dacă se realizează proiecte de succes pe termen lung, proiecte
care vor determina creșterea atractivității României la nivel regional și internațional.
Pe lângă creșterea gradului de ocupare și a nivelului de trai antrenate de măsurile propuse, în
legătură directă cu acestea, trebuie amintite și efectele exercitate asupra sănătății psihice ale
indivizilor, bunăstarea individuală și colectivă și echilibrul social care derivă din acestea.
Subliniem faptul ca toate aceste considerații se aplică cu succes, în materie de impact social, și
în cazul celorlalte direcții abordate în studiu.
Nr. Nume investiție Valoare
Investiți
e (mil
Euro)
Locuri
de
muncă
Efect
multiplicator
investiții - mil
Euro
Efect
calibrat
mil Euro
1 Campus Medical (HD) 43,2 660 24,29 13
2 Parc de afaceri și servicii (HD) 6,57 42 3,69 1.98
3 Mediu - - - -
4 Investitie sera 21 139 11,81 6.33
5 Statiune cercetare dezvoltare legume-fructe si produse nisa
4 26 2,25 1.21
6 Turism - - - -
TOTAL: 74,77 867 42,04 22,52
Am abordat în studiul de față directțile pe care le-am considerat ofertante și relevante pentru
cele două regiuni și din care se pot obține cele mai favorabile rezultate raportat la resursele
județului Hunedoara (turism, medical, agricultura, mediu, afaceri).
Astfel, orientandu-ne dupa direcțiile menționate, am realizat un plan integrat de măsuri care, o
dată dezvoltat și aplicat, să poată contribui în mod concret și vizibil la dezvoltarea durabilă a
regiunilor și să vină în întâmpinarea problemei integrării în câmpul de muncă a persoanelor care
vor fi afectate de disponibilizările din acest an.
Sarcina principală asumată în cadrul planului de față a fost aceea de a identifica concret cât mai
multe oportunități de dezvoltare regională, în cadrul fiecărei direcții strategice, la nivelul fiecărui
județ. Pentru a realiza acest lucru, ne-am orientat după câteva coordonate esențiale precum:
creșterea productivității, creșterea competitivității, diversificarea activităților economice în raport
cu resursele existente, sporirea gradului de ocupare și a nivelului de trai, încurajarea inovării și
a spiritului antreprenorial, creșterea gradului de atractivitate.
Dimensiunea temporală a aplicării măsurilor propuse și a evaluării rezultatelor este una care
țintește spre termen mediu și lung, astfel încât să fie asigurat caracterul durabil al dezvoltării
economice.
Reabilitarea siturilor istorice și arheologice din județul Hunedoara precum și dezvoltarea unui
,,aqua park” în regiunea Geoagiu Băi, construirea unei rețele integrale de servicii spitalicești și
turism medical de tip campus, dezvoltarea unui sistem de sere pentru productie agricola bio, de
nișă, dezvoltarea unei stațiuni de cercetare/dezvoltare soiuri de fructe și legume, precum și
componentele de dezvoltare referitoare la mediu și la afaceri, sunt tot atâția vectori ai dezvoltării
durabile amintite.
Mai mult de atât, pe lângă importanța deja subliniată pe care o comportă măsurile din acest
plan, la fel de semnificativă este și faptul că acestea se află în deplină coordonare cu politica
europeană per ansamblu și cu politica europeană specifică fiecărui domeniu de acțiune.