Plan de Reorganizare - Profesionisti in insolventa economica a ... Planul cupride in principal o...

Plan de Reorganizare SC DECORA STIL SRL

TESLUI

ADMINISTRATOR SPECIAL

ING. LILEA VIRGIL

2013

2

1.Preambul

1.1 Justificarea legala

Reglementarea legala care sta la baza intocmirii prezentului plan de reorganizare este Legea 85/2006 privind procedura insolven�ei.

Legea consacra problematicii reorganizarii doua sectiuni distincte, respectiv Sectiunea a V-a (Planul), şi Sectiunea a VI-a (Reorganizarea).

Prin prisma acestor prevederi legale se ofera şansa debitorului fata de care s-a deschis procedura prevazuta de legea mai sus mentionata sa-şi continue viata comerciala, reorganizandu-şi activitatea pe baza unui plan de reorganizare care, conform art. 95 (1) : „ va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilita�ile �i specificul activita�ii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile �i cu cererea pie�ei fa�a de oferta debitorului, �i va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica (…)” ( Art.95 alin.1 din Legea 85/2006 ).

Facem mentiune ca societatea nu a fost subiect al procedurii instituite de prevederile Legii 85/2006 privind procedura insolventei de la infiintare acesteia si pana in prezent. Nici societatea si niciun membru al organelor sale de conducere , nu a fost condamnata definitiv pentru niciuna dintre infractiunile expres prevazute de art 94 alin 4 al legii privind procedura insolventei . Prin urmare , din acest punct de vedere conditiile legale prevazute de lege pentru propunerea unui plan de reorganizare sunt intrunite.

1.2 Autorul planului �i durata acestuia Planul de reorganizare al SC DECORA STIL SRL este depus de catre administratorul special in baza dispozitiilor art. 94 alin 1 (a) din legea 85/2006. Administratorii si-au indeplinit acest rol prin prisma verificarii , respectiv respectarii tuturor prevederilor prevazute de legea insolventei .

In vederea acoperirii intr-o cat mai mare masura a pasivului societatii debitoare , se propune implementarea planului de reorganizare pe durata maxima prevazuta la art 95 alin 3 din Legea 85/2006 , si anume 3 ani de la data confirmarii acestuia de catre judecatorul sindic . De asemenea , pe durata reorganizarii , activitatea societatii debitoare va fi condusa de catre administratorul special al acesteia , acesta pastrandu-si dreptul de administrare sub supravegherea administratorului judiciar . In situatia in care nu se vor gasi conditii optime pentru derularea componentelor mecanismului reorganizarii, cu acordul a doua treimi din creditorii aflati in sold

3

dupa trecerea a cel mult 3 ani , se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu inca un an .

1.3 Scopul planului Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu scopul Legii 85/2006, proclamat fara echivoc in art.2, şi anume acoperirea pasivului debitorului in insolventa. De asemenea, unul din scopurile propunerii prezentului plan este asigurarea pentru creditorii societa�ii a unui nivel al recuperarii crean�elor superior celui de care ace�tia ar avea parte in cadrul unei ipotetice proceduri de faliment.

Principala modalitate de realizare a acestui scop, in conceptia moderna a legii, este reorganizarea debitorului şi mentinerea societatii in viata comerciala, cu toate consecintele sociale şi economice care decurg din aceasta. Astfel, este relevata functia economica a procedurii instituite de Legea 85/2006, respectiv necesitatea salvarii societatii aflate in insolventa, prin reorganizare, inclusiv restructurare economica, şi numai in subsidiar, in conditiile eşecului reorganizarii sau lipsei de viabilitate a debitoarei, recurgerea la procedura falimentului pentru satisfacerea intereselor creditorilor.

Reorganizarea prin continuarea activitatii debitorului presupune efectuarea unor modificari structurale in activitatea curenta a societatii aflate in dificultate, mentinandu-se obiectul de activitate, dar aliniindu-se modul de desfaşurare a activitatii la noua strategie, conform cu resursele existente şi cu cele care urmeaza a fi atrase, toate aceste strategii aplicate fiind menite sa faca activitatea de baza a societatii profitabila.

Planul de reorganizare, potrivit spiritului Legii 85/2006, trebuie sa satisfaca scopul reorganizarii lato sensu, anume mentinerea debitoarei in viata comerciala şi sociala, cu efectul mentinerii serviciilor debitorului pe piata. Totodata, reorganizarea inseamna protejarea intereselor creditorilor, care au o şansa in plus la realizarea creantelor lor. Aceasta pentru ca, in conceptia moderna a legii, este mult mai probabil ca o afacere functionala sa produca resursele necesare acoperirii pasivului decat lichidarea averii debitoarei aflate in faliment. Argumentele care pledeaza in favoarea acoperirii pasivului societa�ii debitoare prin reorganizarea activita�ii acesteia sunt accentuate cu atat mai mult in actualul context economic caracterizat printr-o acuta criza de lichidita�i �i scaderea semnificativa a cererii pentru achizi�ia de bunuri mobile precum cele existente in patrimoniul societa�ii. In acest context economic incercarea de acoperire a pasivului societa�ii debitoare prin lichidarea bunurilor din patrimoniul acesteia va necesita un interval de valorificare destul de ridicat generat de inexisten�a unei cereri sustinute pentru activele societatii. De asemenea, trebuie men�ionat faptul ca unele din bunurile existente in patrimoniul scocieta�ii sunt uzate din punct de vedere moral, existand

4

posibilitatea ca procedura de lichidare a acestora sa ridice reale dificulta�i in ceea ce prive�te valorificarea acestora potrivit destina�iei lor.

Prezentul plan işi propune sa actioneze pentru modificarea structurala a societatii pe mai multe planuri: economic, organizatoric, managerial, financiar şi social avand ca scop principal plata pasivului SC DECORA STIL SRL relansarea viabila a activitatii.

Conceptual reorganizarea inseamna trasarea realista a unor obiective ce trebuie atinse in orizontul de timp planificat , sub aspectul angajarii unor noi afaceri a imbunatatirii calitatii si cantitatii produselor si serviciilor existente . Planul de reorganizare constituie o adevarata strtegie de redresare , bazata pe adoptarea unei politici corespunzatoare de management , marketing, organizatoric si structurale toate menite sa transforme societatea din una aflata in dificultate intr-un competitor viabil generator de plus valoare si beneficii .

1.4 Rezumatul planului de reorganizare .Conditii si masuri In temeiul art. 94 alin. 1 lit. (A) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prezentul Plan de reorganizare este propus de catre administratorul special al societati debitoare SC DECORA STIL SRL (in insolventa) – denumita in continuare „Debitoarea”, „Societatea” sau „ SC DECORA STIL SRL ”. Destinatarii acestui Plan de reorganizare – denumit in continuare „Planul” sunt judecatorul sindic şi creditorii inscrişi in tabelul definitiv de creante.

Conditiile preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activitatii SC DECORA STIL SRL , conform art. 94 alin. 1 lit. (A) din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile �i completarile ulterioare au fost indeplinite, dupa cum urmeaza:

- Debitoarea odata cu formularea cererii de deschidere a procedurii si-a manifestat intentia de a-si reorganiza activitatea ;

- Posibilitatea de reorganizare a activita�ii Societa�ii a fost exprimata de catre administratorul judiciar cu ocazia depunerii “ Raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dul la aparitia starii de insolventa “. De asemenea administratorul judiciar a precizat cu ocazia primei adunari a creditorilor, in care s-a votat raportul prevazut de art. 59 din Legea nr. 85/2006 faptul ca activitatea Societa�ii poate fi reorganizata pe baza unui plan ra�ional de activitate �i �i-a manifestat inten�ia de a propune un astfel de plan;

- Tabelul definitiv de crean�e impotriva SC DECORA STIL SRL a fost depus la dosar �i afi�at la data de 04.11.2013, planul fiind propus in interiorul termenului prevazut de art. 94 lit A din Legea nr. 85 / 2006 ;

5

debitoarea nu a mai fost subiect al procedurii instituite de Legea 85/2006 , nici societatea si nici un membru al organelor de conducere nu a fost condamnat definitiv pentru niciuna dintre infractiunile prevazute la art 94 alin 4 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei .

Planul prevede ca metoda de reorganizare continuarea activitatii curente in vederea acoperirii pasivului intr-o masura cat mai adecvata . Continuarea activitatii curente se va efectua sub supravegherea creditorilor si a administratorului judiciar care prin intermediul rapoartelor financiare vor cunoaste permenent evolutia societatii si vor putea lua masuri in timp real pentru ameliorarea unor eventuale abateri de la plan . Supravegherea activitatii curente este dublata de necesitatea atingerii unor obiective tinta stabilite prin planul de reorganizare care se refera cel putin la un anumit nivel al gradului de incarcare a capacitatilor de productie , la un anumit nivel al veniturilor si la un cuantum prestabilit al distribuirilor de sume . Planul cupride in principal o restructurare financiara a societatii prin reducerea datoriilor firrmei pana la nivelul posibilitatilor de generare de excedent de numerar (dar nu sub valoarea de lichidare a intreprinderii ) precum si o esalonare a datoriilor ramase pe perioada reorganizarii . In paralel vor fi valorificare activele care nu sunt indispensabile pentru continuarea activitatii . Perspectivele de redresare ale Debitoarei in raport cu posibilitatile si specificul activitatii desfasurate , cu mijloacele financiare disponibile sau care se pot mobiliza si cu cererea pietei fata de oferta de produse . Termenul de executare a Planului este de 3 ani de la data confirmarii acestuia cu posibilitatea de prelungire in conditiile legii .

Categoriile de creante defavorizate prin prezentul plan potrivit legii sunt urmatoarele:

creantele garantate creantele salariale creantele bugetare creantele chirografare stabilite conform 96 alin.1 creantele chirografare prevazute de art 100 alin 3 lit e

Planul mentioneaza despagubirile ce urmeaza sa fie oferite titularilor tuturor categoriilor de creante , in comparatie cu valoarea estimata care ar putea fi primita prin distribuirea in caz de faliment . Categoriile propuse pentru a vota planul de reorganizare potrivit art 100 alin 3 sunt :

- Creantele garantate - creantele salariale - Creantele bugetare - creante chirografare stabilite conform art. 96 alin 1

6

- Creantele chirografare

2. Necesitatea procedurii reorganizarii

2.1 Aspectul economic In plan economic, procedura reorganizarii este un mecanism care permite comerciantului aflat intr-o stare precara din punct de vedere financiar, sa se redreseze şi sa-şi urmeze comertul.

Reorganizarea SC DECORA STIL SRL, inseamna pentru viata economica a orasului Slatina :

- mentinerea unui important contribuabil la bugetul local si de stat;

- locuri de munca

- rulaj prin bancile locale

- continuarea colaborarii comerciale cu furnizorii traditionali , atat cei din servicii cat si de produse in interes economic reciproc .

2.2 Aspecte sociale Reorganizarea societatii SC DECORA STIL SRL şi continuarea activitatii sale işi manifesta efectele sociale prin pastrarea salaria�ilor in cadrul societa�ii �i eventual prin angajari suplimentare in perioada imediat urmatoare , in conditiile in care situatia o va cere.

Astfel, Societatea işi propune relansarea activita�ii de baza incheierii de noi contracte cu marii furnizori de materiale de constructii si bricolaj precum �i cresterea cotei de piata pe segmentul distributiei si vanzarii acestor produse.. In acest sens, in prezent se efectueaza demersuri in vederea cre�terii cifrei de afaceri a Societa�ii prin intensificarea demersurilor de marketing pentru identificarea clientilor potentiali , pentru a recastiga piata si increderea partenerilor in produsele vandute de SC Decora Stil SRL.

Prezentul plan de reorganizare este gandit in sensul creari posibilita�ii creşterii p o n d e r i i salariatilor direct productivi, care au un rol important in procesul de de productie si scaderea numarului celor indirect productiv.

7

2.3 Avantajele reorganizarii

2.3.1. Premisele reorganizarii SC DECORA STIL SRL Principalele premise de la care pleaca reorganizarea SC DECORA STIL SRL

sunt urmatoarele:

• Continuitatea activitatii societatii ; • Baza materiala de care dispune societatea ii permite acesteia sa-�i desfa�oare activitatea; • Existenta unor active excedentare in raport cu activitatea de baza a societatii care pot genera sau pot fi sursa alternativa de venituri prin vanzarea acestora; • Existen�a unui personal calificat, cu experien�a in domeniul de activitate al Societa�ii �i ata�at fa�a de valorile companiei;

Demararea procedurii de reorganizare a societa�ii, incheierea unor noi contracte, vor crea posibilitatea de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare ce va permite efectuarea de distribuiri catre creditori.

Per a contrario, vanzarea in acest moment al intregului patrimoniu al SC DECORA STIL SRL cazul falimentului ar reduce şansele de recuperare a creantelor pentru creditori garantati, bugetari şi chirografari şi ar duce la instrainarea acestui patrimoniu la o valoare inferioara fata de valorea sa reala. Votarea planului şi demararea procedurii reorganizarii sunt masuri menite prin finalitatea lor sa satisfaca interesele tuturor creditorilor, atat ale creditorilor garanta�i, cat şi ale celorlalti creditori, precum şi interesele debitoarei care işi va continua activitatea, cu toate consecintele economice şi sociale aferente.

2.3.2 Avantaje generale fata de procedura falimentului Falimentul unei societati situeaza debitoarea şi creditorii pe pozitii

antagonice, primii urmarind recuperarea integrala a creantei i mpotriva averii debitorului, iar acesta din urma mentinerea intreprinderii in viata comerciala. Daca in cazul falimentului interesele creditorilor exclud posibilitatea salvarii intereselor debitorului, a carui avere este vanduta (lichidata) i n intregime, in cazul reorganizarii cele doua deziderate se cumuleaza, debitorul continuandu-şi activitatea, cu consecinta creşterii sale economice, iar creditorii profita de pe urma maximizarii valorii averii şi a lichiditatilor suplimentare obtinute, realizandu-şi in acest fel creantele

8

intr-o propor�ie superioara decat ceea ce s-ar realiza in ipoteza falimentului.

Facand o comparatie intre gradul de satisfacere a creantelor in cadrul celor doua proceduri, aratam ca in ambele cazuri exista un patrimoniu vandabil destinat platii pasivului, dar ca in procedura reorganizarii, la lichiditatile obtinute din eventuala vanzare a bunurilor din patrimoniul debitoarei care nu sunt necesare reu�itei planului se adauga profitul substantial rezultat din continuarea activitatii debitoarei, toate destinate platii pasivului.

Procesul de reorganizare comporta şi alte avantaje:

Continuand activitatea, creşte considerabil gradul de vandabilitate al bunurilor unei societati „active”, fata de situatia valorificarii patrimoniului unei societati „moarte”, nefunctionale (patrimoniu care, nefolosit, este supus degradarii inevitabile pana la momentul instrainarii);

De asemenea, continuarea activitatii mareşte considerabil şansele ca activul societatii sa fie vandut ca un ansamblu in stare de functionare (ca afacere), chiar in eventualitatea nedorita a deschiderii procedurii de faliment;

Societatea are costuri fixe semnificative (utilitati, salarii, impozite, taxe locale etc), cheltuieli care nu pot fi amortizate decat prin desfaşurarea activitatii de baza, precum şi din obtinerea de venituri şi valorificari ale bunurilor dispensabile activitatilor pe care societatea urmeaza a le desfaşura. Toate aceste cheltuieli, i n cazul nefericit al falimentului societatii, ar urma sa fie platite prioritar din valoarea bunurilor vandute, conform art 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 (ca şi cheltuieli de conservare şi administrare), impietand asupra valorii obtinute din vanzare, şi diminuand in mod direct gradul de satisfacere a creantelor creditorilor.

Societatea are potential şi detine baza materiala necesara, pentru ca, o data cu depaşirea blocajului In care se afla, sa poata sa-�i desfa�oare activitatea la o capacitate mai ridicata, mentinand totodata locuri de munca.

2.3.3. Comparatia avantajelor reorganizarii in raport cu valoarea de lichidare a societatii in caz de faliment. Raportandu-ne, in estimarea valorii de lichidare a activului societatii SC DECORA STIL SRL, la valoarea de evaluare a patrimoniului societatii debitoare, se poate desprinde concluzia ca implementarea cu succes a planului de reorganizare a societatii debitoare va asigura acoperirea creantelor creditorilor intr-o masura mult mai ridicata.

9

In evaluarea realizata de catre societatea de evaluarea angajata in acest sens s-a urmarit determinarea atat a valorii de piata a activelor societatii debitoare, cat �i a valorii de lichidarea a patrimoniului acesteia. In acest sens mentionam faptul ca valoarea de piata

„este suma estimata pentru care o proprietate va fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis şi un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing corespunzatoare, in care partile implicate au actionat in cunoştinta de cauza, prudent şi fara constrangere.”

Valorificarea activelor societatii debitoare intr-o procedura de faliment se realizeaza in conditii speciale care nu permit obtinerea in schimbul activelor societatii debitoare a valorii de piata a acestora. Pentru corecta evaluare a valorii ce urmeaza a se obtine in procedura de lichidare a activelor societatii debitoare se utilizeaza valoarea de lichidare definita ca

„suma care ar putea fi primita, in mod rezonabil, din vanzarea unei proprietati, intr-o perioada de timp prea scurta pentru a fi conforma cu perioada de marketing necesara specificata in definitia valorii de piata”

Conform GN 6 – Evaluarea Intreprinderii 5.7.1.1., „In lichidari, valoarea multor active necorporale (de exemplu fondul comercial) tinde spre zero, iar valoarea tuturor activelor corporale reflecta circumstantele lichidarii. �i cheltuielile asociate cu lichidarea (comisioane pentru vanzari, onorarii, impozite şi taxe, alte costuri de inchidere, cheltuielile administrative pe timpul incetarii activitatii �i pierderea de valoare a stocurilor) sunt calculate �i deduse din valoarea estimata a Intreprinderii.”

Valoarea de lichidare obtinuta i n urma valorificarii activului i n situatia falimentului lei nu va putea fi distribuita integral creditorilor inscri�i in tabelul definitiv de creante, valoarea acestor distribuiri urmand a fi d i m i n u a t a c u s u m e l e p r e z e n t a n d cheltuieli aferente perioadei de observatie ( taxe , impozite s.a.) , ce se vor adauga creantelor inscrise in tabel (art. 123 pct3) �i c u cheltuielile de procedura aferente satbilite in conformitate art. 123 pct 1, art. 121 pct. 1).

Totodata mentionam faptul ca totalul distribuirilor ce urmeaza a se efectua prin programul de plati propus prin prezentul plan sunt in cuantum de 12.911.849,70 lei, este superioara sumelor achitate in ipoteza falimentului avand in vedere ca bunurile societatii sunt grevate de sarcini in favoarea creditorilor garantati..

In plus, trebuie sa tinem cont de faptul ca valoarea obtenabila in cazul valorificarii activelor in situatia de faliment, este o valoare estimata pentru situatia lichidarii tuturor bunurilor din patrimoniu, fara insa a tine cont de costurile de

10

administrare a lichidarii �i de perioada de realizare a acestor tranzactii – factorul timp putand influenta i n mod semnificativ procesul de plata a creantelor.

2.3.4 Avantaje pentru principalele categorii de creditori

2.3.4.1. Avantaje pentru creditorii garantati In ceea ce prive�te creditorii garantati, reprezentati de banci �i bugetul de stat, implemetarea prezentului plan de reorganizare prezinta beneficii in ceea ce prive�te gradul de recuperare a creantelor detinute de catre ace�tia respectiv 100% .

In ipoteza deschiderii fata de Societate a procedurii falimentului cu privire la acoperirea creantelor din aceasta categorie exista riscul incasarii intr-o perioada mult mai mare a debitelor. Acest risc este generat in special de lipsa de atractivitate pentru bunurile imobile existente in patrimoniul societatii precum �i de criza de lichiditati existenta pe piata financiara generata de actuala criza financiara.

2.3.4.2. Avantaje pentru creditorii bugetari Procesul de reorganizare ofera un avantaj evident creditorilor bugetari:

instituie un regim riguros de control al platilor facute la bugetele de stat ca urmare a derularii activitatii curente. Suma negarantata nu ar beneficia de nici o distribuire in ipoteza falimentului, in timp ce prin plan urmeaza o achitare cu parti din sumele ce le are de incasat societatea de la debitorii sai .

Apreciem ca implementarea acestui plan de reorganizare prezinta beneficii p e n t r u c r e d i t o r i i b u g e t a r i , prin posibilitatea acestora de a avea atat pe durata planului de reorganizare cat �i ulterior un important contribuabil, care achitand impozite şi taxe aferente activitatii curente intregeşte resursele financiare publice.

2.3.4.3. Avantaje pentru salaria�i Alternativa reorganizarii este singura in care se asigura pastrarea locurilor de munca, pentru o mare parte din ei.

Cu privire la pastrarea locurilor de munca a actualilor salariati trebuie mentionat faptul ca i n ipoteza deschiderii procedurii de faliment fata de societate, toti salariatii societatii urmeaza a-�i pierde actualele locuri de munca in conditiile in care activitatea curenta a societatii va inceta in cadrul procedurii de faliment. Sub acest aspect, in conditiile in care piata fortei de munca in special cea din orasul Slatina se caracterizeaza cu o supra oferta a fortei de munca raportat la cerere,

11

apreciem ca implementarea planului este de natura a profita creditorilor cu creante salariale.

Un alt beneficiu al implementarii planului o reprezinta �i posibilitatea de dezvoltarea a unor noi produse si linii de busines prin creare unor noi locuri de munca pe masura ce activitatea societatii urmeaza a se diversifica.

2.3.4.4. Avantaje pentru creditorii chirografari si furnizori Continuarea activitatii comerciale a Societatii, implica in mod necesar şi continuarea colaborarilor cu anumiti creditori chirografari ai Societatii precum si avantaje pentru restul creditorilor chirografari, intrucat acesta categorie nu ar beneficia de distribuiri in caz de faliment.

3. Prezentarea societatii

CONSIDERAŢII GENERALE.

S.C DECORA STIL S.R.L. este societate cu capital 100% privat cu sediul în

loc. Teslui , str. jud. Olt. Forma de organizare este de societate cu răspundere limitată,

inregistrată la Registrul Comertului Olt sub nr. J28/207/1997, CUI: RO 9562878.

Activitatea principală conform cod CAEN 4778 este : –Comertul cu amanuntul al

altor bunuri noi, in magazine specializate.

Societatea are un capital social subscris şi vărsat de 630.000 lei avand urmatoarea

structura:

- Lilea Virgil, cu domiciliul in Slatina, str. Trandafirilor, nr.3, bl.3, sc.A, et.2, ap.11, jud. Olt, detinand 60% din capitalul social al societatii;

- Lilea-Florescu Gheorghe, cu domiciliul in Slatina, str. Primaverii nr. 6, bl. FA4,

sc.B, et.2, ap.11, jud. Olt , detinand 40% din capitalul social al societatii;

Atribuţiile de administrator in cadrul societăţii au fost indeplinite de catre d-l Lilea

Virgil.

ACŢIUNI ÎNTREPRINSE DE CĂTRE ADMINISTRATORUL JUDICIAR.

12

În baza atribuţiilor stabilite de art.20 din Legea 85/2006 am procedat la

publicarea in presă a notificarii cu privire la deschiderea procedurii de insolvenţă a

S.C. DECORA STIL S.R.L., precum şi publicarea în Buletinul Procedurilor de

Insolvenţă a acestei notificări. Anexăm copie de pe publicitatea efectuata şi dovada

publicării în BPI.

Totodată, au fost notificaţi toţi creditorii debitoarei cu privire la deschiderea

procedurii de insolvenţă si termenele procedurale de depunere a declaraţiilor de

creanţă. Anexam borederoul de corespondenţă. Precizam ca termenul pentru

intocmirea si depunerea Tabelului Preliminar al Creanţelor este 14.08.2012.

În conformitate cu art. 28 din Legea nr. 85/2006 administratorul special ne-a pus la

dispozitie toate documentele financiar contabile prevăzute de lege, documente care

se află depuse şi la dosarul cauzei.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 20, lit. g şi art.18 din Legea nr.

85/2006 a fost convocată Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. DECORA STIL SRL

care, a hotarat desemnarea ca administrator special a d-lui Lilea Virgil ,domiciliat in

Slatina, str. Trandafirilor, nr. 3, bl. 3, sc. A et.2, ap.11, jud. Olt.

OBIECT DE ACTIVITATE

S.C. DECORA STIL S.R.L. are ca principal obiect de activitate: –Comertul

cu amanuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate.

SITUAŢIA FINANCIARĂ A SOCIETĂŢII

Pentru verificarea inregistrărilor efectuate in contabilitate a operatiunilor efectuate

lunar s-au intocmit balanţe de verificare conform Legii contabilităţii.

Înregistrările în contabilitate a elementelor de activ şi pasiv s-a făcut la costul

de achiziţie, iar creanţele şi datoriile la valoarea lor nominala.

În perioada 2008-2011 debitoarea a respectat prevederile Legii contabilităţii nr.

82/1991 şi a depus periodic la Administraţia Finanţelor Publice situatiile contabile şi

balanţe analitice aferente anilor fiscali în care şi-a desfăşurat activitatea.

13

In vederea realizarii diagnosticului financiar–contabil, s-a procedat la

consultarea calculelor periodice de sinteza ale S.C. DECORA STIL SRL. Pentru

formarea unei imagini generale asupra patrimoniului societatii si a evoluţiei

principalelor elemente care il compun, se prezinta in cele ce urmeaza bilanţul

societaţii in ultimii 5 ani de funcţionare :

Denumirea indicatorului Nr.rd.

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

A B 2 3 4 5 6

A. ACTIVE IMOBILIZATE 1

I. IMOBILIZARI NECORPORALE 2 17.725 154.919 305.878 57.556 30.590

II. IMOBILIZARI CORPORALE 3 4.055.680 3.917.698 3.372.827 1.309.948 1.217.216

III. IMOBILIZARI FINANCIARE 4 11.865 0 0 15.084 12.826

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd.01 la 03) 5 4.085.270 4.072.617 3.678.705 1.382.588 1.260.632

B. ACTIVE CIRCULANTE 6

I. STOCURI 7 5.320.386 5.566.637 5.178.244 2.226.346 1.676.409

II. CREANTE 8 6.411.913 5.027.898 5.940.202 10.677.516 10.536.900

III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 9 0 0 0 35.694 37.237

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 10 321.033 108.415 240.246 236.843 361.321

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd.05 la 08) 11 12.053.332 10.702.950 11.358.692 13.176.399 12.611.867

C. CHELTUIELI IN AVANS 12 0 0 0 0

TOTAL ACTIV 13 16.138.602 14.775.567 15.037.397 14.558.987 13.872.499

14

I. CAPITAL SOCIAL 15 27.870 330.000 630.000 630.000 630.000

II. PRIME DE CAPITAL 16 0 0 0 0 0

III. REZERVE DIN REEVALUARE 17 0 0 -370.314 0 0

IV. REZERVE 18 1.559.496 1.564.810 1.569.310 1.569.310 1.569.310

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT 19 955.442 1.040.429 1.191.395 483.505 -1.362.683

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI

FINANCIAR 20 84.987 106.281 76.590 -1.845.439 -1.386.979

REPARTIZAREA PROFITULUI 21 0 -5.314 -4.500 0 0

CAPITALURI PROPRII 22 2.627.795 3.036.206 3.092.481 837.376 -550.352

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA

DE PANA LA UN AN 23 11.735.261 10.431.243 10.813.258 13.563.939 14.093.342

14

Obiectivul principal urmarit la analiza diagnosticului financiar contabil al

societatii SC DECORA STIL SRL il constituie evaluarea riscurilor ce ii insotesc

activitatea. Diagnosticul financiar contabil are rolul de “centru de sinteza” in

orientarea deciziilor manageriale fiind o etapa preliminara in proiectarea procesului de

restructurare a societatilor aflate in dificultate.

DIAGNOSTICUL FINANCIAR PATRIMONIAL

Diagnosticul financiar patrimonial constituie un instrument managerial menit

sa contribuie la mentinerea si dezvoltarea intreprinderii intr-un mediu concurential tot

mai dens, precum si la intelegerea trecutului si prezentului in scopul fundamentarii

obiectivelor strategice viitoare. Se realizeaza pe baza bilantului contabil deoarece

permite formularea unor concluzii privind conditiile de echilibru financiar si

evidentierea structurii financiare a intreprinderii.

DIAGNOSTICUL PATRIMONIULUI NET

Patrimoniu net se calculeaza ca diferenta dintre activul total si datoriile totale,

reflectand in esenta activele firmei negrevate de datorii la un moment dat.

Prin urmare, patrimoniul net reflecta averea intreprinderii la o anumita data,

sumele rămase din total activ după scăderea datoriilor, dupa cum urmeaza:


31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

A B 2 3 4 5 6

ACTIVE IMOBILIZATE 1 35.507.449 32.413.522 3.678.705 1.382.588 1.260.632

ACTIVE CIRCULANTE 2 12.053.332 10.702.950 11.358.692 13.176.399 12.611.867

CHELTUIELI IN AVANS 3 0 0 0 0 0

TOTAL ACTIV 4 47.560.783 43.116.475 15.037.401 14.558.992 13.872.505

DATORII TOTAL 5 13.510.807 11.739.361 11.944.916 13.699.102 14.400.342

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA

MAI MARE DE UN AN 24 1.775.546 1.308.118 1.131.658 135.163 307.000

I.VENITURI IN AVANS : 25 0 0 0 22.509 22.509

DATORII TOTAL 26 13.510.807 11.739.361 11.944.916 13.699.102 14.400.342

TOTAL PASIV 27 16.138.602 14.775.567 15.037.397 14.558.987 13.872.499

15

PATRIMONIUL NET 6 34.049.976 31.377.114 3.092.485 859.890 -527.837

Primul aspect care se constata din analiza patrimoniala a societatii este cel al

deteriorarii activului net contabil.

Scaderea continua a capitalurilor proprii, a marcat neatingerea obiectivului

major al gestiunii financiare a societatii anume acela de a-si maximiza capitalurile

proprii. Astfel pe parcursul a 3 ani, patrimoniul net al societatii a scazut . La baza

acestei situatii a stat criza economica care a determinat in primul rand cresterea

datoriilor si obligatiilor firmei, in special, pe seama creditelor bancare angajate si a

obligatiilor fiscale .

DIAGNOSTICUL CORELATIEI FOND DE RULMENT, NECESAR

FOND DE RULMENT SI TREZORERIA NETA

Fondul de rulment reprezinta o notiune cheie a analizei financiare si se

defineste drept partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor

nete si este destinata finantarii activelor circulante.

Nevoia de fond de rulment este un element de activ si reprezinta partea din

activele circulante ce trebuie finantate din fondul de rulment. El este expresia

echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de

capitaluri circulante (ale exploatãrii).

Trezoreria neta (sau disponibilul banesc) este expresia cea mai concludentã a

desfãsurãrii unei activitãti echilibrate si eficiente. Ea relevã calitatea echilibrului

general al societatii atât pe termen lung cât si pe termen scurt fiind acea parte din

fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment.

16

Situatia realizarii fondului de rulment, nevoii de fond de rulment precum si

trezoreriei neta este prezentata in tabelul ulterior:

Denumirea indicatorului Nr.rd

. 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

A B 2 3 4 5 6

TOTAL ACTIV 1 16.138.602 14.775.567 15.037.397 14.558.987 13.872.499

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN

AN 2 11.735.261 10.431.243 10.813.258 13.563.939 14.093.342

CAPITAL PERMANENT 3 4.403.341 4.344.324 4.224.139 995.048 -220.843

ACTIVE IMOBILIZATE 4 4.085.270 4.072.617 3.678.705 1.382.588 1.260.632

FOND DE RULMENT 5 318.071 271.707 545.434 -387.540 -1.481.475

STOCURI 6 5.320.386 5.566.637 5.178.244 2.226.346 1.676.409

CREANTE 7 6.411.913 5.027.898 5.940.202 10.677.516 10.536.900

DISPONIBILITATI 8 321.033 108.415 240.246 236.843 361.321

ACTIVE CIRCULANTE-DISPONIBILITATI 9 11.732.299 10.594.535 11.118.446 12.903.862 12.213.309

DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN

AN 10 11.735.261 10.431.243 10.813.258 13.563.939 14.093.342

NECESAR FOND DE RULMENT 11 -2.962 163.292 305.188 -660.077 -1.880.033

TREZORERIA NETA 12 321.033 108.415 240.246 272.537 398.558

Pe intreaga perioada analizata fondul de rulment este negativ datorita valorilor

ridicate a obligatiilor fata de furnizori, buget, personal propriu, etc. comparativ cu

valoarea scazuta a activelor circulante. Marimea negativa a fondului de rulment

reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor necesitati

permanente, contrar principiului de gestiune financiara: la necesitati permanente se

aloca surse permanente, astfel alocarile pe termen lung sunt finantate prin resurse pe

termen scurt.

Un fond de rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru societate

care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente pentru a-si asigura finantarea

imobilizarilor.

17

Nevoia de fond de rulment inregistreaza aceeasi evolutie ca si fondul de

rulment in perioada analizata. Marimea acesteia semnifica ca activele circulante de

natura stocurilor si creantelor nu pot fi finantate din fondul de rulment, respectiv

necesitatile de finantare ale capitalurilor circulante nu pot fi acoperite din resursele

temporare aflate la dispozitia societatii. Scaderea continua a nevoii de fond de rulment

in perioada analizata reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile

circulante, necesitatile temporare fiind mai mici decat resursele temporare mobilizate

de societate, acest fapt fiind consecinta unor intreruperi temporare in activitatea de

exploatare a societatii ca urmare a lipsei comenzilor, care au dus la incetinirea

incasarilor si urgentarea platilor.

Trezoreria neta inregistreaza valori negative. In concluzie valorile negative ale

trezoreriei nete in perioada 2008 ÷ 2012, reflecta decalajul dintre ritmul superior de

crestere a necesarului de fond de rulment comparativ cu cresterea fondului de rulment,

sugerand in fapt ca societatea se confrunta cu dificultati majore de plata a serviciului

datoriei bancare.

DIAGNOSTICUL CORELATIEI CREANTE – OBLIGATII

Este important sa se cunoasca evolutia corelatiei creante – obligatii, corelatie

care determina capacitatea de plata a societatii.

In cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rand evolutia creantelor si

obligatiilor, in raport cu cifra de afaceri pentru a pune in evidenta raportul dintre

imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase conform

tabelului:


31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

18

Calculul acestor indicatori este important pentru a se putea determina capitalul

permanent necesar exploatarii, respectiv fluxurile banesti care influenteaza

disponibilitatile banesti ale firmei.

In intreaga perioada analizata se observa ca durata de incasare a creantelor este

cu mult inferioara duratei de achitare a obligatiilor (durata de folosire a surselor

atrase) ceea ce conduce la o situatie aparent favorabila a disponibilitatilor banesti,

intrucat suma totala a imobilizarilor este mai mica decat suma totala a surselor atrase

folosite. Totusi aceste valori au niveluri ridicate, dar in scadere, ceea ce semnifica

faptul ca societatea se confrunta cu probleme atat in ceea ce priveste incasarea

creantelor sale restante, cat si in ceea ce priveste rambursarea datoriilor catre creditori,

nivelul acestei rate nu se incadreaza in limita unor decontãri normale (30 zile).

Decalajul intre incasari si plati a determinat probleme mari si reale ale

societatii cu cash-flow-ul determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea

golurilor de trezorerie. Aceasta situatie denota o stare financiara precara a societatii, in

situatia in care majoritatea contractelor incheiate cu furnizorii, precum si datoriile

catre banci, bugetele de stat si bugetele locale prevad majorari si penalitati de

intarziere pentru neplata la scadenta, fiecare suma atrasa folosita atrage dupa sine alte

datorii (majorari, dobanzi si penalitati aferente).

A B 2 3

CIFRA DE AFACERI 1 35.507.449 32.413.522 29.272.032 16.458.329 3.202.316

CREANTE 2 6.411.913 5.027.898 5.940.202 10.677.516 10.536.900

DATORII TOTAL 3 13.510.807 11.739.361 11.944.916 13.699.102 14.400.342

RAPORT CREANTE/OBLIGATII 4 0,47 0,43 0,50 0,78 0,73

DUR.FOL.SURSE ATRASE(DF) 5 138,88 132,19 148,94 303,81 1641,35

DUR.INCASARE CREANTE(DC) 6 65,91 56,62 74,07 236,80 1201,00

19

Raportul creanţe-obligaţii are valori subunitare, ceea ce indică in aparenta o

situatie favorabilă, în sensul că societatea beneficiază pe o perioadă mai lungă de timp

de fondurile creditorilor decât perioada în care societatea acorda credit propriilor

clienti. Corelaţia creanţe-obligaţii cercetează în primul rând evoluţia creanţelor şi

datoriilor în raport cu cifra de afaceri pentru a pune în evidenţă raportul dintre

mobilizarea capitalului firmei şi cel ce priveşte folosirea surselor atrase.

Diminuarea duratelor de încasare a creanţelor, cât şi a duratelor de folosire a

surselor atrase in întreaga perioadă analizata a constituit o permanenta preocupare a

conducerii .

DIAGNOSTICUL LICHIDITATII SI SOLVABILITATII

Lichiditatea globala (generala) reflecta posibilitatea componentelor

patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a

satisface obligatiile de plata exigibile.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale

banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.

Capacitatea de plata reflecta modul in care intreprinderea isi poate satisface la

termen obligatiile de plata cu mijloacele pe care le are.

Gradul de indatorare reflecta ponderea datoriilor financiare in pasivele totale

ale societatii.

Acesti indicatori sunt utlizati in principal pentru a calcula bonitatea unei firme.

Rata lichiditatii generale = Active circulante / Obligatii curente Rata lichiditatii reduse = (Active circulante – Stocuri) / Obligatii curente

Rata lichiditatii rapide = Disponibilitati / Obligatii curente

Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii / Total pasiv

Capacitatea de plata = Disponibilitati – Obligatii curente

Gradul de indatorare = Obligatii curente/ Total pasiv

20

Denumirea indicatorului

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

ACTIVE CIRCULANTE 12.053.332 10.702.950 11.358.692 13.176.399 12.611.867

DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN

11.735.261 10.431.243 10.813.258 13.563.939 14.093.342

DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

1.775.546 1.308.118 1.131.658 135.163 307.000

STOCURI 5.320.386 5.566.637 5.178.244 2.226.346 1.676.409

CASA SI CONTURI LA BANCI 321.033 108.415 240.246 236.843 361.321

CAPITALURI PROPRII 2.627.795 3.036.206 3.092.481 837.376 -550.352

TOTAL PASIV 16.138.602 14.775.567 15.037.397 14.558.987 13.872.499

RATA LICHIDITATII GENERALE 1,03 1,03 1,05 0,97 0,89

RATA LICHIDITATII REDUSE 0,57 0,49 0,57 0,81 0,78

RATA LICHIDITATII RAPIDE 0,03 0,01 0,02 0,02 0,03

SOLVABILITATE PATRIMONIALA 0,16 0,21 0,21 0,06 -0,04

GRADUL DE INDATORARE 73% 71% 72% 93% 102%

Ratele de lichiditate, denumite si rate ale trezoreriei au rolul de a masura

capacitatea de plata a intreprinderii, respectiv capacitatea intreprinderii de a achita

datoriile la scadenta sau mai degraba garantia acoperirii datoriilor din capitalul

circulant.

Se apreciaza ca favorabila o lichiditate generala avand valorile cuprinse in

intervalul (1,2 ÷1,8). Se observa ca in perioada 2009 ÷ 2013, valorile indicatorilor de

lichiditate generala, sunt cu mult sub limita inferioara acceptata acest fapt fiind

consecinta cresterii mai rapide a obligatiilor curente fata de activele curente.

In ceea ce priveste rata lichiditatii reduse, valoarea orientativa a indicatorului

este cuprinsa in intervalul (0,8 ÷1) si dupa cum se observa valori mult sub limita

inferioara acceptata la fel ca si lichiditatea globala. Aceasta rata, care in esenta poate

21

fi considerata ca fiind un “test acid” pentru masurarea capacitatii firmei de a-si onora

obligatiile pe termen scurt reflecta o pozitie financiara precara si nesigura, societatea

neavand suficiente disponibilitati pentru a face fata scadentelor pe termen scurt.

Rata lichiditatii rapide, cunoscuta si sub denumirea de trezorerie la vedere

sau rata solvabilitatii imediate, prezinta marimi ce se apropie de 0, ceea ce semnifica

faptul ca disponibilitatile banesti nu acopera necesitatile existente pe termen scurt,

societatea avand mari probleme cu disponibilitatile banesti.

Evolutia celor trei rate de lichiditate a caror valorile se situeaza mult sub cele

de referinta, arata clar ca societatea se confrunte cu mari difcultati in ceea ce priveste

plata datoriilor devenite scadente rezultate din operatiile curente si din prelevarile

obligatorii.

Pentru perioada urmatoare de activitate ar fi necesara realizarea unei esalonari

la plata a obligatiilor de plata precum si realizarea unei concordante intre scadentele

creantelor si cele ale datoriilor pe termen scurt. Pe de alta parte este necesara

dezvoltarea unei politici agresive de cucerire a noi clienti si piete prin implementarea

unui management eficient adaptat la criza economica actuala prin care trece si piata

materialelor de constructie si accesoriilor.

Ratele de lichiditate sunt totusi indicatori mai putin relevanti datorita

instabilitatii incasarilor. De aceea, pentru a masura gradul in care societatea face fata

obligatiilor de plata, se utilizeaza rata solvabilitatii patrimoniale ce exprima ponderea

capitalurilor proprii in total pasiv.

Se observa ca solvabilitatea societatii in perioada luata in calcul are marimi in

afara intervalului de normalitate, care ar trebuie sa fie intre 0,3 ÷ 0,5. Valorile in

scadere ale acestui indicator confirma faptul ca societatea nu este solvabila avand un

activ total inferior datoriilor si nici nu poseda suficiente lichiditati pentru a-si achita

datoriile la scadentele convenite. In perioada urmatoare societatea nu are aptitudinea

de a face fata scadentelor pe termen lung, mediu si scurt.

In concluzie, societatea, se afla intr-o situatie financiara nefavorabila. Activele

circulante ale societatii se rotesc mai lent decat obligatiile pe termen scurt, deci timpul

de transformare a activelor in lichiditati depaseste timpul de achitare a obligatiilor,

22

mentinerea echilibrului financiar al societatii necesitand un fond de rulment pozitiv si

de valoare ridicata.

Gradul de indatorare al societatii confirma situatia evidentiata de indicatorii de

lichiditate si solvabilitate calculati anterior. Societatea are un grad de indatorare

ridicat, ceea ce semnifica faptul ca unitatea are o pozitie financiara incerta,

intampinand mari dificultati in ceea ce priveste viabilitatea desfasurarii activitatii sale.

DIAGNOSTICUL RENTABILITATII

Diagnosticul rentabilitatii ofera informatii cheie despre situatia prezenta si

trecuta a societatii, dand posibilitatea de a previziona viitorul sau.

Sursa principala de informare pentru diagnosticul rentabilitatii este “Contul de profit

si pierdere” in care atat veniturile cat si cheltuielile sunt structurate pe genuri de

activitati:

• activitatea de exploatare;

• activitatea financiara

• activitatea exceptionala

Profitul, ca indicator absolut (de marime) a rentabilitatii constituie premisa si

consecinta unei afaceri. Ca premisa se are in vedere faptul ca initierea unei afaceri

implica o anumita investitie, iar consecinta o constituie rezultatul asteptat de

investitor. Profitul din exploatare exprimã mãrimea absolutã a rentabilitãtii activitãtii

de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (plãtibile) din veniturile exploatãrii

(încasabile). Scopul diagnosticului rentabilitatii il constituie stabilirea performantelor

proprii in ceea ce priveste capacitatea actuala si in perspectiva de a genera profit.

Diagnosticul general al profitului (rezultatului)

Prezentarea situatiei generale a rezultatului vizeaza in special doua aspecte

importante, respectiv evolutia profitului si modul de formare. Primul dintre aspecte

este necesar pentru aprecierea “trendului”, iar al doilea, in formularea unor judecati de

valoare asupra activitatilor desfasurate.

23

Situatia generala a rezultatelor obtinute de S.C. DECORA STIL SRL este

prezentata in tabelul de mai jos:

INDICATORI

31.12.2009 31.12.2010 30.06.2011 31.12.2011 31.12.2012

TOTAL ACTIV 16.138.602 14.775.567 15.037.397 14.558.987 13.872.499

CAPITALURI PROPRII 2.627.795 3.036.206 3.092.481 837.376 -550.352

CIFRA DE AFACERI 35.507.449 32.413.522 29.272.032 16.458.329 3.202.316

VENITURI DIN EXPLOATARE 35.651.189 32.463.555 29.483.914 18.134.168 3.205.590

CHELTUIELI DE EXPLOATARE 33.201.388 31.208.584 28.555.138 18.993.721 4.155.241

REZULTATUL DIN EXPLOATARE 2.449.801 1.254.971 928.776 -859.553 -949.651

VENITURI FINANCIARE 429.571 74.659 23.304 415.842 296.322

CHELTUIELI FINANCIARE 2.775.811 1.199.665 862.107 1.401.728 733.650

REZULTATUL FINANCIAR -2.346.240 -1.125.006 -838.803 -985.886 -437.328

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI 103.561 129.965 89.973 -1.845.439 -1.386.979

VENITURI TOTALE 36.080.760 32.538.214 29.507.218 18.550.010 3.501.912

CHELTUIELI TOTALE 35.977.199 32.408.249 29.417.245 20.395.449 4.888.891

REZULTATUL BRUT 103.561 129.965 89.973 -1.845.439 -1.386.979

IMPOZIT PE PROFIT 18.574 23.684 13.383

REZULTAT NET 84.987 106.281 76.590 -1.845.439 -1.386.979

RATA RENTABILITATII ECONOMICE DIN EXPLOATARE 15,18% 8,49% 6,18% -5,90% -6,85%

RATA RENTABILITATII ECONOMICE TOTALE 0,64% 0,88% 0,60% -12,68% -10,00%

RATA RENTABILITATII FINANCIARE DIN EXPLOATARE 93,23% 41,33% 30,03% -102,65% 172,55%

RATA RENTABILITATII FINANCIARE TOTALE 3,94% 4,28% 2,91% -220,38% 252,02%

RATA PROFITULUI DIN EXPLOATARE 6,90% 3,87% 3,17% -5,22% -29,66%

RATA PROFITULUI TOTAL 0,29% 0,29% 0,18% -20,88% -60,25%

24

Analiza rentabilitatii societatii S.C. DECORA STIL SRL se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si financiara, dar mai ales pe baza factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se descompun aceste rate.

Rata rentabilitatii economice caracterizeaza eficienta cu care au fost utilizate elemente ale capitalului privit ca realitate (materiale, stocuri, creante) format din active fixe si active circulante.

Rata rentabilitatii financiare reprezinta capacitatea societatii de a degaja profit net din capitalurile proprii sau permanente angajate in activitatea de exploatare si comercializare, punand in lumina interesele actionarului pe termen scurt – prin incasarea de dividend si pe termen lung – prin reinvestirea profitului.

Atat valorile rentabilitatii economice cat si cele ale rentabilitatii financiare confirma riscul de capital in care se situeaza societatea SC DECORA STIL SRL , de natura sa pericliteze perenitatea societatii.

INDICATORI

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

Cifra de afaceri neta 35.507.449 32.413.522 29.272.032 16.458.329 3.202.316

Productia vanduta 730.615 793.757 1.577.037 710.679 95.151

Venituri din vanzarea marfurilor 34.776.834 31.619.765 27.694.995 15.747.650 3.107.165

Venituri aferente costului productiei in curs de exec. 18.603 13.023 364.238 -5.711

Productie realizata pentru scopuri proprii si capitalizata 4.520

Alte venituri din exploatare 125.137 50.033 194.339 1.311.601 8.985

VENITURI DIN EXPLOATARE 35.651.189 32.463.555 29.483.914 18.134.168 3.205.590

Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 1.102.144 1.726.284 1.888.222 1.174.938 239.679

Alte cheltuieli materiale 78.291 125.441 347.049 220.988 29.885

Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) 87.275 80.668 97.841 96.030 39.888

Cheltuieli privind marfurile 28.400.377 26.427.757 22.906.703 13.737.712 2.636.573

Cheltuieli cu personalul 1.132.691 910.837 1.464.144 1.556.939 464.476

25

Cheltuieli amortizare 796.542 531.928 475.124 290.869 119.697

Alte cheltuieli de exploatare 1.719.576 1.405.669 1.376.055 1.916.245 625.043

Ajustari privind provizioanele -115.508 0

CHELTUIELI DE EXPLOATARE 33.201.388 31.208.584 28.555.138 18.993.721 4.155.241

REZULTATUL DIN EXPLOATARE 2.449.801 1.254.971 928.776 -859.553 -949.651

Venituri din dobanzi 333 202 2.478 937 180

Alte venituri financiare 429.238 74.457 20.826 414.905 296.142

VENITURI FINANCIARE 429.571 74.659 23.304 415.842 296.322

Cheltuieli privind dobanzile 946.839 631.897 728.594 787.035 394.217

Alte cheltuieli financiare 1.828.972 567.768 133.513 614.693 339.433

CHELTUIELI FINANCIARE 2.775.811 1.199.665 862.107 1.401.728 733.650

REZULTATUL FINANCIAR -2.346.240 -1.125.006 -838.803 -985.886 -437.328

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI 103.561 129.965 89.973 -1.845.439 -1.386.979

VENITURI TOTALE 36.080.760 32.538.214 29.507.218 18.550.010 3.501.912

CHELTUIELI TOTALE 35.977.199 32.408.249 29.417.245 20.395.449 4.888.891

REZULTATUL BRUT 103.561 129.965 89.973 -1.845.439 -1.386.979

IMPOZIT PE PROFIT 18.574 23.684 13.383

REZULTAT NET 84.987 106.281 76.590 -1.845.439 -1.386.979

Din analiza rezultatelor economico - financiare se constata ca societatea nu a reusit sa obtina profit prin utilizarea capitalurilor proprii, atragand imprumuturi de la banci in conditiile inceperii unei crize economice la nivel mondial, cand trezoreria era deja precara.

In concluzie din punct de vedere al rentabilitatii activitatii societatea S.C. DECORA STIL SRL este intr-o situatie nefavorabila, gradul de indatorare al societatii majorandu-i mult riscul financiar si limitand independenta financiara a acesteia. De aceea se impun politici comerciale cu efect favorabil asupra

26

randamentului economic, de exemplu politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare, dar cu o viteza de rotatie mica sau politica unor preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o rotatie accelerata.

Concluzia ce se degaja din analiza generala a profitului in perioada 2008 ÷

30.06.2013, reflecta faptul ca societatea a ajuns in dificultate de a-si continua

activitatea ca urmare a conditiilor economice care au afectat atat intreaga economie de

piata cat si sectorul de activitate si se impune o reorganizare a activitatii sale si o

reasezare a acesteia pe criteriile economiei de piata si a profitabilitatii.

Concluziile diagosticului financiar contabil pot fi evidentiate sintetic prin

urmatoarele puncte slabe:

• volumul redus al activelor de trezorerie;

• scaderea marjei comerciale in termeni reali;

• volumul relativ mare de creante neincasate;

• perioada mare de recuperare a creantelor;

• grad de indatorare ridicat.

Analiza financiar-contabila a societatii in perioada 31.12.2008 ÷ 30.06.2011,

denota starea de dificultate a societatii: gradul de indatorare ridicat, solvabilitatea

patrimoniala scazuta, indicatori de activitate (de gestiune) cu dinamica nefavorabila.

CAUZE CE AU DETERMINAT STAREA DE INSOLVABILITATE

Până la data prezentului raport apreciem ca starea de insolvabilitate a fost

determinată de următorii factori extermi si interni astfel:

- scaderea continua a adaosului comercial datorita abundentei de produse si

servicii similare pe piata;

- orientarea clientilor catre produse ieftine, insa de o calitate indoielnica;

- inrăutăţirea comportamentului de plată al companiilor, combinată, pe de o

parte cu o dificultatile crizei economice aparute la nivel global, iar pe de alta parte cu

nivelul ridicat al costurilor de creditare.

- problemele de pe lanţul de furnizare datorate dependentei de furnizori care au

impus conditii destul de severe in ceea ce priveste politica de preturi si conditiile de

plata .. In aceasta situatie, pe fondul scaderii vanzarilor si practicarea unor preturi

necompetitive pe piata, societatea s-a aflat in imposbilitatea de a mai putea achita

27

atat obligatiile curente, cat si cele restante fata de bugetul de stat, banci, societatii de

leasing si furnizori curenti (valoarea acestora depasind 10.000.000 lei).

- problemele de lichiditate au fost agravate de problemele financiar - economice,

in conditiile in care multe companii au fost puse in incapacitate de plata. Conform

datelor statistice sectorul Construcţii şi au fost cele mai afectate de criză

financiară, cu un procent de 50% din numărul de insolvenţe care au aparut in

cursul anului 2009-2010. De altfel, aceste domenii au fost şi cele mai accesibile

celor care au dorit să înceapă o afacere în ultimii ani din cauza investiţiilor iniţiale

reduse şi a randamentelor mari. Deşi se aştepta ca semestrul I al anului 2010 să

înregistreze o evoluţie pozitivă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut,

datele statistice arată că că această periodă a fost una deosebit de dificilă,

economia situîndu-se în continuare pe un trend descendent, atat la finele anului

2010, 2012 si inceputul anului 2013.

Din aceleaşi date statistice se poate observa ca în sectorul construcţiilor, volumul

lucrărilor a scăzut, ca serie brută, cu 15,7%, iar ca serie ajustată, cu 16,0%.

Analizînd evoluţia pe elemente de structură, se poate spune că în semestrul I,

comparativ cu perioada similară din 2009, s-au înregistrat scăderi la lucrările de

construcţii noi (-22,5%) şi la lucrările de reparaţii capitale (-8,3%). La lucrările de

întreţinere şi reparaţii curente, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 5,8%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor a scăzut la toate componentele astfel:

la clădirile rezidenţiale cu 34,0%, la clădirile nerezidenţiale cu 22,4% şi la

construcţiile inginereşti cu 0,8%.

- nerecuperarea creantelor de la clientii rau platnici, dar si întârzierile

înregistrate până la momentul încasării acestor creanţe;

- contractarea unor credite bancare odata cu declansarea crizei economice a dus

la cresterea semnificativa a datoriilor, atat principalele cat si a accesoriile aferente

afectand gradul de indatorarea al societatii si ducand la dezechilibru financiar.

- disponibilităţi băneşti reduse, insuficiente acoperirii obligaţiilor de plată

acumulate de societate pe parcursul perioadei, neachitarea acestora ducând la

dificultăţi de ordin financiar şi agravând situaţia financiară precară în care se afla

societatea;

28

- cheltuieli salariale însemnate, care au avut ca efect creşterea sumei

contribuţiilor la bugetul statului.

- imposibilitatea asigurarii volumului necesar de comenzi;

Apreciem ca toti acesti factori au dus la blocarea societatii in ceea ce priveste

derularea curenta a activitatii, prin imposibilitatea asigurarii de resurse financiare

pentru asigurarea capitalului de lucru, inclusiv pentru acoperirea datoriilor curente si

restante ale societatii, societatea intrand in procedura insolventei in conformitate cu

prevederile art.27 din Legea 85/2006.

Pasivul societatii In urma depunerii declaratiilor de creante la dosarul cauzei administratorul judiciar a procedat la verificarea declaratiilor de creante formulate i mpotriva societatii debitoare. Ca �i consecinta a acestui demers a fost Intocmit tabelul preliminar de creante, cuprinzand creantele existente Impotriva societatii debitoare, astfel cum acestea au fost admise de catre administratorul judiciar.

Tabelul preliminar de creante a fost definitivat s i a f i s a t l a d a t a d e 0 4 . 1 1 . 2 0 1 3 .

Principalele categorii de crean�e inscrise in tabelul definitiv sunt:

1. Creantele garantate in cuantum de 9.588.152,61 lei;

2. Creantele bugetare in cuantum de 44.241 lei;

3. Creante salariale in cuantum in cunatum de 25.149 lei

3. Creantele chirografare in cuantum de 2.476.602,72lei;

Totalul pasivului astfel cum acesta figureaza inscris in tabelul definitiv de crean�e este de 12.911.849 lei.

29

4. Strategia de reorganizare

4.1 Masurile de reorganizare judiciara

Masurile de reorganizare judiciara prezentate in cuprinsul prezentei sectiuni au drept finalitate restructurarea financiara a afacerii derulate de catre societate , astfel incat aceasta sa permita generarea de beneficii pentru partile implicate in procedura insolventei societatii.

In vederea asigurarii reusitei planului de reorganizare , potrivit art 95 alin 6 din Legea 85/2006 , planul va specifica masuri adecvate pentru punerea in aplicare , precum masurile enumerate cu caracter exemplificativ in cuprinsul textului normativ anterior mentionat .

In vederea asigurarii reusitei planului de reorganizare al Societatii , prezentul plan de reorganizare va prevedea masuri adecvate ce sa asigure Societatii resursele financiare necesare indeplinirii acestuia si in special , asigurarii resurselor financiare pentru efectuarea distribuirilor asumate prin programul de plati, si finalmente acoperirea intr-o cat mai mare masura a creantelor creditorilor Societatii .

In acest sens , dintre masurile adecvate reusitei planului , prevazute de art. 95 alin 6 din Lege, consideram ca se impune – raportat la activitatea Societatii , specificul activelor existente in patrimoniul Societatii , perspectivele evolutiei pietei pe care aceasta isi desfasoara activitatea si resursele pe care Societatea le poate genera in intervalul de aplicare a planului – implementarea urmatoarelor masuri :

- Art. 95 alin 6 lit B – resursele financiare pentru sustinerea realizarii planului sunt cele obtinute din activitatea curenta , Se va proceda la o finantare din sursele interne ale societatii din utilizarea lichiditatilor obtinute din vanzarea marfurilor si din prestarile de servicii efectuate .

- Art. 95 alin 6 lit C – In prezentul plan mentionam ca prevedere expresa faptul ca dupa confirmarea planului, administratorul special dar si administratorul judiciar vor face demersuri in vederea expunerii pe piata a activelor societatii care nu sunt indispensabile continuarii activitatii debitoarei .

In cadrul prezentului plan aceste modalitati sunt prevazute la nivel de principiu pentru ca in functie de negocierile concrete se va pune problema modificarii planului de reorganizare in conformitate cu oferta negociata ,

Alte masuri menite sa contribuie la stabilizarea si redresarea debitoarei sunt :

30

• Asumarea unor targeturi de venit precizate cu claritate in cadrul BVC , venituri care au la baza o anumita structura de vanzari pe tipuri de marfuri sau prestari de servicii . Mentionam ca desi in cuprinsul planului previziunile se bazeaza pe anumite structuri de vanzare a marfurilor, totusi ceea ce este esential pentru prezentul plan este realizarea veniturilor estimate . Cantitatile precum si marfurile care vor sta la baza realizarii acestor venituri vor putea suferi modificari din cauza volatilitatii ridicate in acest domeniu si sezonalitatea

• Planul prevede evolutia treptata a vanzarilor si dezvoltarea unor segmente de piata nevalorificate pana acum.

4.1.1 Durata de implementare a planului

Conform art. 95 alin. 3 din L85/2006, executarea planului de reorganizare se va intinde pe o perioada de 3 ani de zile. In situatia in care nu se vor gasi conditii optime pentru valorificarea tuturor activelor preconizate a fi lichidate in termen de 3 ani, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu inca 12 luni.

4.1.2.Mecanismul Reorganizarii

Strategia de reorganizare porneste de la capacitatea debitoarei de a se transforma intr-o societate solvabila , de la avantajele reorganizarii fata de o eventuala situatie de faliment .

Atuu-rile SC DECORA STIL SRL se refere in principal la :

capacitatea de valorificare atat prin magazinele proprii cat si prin distributia catre clienti.;

posibilitatea de a valorifica o parte din patrimoniu societatii fara a afecta activitatea efectiva de vanzare , reprezentand o sursa de rambursare pentru datoriile din timpul procedurii si cele inscrise la masa credala .

1. Activitatea de productie

Analiza si prognoza productiei porneste de la :

- capacitatea de vanzare a SC DECORA STIL SRL - cererea si oferta specifica SC DECORA STIL SRL

31

- necesitatea de autofinantare SC DECORA STIL SRL

Principalele active necesare realizarii productiei

In vederea continuarii activitatii precum si dezvoltarea acestora in perioada de reorganizare , conducerea societatii va mentine in functiune urmatoarele active :

- spatiu central cu destinatia de show room si spatii de depozitare.

- mijloace de transport pentru asigurarea aprovizonarii si distributia catre clienti a marfurilor, precum si autoturisme pentru agentii de vanzari.

2. Activitatea de valorificare a activelor

Pornind de la existenta unor active care nu sunt indispensabile activitatii de productie , valorificarea de active reprezinta o solutie de sustinere a productiei pana la atingerea nivelului de profitabilitate .

Activitatea de valorificare porneste de la separarea activelor necesare activitatii curente de cele in afara exploatarii , cele necesare activitatii curente de natura utilajelor a fost mentionata mai sus .

In patrimoniul societatii exista active care nu sunt esentiale desfasurarii activitatii si care prin urmare pot fi considerate ca avand importanta secundara pentru activitatea de baza a acesteia .

In cele ce urmeaza sunt prezentate activele propuse a fi valorificate si valoarea de piata conform valorilor evaluate care nu includ TVA:

Bunuri imobile si mobile aflate in garantia creditoarei Banca Romaneasca SA :

B. Romaneasca Autovehicole autoutilitare

nr. Inmatric. Valoare lei

Iveco Magirus, Stralis (cap tractor) OT-17-LIL 66,200.00

TOTAL 66,200

Banca Romaneasca Comuna Valea Mare

Suprafata mp. Valoare lei

32

Teren exrtavilan T41, P116, nr. Cad. 848 2003 44,000.00

Teren exrtavilan T41, P112, nr.cad. 924 3187 82,400.00



Teren exrtavilan T41, P110 si P111, nr.cad. 942 12933

390,300.00

TOTAL 725,300

B. Romaneasca Slatina, str. Pitesti nr.110-112


Teren 2193 549,800.00

C190/1 Depozit mat.+ anexa P+2 1654 956,800.00

TOTAL 1,506,600

B. Romaneasca Slatina, str. NicolaeBalcescu nr. 22


C4 Cladire birouri 297 267,100.00

C5 Spalatorie (depozit) 364.73 177,300.00

C6 Magazie 101.72 74,200.00

TOTAL 518,600

B. Romaneasca Slatina, str. Depozitelor nr. 9


Teren 1176.63 108,200

TOTAL GENERAL LEI 2,924,900

Bunuri imobile aflate in garantia creditoarei Garanti Bank SA :

Garanti Bank Slatina, str. Pitesti nr.110-112


Teren 682 156,700.00

C143/3 Statie compresoare (depozit) 404

196,400.00

TOTAL

33

353,100 Garanti Bank

Slatina, str. Nicolae Titulescu, bl. 13


Spatiu comercial 177.89 732,600

TOTAL 732,601


Bunuri imobile aflate in garantia creditoarei Unicredit Tiriac Bank SA:

UNICREDIT Tiriac Bank SA

Slatina, str. Depozitelor nr. 9


TEREN 3149.49 250,000.00

C13 CABINA POARTA 45.38 39,200.00

C14 CANTAR BASCULA 21

33,900.00

C16 PAVILION CANTINA 240.25

171,700.00

C17 MAGAZIE AMBALAJE 300

182,300.00

C18 MAGAZIE 10 4,900.00

C19 BRUTARIE 73.93 69,400.00

C20 LABORATOR 25.42 18,900.00

PLATFORME BETONATE 3300

153,800.00

TOTAL 924,100

UNICREDIT Tiriac Bank SA

Slatina, str. Depozitelor nr. 9


TEREN 1289.6 118,300.00

C21/2 DEPOZIT 381.88 170,800.00

TOTAL 8836.95 289,100


34

Bunuri imobile aflate in garantia creditoarei B.C.R. S.A:

BCR Slatina, str. NicolaeBalcescu nr. 22

Suprafata mp.

Valoare lei

Teren 355 40,800.00

C8 Hala intretinere (depozit) 354.92 207,000.00

TOTAL 247,800

BCR Autovehicole autoutilitare nr. Inmatric.

Valoare lei

Iveco Magirus, Stralis (cap tractor) OT-25-LIL

74,500.00

Iveco Magirus, Stralis (Loglift) OT-03-RRP

93,000.00

Kogel semiremorca OT-28-LIL 23,800.00

TOTAL 191,300

TOTAL GENERAL LEI 439,100

Bunuri imobile aflate in garantia creditoarei Bancpost S.A:

Teren in suprafata de 1224 mp si constructii edificate pe acesta C190/2 situate in str. Pitesti nr.110-112, Slatina Olt valoare de piata 384.308 lei

TOTAL GENERAL VALOARE DE PIATA BUNURI PROPUSE

PENTRU VALORIFICARE 6.047.209 LEI

4.2 Masurile specifice de reorganizare a activitatii Planul de reorganizare se bazeaza pe 3 surse de finantare la dispozitia companiei :

venituri rezultate din activitatea de exploatare: contracte in derulare , conform obiectului de activitate

recuperarea creantelor existente

venituri rezultate in urma valorificarilor unor active

35

- transmiterea tuturor sau unora dintre bunurile din averea debitorului catre una ori mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmarii planului. Fara a fi prevazuta in mod expres prin plan , in cazul in care partile convin , cu acordul administratorului judiciar pot sa fie luate in considerare si astfel de operatiuni .

- lichidarea unor bunuri din averea debitorului , libere de orice sarcini , sasu distribuirea acestora catre creditorii debitorului, in contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului . Se urmareste valorificarea unor active, in vederea asigurarii unor infuzii de lichiditati in scopul finantarii deficitului de trezorerie , acoperirii unor datorii din timpul procedurii , precum si a unor sume de la masa credala .

O preocupare permanenta a managementului societatii o reprezinta cresterea vanzarilor de produse si servicii specifice obiectului de activitate .

In paralelel cu desfasurarea activitatii curente , managementul societatii a luat masuri inca de la deschiderea procedurii privind eficientizarea activitatii , masuri ce vor continua si realiza prin planul de reorganizare dupa cumurmeaza:

4.2.1 Masuri de optimizare a managementului si a organizarii executive Organigrama intreprinderii este prezentata la punctele anterioare , ea cuprinzand inclusiv posturile de conducere din cadrul societatii.

Intre masurile de optimizare a managementului societatii , se numara urmatoarele :

- Incepand cu data confirmarii planului , sefii de departament comercial si productie isi vor asuma target-uri de atins in corelatie cu prevederile planului , iar performanta manageriala va fi evaluata in functie de realizarea acestora .

- Prin asumarea acestor target-uri , se va asigura si o crestere a stabilitatii managementului din cadrul societatii, inlocuirea se va face in cazul in care target-ul nu este atins

- Intarirea gradului de supraveghere a deciziilor managerilor companiei care se va realiza prin controlul atat pentru oportunitate a deciziilor cat si partea de legalitate a acestora .

Administratorul judiciar va proceda la informarea creditorilor prin intermediul rapoartelor financiare trimestriale .

36

4.2.2 Masuri de optimizare a strategiei de marketing

Organizarea cercetarilor de marketing urmareste cu prioritate :

- stabilirea pietei supusa cercetarii in functie de apropierea geografica ;

- informatii asupra concurentilor pe piata vizata ;

- informare asupra retelei de distributie optim a fi utilizata .

4.2.3 Masuri privind reducerea celtuielilor In paralel cu reducerea personalului societatii pana la atingerea obiectivelor de performanta care sa asigure o achitarea datooriilor societatii catre creditori , se impune si luarea unor masuri privind reducerea la minim a cheltuielilor , dupa cum urmeaza :

eficientizarea consumurilor de utilitati in activitatea de productie

dimensionarea stocurilor de materii prime si materiale necesare in procesul de productie,

reducerea numarului de autovehicule folosite si a consumurilor acestora prin implementarea unor norme specifice pentru urmarirea consumurilor si reparatiilor

Reducerea numarului de telefoane de serviciu si limitarea convorbirilor ( acest lucru s-a facut prin renegocierea contractului cu operatorul si diminuarea numarului de telefoane )

analizarea si reducerea cheltuielior cu materialele consumabile

reegocierea unor contracte de munca pentru personalul care nu este ocupat in intregime pe parcusul unei luni ( evitarea costurilor cu somajul tehnic)

4.2.4 Masuri privind recuperarea creantelor La data depunerii planului de reorganizare, societatea are de recuperat creante in suma de 10.616.767 lei avand urmatoarea structura:

Clienti interni : 1.840.021 lei

Clienti externi 42.514 lei

Clienti Incerti : 8.734.767

37

Pentru acesti debitori au fost promovate actiuni judiciare de recuperare a creantelor prin actiuni in instanta ( somatie de plata ) , prealabil fiind initiate proceduri de conciliere directe , dar si cereri de executare silita pentru cei care au emis instrumene de plata neachitate la termen . Apreciem ca recuperarea acestor creante va permite plata sumelor prevazute in anul 2 si 3 de reorganizare, conform graficului de plati.

4.2.5 Modificarea structurii corporative

Prezentul plan de reorganizare nu prevede masuri concrete de modificare a structurii corporative a societatii .

Nu sunt prevazute in planul de reorganizare nici modificari ale actului constitutiv, fara acordul statutar al membrilor sau asociatilor societatii, potrivit dispozitiilor art. 95 alin 7 din Legea 85/2006 .

4.2.6 Sursele financiare pentru sustinerea planului de reorganizare

In vederea sustinerii indeplinirii prezentului plan de reorganizare , consideram urmatoarele surse de finantare :

venituri din vanzarea activelor mentionate anterior

veniturile din activitatea curenta contractele in curs , contracte in curs de semnare ,

veniturile din recuperari creante

Previziunile de crestere a veniturilor sunt influentate de evolutia preturilor pe piata , de modalitatile de vanzare , de participantii la licitati etc

4.3. Prezentarea previziunilor privind fluxul financiar Constructia bugetului de venituri si cheltuieli , prognoza fluxului de numerar si programul de plati a fost realizat pornind de la productia debitoarei , constrangerile generate de piata , sezonalitatea unor produse si activitati . In intocmirea acestor situatii s-a tinut cont de structura costurilor directe si a celor indirecte , creditele societatii , precum si de datoriile din perioada de observatie . Ca si modalitate de intocmire s-au parcurs pasii specifici acestei activitati , fiind analizate :

1. Capacitatea de productie

2. Sezonalitatea unor activitati si produse

38

3. Veniturile societatii

4. Cheltuielile directe si indirecte

5. Creditele societatii

6. Datoriile din perioada de observatie

7. Bugetul de venituri si cheltuieli

8. Prognoza fluxului de numerar cu evidentierea modului de distribuire a sumelor inscrise la masa credala

Proiectia corecta a Fluxului de numerar , are o importanta deosebita in activitatea de reorganizare a societatii, cu rolul de a asigura in mod concomitent :

- finantarea activitatii curente

- distribuiri catre creditorii inscrisi la masa credala

- achitarea datoriilor in timpul procedurii

Fluxul de numerar este bazat pe activitatea curenta prevazuta in Bugetele de venituri si cheltuieli din perioada de reorganizare, fiind in aceasta prima etapa sursa principala de achitare a datoriilor atat cele inscrise la masa credala cat si cele cumulate in timpul procedurii. Principiul de intocmire a acestei proiectii a Fluxului de numerar , porneste de la atingerea capacitatii de autofinantare si stingerea datoriilor catre creditori in conditiile unei productii in crestere propuse in perioada de reorganizare.

Sursa de finantare a activitatii curente prevazuta in Planul de reorganizare, este generata de continuarea activitatii Societatii, care va produce resursele necesare implementarii masurilor propuse in plan, precum si valorificarea de active

Fluxul de numerar , prezinta incasarile totale preconizate in perioada de trei ani , generate de activitatea curenta a societatii , platile aferente datoriilor din activitatea curenta si distribuirea sumelor catre creditorii inscrisi la masa credala din surplusul realizat de activitatea curenta.

Tabloul proiectiei Fluxului de numerar pe cei trei ani aferenti perioadei de reorganizare estete prevazut in mod detaliat pe situatii trimestriale, evidentiind sumele ce vor fi incasate din activitatea curenta in fiecare perioada , acoperirea cheltuielilor aferente activitatii curente si achitarea datoriilor catre creditori din excedentul de lichiditati rezultat.

Fundamentarea Fluxului de numerar la SC DECORA STIL SRL a a avut in vedere continuitatea activitatii de baza a societatii.

39

Aceste activitati au stat la baza intocmirii Planurilor de productie anuala a societatii si la fundamentarea Bugetelor de venituri si cheltuieli din perioada de reorganizare.

Incasarile au la baza productia realizata atat in perioada anterioara Planului de reorganizare, tinand cont de faptul ca o mare parte din marfa vanduta se incaseaza in termen de 30 zile de la livrare, cat si in ceea ce priveste marfa vanduta si incasata.

An I reorganizare

Specificare

TRIM I TRIM IITRIM

III TRIM

IV lei lei lei lei

A. Venituri din vanzari marfa 900.000 1.800.000 1.850.000 950.000

B.Total cheltuieli aferente activitatii 800.000 1.650.000 1.650.000 850.000 C. Profit net 100.000 150.000 200.000 100.000 An II reorganizare

Specificare

TRIM I TRIM IITRIM

III TRIM

IV lei lei lei lei

A. Venituri din vanzari marfa 1.050.000 2.020.000 2.100.000 950.000

B.Total cheltuieli aferente activitatii 800.000 1.800.000 1.800.000 800.000 C. Profit net 205.000 220.000 300.000 150.000

An III reorganizare

Specificare

TRIM I TRIM IITRIM

III TRIM

IV lei lei lei lei

A. Venituri din vanzari marfa 1.150.000 2.100.000 2.200.000 1.000.000

B.Total cheltuieli aferente activitatii 850.000 1.800.000 1.800.000 850.000 C. Profit net 300.000 300.000 200.000 150.000

40

Platile se refera in general la achitarea datoriilor ce vor fi generate pe parcursul celor trei ani de reorganizare , a datoriilor inregistrate de la deschiderea procedurii, cuprinzand plati catre furnizori , din perioada de observatie, a salariilor si obligatiilor salariale catre bugetul consolidat al statului, achitarea de taxe , dobanzi , leasing, precum si plata esalonata a datoriilor catre creditorii inscrisi la masa credala.

In primul an de reorganizare, Bugetul de Venituri si Cheltuieli a societatii , prevede realizarea de venituri in valoare de 5.500.000 lei , repartizate pe cele patru trimestre de activitate. Cheltuielile efectuate in aceasta perioada sunt in valoare de 4.950.000 lei repartizate pe elementele principale de cheltuieli, iar profitul ce va fi inregistrat in primul an de reorganizare va permite recapitalizarea societatii si cresterea cotei de piata prin deschiderea de noi puncte de lucru in alte zone de pe raza judetului Olt.

Anul II de reorganizare, prezinta un Buget de Venituri si Cheltuieli cu factori de crestere a productiei , insemnad un program de vanzari ascendent, concomitent cu masuri majore de reducere a cheltuielilor de, in special a consumurilor de utilitati ( energie, gaz, apa).

Se are in vedere obtinerea de venituri totale de 6.120.000 lei iar cheltuielile necesare realizarii acestora sunt in valoare de aproximativ 5.200.000 lei.

Respectarea acestor indicatori va permite sociatatii obtinerea de profit care sa acopere si sumele ce vor fi distribuite creditorilor in al II-lea an de reorganizare.

In anul III de reorganizare, societatea se bazeaza in principal tot pe vanzarea si ditribuita marfurilor, cresterea acesteia, reducerea cheltuielilor indirecte si optimizarea celor directe. Si in aceasta etapa se va avea in vedere cresterea productivitatii muncii,utilizarea eficienta a activitatii umane in unitatea de timp. Veniturile preconizate a fi obtinute in aceasta perioada vor fi in valoare de 6.450.000 lei . Cheltuielile din aceasta perioada vor fi in valoare de aproximativ 5.300.000 lei, ceea ce va insemna obtinerea unui profit care sa permita rambursarea datoriilor catre creditori.

Pe ansamblu , realizarea indicatorilor din bugetele fiecarui an de reorganizare, masurile ce vor fi intreprinse in acesta perioada pentru cresterea vanzarilor si reducerea cheltuielilor , va permite realizarea unui flux de numerar pozitiv , care sa acopere cheltuielile perioadei si achitarea datoriilor catre creditori , conform programului de plati .

5. Distribuiri

41

5.1 Tabelul definitiv de creante

Aşa cum prevede Legea nr. 85/2006, planul va indica “perspectivele de redresare” ale debitoarei, “masurile concordante” propuse in acest sens, “tratamentul creantelor” şi “masurile adecvate” pentru aplicarea planului.

In cadrul acestui capitol vom insista asupra „tratamentului creantelor” in cadrul procedurii reorganizarii SC DECORA STIL SRL.

In conformitate cu acest articol, planul de reorganizare va mentiona categoriile de creante defavorizate prin plan �i tratamentul acestora. Cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar fi primita prin distribuire in caz de faliment.

Valoarea pasivului inscris in tabelul definitiv de creante este in cuantum de 12.911.849,70 LEI

Tabelul definitiv cuprinde urmatoarele categorii de creante distincte :

1. Creantele garantate -art. 100, alin. 3, lit. a in cuantum de 9.588.152,61 lei

2. Creante salariale – art.100 alin.3 lit.b in cuantum de 25.149 lei

3. Creantele bugetare – art. 100 alin. 3, lit. c in cuantum de 25.149 lei

4. Creantele chirografare - art 100 alin. 3 lit. d si e in cuantum de 2.476.602,72 lei

Tabelul definitiv este atasat in Anexa .

5.2 Distribuiri

5.2.1 Distribuiri catre creditorii garantati prev. de art. 100 alin 3 lit a Planul de reorganizare prevede , fata de creditorii garantati plata in integralitate a creantei inscrise in Tabelul de creditorilor . Plata se va face esalonat potrivit planului de plati anexat . Distribuirile din principal vor demara incepand trimestrul IV an I avand in vedere perioada de timp necesar pentru valorificarea bunurilor aflate in garantia acestora. In situtia in care activele societatii propuse spre vazare vor fi valorificate intr+un interval mai scurt decat cele previzionat sumele astfel obtinute vor fi distriubuite imediat in favoarea creditorilor garantati conform destinatiei acestora.

Totalul de distribuit catre creditorii garantati este in cuantum de 100%

42

Astfel, pentru creditorii inclu�i in aceasta categorie planul propune efectuarea de distriburi in procent de 100 % din crean�a acestora.

Men�ionam faptul ca, la distribuirile ce urmeaza a fi achitate acestor creditori in conformitate cu programul de pla�i nu se au in vedere obliga�iile achitate pe parcursul derularii planului de reorganizare �i nascute din continuarea activita�ii societa�ii, obliga�ii ce vor fi achitate in conformitate cu prevederile art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 in masura in care se vor recupera sumele restante in cunatum de 10.616.767 lei.

5.2.2 Distribuiri catre creditorii salariati prev de art. 100 alin 3 lit b Planul de reorganizare prevede , fata de creditorii salariati plata in integralitate a creantei inscrise in Tabelul de creditorilor . Plata se va face esalonat potrivit planului de plati anexat . Distribuirile din principal vor demara incepand trimestrul I an I avand in vedere cash flow-ul previzonat pentru aceasta perioada.

Astfel, pentru creditorii inclu�i in aceasta categorie planul propune efectuarea de distriburi in procent de 100 % din crean�a acestora.

5.2.2. Distribuiri catre creditorii bugetari prev de art. 100 alin 3 lit c

Vis-a-vis de posibilitatile de plata ale debitoarei, raportat la cash-flow-ul previzionat intocmit in baza vanzarilor previzionate pe perioada maxima admisa de lege de 3 ani de zile , se constatat ca si acestor creditori urmeaza a fi achitate creantele in procent de 100% conform graficului de plati anexat, platile incepand cu trim. I al anului I.

Mentionam ca in situatia falimentului aceasta categoria de creditori ar incasa doar mult mai putin avand in vedere ca in procent de 95 % bunurile din patrimoniul SC DECORA STIL SRL sunt grevate de sarcini in favoarea creditorilor garantati.

5.2.3 Distribuiri catre creditorii chirografari prev de art. 100 alin 3 lit d Planul de reorganizare prevede , fata de creditorii chirografari , prevazuti de articolul 96 alin 1 din Lege, plata creantei inscrise in tabelul creditorilor in integralitate . Plata se va face esalonat potrivit planului de de plati anexat .

Lista furnizorilor indispensabili este prezentata mai jos

Furnizor indispensabil Cuantum creanta admisa

LEI Pondere achitata

SC Fabryo Corporation SRL 166.014 100%

43

SC Arabesque SRL 79.141,73100%

SC Gardinia Home Décor SRL 11.376,03100%

SC Profilux SRL 6.092,06100%

SC Arcon SRL 9.102,16100%

SC Elbi Electric SRL 4.095,22100%

5.2.4 Distribuiri catre creditorii chirografari prev de art. 100 alin 3 lit e

Vis-a-vis de posibilitatile de plata ale debitoarei, raportat la cash-flow-ul previzionat intocmit in baza productiei previzionate pe perioada maxima admisa de lege de 3 ani de zile , se constatat constatat ca si acestor creditori urmeaza a fi achitate creantele in procent de 100% conform graficului de plati anexat.

Mentionam ca in intrari in faliment acesti creditori nu ar primi nimic avand in vedere ca in procent de 95 % bunurile din patrimoniul SC DECORA STIL SRL sunt grevate de sarcini in favoarea creditorilor garantati .

5.3. Tratamentul crean�elor

Asa cum se prevede in Sectiunea a V-a din Legea insolventei – Planul – in cadrul acestuia se vor mentiona categoriile de creante care nu sunt defavorizate (art. 95 alin 5 lit a ), tratamentul categoriilor de creante defavorizate ( art.95 alin.5 lit.b) , ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante , in comparatie cu valoarea ce ar fi primita prin distribuirea in caz de faliment (art.95 alin.5, lit.d).

5.3.1. Categoriile de creanta care sunt defavorizate prin plan

Categoriile de creante defavorizate prin prezentul plan de reorganizare potrivit legii sunt urmatoarele :

• Categoria creantelor garantate

• categoria creantelor bugetare

• categoria creantelor chirografare

44

A . Creantele garantate

Prima categorie de creante defavorizate prin plan o reprezinta categoria creantelor garantate .

Dat fiind faptul ca plata creantelor garantate nu se va realiza in termen de 30 de zile de la data confirmarii planului, urmeaza ca aceasta categorie sa voteze cu privire la planul propus nefiind considerata ca acceptand planul in sensul art 101 alin 1 lit D din Lege

B Creantele salariale

Cea de-a doua categorie de creante defavorizate prin prezentul plan este categoria creantelor salariale . Dat fiind faptul ca plata creantelor salariale nu se va realiza in termen de 30 de zile de la data confirmarii planului, urmeaza ca aceasta categorie sa voteze cu privire la planul propus nefiind considerata ca acceptand planul in sensul art 101 alin 1 lit D din Lege.

C. Creantele bugetare

Cea de-a treia categorie de creante defavorizate prin prezentul plan este categoria creantelor bugetare . Dat fiind faptul ca plata creantelor bugetare nu se va realiza in termen de 30 de zile de la data confirmarii planului, urmeaza ca aceasta categorie sa voteze cu privire la planul propus nefiind considerata ca acceptand planul in sensul art 101 alin 1 lit D din Lege.

D. Categoria creantelor chirografare prevazute de art. 100 alin 3 lit.d

Cea de-a patra categorie de creante defavorizate prin prezentul plan este categoria creantelor chirografare . Dat fiind faptul ca plata creantelor chirografare nu se va realiza in termen de 30 de zile de la data confirmarii planului, urmeaza ca aceasta categorie sa voteze cu privire la planul propus nefiind considerata ca acceptand planul in sensul art 101 alin 1 lit D din Lege.

E. Categoria creantelor chirografare prevazute de art. 100 alin 3 lit.e

Cea de-a cincea categorie de creante defavorizate prin prezentul plan este categoria creantelor chirografare . Dat fiind faptul ca plata creantelor chirografare nu se va realiza in termen de 30 de zile de la data confirmarii planului, urmeaza ca aceasta categorie sa voteze cu privire la planul propus nefiind considerata ca acceptand planul in sensul art 101 alin 1 lit D din Lege.

45

Concluzionand, putem spune ca :

niciuna dintre categoriile de creante defavorizate nu primeste mai mult decat creanta inscrisa in tabelul definitiv de creante;

Niciuna din categoriile de creante defavorizate nu primeste mai putin decat suma ce ar fi recuperata in caz de faliment .

5.3.3 Tratamentul corect si echitabil al creantelor

Fiecare creanta defavorizata va fi supusa unui tratament corect şi echitabil. In conformitate cu art. 101 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, tratament corect şi echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) nici una dintre categoriile care resping planul şi nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului;

b) nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu primeşte mai mult decat valoarea totala a creantei sale;

c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, nu primeşte mai mult decat ar primi in cazul falimentului.

De asemenea, in conformitate cu art. 96 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, planul stabileşte acelaşi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte. Tratamentul corect şi echitabil aplicat creantelor defavorizate prin Planul de reorganizare se apreciaza in functie de urmatoarele elemente de referinta:

1. Tabelul definitiv de creante impotriva SC DECORA STIL SRL ;

2. Programul de plati prevazut prin Planul de reorganizare;

Fiecare dintre categoriile de creante defavorizate prin Plan potrivit legii vor fi analizate din perspectiva elementelor de referinta mentionate mai sus.

Pentru calificarea tratamentului corect şi echitabil aplicat creantelor defavorizate prin Plan, a fost efectuata o estimare a sumelor distribuite in caz de faliment creditorilor prezentata sintetic anterior.

46

5.4 Programul de plata al crean�elor

Potrivit dispozitiilor art. 3 pct.22 din Legea 85/2006 programul de plata al creantelor este tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare si care cuprinde :

a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora

b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume

Programul de plata al creantelor va fi detaliat in una din anexele care fac parte integranta din prezentul plan .

Crean�ele nascute dupa data deschiderii procedurii de insolven�a a Societa�ii, ca urmare a derularii activita�ii curente a acesteia, urmeaza a fi achitate pe perioada implementarii planului de reorganizare, in conformitate cu actele juridice care constituie izvorul acestor crean�e, in func�ie de natura juridica a acestora.

Crean�ele bugetare nascute in cursul perioadei de reorganizare vor fi achitate in conformitate cu dispozi�iile Codului fiscal �i a actelor normative incidente.

Men�ionam faptul ca la elaborarea previziunilor cu privire la fluxurile de numerar ce vor fi generate de catre Societate ca urmare a implementarii planului de reorganizare au fost avute in vedere �i pla�ile efectuate pentru stingerea crean�elor nascute dupa deschiderea procedurii de insolven�a.

Conform prevederilor Codului fiscal , orice venit care nu este mentionat la venituri neimpozabile , este considerat venit impozabil , pe cale de consecinta , confirmarea planului de reorganizare va genera un venit suplimentar impozabil din reducerea creantelor inscrise inscrise in tabelul de creante si care nu sunt prevazute in planul de distriubuiri . Acest venit urmeaza a fi evidentiat in contabilitatea societatii si cumulat la profitul/pierderea fiscala reportata inregistrata pana in acel moment .

In fapt , fiind un debit curent nascut in perioada de reorganizare , care va fi rezultatul unor calcule complexe , in conformitate cu prevederile normelor de aplicare a codului fiscal , avand scadente conform legii , planul de reorganizare nu trateaza si evidentiaza distinct impozitul pe profit generat de aceasta operatiune .

47

Prin prezentul plan de reorganizare, Societatea i�i asuma achitarea in intregime a crean�elor inscrise in tabelul definitiv de crean�e. Termenele de efectuare a pla�ii crean�elor prevazute a fi achitate prin prezentul plan au fos stabilite trimestrial.

Situa�ia detaliata a crean�elor pe care Societatea �i le asuma a le achita fiecarui creditor �i situa�ia detaliata a distribuirilor, pe cei 3 ani de implementare a planului, sunt prezentate in Anexa nr. 1 la prezentul plan de reorganizare.

Nota : Mentionam ca in cazul in care sumele incasate permit plata anticipata sau in cuantum mai mare decat prevederile programului de plati, putem devansa termenele prevazute prin graficul de plati anexatt.

5.5 Plata retribu�iei administratorului judiciar Retribu�ia administratorului judiciar are urmatoarea structura:

- Onorariu lunar aprobat de adunarea creditorilor de 2.500lei exclusiv TVA;

- Onorariul de succes in valoare de: 5% exclusiv TVA din valoarea sumelor efectiv distribuite catre creditori prin planul de reorganizare sau 1% +TVA in cazul in care creditorii vor identifica cumparatori pentru vanzarea de active patrimoniale din cadrul procedurii.

Plata retribu�iei cuvenite administratorului judiciar va fi efectuata in termen de 5 zile de la data facturarii, fiind o cheltuiala de procedura, platita din averea debitoarei, avand i n vedere natura sa juridica �i prioritatea conferita de legea nr. 85/2006.

6. Controlul implementarii planului

In conditiile Sectiunii a 6 din Legea 85/2006, aplicarea planului de catre societatea debitoare este supravegheata de 3 autoritati independente, care colaboreaza pentru punerea in practica a prevederilor din cuprinsul acestuia.

Judecatorul-sindic reprezinta “forul suprem”, sub conducerea caruia se deruleaza intreaga procedura.

48

Creditorii sunt “ochiul critic” al activitatii desfaşurate in perioada de reorganizare. Interesul evident al acestora pentru Indeplinirea obiectivelor propuse prin plan (acoperirea pasivului) reprezinta un suport practic pentru activitatea administratorului judiciar, i ntrucat din coroborarea opiniilor divergente ale creditorilor se pot contura cu o mai mare claritate modalitatile de interventie, In vederea corectarii sau optimizarii din mers a modului de lucru şi de aplicare a planului.

Creditori nu sunt numai beneficiarii procedurii ci, asa cum am mai acatat sunt si un organ de supraveghere a modului in care planul de reorganizare este dus la indeplinire . Supravegherea exercitata de creditori este o manifestare a contradictorialitatii ca element esential in procedurile de drept comun.

Prezenta creditorilor in cadrul desfasurarii procedurii reorganizarii se manifesta in genere prin intermediul prerogativelor prevazute de legiuitor la :

art. 105 din Legea 85/2006 „ daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale ... comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori ... poate solicita oricand judecatorului sa aprobe intrarea in faliment in conditiile art. 107 si urm. „

Art. 106 (1) din lege „ „Debitorul , prin administratorul special , sau dupa caz administratorul judiciat va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului . Ulterior aprobarii lor de care comitetul creditorului , rapoartele vor fi inregistrate la grfa tribunalului, iar debitorul, sau dupa caz administratorul judiciar va notifica acest fapt tuturor creditorilor , in vederea consultarii rapoartelor .

In ceea ce priveşte administratorul judiciar, acesta este entitatea care are legatura directa cu latura palpabila a activitatii debitoarei, exercitand un control riguros asupra derularii Intregii proceduri, conducand din punct de vedere opera�ional Societatea, şi avand posibilitatea şi obligatia legala de a interveni acolo unde constata ca, din varii motive, s-a deviat de la punerea In practica a planului votat de creditori.

De asemenea, administratorul judiciar, prin departamentele sale specializate, asigura debitoarei sprijinul logistic şi faptic pentru aplicarea strategiilor economice, juridice şi de marketing optime.

Aşa cu am mai aratat, controlul aplicarii planului se face de catre administratorul judiciar prin:

- Supravegherea tuturor actelor, operatiunilor şi platilor efectuate de debitoare, cuprinse in registrul special prevazut de art. 49 alin2 din lege;

49

- Informari si rapoarte periodice din partea debitoarei catre administratorul judiciar;

- Intocmirea si prezentarea saptamanala de catre conducerea debitoarei a previziunilor de incasari si plati pentru saptamana urmatoare;

- Sistemul de comunicare cu debitoarea prin intermediul notelor interne, si prin prezenta unui reprezentatnt al administratorului judiciar la sediul acesteia ori de cate ori este necesar;

- Rapoartele financiare trimestriale, prezentate de catre administratorul judiciar in conformitate cu disp art 106 din Legea 85/2006

- Supravegherea indeplinirii , fara intarziere, a schimbarilor de structura prevazute prin plan;

- Sesizarea judecatorului sindic cu orice problema care necesita o solutionare din partea acestuia.

In concluzie, controlul strict al aplicarii prezentului plan şi monitorizarea permanenta a derularii acestuia, de catre factorii mentionati mai sus, constituie o garantie solida a realizarii obiectivelor pe care şi le propune, respectiv plata pasivului şi mentinerea debitoarei in viata comerciala.

7. Descarcarea de obligatii si de raspundere a debitorului

Potrivit art 137 alin 2 din Legea 85/2006 „ la data confirmarii unui plan de reorganizare debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiile pe care le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta in plan „

creantele ce urmeaza a se naste pe parcursul implementarii planului de reorganizare urmeaza a fi achitate in conformitate cu actele juridice din care acestea se nasc, potrivit prevederilor art. 64 alin 6 din Legea 85/2006.

8.Concluzii

Apreciem faptul ca scopul instituit de prevederile legii privind procedura insolven�ei, �i anume acoperirea pasivului Societa�ii nu poate fi atins intr-o mai mare masura decat prin implementarea prezentului plan de reorganizare.

50

A�a cum am prezentat �i in cuprinsul Planului, falimentul Societa�ii nu reprezinta o alternativa viabila in vederea acoperirii pasivului Societa�ii, cea mai mare parte a creditorilor acesteia urmand a beneficia de distribuire de sume cu mult diminuate fa�a de cele propuse a fi distribuite prin planul de reorganizare.

Men�ionam faptul ca implementarea prezentului plan va avea consecin�e �i pe plan economic �i social, asigurand men�inerea in circuitul comercial a unei afaceri viabile, restructurate atat din punct de vedere opera�ional cat �i financiar, un viitor contribuabil la bugetul consolidat al statului.

In ceea ce prive�te creditorii ce de�in crean�e garantate asupra societa�ii, planul pe care in�elegem sa-l propunem asigura acoperirea crean�elor acestor creditori intr-un cuantum mai ridicat decat acestea ar fi acoperite i n cazul falimentului Societa�ii. i mplementarea cu succes a prezentului plan va reda circuitului comercial o afacere viabila a carei activitate va putea fi dezvoltata in continuare de catre un nou investitor, putand deveni un client al societa�ilor bancare creditoare.

Planul de reorganizare pe care il supunem aten�iei judecatorului-sindic �i creditorilor Societa�ii cuprinde perspectivele de redresare ale Societa�ii i n raport cu posibilitatile şi specificul activitatii acesteia, indica mijloacele financiare disponibile şi evolu�ia cererii pe piata fata de oferta serviciilor societa�ii.

Masurile de implementare a planului de reorganizare sunt prevazute In cadrul sec�iunii a 7 a planului de reorganizare �i prevad masuri adecvate dintre cele men�ionate de art. 95 alin. 6 lit. A, B, C din Legea nr. 85/2006, cu modificarile �i completarile ulterioare.

Sursele de finan�are a planului de reorganizare provin din activitatea curenta a societa�ii , si din atragerea de finantari pentru activitatea curenta , astfel cum aceasta este restructurata opera�ional prin plan.

Avand in vedere aceste considerente Planul nu prevede alte despagubiri ce urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de crean�e, in compara�ie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita i n caz de faliment. De men�ionat ca niciuna dintre categorii nu va primi mai pu�in decat ar fi primit in caz de faliment.

51

Categoriile propuse pentru a vota prezentul plan de reorganizare sunt:

- Creantele garantate (Art. 100, alin. 3, lit. a) - Creante salariale (Art. 100, alin. 3, lit. b) - Creantele bugetare (Art. 100 alin. 3, lit. c ) - creante chirografare stabilite conform art. 96 alin 1(Art 100 alin. 3 lit. d) - Creantele chirografare (Art 100 alin. 3 lit. e)

In concluzie, controlul strict al aplicarii prezentului plan şi monitorizarea permanenta a derularii acestuia, de catre factorii mentionati in cuprinsul planului, constituie o garantie solida a realizarii obiectivelor pe care şi le propune, respectiv plata pasivului asumat prin plan şi mentinerea afacerii SC DECORA STIL SRL in viata comerciala, motiv pentru care supunem votului Dvs. prezentul plan de reorganizare.

Nota :

Pe toata perioada de aplicare a planului de reorganizare acesta poate fi modificat potrivit art. 101 alin 5 din legea 85/2006, daca conditiile in care a fost propus planul de reorganizare nu mai corespunds ipotezelor de calcul si previziune sau au fost identificate alte modalitati de stingere a creantelor , surse de finantare , modificarile propuse ce vor fi aduse planului de reorganizare vor fi prezentate creditorilor cu respectarea conditiilor de vot si de confirmare prevazute de lege .

Lista anexe Anexa 1 – Tabel definitiv de creante

Anexa 2 – Programul de plata al creantelor

Anexa 3- Rapoarte de evaluare.

Date post:	17-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	duongdang
View:	219 times
Download:	1 times

Plan de Reorganizare - Profesionisti in insolventa economica a ... Planul cupride in principal o...

Documents