Plan de Management Parc Comana

Planul de Management al Parcului Natural Comana

- 1 -

CUPRINS

Capitolul 1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT.......................................................................................... 4

1.1 Scurtă descriere a planului ......................................................................................................... 4

1.2 Scopul şi încadrarea generală ..................................................................................................... 5

1.3 Bazele legale ............................................................................................................................... 5

Capitolul 2. DESCRIERE ............................................................................................................................. 7

2.1 Descriere generală ....................................................................................................................... 7

2.1.1 Localizare ................................................................................................................................. 7

2.1.2 Dreptul de folosinţă şi administrare a terenurilor ..................................................................... 8

2.1.2.1 Drepturi de proprietate ........................................................................................................... 8

2.1.2.2 Drepturi de administrare …………………………………………………………………… 8

2.1.3 Resurse de management şi infrastructură................................................................................. 9

2.1.4 Acoperirea cu hărţi.................................................................................................................... 10

2.1.5 Acoperirea aerofotografică si imagini satelitare şi terestre....................................................... 10

2.1.6 Limitele prezente şi zonarea internă.......................................................................................... 10

2.1.6.1 Limitele exterioare.................................................................................................................. 10

2.1.6.2. Zonarea interna...................................................................................................................... 11

2.1.6.2.1. ZONA DE PROTECTIE INTEGRALA............................................................................. 12

2.1.6.2.1.1 Suprafete aflate in zona de protectie integrala din Parcul Natural Comana................... 13

2.1.6.2.2. ZONA DE MANAGEMENT DURABIL.......................................................................... 22

2.1.6.2.3. ZONA DE DEZVOLTARE DURABILA A ACTIVITATILOR UMANE....................... 23

2.2 Cadrul fizico-geografic.................................................................................................................. 24

2.2.1 Scurt istoric al cercetărilor fizico-geografice şi geologice......................................................... 24

2.2.2 Geologie...................................................................................................................................... 25

2.2.3 Geomorfologie............................................................................................................................ 25

2.2.4 Apele.......................................................................................................................................... 26

2.2.5 Clima......................................................................................................................................... 27

2.2.6 Solurile....................................................................................................................................... 28

2.3 Descrierea mediului biologic........................................................................................................ 30

2.3.1 Flora şi vegetaţia........................................................................................................................ 30

2.3.1.1 Scurt istoric al cercetarilor botanice din Parcul Natural Comana......................................... 30

2.3.1.2 Vegetaţia................................................................................................................................. 30

2.3.2 Fauna......................................................................................................................................... 33

2.3.3 Habitate...................................................................................................................................... 35


- 2 -

2.3.4 Relaţii şi procese ecologice........................................................................................................ 36

2.3.5 Peisaj......................................................................................................................................... 36

2.4 Aspecte culturale, folosinţa terenului în trecut, administrare în trecut........................................ 37

2.5 Aspecte socio-economice, folosinţa terenului în prezent.............................................................. 38

2.5.1 Comunităţi locale...................................................................................................................... 38

2.5.2 Alţi factori de interes................................................................................................................. 38

2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor.................................................................................................. 41

2.5.4 Starea actuală de conservare pe categorii de folosinţe.............................................................. 41

2.5.5 Turism şi facilităţi de turism .................................................................................................... 42

2.5.6 Educaţie şi facilităţi de educaţie............................................................................................... 42

2.5.7 Cercetare şi facilităţi de cercetare............................................................................................ 43

Capitolul 3. EVALUĂRI ŞI AMENINŢĂRI................................................................................................ 44

3.1 Evaluare pentru mediul fizic şi biodiversitate............................................................................. 44

3.1.1 Evaluare pentru biodiversitate şi habitate................................................................................ 44

3.2 Ameninţări................................................................................................................................... 45

3.2.1 Ameninţări datorate activităţilor antropice ............................................................................... 45

3.2.2 Ameninţări naturale ................................................................................................................. 47

3.3 Evaluarea asupra utilizării terenurilor şi a resurselor naturale.................................................... 47

3.3.1. Vanatoarea............................................................................................................................... 48

3.3.2. Pescuitul sportiv....................................................................................................................... 49

Capitolul 4. MASURI SI ACTIUNI DE PROTEJARE A POPULATIILOR DIN PARC SI

MASURI DE CONSERVARE SPECIFICE SITURILOR NATURA 2000 …......................................... 50

4.1 Masuri de protejare si conservare a speciilor si habitatelor............................................................50

4.1.1 Masuri de protejare si conservare a speciilor din Parcul Natural Comana................................ 53

4.1.1.1 Masuri de protejare si conservare a nevertebratelor……………………............................... 53

4.1.1.1.1 Masuri de protejare si conservare a nevertebratelor acvatice …..……............................... 53

4.1.1.1.2 Masuri de protejare si conservare a nevertebratelor din agrosisteme ................................. 53

4.1.1.1.3 Masuri de protejare si conservare a nevertebratelor din habitatul forestier .........................54

4.1.1.2 Masuri de protejare si conservare a pasarilor …………………………..................................54

4.1.1.3 Masuri de protejare si conservare a pestilor ............................................................................56

4.1.1.4 Masuri de protejare si conservare a mamiferelor ....................................................................57

4.1.1.5 Masuri de protejare si conservare a chiropterelor ...................................................................58

4.1.2 Masuri de protejare si conservare a habitatelor din Parcul Natural Comana..............................59

4.2 Actiuni ...........................................................................................................................................61

4.3. Planul actiunilor de monitorizare a activitatilor din Parcul Natural Comana...............................70


- 3 -

Capitolul 5. MANAGEMENTUL PARCULUI NATURAL COMANA.....................................................71

5.1 Regulamentul Parcului Natural Comana ........................................................................................71

5.1.1 Infiintarea, scopul, limitele, si zonarea ……………………………………...………………….71

5.1.2. Reglementarea activitatilor din parcul natural comana …………………………..……………72

5.1.2.1 Activitati de silvicultura, de gospodarire a fondului cinegetic si piscicol ……………………72

5.1.2.2. Alte activitati …………………………………………………………………………………74

5.1.2.2.1. Pasunat ……………………………………………………………………………………..74

5.1.2.2.2. Cariere si balastiere ………………………………………………………………………...74

5.1.2.2.3 Captari de surse de apa ……………………………………………………………………...75

5.1.2.2.4 Agricultura …………………………………………………………………………………..75

5.1.2.2.5 Constructii …………………………………………………………………………………...75

5.1.3 Cercetare stiintifica ……………………………………………………………………………...76

5.1.4 Turism, silvoturism, reguli de vizitare …………………………………………………………..77

5.1.5 Sanctiuni …………………………………………………………………………………………78

5.1.6 Dispozitii finale ………………………………………………………………………………….78

Bibliorafie............................................................................................................................................................79

Anexe……………………………………………………………………………………………………………81

Anexa 1 - Liste de specii........................................................................................................................81

Anexa 2 – Efective de vanat...................................................................................................................88

Anexa 3 - Harti ......................................................................................................................................90

Anexa 4 – Avize ……………………………………………………………………………................96

- Avizul Consiliului Stiintific..................................................................................................96

- Corespondenta Consiliu Consultativ…..................................................................................97

- Observatiile Consiliului Consultativ...................................................................................107


- 4 -

Capitolul 1

INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului

Denumirea ariei protejate, data înfiinţării, obiective principale de conservare Parcul Natural Comana, in suprafata de 24 963 ha, a fost constituit prin Hotararea de Guvern. nr. 2151/2004, publicata in Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2005. Scopul constituirii Parcului Natural Comana il reprezinta, in ansamblu, protejarea diversitatii floristice si faunistice descrise in zona, a habitatelor caracteristice unor specii vulnerabile, periclitate si/sau rare, vegetale si animale, a unor zone speciale de interes stiintific, istoric, peisagistic. Planul de management isi propune sa promoveze principiile gestionarii durabile a resurselor regenerabile din cuprinsul parcului natural, in acord cu necesitatea protejarii speciilor si habitatelor. Promovarea si intensificarea activitatilor turistice, concomitent cu dezvoltarea infrastructurii parcului, constituie una dintre activitatile prioritare ale administratiei parcului. Mediatizarea rezultatelor activitatilor de protejare si conservare a florei si faunei, informarea permanenta a comunitatilor locale si factorilor de decizie interesati in dezvoltarea generala a zonei vor permite o mai buna intelegere a necesitatii protejarii si dezvoltarii comunitatii, desfasurarii activitatilor traditionale in acord cu principiul gestionarii durabile a resurselor naturale, identificarii si implementarii unor solutii alternative in cazul activitatilor care afecteaza mediul natural. Dintre ariile naturale importante delimitate in cuprinsul parcului, balta Comana a fost cel mai grav afectata prin lucrarile de desecare realizate in zona inferioara a acesteia. Drenarea apei si distrugerea habitatelor de reproducere ale pasarilor acvatice au diminuat dramatic populatiile multor specii, mai ales migratoare, aflate pe listele speciilor protejate. Pentru refacerea habitatelor acvatice afectate sunt necesare activitati ample de reconstructie ecologica, bararea cursului raului Neajlov in regiunea inferioara a baltii fiind probabil singura actiune viabila pentru refacerea regimului hidrologic al baltii. Ariile naturale de interes stiintific delimitate in fondul forestier apartinand Ocolului Silvic Comana si proprietarilor privati de padure, se afla in stare buna de conservare fiind respectate criteriile de protejare conform liniilor generale de management pentru fiecare categorie de arie protejata. Orice activitate care se va desfăşura pe suprafaţa Parcului Natural Comana va trebui sa fie in concordanta cu prevederile planului de management. Pentru definitivarea planului de management s-au desfasurat sedinte de consultare a factorilor interesaţi (comunităţi, proprietari, administratori, întreprinzători, asociaţii, etc).


- 5 -

1.2. Scopul şi încadrarea generală

Definiţii, suprafaţa şi amplasarea a. Parcuri naturale „Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. Managementul parcurilor naturale urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN – Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere”. In cele ce urmeaza se definesc categoriile de arii protejate descrise in cuprinsul Parcului Natural Comana b. Rezervaţii naturale Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor specii şi habitate naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate. Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice şi altele. Aceste rezervaţii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire. Definitia este prezentata in conformitate cu Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 57/iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice.

1.3. Bazele legale

Baza legală a planului de management

Elaborarea Planului de Management s-a facut în baza OUG 57/29.07.2007 Înfiinţare şi funcţionare

a) Înfiinţarea Parcului Natural Comana: - Hotararea de Guvern. nr. 2151/2004, publicata in Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2005, „Hotarare pentru instituirea regimului de arie naturala de protectie pentru noi zone”


- 6 -

b) Funcţionarea Parcului Natural Comana: Ordonanta de urgenta nr. 57/iunie 2007”Ordonanta de urgenta privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice” - Legea 265/29 iunie 2006 pentru aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului - Ordonanta de Urgenta nr. 195/22 decembrie 2005 privind protectia mediului, publicat in MO, partea I, nr. 1196/20.12.2005 - Legea 5/27.01.1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971, publicata in MO nr. 18/26.01.1991. - Legea nr. 58/13 iulie 1994 pentru ratificarea Conventiei privind biodiversitatea biologica, adoptata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1994, publicata in MO nr. 199/02.08.1999 - Legea nr. 13 din 11 martie 1993 pentru ratificarea conventiei privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, Berna-19.07.1972, publicata in MO nr. 62/25.03.1993 - Legea nr. 89 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea pasarilor migratoare african-euroasiatice, publicata in MO nr. 236/30.05.2000 - Legea nr. 90/10 mai 2000 pentru aderarea Romaniei la Acordul privind conservare liliecilor in Europa, publicata in MO nr. 228/23.05.2000 - Hotararea Guvernului nr. 230 din 23 mai 2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, publicata in MO nr. 190/26.03.2003 - Ordinul 552/18 decembrie 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare diversitatii biologice, publicat in MO nr. 48/11.09.2003 - Ordinul 494 din 30 mai 2005 pivind aprobarea procedurilor de incredintare a administrarii si de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate, publicat in MO nr. 487 din 09.06.2005 - Legea 107/25.09.1996 - Legea Apelor - Legea 46/2008 - Codul Silvic - OG 96/27.08.1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional - Legea 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a-III-a Zone Protejate - Amenajamente silvice ale Ocolului Silvic Comana, SG, UP I-VIII, editia 2004 - O.G.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura - Legea nr. 407/09.11.2006 „Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic” - Legea 31/03.04.2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice - H.G. 427/23.03.2004 pentru aprobarea Normelor privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei acestora şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund - O.M. 635/2002 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea termenelor, modalitatilor si perioadelor de exploatare a masei lemnoase din paduri si din vegetatia forestie din afara fondului forestier national - Legea 72/16.01.2002 - Legea zootehniei LEGEA 50/1991 – privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor - Legea 333 din 8 iulie 2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor - Norme tehnice pentru silvicultura nr.1-8/2000


- 7 -

Capitolul 2

DESCRIERE

2.1 Descriere generală

Parcul Natural Comana a fost constituit prin Hotararea de Guvern nr. 2151 din 2004 in baza documentatiei elaborate de catre Institutul de Biologie al Academiei Romane. Suprafata totala a parcului este de 24 963 ha si include padure, teren arabil, asezari umane, pasuni, rauri si balti. In Parcul Natural Comana sunt recunoscute in prezent trei arii naturale cu statut de protectie: I. Oloaga Gradinari (249,4 ha), delimitata pentru protejarea speciei Ruscus aculeatus si a habitatului forestier; II. Padina Tatarului (231.4,4 ha), desemnata pentru protejarea speciei Paeonia romanica; III. Balta Comana (1206,4 ha), habitat caracteristic pentru pasarile acvatice-zona umeda, toate trei fiind incluse in zona de protectie integrala a parcului prin hotararea de infiintare, in baza documentatiei inaintate de catre ICAS-Proiectul Life 8571/2002, „Restaurarea baltii Comana” si a documentatiei elaborate de Institutul de Biologie. Alaturi de cele trei arii naturale mentionate se delimiteaza inca sapte arii protejate considerate a avea importanta peisagistica, floristica si faunistica. Acestea sunt: Fantanele – 163,6 ha (padure), Magura-Zboiu – 106,5 ha (padure si valea paraului), Puieni – 15,3 ha, Cranguri – 117,2 ha (padure), Valea Hotilor – 25,6 ha (padure), Valea Gurbanului – 110,4 ha (padure si valea paraului) si Saraturile Comana Gradistea – 99,6 ha.

2.1.1 Localizare

Parcul Natural Comana este localizat in zona sudica a Romaniei, in Campia Romana, districtul Campiei Burnazului, intre orasele Bucuresti si Giurgiu, la aproximativ 30 de kilometri distanta fata de fiecare dintre ele. Relieful caracteristic este cel de campie plana, cu usoare denivelari formate in cursul evolutiei geologice prin saparea albiilor raurilor Arges, Neajlov, Calnistea si Gurban. Parcul Natural Comana se afla la limita dintre silvostepa si stepa, ceea ce confera parcului particularitati fitocenologice speciale si mare variabilitate floristica. Desi relieful nu este spectaculos, diversitatea biologica este mare. Se poate considera ca Parcul Natural Comana reprezinta a treia zona umeda importanta din sudul Romaniei, dupa Delta Dunarii si Balta Mica a Brailei. Vechimea formarii reliefului si particularitatile retelei hidrografice au modelat campia preexistenta, conducand la aparitia reliefului actual cu vai relativ largi si adanci, situate la altitudini de 42-45 de metri, si campie plana, cu altitudinea de 90-95 de metri. Padurile din cuprinsul Parcului Natural Comana reprezinta o treime din suprafata parcului si constituie ramasite ale Codrilor Vlasiei, mentinute intr-un trup relativ compact. Cele 8023,5 de hectare de


- 8 -

padure au asigurat conditiile optime mentinerii si dezvoltarii unui numar mare de specii vegetale rare, a unor organisme animale sau habitate caracteristice. Accesul in Parcul Natural Comana se poate face pe calea ferata Bucuresti-Comana-Giurgiu, pe drumul European Bucuresti-Giurgiu si derivatie pe drumul judetean prin localitatea Gradistea (DJ 411), sau derivatia pe drumul judetean din localitatea Mihai Bravu (DJ 412).

2.1.2 Dreptul de folosinţă şi administrare a terenurilor

2.1.2.1 Drepturi de proprietate

Tab. 2.1.

Categoriile de teren nr. 2, 3 si 4 s-au determinat prin apreciere si masurare directa pe ortofotoplan, la momentul intocmirii planului de management neexistand surse oficiale care sa ofere date certe privind repartizarea pe proprietari/administratori a fractiilor de proprietati funciare incluse in parc.

2.1.2.2 Drepturi de administrare

Tab. 2.2 Zona Administrată Drept de Administrare Suprafaţa % din total sup.

Administrator Intravilan existent Baneasa 166.8 0.6 Gostinari 16.3 0.1

Comana 716.5 2.9

Calugareni 570.9 2.3

Singureni 78.4 0.3

Mihai Bravu 147.8 0.6

Prundu 253.9 1.0

Total intravilan 1950.6 7.8

Nr. crt.

Categoria de folosinţă Proprietar/gestionar Suprafaţa (ha) % din total sup.

1 Padure TOTAL, din care: 8023,5 32,1

Padure de stat 6819.5 27.3

Proprietati particulare 1204 4.8

2 Teren arabil Consilii Locale 11811.9 47.4

3 Pasuni Consilii Locale 1032 4.1

4 Livezi/vii Proprietari privati 165 0.7

5 Cursuri de apa/lacuri CJ, CL, Apele Romane 1606.4 6.4 6 Alte categorii CJ, CL, proprietari privati 2324.2 9.3

Total 24963 100


- 9 -

continuare tab.2.2

Extravilan existent Baneasa 2200 8.8

Greaca 74 0.3

Hotarele 663.2 2.7

Gostinari 1244.2 5

Colibasi 46 0.2

Comana 4724.2 18.9 Calugareni 4508 18.1 Singureni 2112.2 8.5 Mihai Bravu 4800.6 19.1 Prundu 2640 10.6 Total extravilan 23012.4 92.2

Total parc 24963 100

2.1.3 Resurse de management şi infrastructură

Sediul administrativ: Localitatea Comana, str.Gellu Naum nr. 608, Jud. Giurgiu, cod 087055, tel/fax 0246-283003, web site: www.comanaparc.ro Personal angrenat: Director parc, economist, sociolog responsabil in relatiile cu comunitatile, educatie ecologica si turism, biolog, sef paza, sase agenti de teren. Administratia: Infrastructura actuala este legata de prezenta si distributia in cuprinsul parcului a celor trei arii naturale protejate recunoscute – Rezervatia de Ruscus aculeatus, Rezervatia de Paeonia peregrina si Balta Comana, aceasta constand dintr-o retea de cai de deplasare si vizitare marcate corespunzator, panouri indicatoare si bariere pentru limitarea accesului autovehiculelor spre zonele de protectie integrala. In zona limitrofa lacului Comana au fost amenajate puncte de campare. Avand in vedere viitoarea extindere a retelei de arii naturale protejate din cuprinsul parcului precum si pentru implementarea retelei de arii protejate „Natura 2000” se prevede extinderea retelei de poteci pentru facilitarea accesului turistilor catre acestea, realizarea de noi puncte de informare, panouri si bariere pentru limitarea accesului autovehiculelor, realizarea centrului de vizitare al parcului, dotat corespunzator in vederea asigurarii functionalitatii, dotarea cu echipamente de teren necesare pentru identificarea speciilor si monitorizarea populatiilor, monitorizarea parametrilor fizici si chimici acvatici, ai solurilor si aerului, dotarea cu echipamente de laborator, realizarea de puncte fixe de observare a pasarilor (observatoare), care vor fi construite in zonele de concentrare din perioada de migrare a pasarilor, mijloace de deplasare in teren, baza de inmultire a speciilor vegetale (sera) sau cercetare a organismelor vertebrate specifice zonelor umede (acva-terariu), echipamente de cercetare si monitorizare a vertebratelor acvatice si terestre, a vegetatiei si habitatelor.


- 10 -

2.1.4 Acoperirea cu hărţi

Tab. 2.3.

2.1.5 Acoperirea aerofotografică si cu imagini satelitare şi terestre

Parcul Natural Comana dispune in prezent de aerofotograme si imagini satelitare pentru intreaga suprafata. Harta GIS a parcului a fost realizata de catre ICAS la solicitarea Directiei Silvice Comana si include principalele date de amenajare silvica a fondului forestier din cuprinsul parcului. Limitele parcului au fost descrise de Institutul de Biologie al Academiei Romane pe baza documentatiei realizate in perioada 2000-2002 in cadrul lucrarilor de constituire a retelei ariilor naturale protejate „Natura 2000”, si au fost prezentate in Hotararea de Guvern. nr. 2151/2004, publicata in Monitorul Oficial nr. 38/12 ianuarie 2005.

2.1.6 Limitele prezente şi zonarea internă

Tab.2.4. Zona Suprafaţa în

Jud1(ha) Suprafaţa în

Jud2(ha) Total (ha)

Zona de protectie integrala

2325.4 - 2325.4

Zona de management durabil

19367 - 19367

Zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane

3270.6 - 3270.6

Suprafaţa totală 24963 - 24963

2.1.6.1 Limitele externe

Descrierea limitelor Parcului Natural Comana (conform H.G. 2151/2004) Limita nordica si nord-estica se situeaza pe drumul existent de-a lungul malului drept al raului Arges, incepand de la podul de peste Arges, din dreptul localitatii Gostinari si continuandu-se spre nord-vest pana la podul peste calea ferata din dreptul localitatii Gradistea, si dupa aceea pe calea ferata pana in localitatea Gradistea. De aici limita continua pe drumul judetean 411, Gradistea-Comana, pana la intersectia de drumuri situate la est de Budeni, de unde urmeaza acelasi drum judetean spre vest, trecand pe la nord de Budeni, Branistari, pana la intersectia cu DN (E) 70-85, in localitatea Calugareni, iar apoi se orienteaza pe acelasi drum, pe directia N-V spre Singureni, strabatand localitatea Cranguri.

Tipul de harta Scara Suprafata acoperita (%) Planuri cadastrale 1:5 000 - Harta IGFCOT 1:50 000 40 Harta cadastrala 1:50 000 100 Harta topografica 1:50 000 100 Harti silvice 1:50 000; 1:20 000 50


- 11 -

Limita vestica porneste din comuna Singureni, de la intersectia drumului judetean 411 cu drumul pietruit spre Iepuresti, pana la podul de peste Neajlov, se ramifica apoi spre partea stanga spre sediul fermei agricole pe un drum agricol ce ajunge la Hulubesti, depasind ferma si ajungand la perdeaua forestiera de pe terasa superioara a Neajlovului, pe care o include in parc. Limita continua pe curba de nivel pana in apropierea coltului padurii (la 100 de metri vest de borna nr. 6, u.a. 2 A, U.P.1 Calugareni-Padurea Strambeasca) separand culturile agricole, isi schimba orientarea spre sud-vest pe o distanta de 1,2 km, se reorienteaza pe directia sud-est, mergand pana la fantana din deal, apoi coboara printre culturile agricole pana la intrarea in Hulubesti, pe langa cimitirul vechi. In continuare limita strabate localitatea Hulubesti pe directia N-S si pe un alt drum agricol, cu aceeasi directie, intersecteaza drumul judetean 603, la un km inainte de localitatea Ianculesti, traversand raul Calniste. Limita sudica porneste de la est de localitatea Ianculesti, de la circa un km inainte de acesta, pe drumul judetean 603, traverseaza localitatea Uzunu intersectand Drumul European E 70-85, isi mentine directia pana in comuna Mihai Bravu, in dreptul podului peste paraul Dadilovat, mergand la nord de padurea Dadilov.De la aceasta, limita se continua spre sud urmand cursul paraului Dadilovat pana la intersectia cu drumul garii pe care il urmeaza si continua sa mearga paralel cu calea ferata (Bucuresti-Giurgiu) pe partea vestica, traverseaza apoi calea ferata ajungand la ferma agricola (fost CAP), de unde se continua pe acelasi drum pana la statia de pompare de la vest de localitatea Pietrele. De aici limita se indreapta spre est urmand malul sudic al vaii Comasca, trecand pe la sud de localitatile Pietrele si Puieni, pana la podul din localitatea Prundu. Limita estica porneste de la podul peste paraul Comasca din localitatea Prundu si urmeaza spre nord drumul judetean 412, pana in albia minora a raului Neajlov, aval de varsarea in Arges. Complexul Zboiu-Magura din Parcul Natural Comana porneste de la limita estica a acestuia si urmeaza albia majora a paraului Zboiu (15 metri latime pe partea stanga si 15 metri pe partea dreapta a firului apei) de la izvor pana in dreptul padurii Magura, dupa care limita este data de limita exterioara a padurii Magura, incluzand-o in totalitate in aria protejata.

2.1.6.2. Zonarea interna

Primele observatii asupra biodiversitatii exceptionale intalnite in zona localitatii Comana dateaza inca din secolul al XVIII-lea si au fost realizate de specialisti renumiti, mentionand in acest sens pe botanistii Dimitrie Brandza, Dimitrie Grecescu, Z. C. Pantu. Un studiu sistematic, complex, asupra diversitatii vegetale a fost realizat insa in anul 1974 de catre un colectiv de botanisti apartinand Universitatii din Bucuresti, condus de I.T.Tarnavschi. Rezultatele cercetarilor s-au concretizat intr-o lista de peste 1200 de specii vegetale. La studiul diversitatii vegetale din zona localitatii Comana au contribuit si alti botanisti de renume, mentionand in acest sens pe G. Negrean, ale carui prime abservatii asupra florei dateaza inca din 1960. Conform Ordonantei nr. 57/2007,”Ordonanta de urgenta privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice” in cuprinsul Parcului Natural Comana sunt delimitate: zone de protectie integrala, zone tampon (zone de management durabil), zone de dezvoltare durabila a activitatilor umane.


- 12 -

2.1.6.2.1. ZONA DE PROTECTIE INTEGRALA

Este zona care cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate. In aceste zona sunt interzise: -orice forma de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum si orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protectie si/sau conservare; -activitatile de constructii-investitii, cu exceptia celor destinate administrarii ariei naturale protejate si/sau activitatilor de cercetare stiintifica si a celor destinate asigurarii sigurantei nationale sau prevenirii unor calamitati naturale. In zonele de protectie integrala, se pot desfasura urmatoarele activitati: -stiintifice si educative; -activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de constructii investitii; -utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunitatilor care detin pasuni sau care detin dreptul de utilizare a acestora in orice forma recunoscuta prin legislatia nationala in vigoare, pe suprafatele, in perioadele si cu speciile si efectivele avizate de administratia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora si fauna prezente; -localizarea si stingerea operativa a incendiilor; -interventiile pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei, in baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, a planului de actiune provizoriu, elaborate in acest scop de consiliul stiintific si valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management; -interventiile in scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si a reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, la propunerea administratiei si cu avizul consiliului stiintific, in baza aprobarii acordate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului; -actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, la propunerea administratiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului stiintific, in baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. In cazul in care calamitatile afecteaza suprafete de padure, actiunile de inlaturare a efectelor acestora se fac la propunerea administratiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului stiintific, in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; -actiunile de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri, care nu necesita extrageri de arbori, si actiunile de monitorizare a acestora; -actiunile de combatere a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure, in cazul in care apar focare de inmultire, la propunerea administratiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului stiintific si in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura”. In aceasta categorie sunt incluse ariile naturale Oloaga –Gradinari, Padina Tatarului, Balta Comana, Fantanele, Magura-Zboiu, Puieni, Cranguri, Valea Hotilor, Valea Gurbanului si Saraturile Comana-Gradistea. Suprafata zonei de protectie integrala din parc este de 2325,4 ha.


- 13 -

2.1.6.2.1.1. Suprafete aflate in zona de protectie integrala din Parcul Natural Comana

A. Prezentare sintetica Tab.2.5.

Nr crt

Denumirea ariei Suprafata (ha)

Localizarea geografica

Gestionar Plan cadastral

/amenajistic

1. Rezervatie Ruscus aculeatus - Oloaga-Gradinari

249,4-padure

Long.26o03’38’’/ 26o07’20’’ Lat.44 o08’41’’/ 44 o 09’52’’

O. S. Comana

U.P.IV U.a. 93,94,98,99,100,104,105,106,107,108,111, 119,120, 121,122

2. Rezervatie Paeonia peregrina – Padina Tatarului

231,4-padure

Long.26o08’35’’/26o09’22’’ Lat.44o07’23’’/ 44o08’09’’

O. S. Comana Proprietari particulari

U.P. V U.a. 30,31,32,43,44,45,57,58,59

3. Balta Comana 1206.4 Long.26o05’17’’ Lat.44o09’59’’

Consiliul Judetean Giurgiu

Tarlaua 90, comuna Comana

4. Fantanele 163,6-padure

Long.26o00’03’’/ 26o01’10’’ Lat.44 o09’33’’/ 44 o 10’28’’

O. S. Comana

U.P.I U.A. 76,77,78,79,80,81,84

5. Magura-Zboiu 106,5-padure+

valea paraului

Long.26o25’30’’ Lat.44o08’10’’

O. S. Comana Proprietari particulari

U.P. VII U.a. 2 (B,E,F,G,H,I,NN); 4(NN,H); 5(B,D,E,F,G,H,J,K,L,NN); 11(A,I); 14(B,F,G,H,I,,J,K,L,M,N,MM1,MM2,MM3,MM4, MM5,NN,CC,VV); 25(A,B,C,D,E,MM); 24(A%,B,C,D,E,F,MM); 30(B,C,D,E,F,G,H,J,I + propr.part.Legea 1); 31(A,B,C,D,E,F,G,H,I,K,L,MM1,MM2,MM4,MM5,MM6,MM7,VV + propr.part.Legea 1)

6. Puieni 15,3-padure

Long.26o10’38’’ Lat.44o05’55’’

O.S. Comana

U.P. V U.a. 49(F,NN); 62(E); 63(C,D,G,H); 75(C); 76(B,C%,I,F,NN1,NN2)

7. Cranguri 117,2-padure

Long.25o59’10’’ Lat.44o11’40’’

O.S. Comana, Proprietari particulari

U.P. I U.a. 55,59,60,61,62

8. Valea Hotilor 25,6-padure

Long.26o00’30’’ Lat.44o09’35’’

O. S. Comana

U.P. IV U.a. 60(C); 61(B); 68D; 69(A,C,E%); 70(B,C,E,NN); 72(A%,C,F,NN)

9. Valea Gurbanului

110,4 - padure +

valea paraului

Long.26o08’10’’ Lat.44o09’11’’

SNCFR, Consiliul Local Comana

CFR Comana-Vlad Tepes U.P.IV, U.a. 2(A,B,E,G,NN); 3(A,B,D%,E,NN); 4(A,B%,C,D,E,NN); 9(C,D,E,F,G,NN); 15(D%, E%,G,NN); U.P.VI, U.a. 125(A%); 126(F,H,I); 127(B,C,E); 134(A,B,F,G,H); 135(B,E), 142(A%,B,NN); 147(B)

10. Saraturile Comana-Gradistea

99,6 Long.26o09’10’’ Lat.44o01’45’’

Consiliul Local Comana

Zona dintre sosea si calea ferata Gradistea-Comana


- 14 -

B. Descriere

1. Rezervatia de Ruscus aculeatus

Este delimitata in cuprinsul U.P.VI Comana, rezervatia fiind mentionata in Legea nr. 5/2000. Limita vestica a rezervatiei porneste de la balta Comana, in apropierea bornei silvice 161 din u.a. 88 C si ajunge la borna nr. 158 din u.a. 92 trecand prin borna 160 (u.a. 93). De aici isi schimba directia mergand spre sud pana la borna 166 (u.a. 100 A), apoi pe limita u.a. 92 pana aproape de borna 177 (u.a. 99 A), si apoi 174 (u.a. 98 A). Limita sudica porneste din borna 174 strabate bornele silvice 176 (u.a.98 B), 175 (u.a. 104 A), 184 (104 A), 185 (u.a.105 ), 186 (u.a. 106), 193 (u.a. 120A), 191 (u.a.109 C), 208 (u.a. 119). Limita estica porneste din borna 209 (u.a. 120 A) trece prin bornele 210 (u.a. 121 A), 211 (u.a.122A) si se inchide la borna silvica 212 (u.a. 212 C). Limita nordica porneste de la borna 212 pe linia parcelara pana la borna 196 din (u.a 123 A), se orienteaza pe directie nordica pana la limita lacului, la borna 190 (u.a. 108 A), coboara apoi pe limita lacului trecand prin bornele 180 (u.a. 100 D) si 168 (u.a. 100 E) si se inchide pe limita lacului in borna 161 (u.a. 94 D). Este localizata in U.P.VI Comana si include u.a. 93, 94, 98, 99, 100, 104, 105, 106, 107, 108, 111, 119, 120, 121, 122. Suprafata acestei arii protejate este de 249,4 ha. Rezervatia este mentionata in Legea nr. 5/2000, inregistrata cu numarul 2418, avand ca obiect de protectie specia Ruscus aculeatus – ghimpe. Coordonate geografice: Longitudine: 26o03`38`` - 26o07`20`` Latitudine: 44o08`41`` - 44o09`52`` Altitudinea este cuprinsa intre 60 si 90 de metri. Tipul dominant de sol este brun-roscat, edafic mare. In cuprinsul rezervatiei se mai descrie solul de tip brun, freatic umed, gleizat sau semigleic. Studiile realizate de catre Institutul de Biologie din Bucuresti in perioada 2000-2001 au indicat prezenta in aceasta rezervatie a 113 specii vegetale, exluzand speciile vernale, cu ciclu scurt de dezvoltare. Speciile identificate apartin familiilor Apiaceae (7 taxoni), Poaceae, Ranunculaceae si Brassicaceae (cu cate 6 taxoni), Rosaceae, Rubiaceae, Lamiaceae (cu cate 5 taxoni), Cyperaceae, Fabaceae, Liliaceae, Oleaceae cu cate 4 taxoni) si inca opt familii cu cate trei taxoni. Cele 113 specii identificate apartin la 41 de familii. Dintre plantele identificate dominante sunt cele apartinand Familiei Umbelliferae. Cele mai multe dintre speciile intalnite au areal larg de distributie. S-au identificat 67 de specii cu distributie eur-asiatica, 4 specii eur-asiatico-africane, 4 specii euro-africane. Putine dintre specii sunt cosmopolite avand un areal foarte larg de distributie. Dintre elementele floristice termofile 11 taxoni sunt submediteraneeni, 3 taxoni atlantic- mediteraneeni si 5 taxoni au areal sud-est-european, dintre acestea facand parte Ruscus aculeatus. Repartitia pe formatii vegetale a speciilor identificate arata o dominanta a plantelor de padure (71 de taxoni), plante specifice zonelor umede (19 taxoni), plante ruderale (12 taxoni), specii de pajisti (8 taxoni). Dintre cele 113 de specii vegetale descrise unele dintre ele prezinta importanta stiintifica deosebita fiind declarate monumente ale naturii, altele sunt cuprinse in listele rosii sau unele specii au importanta locala. Dintre speciile cele mai importante se mentioneaza: Ruscus aculeatus L. este specie ocrotita de lege, Monument al Naturii. Este element floristic atlantic-mediteranean.


- 15 -

Dintre speciile identificate in aceasta rezervatie prezentate in lista rosie (Oltean si al. 1994) se mentioneaza: Cardamine parviflora L., Digitalis ferruginea, Orchis laxiflora Lam.

Subsp. elegans Soo, Ranunculus polyphyllus Waldst.&Kit., Ruscus aculeatus L.

Cardamine parviflora L. este caracteristica zonelor umede fiind identificata in mlastinile din „Coasta lui Tudorache” si in „Padina lui Vasile” din u.a. 108. Ranunculus polyphyllus Waldst.&Kit. a fost identificata in „Padina lui Vasile” si „Coasta lui Tudorache”, in zone restranse care necesita protectie deosebita. Printre speciile identificate exista si alte plante rare care necesita protectie in aria rezervatiei dar si la nivel national, acestea fiind: Anthriscus nemorosa Sprengel, Asperula

taurina L. ssp. leucanthera (G. Beck) Hayek, Beckmannia eruciformis ssp. eruciformis,

Cardamine majovskii Marhold&Zaborsky, Doronicum hungaricum, Fraxinus angustifolia

Vahl. ssp. oxycarpa (Bieb. Ex. Willd.) Franco&Rocha Alfonso, Fraxinus pallisiae Wilmott s.l.,

Fraxinus pallisiae ssp. danubialis Georgescu&Tutunaru, Fraxinus pallisiae ssp. Pontus-

euxinae Georgescu&Tutunaru, Iris graminea L., Leucojum aestivum L. ssp. aestivum,

Ophioglossum vulgatum, Pipthaterum virescens, Quercus petraea ssp. polycarpa, Scutellaria

altissima, Sorbus torminalis, Tamus communis ssp. communis.

2. Rezervatia de Paeonia peregrina Este delimitata in cuprinsul U.P.V Padina Tatarului rezervatia fiind mentionata in Legea

nr. 5 / 2000. Limita vestica a ariei naturale protejate porneste de la borna 32 (u.a. 32 A), trece prin bornele 58 (u.a. 32 A), 56 (u.a. 31 A) si se inchide in apropierea bornei 54 (u.a. 30 A). Limita sudica porneste din borna 54, traverseaza bornele 55 (u.a. 43A), 73 (u.a. 57 A) si se inchide in borna 89 (u.a. 71 A). Limita estica porneste din borna 89, traverseaza bornele 90 (u.a. 72 A), 91 (u.a. 73 A), 92 (u.a. 74 A) si se inchide in borna 93 (u.a. 74 A). Limita nordica: din borna 93 se orienteaza spre sud-vest strabatand bornele 76 (u.a. 59 A) si 60 (u.a. 45 A) si se inchide in borna 32. Este localizata in UP V Padina Tatarului, si include u.a. 30, 31, 32, 43, 44, 45, 57, 58 si 59. Suprafata acestei rezervatii este de 231,4 ha. Rezervatia este mentionata in Legea 5/2000, inregistrata cu numarul 2419, avand ca obiect de protectie specia Paeonia peregrina ssp. Romanica – bujor romanesc. Coordonate geografice: Longitudine: 26o08`35``- 26o09`22`` Latitudine: 44o07`23``- 44o08`09`` Altitudinea este de 80 de metri, rezervatia fiind localizata intr-un platou cu depresiuni de mica suprafata situate la altitudinea de 50-60 de metri. Tipul dominant de sol este solul brun roscat, profund luvic. In zonele joase (depresiuni si vai) se intalneste solul pseudogleic luvic depresionar, puternic pseudogleizat, edafic mijlociu. In rezervatia Padina Tatarului s-au identificat 102 specii vegetale, exceptand flora vernala. Cele mai multe specii vegetale apartin Familiei Rosaceae (14 taxoni). In Familia Lamiaceae sunt inclusi 11 taxoni, in Apiaceae 8 taxoni, Caryophyllaceae si Asteraceae au cate 7 taxoni, Poacea are 5 taxoni. Dintre familiile vegetale prezente 11 au cate 2-3 taxoni si 16 familii sunt reprezentate prin cate un singur taxon. Speciile de plante identificate apartin la 34 de familii de plante. Dintre taxonii identificati 56 sunt elemente floristice eurasiatice. Elementele submediteraneene cuprind 15 taxoni, iar elementele sud-est-europene numara 7 taxoni.


- 16 -

Dintre speciile observate cele mai multe sunt specii de padure (60). Speciile caracteristice pajistilor si poienilor sunt in numar de 14. Speciile ruderale sunt tot in numar de 14. Specifice pentru zonele umede au fost identificate numai 2 specii. Dintre speciile vegetale care au dobandit statut de protectie se mentioneaza bujorul romanescc (Paeonia peregrina var. romanica), considerat Monument al Naturii. La Comana bujorul apare in mai multe zone, insa densitatea cea mai mare o realizeaza in aceasta rezervatie, delimitata in apropierea localitatii Vlad Tepes. Densitatea cea mai mare a populatiei de bujor era descrisa in perioada 2000-2001 in parcelele 30 si 43 insa umbrirea excesiva a cauzat scaderea numarului de exemplare. Interventiile silviculturale realizate punctiform prin care s-a redus consistenta padurii au asigurat refacerea populatiei bujorului in limitele rezervatiei descrise. Dintre speciile rare, considerate Monumente ale Naturii, Crocus flavus Weston ssp.

flavus (brandusa galbena) este o alta specie importanta identificata in „Padina Tatarului” alaturi de bujor. In Romania specia se afla la limita nordica a arealului ei, si este prezenta numai in partea sudica a tarii. Alaturi de cele doua specii de plante mentionate in lista rosie (Oltean si al., 1994) mai este prezenta si Dictamnus albus L. (frasinel). Specia a fost identificata frecvent de catre Negrean si col. in „Padina Tatarului” in aceleasi microstatiuni ca si Paeonia. Alte specii vegetale importante pentru zona a caror prezenta a fost identificata in cuprinsul rezervatiei sunt: Carex montana, Convalaria majalis, Centaurea rutifolia jurineifolia, Inula

hirta, Iris variegata, Rosa gallica, Scutellaria altissima, Lychnis coronaria, Buglossoides

purpurocaeruleum, Silene vulgaris ssp. vulgaris, Rosa gallica, Salvia pratensis, Asperula

taurina L. ssp. leucanthera.

Centaurea rutifolia ssp.jurineifolia a fost gasita sporadic la est de Valea Gurbanului. Asperula taurina apare sporadic in rezervatia Padina Tatarului. Iris gramineea L. este specie considerata Monument al Naturii in partea sudica a Romaniei. Iris variegata este o alta specie rara, care a fost observata sporadic in aria investigata si care alaturi de celelalte specii mentioate anterior necesita statut de protectie.

3. Balta Comana

Localizarea geografica

Tab.2.6.

Coordonate Geografice

N S E V Central Lat. 44011`24`` 44009`14`` 44010`42`` 44009`58`` 44009`59`` Long. 26011`11`` 26003`33`` 26008`25`` 26004`00`` 26005`17``

Limitele Baltii Comana

Tab.2.7.

Delimitarea descriptiva

Limita Descrierea limitelor

N Din D.J.411, de la limita estica a localitatii Budeni, pe la sud de localitatea Budeni, urmand limita sudica a terenurilor arabile apartinand comunelor Budeni si Branistari, pana la sud de localitatea Branistari.

NE Porneste de la intersectia D.J. 411 cu D.J. 412 A, mergand spre nord-vest, pana la intrarea in localitatea Budeni.


- 17 -

E De la intersectia D.J. 411 cu D.J. 412 A, coborand spre sud, pe rambleul soselei Comana-Budeni, traversand podul rutier peste raul Neajlov, pana la intrarea in localitatea Comana.

SE De la piciorul sudic al podului rutier de pe D.J.411, mergand pe limita nordica a localitatii Comana pana la bratul vechi al Neajlovului, care patrunde prin localitatea Comana.

S De la bratul vechi al raului Neajlov, pe limita nordica a localitatii Comana, trecand prin apropierea Fantanii cu Nuc, urmarind mai departe limita padurii pana la drumul pietruit care traversa Neajlovul in punctual cu coordonatele: 44009`14`` latitudine si 26003`33``.

V Soseaua pietruita care traversa raul Neajlov de la punctul cu coordonatele 44009`14`` latitudine si 26003`33`` si pana la intersectia drumului pietruit care coboara din localitatea Branistari cu drumul de contur pe limita nordica a lacului Comana.

Suprafata inclusa intre limitele descrise este de 1206,4 ha, din care numai aproximativ 5% reprezinta luciu permanent de apa.

Din varietatea larga de specii identificate in zona baltii Comana, se prezinta numai cele protejate in tabelul 2.8.

Tab.2.8.

Grup major

Nr. Specii

Lista speciilor protejate*

Berna

Directiva Habitate Anexele

2,4,5

Directiva Pasari

Lista Rosie / sp. endemice /

rare OUG 57/2007

Mamifere

13 sp. Erinaceus concolor Myotis myotis Nictalus noctula Lutra lutra Spermophilus citellus Sorex araneus Neomys anomalus Crocidura leucodon Crocidura snaveolens Mustela nivalis Putorius putorius Meles meles Mustela nivalis

+ + + + + + + + + + + + +

+ + + +

+

+

+ + + + + +

Pasari

78 sp. Alcedo atthis Anas acuta Anas clypeata Anas crecca Anas platyrhynchos Anas querquedula Anas strepera Anser anser Ardea cinerea Ardea purpurea Ardeola ralloides Aythya ferina Aythya nyroca

+

+ +

+

+ + + + + + + + + + + + +

+

+ +

+


- 18 -

Botaurus stellaris Bucephala clangula Carduelis carduelis Carduelis chloris Chlidonias niger Ciconia ciconia Ciconia nigra Circus aeruginosus Circus cyaneus Corvus corone cornix Corvus frugilegus Crex crex Cygnus olor Delichon urbica Egretta alba Egretta garzetta Emberiza (Miliaria) calandra Emberiza citrinella Emberiza schoeniclus Falco columbarius Falco peregrinus Falco tinnunculus Falco vespertinus Fulica atra Galerida cristata Gallinago gallinago Gallinago media Gallinula chloropus Himantopus himantopus Hippolais icterina Hippolais pallida Hirundo rustica Ixobrychus minutus Lanius collurio Larus argentatus Larus ridibundus Limosa limosa Luscinia luscinia Lymnocryptes minimus Motacilla alba Motacilla flava Numenius arcuata Nycticorax nycticorax Panurus biarmicus Parus ater Parus caeruleus Parus major Passer hispaniolensis Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax carbo Phalacrocorax pygmeus Phasianus colchicus Phylloscopus collybita

+ +

+ + + + + +

+ + +

+ + + + +

+

+ + + +

+ + + + + +

+ + + + +

+

+

+

+ + + + + + + +

+ +

+ +

+

+

+

+ + + + + +

+ +

+ + + +

+

+ +

+ + + +

+

+ +

+ + +

+

+

+ +

+ +

+

+ +

+


- 19 -

Phylloscopus trochilus Pica pica Podiceps cristatus Podiceps grisegena Rallus aquaticus Recurvirostra avosetta Scolopax rusticola Sterna hirundo Sturnus vulgaris Turdus merula Turdus philomelos Vanellus vanellus

+ + +

+ + +

+

+ + + + + + + +

+

+

Reptile

6 sp. 1. Natrix tessellata 2.Coronella austriaca 3. Emys orbicularis 4. Lacerta viridis 5.Lacerta agilis 6.Ablepharus kitaibelli 7.Proteus anguilis

+ + + + + + +

+ + + + +

+

+ + + + + + +

Amfibieni

9 sp. Triturus cristatus Triturus vulgaris Rana ridibunda Bombina bombina Pelobates fuscus Bufo bufo Bufo viridis Hyla arborea Rana dalmatina

+ + + + +

+

+ +

+ + +

+ +

Pesti

15 sp.

Cobitis taenia taenia Cobitis megaspila Sabanejewia romanica Misgurnus fossilis Alburnus alburnus Aspius aspius Barbus barbus Gobio gobio Leuciscus borysthenicus Misgurnus fossilis Rhodeus sericeus amarus Scardinius erythrophthalmus Gobio kessleri Styzostedion lucioperca Umbra krameri

+

+ + +

+

+

+

+

+ +

+

+

+ + + + +

+ + + +

+ +

+

4. Fantanele

Este localizata in U.P. I Calugareni si include u.a. 76, 77, 78, 79, 80, 81, 84. Suprafata acestei rezervatii este estimata la 163,6 ha, avand ca obiect al protectiei specia Convallaria

majalis – margaritar. Altitudinea terenului este cuprinsa intre 90 de metri in terasele inalte si 40 de metri in apropierea raului Calnistea.


- 20 -

Sunt prezente doua tipuri dominante de soluri: brun roscat profund si brun semigleic sau gleizat. Numarul speciilor vegetale identificate in cuprinsul acestei rezervatii este de 330. Este deci o rezervatie cu mare varietate floristica. Plantele identificate apartin la 70 de familii de plante superioare. Familiile cu cei mai numerosi taxoni sunt Asteraceae (44 taxoni), Gramineae (Poaceae)- 26 de taxoni, Lamiaceae – 23 de taxoni, Leguminosae - 22 de taxoni, Apiaceae - (20 de taxoni). Familiile Ranunculaeae, Cyperaceae, Rosaceae, Polygonaceae,

Scrophulariaceae cuprind intre 3 si 14 taxoni, iar 50 de familii cuprind 1-3 taxoni. Majoritatea speciilor identificate in aceasta rezervatie sunt specii cu areal larg de repartitie, 204 dintre ele avand distributie eurasiatica, 9 fiind eurasiatic-africane, 25 circumboreale si cosmopolite 27. Sapte dintre specii sunt elemente endemice europene. Zece dintre speciile identificate au caracter sudic. Alte 10 specii au areal restrans (pontic, panonic, balcanic, getic) si numai 10 specii sunt plante adventive. Analizand distributia pe formatiuni vegetale se constata ca 100 dintre specii sunt plante de padure, 84 de specii sunt plante de pajisti si pasuni si 80 de specii sunt caracteristice zonelor umede. Din grupul speciilor ruderale au fost identificati 59 de taxoni. Statutul de protectie a fost propus pentru specia Convallaria majalis. In aria investigata sunt prezente si alte specii vegetale incluse in lista rosie, precum si multe specii aflate la limita de areal. O alta specie importanta identificata in cuprinsul rezervatiei este Ruscus aculeatus. Se considera ca cea mai importata planta din rezervatie este Marsilea quadrifolia, aceasta fiind specie periclitata la nivel european. Dintre speciile mentionate in lista rosie, Negrean, M. Pauca si al. prezinta: Carex

strigosa Hudson, Cyperus serotinus Rottb., Leucanthemella serotina (L.) Tzevelev, Leucojum

aestivum L. ssp. aestivum, Marsilea quadrifolia L., Medicago Arabica (L.) Hudson,

Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum Stearn, Orhis laxiflora Lam., ssp elegans Soo,

Ranunculus constantinopolitanus, Ranunculus polyphyllus Waldst.&Kit.et Willd., Ruscus

aculeatus L., Urtica kioviensis Rogow. Acestora li se adauga alte aproximativ 20 de specii vegetale aflate la limita de areal, dintre care prof. Negrean si M. Pauca mentioneaza: Hordeum

secalinum Schreber, Cardamine majovskii Marhold&Zaborsky, Carex strigosa Hudson,

Cyperus serotinus, Fraxinus angustifolia Vahl. ssp. oxycarpa, Fraxinus pallisiae Wilmott,

Fraxinus pallisiae ssp. danubialis Georgescu&Tutunaru, Fraxinus pallisiae ssp. pontus-

euxinae Georgescu&Tutunaru, Fraxinus coriariaefolia, Leucanthemella serotina L. Tzvelev,

Leucojum aestivum, Marsilea quadrifolia L., Medicago Arabica (L.) Hudson, Najas marina L.,

Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum (Janka) Stearn, Peucedanum latifolium Bieb.,

Prospero paratheticum Speta, Quercus petraea, Ranunculus constantinopolitanus, Ranunculus

polyphyllus Waldst&Kit. ex.Wild., Ruscus aculeatus L., Ulmus laevis Pallas, Urtica kioviensis

Rogow, Vinca minor L.

5. Magura-Zboiu Include suprafete de teren din U.P. VII Magura (paduri de silvostepa), inclusiv cursul paraului Zboiu incepand de la izvoare. Ocupa o suprafata de 106,5 ha, fiind incluse in aceasta suprafata u.a. 2 (B,E,F,G,H,I,NN); 4(NN,H); 5(B,D,E,F,G,H,J,K,L,NN); 11(A,I); 14(B,F,G,H, I,,J,K,L,M,N,MM1,MM2,MM3,MM4, MM5,NN, CC,VV); 25(A,B,C,D,E,MM); 24(A%,B,C, D,E,F,MM); 30(B,C,D,E,F,G,H,J,I + proprietari particulari Legea 1); 31(A,B,C,D,E,F,G, H,I,K,L,MM1, MM2,MM4,MM5,MM6,MM7,VV + proprietari particulari Legea 1) Cuprinde nuclee de padure de silvostepa (Quercetum pubescentis) in structuri naturale-raritati in Campia Romana, specii de plante rare si ocrotite, specii de silvostepa si ocrotite,


- 21 -

specii de silvostepa si termofile in diverse alte tipuri de padure; arbori seculari; habitate acvatice si de zone umede, fauna endemica si rara de nevertebrate din izvoare, paraul Zboiu si helesteele amenajate.

6. Puieni

Este delimitata in U.P. V Padina Tatarului (paduri de silvostepa), u.a. 49(F,NN); 62(E); 63(C,D,G,H); 75(C); 76(B,C%,I,F,NN1,NN2), avand o suprafata de 15,3 ha. Cuprinde nuclee de vegetatie termofila; habitate de paduri de silvostepa; diversitate mare de specii forestiere xerice; arbori seculari ai speciilor de silvostepa; fauna habitatelor de silvostepa

7. Cranguri

Este delimitata in U.P. I Calugareni (paduri de zona forestiera), u.a. 55,59,60,61,62, ocupand o suprafata de 117,2 ha. Contine „paduri aluviale, specii lemnoase la limita inferioara altitudinala (Alnus glutinosa) a arealului, specii rare de zone umede, habitate ocrotite cu specii de Fraxinus, Salix,

Populus si arbori batrani”

8. Valea Hotilor

Delimitata in U.P. IV Izlaz (paduri de zona forestiera), u.a. 60C, 61B, 68D, 69(A,C,E%), 70(B,C,E,NN), 72(A%,C,F,NN), cu o suprafata de 25,6 ha. Contine „habitate de paduri xerice alternate cu cele mezofile, populate de specii rare aflate la limita de areal estic (Doronicum orientale) sau altitudinal si sudic (Convallaria majalis)

9. Valea Gurbanului

Cuprinde luciul de apa si terenul limitrof cuprins intre statia CFR Comana si Cantonul CFR Vlad Tepes, intre parcelele forestiere ce separa UP VI si UP V, dupa cum urmeaza: UP VI u.a. 2(A,B,E,G,NN), 3(A,B,D%,E,NN), 4(A,B%,C,D,E,NN), 9(C,D,E,F,G,NN), 15(D%, E%,G ,NN) si U.P.VI, u.a. 125(A%), 126(F,H,I), 127(B,C,E), 134(A,B,F,G,H), 135(B,E), 142(A%,B, NN), 147(B). Ocupa o suprafata de 110,4 ha. Constituirea se fundamenteaza pe diversitatea biologica exceptionala identificata in zona „diversitate de habitate umede cu raritati faunistice (pestii Umbra krameri, Leuciscus

borysthenicus) si floristice, alternand cu flora si vegetatie ierbacee termofila, de stepa si silvostepa; specii rare si endemice de plante (Centaurea rutifolia, Acinos rotundifolius,

Cerinthe auriculata, Crepis pulchra, Salvia nemorosa ssp. tesquicola, Knautia macedonica,

Ornithogalum fimbriatum)”.

10. Saraturile Comana-Gradistea

Include terenurile saraturoase (primare si secundare) dintre Comana si Gradistea, in suprafata de 99,6 ha, aflate in proprietatea Consiliului Local Comana. Se delimiteaza astfel: la nord DJ 411, la est dig de pamant si canal, la sud calea ferata Bucuresti-Giurgiu, la vest ferma picicola. Se prevad masuri active de management in acord cu prevederile studiilor pastorale intocmite de institutii de profil.


- 22 -

Saraturile continentale reprezinta „habitate ocrotite pe plan national si european, cu specii caracteristice (Camphorosma annua, Puccinelia limosa) sau rare, ca Scilla autumnalis,

Tunica prolifera, Scorzonerra canna)”.

2.1.6.2.2. ZONA DE MANAGEMENT DURABIL Zona de management durabil nu este inclusa in zonele cu protectie integrala, stricta sau de dezvoltare durabila a activitatilor umane si face trecerea dintre ele. In zonele de management durabil se pot desfasura urmatoarele activitati: -stiintifice si educative; -activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de constructii-investitii; -utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat numai cu animale domestice de catre proprietarii care detin pasuni sau care detin dreptul de utilizare a acestora in orice forma recunoscuta prin legislatia nationala in vigoare, pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele avizate de administratia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora si fauna prezente; -localizarea si stingerea operativa a incendiilor; -interventiile pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei, cu aprobarea planului de actiune provizoriu de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, plan elaborat in acest scop de consiliul stiintific al parcului si valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management; -interventiile in scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, la propunerea consiliului stiintific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului; -actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, cu acordul administratiei ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. In cazul in care calamitatile afecteaza suprafete de padure, actiunile de inlaturare a acestora se fac cu acordul administratiei ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; -activitatile de protectie a padurilor, actiunile de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitati care depasesc prevederile amenajamentelor se fac cu acordul administratiei ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; -activitatile traditionale de utilizare a unor resurse regenerabile, in limita capacitatii productive si de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci si de plante medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfasura numai de persoanele fizice si juridice care detin/administreaza terenuri in interiorul parcului sau de comunitatile locale, cu aprobarea administratiei ariei naturale protejate; -activitati traditionale de cultivare a terenurilor agricole si de crestere a animalelor, precum si alte activitati traditionale efectuate de comunitatile locale; -lucrari de ingrijire si de conducere a arboretelor si lucrari de conservare; -aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite si cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor in crang, in salcamete si in zavoaie de plop si salcie. In cazul arboretelor


- 23 -

de plop euramerican se poate aplica si tratamentul taierilor rase in parchete mici, iar in arboretele de molid, taieri rase pe parcele de maximum 1 ha; -activitati de vanatoare; -activitati de pescuit sportiv; -activitatea de constructie de noi drumuri, de modernizare, reparare, intretinere sau extindere a unora vechi, este permisa numai dupa obtinerea in prealabil a avizului Administratiei Parcului Natural Comana. In Parcul Natural Comana zona de management durabil are o suprafata de 19367 ha.

2.1.6.2.3. ZONA DE DEZVOLTARE DURABILA A ACTIVITATILOR UMANE

Reprezinta zona in care se permite desfasurarea activitatilor de investitii/dezvoltare, cu prioritate a activitatilor de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor naturale si de prevenire a oricaror efecte negative semnificative asupra biodiversitatii. Activitatile care se pot desfasura in aceste zone sunt urmatoarele (cu respectarea prevederilor planului de management): -activitati de vanatoare; -activitati traditionale de cultivare a terenurilor agricole si de crestere a animalelor; -activitati de pescuit sportiv, industrial si piscicultura; -activitati de exploatare a agregatelor minerale numai in suprafata de 46 ha special rezervata in acest scop, din zon Falastoaca Gostinari, in vecinatatea raului Arges; -lucrari de ingrijire si de conducere a arboretelor si lucrari de conservare; -activitati specifice modului de productie ecologic de cultivare a terenului agricol si cresterea animalelor, in conformitate cu legislatia specifica din sistemul de agricultura ecologica; - constructii; -realizarea de ferme agricole intensive pe suprafete din interiorul zonei de dezvoltare durabila, intre limita zonei de dezvoltare durabila si limita intravilanului existent la data de 22.11.2007, cu scoaterea din circuit agricol a suprafetelor pentru care se impune acest lucru in vederea realizarii investitiilor si cu respectarea legislatiei specifice pentru mediu di arii protejate. -alte activitati traditionale efectuate de comunitatile locale. Suprafata de teren din cuprinsul Parcului Natural Comana inclusa in zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane este reprezentata de intravilanul existent la data de 22.11.2007 la care se adauga suprafata dispusa perimetral intravilanului localitatilor, limitata de tarlaua agricola sau, dupa caz, de prima limita naturala. In Parcul Natural Comana, in zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane se include si suprafata puternic modificata antropic prin exploatarea de agregate minerale (balastiere), situata in vecinatatea raului Arges, evaluata la 46 ha, delimitata dupa cum urmeaza: - la nord – raul Arges (ecluza); - la est – raul Arges; - la sud si vest – drumul de pamant delimitat GIS, conform tabelului 2.9, de la confluenta raului Arges cu raul Neajlov pana la limita fondului forestier (fostul u.a. 62, UP III Izvoarele), apoi pe limita sud si sud-est a fondului forestier pana la ecluza.


- 24 -

Tab.2.9. Punctul Coordonate

Latitudine Longitudine 1 44°12’210” 26°11’242” 2 44°12’134” 26°11’264” 3 44°12’129” 26°11’358” 4 44°12’021” 26°11’430” 5 44°11’924” 26°11’475” 6 44°11’886” 26°11’527” 7 44°11’819” 26°11’557” 8 44°11’749” 26°11’524” 9 44°11’590” 26°11’388”

10 44°11’544” 26°11’307” 11 44°11’455” 26°11’306” 12 44°11’377” 26°11’347” 13 44°11’291” 26°11’403” 14 44°11’223” 26°11’400” 15 44°11’191” 26°11’441” 16 44°11’202” 26°11’524” 17 44°11’199” 26°11’524” 18 44°11’105” 26°11’674” 19 44°11’113” 26°11’768” 20 44°11’118” 26°11’971” 21 44°11’123” 26°12’024” 22 44°11’158” 26°12’215” 23 44°11’175” 26°12’339” 24 44°11’150” 26°12’456” 25 44°11’129” 26°12’523” 26 44°11’072” 26°12’576” 27 44°11’080” 26°12’651” 28 44°11’053” 26°12’741”

2.2 Cadrul fizico-geografic

2.2.1 Scurt istoric al cercetărilor fizico-geografice şi geologice

Printre primele harti ale Tarii Romanesti se numara cea realizata de catre Constantin Cantacuzino in anul 1700, care cuprinde elemente de geografie fizica, economica, politica si arheologie. Aceasta harta a fost folosita ca model de lucru pentru realizarea unor harti mai detaliate ale diferitelor regiuni ale tarii. Primele manuale de geografie apar in Tara Romaneasca inca din prima jumatate a sec. al. XIX-lea, fiind realizate de Iosif Genilie (1835) si Barbu Tampeanu (1840). Cercetarile geografice au cunoscut mare dezvoltare abia dupa consituirea primelor institutii de invatamant superior si a Academiei Romane (1850-1866), precum si dupa


- 25 -

infiintarea Societatii Geografice Romane ((1875), sub coordonarea careia s-au realizat monografiile geografice ale judetelor, precum si „Marele dictionar geografic al Romaniei” (1882-1897). Prima raionare morfologica a Romaniei este realizata de catre Grigore Cobalcescu (1831-1892). Un aport deosebit asupra cercetarilor realizate in zona Campiei Romane il are Gregoriu Stefanescu (1836-1911) care pune bazele cercetarilor de geografie-fizica, ce vor fi ulterior dezvoltate de G. Valsan, in lucrarea “Campia Romana” in care au fost realizate studii asupra vailor si teraselor, retelei hidrografice, apelor subterane si a fost realizata harta geomorfologica. G. Murgoci (1882-1925), pe langa lucrarile de geologie, petrografie, mineralogie, pedologie contribuie si la dezvoltarea problemelor de geografie fizica (geomorfologie, hidrologie, geografie silvica, geografie agricola, cartografierea solurilor) si descrie unitatile de relief pe baza genezei istorice.

2.2.2 Geologie

Din punct de vedere geologic campia Romana prezinta la suprafata depozite de origine cuaternara (loess si depozite mezozoice apartinand Cretacicului, Jurasicului si Triasicului Superior) depozitate pe substrat cristalin. Peste fundamentul prebalcanic, in Campia Burnazului exista formatiuni anterioare Cretacicului, situate la adancimea de aproximativ 100 de metri, deasupra carora exista depozite Pliocene formate din argile, nisipuri si pietrisuri. Peste ele sunt mentionate depozitele cuaternare constituite din pietrisuri de Fratesti, cu grosimi de 1-17 metri si adancimea de 40-45 de metri, alcatuite din gnaise, silex, cuart, gresii varuconice si glauconitice, marne calcaroase si calcare. Peste acestea se gasesc depozite marnoase (nisipuri marnoase sau marne nisipoase), iar deasupra lor s-au acumulat materiale fine eoliene, luto-argiloase si loessoide, cu grosime de 10-20 de metri, depozitate in Holocen. Luncile raurilor sunt formate din materiale holocene.

2.2.3 Geomorfologie

Din punct de vedere geografic, zona aflata in studiu este situata in Campia Romana, districtul Campiei Burnazului (Burnazul estic). Terenul este brazdat de ape, cu terase ce dispar in zona de divagare a raurilor si cu interfluvii largi, iar la trecerile dintre terase terenul prezinta puncte de diferite inclinari si expozitii. Ca forme negative de relief se intalnesc valcelele, vai cu mlastini si numeroase depresiuni si microdepresiuni inchise, in care, functie de intinderea si adancimea lor, s-au format soluri ce corespund unor conditii cu exces de umiditate. Cel mai vechi relief din cuprinsul acestei zone se intalneste in partea sudica a parcului, la sud de Calnistea, Neajlov si Arges si este reprezentat de Campia Burnasului, o campie tabulara, cu terase. Campia respectiva (platforma Burnasului) are o altitudine de 85 - 92 de metri si prezinta diferente de nivel de 30 de metri in zona de nord (spre Neajlov si Arges) si 60 de metri spre Lunca Dunarii. Este slab inclinata de la vest la est, fiind strabatuta de vai orientate sud-nord, cu obarsia in apropierea versantului sudic, care se adancesc pana la 40 - 70 de metri. Pe locuri plane se intalnesc depresiuni cu diametre pana la 500 - 1500 de metri denumite "padini", cu adancimi de cativa metri. Apa freatica se gaseste la aproximativ 30 de metri. Spre sud-est platforma Burnazului este marginita de o terasa inalta (terasa Greaca), cu altitudinea de 72 - 75 de metri , cu diferente de nivel de 56 - 58 de metri fata de lunca Dunarii.


- 26 -

Campiile formate mai recent in zona descrisa sunt campia Vlascei (Campia Neajlovului), situata intre Arges si Calnistea, impartita in doua de cursul raului Neajlov si Campul Calnoului, situat la nord-est de Arges. Altitudinile relative sunt de aproximativ 30 - 40 de metri in Campia Neajlovului si de circa 20 de metri in Campul Calnoului. Apa freatica in aceste campii este situata la 10 - 20 de metri. Relieful campiilor este reprezentat printr-o suprafata plana care coboara treptat spre sud-est: se intalnesc depresiuni (crovuri) analoge celor din Platforma Burnasului, de 2 - 6 m adancime, cu soluri pseudogleice podzolite de depresiune. Altitudinea terenului este de aproximativ 80 de metri in partea nordica a parcului, si este cuprinsa intre 45 de metri (in partea estica, din aval a Argesului) si 60 de mtri (in partea de sud a parcului). Pantele sunt putin raspandite si apar ca forme de trecere dintre unitatile geomorfologice (luncile raurilor si interfluvii) si ca versanti ai vailor si valcelelor. Expozitia si inclinarea conditioneaza usoare modificari in regimul apei si geneza solurilor.

2.2.4 Apele

a) Apele de suprafaţă Dupa modul de asociere a ramurilor hidrografice raul Neajlov este inclus in reteaua hidrografica dendritica, specifica raurilor cu bazine hidrografice medii sau mici, al caror curs inferior se afla la altitudini reduse unde pe terenuri plane se ramifica in numeroase brate secundare, formand adesea lacuri si balti. Raul Neajlov poate fi inclus in grupa raurilor cu bazin hidrografic relativ mare, acoperind o suprafata de 3 660 km2. Modificarile aparute ca urmare a activitatilor antropice din sec. al XIX-lea si prima jumatate a sec. XX (constand in defrisarea padurilor, pasunatul abuziv, extinderea araturilor in lungul pantelor etc), au condus la aparitia unor puternice fenomene de eroziune, crescand torentialitatea raurilor. Albiile raurilor au fost puternic colmatate, inregistrand fenomene intense de degradare. Zona aflata in studiu, din punct de vedere hidrologic este influentata de Raul Arges, afluent de ordin I al Dunarii si de afluentii sai directi, raurile Neajlov si Sabar. Debitul acestor rauri este permanent, dar variabil in timpul anului. In anii ploiosi se produc revarsari de ape care se soldeaza uneori cu pagube materiale importante. Alimentata de raul Neajlov, Balta Comana are un regim hidrologic variabil. Influentele sistemului hidrologic asupra vegetatiei se resimt direct in zonele de lunca prin frecventa inundatiilor, cantitatea materialului aluvionar depus, nivelul panzei freatice. Reteaua hidrografica semipermanenta este constituita din vai secundare, cu debit de apa numai in timpul ploilor, care isi inceteaza activitatea la scurt timp dupa incetarea acestora. Vaile sunt scurte, adanci, uneori avand versanti puternic inclinati si caracter torential. Raul Neajlov participa la formarea unuia dintre cele mai importante noduri de convergenta din zona de campie (in zona localitatii Stoenesti) la care conflueaza, alaturi de Neajlov raurile Calnistea, Dambovnic, Glavacioc. Coeficientul de sinuozitate caracteristic raurilor din zona de campie este cuprins intre 1,30 si 1,60. In cazul raului Neajlov, datorita diferentei mici de altitudine in profilul longitudinal al albiei coeficientul de sinuozitate se apropie de valoarea maxima. Lucrarile antropice de amenajare a bazinului hidrografic au avut ca rezultat scaderea nivelului de varsare a afluentilor, cresterea vitezei de scurgere a apei in albie si reducerea gradului de sinuozitate in lunca Neajlovului. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 162 metri iar debitul mediu al raului este de 6,48 m3/s.


- 27 -

In zona localitatii Comana, raul Neajlov se incadreaza in Tipul “G” al scurgerii, in care scurgerea cea mai importanta este in primavara, urmand apoi, ca valoare, scurgerea din sezoanele de iarna si de vara. Alimentarea subterana variaza intre 10 si 30 % din scurgerea totala, iar alimentarea de suprafata este predominant nivala. Traiectul initial al raului este descris in Tipul “F1”, localizat in piemonturile sudice, unde scurgerea cea mai mare este in primavara, urmand apoi cea din iarna si vara. Alimentarea subterana reprezinta 20 – 40 % din scurgerea totala, iar alimentarea de suprafata este mixta. Scurgerea maxima: in majoritatea cazurilor debitele maxime anuale sunt de provenienta pluviala. In Campia Romana (zona localitatii Comana) aproximativ 70 % din debitele maxime au provenienta pluviala si numai 29 % au provenienta mixta. Analiza frecventei apelor mari si viiturilor realizata pentru posturile hidrometrice din apropiere de Comana a aratat ca, in cursul anului, numarul maxim de varfuri are loc primavara (30 – 50 % din total), minimul fiind inregistrat toamna (10 – 20 %) sau iarna (5 – 30 %). b) Apele subterane In sectoarele de lunca, panza de apa freatica se gaseste la adancimi care variaza intre 20 de centimetri (in zonele depresionare) si 2,5 - 3 metri pe grinduri. Acest lucru influenteaza puternic repartitia speciilor vegetale. Modificari importante in nivelul panzei freatice s-au remarcat in lunca Argesului, ca urmare a saparii canalului Dunare-Bucuresti, determinand coborarea panzei freatice la 5 - 6 metri, fapt care a condus la uscarea in masa a arboretelor de plop alb, plop negru si plop euramerican. In urma construirii acestui canal, lunca Argesului a devenit inapta pentru speciile de zavoi (salcie, plop alb, plop negru) si plop euramerican, ca urmare a coborarii nivelului apei freatice, fapt care a condus la schimbarea tipurilor de statiuni. Neajlovul, rau imbatrinit, prezinta meandre evoluate, curs subsecvent si fenomene de divagare cu balti intinse - caracteristica din acest punct de vedere fiind balta Comana. Depresiunile acestui rau sunt formate din aluviuni carbonice fine, cu textura lutoasa sau luto-argiloasa, aceasta fiind principala cauza care a condus la constituirea de soluri si statiuni net diferite fata de cele ale luncii Argesului. Microclimatul umed intretinut de catre baltile din lunca Neajlovului exercita influente benefice asupra vegetatiei forestiere.

2.2.5 Clima

Regimul termic Temperatura medie multianuala prezinta variatii relativ mici, cuprinse intre 10,8 si 11,2 grade Celsius. Temperatura medie a lunii ianuarie este de aproximativ -3 grade Celsius. Izoterma de -3 grade Celsius a lunii ianuarie este de mare importanta, intrucat se separa in sistemul Kopen climatele temperate (c.f.) de cele boreale (z.f.). Aceasta izoterma trece la sud de balta Comana: in sudul acesteia este o temperatura medie a lunii ianuarie putin mai ridicata decat -3 grade Celsius. Temperatura medie a lunii iulie este de aproximativ 25 grade Celsius, fara variatii semnificative in interiorul parcului. Temperatura minima absoluta inregistrata a fost de -31,2 grade Celsius, la data de 24.01.1942, iar temperatura maxima absoluta de 40,3 grade Celsius si s-a inregistrat la data de 29.VII.1928. Prima zi de inghet se manifesta in jurul datei de 1 noiembrie iar ultimul se inregistreaza in jurul datei de 11 aprilie. Se poate concluziona, din acest punct de vedere, ca perioada de vegetatie este destul de lunga, iar regimul termic favorizeaza evolutia vegetatiei.


- 28 -

Regimul pluviometric Precipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 560 mm. Precipitatiile sunt repartizate in tot cursul anului, cu unele accente la inceputul verii (suma medie a precipitatiilor lunii iunie ajungand la 76 de milimetri). Diminuarea volumului precipitatiilor se inregistreaza la inceputul toamnei si in timpul iernii (mai ales in luna februarie). Repartitia pe anotimpuri a precipitatiilor se prezinta astfel: iarna 76 - 100 mm, primavara 125 - 150 mm, vara 150 - 175 mm, toamna 100 - 125 mm. Indicele de ariditate anual este de 24 – 28 (valoarea mai mare fiind corespunzatoare padurilor de sleau cu stejar pedunculat). Evapotranspiratia potentiala anuala, in jur de 730 mm, depaseste cantitatea precipitatiilor anuale, fiind caracteristica vegetatiei forestiere. Nivelul mai mare al evapotranspiratiei se explica prin intensificarea proceselor fiziologice manifestate in perioada de vegetatie (aprilie - octombrie). Evapotranspiratia reala este inferioara celei potentiale. Umiditatea atmosferica Umiditatea relativa medie anuala este de 72 %. Valoarea cea mai redusa se inregistreaza in luna iulie (61 %), iar cea mai ridicata, in luna decembrie (80 %). In perioada de vegetatie umiditatea relativa este de 64 %. Regimul eolian Zona baltii Comana este expusa in intregime actiunii vanturilor. Vanturile dominante sunt cele din nord-est si sud-vest, avand intensitatea cea mai mare in perioada de iarna, atingand dupa scara Beaufort gradul 5 - 7, care corespunde unei viteze de 27 - 54 km/ora. Intensitatea maxima a deplasarii maselor de aer se produce pe o durata medie de 10 zile anual, in restul timpului aceasta fiind mai scazuta.

2.2.6 Solurile

Conditiile climatice, formele de relief si materialul parental au determinat formarea de tipuri si subtipuri de sol caracteristice regiunii (brune roscate de padure, in diverse stadii de podzolire). In prezent aceste soluri sunt incadrate in clasa luvisoluri roscate si respectiv aluvisoluri. In lungul albiei majore a raului Neajlov solurile sunt de tip aluvial, cu texturi diferite, functie de textura materialelor aluviale depuse si care in raport cu frecventa si durata inundatiilor prezinta diferite stadii de evolutie spre tipul normal de sol. In lunca Neajlovului este raspandit solul aluvial molic, in zone unde panza freatica se gaseste la adancimea de aproximativ 2,5 metri. Profilul solului este de tipul: Am-A/C-C. Orizontul Am, avand grosimea de 24 de centimetri este de culoare bruna inchisa, relativ bogat in humus (4,75 %), cu structura glomerulara poliedrica mica si textura argilo-nisipoasa. Suborizontul A/C are grosimea de cca 20-25 de centimetri, continut mai redus in humus (2,55 %) culoare brun galbuie cu pete brune, textura luto-argiloasa si este lipsit de structura. Orizontul C, constituit dintr-un strat de depozite aluviale cu grosimea de 70 de centimetri, luto-argiloase, are continut redus de humus (0,69 %). Culoarea este brun-galbuie. La baza profilului se afla un orizont R/Cca, constituit din nisipuri grosiere si pietrisuri cu intercalatii de pete ruginii


- 29 -

Solul aluvial molic este decarbonatat si are gradul de saturatie in baze mai mare de 80 %. Continutul in substante nutritive mineraliere si organice variaza intre limitele urmatoare: - humus total 0,66 - 4,75 %; - azot total 0,037 - 0,270 %; - fosfor mobil 5,72 - 27,00 mg % g. sol; - potasiu asimilabil 6,70 - 46,74 mg % g. sol. Subtipul de sol este foarte bogat in humus, azotat total, fosfor mobil si potasiu asimilabil. Solurile aluviale tipice sunt formate pe aluviuni recente, cu panza de apa freatica aflata la 3 - 5 m in sezonul estival in Lunca Argesului si Lunca Neajlovului pe teren plan, orizontal. Profilul solurilor este in general de tipul Am-Ac-C. Grosimea fiziologica utila este cuprinsa intre 50 - 100 cm. Textura este luto-nisipoasa. Solul brun roscat se intalneste in campia medie si este format pe depozite loessoide. Profilul solurilor este de tipul Ao-Bt-C sau Cca cu un orizont Aom de culoare negru-brun, negricios, cu structura glomerulara, degradata, un orizont A/B de tranzitie, brun negricios, cu structura poliedrica subangulara mica si un orizont Bt, de culoare de la brun-roscat la brun inchis si structura poliedrica subangulara medie. Solurile brune roscate tipice sunt soluri foarte profunde (1,20 - 1,60 m) si cu un volum edafic foarte mare. Continutul de argila este destul de ridicat 28,63 - 39,42 %. Continutul de humus este cuprins intre 2,84 - 4,96 % in partea superioara a orizontului Aom, 1,32 - 1,90 % la baza acestuia si 0,44 - 1,32 in orizontul Bt. Gradul de saturatie in baze este cuprins intre 88,8 - 95,76 %, fapt ce situeaza solurile in categoria celor eubazice. Continutul de substante nutritive organice si minerale este cuprins intre limitele de mai jos: - humus total 0,44 - 4,96 %; - azot total 0,023 - 0,277 %; - fosfor mobil 7,53 - 35,26 mg %g. sol; - potasiu asimilabil 24,76 - 52,63 mg % g.sol Datorita regimului pluviometric deficitar, capacitatea solurilor de aprovizionare cu apa este destul de mica. Regimul deficitar de apa din sol constituie singurul factor limitativ pentru vegetatia forestiera. Din punct de vedere al insusirilor chimice solurile sunt alcaline. Solurile sunt bine aprovizionate cu azot, potasiu si fosfor, iar datorita regimului favorabil de umiditate sunt bine valorificate de vegetatie.


- 30 -

2.3 Descrierea mediului biologic

2.3.1 Flora şi vegetaţia

2.3.1.1 Scurt istoric al cercetărilor botanice

din Parcul Natural Comana

Flora Parcului Natural Comana, extrem de diversificata este caracterizata prin prezenta a mai mult de 1250 de specii vegetale (Tarnavschi si col. 1974), incluse in peste 20 de asociatii vegetale (Nedelcu, 1967). Flora este in cea mai mare parte alcatuita din specii erbacee, dintre care aproximativ 50% au origine eurasiatica si europeana si aproximativ 12% fiind de origine mediteraneana. Parcul Comana este amplasat la limita sudica a speciilor cu areal boreal, la limita estica si vestica a unor specii asiatice si la limita nordica a speciilor mediteraneene, fapt care explica bogatia in taxoni si diversitatea floristica. In plus, marea varietate a speciilor vegetale se explica si prin existenta unor conditii variate de microrelief, climatice si hidrologice. Vegetatia arborescenta este bine reprezentata. Au fost identificati 87 de taxoni dintre care 50 sunt specii de arbori si 36 arbusti. Datorita conditiilor pedo-climatice si de microrelief extrem de diferite in parcul Comana aici se pot gasi specii care caracterizeaza etaje de vegetatie diferite, de exemplu specii caracteristice dealurilor (Q. petraea) alaturi de Q. pubescens si

Q. virginiana. In padurea Comana se pot observa toate speciile autohtone de frasin descrise in Romania si 7 dintre speciile de Quercus, cele trei specii de tei identificate in Romania si 4 specii de ulm. De asemenea, in zonele inundabile se gasesc specii caracteristice zonelor umede: genurile Alnus, Salix, Populus. Ca specii cu importanta stiintifica deosebita se mentioneaza Ruscus aculeatus, Paeonia romanica, Convallaria majalis, Sanicula europaea, Salvia

glutinosa. Flora zonelor umede este reprezentata prin Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, specii apartinand genului Carex si Lemna, dar si prin diversitatea stufului (Phragmites

australis). Ca specii endemice rare sau periclitate sunt mentionate: Marsilea quadrifolia, Ranunculus polyphyllus, Cardamine parviflora, C. majovskii, Digitalis ferruginea, Orchis

laxiflora, Paeonia peregrina, Dictamnus albus, Iris graminea, Iris variegata, Leuchantenella

serotina, Carpesium cernuum, Nectaroscordum siculum (Pauca si al.,2000). De asemenea trebuie mentionati si numerosi arbori varstnici, apartinand genurilor (Quercus, Fraxinus,

Ulmus, Alnus), al caror statut ar putea fi de „monument al naturii”, constituind in acelasi timp rezervatii de seminte.

2.3.1.2 Vegetaţia

Criterii de incadrare a vegetatiei: Regiunea Biogeografica Europeana - Continentala Ecoregiunea - Campia Gavanu-Burdea

- Silvostepa Campiei Romane Tipuri de habitate: 1. Vegetatie: padure, pajiste, pasune, faneata, saratura, stepa; zone umede; mlastini 2. Geomorfologice: campie, terasa, lunca, rau, balta, izvor; 3. Geologice: sedimentare.


- 31 -

Padurile din cuprinsul Parcului Natural Comana prezinta o importanta stiintifica deosebita prin faptul ca pe o suprafata relativ restransa apar formatiuni zonale de silvostepa, formatii zonale si extrazonale de cvercinee si formatii intrazonale de paduri de lunca si zavoaie (Pauca si colaboratorii, 2000): Formatii de silvostepa: 8433 - Amestec de cer si garnita cu stejar brumariu; 8441 – Amestec de stejar brumariu si pufos cu cer si garnita; 8451 – Amestec de stejar pufos cu cer si garnita; 8221 – Stejar pufos pur din silvostepa pe substrat de loess sau lut; 8411 – Amestec normal de stejar pufos si stejar brumariu. Formatii zonale de paduri de cvercinee: 7121 – Ceret normal de campie; 7321 – Cereto-garnitet de campie; 7522 – Sleao-ceret de campie. Formatii extrazonale de paduri de cvercinee 6222 – Sleau normal de campie; 6221 – Stejareto-sleau normal de campie Formatii intrazonale de paduri de lunca si zavoaie 6322 – Sleau normal de lunca din regiunea de campie 6325 – Sleau de lunca din regiunea de campie, de productivitate mijlocie 6321 – Stejareto-sleau de lunca 6324 – Stejareto-sleau de lunca de productivitate mijlocie 6323 – Sleau-plopis normal de lunca din regiunea de campie 0411 – Frasinet de lunca 9111 – Zavoi de plop alb de productivitate superioara 9511 – Zavoi de salcie din luncile apelor interioare Din punct de vedere fitosociologic s-au descris urmatoarele asociatii: In silvostepa: Quercetum pubescentis Borza 1139 sl., Quercetum pedunculiflorae-

cerris (Morariu 1944) Doltu, Popescu et. Sanda 1980.

In paduri de cvercinee: Quercetum cerris Georgescu 1941, Quercetum frainetto-cerris

(Georgescu 1945) Rudski, Melico uniflorae-Tilietum tomentosae (Sanda et Popescu 1971), Popescu si Sanda 1992. In paduri de lunca: Ornithogalo-Tilio-Quercetum A. Dihoru 1976, Fraxino pallisae-

angustifoliae-Quercetum roboris Popescu et al 1979 In pajistile xerice au fost identificate asociatiile Medicagini-Festucetum valesiacae

Wagner 41, Stipetum capillatae (Hueck 31) Krausch 61. Frecvent apare si asociatia

Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 26) Soo 57. Pe terenuri umede se instaleaza Trifolio

repenti-Lolietum (Kripellova 67). In zonele pasunate intensiv apar pajisti derivate cu asociatiile Artemisio austriacae-Poetum bulbosae Pop 70, Botriochloetum ischaemi (Krist. 37) Pop 77. In pajistile umede apare Agrostetum stoloniferae (Ujvarosi 41), Glycyrrhizetum echinatae (Timar 47) Alopecuretum pratensis (Regel 25). In pajistile halofile se intalneste frecvent Puccinelium

distantis Soo 37, pe terenuri slab saraturate, Camphorosmetum annuuae (Rapaics 27) Soo 33 pe terenuri intens saraturate sau asociatii intalnite pe terenuri mai slab saline Staticeto-


- 32 -

Artemisietum monogynae Topa 39, Bassietum sedoites (Ubriszy 49) Soo 64, Juncetum gerardi

(Warming 1906) Nordh 23, Plantaginetum maritimae Rapaics 27.

Vegetaţia forestieră este formată din păduri de Quercus frainetto, de Quercus cerris şi de amestec al acestor două specii, fiind dezvoltată pe soluri brune roşcate luvice cu textură luto – argiloasă. In luminişuri şi rarişti se întâlneşte frecvent vegetaţie ierboasă de stepă în care domină Festuca valesiaca.

Vegetaţia de bălţi şi lacuri este formată din asociaţii higrofile de Phragmites australis,

de Typha angustifolia, de Schoenoplectus lacustris, de Glyceria maxima etc., în complex cu asociaţii natante şi submerse de Myriophyllum sp., de Ceratophyllum sp., de Nymphaea alba,

de Nymphoides peltata, de Hydrocharis morsus-ranae, de Trapa natans, de Stratiotes aloides,

de Nuphar luteum, de Lemna sp., de Potamogeton sp., alge etc. Din punct de vedere geobotanic, sectorul care face obiectul studiului proiect se află amplasat (după I. Dragu şi colab., 1999) în zona pădurilor de foioase (nemorală), subzona silvostepei (fig. 1). In zavoaie apar tufarisuri formate din asociatii Pruno-Crataegetum (Soo 1927) Hueck 1931 si acociatia Coryletum avellanae Soo 1927. În zona lacului Comana, majoritatea speciilor identificate sunt plante ierboase hidrofite, terestre sau natante, frecvent submerse (Myriophyllum verticillatum) cu centrul de răspândire circumpolar sau cosmopolit, mai rar eurasiatic (Hydrocharis morsus-ranae, Sparganium

erectum) sau european (Mentha aquatica, Polygonum mite). La noi în ţară aceste specii pot fi întâlnite frecvent în bălţile şi mlaştinile din stepă şi până în etajul pădurilor de fag din zona montana. Spectrul ecologic evidenţiază speciile adaptate condiţiilor de umiditate (ultrahigrofite şi higrofite) specifice malurilor (Typha sp.) şi apelor stagnante sau încet curgătoare (Myriophyllum verticillatum, Lemna minor etc.), puţin adânci (sub 2 m), cu cerinţe mari privind aprovizionarea cu substanţe nutritive (eutrofe - mezotrofe), uneori chiar nitrofile (Polygonum mite, Urtica dioica). Se întâlnesc de asemenea specii indicatoare ale lipsei carbonaţilor (Hydrocharis morsus-ranae), ale unui pH acid (Lemna minor) sau moderat acid (Lythrum salicaria) şi uneori ale prezenţei humusului hidromorf (Lythrum salicaria, Mentha

aquatica). Au fost remarcate de asemenea şi specii indicatoare ale unei slabe tendinţe de mineralizare (Berula erecta - care este însă şi o specie toxică). În zona malurilor, acoperite cu vegetaţie forestieră, rezultatele preliminare remarcă faciesul cu Fraxinus excelsior, însoţit frecvent de Ulmus minor, Acer campestre, Cornus

sanguinea, Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Rubus hirtus etc. Dintre speciile ierboase se remarcă: Agrimonia eupatoria, Carex sylvatica, Urtica dioica, Lysimachia nummularia etc. Fitocenozele au un grad mediu de încheiere (acoperirea stratului arborescent este de 60%) fapt care a favorizat dezvoltarea arbuştilor (grad de acoperire de 45%) şi a ierburilor (grad de acoperire 75%). Din punct de vedere fitocenologic au fost identificate 4 asociaţii vegetale care se grupează astfel: I. Vegetaţia acvatică (Aquiherbosa) A. Clasa Lemnetea O. de Bolós et Masclans 1955 (vegetaţia acvatică nefixată) a. Ordinul Lemnetalia minoris O. de Bolós et Masclans 1955 (vegetaţia plutitoare) i. Alianţa Lemnion minoris O. de Bolós et Masclans 1955 (grupări de lintiţă) 1. Asociaţia Lemnetum minoris Soó 1927 B. Clasa Potamogetonetea pectinati R.Tx et Prsg. 1942 (vegetaţia acvatică fixată) a. Ordinul Potamogetonetalia pectinati W. Koch 1926 (vegetaţia de apă dulce) i. Alianţa Potamogetion lucentis Rivas Martinez 1973 (grupări submerse + natante)


- 33 -

2. Asociaţia Myriophyllo – Potametum lucentis Soó 1934 subasociaţia myriophylletosum verticillati II. Vegetaţia palustră (Paludes) A. Clasa Phragmitetea australis R.Tx. et Prsg. 1942 (vegetaţia mlaştinilor eutrofe) a. Ordinul Phragmitetalia Koch 1926 (mlaştini cu ierburi înalte) i. Alianţa Phragmition communis Koch 1926 (trestiişo – păpurişuri) 3. Asociaţia Scirpo-Phragmitetum W. Koch 1926 subasociaţia phragmitetosum

subasociaţia typhosum latifoliae

III. Vegetaţia lemnoasă (Lignosa) A. Clasa Querceto - Fagetea Br.-Bl. et Vlieger in Vlieger 1937 em. Borhidi 1996 (păduri de foioase mezofile) a. Ordinul Fraxinetalia Scam. et Pass. 1959 (păduri de luncă cu esenţe tari) i. Alianţa Ulmion Oberd. 1953 (stejărişuri cu frasin şi ulm) 4. Asociaţia Querceto-Fraxineto-Ulmetum Issler 1924

2.3.2 Fauna

Fauna de nevertebrate Cercetari asupra faunei de nevertebrate au fost realizate de catre Motas si colab. in anul 1962, realizand investigatii asupra taxonilor nevertebratelor din apele subterane si din izvoare, citand astfel prezenta a noua specii apartinand Increngaturii Platelminthes si 12 specii de moluste (Mollusca). De asemenea, s-a indicat prezenta a doua gasteropode pulmonate endemice: Deroceras geticus si Daudebardia rufa getica (Grossu,1957, 1969). Dintre anelide s-a indicat prezenta a 10 specii. Artropodele cuprind 15 specii de crustacei ( o specie endemica – filopodul Tanymastix motasi) si 80 de specii de insecte: (hidracarieni endemici – Tadjikotyas

fibulata, Dacothyas savalescui); relicte glaciare (Lebertia lineata, Hygrobates norvegicus). Dintre carabide (Familia Carabidae) au fost identificate 54 de specii (W. Knechtel, S. Panin -1944) intre care se numara Lucanus cervus (citat de Pauca si col., 2000). Fauna de vertebrate Dintre vertebrate, pestii sunt bine reprezentati ca numar de taxoni. Unele dintre speciile descrise in aceasta zona prezinta importanta stiintifica deosebita, fiind specii endemice sau rare: Leuciscus borysthenicus, Cobitis megaspila, Umbra krameri, Misgurnus fossilis, Rhodeus

sericeus amarus. Alaturi de acestea mai exista si alte specii ale caror arii de distributie si populatii naturale s-au restrans foarte mult in Romania (Esox lucius, Barbus barbus, Gobio

kesslery). Speciile de pesti cu valente euritope pot fi intalnite in majoritatea biotopurilor formate (Carassius auratus gibelio, Pseudorasbora parva, Alburnus alburnus etc.). Altele sunt strict legate de un anumit biotop acvatic (Gobio kesslery, care isi desfasoara intreg ciclul de viata in plin curent al raului sau Misgurnus fossilis, care se reproduce si supravietuieste in mediul lentic). Amfibienii sunt prezenti in aria parcului prin reprezentanti ai Ordinului Urodela : Triturus vulgaris vulgaris (Linnaeus) 1758, dar si prin reprezentanti ai Ordinului Anura : Bombina bombina (Linnaeus) 1761, Pelobates fuscus fuscus (Laurentus) 1768, Bufo bufo

(Linnaeus), Bufo viridis viridis (Laurentus) 1768, Hyla arborea arborea (Linnaeus) 1758, Rana

ridibunda ridibunda (Pallas) 1771, Rana esculenta (Linnaeus) 1758, Rana dalmatina (Bonaparte) 1839


- 34 -

Dintre reptile s-a identificat prezenta speciilor Ablepharus kitaibelii fitzingeri (Mertens) 1952, Lacerta agilis chersonensis (Andrzejowski) 1832, Lacerta viridis viridis (Laurenti) 1768, Proteus fragilis colchicus (Nordmann) 1840, Coronella austriaca austriaca (Laurenti) 1768, Natrix natrix natrix (Linnaeus) 1758, Natrix tessellata tessellata (Laurenti) 1768, iar din Familia Emydidae, Emys orbicularis (Linnaeus) 1758. Pasarile constituie grupul de vertebrate cel mai bine reprezentat in Parcul Natural Comana, fiind inventariate mai mult de 150 de specii de pasari caracteristice zonelor umede, habitatului forestier, pasunilor si terenurilor deschise. Dintre acestea, mai mult de 70 de specii sunt specii protejate, mentionate in anexele Conventiei de la Berna si Directivei Pasari a Comunitatii Europene. Dintre speciile a caror protectie este asigurata prin legislatia nationala si internationala se mentioneaza : Phalacrocorax pygmaeus, Ardea cinerea Linnaeus, Ardea purpurea

Linnaeus, Ardeola rallloides Scopoli, Egretta alba Linnaeus, Egretta garzetta Linnaeus,

Nycticorax nycticorax Linnaeus, Botaurus stellaris Linnaeus, Ixobrychus minutus Linnaeus,

Ciconia nigra Linnaeus, Cygnus cygnus Gmelin, Anser anser Linnaeus, Crex crex Linnaeus,

Accipiter gentilis Linnaeus, Accipiter nissus Linnaeus, Buteo buteo Linnaeus, Circus

aeruginosus Linnaeus, Falco columbarius, Falco peregrinus Tunstall, Falco subbuteo

Linnaeus, Falco tinnunculus Linnaeus, Falco vespertinus Linnaeus, Bubo bubo Linnaeus, Asio

otus Linnaeus, Athene noctua Scopoli, Dendrocopos major Linnaeus, Dendrocopos medius

linnaeus, Dendrocopos minor Linnaeus, Dendrocopos syriacus Hemprich/Ehrenberg, Picus

viridis Linnaeus, Picus canus Gmelin, Dryocopus martius Linnaeus, Alcedo atthis Linnaeus,

Sylvia atricapilla, Sylvia borin L., Sylvia communis Latham, Sylvia curruca, Sylvia nisoria

Bechstein, Lanius colurio Linnaeus, Lanius excubitor Linnaeus.

Fauna de mamifere cuprinde nu numar relativ mare de specii caracteristice zonei sudice a Romaniei, dar si specii care, desi la origine sunt specii de altitudine joasa, in prezent si-au restrans arealul spre regiunile deluroase si montane. Dintre mamifere se mentioneaza prezenta speciilor : din Familia Mustelidae (Putorius putorius Linnaeus, Mustela nivalis Linnaeus, Martes martes Linnaeus, Meles meles Linnaeus, Lutra lutra Linnaeus) ; din Suprafamilia Feloidea (Felis silvestris Schreber) ; din Familia Cervidae (Capreolus capreolus Linnaeus, Cervus elaphus Linnaeus) ; din Familia Erinaceidae (Erinaceus concolor (Martin) 1838) ; din Familia Cricetidae (Cricetus cricetus Linnaeus) ; din Familia Myoxidae : Dryomis nitedula (Pallas) 1779, Glis glis (Linnaeus) 1758 si alte specii comune. Tab.2.10.

GRUPUL NR. TOTAL SPECII

SPECII ENDEMICE CARPATICE

SPECII ENDEMICE

PT. PNC

Nevertebrate Nedeterminat - - Peşti 31 - 1 Amfibieni 10 - - Reptile 9 - - Păsări 157 - - Mamifere 38 - - Lilieci 2 - - Plante 1300


- 35 -

2.3.3 Habitate

In aria Parcului Natural Comana au fost identificate mai multe tipuri de habitate protejate (Pauca si col. 2000) (conform Directivei Habitate 92/43) si anume: Habitate costiere marine si de dune: 1340 Pajisti saraturate continentale;

Habitate de apa dulce 31 Ape statatoare 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentica de Chara ssp.

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3160 Lacuri distrofe naturale si helestee

32 Ape curgatoare 3280 Rauri permanente mediteraneene cu Paspalo-Agrostidion, perdele

impadurite riverane cu Salix si Populus alba

Habitate de pajisti si tufarisuri Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

Habitate de padure 9160 Paduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic si medioeuropean din

Carpinion betuli

9170 Stejaris din Galio-Carpinetum

91 B0 Padure de frasin termofil, cu Fraxinus angustifolia

91 E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior

91 F0 Paduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia

Paduri balcanice cu Quercus pubescens

9280 Paduri cu Quercus frainetto

92 A0 Galerii cu Salix alba si Populus alba

9330 Paduri cu Querqus robur

VII Zone cultivate Zonele cultivate agricol din cuprinsul Parcului Natural Comana sunt incluse in zona de management durabil sau in zona de dezvoltare a activitatilor umane cu referire directa la cultura intensiva a legumelor si florilor in sere si solarii. In terenul arabil destinat agriculturii suprafetele cele mai mari sunt cultivate cu cereale mai ales din genul Triticus sp. si Zea mays. Se cultiva de asemenea leguminoasele, dar pe suprafete de teren mai mici, rapita. Pomicultura si viticultura sunt slab dezvoltate in prezent, si in general cultura lor este de tip extensiv, iar lucrarile se realizeaza in cea mai mare parte manual. Dezvoltare mai mare are sectorul legumicol in care se produc diferite legume din soiuri autohtone sau din import, certificate genetic sau, adesea, cu provenienta locala, traditionala. Aceasta activitate este favorizata de existenta pietelor mari de desfacere din orasele Bucuresti si Giurgiu Cultura plantelor tehnice este in prezent putin dezvoltata. Cresterea solicitarilor pe piata externa vor determina probabil, in timp, dezvoltarea productiei plantelor tehnice si medicinale. Din suprafata totala a terenului cu destinatie agricola 90,5% reprezinta teren cultivat agricol, pe 0,3% s-au infiintat livezi, 2,8% din teren este destinat viticulturii, iar pe 6,8% se afla pasuni. In ceea ce priveste productia medie la hectar pentru principalele culturi aceasta a fost


- 36 -

estimata in anul 2005 la 2 244 kg la grau si secara provenita din proprietatea privata, 1 913 kg/ha la orzoaica provenita din proprietatea privata, 1526 kg/ha la orzoaica avand aceeasi provenienta, 3 582 kg/ha la porumb, 1 397 kg/ha la mazare, 977 kg/ha la floarea soarelui, 9 809 kg/ha la cartofi si 14 135 kg/ha la cartofii de toamna, 19 192 kg/ha la tomate, 10 000 kg/ha la ceapa, 23 537 kg/ha la varza si 1 731 kg/ha masa verde lucerna. In privinta suprafetelor de teren cultivate agricol in anul 2005, 73,0% au fost semanate cu cereale (grau si secara, orz si orzoaica, porumb). Plantele uleioase au fost cultivate pe 14,2 % din suprafata agricola totala, cartofii pe 0,5% din suprafata, iar legumele pe 2,6%.

2.3.4 Relaţii şi procese ecologice

1. Degradarea generala a habitatului acvatic al baltii Comana, constatata mai ales in ultimele doua decenii a constituit principala cauza a disparitiei unui numar insemnat de specii si reducerii numerice a populatiilor unor specii destul de bine reprezentate anterior astfel incat, in prezent, in ecosistemul lacustru se poate remarca prezenta unui numar restrans de specii (mai ales vegetale), dar cu mare abundenta de indivizi. Lucrarile de amenajare a bazinului hidrografic al raului Arges, desfasurate inainte de anul 1990, ca si unele lucrari de regularizare a cursului Neajlovului, efectuate in scopul cresterii suprafetelor de teren arabil au cauzat modificari importante in reteaua hidrografica din zona localitatii Comana, raul Neajlov, principal afluent al Argesului din aceasta zona fiind in mod direct influentat. Coborarea nivelului apei la gurile de varsare ale Raului Neajlov in Arges cu aproximativ 2,5 metri a condus la aparitia unor importante modificari ale caracteristicilor hidrologice in bazinul inferior al Neajlovului, cauzand transformari dramatice in ecosistemele lacustre din regiune. Scaderea nivelului general al apei a cauzat, printre alte efecte negative si coborarea nivelului panzei de apa freatica, ceea ce a condus in timp la aridizarea intregii zone, generand modificari insemnate in structura asociatiilor vegetale. 2. Degradarea ecosistemului forestier din cauza aridizarii climei si coborarii nivelului panzei freatice; 3. Degradarea biodiversitatii in suprafetele intens pasunate din ecosistemele saraturate din lunca Neajlovului. 4. Modificarea peisajului si degradarea habitatelor in zonele de exploatare a pietrisului din luncile inundabile ale raurilor; 5. Amenajarea cursurilor de apa si transformarea lor in elestee. 6. Agricultura intensiva 7. Extinderea intravilanului si realizarea de constructii in ariile protejate 8. Introducere de specii noi, linii / soiuri.

2.3.5 Peisaj

Sub aspect geomorfologic peisajul din Parcul Natural Comana este mai putin spectaculos comparativ cu relieful montan din cauza amplasarii sale in campia plana si a uniformizarii gradientilor climatici. Varietatea conditiilor stationale si de microrelief si particularitatile retelei hidrografice locale au favorizat insa constituirea unor asociatii vegetale speciale, dominate de vegetatia arborescenta care ocupa o treime din suprafata parcului natural si este reprezentata printr-o mare diversitate de specii, descrise in mai multe tipuri de paduri care formeaza un trup relativ compact, localizat in partea centrala a parcului.


- 37 -

Spectaculoasa ca biodiversitate si cu mare valoare peisagistica este lunca raului Neajlov care strabate parcul de la vest spre est. Balta Comana formata pe cursul inferior al raului Neajlov in zona localitatii cu acelasi nume a reprezentat pentru o perioada indelungata o microdelta cu regim hidrologic caracteristic si special, care a influentat microclimatul local si a permis formarea unor asociatii vegetale si animale unice. Balta Comana si lunca raului Neajlov constituie refugii si arii de cuibarire pentru pasari, dar si habitate de reproducere si de iernare petru pesti. Cele aproximativ 1 200 de hectare apartinand baltii Comana, carora li se adauga zonele mlastinoase de la Mihai Bravu si Calugareni constituie adevarate zone umede, caracterizate printr-o mare diversitate floristica si faunistica. Vaile paraielor Gurban si Calnistea reprezinta zone cu o exceptionala valoare peisagistica dar si stiintifica constituind la randul lor refugii pentru unele specii animale si vegetale endemice si rare. Terenul saraturat din lunca raului Neajlov a permis constituirea unor asociatii floristice la care participa specii rare, de mare valoare stiintifica.

2.4 Aspecte culturale, folosinţa terenului în trecut,

administrare în trecut

In privinta administrarii terenurilor silvice se pot distinge doua perioade distincte, functie de cultura, ingrijirea si regenerarea padurilor: 1. perioada dinaintea anului 1864, anterioara aplicarii amenajamentelor si a regulamentelor tehnice; 2. perioada cuprinsa intre anii 1864 si 1948 caracterizata prin aparitia primelor amenajamente si reguli tehnice de cultura silvica si exploatare a materialului lemnos. Actualele paduri apartinand Ocolului Silvic Comana au cunoscut puternice transformari de-a lungul timpului prin managementul defectuos aplicat mai ales in perioada 1830-1850 cand mari suprafete de padure au fost defrisate si transformate in teren agricol. S-au mentinut insa in stare buna de conservare padurile manastiresti (apartinand manastirii Comana), care din anul 1864 au trecut in proprietatea statului, fiind administrate de catre C.A.P.S., mentinandu-se astfel pana in prezent padurile din apropierea localitatilor Comana, Vlad Tepes, Mihai Bravu. Cea mai mare parte a padurilor administrate in prezent de catre O.S. Comana au apartinut statului (65%). Padurile aflate in proprietate particulara au fost taiate in crang, ceea ce a cauzat degradarea arboretelor. Si arboretele apartinand CAPS au cunoscut un anumit nivel de degradare datorita taierilor realizate anterior anului 1864 care au condus la schimbarea compozitiei arboretelor. Dupa anul 1880 in padurile aflate in administrarea statului s-au realizat lucrari de impadurire si refacere a arboretelor, fiind folosit mai ales salcamul, dar si alte specii pe suprafete mici de teren. Inainte de nationalizare 65% din paduri erau administrate de catre CAPS, 20 % apartineau statului (PPS) si marilor proprietari si 15 % erau paduri taranesti. In padurile in care s-a mentinut administratia statului si o parte dintre cele PPS dupa anul 1920 au inceput sa se aplice amenajamentele silvice. Dupa anul 1848 toate padurile au trecut in administratia statului. O prima amenajare dupa trecerea in gestionarea de catre stat a tuturor padurilor s-a facut in perioada 1952-1953. Amenajamentul prevedea conversia treptata, cu taieri in crang, cu cicluri de productie lungi. Pentru impadurire au fost folosite speciile salcam, cer, garnita si in mai mica masura stejar si stejar brumariu.


- 38 -

Urmatorul studiu de amenajare s-a realizat in perioada 1962-1963 si apoi in perioada 1972-1973, in ambele studii fiind prevazuta intensificarea taierilor de ingrijire si a lucrarilor de impadurire si de refacere pe suprafete tot mai mari. Un nou studiu de amenajare a fost realizat in perioada 1983-1984 care prevedea regimul codru pentru arboretele de cvercinee, cu ciclu de productie de 80 de ani si regimul crang pentru arboretele de salcam, salcie si plop din luncile inundabile, cu ciclu de productie de 25-30 de ani. Arboretele cu rol de protectie au crescut in suprafata cu 899,9 ha in perioada 1974-2004.

2.5 Aspecte socio-economice, folosinţa terenului în prezent

In prezent cea mai mare parte din terenurile impadurite apartin statului roman (8 023,5 ha), iar 1204 ha de padure au trecut pana in prezent in proprietate particulara.

2.5.1 Comunităţi locale

In cuprinsul Parcului Natural Comana sunt incluse terenuri aflate in administrarea comunelor Baneasa, Greaca, Hotarele, Gostinari, Colibasi, Comana, Calugareni, Singureni, Mihai Bravu, Prundu. Numarul total de locuitori estimat este de 43 047, avand densitate medie de populare de 65,46 locuitori/km2. Sporul natural estimat la nivelul anului 2005 a fost negativ (in medie -49,5), cu amplitudinea cuprinsa intre -9 (valoarea minima) inregistrata in comuna Mihai Bravu si -90 (valoarea maxima) inregistrata in comuna Gostinari. Valorile negative ale sporului natural sunt explicate prin natalitatea scazuta si mortalitatea ridicata in cadrul populatiei imbatranite (varsta medie a populatiei depaseste 50 de ani). Numarul mediu de salariati pentru comunele ce au in administrare terenuri situate in raza Parcului Natural Comana este estimat la 2630, angrenati in diferite activitati: agricultura 416 ( 15,8%), industrie 258 ( 9,8%), constructii 384 ( 14,6%), invatamant 436 ( 16,6%), sanatate 195 ( 7,4%). Activitatea principala a localnicilor este agricultura care se desfasoara in cadrul asociatiilor agricole ale proprietarilor de terenuri sau in particular. Pentru unele dintre comunele incluse in P.N.C. legumicultura reprezinta o activitate traditionala. Cresterea animalelor caracterizeaza unele comunitati care dispun de suprafetele de teren necesare pasunatului. Numarul bovinelor si ovinelor care pasuneaza este in general mic si se constata chiar tendinta de scadere a acestuia. Suprafata locuibila totala pentru comunele mentionate este de 649.987 metri patrati, suprafata inclusa partial in parc. Rata somajului a fost estimata in anul 2005 la 5,6%, fiind mai mare la barbati (6,5%), decat la femei (4,6%).

2.5.2 Alţi factori de interes

Descrierea activităţilor desfăşurate de persoanele fizice şi juridice pe suprafaţa ANP. Silvicultura Padurile din zona Parcului Comana apartin in cea mai parte statului roman si sunt administrate prin intermediul Ocolului Silvic Comana, subordonat Directiei Silvice Giurgiu. Administrarea padurilor statului se realizeaza in conformitate cu prevederile mentionate


- 39 -

in amenajamentele silvice. Gestionarea ariilor protejate incluse in parc se realizeaza functie de gradul de protectie acordat tinand cont de scopul constituirii si obiectivele de realizat. Paza trupurilor de padure din raza parcului natural Comana este asigurata de catre personalul Ocolului Silvic. Paza ariilor protejate din padure este realizata de catre personalul parcului impreuna cu personalul Ocolului Silvic Comana. Padurile proprietate particulara din cuprinsul parcului vor fi administrate pe baza studiilor tehnice de amenajare realizate in perioada 2002-2005. Agricultura traditionala/vii/livezi In cuprinsul Parcului Natural Comana se poate considera ca lucrarile de pregatire a terenului, tipul culturilor, materialul seminal corespund in cea mai mare parte unei agriculturi semiintensive explicate prin posibilitatile limitate ale proprietarilor de terenuri de a sustine financiar lucrarile agricole. De cele mai multe ori semintele folosite la semanat sunt selectionate din cultura anterioara, lucrarile se executa mecanizat (lucrarile de infiintare a culturilor) dar unele dintre ele sunt realizate manual (lucrarile de intretinere). Preturile de cost ale ingrasamintelor organice si anorganice si tratamentelor chimice necesare (ierbicide, fungicide, insecticide) sunt inaccesibile unui numar insemnat de mici proprietari de terenuri, ceea ce inseamna ca se poate vorbi de agricultura ecologica. In cuprinsul parcului suprafetele livezilor si viilor sunt nesemnificative. Nu exista o traditie speciala pentru acest tip de culturi si se realizeaza de obicei la limita localitatilor, fara a afecta peisajul parcului. In ceea ce priveste lucrarile de intretinere si tratamentele aplicate se poate considera, de asemenea, ca si aceste culturi au caracter cvasiecologic. Productia este destinata in cea mai mare masura consumului propriu si mai putin comercializarii. Agricultura intensiva se realizeaza pe suprafete variabile din extravilanul fiecarei localitati si se desfasoara de obicei sub coordonarea asociatiilor agricole, a unor societati particulare cu activitati complexe sau a unor proprietari de terenuri care detin suprafete arabile mai mari. Lucrarile se realizeaza mecanizat, cu material seminal selectionat provenit din linii cu caracteristici de crestere deosebite, semanate in densitati ridicate si tratate cu substante chimice care stimuleaza productivitatea si limiteaza dezvoltarea speciilor parazite sau concurente. Cresterea animalelor / pasunat Zona Parcului Natural Comana nu are specific deosebit pentru cresterea animalelor. Cu toate acestea fiecare localitate are un numar diferit de animale, in special vaci si oi, care pasuneaza pe pasunile amplasate in apropierea localitatilor. In cuprinsul parcului se accepta pasunatul numai pentru animalele localnicilor insa se accepta tranzitul turmelor in perioadele de primavara si de toamna. Nu exista ferme zootehnice mari in cuprinsul parcului. Pana in prezent pasunatul este extensiv si necontrolat si nu s-a folosit nici un parametru de evaluare a productivitatii pasunilor sau gradului de afectare a solului, florei si faunei de pe pasunile existente. In padurile aflate in proprietate statului pasunatul este interzis. Gradinaritul Gradinaritul reprezinta o activitate curenta a locuitorilor comunelor aflate in parcul Natural Comana. De cele mai multe ori gradinile sunt amplasate in teritoriul intravilan si nu afecteaza peisajul natural al parcului. Gradinaritul este o activitate traditionala si reprezinta una dintre activitatile care genereaza venituri pentru un insemnat segment de populatie, produsele fiind comercializate in pietele din Bucuresti si Giurgiu. Fiind destinate comertului, speciile, soiurile si varietatile cultivate corespund tehnologiei de cultura si cererii pietei. Pentru realizarea unei productivitati superioare se folosesc frecvent ingrasaminte naturale sau obtinute


- 40 -

prin sinteza, substante stimulatoare ale cresterii, substante care limiteaza atacurile organismelor parazite sau limiteaza dezvoltarea speciilor concurente. Fiind linii si varietati destinate culturii in sisteme superintensive si strict monitorizate posibilitatea aparitiei de hibrizi intre acestea si speciile florei spontane este limitata. Extractia de agregate minerale Exploatarile de agregate minerale sunt amplasate in albiile majore ale raului Arges. Pietrisul este transportat de catre utilaje de mare tonaj pe rutele de acces ale parcului, motiv pentru care acestea sunt puternic afectate. Pietrisul extras din albia Argesului este utilizat in constructii edilitare in orasele Bucuresti si Giurgiu si in mica masura in localitatile din cuprinsul parcului. De asemenea pietrisul se foloseste si la permeabilizarea fundamentului cailor rutiere. Pe cursul inferior al raului Arges functioneaza mai multe balastiere si statii de sortare a agregatelor miniere. Acestea sunt localizate pe limita estica a parcului si dispun de documentatia necesara functionarii realizata in baza studiilor de impact asupra mediului. Cu toate acestea efectul lor asupra hidrografiei este semnificativ, iar dupa incheierea lucrarilor de exploatare este necesar sa se realizeze lucrari de reconstructie ecologica. Turismul este putin dezvoltat in prezent, insa peisajul natural si valentele istorice imprima zonei un puternic potential turistic. Cauza principala a limitarii activitatii turistice in momentul actual o reprezinta infrastructura rutiera afectata prin deplasarea autovehiculelor de mare tonaj. Infrastructura turistica este slab dezvoltata (exista oferte putine de cazare, de transport, activitati de recreere etc.). Vanatoarea In cuprinsul parcului sunt delimitate sase fonduri de vanatoare avand ca gestionari societati de vanatoare din Bucuresti si Giurgiu. Fondurile de vanatoare delimitate in parc sunt urmatoarele: F.V.38 Baneasa , F.V. 11 Comana, F.V. 12 Gradistea, F.V. 9 Crivat. F.V. 14 Singureni si F.V. 10 Mislea. Evaluarea speciilor de mamifere si pasari care constituie obiectul vanatorii in Parcul Natural Comana sunt prezentate in anexa nr.2 Activitatea de vanatoare se desfasoara in conformitate cu Legea nr.407/ noiembrie 2006 si este monitorizata prin structurile abilitate de catre lege, dar si prin personalul Parcului Natural Comana. Administratia parcului monitorizeaza activitatile cinegetice iar planul de recolta solicitat de catre gestionarii fondurilor de vanatoare se avizeaza de catre Consiliul Stiintific al Parcului. Pescuitul In cuprinsul parcului, in bazinele naturale nu se desfasoara activitati de pescuit industrial. Pescuitul sportiv are loc in conformitate cu Legea Acvaculturii si Pescuitului. Administrator al Baltii Comana este Consiliul Judetean Giurgiu. Cursurile de apa de pe teritoriul parcului se afla in proprietatea statului roman si sunt administrate de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura din subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si gestionari secundari.


- 41 -

2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor

In cea mai mare parte din suprafata (85%) padurile apartin statului si sunt administrate de catre Directia Silvica Giurgiu, Ocolul Silvic Comana. Gestionarea lor se realizeaza conform studiilor de amenajare realizate de ICAS in a anul 2004. Terenurile arabile apartin in majoritate proprietarilor privati si sunt lucrate in regim individual sau in sistemul de asociere. Se poate considera ca agricultura este de tip semiintensiv in proportie mai mare de 50%, terenurile irigate, supuse mecanizarii si chimizarii repezentand mai putin de 25% din totalul suprafetei agricole. Terenul intravilan reprezinta mai putin de 10% din suprafata parcului. Extinderea intravilanului, prevazuta in planurile de sistematizare va respecta scopul constituirii parcului, de conservare a biodiversitatii si protejare a valorilor patrimoniului natural, istoric si cultural. Pasunile se afla in gestiunea Consiliilor Locale si reprezinta 4.1% din suprafata de teren cuprinsa in parc. Viile si livezile din parc apartin persoanelor fizice. Ca suprafata, acestea reprezinta aproximativ 1% din suprafata parcului.

2.5.4 Starea actuală de conservare pe categorii de folosinţe

Padurile se gasesc intr-o stare buna de conservare, cu exceptia trupului Magura in care se inregistreaza fenomene de uscare puternice si atacuri ale insectelor defoliatoare si agentilor criptogamici. In rezervatiile mentionate in Legea nr. 5/2000 statutul de protectie se asigura in concordanta cu scopul constituirii. In rezervatia de Ruscus aculeatus nu s-au facut interventii silviculturale, mentinand statutul de rezervatie naturala. In rezervatia de Paeonia peregrina s-au facut interventii active, cu aprobarea institutiilor implicate, pentru protejarea bujorului. Interventiile au constat in realizarea de taieri in ochiuri si extractia de material lemnos care au avut ca scop reducerea consistentei arboretului si deci a gradului de umbrire la nivelul solului. Respectarea normelor referitoare la extragerea si transportul materialului lemnos rezultat au asigurat protectia necesara litierei si covorului vegetal si au permis extinderea bujorului in perimetrele supuse actiunii. Terenul arabil se mentine in stare buna de conservare datorita agriculturii semiintensive sau extensive. Presiunile exercitate asupra solului sunt scazute, structura fiind putin afectata prin lucrarile executate manual sau mecanizat, cantitatile mici de substante chimice incorporate in sol, numarul mic de culturi realizate in acelasi ani pe acelasi teren. Solul este afectat puternic de seceta excesiva din cursul ultimilor ani care induce efecte negative in proprietatile acestuia. Pasunile sunt in parte degradate ca urmare a suprapasunatului. Nu exista o corelatie intre numarul animalelor care pasuneaza si suprafata pasunata si nu exista activitati sau preocupari de imbunatatire a calitatii pasunilor. Degradarea solului si a vegetatiei sunt accentuate de seceta prelungita care cauzeaza uscarea plantelor si deci scaderea productiei vegetale la unitatea de suprafata si intensifica pasunatul pe aceleasi terenuri, fara a asigura timpul necesar refacerii covorului vegetal. Lacurile au cunoscut o puternica degradare prin desecare urmata de colmatare cu material aluvionar si vegetatie in descompunere. Fenomenul caracterizeaza in mod deosebit lacul Comana a carui suprafata este estimata la 1206.4 hectare de teren, din care numai o suprafata mai mica de 5% este permanent irigata cu apa de mica adancime. In perioada de vara din cauza scaderii debitului raului se pierde legatura intre balta si cursul principal al Raului Neajlov si nu se mai realizeaza afluxul de apa proaspata catre aceste lacuri care constituie zonele cele mai importante de reproducere a pestilor si a numeroase specii de pasari.


- 42 -

Paraul Zboiu a fost supus unor lucrari de indiguire in vederea cresterii suprafetei luciului de apa si realizarii de elestee. Acestea au cunoscut importante modificari in componenta populatiilor si comunitatilor acvatice dar mai ales in structura habitatelor, astfel incat in prezent importanta lor pentru speciile ihtiofaunei este scazuta, asigurand insa mentinerea unor specii de pasari dintre care unele sunt protejate la nivel national si european.

2.5.5 Turism şi facilităţi de turism

Obiectivele turistice din zona parcului sunt reprezentate de balta Comana si rezervatiile delimitate in parc, peisajul forestier si vaile inundabile ale luncilor. Manastirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Tepes, dateaza din anul 1462 si reprezinta un punct deosebit de atractie turistica. Manastirea a fost recladita in sec. al XVI-lea de domnitorul Radu Serban pe ruinele constructiei initiale. In incinta manastirii au fost inmormantati Radu Serban si Nicolae Patrascu precum si familia Cantacuzino. Se crede ca tot aici ar fi fost inmormantat si Vlad Tepes. Realizarea unor manifestari de tipul sarbatorilor campenesti cum este „Sarbatoarea Bujorului”, reunesc pe scurte perioade un numar insemnat de personalitati publice, politicieni, oameni de afaceri, cercetatori, istorici, ziaristi. In localitatea istorica Calugareni, se gaseste Crucea lui Mihai, monuent istoric realizat in anul 1913 si restaurat in 1993 cu ocazia implinirii a 400 de ani de la urcarea pe tronul Tarii Romanesti a domnitorului Mihai Viteazul. In localitatea Gostinari se gasesc ruinele Palatului Domnesc ctitorit de Radu Serban. Infrastructura turistica este in prezent slab dezvoltata si este reprezentata in Comana prin pensiunea “Casa Comana”, aflata in circuitul turistic, cabana silvica “Fantana cu Nuc”, monument istoric, aflata in gestiunea Directiei Silvice Giurgiu, iar in Calugareni prin pensiunea Hanul Calugarenilor. Evaluare estimativă a fluxului şi activităţilor turiştilor: Turismul este legat mai mult de desfasurarea unor activitati traditionale si de vizitarea obiectivelor turistice existente. Potentialul turistic ridicat al zonei, estet insa este strans legat de infrastructura rutiera si de dezvoltarea infrastructurii turistice locale. Amenajarea complexa si renaturarea baltii Comana, ca punct principal de atractie turistica, ar putea constitui un prim obiectiv cu puternic impact asupra populatiei. Facilităţi turistice existente în PNC şi în localităţile adiacente: Casa Comana, Cabana Fantana cu Nuc, Hanul Calugarenilor

2.5.6 Educaţie şi facilităţi de educaţie

In localitatile ce au terenuri in Parcul Natural Comana isi desfasoara activitatea un numar de 14 scoli cu invatamant primar si gimnazial si 2 licee (in comunele Hotarele si Calugareni). Numarul de elevi inregistrati in invatamantul primar este de 3 793, iar in invatamantul liceal este de 664. Programa de invatamant este realizata de catre Ministerul Educatiei si Tineretului. Cadrele didactice sunt specializate si experimentate, asigurand educarea si indrumarea copiilor pana in clasa a VIII-a. Cei mai multi dintre copiii scolarizati urmeaza cursuri de invatamant in cadrul liceelor din comunele Hotarele, Calugareni si orasele Bucuresti sau Giurgiu sau se specializeaza in meserii in cadrul scolilor profesionale. Cu toate acestea numarul de copii care nu urmeaza


- 43 -

forma de invatamant primar sau renunta la scolarizare este in crestere. Din totalul scolilor, numai 7 se gasesc efectiv intre limitele parcului. Data fiind diversitatea exceptionala a florei si faunei, PNC reprezinta o zona ideala de studiu si realizare de aplicatii pentru studentii Facultatii de Biologie din Universitatea Bucuresti, dar si pentru studentii altor facultati cu sectii de ecologie, geografie, protectia mediului etc.

2.5.7 Cercetare şi facilităţi de cercetare

In decursul timpului, pe teritoriul PNC au fost realizate numeroase studii de catre colective de cercetare apartinand Institutului de Biologie din Bucuresti, Universitatii din Bucuresti, Institutului de Cercetari pentru Pedologie si Hidrologie, Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, Muzeului de Stiinte Naturale Grigore Antipa, etc. Printre lucrarile recente de cercetare desfasurate in cuprinsul PNC se mentioneaza cele realizate de specialisti ai Institutului de Biologie din Bucuresti, desfasurate in perioada 2000-2002, in cadrul Programului Natura 2000 si care au reprezentat fundamentul stiintific al constituirii parcului, Proiectul Life nr. 8571/2002 „Restaurarea baltii Comana”. De asemenea trebuiesc amintite cercetarile privind inventarierea patrimoniului natural al PNC, realizate de catre specialisti ai Muzeului de Stiinte Naturale Grigore Antipa. Acestor cercetari li se adauga observatiile realizate de catre angajati ai PNC privind inventarul speciilor si monitorizarea populatiilor. Dezvoltarea infrastructurii PNC si asigurarea cu echipamente de teren si laborator va permite cresterea volumului de informatie acumulata si realizarea bazelor de date stiintifice ale PNC, precum si dezvoltarea capacitatilor de colaborare si realizare de parteneriate in cadrul programelor nationale sau internationale care au ca scop protejarea naturii si a mediului inconjurator.


- 44 -

Capitolul 3

EVALUĂRI ŞI AMENINŢĂRI

3.1 Evaluare pentru mediul fizic şi biodiversitate

Parcul Natural Comana reprezinta un complex de ecosisteme forestiere, agricole si acvatice cu o intindere relativ mare, cu o mare varietate de specii vegetale si animale si habitate caracteristice zonelor umede aflate intr-un stadiu redus de antropizare. Cadrul fizico-geografic este reprezentat prin mare variabilitate geomorfologica, hidrologica si de microclimat. Microclimatul local este puternic influentat de zonele cu umiditate excesiva, zonele umede constituite in luncile inundabile ale raurilor Neajlov, Calnistea, Gurban, Zboiu si in baltile constituite pe cursurile inferioare ale acestor rauri, suprafata cea mai mare dintre acestea fiind evaluata pentru balta Comana– 1206.4 de hectare. Rol important in mentinerea microclimatului umed il au insa si baltile de la Mihai Bravu si Calugareni, precum si salba de lacuri de mica adancime de pe paraul Gurban care asigura sursa de apa necesara dezvoltarii vegetatiei forestiere din proximitate, a vegetatiei erbacee si arbustive de pe maluri. Aceste zone reprezinta biotopuri dens populate de catre un numar mare de specii animale, constituind in egala masura habitate de reproducere si hranire pentru speciile de pasari descrise in cuprinsul Parcului Natural Comana, dar si pentru speciile de mamifere care isi gasesc hrana si adapost in zonele cu vegetatie densa. Balta Comana, desi a pierdut din importanta ca zona umeda si rezervor al biodiversitatii din cauza lucrarilor de desecare executate, constituie inca o zona intens populata de catre pasari, mai ales in perioadele de migratie si de cuibarire, mentinad partial caracterul de microdelta conferit de regimul special al scurgerii apei raului Neajlov in aceasta zona.

3.1.1 Evaluare pentru biodiversitate şi habitate

Situata in partea sudica a teritoriului Romaniei, in Campia Burnasului, balta Comana sufera in prezent un accentuat proces de colmatare cauzat de aportul important de material aluvionar depozitat in aceasta zona de raul Neajlov, de volumul imens de materie organica depozitata, aflata in diferite grade de descompunere, dar mai ales, de modificarile caracteristicilor de scurgere ale apelor raului Neajlov ca urmare a lucrarilor de amenajare realizate pe cursul raului Arges. Considerata in prezent, ca suprafata si biodiversitate, a treia “zona umeda” importanta a Romaniei dupa Delta Dunarii si Balta Mica a Brailei, Balta Comana constituie un ecosistem acvatic extrem de complex, situat pe una dintre importantele cai de migratie ale pasarilor si un important loc de cuibarire pentru numeroase specii rare. Caracteristicile fizico-geografice si vechimea formarii lacului au permis constituirea unor asociatii floristice si faunistice specifice, care confera intregului ecosistem format caracteristici de microdelta. De asemenea, lacul si unele paraie tributare constituie habitatul caracteristic de supravietuire pentru unele specii de pesti endemici.


- 45 -

Un mare numar de specii vegetale, dintre care unele chiar endemice au fost descrise in aceasta zona. Diversitatea speciilor se amplifica foarte mult spre limita nordica a padurii Comana (vestigiu al codrilor Vlasiei), pe o distanta de mai multi kilometri, realizand un complex cu caracter unitar, cu conexiuni stranse, incluzand numeroase biotopuri si specii, unele caracteristice fiecarui ecosistem in parte, altele cu valente comune pentru ecosistemele acvatic si terestru. Importanta floristica si faunistica deosebita este completata de cele doua rezervatii ale Academiei Romane, respectiv rezervatia de bujor (Paeonia peregrina var.

romanica) si rezervatia de ghimpe (Ruscus aculeatus), delimitata in apropierea lacului Comana. Degradarea generala a habitatului constatata mai ales in ultimii ani a constituit principala cauza a disparitiei unui numar insemnat de specii si reducerii numerice a populatiilor unor specii destul de bine reprezentate anterior astfel incat, in prezent, in ecosistemul lacustru se poate remarca prezenta unui numar restrans de specii (mai ales vegetale) dar cu mare abundenta de indivizi. Lucrarile de amenajare a bazinului hidrografic al raului Arges desfasurate inainte de anul 1990, ca si unele lucrari de regularizare a cursului Neajlovului, efectuate in scopul cresterii suprafetelor de teren arabil au cauzat modificari importante in reteaua hidrografica din zona localitatii Comana. Modificarea nivelului apei la gurile de varsare ale Raului Neajlov in Arges a condus la aparitia unor importante modificari ale caracteristicilor hidrologice in bazinul inferior al Neajlovului, cauzand transformari dramatice in ecosistemele lacustre din regiune. Scaderea nivelului general al apei a cauzat, printre alte efecte negative si coborarea nivelului panzei de apa freatica, ceea ce a condus in timp la aridizarea intregii zone, generand modificari insemnate in structura asociatiilor vegetale. Pentru evaluarea biodiversitatii din Parcul Natural Comana se poate consulta anexa “Liste de specii”

3.2 Ameninţări

3.2.1 Ameninţări datorate activităţilor antropice

• Aridizarea si coborarea panzei freatice Interventiile antropice din zona inferioara a baltii Comana prin care s-a drenat apa de pe o mare suprafata din balta au favorizat si au accelerat fenomenele de degradare a habitatului acvatic astfel incat la doua decenii de la realizarea acestor lucrari balta s-a colmatat in proportie de 90%, un fenomen de gravitate extrema raportat la diversitatea biologica mentionata anterior in aceasta balta. Extinderea intravilanului si realizarea de constructii in apropierea ariilor protejate are de asemenea efecte nefaste asupra mediului fizic si a biodiversitatii. Construirea de obiective si dezvoltarea unor activitati care genereaza deseuri sau polueaza mediul fizic, fragmenteaza si limiteaza in acelasi timp habitatul speciilor acvatice ar putea chiar sa impiedice reproducerea unor specii de pesti. Cele mai grave activitati care se pot realiza in albiile raurilor si paraielor se refera la indiguire si utilizarea baltilor create in scopul cresterii speciilor de cultura. Pe langa faptul ca aceste diguri impiedica deplasarea libera a indivizilor, introducerea de specii, care mai devreme sau mai tarziu vor aparea si in mediul natural, poate modifica complet componenta ihtiofaunei sau a prezentei unor taxoni vegetali sau animali care compun spectrele trofice ale speciilor introduse, sunt concurente la hrana, habitat sau sunt mai sensibile fata de sistemele de parazitare potential introduse.


- 46 -

• Extragerea pietrisului din albiile minore ale raurilor modifica ireversibil mediul fizic si altereaza calitatea habitatelor, a peisajului iar masurile de reconstructie ecologica nu mai sunt eficiente uneori pentru renaturare.

• Suprapasunatul afecteaza structura solului, modificand textura orizonturilor superficiale si favorizand adesea fenomenele de eroziune. De asemenea diversitatea floristica este afectata direct proportional cu intensitatea pasunatului si specia care pasuneaza. In aceeasi masura sunt afectate si numeroase specii de insecte specifice unor anumite asociatii vegetale, reptilele, pasarile care se reproduc in zonele pasunate, dar chiar si unele specii de mamifere mici.

• Recoltarea speciilor de flora sau de fauna, indeosebi a acelora care constituie obiectul activitatilor de protectie din cuprinsul parcului, dar si a altor specii din flora spontana frecvent utilizate de catre populatie in medicina allopata ar putea afecta densitatea indivizilor, dar nu putem considera ca aceasta ar putea cauza disparitia speciilor. Recoltarea ciupercilor si a fructelor de padure constituie o alta activitate traditionala care va fi intens monitorizata.

• Turismul necontrolat poate afecta in masura mare habitatele si biodiversitatea prin prezenta turistilor in ariile de reproducere a speciilor, in mod deosebit a pasarilor, in perioada de cuibarire si crestere a progeniturii, prin recoltarea oualor sau capturarea puilor, prin aprinderea focului in locuri neamenajate si nepermise, prin depozitarea deseurilor menajere.

• Depozitarea deseurilor menajere si a altor materiale poluante care afecteaza in acelasi timp si peisajul natural, de catre locuitorii localitatilor aflate in cuprinsul parcului in diferite zone din padure, la marginea drumurilor sau chiar in terenul agricol constituie, de asemenea, un risc major de infestare a animalelor din parc cu diferite maladii care au incidenta crescuta la speciile domestice.

• Agricultura intensiva, chimizarea si realizarea de monoculturi pe suprafete intinse afecteaza grav diversitatea biologica din terenul agricol. La fel de grava este si introducerea unor specii noi, a unor soiuri sau linii modificate genetic.

• Vanatoarea, si in mod deosebit vanatoarea necontrolata, reprezinta o alta cauza potentiala a diminuarii diversitatii si a scaderii populatiilor unor specii de pasari sau de mamifere. Este necesar ca si aceasta activitate sa fie intens monitorizata de catre personalul parcului, pentru a putea interveni cu eficacitate in protejarea speciilor rare si amenintate, dar si pentru mentinerea unor efective populationale conforme cu capacitatea biogenica a habitatelor in cazul speciile care constituie obiectul vanatorii.

• Pescuitul excesiv poate fi o alta cauza a reducerii biodiversitatii. Utilizarea unor echipamente neadecvate dimensiunilor speciilor care se pescuiesc sau a unor metode sau echipamente nepermise constituie abateri grave de la legislatia nationala din domeniu. Este necesar ca in zonele de reproducere a speciilor rare, vulnerabile sau amenintate de pesti sa se instituie masuri de protectie totala.

• Recoltarea stufului este de asemenea o activitate traditionala in zona baltii Comana. Este necesar ca stuful sa se recolteze numai din anumite zone ale baltii pentru a nu afecta grav rolul protector pe care acesta il are pentru speciile de pasari si de mamifere care realizeaza concentrari in zonele umede in sezoanele de primavara si de toamna. Este interzisa cu desavarsire arderea stufului


- 47 -

3.2.2 Ameninţări naturale

� Aridizarea climei si coborarea nivelului panzei freatice Habitatele afectate cel mai grav pana in prezent sunt zonele umede din luncile inundabile ale raurilor Neajlov, Calnistea, paraielor Valea Gurbanului si Zboiu. Cauza deprecierii habitatului este aridizarea climei si scaderea nivelului panzei freatice care accentueaza la nivel local deficitul de umiditate si cauzeaza fenomene de uscare a vegetatiei erbacee, dar si a arboretelor din luncile raurilor. Reducerea debitelor apei conduce si la modificarea fluxului apei in albia minora (scaderea vitezei de scurgere) care favorizeaza fenomenele de depozitare de aluviuni si colmatarea rapida a bazinelor acvatice. Fenomenele mentionate conduc in timp relativ scurt la modificarea ecosistemelor acvatice si transformarea habitatelor lotice in habitate de tip lentic sau colmatarea lacurilor de mica adancime si a baltilor si evolutia lor spre habitate terestre. O data cu aceasta se schimba si componenta biocenozelor care le populeaza, dispar speciile descrise anterior si apar altele noi. Puternic afectate sunt populatiile speciilor vegetale si animale acvatice, dar in aceeasi masura si pasarile de balta ale caror habitate de reproducere si hranire se reduc considerabil ca suprafata si se depreciaza calitativ.

� Torenţialitatea Diferenta de nivel dintre diferite zone din parc este mica iar pantele sunt line, motiv pentru care torentialitatera este un fenomen care afecteaza in mica masura peisajul parcului. Cu toate acestea viiturile raului Neajlov influenteaza procesele biologice si habitatele din parc, mai ales in zona baltii Comana, care contine numeroase biotopuri in formare. Pe vaile raurilor se intalnesc insa ravene de mica adancime si mici crovuri formate sub actiunea apelor de siroire.

� Modificarea climatului Transformarea generala a climei in sensul aridizarii si reducerea suprafetelor apei din balta Comana cauzeaza un deficit important de apa si fenomene de uscare a vegetatiei erbacee si forestiere. Seceta pronuntata din timpul verii afecteaza calitatea pasunilor si creste presiunile exercitate de catre animale asupra speciilor vegetale, ca de altfel si asupra solului. Deficitul de apa din sol reduce productivitatea culturilor agricole, debiliteaza plantele si le expune atacului insectelor care se dezvolta exploziv in aceste conditii.

3.3 Evaluarea asupra utilizării terenurilor şi a

resurselor naturale

Terenurile forestiere sunt administrate in proportie mai mare de 90.3 % de catre Directia Silvica Giurgiu in baza studiilor de specialitate realizate de ICAS. Amenajamentele prevad tipul lucrarilor care se pot executa in anumite trupuri de padure si prevad masuri de conservare pentru ariile protejate. Proprietarii particulari vor respecta prevederile amenajamentelor si masurile de protejare propuse in prezentul plan de management Terenurile agricole apartin persoanelor fizice care le administreaza personal sau in asociatii agricole care stabilesc anual tipul culturilor, suprafetele cultivate, lucrarile de intretinere a culturilor si pe cele de recoltare. Pana in prezent nu au fost delimitate arii naturale cu statut de protectie in terenurile agricole.


- 48 -

Pasunatul se desfasoara pe pasunile apartinand comunitatilor locale. Pasunatul se realizeaza mai ales cu bovine si ovine si numai de catre locuitorii comunelor din interiorul parcului. Deplasarile realizate de catre animale pentru pasunat se fac pe distante mici. Este necesar sa se controleze numarul animalelor care pasuneaza o anumita suprafata de pasune, frecventa si intensitatea pasunatului. De asemenea este necesar sa se adopte masuri de imbunatatire a pasunilor existente in sensul cresterii productivitatii lor. Pasunile aflate in cuprinsul ariilor protejate vor fi excluse de la pasunat si vor fi atent monitorizate pentru a putea interveni in scopul protejarii speciilor vegetale si animale existente (rezervatii naturale cu management activ). Apele din cuprinsul Parcului Natural Comana se afla in administrarea Regiei Apele Romane, a Consiliului Judetean Giurgiu (Balta Comana) sau a consiliilor locale (bazinele paraielor Zboiu si Gurban), ori in posesiune privata. Vanatoarea si pescuitul se vor desfasura conform legislatiei in vigoare, cu respectarea statutului ariilor speciale de conservare in conformitate cu scopul constituirii si obiectivele urmarite. Recoltarea fructelor de padure, a ciupercilor si speciilor vegetale din flora spontana care nu sunt protejate sau nu se afla in interiorul ariilor protejate se va face sub coordonarea administratiei parcului. Recoltarea stufului pentru necesitatile comunitatilor locale sau comercializare se va face in cuantumul, de pe suprafetele si in perioadele stabilite anual de catre administratia parcului.

3.3.1. Vanatoarea

Activitatea de vanatoare este reglementata prin Legea nr. 407/2006-Legea vanatorii si protectiei vanatului. In cuprinsul PNC sunt delimitate sase fonduri de vanatoare apartinand mai multor asociatii de vanatoare. Cele sase fonduri de vanatoare sunt urmatoarele: F.V. 38 Baneasa, gestionat de AJVPS Giurgiu; F.V. 10 Mislea, gestionat de AJVPS Giurgiu; F.V. 9 Crivat, gestionat de AVPS Vulturul Bucuresti; F.V. 11 Comana, gestionat de AVPS Bradul Bucuresti; F.V. 14 Singureni, gestionat de AVPS Alcedo Bucuresti F.V. 12 Gradistea gestionat de AVPS Lunca Bucuresti. Managementul populatiilor de vanat se realizeaza de catre gestionarii fondurilor de vanatoare in concordanta cu Legea vanatorii si protectiei fondului cinegetic, pe baza contractelor de gestionare realizate cu M.A.D.R. In Parcul Natural Comana desfasurarea actiunilor de vanatoare este interzisa in zona de protectie integrala. Fondurile de vanatoare mentionate fiind delimitate in zona de campie au ca specii principale de vanat iepurele (Lepus

europaeus), fazanul (Phasianus sp.) si capriorul (Capreolus capreolus). Data fiind suprafata mare de padure, in fondurile de vanatoare nr. 11 Comana si 9 Crivat exista populatii stabile de cerb comun (Cervus elaphus). Aceste populatii s-au constituit prin reintroducerea cerbului in vechiul areal ocupat, care cuprindea in trecut si zona de campie. In zona sudica a Romaniei s-a creat astfel artificial o distributie insulara a acestei specii. Pentru Parcul Natural Comana cerbul comun reprezinta o specie cu mare valoare faunistica, careia este necesar sa i se confere masuri suplimentare de protectie. Populatiile de caprior (Capreolus capreolus) sunt de asemenea stabile, iar aria lor de distributie este continua, ceea ce elimina riscurile consangvinizarii. In cuprinsul parcului populatiile actuale de mistret sunt relativ mari si cauzeaza uneori daune sectorului agricol. Populatiile de pradatori sunt


- 49 -

mentinute prin activitati manageriale in echilibru cu speciile prada. In cuprinsul parcului se constata existenta unui numar mare de mamifere de prada, explicat prin diversitatea habitatelor. Aproape toate speciile de mamifere de interes cinegetic din sudul Romaniei se gasesc si in Parcul Natural Comana. Date fiind conditiile speciale de habitat conferite de caracteristicile zonelor umede si de existenta trupurilor de padure de mare intindere diversitatea speciilor de prada din Clasa Aves

este exceptionala. Desi au disparut marii pradatori mentionati in aceasta zona in perioada anilor 1950-1960, pasarile de prada au numerosi reprezentanti care caracterizeaza habitatele forestiere, zonele umede si terenurile agricole. Majoritatea acestor specii se afla in prezent sub protectia legislatiei nationale si europene si se afla in expansiune numerica, dar si ca arie de distributie.

3.3.2. Pescuitul sportiv

Reprezinta o activitate mai putin dezvoltata in cuprinsul Parcului Natural Comana. Se poate considera ca fiind o activitate traditionala. Desi Parcul Natural Comana este strabatut de mai multe cursuri de apa importanta acestora pentru sectorul de pescuit este redusa. Pescuitul se poate desfasura conform legislatiei in vigoare in bazinele acvatice naturale sau in bazinele amenajate din cuprinsul parcului, exceptand balta Comana si paraul Gurban unde pescuitul se poate realiza in conditiile specificate in Regulamentul Parcului Natural Comana, capitol al Planului de Management. Desi interesul pentru pescuitul sportiv este scazut pe apele naturale din parc, Balta Comana si paraul Gurban adapostesc mai multe specii de pesti cu valoare stiintifica deosebita, cele mai multe dintre ele aflate in listele speciilor protejate prin legislatia nationala si europeana. Pentru aceste specii si habitatele pe care le populeaza este necesar sa se adopte masuri speciale de protectie. Pescuitul industrial este interzis in apele aflate in regim natural din Parcul Natural Comana.


- 50 -

Capitolul 4

MASURI SI ACTIUNI DE PROTEJARE A POPULATIILOR DIN PARC SI MASURI

DE CONSERVARE SPECIFICE SITURILOR NATURA 2000

4.1 Masuri de protejare si conservare a speciilor si habitatelor

Prin O.M. 776/2007 teritoriul Parcului Natural Comana a fost declarat sit de importanta comunitara, atribuindu-se codul ROSCI 0043 Comana. Lista de habitate si specii pentru care s-a declarat situl de importanta comunitara, conform anexei nr. 2 a O.M. 776/2007 este urmatoarea: Tipuri de habitate:

1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3150 - Lacurieutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 - Lacuri distrofice şi iazuri; 3260 -Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; 40C0* -Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 9160 - Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli; 91AA - Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae);

91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91M0 - Păduri balcanopanonice de cer şi gorun; 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba


- 51 -

Specii de amfibieni şi reptile: 1220 - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă); 1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean)

Specii de peşti:

1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă); 1145 - Misgurnus fossilis (Ţipar); 2011 – Umbra krameri (Ţigănuş)

Specii de nevertebrate: 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare); 1052 -Euphydryas maturna; 1083 - Lucanus cervus (Rădaşcă, Răgacea); 1060 - Lycaena dispar; 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenuşiu); 4052 - Odontopodisma rubripes (Lăcustă de munte); 1084* - Osmoderma eremite (Cărăbuş); 1014 - Vertigo angustior

Specii de plante:

4067 - Echium russicum (Capul şarpelui); 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii); 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă) Prin H.G. 1284/2007 teritoriul Parcului Natural Comana a fost declarat sit de protectie avifaunistica atribuindu-se codul ROSPA 0022 Comana IBA. Lista de specii pentru care s-a declarat situl de importanta avifaunistica, conform anexei nr. 1 din H.G. 1284/2007 este urmatoarea:

Specii de pasari: Tab.4.1. Nr. Crt. Cod Natura 2000 Nume Specie

1. A402 Accipiter brevipes

2. A229 Alcedo atthis

3. A089 Aquila pomarina

4. A029 Ardea purpurea

5. A024 Ardeola ralloides

6. A222 Asio flammeus

7. A060 Aythya nyroca

8. A021 Botaurus stellaris

9. A224 Caprimulgus europaeus


- 52 -

continuare tab. 4.1.

10. A196 Chlidonias hybridus

11. A197 Chlidonias niger

12. A030 Ciconia nigra

13. A080 Circaetus gallicus

14. A081 Circus aeruginosus

15. A231 Coracias garrulus

16. A122 Crex crex

17. A238 Dendrocopos medius

18. A429 Dendrocopos syriacus

19. A027 Egretta alba

20. A026 Egretta garzetta

21. A379 Emberiza hortulana

22. A097 Falco vespertinus

23. A321 Ficedula albicollis

24. A135 Glareola pratincola

25. A131 Himantopus himantopus

26. A022 Ixobrychus minutus

27. A338 Lanius collurio

28. A339 Lanius minor

29. A246 Lullula arborea

30. A272 Luscinia svecica

31. A073 Milvus migrans

32. A023 Nycticorax nycticorax

33. A019 Pelecanus onocrotalus

34. A072 Pernis apivorus

35. A393 Phalacrocorax pygmeus

36. A151 Philomachus pugnax

37. A234 Picus canus

38. A034 Platalea leucorodia

39. A032 Plegadis falcinellus

40. A120 Porzana parva

41. A119 Porzana porzana

42. A132 Recurvirostra avosetta

43. A193 Sterna hirundo

44. A307 Sylvia nisoria

45. A166 Tringa glareola


- 53 -

4.1.1. Masuri de protejare si conservare a speciilor din Parcul Natural Comana

4.1.1.1. Masuri de protejare si conservare a nevertebratelor

4.1.1.1.1 Masuri de protejare si conservare a nevertebratelor acvatice

1. Interzicerea activitatilor de regularizare a cursurilor naturale de apa; 2. Interzicerea extractiei de agregate minerale din albia minora a raurilor; 3. Interzicerea arderii vegetatiei macrofitice emerse; 4. Interzicerea recoltarii/extragerii vegetatiei macrofitice submerse; 5. Monitorizarea in vederea stoparii oricaror forme de poluare fizica sau chimica; 6. Interzicerea introducerii speciilor alohtone de pesti sau a altor vertebrate al caror regim trofic include nevertebrate acvatice; 7. Interzicerea amenajarii de ferme piscicole in bazinele acvatice naturale. 8. Realizarea de brosuri si pliante informative si educative ; 9. Realizarea de activitati educative in scoli ; 10.Utilizarea mijloacelor media in scop educativ pentru prezervarea populatiilor de neevrtebrate, pasari, pesti, lilieci, etc.

4.1.1.1.2.Masuri de protejare si conservare a nevertebratelor din agrosisteme

1. Mentinerea unor benzi de teren arabil nelucrate in perioada de iarna; 2. Reducerea gradului de intensivizare al lucrarilor agricole; 3. Reducerea suprafetelor monoculturilor si mozaicarea terenurilor agricole; 4. Mentinerea pajistilor si pasunilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de pasunat; 5. Interzicerea arderii miristilor, a vegetatiei erbacee sau arbustive de pe canalele de irigatie sau malurile apelor, a vegetatiei arbustive din terenuri deschise; 6. Interzicerea taierii arborilor solitari sau a grupurilor de arbori din terenurile agricole; 7. Interzicerea realizarii tratamentelor chimice cu substante cu toxicitate si remanenta mare; promovarea conceptelor si metodelor de combatere biologica; 8. Realizarea perdelelor forestiere de protejare a terenurilor agricole. 9. Realizarea de brosuri si pliante informative si educative ; 10. Realizarea de activitati educative in scoli ; 11.Utilizarea mijloacelor media in scop educativ pentru prezervarea populatiilor de neevrtebrate, pasari, pesti, lilieci, etc.


- 54 -

4.1.1.1.3.Masuri de protejare si conservare a nevertebratelor

din habitatul forestier 1. Mentinerea unui numar minim de arbori varstnici (un volum de 20-30 de metri cubi de arbori scorburosi la un ha de padure); 2. Utilizarea preparatelor biologice si a metodelor de combatere biologica a defoliatorilor forestieri; 3. Mentinerea arborilor doborati in habitatele forestiere; 4. Realizarea unei structuri pluriene a arboretelor; 5. Cresterea diversitatii speciilor forestiere; 6. Protejarea litierei, a covorului vegetatiei erbacee si a subarboretului in timpul desfasurarii lucrarilor de exploatare si transport al masei lemnoase. 7. Realizarea de brosuri si pliante informative si educative ; 8. Realizarea de activitati educative in scoli ; 9.Utilizarea mijloacelor media in scop educativ pentru prezervarea populatiilor de neevrtebrate, pasari, pesti, lilieci, etc.

4.1.1.2. Masuri de protejare si conservare a pasarilor

Masurile manageriale de protejare a speciilor trebuie sa tina seama de exigentele biologice ale speciilor referitoare la existenta adaposturilor naturale, a teritoriilor de cuibarire, a teritoriilor de hranire si de relatiile interspecifice. Habitatul forestier in care se inregistreaza cea mai mare densitate de indivizi, si in care sunt inventariate cele mai multe dintre speciile prezente este liziera padurii, la limita cu balta Comana. Aceasta permite efectuarea unor lucrari de amenajare a habitatului. Masuri manageriale de mentinere si imbunatatire a habitatului lizierei padurii: - se constituie o banda de protectie cu latimea de 50 de metri in lungul lizierei padurii, la contactul cu balta Comana, in care se interzice efectuarea lucrarilor silvice de igiena iar in cadrul taierilor de produse principale se mentin arborii seculari (stejari si frasini) reprezentand potentiale locuri de cuibarit si puncte de observatie pentru speciile de pasari de prada, dar si pentru numeroase specii de pasari caracteristice habitatului acvatic, care cuibaresc in coronamentul arborilor inalti; -plantarea, in liziera padurii, a unor specii de arbusti de talie medie sau mica (Crataegus sp., Prunus sp.) care fructifica abundent, asigurand protectie speciilor de paseriforme si sursa de hrana pentru perioada de iarna; - se interzice aplicarea tratamentelor chimice care se bazeaza pe utilizarea unor substante cu grad ridicat de toxicitate si au remanenta mare, efectuate impotriva insectelor defoliatoare; -se propune amplasarea de cuiburi artificiale, construite conform instructiunilor RNP-ROMSILVA in perimetrul benzii de protectie si in afara zonelor de protectie integrala; -controlul si interzicerea depozitarii necontrolate a deseurilor menajere, substantelor toxice, cadavrelor pasarilor sau mamiferelor in cuprinsul parcului. Cadavrele descoperite vor fi transmise laboratorului D.S.V.S.A. Giurgiu sau vor fi incinerate daca se afla in stare avansata de descompunere, iar tesuturile ramase nearse vor fi ingropate de catre proprietarul, administratorul terenului unde sunt depistate; -observarea atenta a starii de sanatate a pasarilor din ornitofauna salbatica.


- 55 -

-mentinerea a cel putin zece arbori debilitati sau uscati la un hectar de padure, ca puncte de hranire pentru speciile de pasari care consuma insecte sau larve ce traiesc sub scoarta sau in trunchiurile acestora; -plantarea de specii de arbori si arbusti (plopi si salcii – specii autohtone) in zonele cu umiditate excesiva din zona inundabila a lizierei padurii; -monitorizarea populatiilor de pasari din padure (a prezentei si marimii populatiilor) ca indicator al diversitatii si stabilitatii ecosistemului. Cresterea consistentei lizierei si a diversitatii speciilor vor asigura o mai buna protectie a habitatului forestier situat la limita cu Balta Comana, si o relativa uniformizare a conditiilor de biotop (reducerea impactului vanturilor puternice, mentinerea umiditatii); Biotopurile specifice interiorului padurii se caracterizeaza prin conditii mai uniforme de mediu, care faciliteaza mentinerea populatiilor de pasari. Totusi, mentinerea consistentei arboretului la valori 0,8 - 0,9, cu o singura clasa de varsta a arborilor (de obicei mai mare de 80 de ani) si imposibilitatea dezvoltarii subarboretului si paturii erbacee reduc puternic abundenta numerica a indivizilor si numarul de specii. Aceste biotopuri nu ofera conditii pentru cuibarit, adapost sau hranire pentru multe dintre speciile de pasari. - aplicarea de taieri pe suprafete mici sau rarituri care sa reduca consistenta si densitatea arboretului si sa ofere conditiile instalarii subarboretului si a paturii vegetale erbacee. - amplasarea in perimetrul suprafetelor exploatate de cuiburi artificiale pentru pasarile insectivore. Aceste cuiburi vor fi amplasate si in lungul liniilor parcelare in cazul parcelelor in care subarboretul este putin dezvoltat. - promovarea diversitatii specifice care sa asigure variabilitatea conditiilor de habitat; -amplasarea relativ uniforma a suprafetelor parcurse de taieri in arboretele in care acest lucru este permis; -exceptarea de la taiere a arborilor varstnici (qvercinee, frasini, tei, ulmi), in cadrul tratamentelor ce nu implica taieri rase, ca biotop de cuibarire si hranire pentru speciile de pasari; Obiective prioritare : 1. Identificarea speciilor si estimarea marimii populatiilor ; 2. Monitorizarea populatiilor pasarilor si a habitatelor ocupate ; 3. Cartarea in sistem GIS a habitatelor de reproducere, hranire si iernare din cuprinsul parcului ; 4. Aplicarea interdictiei actiunilor de vanatoare in zona de protectie integrala ; 5. Monitorizarea populatiilor de mamifere si pasari care constituie obiectul vanatorii in cuprinsul parcului si a actiunilor de vanatoare ; 6. Interzicerea incendierii miristilor de pe terenurile agricole si a arderii stufului in balta Comana, lunca raului Neajlov, luncile raurilor Gurban, Zboiu si alte zone cu vegetatie caracteristica zonelor umede ; 7. Monitorizarea activitatii de recoltare a stufului ; 8. Interzicerea taierii tufisurilor si a vegetatiei arbustive din campul deschis ; 9. Interzicerea introducerii de specii noi de pasari. Activitatile de populare cu specii de interes cinegetic vor respecta conditiile impuse prin lege ; 10. Interzicerea recoltarii oualor de pasari si a puilor nezburatori ; 11. Interzicerea distrugerii cuiburilor pasarilor. 12. Controlul pradatorilor nespecifici (caini hoinari, pisici) in zonele de cuibarire ; 13. Limitarea si monitorizarea accesului oamenilor si animalelor aflate la pasunat in zonele de cuibarire (in mod deosebit balta Comana si lunca paraului Gurban);


- 56 -

14. Dezvoltarea infrastructurii privind activitatile de monitorizarea (dotarea cu echipamentele necesare observarii pasarilor, prelevarii si manipularii probelor ; realizarea a trei observatoare inalte in zona baltii Comana si a doua observatoare inalte in zona paraului Zboiu) ; 15. Conservarea arborilor cu varsta mai mare de 100 de ani, mai ales in zona de contact dintre padure si balta Comana. Se vor conserva in primul rand arborii din speciile: stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior) si cires (Prunus avium); Conservarea unor subparcele de padure care contin arbori varstnici in scopul realizarii unui mozaic « de varste » in habitatul forestier. Se estimeaza ca arborii scorburosi trebuie sa reprezinte ca volum 20-30 de m3/hectar de padure. 16. Pastrarea arborilor uscati, rupti, scorburosi, debilitati in vederea conservarii siturilor de cuibarit si hrana din perimetrul protejat (se urmareste pastrarea tuturor arborilor debilitati sau in diferite stari de degradare de la liziera, la contactul dintre padure si balta Comana, pe o fasie cu latimea de 50 metri). Prin aceasta masura se va evita disparitia unor specii de pasari rare din padurea Comana, printre care si cateva rapitoare de noapte (ordinul Strigiformes). 17. Efectuarea lucrarilor de ingrijire si exploatare forestiera in afara sezonului de cuibarit cuprins intre 15 martie – 1 septembrie (masura este recomandata pentru unitatile amenajistice ce includ arbori batrani); 18. Conservarea vegetatiei arbustive din poieni, parchete exploatate si mai ales din liziera padurii, la contactul cu balta Comana. Se vor proteja indeosebi macesul (Rosa canina) si alte specii arbustive cu spini pentru protejarea locurilor de cuibarit ale speciei Lanius collurio – sfrancioc rosiatic; 19. Aplicarea masurilor de restrictionare si dirijare a turismului in padure (amplasarea de panouri avertizoare, bariere pentru limitarea accesului autovehiculelor). 20. Stimularea activitatilor de ingrijire si recoltare manuala a culturilor din zonele de cuibarire ale pasarilor. 21. Realizarea de brosuri si pliante informative si educative ; 22. Realizarea de activitati educative in scoli ; 23.Utilizarea mijloacelor media in scop educativ pentru prezervarea populatiilor de neevrtebrate, pasari, pesti, lilieci, etc.

4.1.1.3 Masuri de protejare si conservare a pestilor

1. Identificarea speciilor si estimarea marimii populatiilor ; 2. Monitorizarea populatiilor pestilor si a habitatelor ocupate ; 3. Cartarea in sistem GIS a habitatelor de reproducere si iernare a speciilor endemice, amenintate, vulnerabile si/sau rare ; 4. Cartarea traseelor de migrare ale pestilor realizate pentru reproducere sau iernare ; 5 Monitorizarea calitatii apei raurilor si lacurilor din cuprinsul parcului ; 6 Monitorizarea surselor de poluare chimica si menajera a apelor si eliminarea acestora de pe teritoriul parcului ; 7. Interzicerea activitatilor de extractie de agregate minerale din albia minora a raurilor ; 8. Interzicerea realizarii de noi amenajari piscicole in albiile minore ale raurilor ; 9. Interzicerea realizarii de constructii hidrotehnice pe rauri si paraie cu exceptia barajului de pamant prevazut a se realiza pe raul Neajlov, care are rolul renaturarii baltii Comana, afectata prin activitati antropice ; 10. Interzicerea activitatii de populare cu specii de pesti de cultura a apelor aflate in regim natural ;


- 57 -

11. Interzicerea introducerii de specii noi de pesti in bazinele acvatice naturale din cuprinsul parcului ; 12. Monitorizarea activitatii de acvacultura ; 13. Monitorizarea activitatii de acvacultura pentru limitarea riscurilor de evadare a pestilor de cultura si transmiterii de boli populatiilor naturale ; 14 Elaborarea si instituirea de masuri speciale de protectie pentru populatiile speciilor cu valoare stiintifica deosebita ; 15. Monitorizarea si prezervarea habitatelor de reproducere si iernare ale speciilor endemice, amenintate, vulnerabile si/sau rare ; 16. Interzicerea utilizarii pesticidelor si a substantelor chimice cu toxicitate crescuta sau neomologate in cuprinsul parcului ; 17. Interzicerea exercitarii pescuitului sportiv in zonele de reproducere sau iernare ale pestilor care vor fi definite si cartate in sistem GIS ; 18. Monitorizarea respectarii legislatiei in vigoare privind durata sezonului de prohibitie, metodele admise la pescuit, marimea capturii, speciile admise, talia pestilor retinuti ; 19. Interzicerea pescuitului din barca in balta Comana ; 20. Interzicerea pescuitului de tip industrial in bazinele neamenajate ; 21. Interzicerea deversarii de substante toxice, deseuri menajere in apa raurilor si paraielor ; 22. Interzicerea depozitarii de substante toxice, deseuri menajere in albia majora a raurilor si paraielor ; 23. Realizarea unor culturi cu specii arbustive sau specii de arbori pentru protejarea malurilor raurilor si retentia apelor meteorice care pot transporta substante toxice in rauri ; 24. Realizarea de activitati de reconstructie ecologica pentru stabilizarea albiilor majore ale raurilor, versantilor, ravenelor sau a zonelor afectate prin activitati antropice din albia majora ; 25. Realizarea de brosuri si pliante informative si educative ; 26. Realizarea de activitati educative in scoli ; 27. Utilizarea mijloacelor media in scop educativ pentru prezervarea populatiilor de pasari, pesti, lilieci, etc.

4.1.1.4 Masuri de protejare si conservare a mamiferelor 1. Identificarea speciilor si estimarea marimii populatiilor ; 2. Monitorizarea populatiilor si a habitatelor ocupate ; 3. Cartarea in sistem GIS a habitatelor speciilor periclitate si a zonelor de concentrare pentru iernare ; 4. Renaturarea habitatelor acvatice afectate antropic prin lucrari de regularizare a cursurilor de apa 5. Monitorizarea activitatilor cinegetice din cuprinsul parcului si realizarea de interventii active pentru protejarea speciilor de interes cinegetic 6. Cresterea capacitatii biogenice a habitatelor forestiere si agricole pentru mamiferele de interes cinegetic ; 7. Promovarea agriculturii ecologice, a culturilor cu grad scazut de mecanizare si intensivizare, a activitatilor desfasurate manual in habitatele populate de mamifere mici ; 8. Elaborarea si instituirea unor masuri active de protejare a rozatoarelor si carnivorelor din agrosisteme si a ecosistemelor forestiere si acvatice ce se regasesc in listele speciilor si habitatelor cu statut de protectie. 9. Monitorizarea mamiferelor salbatice din habitatul uman ;


- 58 -

10. Interzicerea depozitarii deseurilor menajere/substantelor chimice in terenurile agricole sau silvice ; 11. Interzicerea depozitarii cadavrelor animalelor domestice in cuprinsul parcului ; 12. Respectarea normelor sanitar-veterinare privind achizitionarea, transportul si stocarea animalelor vii sau produselor de origine animala. 13. Initierea masurilor de protectie sanitar-veterinare in cazul aparitiei si manifestarii bolilor cu origine bacteriana sau virala cu caracter de epizootii. 14. Transmiterea catre laboratorul D.S.V.S.A. Giurgiu a probelor provenite de la animale bolnave sau a cadavrelor ; arderea cadavrelor aflate in stare avansata de descompunere gasite in terenurile agricole sau forestiere si ingroparea tesuturilor care nu au fost distruse prin ardere. 15. Interzicerea utilizarii pesticidelor si substantelor chimice toxice cu remanenta mare in cuprinsul parcului. 16. Este interzisa introducerea de specii alohtone in cuprinsul parcului. In cazul efectuarii de repopulari cu mamifere din speciile de interes cinegetic se vor respecta normele sanitar-veterinare privind recoltarea, transportul si conditiile de carantina. Realizarea de repopulari se va face cu acordul administratiei Parcului Natural Comana. 17. Se interzice pasunarea animalelor domestice in padure. 18. Realizarea de brosuri si pliante informative si educative ; 19. Realizarea de activitati educative in scoli ; 20.Utilizarea mijloacelor media in scop educativ pentru prezervarea populatiilor de neevrtebrate, pasari, pesti, lilieci, etc.

4.1.1.5 Masuri de protejare si conservare a chiropterelor 1. Identificarea speciilor si estimarea marimii populatiilor ; 2. Monitorizarea populatiilor de lilieci si a habitatelor ocupate ; 3. Cartarea in sistem G.I.S. a coloniilor de reproducere si de iernare ale chiropterelor; 4. Prezervarea arborilor varstnici, scorburosi din padure, indeosebi a acelora aflati in apropierea cursurilor de apa sau lacurilor (Balta Comana, zona impadurita a cursului raului Neajlov si Zboiu si a paraului Gurban). In restul padurii se vor mentine cel putin 10 arbori varstnici/hectar, cu distributie cat mai uniforma in interiorul padurii. 5. Evitarea efectuarii tratamentelor impotriva defoliatorilor forestieri in zonele mentionate ; 6. Protejarea coloniilor de reproducere sau iernare din mediul antropizat. 7. Amplasarea de surse de iluminare la cantoanele silvice din interiorul sau de pe limita padurii sau in zonele rurale aflate in apropierea coloniilor de lilieci ; 8. Limitarea accesului pradatorilor nespecifici la coloniile de lilieci din spatiul antropic. 9. Amplasarea de adaposturi, confectionate conform specificatiilor 10. Executarea lucrarilor de exploatare de masa lemnoasa in afara perioadei de reproducere a liliecilor. 11. Se vor conserva gardurile vii, perdelele de protectie si aliniamentele de arbori din afara padurii. 12. Realizarea de brosuri si pliante informative si educative ; 13. Realizarea de activitati educative in scoli ; 14.Utilizarea mijloacelor media in scop educativ pentru prezervarea populatiilor de neevrtebrate, pasari, pesti, lilieci, etc.


- 59 -

4.1.2 Masuri de protejare si conservare a habitatelor

din Parcul Natural Comana

In cuprinsul Parcului Natural Comana au fost descrise mai multe tipuri de habitate prioritare, mentionate la capitolul “Biodiversitate”. Masurile manageriale necesare protejarii si conservarii acestor habitate sunt urmatoarele: a) Masuri de management pentru protejarea si conservarea habitatelor acvatice curgatoare (rauri, paraie) 1. interzicerea realizarii de lucrari de regularizare a cursurilor naturale de apa; 2. interzicerea realizarii de lucrari de extractie de agregate minerale din patul albiei minore sau din albia majora (inundabila) a raurilor; 3. interzicerea bararii cursurilor raurilor (exceptand raul Neajlov in zona localitatii Budeni unde se prevede realizarea unor lucrari de reconstructie ecologica a baltii Comana) si paraielor; 4. interzicerea depozitarii de agregate minerale in albia inundabila a raurilor; 5. interzicerea deversarii de substante chimice (organice sau minerale) in rauri; 6. interzicerea depozitarii deseurilor menajere sau industriale in albia majora a cursurilor de apa; 7. realizarea unr benzi de protectie de 20-50 de metri latime in lungul albiilor minore ale raurilor si realizarea de perdele forestiere de protectie; 8. interzicerea taierii arborilor din zona ripariana; 9. realizarea de lucrari speciale pentru stabilizarea malurilor erodate; 10. interzicerea arderii vegetatiei ripariene; 11. monitorizarea habitatelor prioritare. b) Masuri de management pentru protejarea si conservarea habitatelor acvatice stagnante (balti si lacuri) 1. mentinerea regimului natural de inundare al cuvetei lacurilor si baltilor naturale; 2. refacerea regimului hidrologic al baltii Comana prin bararea raului Neajlov in zona localitatii Budeni (reconstructie ecologica a habitatului acvatic); 3. mentinerea regimului natural de scurgere si inundare in baltile formate pe cursul paraului Gurban; 4. interzicerea activitatilor de extractie de agregate minerale; 5. interzicerea activitatilor de acvacultura in albia minora a raurilor si paraielor; 6. interzicerea arderii stufului, a vegetatiei erbacee sau a vegetatiei arbustive de pe grinduri, zona ripariana sau zona inundabila a cuvetei lacurilor; 7. realizarea de lucrari de decolmatare a canalelor obturate cu vegetatie macrofitica in balta Comana; 8. interzicerea realizarii de lucrari de desecare; 9. monitorizarea habitatelor prioritare. c) Masuri de management pentru protejarea si conservarea terenurilor saraturate din lunca raului Neajlov 1. interzicerea schimbarii desinatiei terenurilor; 2. interzicerea pasunatului sau limitarea numarului animalelor;


- 60 -

3. interzicerea uilizarii de ingrasaminte organice sau minerale pentru cresterea productivitatii pasunilor; 4. interzicerea modificarii regimului hidric al solului si regimului apelor de suprafata prin desecare sau utilizarea excesiva a apei din panza freatica; 5. interzicerea executarii de lucrari de decopertare sau extragerea de agregate minerale; 6. interzicerea accesului autovehiculelor sau a mijloacelor de transport hipotractate; 7. interzicerea oricaror forme de exploatare agricola; 8. initierea de masuri active de management pentru protejarea speciilor si asociatiilor vegetale protejate; 9. monitorizarea habitatelor saraturate prioritare din lunca iundabila a raului Neajlov. d) Masuri de management pentru protejarea si conservarea habitatelor forestiere prioritare 1. interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor forestiere; 2. intericerea incendierii vegetatiei erbacee, arbustive si arborescente; 3. interzicerea pasunatului; 4. interzicerea realizarii de tratamente chimice neselective sau cu grad scazut de selectivitate si remanenta mare pentru combaterea insectelor defoliatoare; promovarea tratamentelor bazate pe utilizarea preparatelor biologice; 5. mentinerea arborilor doborati la suprafata solului; 6. mentinerea unui numar suficient de mare de arbori varstnici pentru protejarea pasarilor, unor grupe de insecte si liliecilor arboricoli; 7. interzicerea realizarii de lucrari care modifica regimul hidric al solului; 8. interzicerea executarii de taieri rase cu exceptia crangurilor de salcam si zavoaielor de plop alb si parchetelor de plop euramerican; 9. realizarea de actiuni active de management pentru facilitarea regenerarii speciilor care constituie obiectul protejarii; 10. monitorizarea habitatelor forestiere prioritare din cuprinsul parcului.


- 61 -

4.2 Actiuni

Tab.4.2.

TEMA: A. BIODIVERSITATE ŞI PEISAJ OBIECTIV Conservarea populaţiilor, a habitatelor, a ecosistemelor acvatice si terestre cu importanta stiintifica deosebita,

a peisajului natural şi antropic ACŢIUNI LIMITE/

TINTĂ

PR

IOR

ITA

TE

A

Jumătate de an; Activ. cu prioritatea PRIORITATEA 1 Se atribuie acţiunilor care TREBUIE să se desfăşoare în perioada de implementare a planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec PRIORITATEA 2 Acţiuni ce AR TREBUI finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivaţie serioasă dacă nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/ sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2

Parteneri pentru implementare

Note

An1 An2 An3 An4 An5

H1

H2

H 1

H2

H1

H2

H1

H2

H1

H2

A.1. Identificarea, descrierea si delimitarea de noi arii naturale de interes stiintific, peisagistic, istoric, cultural etc. din cuprinsul Parcului Natural Comana

Descrierea si delimitarea ariilor de interes din PNC

1

Institutute de cercetare, universitati, ONG,APM

A.2. Actualizarea si dezvoltarea bazei de date cartografice

Cartografierea ariilor de interes pentru parc

1

ICAS

A.3. Actualizarea inventarului habitatelor naturale, a speciilor vegetale si animale din cuprinsul Parcului Natural Comana

Liste de specii si habitate

1

Institutul de Biologie, institute de cercetare, universitati, ONG

A.4. Realizarea hărţilor de distributie a speciilor endemice, rare si amenintate şi a habitatelor protejate. Intocmirea si implementarea planurilor de masuri pentru protejarea populatiilor speciilor endemice, vulnerabile sau rare

Cartografierea ariilor de distributie a speciilor si habitatelor

1

ICAS

A.5. Realizarea listei roşii a speciilor vegetale si animale din PNC

Liste rosii si specii importante pentru parc

1

Institutul de Biologie, institute de cercetare, universitati, ONG

A.6. Realizarea planului de monitorizare a biodiversităţii si evaluare a stării ecosistemelor

Specii şi habitate monitorizate

1

Institute de cercetare, universitati, ONG

A.7. Identificarea si implementarea masurilor de conservare, monitorizare si management activ in zona de protectie integrala, conform scopului constituirii zonei de protectie si obiectivelor stabilite

Masuri speciale de protejare si conservare

1

Institute de cercetare, universităţi, asociaţii profesionale, voluntari specializaţi, ONG

A.8. Cartografierea si monitorizarea prioritara a zonelor de management durabil supuse presiunilor antropice si expuse riscului de degradare

Realizarea de harti Monitorizare

1

Institute de cercetare, Universităţi, Asociaţii profesionale, voluntari specializaţi, ONG, GNM, ISC, APM


- 62 -

continuare tab.4.2.

A.9. Adoptarea si implementarea masurilor speciale de protejare a speciilor de pasari migratoare si a habitatelor acestora

Plan de masuri de protejare

1 Insitute de cercetare, universitati, ONG, voluntari specializati

A.10. Cartografierea traseelor de migrare a pasarilor, a zonelor de reproducere sau hranire, adoptarea si implementarea masurilor de protejare a speciilor in aceste teritorii (de reproducere, hranire, iernare)

Hărţi de distributie, zone de refugiu, masuri manageriale

3

Institute de cercetare, universităţi, asociaţii profesionale, voluntari specializaţi, ONG

A.11. Identificarea speciilor si varietatilor vegetale cultivate, a distributiei acestora in cuprinsul parcului; evaluarea impactului speciilor cultivate asupra populatiilor vegetale naturale

Monitoriza-rea activitatilor agricole

3

Consilii locale, asociatii agricole, Directie agricola

A.12. Realizarea unui studiu hidrobiologic al parcului

Studiu hidrobiologic

3 Institute de cercetare, universităţi, asociaţii profesionale, specialisti

A.13. Cartografierea vegetatiei forestiere si erbacee din cuprinsul PNC

Harti de distributie

2

Institute de cercetare, universităţi, asociaţii profesionale, specialisti

A.14. Identificarea, cartografierea şi refacerea habitatelor degradate din cuprinsul PNC

Cartografierea zonelor degradate, realizarea unui plan de masuri

3

Institute de cercetare, universităţi, asociaţii profesionale, voluntari specializaţi

A.15. Identificarea si eliminarea surselor majore de poluare a ecosistemelor acvatice si terestre din cuprinsul PNC

Monitorizarea surselor de poluare

2

Consilii Locale, Consiliul Judetean, agenti poluatori identificati, APM, Garda de Mediu

A.16. Analiza in CS al PNC a solicitarilor privind eliberarea de avize pentru activitatile cu impact asupra mediului

Eliberarea avizelor si acordurilor pentru desfasurarea activitatilor

1

APM, CMN, MMDD, MADR, Garda de Mediu

A.17. Promovarea activitatilor de cercetare fundamentala si aplicativa

Plan de cercetare

1

Institute de Cercetari, universităţi, asociaţii profesionale, voluntari specializaţi, ONG

A.18. Realizarea unei microbaze pentru inmultirea speciilor vegetale endemice, rare sau amenintate cu disparitia din cuprinsul PNC

Inmultirea speciilor rare si amenintate cu disparitia

3

O.S.Comana, Institutul de Biologie, ICAS, ONG


- 63 -

Tab.4.3.

TEMA: B. CONSERVAREA TRADIŢIILOR OBIECTIV Promovarea tradiţiilor locale şi a moştenirii culturale ACŢIUNI L

IMIT

E/Ţ

INTĂ

Prioritatea

Jumătate de an; Activ cu prioritatea PRIORITATEA 1 Se atribuie acţiunilor care TREBUIE să se desfăşoare în perioada de implementare a planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec PRIORITATEA 2 Acţiuni ce AR TREBUI finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivaţie serioasă dacă nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/ sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2


Note

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

H1

H 2

H1

H2

H1

H2

H1

H2

H1

H 2

B.1. Organizarea şi promovarea de evenimente culturale locale

Evenimente culturale

2

Consilii locale, Consiliul Judetean, ONG, Inspectoratul scolar, Unitati scolare

B2. Participare la organizarea „sarbatorii bujorului”

Sarbatoare campeneasca anuala

2

Consilii Locale, Consiliul Judetean

B.3. Realizarea unor puncte de desfacere a produselor tradiţionale

Incurajarea comertului traditional

3

Consilii Locale

B.4. Realizarea unui muzeu de etnografie si folclor

Promovarea imaginii parcului

3

Muzeul de Istorie Giurgiu, Consilii Locale, Consiliul Judetean, Inspectoratul scolar

B.5. Realizarea unor studii de etnografie si folclor

Studii de etnografie si folclor

2

Muzeul de Istorie Giurgiu, Consiliul Judetean, Inspectoratul scolar

B.6. Integrarea valorilor comunităţilor locale în strategia de promovare a turismului

Strategia de promovare a turismului

2

Consilii locale, Consiliul Judetean, Intreprinzatori particulari, ONG

B.7. Promovarea tradiţiilor locale Conservarea traditiilor

2

Consilii Locale, ONG, Muzeul de Istorie Giurgiu, inspectoratul scolar, Unitati scolare


- 64 -

Tab. 4.4.

TEMA: C. UTILIZARE TEREN ŞI RESURSE NATURALE OBIECTIV Promovarea activităţilor de exploatare durabila a resurselor regenerabile ACŢIUNI LIMITE/ŢIN

TA

Prioritatea


Parteneri pentru implemen-tare

Note

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

H1

H 2

H 1

H2

H 1

H2

H 1

H2

H1

H 2

Silvicultura

C.1. Monitorizarea activitatilor silvotehnice si silvoculturale in conformitate cu necesitatile protejarii si conservarii habitatelor naturale, a biodiversitatii, cu respectarea principiului gestionarii durabile a resurselor regenerabile

Respectarea studiilor silvice de amenajare in padurile din interiorul PNC si a masurilor de protectie in zonele de management durabil

1

D.S. Giurgiu, O.S.Comana, ITRSV, Garda de Mediu

C.2. Adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice la limitele, zonarea internă şi prevederile planului de management ale parcului

Armonizarea activitatilor din domeniile silvic si protectiei mediului

2

D.S. Giurgiu ,O.S Comana, APM, GNM, ICAS

C.3. Monitorizarea respectarii normelor tehnice prevazute in amenajamentele silvice pentru gestionarea durabila a padurilor din PNC

Armonizarea activitatilor din domeniile silvic si protectiei mediului

2

D.S. Giurgiu, O.S.Comana, ITRSV, Garda de Mediu

C.4. Realizarea de studii de specialitate pentru reconstructia ecologica a padurilor afectate de factori disturbatori

Planuri silvice de amenajare

1

ICAS, institute de cercetare, universitati, specialisti

C.5. Evaluarea starii de sanatate a padurilor si aplicarea de tratamente nepoluante, cu grad redus de toxicitate si remanenta scazuta

Monitorizarea starii de sanatate a padurilor

1

D.S. Giurgiu, O.S.Comana, ICAS, ITRSV

C.6. Analizarea si avizarea in CS al PNC a metodologiei de aplicare a tratamentelor in cuprinsul parcului

Aplicarea tratamentelor

1

D.S. Giurgiu, O.S. Comana, ITRSV

C.7. Realizarea si dezvoltarea unei baze (pepiniere) de inmultire a materialului biologic destinat plantarii in zonele de reconstructie ecologica

Producerea de material biologic necesar plantarii

3

O.S. Comana, Institutul de Biologie, ICAS, NGO

C.8. Conştientizarea localnicilor privind cresterea calitatii si valorii produselor obtinute prin agricultura ecologica

3

Consilii Locale, ONG


- 65 -

continuare tab.4.4.

Activitati cinegetice

C.9. Participarea personalului administratiei PNC la actiunile de evaluare a populatiilor faunei salbatice de interes cinegetic, de evaluare si monitorizare

Monitorizarea populatiilor faunei salbatice

1

AJVPS, AVPS, ITRSV, Garda de Mediu, ONG

C.10. Evaluarea in CS al PNC a cotelor de recolta propuse de gestionarii fondurilor de vanatoare din cuprinsul parcului

Avizarea cotelor de recolta

1

AJVPS, AVPS, ITRSV,APM

C.11. Interzicerea desfasurarii de activitati cinegetice in zonele de protectie integrala

Monitorizarea activitatilor cinegetice din PNC

1

AJVPS, AVPS, ITRSV, Garda de Mediu

C.12. Desfasurarea de actiuni de paza si control pentru combaterea braconajului

Actiuni de paza si monitorizare

1

AJVPS, AVPS, ITRSV, Garda de Mediu, MAI

C.13. Monitorizarea actiunilor de vanatoare

Actiuni de paza si monitorizare in teren

1

AVPS, ITRSV, Garda de Mediu, MAI

C.14. Monitorizarea respectarii de catre gestionarii fondurilor de vanatoare a contractelor incheiate pentru gestionarea durabila a faunei cinegetice

Managementul fondurilor de vanatoare

2

ITRSV, Garda de Mediu

C.15. Stabilirea in CS al PNC a oportunitatii si conditiilor introducerii de specii de interes cinegetic in cuprinsul parcului

Masuri de management al populatiilor

3

Gestionarii F.V., ITRSV, MMDD, MADR, CMN

C.16. Monitorizarea pasunatului in PNC

Controlul pasunatului in cuprinsul PNC

2

Consilii locale, ITRSV, Garda de Mediu

Utilizarea substantelor chimice

C.17. Monitorizarea regimului utilizatii substantelor chimice in agricultura si silvicultura

Monitorizarea administrarii substante chimice in cuprinsul PNC

2

Directia Agricola, ITRSV, Garda de Mediu, APM

Acvacultura si pescuit

C.18. Elaborarea strategiei privind protejarea, conservarea si gestionarea resurselor si habitatelor acvatice din PNC

Strategie de conservare si gestionare durabila a resurselor si habitatelor acvatice

2

ANPA, CNAFP, M.M.D.D., Consilii locale, Consiliu Judetean, gestionari resurse

C.19. Identificarea si cartografierea zonelor de protectie (zone de reproducere, trasee de migrare) a pestilor endemici, rari sau amenintati cu disparitia

Cartografierea zonelor de protectie si traseelor de migrare

2

Institute de cercetare, universitati, specialisti, ONG

C.20. Monitorizarea calitatii apei prin masurarea principalilor parametri acvatici care influenteaza supravietuirea si dezvoltarea organismelor acvatice

Monitorizarea calitatii apei

2

Institute de cercetari, universitati, NGO

C. 21. Monitorizarea activitatii de pescuit sportiv si acvacultura din PNC

Actiuni de paza si control

1

Gestionari ai resurselor acvatice, Garda de Mediu, ITRSV, MAI


- 66 -

continuare tab.4.4.

C.22. Monitorizarea respectarii de catre agentii economici a normelor privind introducerea de specii sau vietuitoare acvatice noi

Monitorizarea si controlul introducerii de specii in PNC

2

MADR, MMDD, Garda de Mediu, APM

C.23. Monitorizarea impactului amenajarilor si instalatiilor folosite in acvacultura in PNC si monitorizarea stricta a construirii de obiective hidrotehnice noi

Monitorizarea parametrilor functionali ai instalatiilor si echipamentelor

1

MAPDR, MMDD, APM, Garda de Mediu,

C.24. Monitorizarea activitatii de extractie a agregatelor minerale din lunca raului Arges si interzicerea deschiderii de balastiere sau instalatii de prelucrare a agregatelor minerale in luncile celorlalte rauri din PNC

Monitorizarea activitatilor extractive

1

MADR, MMDD, CMN, Institute de cercetari, universitati, ONG, GNM

C.25. Desfasurarea de actiuni pentru combaterea braconajului piscicol

Actiuni de paza si monitorizare

1

Gestionari resurse acvatice, MAI, GNM

Utilizarea, conservarea si protejarea solului

C.26. Inventarierea si cartarea tipurilor de soluri din cuprinsul PNC

Inventarierea si cartografierea solurilor

3

ANRS, Institutul Agronomic, ICAS

C.27. Monitorizarea calitatii solurilor

Monitorizarea calitatii solurilor

3

ANRS, Inst. Agronomic, ICAS, APM

C.28. Cartografierea zonelor cu soluri degradate; implementarea programelor de reconstructie ecologica

Renaturarea si reconstructia ecologica

3

Institute de cercetare, Universitati, ONG, Specialisti

C.29. Monitorizarea exploatarii resurselor minerale şi a resurselor naturale regenerabile

Monitorizarea si gestionarea durabila a resurselor

2

ONG, Consilii locale, ITRSV, Garda de Mediu

C.30. Identificarea si cartografierea zonelor care cuprind valori ale patrimoniului cultural/istoric

Cartografiere si monitorizare

2

Muzeul de Istorie Giurgiu, Consiliul Judetean, Consilii locale, ONG

Regimul deseurilor din PNC

C.31. Reglementarea activitatii de colectare a deseurilor si de transport

Reglementarea activitatii de strangere a deseurilor

2

Consiliul Judetean, Consilii locale, ONG, GNM

C.32. Colectarea deseurilor din ariile naturale, din zonele dedicate activitatilor turistice si recreative

Colectarea deseurilor

2

Consilii locale, O.S. Comana, ONG, GNM, APM

C. 33. Realizarea de programe educative in scoli privind prevenirea poluarii

Program de activitati educative

2

ONG, Consilii locale, Inspectoratul scolar, Unitati scolare

C.34. Antrenarea elevilor, a voluntarilor, organizatiilor neguvernamentale in activitatea de igienizare a zonelor afectate de depozitarea ilegala a deseurilor

Activitati educative si igienizare

2

ONG, Consilii locale, Unitati scolare


- 67 -

Tab.4.5.

TEMA: D. EDUCATIE ŞI CONSTIENTIZARE OBIECTIV - Constientizarea si sensibilizarea publicului larg privind necesitatea protejarii si conservarii siturilor

naturale, culturale si istorice - Îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie faţă de valorile parcului

ACŢIUNI LIMITE/ ŢINTA

Prioritate



Note

An1 An2 An3 An4 An5

H1

H2

H1

H2

H1

H2

H1

H2

H1

H2

D.1. Realizarea centrului de vizitare si informare turistica

Costruirea si dotarea cu utilitati

3

S.C. de proiectare si amenajare

D.2. Amenajarea si dotarea cu utilitati a centrului de vizitare şi a punctelor de indrumare si informare turistica

Centre de vizitare, puncte de informare

3

S.C. de proiectare; amenajare spatii interioare

D.3. Elaborarea unei strategii privind educaţia si conştientizarea

Educarea publicului

1

ONG voluntari,

D.4. Editarea de materiale educaţionale şi promotionale

Broşuri, pliante, hărţi, cărţi poştale, postere şi alte materiale informative

2

ONG, voluntari, edituri

D.5. Promovarea conceptului de protectie a mediului în şcolile aflate in cuprinsul parcului

Materiale didactice, cluburi ecologice,

3

ONG Voluntariat, Unitati scolare

D.6. Editarea unui buletin informativ periodic şi a unei reviste ştiinţifice

Buletin informativ, revista cu caracter stiintific

3

ONG, specialisti, edituri

D.7. Realizarea şi actualizarea unei pagini WEB a parcului

Prezentare, informare, indrumare, sensibilizare

1

Voluntari

D.8. Promovarea imaginii parcului prin participarea la manifestări naţionale şi internaţionale

Realizare de articole stiintifice, reportaje, materiale informative

2

ONG, mijloace media

D.9. Organizarea de evenimente culturale avand ca obiectiv promovarea imaginii parcului

Promovarea activitatilor specifice parcului

2

Unitati scolare, Consilii Locale

D.10. Realizarea, amplasarea si intretinerea panourilor informative de pe traseele de vizitare

Indrumare si constientizare

2

Voluntari, ONG, Consiliu Judetean, Consilii Locale

D.11. Sensibilizarea turiştilor, localnicilor,agricultorilor si crescatorilor de animale asupra importanţei protejarii pasunilor si vegetatiei arbustive din terenurile deschise si a stufului din zonele umede

Promovarea conceptelor de protejare si conservare a patrimoniului natural

2

ONG, voluntari


- 68 -

Tab. 4.6.

TEMA: E. MANAGEMENTUL PARCULUI OBIECTIV - Gospodărirea parcului va asigura resursele umane financiare şi fizice necesare atingerii obiectivelor planului de

management, obţinând în acelaşi timp recunoaşterea locală, naţională şi internaţională. - Stabilirea limitelor parcului si zonarea interna

ACŢIUNI LIMITE/ ŢINTA

Prioritate

Jumătate de an; Activ. cu prioritatea PRIORITATEA 1 Se atribuie acţiunilor care TREBUIE să de desfăşoare în perioada de implementare a planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec PRIORITATEA 2 Acţiuni ce AR TREBUI finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivaţie serioasă dacă nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/ sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2


Note

An1 An2 An3 An4 An5

H1

H2

H1

H2

H1

H2

H1

H2

H1

H2

E.1. Crearea infrastructurii Parcului Natural Comana

Realizarea si dotarea centrului de vizitare, amenajarea punctelor de informare, a refugiilor, traseelor turistice etc.

2

RNP-ROMSILVA, Directia Silvica Giurgiu

E.2. Atragerea ONG–urilor, autorităţilor locale, mijloacelor media in implemantarea planului de management

Implementarea Planului de Management al PNC

2

ONG, mijloace media, Consilii Locale

E.3. Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora

Borne, panouri, indicatoare

1

ONG, voluntari, Consilii Locole

E.4. Planificarea si organizarea sedintelor Consiliului Ştiinţific şi Consiliului Consultativ ale PNC

Desfasurarea sedintelor de consultare si avizare

1

Directia Silvica Giurgiu

E.5. Îmbunătăţirea nivelului de calificare a personalului

Cursuri de pregatire 2

ONG, Fundatii, Institute de cercetare, Universitati

E.6. Elaborarea planurilor anuale de activitati

Planuri de lucru 1

Consilii locale, gestionari ai resurselor, ONG, AVPS

E.7. Dotarea administratiei cu echipamentele de teren necesare monitorizarii proceselor biologice si activitatilor manageriale

Cresterea eficacitatii activitatii manageriale

1

Directia Silvica, MMDR, MADR,ONG, Fundatii

E.8. Analizarea solicitarilor pentru desfasurarea unor activitati cu impact scazut asupra mediului

Eliberarea acordurilor si avizelor pentru desfasurarea de activitati

1

Garda de Mediu, Agentia de Mediu, ITRSV

E.9. Realizarea de acorduri si conventii de colaborare cu institute de cercetare, universitati, ONG, consilii locale, agenti economici locali interesati in implementarea planului de management


1

Institute de Cercetare, Universitati, ONG, Consilii locale, Agenti economici locali


- 69 -

continuare tab. 4.6.

E.10.Realizarea de acorduri cu autoritatile locale pentru reglementarea activitatilor din parc


1

Comunitati locale, agenti economici, Institutii ale statului cu atributii de coordonare si control

E.11. Identificarea surselor posibile de finantare a activitatilor si accesarea fondurilor disponibile pentru infrastructura, monitorizare, implementarea planului de management

Finantarea activitatilor din parc

1

Ordonatori de credite nationali si europeni (proiecte europene, nationale), fundatii, asociatii de protectie a naturii

E12. Monitorizarea situatiei financiare a parcului

Necesar resurse financiare pentru desfasurarea activitatii

1

D.S. Giurgiu, RNP-ROMSILVA

E13. Intocmirea si revizuirea planurilor anuale de activitati

Implementarea activitatilor si evaluarea rezultatelor

1

D.S. Giurgiu, RNP-ROMSILVA, Ministerul Mediului

E14. Realizarea de planuri operationale anuale pentru implementarea masurilor manageriale

Evaluarea anuala a stadiului implementarii Planului de Management

1


E15. Monitorizarea stadiului implementarii Planului de Management

Implementarea masurilor de management

1


E16. Analiza activitatii personalului administratiei

Evaluarea performantelor individuale

1

D.S. Giurgiu, RNP-ROMSILVA


70

4.3. Planul actiunilor de monitorizare a activitatilor din Parcul Natural Comana

Tab.4.7.

PARCUL NATURAL COMANA Actiunile de Monitorizare

Obiectivul: monitorizarea si documentarea rezultatului actiunilor de management si a realizarii obiectivelor de management Actiunile de monitorizare Obiectivul si actiunea/-ile

de management relevante

Codul actiunii

Frecventa actiunilor R -regulat P -permanent A -anual

Evidenta monitorizarii

M 1. Monitorizarea sistematica, a retelei de statii de monitorizare

A1, A3, A4, A5, A6, A11, A15, C9, C16, C23

P Raport anual de monitorizare

M 2. Monitorizarea anuala a impactului activitatilor antropice asupra siturilor cheie

A7, A9, C11 P Raport anual de monitorizare

M 3. Monitorizarea anuala a impactului activitatilor antropice asupra ariilor incluse in zona de management durabil

A8, A14, A16, C1, C3, C5, C9, C12, C13, C16, C17, C20, C21, C22, C23, C24, C25, C27, C29

P Raport anual de monitorizare

M 4. Participarea la organizarea de manifestari cu caracter cultural si traditional local

B1, B2, B3, B4, B5, B6, B7

R Raport anual

M 5. Planificarea si desfasurarea sedintelor Consiliului Stiintific si ale Consiliului Consultativ, a realizarii si evaluarii rapoartelor si studiilor

A16, C6, C10, C15,E4, E8 R Raport anual

M 6. Evaluarea gradului de implicare a personalului in organizarea si desfasurarea activitatilor si actiunilor specifice

E16 R Rapoarte trimestriale

M 7. Evaluarea stadiului realizarii infrastructurii si dezvoltarii institutionale

C7, D1, D2, E1, E3, E7 A Raport anual

M 8. Verificarea anuala a starii traseelor de deplasare, a prezentei indicatoarelor, marcajelor si punctelor de observare

A10, D10, E3 A Raport anual de verificare

M 9. Evaluarea anuala a succesului activitatilor de igienizare C31, C32, C33, C34 A M 10. Estimarea anuala a efectului activitatilor de informare si constientizare publica

C33, C34, D3, D4, D5, D6, D7, D8, D9, D10, D11, D12

A Raport anual

M 11. Estimarea anuala a fluxului turistic B6 A Raport anual M 12. Constituirea, actualizarea si dezvoltarea bazei de date tehnice si stiintifice

A1, A2, A3, A4, A5, A10, A11, A12, A13, A17, A18, C2, C4, C19, C26, C28, C30

P Raport anual

M 13. Monitorizarea situatiei financiare a parcului E11, E12 P Rapoarte trimestriale si anuale

M 14. Monitorizarea anuala a stadiului pregatirii profesionale si specializarii personalului

E5 A Raport anual

M 15. Monitorizarea stadiului realizarii si inaintarii documentatiilor tehnice si stiintifice catre institutia ierarhic superioara

E6 A Raport anual

M 16. Revizuirea anuala a planurilor de activitati functie de stadiul realizarii acestora

E9, E10, E13 A Raport anual

M 17. Realizarea planurilor anuale operational pentru implementarea activitatilor prevazute in Planul de Management

E2, E9, E10, E14 A Raport anual

M 18. Realizarea evaluarii generale si a stadiului implementarii activitatilor propuse in Planul de Management

E2, E9, E10, E15 R Rapoarte de etapa Raport final


71

Capitolul 5

MANAGEMENTUL PARCULUI NATURAL COMANA

5.1 REGULAMENTUL PARCULUI NATURAL COMANA

5.1.1 INFIINTAREA, SCOPUL, LIMITELE, SI ZONAREA

Art.1. Parcul Natural Comana (denumit in continuare PNC), infiintat in anul 2005 prin H.G. 2151/ 2004, privind infiintarea de noi arii naturale protejate, in conformitate cu prevederile Legii 137/ 1995, cu modificarile si adaugirile ulterioare privind protectia mediului inconjurator este arie naturala protejata de interes national, fiind incadrat conform clasificarii I.U.C.N. in categoria V – Parc Natural. Art.2. Scopul principal al constituirii PNC este protejarea si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatii umane cu natura, de-a lungul timpului, a creat o zona distincta cu valoare semnificativa peisagistica, deseori cu o mare diversitate specifica, floristica si faunistica, genetica si ecosistemica. Acest scop urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovând pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. De asemenea, prin constituirea parcului i se ofera publicului posibilitati de recreere si turism, si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale. Art.3. Limitele teritoriale ale PNC stabilite prin H.G. 2151/ 2004 sunt prezentate in Anexa 1 la Regulament. Suprafata PNC este de 24 963 ha. Art.4. Parcul Natural Comana cuprinde:

• Zona de protectie integrala descrisa conform paragrafului 2.1.6.2.1( Rezervatia de Ruscus aculeatus, Rezervatia de Paeonia peregrina, Balta Comana Fantanele, Magura-Zboiu, Puieni, Cranguri, Valea Hotilor, Valea Gurbanului si Saraturile Comana-Gradistea)

• Zona de management durabil descrisa conform paragrafului 2.1.6.2.2; • Zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane descrisa conform paragrafului 2.1.6.2.3;

Art. 5. Planul de management al PNC inglobeaza masuri de management specifice pentru siturile Natura 2000 declarate pe teritoriul PNC; declararea de noi situri, ori modificarea regulilor specifice pentru conservarea acestora, acceptate la nivel legislativ, atrage dupa sine asimilarea din oficiu ca prevederi integrate in planul de management in vigoare la acea data; Art.6. Responsabilitatea aplicarii regulamentului PNC revine Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva prin structura de administrare a PNC, conform contractului de administrare nr.102708/SB/22.11.2005, cat si tuturor institutiilor cu atributii in domeniul protectiei si conservarii mediului. Administratia PNC (denumita in continuare APNC) integreaza intr-un plan


72

unitar si supravegheaza toate activitatile din Parcul Natural Comana, organizeaza si efectueaza activitati specifice, conform planului de management, asigurând o gospodarire unitara a Parcului. Art.7. Activitatea Administratiei Parcului Natural Comana legata de conservarea biodiversitatii este coordonata de catre Consiliul Stiintific (denumit in continuare CS) al PNC. Eliberarea de acorduri de catre APNC pentru desfasurarea de activitati cu potential impact negativ asupra mediului, in cuprinsul parcului se face numai cu avizul CS, aviz ce va avea forma de Hotărâre de Consiliu Ştiinţific. . Art.8. Pe teritoriul PNC si in vecinatatea acestuia se interzice desfasurarea de activitati care pot genera un impact negativ asupra mediului, in absenţa actelor de reglementare specifice. În cazul în care CS consideră necesar, administraţia parcului va solicita petenţilor şi obţinerea avizului Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române. Art.9. Participarea factorilor interesati in managementul PNC se asigura prin intermediul APNC. Art.10. Pentru avizarea activităţilor, planurilor, proiectelor care urmează să se desfăşoare sau care au ca localizare teritoriul fizic al PNC, petenţii trebuie să depună la administraţia parcului o solicitare scrisă care să conţină datele de contact ale petentului, alaturi de descrierea activităţii, planului sau proiectului propuse spre avizare precum şi o hartă/schiţă a localizării acestuia. De asemenea vor fi anexate de petenţi copii ale documentelor relevante cu privire la activitatea, planul sau proiectul propuse. În funcţie de tipul solicitării, APNC va remite petenţilor solicitări de informaţii suplimentare.

5.1.2. REGLEMENTAREA ACTIVITATILOR DIN PARCUL NATURAL COMANA

5.1.2.1. ACTIVITATI DE SILVICULTURA, DE GOSPODARIRE A FONDULUI CINEGETIC SI PISCICOL

Art.11. In cazul incalcarii legislatiei privind regimul ariilor naturale protejate, a normelor specifice, a regulamentului sau planului de management al PNC, precum si in cazul incalcarii legislatiei specifice din domeniile protectiei mediului, silviculturii, agriculturii, pisciculturii, cinegeticii, regimului constructiilor, APNC poate aplica sanctiuni sau sesizeaza organele in drept de a lua masuri conform competentelor si imputernicirilor atribuite administratiei. Art.12. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus in PNC se executa numai lucrarile prevazute in amenajamentele silvice, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind zonarea functionala a padurilor si a Planului de Management al PNC Aprobarea amenajamentelor silvice se face in urma avizarii acestora de catre APNC. Art.13. Alte lucrari in afara celor prevazute in amenajamentele silvice se executa cu acordul APNC, avizul CMN, precum si aprobarea Autoritatilor Publice Centrale care raspunde de silvicultura si de mediu. Art.14. APNC are dreptul de a verifica aplicarea in practica a tipului, intensitatii si volumului tratamentelor / taierilor in fondul forestier national si in vegetatia forestiera din afara fondului forestier national de pe raza PNC. Structurile silvice de administrare sunt obligate sa inainteze APNC pentru avizare borderoul / planul de amplasare a taierilor de masa lemnoasa de pe suprafata PNC inainte de inceperea noului an forestier, sau, cand nu se constituie borderou punerea in valoare si autorizarea exploatarii se face cu acordul APNC. Structurile silvice de administrare sunt obligate sa transmita anual catre APNC situatia aplicarii amenajamentelor silvice de pe aceste terenuri. Art.15. Actiunile de evaluare a vânatului si de interpretare a rezultatelor se fac de catre gestionarul fondului de vânatoare, cu participarea APNC. Gestionarul fondului de vânatoare are


73

obligatia de a anunta cu o saptamâna inainte APNC despre intentia de organizare a evaluarii populatiilor speciilor de interes cinegetic, urmând sa se ajunga la un acord comun in privinta datei evaluarii. Art.16. La autorizarea acţiunilor de vânătoare, gestionarul va solicita avizul APNC cu minim trei zile lucratoare inainte. Art.17. Aprobarea cotelor de recolta la speciile de interes cinegetic se face numai dupa obtinerea acordului APNC. Autorizarea fiecarei actiuni de vanatoare se face cu acordul APNC. Art.18. Actiunile de vanatoare si pescuit sportiv pe teritoriul zonelor speciale de conservare sunt interzise. Este interzisa realizarea complexelor de crestere in regim intensiv a speciilor care constituie obiectul vanatorii. Se interzice desfasurarea de activitati care impiedica libera circulatie a faunei de interes cinegetic in cuprinsul PNC. Art.19. APNC monitorizeaza populatiile din speciile de fauna de interes piscicol si cinegetic. APNC poate interveni in sensul restrictiei perioadei de recoltare la anumite specii. Art.20. Amplasarea punctelor de hranire si administrarea hranei complementare pentru speciile care constituie obiectul vanatorii se fac cu controlul APNC. Art.21. Administratia Parcului Natural Comana organizeaza si desfasoara actiuni de paza a capitalului natural de pe raza parcului, independent sau impreuna cu organele abilitate prin lege pe diferite domenii (silvicultura, agricultura, vanatoare, piscicultura, disciplina in constructii etc). Art.22. Realizarea fermelor piscicole pe cursurile naturale de apa este interzisa. Art.23. Cresterea in cultura a altor organisme acvatice (pesti, moluste, crustacei) decat cele indigene este permisa numai cu acordul APNC, in conditiile impuse de catre aceasta. Art.24. Pe teritoriul PNC se instituie zone ihtiofaunistice de protectie: Balta Comana si Paraul Gurban. In zonele de protectie ihtiofaunistice se interzic: - pescuitul de orice natura. Exceptie fac zonele imediat limitrofe localitatilor Budeni, Branistari, Mihai Bravu si Comana unde pescuitul sportiv se va exercita numai de pe mal, cu undita sau cu lanseta, in conditiile legii, si numai de catre persoane domiciliate in localitatile mentionate. - realizarea de lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea/ bararea cursului apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii. Lucrarile de barare a cursurilor apelor vor fi prevazute cu scari functionale de traversare pentru pesti) ; - efectuarea de lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal; -lasarea libera in zona a ratelor si a gâstelor domestice; - pasunatul la mai putin de 100 de metri fata de cursurile sau acumularile naturale de apa. Art.25. APNC poate stabili, in limitele legii, dimensiunile pestilor retinuti precum si restrictionarea sezonului de recoltare. Art.26. Modificarea limitelor sau delimitarea si descrierea de noi zone de protectie ihtiofaunistica se vor face la propunerea APNC, cu avizul CS si aprobarea Autoritatilor Centrale pentru Agricultura si Mediu. Art.27. Lucrarile de amenajare a cursurilor de apa se desfasoara cu acordul APNC. Lucrarile de corectare a torentilor, de construire, reparare sau modificare a barajelor se vor face cu acordul Administratiei, in vederea autorizarii acestora. In cazul in care pe cursurile de apa unde se amplaseaza aceste lucrari exista specii de pesti se vor realiza studii privind asigurarea debitelor minime aval de lucrarile cu caracter hidrotehnic permanent, menite sa asigure supravietuirea, migrarea si reproducerea speciilor de pesti si a altor vietuitoare acvatice.


74

5.1.2.2. ALTE ACTIVITATI

5.1.2.2.1. PASUNAT

Art.28. Terenurile evidentiate ca pasuni se pot folosi pentru cultivarea plantelor de nutret in vederea obtinerii de masa verde, fân sau seminte, pentru amenajarea perdelelor de protectie a pajistilor, lucrarilor de imbunatatiri funciare pentru cresterea potentialului de productie (daca nu sunt localizate in interiorul zonelor de protectie integrala si pe baza unor studii de impact asupra mediului in cazul imbunatatirilor funciare). Art.29. Pe teritoriul PNC, pasunatul se supune urmatoarelor reglementari:

- pasunatul pe terenurile incadrate ca pasuni pe teritoriul Parcul Natural Comana este permis pentru animalele proprietate a membrilor comunitatilor locale cu respectarea incarcaturii de animale pe unitatea de suprafata stabilita prin studii pastorale intocmite sau acceptate de institutiile abilitate si a normelor sanitar veterinare in vigoare;

- pasunatul este interzis in fond forestier si in zonele de protectie integrala cu exceptia portiunii de izlaz din Balta Comana;

- amplasarea stânelor si a adaposturilor pastorale este permisa numai cu acordul APNC ; - este interzisa amplasarea locurilor de târlire în imediata apropiere a pâraielor, izvoarelor; - numarul admis de câini se stabileste prin contractul de pasunat, în functie de numarul de

oi din fiecare turma, în limitele prevazute de legislatia în vigoare (Legea nr. 407/2006). Câinii vor avea obligatoriu jujee conform Ordinului nr.187/2001 al MAAP. Pentru fiecare câine este obligatoriu sa se prezinte adeverinta de vaccinare. Nerespectarea acestor obligatii duce la aplicarea de sanctiuni si combaterea acestora ca daunatori.

Art.30. APNC monitorizeaza activitatea de pasunat pentru stabilirea impactului acestei activitati asupra florei si faunei din PNC si pentru stabilirea unor eventuale restrictii in zonele afectate.

5.1.2.2.2. CARIERE SI BALASTIERE Art.31. Este interzisa deschiderea de noi cariere sau balastiere pe teritoriul PNC in alta zona decat cea descrisa si delimitata conform paragrafului 2.1.6.2.3. Art.32. Pentru balastierele ce functioneaza sau care vor functiona in zona mentionata la art. 31, functionarea se permite doar cu acordul Consiliului Stiintific al parcului si conditionat de reconstructia ecologica a perimetrului exploatat; Art.33. Este interzisa instrainarea din proprietatea publica a unui sit sau a unui teren care cuprinde un sit de conservare de interes arheologic, geologic, paleontologic, botanic sau zoologic. Art.34. APNC are obligatia sa verifice modul de respectare a acordurilor si/sau autorizatiilor eliberate pentru activitatile extractive, modul de supraveghere a activitatilor de extractie si sa se asigure de starea de conservare a materialului de provenienta arheologica, paleobiologica, minerala, botanica sau zoologica. Art.35. Fosilele de plante si animale vertebrate si nevertebrate ca bunuri ale patrimoniului natural care se descopera in perimetrul PNC vor intra in proprietatea APNC, daca in urma evaluarii lor de catre institutiile abilitate se constata ca nu este necesar a fi preluate de catre institutiile de specialitate.


75

5.1.2.2.3 CAPTARI DE SURSE DE APA Art.36. Realizarea de noi captari sau modernizarea celor existente se face cu acordul APNC si avizul CMN din cadrul Academiei Romane, pe baza celorlalte aprobari legale, conform legislatiei din domeniu. Art.37. Reparatiile capitale ale unor obiective hidrotehnice se fac cu acordul A.P.N.C., iar interventiile in urma calamitatilor se comunica imediat APNC. Art.38. In perimetrul zonelor de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii atât pentru consumul in cadrul comunitatilor cât si pentru imbuteliere se vor lua masuri minime de protectie prin interzicerea utilizarii ingrasamintelor si a substantelor fitosanitare, amplasarii de containere si platforme pentru depozitarea deseurilor, vidanjarea si spalarea cisternelor ce transporta ape menajere, amplasarea de locuinte, cabane turistice, altele asemenea care nu dispun de sisteme de canalizare, executarea de constructii agroindustriale, grajduri, depozite de ingrasaminte, depozite de carburanti precum si locuri de tarlire, colectare de piatra de râu, nisip, pietris, balastru, taierea sau distrugerea vegetatiei de pe malul apelor si din zona limitrofa a acestora.

5.1.2.2.4 AGRICULTURA

Art.39 Pe teritoriul PNC si in vecinatatea acestuia, la o distanta stabilita prin lege, se interzice cultivarea si/au testarea de soiuri si varietati de plante modificate genetic. Art.40 APNC are obligatia de a promova principiile agriculturii ecologice in scopul diminuarii impactului lucrarilor agricole si a culturilor cu caracter intensiv asupra florei spontane si faunei. Art.41 APNC va promova utilizarea de soiuri si varietati de plante autohtone. Art.42 APNC are obligatia de a monitoriza efectul utilizarii substantelor chimice toxice in agricultura in scopul preintampinarii aparitiei unor acumulari de compusi de degradare, si de a lua masuri in vederea combaterii acestui fenomen mergand pana la interzicerea folosirii produselor chimice pe anumite suprafete de teren.

51.2.2.5 CONSTRUCTII Art.43. Realizarea de constructii in zonele de protecţie integrală şi management durabil ale PNC este interzisa, exceptie facand cele care vizeaza siguranţa naţională, interesul naţional deosebit cercetarea ştiinţifică şi administrarea ariei naturale protejate, dacă întrunesc toate celelalte condiţii legale.în vigoare. Art.44 Pe teritoriul PNC constructiile civile, industriale si agricole, indiferent de beneficiarul si/sau proprietarul terenului se vor realiza în zonele de dezvoltare durabilă ale parcului in conformitate cu prevederile Planurilor de Urbanism Zonal si General care trebuie să obtina avizul administraţiei parcului pentru a putea intra in vigoare si a deveni operationale. Art.45. Autorizarea lucrarilor de constructie se face de catre Autoritatea Publica Locala sau Judeteana dupa caz, numai dupa obtinerea acordului favorabil al APNC si respectarea tuturor celorlalte prevederi legale privind disciplina in constructii si protectia mediului. Art.46. Realizarea de constructii in Parcul Natural Comana in zonele de intravilan ale localitatilor se face cu respectarea incadrarii in peisajul natural/antropizat preexistent şi a legislaţiei de mediu privind evacuarea apelor uzate şi a deşeurilor menajere. Proprietarii şi/sau administratorii construcţiilor existente pe suprafaţa Parcului Natural Comana care nu respectă legislaţia de mediu privind evacuarea apelor uzate şi a deşeurilor menajere vor fi sancţionate în caz de necomformare în termen de 6 luni de la aprobarea prezentului regulament.


76

Art.47. Autorizarea lucrarilor de constructie in extravilan pe raza parcului, in zonele de dezvoltare durabila se face cu acordul APNC in urma analizarii studiilor de impact asupra mediului. Art.48. Schimbarea destinatiei terenurilor se face doar cu obtinerea in prealabil a avizului favorabil al APNC si este permisa numai in zona de dezvoltare durabila; in restul parcului, sunt acceptate doar exceptiile prevazute de legislatia in vigoare, de asemenea numai dupa obtinerea avizului APNC. Art.49. Acordul APNC si avizul CMN sunt obligatorii in vederea aprobarii planurilor de urbanism pentru zonele din cuprinsul PNC. Art.50. APNC are dreptul sa verifice existenta autorizatiilor de constructie precum si respectarea lor, si sa sesizeze institutiile abilitate in cazul in care se constata incalcari ale prevederilor acestora. Art.51. Lucrarile de deschidere si/sau modernizare a instalatiilor de alimentare cu energie electrica, gaz metan, telefonie si a altor asemenea aflate in perimetrul PNC se vor face cu acordul APNC. Reparatiile capitale ale instalatiilor de alimentare cu energie electrica, gaz metan, telefonie si altor asemenea se vor face cu acordul APNC, iar interventiile in urma calamitatilor vor fi comunicate imediat APNC. Art.52. Lucrarile de deschidere si/sau modernizare a drumurilor judetene si/sau forestiere din perimetrul PNC se vor face cu acordul APNC. Reparatiile capitale ale drumurilor comunale, judetene, nationale si/sau forestiere se vor face cu acordul APNC, iar interventiile in urma calamitatilor vor fi comunicate imediat APNC. Art.53. Constructiile noi vor fi dotate obligatoriu cu fose septice vidanjabile conform reglementarilor in vigoare. Persoanele fizice sau juridice care deverseaza ape reziduale in reteaua hidrografica sau in alte zone din PNC vor fi instiintate in vederea realizarii de fose septice in termen de cel mult 12 luni de zile.

5.1.3 CERCETARE STIINTIFICA

Art.54. Cercetarea stiintifica in cuprinsul PNC este promovata si sustinuta de catre APNC. Art.55. Activitatea de cercetare in cuprinsul PNC se desfasoara cu acordul APNC. Art.56. La actiunile de cercetare vor participa obligatoriu agenti de teren ai APNC care au dreptul sa solicite sistarea imediata a actiunii daca aceasta nu respecta scopul, mijloacele, durata, prevazute in acordul eliberat de catre APNC. Art.57. Activitatea de cercetare stiintifica efectuata de persoane sau institutii terte se realizeaza pe baza unui protocol de colaborare, in urma caruia Administratia va acorda sprijin logistic in masura dotarii sau a calificarii personalului de teren. Rezultatele cercetarii vor fi aduse obligatoriu la cunostinta APNC si vor fi pastrate in baza de date de specialitate in vederea asigurarii unei eficiente activitati de conservare. Art.58. APNC stabileste masurile necesare in vederea impiedicarii distrugerii voite sau accidentale, a speciilor de flora si fauna strict ocrotite de pe suprafata PNC. Art.59. APNC elaboreaza un plan anual de cercetare stiintifica si stabileste masuri speciale de conservare a biodiversitatii Parcului, precum si de monitorizare a acesteia, care se supun spre aprobare CS. Art.60. Introducerea de specii alohtone (specii care nu apar in natura in cuprinsul PNC si care nu au existat nici in mod natural pe suprafata PNC) este interzisa. Art.61. Reconstructia naturala a habitatelor deteriorate se face pe baza unui studiu stiintific avizat de APNC.


77

Art.62. In cazul aparitiei unor specii invazive de plante si animale, care pericliteaza integritatea ecosistemelor se vor lua masuri adecvate pe baza documentatiilor avizate de C.S.

5.1.4 TURISM, SILVOTURISM, REGULI DE VIZITARE

Art.63. In perioadele cu aflux important de turisti in trupurile de padure din PNC accesul cu autovehicule este permis cu aprobarea APNC, in limita sustenabilitatii, contra unei taxe stabilite conform legislatiei in vigoare, la propunerea APNC. Art.64. Accesul auto in trupurile de padure din PNC este permis numai pe drumurile auto forestiere. Art.65. Intretinerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee si amplasarea panourilor indicatoare si informative se face de catre personalul APNC. Art.66. Aprinderea focurilor pe teritoriul Parcului Natural Comana se reglementeaza astfel:

a) aprinderea focurilor in padure este interzisa. Se permite utilizarea gratarelor proprii in spatii semnalizate si inscriptionate corespunzator. Se vor respecta normele de prevenire si stingere a incendiilor;

b) se interzice taierea, ruperea sau scoaterea din radacini a arborilor, puietilor sau lastarilor, precum si insusirea celor rupti sau doborâti de fenomene naturale sau de catre alte persoane, in scopul construirii de adaposturi, amenajari, etc.

Art.67. Accesul/vizitarea in zona de protectie integrala Balta Comana se face doar în baza biletului de vizitare, cu excepţia proprietarilor şi administratorilor de terenuri din balta, a administratiei parcului precum şi a împuterniciţilor acestora. Contravaloarea taxei de vizitare se stabileste la propunerea APNC, in conformitate cu celelalte prevederi legislative in vigoare. (1) Valoarea biletului de vizitare se propune de către APNC şi se aprobă de către Autoritatea Centrală care răspunde de Mediu, conform prevederilor O.U.G. 57/2007, şi se percepe in momentul accesului; (2) Alte excepţii de la plata tarifului de vizitare se stabilesc în propunerea de stabilire a preţului de vizitare. Art.68. Regimul deseurilor pe teritoriul Parcului Natural Comana se reglementeaza astfel: a)este interzisa abandonarea si/sau incinerarea deseurilor de orice fel pe teritoriul PNC. Deseurile vor fi evacuate in locuri special amenajate. Depozitarea si/sau incinerarea este permisa doar in puncte special amenajate, avizate de APNC. b)administratorii si/sau proprietarii terenurilor aflate in perimetrul PNC au obligatia de a igieniza permanent suprafetele afectate de abandonul deseurilor, resturilor menajere si altor asemenea, si in acelasi timp de a-si lua masuri de prevenire a poluarii mediului pe proprietatile lor. c)administratorii unitatilor ce isi desfasoara activitatea in Parc isi vor evacua deseurile, facând dovada predarii acestora la rampele ecologice sau vor incheia contracte de prestari servicii cu societati specializate, facând dovada platii pentru serviciile de salubritate. Art.69. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea de plante, animale, parti in stare proaspata sau uscata, roci, fosile, din PNC. Art.70. Colectarea de specii de flora, fauna, roci, minerale, fosile, etc., se face doar cu scop stiintific si numai cu acordul APNC, cu respectarea prevederilor legale. Art.71. Tulburarea linistii cu mijloace fonice este interzisa in cuprinsul parcului. Art.72. Este strict interzisa distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare, precum si a placilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.


78

Art.73. Este interzisa degradarea adaposturilor, podetelor, observatoarelor sau a oricaror altor constructii sau amenajari de pe teritoriul PNC. Art.74. Accesul a ambarcatiunilor cu motoare, functionand pe baza de combustibili fosili, in Balta Comana este interzisa, cu exceptia celor ce servesc la actiunile de paza si supraveghere din cadrul APNC. Art.75. Spalarea autovehiculelor in apele naturale din perimetrul PNC este interzisa. Art.76. APNC monitorizeaza turismul in vederea stabilirii impactului acestei activitati asupra florei si faunei din parc si pentru stabilirea masurilor de protectie ce se impun, mergand pana la restrictionarea accesului turistilor. Art.77. Fotografierea sau filmarea faunei in punctele de observare stabilite si amenajate in mod special in Balta Comana se face in baza unui tarif ce se achita la APNC, cu exceptia persoanelor ce au domiciliul in localitatile invecinate baltii respectiv Comana, Budeni, Branistari, Mihai Bravu.Tariful pentru fotografiere si filmare se stabileste prin ordin al Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva Art.78. In extravilan, competitiile si manifestarile cu caracter sportiv si/sau cultural se organizeaza cu acordul APNC. Art.79. Organizarea de actiuni specifice Ministerului Apararii Nationale si Ministerului Administratiei Publice si Internelor se fac conform prevederilor legale, cu solicitarea acordului APNC. Art.80. Este interzisa desfasurarea activitatilor de tip comert ambulant in cuprinsul PNC, fara acordul APNC.

5.1.5 SANCTIUNI Art.81. Incalcarea dispozitiilor prezentului regulament atrage dupa caz raspunderea disciplinara, contraventionala, penala, materiala sau civila conform legislatiei in vigoare. Art.82. Aplicarea prezentului Regulament se face de catre personalul Administratiei Parcului Natural Comana si de catre imputerniciti ai acesteia sau alte institutii abilitate in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

5.1.6 DISPOZITII FINALE

Art.83. Prezentul regulament este aprobat prin Hotarare a Guvernului Romaniei, la propunerea Autoritatii Publice Centrale pentru Protectia Mediului. Art.84. Prezentul Regulament poate fi modificat la propunerea Administratiei Parcului Natural Comana, cu acordul Consiliului Stiintific, Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane si al Autoritatii Publice Centrale de Protectie a Mediului si aprobata de Guvernul Romaniei.


79

BIBLIOGRAFIE 1. Andrei G., Serafim R., 1993: “La catalogue de la collection de Coleopteres A.L. Montandon (Museum d`Histoire naturelle Gigore Antipa”, Trav. Mus. Hist. nat. “Grigore Antipa”, vol.XXXIII, Bucuresti, pp., 491-499 2. Boscaiu N., Coldea Gh., Horeanu C., 1994: “Lista rosie a plantelor vasculare disparate, periclitate, vulnerabile si rare din Flora Romaniei”, Ocrot. Nat. Med. Inconj., 30 (1): pp. 45-56 3. Hurmuzachi C., 1902: “Troisieme Catalogue des Coleopteres recoltes par les members de la Societe des Naturalistes de Roumanie”, Publicatiunile Soc. Naturalistilor no. 2/1901, no. 2,/1902, Catalogul Coleopterelor 4. Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M., 1993: “Rezervatii si monumente ale naturii din Romania”, Casa de Ed. Si Comert “Scaiul” 5. Nedelcu G. A., 1967” “Vegetatia acvatica si palustra a lacului Comana”, Acta Bot. Horti. Bucuresti, pp. 385-414 6. Negrean G., 1968: “Contributii la flora Romaniei”, Stud. Cercet. Biol., Ser. Bot., 20(4), Bucuresti, pp. 333-336 7. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihailescu S., 1994: “Lista rosie a plantelor superioare din Romania”, in: M. Oltean (coord.), Studii si sinteze, documentatii de ecologie, Acad. Romana, Institutul de Biologie, 1, Bucuresti, pp. 1-52 8. Papadopol A., 1980: “Làvifaune de la zone du complexe forestier et lacustre de Snagov (Roumanie)”, Trav. Mus. Hist. nat. “Grigore Antipa”, vol.XXII, Bucuresti, pp. 495-522 9. Pascovschi S., Donita N., 1967: “Vegetatia lemnoasa din silvostepa Romaniei”, Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti 10. Papadopol A., Talpeanu M., 1979: “Consideration phenologiques et etologiques sur les oiseaux du department dÌlfov”, Trav. Mus. Hist. nat. “Grigore Antipa”, vol. XX, Bucuresti, pp. 423-440 11. Papadopol A., 1985: “Nouvelles contributions a la connaissance de làvifaune de la zone de Mostistea (entre les localites de Branesti-Fundulea-Minastirea-Dorobantu)”, Trav. Mus. Hist. nat. “Grigore Antipa”, vol.XXVII, Bucuresti, pp. 305-316 12. Pauca-Comanescu M., Stoian V., Hanganu J., Gridin M., Stefan N., 1999: “Diversity of the structure and biological production of Phragmites australis community in Comana, Romania”, Ocrotirea Naturii si a Mediului Inconjurator, Ed. Academiei Romane, vol.42-43, Bucuresti, p.76-86,


80

13. Pauca-Comanescu M., Clevering O., Hanganu J., Gridin M., “Phenotypic differences among ploidy levels of Phragmites australis growing in Romania”, Aquat. Bot. no. 64, Elsevier Science B.V., pp. 223-234 14. Pauca-Comanescu M., Onete M., Bandiu C., Donita N., Bandiu C., Tutunaru N., Negrean G., 2000: “Stabilirea categoriei de rezervatie a ariilor protejate constituite la Calugareni, Padina Tatarului si Comana in vederea realizarii interventiilor corespunzatoare in arboretele respective” manuscris Institutul de Biologie 15. Pauca-Comanescu M., Negrean G., Paspaleva M.,Talpeanu M., Donita N., Bandiu C., Onete M., 2001: “Padurea Fantanele (Comana) – Arie de conservare a biodiversitatii native a padurilor si zonelor umede din campia Romana”, Ed. Academiei Romane, Ocrot. Nat. med. Inconj., t. 44-45, Bucuresti, pp. 15-27 16. Popescu A., Sanda V., 1998: “Conspectul florei cormofitelor spontane din Romania”, Acta. Bot. Horti Bucurestiensis, Edit. Univ. Bucuresti, Bucuresti 17. Savulescu T., 1976: “Flora Romaniei”, Edit. Acad. Romane, Bucuresti, Vol. 1-13 18. Serafim R., 1985: “Contribution a la connaissance des Coleopteres Cerambycidae du sud de la Roumanie”, Trav. Mus. Hist. nat. “Grigore Antipa”, vol.XXVII, Bucuresti, pp. 69-94 19. Serafim R., 1991: “Les Coccinellides (Coleoptera) gardes dans la collection du Museum d`Histoire naturelle “Grigore Antipa” (Bucarest)”, Trav. Mus. Hist. nat. “Grigore Antipa”, vol.XXXI, Bucuresti, pp. 223-253 20. Serafim R., 1994: “Donnees sur la tribu Scymnini (Coleoptera: Coccinellidae) en Roumaniae”, Trav. Mus. Hist. nat. “Grigore Antipa”, vol.XXXIV, Bucuresti, pp. 95-115 21. Serafim R., 2005: “Catalogue of the Palearctic species of Prioninae and Lepturinae (Coleoptera: Cerambycidae) from the patrimony of Grigore Antipa National Museum of Natural History Bucharest”, Trav. Mus. Hist. nat. “Grigore Antipa”, Bucuresti, vol.XLVIII, pp. 103-117 22. Serafim R., 2006: “The catalogue of the palearctic species of Lepturinae (Coleoptera: Cerabycidae) from the patrimony of “Grigore Antipa” National Museum of Natural History of Bucharest”, Trav. Mus. Hist. nat. “Grigore Antipa”, vol. XLIX, Bucuresti, pp. 203-238 23. Serban P., 1999: “Catalogue of the Superfamily Curculionoidea (Cleoptera)” – Nicolae Savulescu Collection at the “Grigore Antipa” National Museum Natural History Bucharest”, Trav. Mus. Hist. nat. “Grigore Antipa”, vol.XLI, Bucuresti, pp. 315-324 24. Tarnavschi T., Pauca A., Andrei M., Cristurean I., Ionescu V., Lungu L., Nedelcu G.A., Petria E., Popescu A., Radulescu D., Mitroi N., Serbanescu-Jitariu G., 1973: “La flore du complexe de Comana”, Acta. Bot. Horti Bucurestiensis, Bucuresti, pp. 239-286


81

Anexe

Anexa 1 : Liste de specii

A. Specii de pesti din Parcul Natural Comana

Nr. crt.

Denumirea speciei

Denumire populara

English Name

Statut de protectie

1. Esox lucius ştiuca Northern Pike

2. Cobitis taenia taenia zvârluga Spined Loach Ber III, DH

3. Cobitis megaspila zvarluga

4. Sabanejewia romanica zvarluga Ber III, DH, RL

5. Misgurnus fossilis ţiparul Weatherfish DH, RL

6. Abramis brama plătica Carp Bream

7. Alburnus alburnus oblete Bleak

8. Aspius aspius avat Asp Ber III, DH, RL

9. Barbus barbus mreana Barbel

10. Barbus meridionalis moioaga Mediterranean Barbel Ber III, DH

11. Carassius auratus gibelio carasul auriu Prussian Carp

12. Carassius carassius caracuda Crucian Carp Ber III, DH

13. Ctenopharyngodon idella crapul chinezesc Grass Carp

14. Cyprinus carpio carpio crapul Common Carp RL

15. Hypophthalmicthys molitrix crapul argintiu Silver Carp

16. Lepomis gibbosus bibanul soare Pumpkinseed

17. Leuciscus borysthenicus Dnieper Chub RL

18. Leuciscus cephalus cleanul European Chub

19. Leuciscus idus văduviţa Ide

20. Pseudorasbora parva Stone Moroko

21. Rhodeus sericeus amarus boarca Amur Bitterling Ber III, DH

22. Rutilus rutilus babuşca Roach

23. Scardinius erythrophthalmus roşioara Rudd

24. Gobio kessleri Kessler's Gudgeon Ber III, RL

25. Gymnocephalus baloni ghiborţ de râu Danube Ruffe RL

26. Gymnocephalus cernuus ghiborţ Ruffe

27. Perca fluviatilis bibanul European Perch

28. Styzostedion lucioperca şalăul Zander

29. Silurus glanis somnul Wels Catfish

30. Umbra krameri tiganus Ber III, DH


82

B. Specii de pasari prezente in Parcul Natural Comana

Presence periode for the species Nr. crt. Specie English name Presence 1 Acanthis (Carduelis) cannabina Linnet Br 2 Acanthis (Carduelis) flammea Redpoll Wr 3 Accipiter gentilis Goshawk Br 4 Accipiter nisus Sparrowhawk Br 5 Acrocephalus arundinaceus Great Reed Warbler C 6 Acrocephalus palustris Marsh Warbler C 7 Acrocephalus scirpaceus Reed Warbler C 8 Alauda arvensis Skylark Br 9 Alcedo atthis Kingfisher Br 10 Anas acuta Pintail Wr 11 Anas clypeata Shoveler Br 12 Anas crecca Teal Wr 13 Anas platyrhynchos Mallard Br 14 Anas querquedula Garganey C 15 Anas strepera Gadwall A 16 Anser albifrons White-fronted Goose Wr 17 Anser anser Geilag Goose C 18 Anser fabalis Bean Goose Wr 19 Anthus pratensis Meadow Pipit Wr 20 Anthus trivialis Tree Pipit C 21 Apus apus Swift C 22 Ardea cinerea Grey Heron Br 23 Ardea purpurea Purple Heron C 24 Ardeola ralloides Squacco Heron C 25 Asio otus Long-eared Owl Br 26 Athene noctua Little Owl Br 27 Aythya ferina Pochard C 28 Aythya nyroca Ferruginou Duck C 29 Bombycilla garrulus Waxwing Wr 30 Botaurus stellaris Bittern Br 31 Bubo bubo Eagle Owl Br 32 Bucephala clangula Goldeneye M 33 Buteo buteo Buzzard Br 34 Buteo lagopus Rough-legged Buzzard Wr 35 Caprimulgus europaeus Nightjar C 36 Carduelis carduelis Goldfinch Br 37 Carduelis chloris Greenfinch Br 38 Certhia brachydactyla Short-toed Treecreeper Br 39 Chlidonias niger Black Tern C 40 Ciconia ciconia White Stork C 41 Ciconia nigra Black Stork C 42 Circus aeruginosus Marsh Harrier Br


83

43 Circus cyaneus Hen Harrier Wr 44 Columba palumbus Woodpigeon Br 45 Coracias garrulus Roller C 46 Corvus corax Raven A 47 Corvus corone cornix Carrion Crow Br 48 Corvus frugilegus Rook Br 49 Corvus monedula Jackdaw Br 50 Coturnix coturnix Quail C 51 Crex crex Corncrake C 52 Cuculus canorus Cuckoo C 53 Cygnus olor Mute Swan P 54 Delichon urbica House Martin C 55 Dendrocopos major Great Spotted Woodpecker Br 56 Dendrocopos medius Middle Spotted Woodpecker Br 57 Dendrocopos minor Lesser Spotted Woodpecker Br 58 Dendrocopos syriacus Syrian Woodpecker Br 59 Dryocopus martius Black Woodpecker Br 60 Egretta alba Great White Egret C 61 Egretta garzetta Little Egret C 62 Emberiza (Miliaria) calandra Corn Bunting Br 63 Emberiza citrinella Yellowhammer Br 64 Emberiza hortulana Ortolan Bunting C 65 Emberiza schoeniclus Reed Bunting A 66 Erithacus rubecula Robin Br 67 Falco columbarius Merlin Wr 68 Falco peregrinus Peregrine Br 69 Falco subbuteo Hobby C 70 Falco tinnunculus Kestrel Br 71 Falco vespertinus Red-footed Falcon C 72 Ficedula albicolis Collared Flycatcher C 73 Fringilla coelebs Chaffinch Br 74 Fulica atra Coot Br 75 Galerida cristata Crested Lark Br 76 Gallinago gallinago Snipe P 77 Gallinago media Great Snipe M 78 Gallinula chloropus Moorhen Br 79 Garrulus glandarius Jay Br 80 Himantopus himantopus Black-winged Stilt A 81 Hippolais icterina Icterine Warbler C 82 Hippolais pallida Olivaceous Warbler A 83 Hirundo rustica Swallow C 84 Ixobrychus minutus Little Bittern C 85 Jinx torquilla Wryneck C 86 Lanius collurio Red-backed Shrike C 87 Lanius excubitor Great Grey Shrike Wr 88 Lanius minor Lesser Grey Shrike C 89 Larus argentatus Herring Gull Wr, M


84

90 Larus ridibundus Black-headed Gull Wr 91 Limosa limosa Black-tailed Godwit M 92 Locustella fluviatilis River Warbler C 93 Locustella luscinioides Savi`s Warbler C 94 Lullula arborea Woodlark C 95 Luscinia luscinia Thrush Nightingale C 96 Luscinia megarhyncos Nightingale C 97 Lymnocryptes minimus Jack Snipe M 98 Merops apiaster Bee-eater C 99 Motacilla alba Pied Wagtail C 100 Motacilla cinerea Grey Wagtail C 101 Motacilla flava Yellow Wagtail C 102 Muscicapa striata Spotted Flycatcher C 103 Numenius arquata Curlew P 104 Nycticorax nycticorax Night Heron C 105 Oenanthe oenanthe Wheatear C 106 Oriolus oriolus Golden Oriole C 107 Panurus biarmicus Bearded Tit Br 108 Parus ater Coal Tit Br 109 Parus caeruleus Blue Tit Br 110 Parus major Great Tit Br 111 Parus palustris Marsh Tit Br 112 Passer domesticus House Sparrow Br 113 Passer hispaniolensis Br 114 Passer montanus Tree Sparrow Br 115 Pelecanus onocrotalus White Pelican A 116 Perdix perdix Partridge Br 117 Pernis apivorus Honey Buzzard C 118 Phalacrocorax carbo Cormorant C 119 Phalacrocorax pygmeus Pygmy Cormorant Br 120 Phasianus colchicus Pheasant Br 121 Phoenicurus phoenicurus Redstart C 122 Phylloscopus collybita Chiffchaff C 123 Phylloscopus trochilus Willow Warbler P 124 Pica pica Magpie Br 125 Picus canus Grey-headed Woodpecker Br 126 Picus viridis Green Woodpecker Br 127 Podiceps cristatus Great Crested Grebe Br 128 Podiceps grisegena Red-necked Grebe C 129 Podiceps nigricollis Black-necked Grebe Br 130 Pyrrhula pyrrhula Bullfinch Br 131 Rallus aquaticus Water Rail Br 132 Recurvirostra avosetta Avocet A 133 Regulus regulus Firecrest Br 134 Riparia riparia Sand Martin C 135 Scolopax rusticola Woodcock C, Wr 136 Serinus serinus Serin C


85

137 Sitta europaea Nuthatch Br 138 Sterna hirundo Common Tern C 139 Streptopelia decaocto Collared Dove Br 140 Streptopelia turtur Turtle Dove C 141 Strix aluco Tawny Owl Br 142 Sturnus vulgaris Starling Br 143 Sylvia atricapilla Blackcap C 144 Sylvia borin Garden Warbler C 145 Sylvia communis Whitethroat C 146 Sylvia curruca Lesser Whitethroat C 147 Sylvia nisoria Barred Warbler C 148 Tringa totanus Redshanck C 149 Tringa nebularia Greenshank M 150 Troglodytes troglodytes Wren Br 151 Turdus merula Blackbird Br 152 Turdus philomelos Song Thrush Br 153 Turdus pilaris Fieldfare Wr 154 Turdus torquatus Ring Ouzel C 155 Tyto alba Barn Owl Br 156 Upupa epops Hoopoe C 157 Vanellus vanellus Lapwing Br No. of species Year round, steering 64 Nesting 63 Wintering 14 Migration 6 Passage 4 Accidental 6 TOTAL 157

C. Specii de amfibieni si reptile din Parcul Natural Comana

Nr.crt. Amfibieni 1 Triturus cristatus

2 Triturus vulgaris

3 Bombina bombina

4 Bufo bufo

5 Bufo viridis

6 Hyla arborea

7 Pelobates fuscus

8 Rana esculenta

9 Rana ridibunda

10 Rana dalmatina


86

Nr.crt. Reptile 1 Coronella austriaca

2 Elaphe longissima

3 Natrix natrix

4 Natrix tessellata

5 Ablepharus kitaibelli

6 Proteus fragilis

7 Lacerta agilis

8 Lacerta viridis

9 Emis orbicularis

D. Specii de mamifere din Parcul Natural Comana

Nr.crt. Mamifere 1 Apodemus agrarius

2 Apodemus flavicollis

3 Apodemus sylvaticus

4 Arvicola terrestris

5 Canis aureus

6 Capreolus capreolus

7 Cervus elaphus

8 Cricetus cricetus

9 Crocidura leucodon

10 Crocidura snaveolens

11 Dryomis nitdula

12 Erinaceus concolor

13 Felis silvestris

14 Lepus europaeus

15 Lutra lutra

16 Martes martes

17 Meles meles

18 Micromys minutus

19 Microtus agrestis

20 Microtus arvalis

21 Muscardinius avellanarius

22 Mustela nivalis

23 Mustela putorius

24 Myotis myotis

25 Myoxus glis

26 Neomys fodiens

27 Neomys anomalus

28 Nyctalus noctula


87

29 Ondatra zibethica

30 Pipistrellus pipistrellus

31 Rattus norvegicus

32 Sorex araneus

33 Spalax graecus

34 Spermophillus citellus

35 Sus scrofa

36 Talpa europaea

37 Vulpes vulpes


88

Anexa 2 : Efective de vanat

Centralizatorul efectivelor de cervide estimate in fondurile de vanatoare incluse in PNC in perioada 2005-2006 Nr. Fondul de vanatoare Efective evaluate in anul [buc] Efective evaluate in anul [buc]

crt Nr. Denumire Gestionar Efective Caprior Efective Cerb

comun optime 2005 2006 optime 2005 2006

[buc] Total Din care Total Din care [buc] Total Din care Total Din care

Masculi Femele, Masculi Femele, Masculi Femele, Masculi Femele, tineret tineret tineret tineret 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 4 5 6 7 8 9 10

1 38 Baneasa AJVPS 80 33 10 23 34 12 22 0 0 0 0 0 0 0

2 12 Gradistea Lunca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 9 Crivat Vulturul 40 69 27 42 71 28 43 10 30 9 21 31 9 22

4 11 Comana Bradul 260 330 130 200 320 140 180 40 46 21 25 47 22 25

5 14 Singureni Alcedo 40 46 20 26 55 21 34 0 0 0 0 0 0 0

Centralizatorul efectivelor de mistreti si al speciilor de vanat mic estimate in fondurile de vanatoare incluse in PNC (2005-2006)

Nr. crt

Fondul de vanatoare Mistret Iepure Fazan Potarniche

Nr. Denumire Gestionar Efective Efective

[buc] Efective Efective [buc] Efective Efective

[buc] Efective Efective

[buc] optime 2005 2006 optime 2005 2006 optime 2005 2006 optime 2005 2006 [buc] [buc] [buc] [buc]

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 38 Baneasa AJVPS 0 8 7 850 1040 1070 300 670 640 40 56 66

2 12 Gradistea Lunca 0 0 0 800 950 910 40 100 100 70 100 90

3 9 Crivat Vulturul 0 15 16 500 680 690 100 180 180 40 150 160

4 14 Singureni Alcedo 0 20 25 500 590 560 70 130 120 50 70 100

5 11 Comana Bradul 0 80 90 900 920 1150 450 510 850 100 130 140


89

Centralizatorul speciilor de mamifere mici estimate in fondurile de vanatoare incluse in PNC in perioada 2005-2006

Nr. Fondul de vanatoare Efective [buc], la:

crt Viezure Vulpe Caine enot Sacal Jder de copac Dihori Nevastuica Bizam

Nr. Denumire Gestionar 2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 38 Baneasa AJVPS 0 0 8 7 0 0 0 0 0 0 4 2 4 9 0 0

2 12 Gradistea Lunca 0 0 15 15 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 9 Crivat Vulturul 8 9 15 16 0 0 9 9 0 0 5 5 9 12 18 19

4 14 Singureni Alcedo 4 4 10 10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 30

5 11 Comana Bradul 20 20 20 20 0 0 10 10 2 2 15 10 20 10 100 100


90

Anexa 3 : Harti


91


92


93


94


95


96

Anexa 4 : Avize


97

ADRESE

PENTRU SOLICITAREA PUNCTELOR DE VEDERE

A MEMBRILOR CONSILIULUI CONSULTATIV

AL PARCULUI NATURAL COMANA


98


99


100


101


102


103


104


105


106


107

OBSERVATII

ALE MEMBRILOR CONSILIULUI CONSULTATIV

AL PARCULUI NATURAL COMANA


108


109


110


111


112


113


114


115


116


117


118


119


120


121


122


123


124


125


126


127


128


129


130


131


132


133


134


135


136


137

Date post:	12-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	anton-irina
View:	300 times
Download:	7 times

Plan de Management Parc Comana

Documents