PLAN DE MANAGEMENT AL ARIEI DE INTERES
NAȚIONAL
„VALEA REA – RADOVAN”, COD SIT 2.385
Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional
Sectorial de Mediu 2007 - 2013
VERSIUNEA 2
Table of Contents 1. Introducere și context ....................................................................................................................................................................... 4
1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale ......................................................................................................... 5
1.2. Scopul şi categoria ariei protejate ............................................................................................................................................. 7
1.3. Obiectivele planului de management ....................................................................................................................................... 9
1.4. Baza legală pentru Aria Protejată şi pentru plan ...................................................................................................................... 9
1.5. Procesul elaborării planului .................................................................................................................................................... 11
1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului .................................................................................................................. 13
1.7. Procedura de implementare a planului ................................................................................................................................... 14
2. Descrierea ariei naturale protejate Valea Rea - Radovan .............................................................................................................. 15
2.1. Informaţii generale ................................................................................................................................................................. 16
2.2. Mediul fizic............................................................................................................................................................................. 28
2.3. Mediul biotic........................................................................................................................................................................... 29
2.4. Aspecte socio-economice, istorice, culturale, meşteşuguri şi tradiţii ..................................................................................... 49
2.5. Referinţe şi bibliografie .......................................................................................................................................................... 53
3. Evaluarea stării actuale de conservare ........................................................................................................................................... 56
3.1. Evaluare pentru biodiversitate şi habitate ............................................................................................................................... 57
3.2. Educaţie şi conştientizare publică ........................................................................................................................................... 62
3.3. Administrarea şi Managementul Efectiv şi Durabilitatea Ariei Protejate Valea Rea - Radovan ........................................... 63
4. Obiective ........................................................................................................................................................................................ 73
4.1. Starea de conservare dorită ..................................................................................................................................................... 74
4.2. Temele planului de management ............................................................................................................................................ 75
4.3. Obiectivele, sub-temele şi ţintele planului de management ................................................................................................... 75
5. Implementarea................................................................................................................................................................................ 80
5.1. Plan de acţiuni ........................................................................................................................................................................ 81
6. Monitorizarea stării de conservare ............................................................................................................................................... 100
6.1. Plan de monitorizare a obiectivelor ...................................................................................................................................... 101
7. Concordanţa cu politicile naţionale şi europene .......................................................................................................................... 105
8. Regulamentul de funcționare a Ariei Naturale Protejate Valea Rea - Radovan .......................................................................... 113
8.1. ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE ŞI MANAGEMENTUL ARIA NATURALA PROTEJATA VALEA REA-
RADOVAN COD SIT 2.385 ........................................................................................................................................................... 113
8.2. ACTIVITĂŢI PERMISE ÎN ARIA NATURALA PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN COD SIT 2.385 ................ 115
8.3. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ............................................................................................................................................... 120
8.4. Capitolul 4 ECOTURISM .................................................................................................................................................... 121
8.5. ALTE ACTIVITĂŢI ............................................................................................................................................................ 125
8.6. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR ..................................................................................................................................... 125
8.7. AVIZAREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE PE TERITORIUL ARIEI NATURALE PROTEJATA VALEA REA-
RADOVAN COD SIT 2.385 ........................................................................................................................................................... 126
8.8. SANCŢIUNI ......................................................................................................................................................................... 127
8.9. DISPOZIŢII FINALE........................................................................................................................................................... 129
1. Introducere și context
1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi
obiectivelor sale
Directivele Consiliului 2009/147/CE privind
conservarea păsărilor sălbatice - numită pe scurt Directiva
“Păsări” şi 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale
şi a speciilor de floră şi faună sălbatice - numită pe scurt
Directiva “Habitate” reprezintă documentele de bază privind
obligaţiile legale de bază ale statelor membre ale Uniunii
Europene în domeniul protecției mediului, pentru conservarea
capitalului natural şi utilizarea durabilă a componentelor
acestora, cât şi pentru reducerea efectivă a ratei de pierdere a
biodiversităţii. Ca parte integrantă a retelei ecologice europene
Natura 2000 în România, situl Valea Rea - Radovan conform
Legii 5/6 martie 2000, prezintă statut de REZERVAŢIE
NATURALĂ ŞI MONUMENT AL NATURII, COD SIT
2.385, REGIUNEA DE DEZVOLTARE 4 SUD – VEST.
În prezent aria prezintă drept custode Fundaţia
„Actiunea Ecologică Română”, Preşedinte Codreş Teclu. Prin
adresa nr. 635/01.03.2011 Asociația Dominou din Craiova a
solicitat acordul custodelui, pentru obținerea acordului de
derulare a proiectului Managementul si protectia
biodiversității în ariile naturale protejate “Valea Rea –
Radovan” și “Râurile Desnățui și Terpezița amonte de
Fântânele” proiect cofinanțat de PROGRAMUL
OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa Prioritară 4 -
Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea
infrastructurii şi a planurilor de management pentru
protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.
Situl “Valea Rea – Radovan” este o rezervație
naturală, al cărei Plan de management urmează să promoveze
dezvoltarea durabilă, integrând strategiile economice şi sociale
ale comunităţilor cu principiile, practicile şi acţiunile de
protecţie şi conservare a naturii în condiţiile respectării
tradiţiilor şi culturii zonale şi regionale, în conformitate cu
bunele practici de protecţie şi conservare a valorilor naturale.
Conceperea și implementarea unui Plan de management
coerent, elaborat în vederea unei planificări integrate a
acţiunilor ce trebuiesc întreprinse în vederea îndeplinirii
obiectivului major al Ariei naturale protejate, respectiv
conservarea biodiversităţii, care să cuprindă aspectele
complexe specifice ariei Valea Rea - Radovan conduce la
creșterea eficienţei activităţilor destinate protecţiei şi
conservării biodiversităţii şi, în consecinţă, la un potenţial
impact pozitiv, de perspectivă, asupra biodiversităţii şi
valorilor specifice Ariei naturale.
Prezentul Plan de management va sta la baza activităţii
Custodelui Ariei naturale protejate “Valea Rea – Radovan” și
se va constitui într-un document de referinţă pentru planificarea
tuturor activităţilor legate de această arie naturală protejată cu
statut de rezervație naturală, document ce:
o descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale
protejate Valea Rea – Radovan;
o defineşte obiectivele;
o precizează acţiunile de conservare necesare şi
o reglementează activităţile care se pot desfăşura pe
teritoriul ariei, în conformitate cu obiectivele de
management.
Conform celor de mai sus, Planul de Management al
Ariei naturale protejate Valea Rea - Radovan constituie
documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea
tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestei arii naturale
protejate de către custodele desemnat, respectiv Fundaţia
„Actiunea Ecologică Română”, în conformitate cu obiectivele
definite şi aprobate.
Acţiunile din Planul de Management ce se vor desfăşura
în interiorul şi vecinătatea ariei naturale protejate Valea Rea -
Radovan sunt menite să limiteze eventualul impact al
activităţilor ce se desfăşoară în perimetrul zonei, pe baza unui
management ce urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase
a omului cu natura, prin protejarea diversităţii habitatelor şi
peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale
terenurilor, alături de cultura tradițională, meșteșugurile și
practicile agricole ale populației din perimetrul și zona
adiacentă ariei protejate Valea Rea – Radovan, zonă de o
deosebită importanță botanică la nivel local, regional și
național.
1.2. Scopul şi categoria ariei protejate
Declarată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, Aria
protejată Valea Rea – Radovan este încadrată în categoria IV
IUCN - REZERVAȚIE NATURALĂ, categorie ce
include ariile protejate de interes național, aflată pe teritoriul
administrativ al județului Dolj, având drept scop de
management Conservarea prin intervenţii de gospodărire;
IUCN este acronimul frecvent uzitat pentru Uniunea
internațională pentru conservarea naturii, conform Union
internationale pour la conservation de la nature sau
International Union for Conservation of Nature,
ca organizație internatională, fondată în octombrie 1948,
dedicată conservării resurselor naturale.
Numărul atribuit unei categorii nu reflectă importanța
sa: toate categoriile sunt necesare pentru conservare și
dezvoltare durabilă. Ca urmare IUCN încurajează țările să-și
dezvolte un sistem de arii protejate care să îndeplinească
obiectivele patrimoniului lor natural și cultural și numai apoi să
aplice una sau toate categoriile corespunzătoare. Pentru că
fiecare categorie umple o anumită "nișă" în termeni de
management, toate țările trebuie să considere întreaga varietate
de categorii de arii protejate, conform necesităților.
Scopul planului de management elaborat pentru Aria
naturală Valea Rea - Radovan este acela de a promova un
model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a
comunităţilor umane şi conservarea speciilor şi habitatelor de
interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori
ale mediului natural din Aria naturală protejată Valea Rea -
Radovan. Prezentul Plan de management urmăreşte integrarea
obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor
de interes naţional şi comunitar, educaţia, informarea şi
implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului
Natura 2000.
Conform legislaţiei în vigoare, ariile protejate de interes
naţional pot fi: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale,
monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale.
Definiţia şi scopul acestor categorii de arii protejate,
corespondenţa dintre categoriile IUCN şi cele definite în
legislaţia românească sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 1. Corespondenţa între categoriile IUCN şi
categoriile de arii protejate de interes naţional
Nr.
crt.
Categorie de arie
protejată conform
legislaţiei româneşti
Cores-
pondenţă
IUCN
Scop de management
1. Rezervaţii ştiinţifice I În principal scopuri
şţiinţifice
2. Parcuri naţionale
II Protecţia ecosistemelor şi
recreere
3. Monumente ale
naturii
III Conservarea elementelor
naturale, specifice
4. Rezervaţii naturale
IV Conservare prin intervenţii
de gospodărire
5. Parcuri naturale
V Conservarea peisajului şi
recreere
♣ România are în prezent 13 parcuri natíonale, 14 parcuri naturale și peste
900 de alte categorii de arii protejate, acoperind cca 8% din suprafaţa ţării.
Denumirea categoriei în România - Rezervație
Naturală; Categoria Echivalentă în Sistemul din 1978 -
Rezervații pentru Conservarea Naturii/ Sanctuar al Sălbăticiei/
Rezervații Naturale supuse Managementului EN/FR/ES -
Habitat/Species Management Area/ Aire de gestion des
habitats/especes/ Area de Manejo de Habitat/Especies.
Lista rezervaţiilor naturale se regăsește în Legea 5/2000
şi în Hotărârea nr.1143 - 18/09/2007 privind instituirea de noi
arii naturale protejate prin care s-au mai adăugat noi rezervaţii
naturale la lista naţională. Lista rezervațiilor naturale din
județul Dolj cuprinde ariile protejate de interes național (19
rezervații naturale), aflate pe teritoriul administrativ
al județului Dolj, declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000,
listă în care Valea Rea – Radovan este inclusă ca rezervație
naturală de tip botanic, cu o suprafață de 20 ha.
Rezervația naturală este o arie în care întregul cadru natural
sau anumite exemplare floristice, faunistice sau geologice sunt
ocrotite de lege. Sunt protejate, pentru conservarea lor,
ecosisteme, specii de plante sau de animale, elemente
geologice etc. de interes științific sau peisagistic.
În cadrul Categoriilor IUCN de Management al Ariilor
Protejate, categoria IV (rezervații naturale) include o Arie de
Management pentru Habitat/Specie: arie protejată
administrată în special pentru conservarea naturii prin
intervenţii manageriale, respectiv o zonă terestră şi/sau
marină supusă unei intervenţii active de management pentru a
asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor
unor specii particulare. Este important faptul că aceste categorii
de încadrare se bazează în primul rând pe principalele priorităţi
de management ale ariei protejate.
1.3. Obiectivele planului de management
Elaborarea prezentului Plan de management a avut la
bază ca obiectiv general: Conservarea biodiversităţii,
conştientizarea şi educarea publicului privind importanţa
conservării diversităţii biologice în ariile naturale protejate, iar
ca obiective specifice: întocmirea Planului de management în
vederea asigurării stării de conservare favorabilă a speciilor de
interes național și comunitar din aria naturală protejată Valea
Rea – Radovan și creşterea gradului de conştientizare a
populaţiei asupra capitalului natural din aria naturală protejată
Valea Rea - Radovan, prin acţiuni de informare şi educaţie
ecologică.
1.4. Baza legală pentru Aria Protejată şi pentru plan
Aria protejată „Valea Rea-Radovan” a fost înfiinţată
prin Decizia nr. 26/1994 a Consiliului Judeţean Dolj, iar prin
Legea 5/6 martie 2000, aria a fost declarată Rezervaţie
Naturală de interes botanic la nivel naţional.
Aria Naturală Protejată Valea Rea – Radovan, în baza
Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificări
la Legea 49/2011 este încadrată în Categoria Națională A, prin
publicare în Monitorul Oficial nr. 262/13.04.2011.
Planul de management al Ariei Naturale Protejate
Valea Rea - Radovan respectă prin structura, obiectivele,
informaţiile şi activităţile prevăzute spiritul şi litera legislaţiei
în vigoare care prevede: ”Modul de constituire a ariilor
naturale protejate va lua în considerare interesele comunităţilor
locale, încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor
tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul
comunităţilor locale" - O.U.G. 57/2007 modificată şi aprobată
prin Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice, art. 10.
Prezentul plan de management a fost elaborat ţinând
cont de prevederile principalelor acte normative, grupate non
exhaustiv, cuprinzând cadrul legislativ principal care a stat la
baza alcătuirii Planului:
Legea 5 din 6 martie 2000 (Legea 5/2000) privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national - Sectiunea a III-a - zone protejate;
Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.
1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 98 şi 98 bis din 7 februarie 2008, modificat
prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea
Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile
nr. 1.964/2007, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 846 din 29.11.2011;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011;
Ordinul nr. 1964/2008 privind instituirea regimului de
arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România modificat şi
completat prin ordinal ministrului mediului şi pădurilor
nr 2387/2011;
Ordinul nr. 1948 din 17.11.2010 privind aprobarea
Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale
protejate care necesită constituirea de structuri de
administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei
ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de
structuri de administrare;
Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005,
modificată, privind protecţia mediului;
Legea 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului
cinegetic, modificată;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind
pescuitul și acvacultura;
Legea nr. 107 / 1996 – Legea Apelor – publicată în
Monitorul Oficial nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu
modificările şi completările ulterioare: Legea 310/2004,
Legea nr. 112/2006, OUG nr. 3/2010 şi Legea nr.
146/2010.
Directiva Cadru privind Apa a Comisiei Europene
2000/60/CE – transpusă în legislația națională prin
Legea 310/2004 pentru modificarea și completarea legii
107/1996 , M.Of. nr. 584/ 30.06.2004.
Hotarârea Guvernului nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004
privind instituirea regimului de ariei naturală protejată
pentru noi zone;
H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor
biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi
înfiinţarea administraţiilor acestora modificată prin HG.
1529/2006;
Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea
ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România;
HG nr.1115/10.10.2002 privind accesul liber la
informația de mediu - publicat în Monitorul Oficial nr.
781/28.10.2002;
Ordinul MAPM nr.1182/18.12.2002 pentru aprobarea
metodologiei de gestionare și furnizare a informației
privind mediul deținută de autoritățile publice pentru
protecția mediului - publicat în Monitorul Oficial nr.
331/15.05.2003;
Hotărârea Guvernului Nr.1176/2005 privind aprobarea
Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei
Naţionale "Apele Române";
Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a,
modificată;
Directiva Pãsãri a Comisiei Europene 79/49/EEC;
Directiva Habitate a Comisiei Europene 92/43/EEC.
1.5. Procesul elaborării planului
Planul de Management elaborat în cadrul proiectului
Managementul si protectia biodiversității în ariile naturale
protejate “Valea Rea – Radovan” și “Râurile Desnățui și
Terpezița amonte de Fântânele” proiect finanțat de
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”,
Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de
management pentru protecţia naturii, Domeniu major de
intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de
management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura
2000, este elaborat conform legislaţiei în vigoare, ca un proces
transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi.
Autoritățile locale direct implicate, cărora li s-au solicitat
comentarii/sugestii în timpul elaborării prezentului Plan de
management au fost Consiliul Local al Primăriei Radovan,
Consiliul Judeţean Dolj, Agenţia pentru Potecţia Mediului
Dolj.
Metode de cercetare aplicate pentru elaborarea planului
În elaborarea prezentului Plan de management au fost luate în
considerare o serie de principii și metodologii, în ordinea
priorității, legate de cercetarea ştiinţifică în aria naturală
protejată, vizând acumularea de noi informaţii privind
biodiversitatea, ca instrument de lucru în vederea atingerii
obiectivelor planului de management, protecţia şi conservarea
habitatelor de interes comunitar, a habitatelor existente și a
biodiversităţii existente în aria naturală protejată şi menţinerea
cadrului natural, menţinerea la nivelul actual sau chiar
creşterea populaţiilor speciilor de importanţă conservativă şi în
general a tuturor speciilor din aria protejată, educaţia
referitoare la aria protejată şi la valorile acesteia în rândul
comunităţii locale.
Biodiversitatea poate fi în pericol din cauza gradului scăzut de
conştientizare a populaţiei şi a factorilor de decizie locali, pe
fondul noutății conceptului de conservare a biodiversităţii,
dovezile unui astfel de impact întâlnindu-se des, de la
depozitarea ilegală a deşeurilor în cuprinsul ariei naturale
protejate la poluarea continuă, activităţi antropice cu impact
negativ semnificativ asupra mediului.
Metodologia utilizată s-a bazat pe:
- analiza în detaliu a situaţiei existente pentru evaluarea stării
actuale de conservare a biodiversităţii la nivelul sitului;
-identificarea ameninţărilor directe şi a cauzelor ce determină
sau pot determina pierderea de biodiversitate;
- analiza modului în care sistemul legislativ şi instituţional
răspunde cerinţelor din acest domeniu.
În urma studierii ameninţărilor şi obstacolelor la nivelul
speciilor de floră și faună din perimetrul ariei protejate Valea
Rea – Radovan au fost identificate și prioritizate obiectivele
strategice şi operaţionale. Pentru fiecare obiectiv operaţional a
fost stabilit un set de acţiuni, iar pentru fiecare acţiune s-au
stabilit gradul de prioritate şi indicatorii de performanţă,
termenul de implementare, autorităţile responsabile şi bugetul
estimat. Prioritizarea acţiunilor a fost stabilită în funcţie de
gravitatea ameninţărilor, de vulnerabilitatea componentelor
biodiversităţii şi de obligativitatea conformării cu cerinţele
internaţionale şi comunitare de conservare a biodiversităţii.
1.6. Procedura de modificare şi actualizare a
planului
Planul de management urmează a fi aprobat prin ordin
al autorității publice centrale pentru protecţia mediului, cu
avizul autorităţilor publice centrale interesate, revizuirea
Planului de Management urmând a se efectua la interval de 5
ani de la data intrării in vigoare.
Prezentul Plan de management al Ariei naturale
protejate “Valea Rea – Radovan” este fundamentat pe
principiile de bază ale unui management adaptativ, care să
determine o anumită flexibilitate a deciziilor în funcţie de
schimbările apărute, permițând revizuirea planului de
management la 5 ani de la data intrării în vigoare.
Procedura de actualizare, revizuire sau modificare a
planului de management implică respectarea următoarelor
principii:
a) necesită acordul autorităţii publice pentru protecţia mediului
dacă modificările afectează obiectivul principal sau obiectivele
de management durabil;
b) necesită acordul Custodelui, care va ţine cont de propunerile
colaboratorilor ştiinţifici, dacă vizează acţiunile de
management soldate cu implementarea unor modificări în
privinţa resurselor umane, financiare sau de infrastructură.
În conformitate cu schimbările intervenite după
finalizarea şi avizarea planului de management, la propunerea
factorilor interesaţi, după caz și la initiaţiva custodelui,
eventualele modificări pot viza:
a) modificări legislative care privesc statutul ariei protejate,
protecţia biodiversităţii, şi altele asemenea;
b) necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare de protecţie în
sit;
c) necesitatea introducerii unor noi obiective de cercetare în
conservarea biodiversităţii;
d) necesitatea introducerii unor noi obiective conform
politicilor viitoare în conservarea biodiversităţii la nivel
regional sau comunitar.
1.7. Procedura de implementare a planului
Implementarea prezentului proiect va conduce la
atingerea obiectivului global al Programului Operaţional
Sectorial de Mediu 2007 - 2013, respectiv protecţia şi
îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în
România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului
de mediu, deoarece conservarea biodiversităţii şi a naturii în
Aria Naturală Protejată Valea Rea - Radovan contribuie în
mod direct atât la îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător
cât şi, indirect, la creşterea calităţii vieţii comunităţilor
adiacente ariei protejate.
Procedura de implementare a Planului de management
va urma după elaborarea participativă și aprobarea planului,
elaborându-se, în fiecare an, un plan de lucru care să detalieze
acțiunile cuprinse în planul de management, care să permită
realizarea efectivă a obiectivelor specifice.
Responsabilitatea aplicării tuturor prevederilor din
prezentul Plan de Management revine Custodelui.
2. Descrierea ariei naturale protejate Valea Rea - Radovan
2.1. Informaţii generale
Aria Valea Rea –Radovan este situată în Regiunea
Oltenia,la circa 30 Km de Municipiul Craiova, la limita dintre
Câmpia Băileştilor şi Platforma Strehaia (Piemontul Getic) la
circa 80 m altitudine. Aceasta are o lungime de aproximativ 2
km în direcţia NE-SV şi o lăţime de 800 m. Se întinde pe
traseul Valea Văiereli (între localităţile Sălcuţa şi Radovan), o
vale cu apă permanentă, aproape dreaptă, pe cursul superior, iar
pe cursul inferior, înainte de a se vărsa în râul Desnăţui, cu
multe şerpuituri. Diferenţele de nivel între vale şi terasa
superioară (între trei dintre ele) este de aproximativ 30 m. De-a
lungul văii, pe o distanţă relativ scurtă, se succed o serie de
asociaţii vegetale: higrofile, higro-mezofile, mezofile. Conform
fişei de caracterizare a ariei întocmită de APM Dolj (Formular
standard pentru caracterizarea ARIILOR NATURALE
PROTEJATE), caracteristicile ariei din punct de vedere al
localizării, sunt următoarele:
Localitate: Radovan, Dolj
Ecoregiune: Silvostepa Câmpiei Române
Coordonate: Lat. 44015‟; Long. 23
050‟
Suprafaţa: 20 ha
Altitudine: medie 70-90 m
Tip: zonă umedă, apă dulce, stufăriş
Habitate majore: zonă umedă
Figura 1.Localizarea ariei protejate la nivel national
Figura 2.Localizarea ariei la nivel regional
Figura 3. Aria protejată Valea Rea - Radovan
2.1.1. Zonarea internă a ariei protejate Valea Rea -
Radovan
În acord cu măsurile ce trebuiesc a fi implementate pe
teritoriul aferent ariei naturale protejate Valea Rea – Radovan,
cu statut de rezervație naturală, în funcţie de starea de
conservare a habitatelor şi speciilor de interes
național/comunitar, precum şi corelat cu specificul întregii arii
protejate, suprafața ariei protejate Valea Rea – Radovan din
punct de vedere al zonării interne, conform OUG 57/2007
cuprinde următoarele trei zone: zona de protecție integrală,
zona de management durabil (Zona de conservare durabilă sau
zona-tampon) și zona de dezvoltare durabilă a activităților
umane.
Zonarea internă a ariei protejate Valea Rea – Radovan
a avut drept obiectiv recunoașterea și protejarea eficientă a
resurselor din zonă și realizarea unei structuri care să asigure o
gestionare durabilă a resurselor naturale specifice ariei, ținând
cont de nevoia de conservare a biodiversității și peisajului,
precum și de dezvoltarea economică a zonei, pe baza
diminuării impactului activităților antropice asupra mediului.
a) Zona de protecţie integrală – cuprinde suprafaţa din arie
care se suprapune peste teritoriul administrativ al localităţii
Radovan, din punct de vedere al regimului juridic fiind
proprietate a statului, având incluse cele mai valoroase
elemente ale patrimoniului natural, a căror conservare este
absolut obligatorie.
În zonele de protecţie integrală sunt interzise:
- orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale,
precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile
cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;
- activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate
administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de
cercetare ştiinţifică, ori a celor destinate siguranţei naţionale
sau prevenirii unor calamităţi naturale.Dacă sunt legale,
construcţiile/investiţiile şi infrastructura existentă îşi vor păstra
destinaţia. În această zonă se pot desfăşura următoarele
activităţi:
ştiinţifice şi educative;
activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de
construcţii-investiţii;
utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau
păşunat numai cu animale domestice, excepţie fac
caprinele, proprietatea membrilor comunităţilor care
deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a
acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia
naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu
speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului,
astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi
speciile de floră şi faună prezente;
localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea
protejării anumitor specii, grupuri de specii sau
comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în
baza propunerii, cu avizul Consiliului Ştiinţific şi
aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului;
intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a
ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme
necorespunzătoare sau degradate, la propunere, cu
acordul Custodelui ariei naturale protejate, emis în baza
aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului.
acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la
propunere, cu acordul Custodelui ariei naturale
protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului;
acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a
dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de
arbori sau care necesită evacuarea materialului lemnos
din pădure, şi acţiunile de monitorizare a acestora,
propunere, cu acordul Custodelui ariei naturale
protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului.
b) Zonele de management durabil includ toate suprafeţele
din perimetrul ariei, cu excepţia zonelor de protecţie integrală
şi a zonelor de dezvoltare durabilă; fac trecerea între zonele de
protecție integrală și zonele de dezvoltare durabilă a
activităților umane. Reprezintă Zona de conservare durabilă
sau zona-tampon, urmărind pe cât posibil crearea unui tampon
între zona de protecţie integrală şi suprafeţele influenţate
antropic situate în raza ariei protejate sau în vecinătate.
În zonele de management durabil se pot desfăşura
următoarele activităţi:
ştiinţifice şi educative;
activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de
construcţii-investiţii;
utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau
păşunat numai cu animale domestice, de către
proprietarii care deţin păşuni sau care deţin dreptul de
utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin
legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în
perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de custode
şi autorităţile competente, astfel încât să nu fie afectate
habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea
protejării anumitor specii, grupuri de specii sau
comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu
aprobarea planului de acţiune provizoriu de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului,
plan elaborat în acest scop şi valabil până la intrarea în
vigoare a Planului de Management;
intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a
ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme
necorespunzătoare sau degradate, la propunerea
autorităţilor competente, cu aprobarea autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului;
acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu
acordul Custodelui ariei naturale protejate, emis în baza
aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului. În cazul în care calamităţile afectează
suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor
acestora se fac cu acordul Custodelui Ariei Naturale
Protejate Valea Rea - Radovan, emis în baza aprobării
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse
regenerabile, în limita capacităţii productive şi de
suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus,
precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de
plante medicinale, cu respectarea normativelor în
vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către
persoanele fizice şi juridice care deţin/administrează
terenuri în interiorul ariei sau de comunităţile locale, cu
aprobarea Custodelui ariei naturale protejate;
activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole
şi de creştere a animalelor, precum şi alte activităţi
tradiţionale efectuate de comunităţile locale;
activităţi de vânătoare;
activităţi de pescuit sportiv.
c) Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane
sunt zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare,
cu prioritate cele de interes turistic, turistic - monahal, sportiv,
agrement, utilitar, zootehnic, agricol, administrativ, ştiinţific,
naţional privind siguranţa naţională şi prevenirii unor
calamităţi naturale dar cu respectarea principiului de utilizare
durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte
negative semnificative asupra biodiversităţii. Sunt incluse
suprafeţe dispersate, respectiv intravilanul localităților din arie,
suprafețele ocupate de căile de comunicații permanente
(drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale,
drumuri auto forestiere, pășunile din afara zonei de protecție
integrală, precum și suprafețele din extravilanul localităților
care au suferit modificări antropice prin desfășurarea de
activități tradiționale sau prin exploatarea resurselor naturale
neregenerabile, indiferent dacă sunt sau nu incluse în circuitul
agricol sau silvic). În zonele de dezvoltare durabilă, pe lângă
activităţile permise în zonele de protecţie integrală şi zonele de
management durabil, se mai pot desfăşura următoarele
activităţi, cu respectarea prevederilor din planul de
management:
activităţi de vânătoare;
activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole
şi de creştere a animalelor;
activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură;
activităţi de exploatare a resurselor minerale
neregenerabile;
activităţi specifice modului de producţie ecologic de
cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în
conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de
agricultură ecologică și alte activităţi tradiţionale
efectuate de comunităţile locale.
Se poate aprecia că pe teritoriul ariei protejate Valea Rea –
Radovan, conform zonării interioare sunt permise următoarele
categorii de activităţi:
Tabelul 2..Activități pemise în funcție de zonarea internă a ariei
Valea Rea - Radovan
2.1.2. Dreptul de proprietate şi administrare a
terenurilor
Aria naturală protejată Valea Rea – Radovan se află pe
teritoriul Comunei Radovan, având ca unităţi componente 3
localități, respectiv Radovan (1031 pers), Fântânele (187
Activități
Zona de
protecție
integrală
Zona de
conservare
durabilă –
tampon
Zona de
dezvoltare
durabilă a
activităților
umane
Activități de cercetare științifică, educație
ecologică și ecoturism
X X X
Activități de turism și recreere X X X
Activități de construcții - investiții X X X
Activități de investiții – dezvoltare - - X
Amenajări, dotări, întreținere și reparații X X X
pers) și Târnava (279 pers) - Populaţia este raportată conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2002 .
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1 Populaţia
Populaţia stabilă persoane 1497
Masculin persoane 707
Feminin persoane 790
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă , din
care:
0-14 ani persoane 240
15-19 ani persoane 45
20-24 ani persoane 66
25-29 ani persoane 77
30-34 ani persoane 82
35-39 ani persoane 49
40-44 ani persoane 70
45-49 ani persoane 72
50-54 ani persoane 82
55-59 ani persoane 114
60-64 ani persoane 161
65-69 ani persoane 161
70-74 ani persoane 138
75 ani şi peste persoane 140
Populaţia stabilă după etnii:
Români persoane 1255
Rromi (ţigani) persoane 241
Alte etnii persoane 1
Populaţia stabilă după religii:
Ortodoxă persoane 1486
Penticostali persoane 5
Adventişti de ziua a şaptea persoane 3
Creştini după evanghelie persoane 3
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1 Populaţia stabilă după limba maternă:
Română persoane 1336
Ţigănească (romanes) persoane 161
Populaţia curent activă persoane 511
Populaţia curent ocupată persoane 453
Şomeri persoane 58
Populaţia inactivă persoane 986
Pensionari persoane 647
Clădiri; locuinţe; gospodăriile populaţiei
Clădiri de locuit număr 849
Clădiri cu altă destinaţie în care se află
locuinţe
număr -
Locuinţe permanente, sezoniere număr 849
Private număr 845
De stat număr 4
Camere de locuit număr 2179
Suprafaţa camerelor de locuit mp 25263
Locuinţe care dispun de:
Alimentare cu apă în locuinţă număr 4
Canalizare din reţeaua publică sau
sistem propriu
număr 4
Instalaţie electrică număr 822
Încălzire prin termoficare sau prin
centrală termică
număr 1
Locuinţe care au:
Bucătărie număr 612
Baie număr 4
Număr gospodării din locuinţă număr 632
La nivelul localității Radovan, ca de altfel la nivelul întregului
județ Dolj, datele demografice sugerează faptul că zona se
confruntă cu o perioadă de depopulare a zonelor rurale.
Conform statisticilor, începând din anul 1990, zonele rurale din
judeţul Dolj au pierdut 57.288 locuitori (-14,7%), iar ponderea
populaţiei rurale a trecut de la 50,19% în 1990 la 46,20% în
2006 (-3,99%). O comparaţie cu datele de la nivel naţional şi
regional în perioada 2003-2005 arată faptul că depopularea
zonelor rurale în judeţul Dolj este mai accentuată decât
depopularea zonelor rurale la nivel naţional. Mai mult, între
anii 1990 şi 2005, zonele rurale la nivel naţional au pierdut
8,05% din populaţia acestora, în timp ce zonele rurale din
judeţul Dolj, în aceeaşi perioadă, au pierdut 14,02% din
populaţie. Totuşi, uşoara creştere a populaţiei urbane din
judeţul Dolj, reprezentând doar +0,7% în perioada 1990-2005,
ar sugera că depopularea zonelor rurale nu este efectul indirect
al unui proces de urbanizare care se desfăşoară în cadrul
judeţului, ci, probabil, un efect de îmbătrânire a populaţiei sau
de mişcare migratorie a populaţiei în afara judeţului. În orice
caz, bilanţul persoanelor care vin/pleacă schimbându-şi
rezidenţa este negativ pentru zonele rurale şi în general pozitiv
pentru zonele urbane, în timp ce bilanţul persoanelor care
vin/pleacă prin a-şi schimba domiciliul este negativ pentru
zonele urbane şi pozitiv pentru cele rurale.
Din punct de vedere al deținerii suprafețelor agricole,
conform Recensământului general agricol din 2010 se
înregistrau următoarele date:
Reducerea efectivelor de animale deținute de către localnici
poate fi cauzată în mare parte, de cresterea prețurior la
furaje,determinate de seceta prelungită din perioada anilor
2012-2013.
Indicator 2009 2010
ECHIPAREA TERITORIULUI
Suprafaţa totală - ha 4935 4935
Locuinţe existente - 851 851
Indicator 2010
Suprafaţa agricolă totală - ha 2423,11
Suprafaţa agricolă neutilizată - ha 120,07
Suprafaţa agricolă utilizată - ha 2234,14
teren arabil 1835,09
păşuni şi fâneţe 279,65
grădini familiale 32,33
culturi permanente 87,07
Efectivele de animale, din care:
bovine - capete 183
ovine - capete 326
caprine - capete 142
porcine - capete 788
păsări - capete 12260
cabaline - capete 93
familii de albine 303
Indicator 2009 2010
total - număr
Locuinţe în proprietate publică -
număr 4 4
Locuinţe din fondurile private -
număr 847 847
Suprafaţa locuibilă -
total mp 25366 25366
Suprafaţa locuibilă - public - mp 123 123
Suprafaţa locuibilă -privat - mp 25243 25243
POPULAŢIA
Populaţia stabilă totală la 1 iulie 1312 1284
Populaţia feminină la 1 iulie 668 649
Populaţia cu domiciliul în localitate la
1 iulie 1306
1281
Populaţia stabilă totală la 1 ianuarie 1349 1303
Populaţia feminină la 1 ianuarie 683 656
Născuţi vii 23 16
Decedaţi 56 41
Căsătorii 11 2
Divorţuri 4 1
Stabiliri de domiciliu în localitate 28 40
Plecări cu domiciliul din localitate 23 30
Stabiliri de reşedinţă în localitate - 25 10
Plecări cu reşedinţa din localitate - 5 8
Ușoara tendinţă de creştere demografică a populației determină,
cel puţin în plan teoretic, o tendinţă de intensificare a factorilor
antropici asupra conservării speciilor și habitatelor. În mediul
rural această tendinţă este însă doar una potenţială, determinarea
gradului exact de impact trebuind analizat în corelaţie cu
tendinţele de utilizare a habitatelor de către speciile protejate.
Totuşi, se poate afirma că la nivelul întregului sit asistăm la o
Indicator 2009 2010
creştere a presiunilor antropice asupra acestuia, presiune antropică
manifestată cu intensitate din ce în ce mai mare, chiar în condițiile
unei descreşteri demografice. Fenomenul poate fi determinat de
modificarea stilului de viață, prin trecerea de la un stil de viață
rural (adoptat în prezent de persoanele în vârstă rezidente) la un
stil de viață urban (practicat atât de tinerii care au locuri de muncă
în alte ramuri decât agricultura precum și de persoanele care s-au
localizat în zonă în ultimii ani).
FORŢA DE MUNCĂ 2009 2010
-Numărul mediu al salariaţilor - total 96 89
Numărul mediu al salariaţilor în
agricultură - persoane 18
15
Numărul mediu al salariaţilor în
industrie - total - persoane 5
4
Numărul mediu al salariaţilor în
industria prelucrătoare - persoane 5
4
Numărul mediual salariaţilor în
comerţ - persoane 12
12
Numărul mediu al salariaţilor în
transport şi depozitare - persoane 21
20
Numărul mediu al salariaţilor în
intermedieri financiare şi asigurări 1
1
Numărul mediu al salariaţilor în
administraţie publică şi apărare,
asigurări sociale din sistemul public 14
13
Numărul mediu al salariaţilor în
învăţământ - persoane 19
18
Numărul mediu al salariaţilor în
sănătate şi asistenţă socială - persoane 6
6
- Şomerii în evidenţă şi plată - 137 50
Indicator 2009 2010
persoane
ACTIVITATEA
ÎNTREPRINDERII
Numărul unităţilor active - total, din
care, pe clase de mărime: 10 9
0 - 9 salariaţi 9 7
10 - 49
salariaţi 1 2
Cifra de afaceri - total, din care, pe
clase de mărime - lei RON: 1548203 1573783
0 - 9 salariaţi 878890 769826
10 - 49
salariaţi 669313 803957
Investiţii brute - total, din care, pe
clase de mărime - lei RON: 199675 128446
0 - 9 salariaţi 12375 79455
10 - 49
salariaţi 187300 48991
ÎNVĂŢĂMÂNT
Unităţi independente deînvăţământ -
total - număr 1
1
Şcoli din învăţământul primar şi
gimnazial - număr 1
1
-Copii înscrişi în grădiniţe - persoane 51 54
-Elevi înscrişi - total - persoane 112 116
Elevi înscrişi în învăţământul primar
şigimnazial - persoane 112
116
Elevi înscrişi în învăţământul primar 61 57
- Personal didactic total - persoane
18
12
Personal didactic în învăţământul
preşcolar - persoane 2
2
Personal didactic în învăţământul
primar şi gimnazial - persoane 16
10
Personal didactic în învăţământul
primar - persoane 4
4
Personal didactic în învăţământul 12
Indicator 2009 2010
gimnazial - persoane 6
- Săli de clasă şi cabinete şcolare - 7 7
- Laboratoare şcolare - număr 1 1
- Săli de gimnastică - total 1 1
- PC - număr 20 22
CULTURĂ ŞI ARTĂ
Biblioteci - număr 2 2
Biblioteci publice - număr 1 1
Existența unui număr de întreprinderi active în
economia teritoriului ariei protejate Valea Rea-Radovan este
un factor de dezvoltare locală și de creare de valoare adăugată,
dar în același timp poate avea repercursiuni nedorite asupra
mediului, acestea fiind consumatoare de resurse naturale.
Trebuie luat în considerare faptul că din procesul de producție
pot rezulta reziduuri, deșeuri, noxe care pot dăuna mediului
înconjurător și cu atât mai mult ariei protejate. Organele
abilitate de control în acest domeniu trebuie, așadar, să asigure
prin documentele de raportare că procesele de producție sunt
fără impact sau cu impact minim asupra mediului, prin
folosirea unor echipamente și aparaturi prietenoase cu mediul
și aplicarea unor politici sănătoase privind protecția mediului.
Referitor la datele privind sectoarele investiții-construcții,
agricultură și turism, în perimetrul localității Radovan, conform
datelor comparative dintre anii 2009 și 2010, s-au înregistrat
următoarele valori:
Indicator 2009 2010
INVESTIŢII - CONSTRUCŢII
Locuinţe terminate - total - număr 2 -
Locuinţe terminate din fonduri private 2 -
Locuinţe terminate din fondurile populaţiei -
număr 2 -
- Autorizaţii de construcţie eliberate pentru
clădiri rezidenţiale (exclusiv pentru
colectivităţi)
2 1
- Autorizaţii de construcţie eliberate pentru
alte clădiri - număr 1 -
- Autorizaţii de construcţie eliberate pentru
clădiri rezidenţiale (exclusiv pentru
colectivităţi) - mp
275 40
- Autorizaţii de construcţie eliberate pentru
alte clădiri - mp 224 -
AGRICULTURA
Suprafaţa totală - ha
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă -
hectare 2897 2897
Suprafaţa arabilă - hectare 2320 2320
Suprafaţalivezilor şi pepinierelor pomicole -
hectare - -
Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole 103 103
Suprafaţa păşunilor - hectare 435 435
Indicator 2009 2010
Suprafaţa fâneţelor - hectare 39 39
Suprafaţa cu terenuri
neagricole - total - ha
- 2038
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie
forestieră - total -ha
- 1773
Suprafaţa cu ape şi bălţi - total - ha
- 81
Suprafaţa ocupată cu construcţii - total
- 71
Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate -
total - ha
- 84
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive
- total - ha
- 29
Suprafaţa totală - proprietate privată -
ha
- 2867
Suprafaţa agricola - proprietate privată - ha
- 2785
Suprafaţa arabila - proprietate privată – ha
- 2310
Suprafaţa pasunilor - proprietate privată - ha
- 333
Suprafaţa fanetelor - proprietate privată - ha
- 39
Suprafaţa cu vii si pepiniere viticole -
proprietate privată – ha
- 103
Suprafaţa cu terenuri
neagricole - proprietate privată
- 82
Suprafaţa cu ape şi bălţi - proprietate privată -
ha
- 10
Suprafaţa ocupată cu construcţii - proprietate
privată -ha
- 62
Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate -
proprietate privată - ha
- -
Indicator 2009 2010
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive
- proprietate privată - ha
- 10
TURISM, ODIHNĂ ŞI TRATAMENT
Unităţi de cazare
Pensiuni turistice rurale - număr - 1
Locuri în unităţi de cazare
Locuri în pensiuni turistice rurale - număr - 19
- Sosiri în unităţi de cazare
Sosiri în pensiuni turistice rurale - 116
Înnoptări în unităţi de cazare
Înnoptări în pensiuni turistice rurale - 249
Dat fiind faptul că distribuţia teritorială a construcţiilor
nu prezintă deocamdată un impact asupra conservării speciilor
si habitatelor din situl Valea Rea – Radovan, ceea ce este
important pentru dimensionarea planului de management este
tendinţa acestui factor pentru viitor.
In ultimii ani presiunile de extindere a intravilanului
s-au manifestat descrescător în toate unităţile administrativ-
teritoriale de pe raza sitului. De precizat că aceste tendinţe de
extindere a zonelor de locuit (respectiv autorizaţii de
construcţie eliberate pentru clădiri rezidenţiale, exclusiv pentru
colectivităţi și autorizaţii de construcţie eliberate pentru alte
clădiri) se manifestă și în zonele de suprapunere cu graniţele
sitului. Mai mult chiar, instituirea sitului a dus la creşterea
interesului pieţei imobiliare pentru această zonă și la
intensificarea presiunilor de extindere a zonelor de locuit în
interiorul sitului.
Din punct de vedere al potențialului turistic, zona are
potențial în ceea ce priveșe turismul cultural, pentru că s-au
menținut tradițiile și se pot organiza evenimente cu specific
local. Zona ariei protejate are suficiente resurse naturale pentru
dezvoltarea turistică, dar în prezent acestea nu sunt exploatate.
Având în vedere interesul crescând pentru mișcare în natură, o
parte din valorile sitului pot deveni atracții importante, ca de
exemplu prin proiectarea de trasee de bicicletă sau de poteci
tematice. Serviciile și turismul (pensiunile) sunt slab dezvoltate
și nu sunt orientate către promovarea unui turism legat de
natură.
2.2. Mediul fizic
Aspecte geologice / geomorfologice
Aria protejată Valea Rea – Radovan se află la zona de
contact dintre cele două mari unităţi morfologice , Câmpia
Olteniei şi Podişul Getic. Este amplasată în zona de silvostepă
a Câmpiei Române – ca ecoregiune (conform Strategiei
Naţionale pentru Conservarea Biodiversităţii). Materialele
parentale fac parte din cuaternar şi sunt reprezentate prin
depozite leossoide de textură variată, de la luto-nisipos la luto-
argilos, precum şi soluri roşietice carbonatice cu aspect
leossoid.
Prin amplasare la câțiva zeci de km sud-vest de orașul
Craiova, pe Calea Dunării, înspre orașul Segarcea, peisajul
întâlnit încântă prin geologia locului, aici apărând formațiunile
villafranciene și gunziene suspendate deasupra luncilor
afluenților râului Desnățui, care se varsă la rândul său direct în
Dunăre. Peste aceste depozite se află o serie de argile nisipoase
roșii, de tip loessoid, cu intercalații de argile mai gălbui,
atribuite Pleistocenului mediu (Riss) și superior. Loessurile și
depozitele loessoide încheie depozitele cuaternare pe
interfluvii, terase, mari conuri de dejecție, cu excepția zonelor
inundabile, unde geologia este mai recentă. Substratul geologic
este, așadar, reprezentat de loessuri şi depozite loessoide, iar
solurile sunt de tip: aluvial pe zona de vale, iar pe terase soluri
brune şi argiloiluviale brune podzolite, cernoziomuri.
Întinderile ”fără sfârșit” ale luncii Jiului sunt înlocuite
cu alternanțe de altitudini prin intermediul interfluviilor
piemontane cu altitudini sub 200 m, iar peste acest prag,
suprafețele mai înguste apar ca niște ziduri vechi, măcinate de
timp.
Relieful din zona Radovan este individualizat prin
interfluvii largi, tabulare și văi înguste și adâncite în aluviuni și
pietrișuri, care conferă un caracter sălbatic versanților.
Centrul popular al acestei zone este reprezentat de
Comuna Radovan, iar în ciuda faptului că nici măcar
indicatoarele complexului geomorfologic și lacustru nu au mai
rămas în picioare, populația locală și cea a județului Dolj încă
mai aleg această zonă ca oază de week-end, chiar dacă nu
există drumuri județene care să ducă la rezervație. Localitatea
este înconjurată de o pădure frumoasă, care în trecut era legată
printr-un coridor ce urmărea lunca Desnățuiului cu nordul
județului Dolj. Eforturile de conservare a acesteia înainte de
Revoluție erau cu mult mai mari decât cele din prezent,
localnicii povestind că au fost acolo colonizați și fazani și
iepuri, iar pădurarii își făceau cu diligențele cuvenite datoria de
a conserva speciile de arbori. Prin pădure, actualmente destul
de îngustată, trecea Desnățuiul, care acum are la sud de Lacul
Fântânele un debit controlat.
Aspecte hidrologice
Râul Valea Rea, care este afluent al râului Desnățui, se
formează între Câmpia Olteniei și Lunca Jiului, în iazul
Sălcuța, comuna Calopăr; traversează spre vest Rezervația
naturală Valea Rea-Radovan și se varsă în râul Desnățui pe
raza comunei Radovan - județul Dolj.
Din punct de vedere climatic situl aparține zonei climatice
temperate, cu influențe mediteraneene, datorită poziției sud -
vestice. Poziția și caracterul depresionar al terenului pe care îl
ocupă, în apropiere de curbura lanțului muntos carpato-
balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în
partea centrală și nordică a țării, cu o medie anuală de 10-
11.5°C.
2.3. Mediul biotic
2.3.1. Habitate și ecosisteme de pe teritoriul ariei
protejate Valea Rea - Radovan
Descrierea habitatelor din teritoriul Rezervației Naturale
Valea Rea – Radovan s-a făcut pe baza corespondenţei cu
sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special
cel utilizat pentru Natura 2000, Emerald, Corine, Palaearctic
Habitats, Eunis, conform Anexei II a OUG 57/2007 cu
modificările şi completările ulterioare, privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice şi a directivei internaţionale „Directiva
Habitate” 92/43/EEC, cât şi prin utilizarea manualului
„Habitatele din România” şi modificările conform
amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva
Habitate (92/43/EEC) – 2006 de Nicolae Doniţă, Aurel
Popescu et.al., Editura Tehnică Silvică precum şi a Manualului
de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 din România – 2008.
Teritoriul Rezervatiei Naturale Valea Rea – Radovan
este reprezentat în principal de pajişti xerice, cu următoarele
tipuri de habitate:
- 6250* Pajiști stepice panonice pe loess (Natura 2000);
R3414 Pajiști ponto-panonice de Festuca valesiaca (Habitatele
din România), asociaţia de bază fiind Medicagini (minimae) -
Festucetum valesiacae;
- E.1551 Lowland savory Chrysopogon dry grasslands
(EUNIS); 62A0 Eastern sub-mediteranean dry grasslands
(Scorzoneratalia villosae) (Natura 2000); R3411 Pajiști daco-
balcanice de Chrysopogon gryllus și Festucarupicola
(Habitatele din România), asociaţia de bază fiind Thymio
(pannonici) - Chrysopogonetum grylli;
- 34.9 Stepe continentale (Convenţia de la Berna,
EMERALD); E.1.222 Moesio-Carpathian andropogoid steppes
(EUNIS); R3415 Pajiști ponto-balcanice de Bothriochloa
ischaemum și Festuca valesiaca (Habitatele din România),
asociaţia de bază fiindBothriochloetum ischaemi;
- 6110* Pajisti rupicole calcaroase sau bazofile cu
Alysso-Sedion albi (Natura 2000); R3502 Pajiști daco-
balcanice cu Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum subsp.
molinerii și Ventenata dubia (Habitatele din România),
asociaţia de bază fiind Trifolio (molinerii) - Dasypyretum
villosae;
- 6440 Pajisti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii
(Directiva Habitate; Natura 2000; Anexa 2 din OUG 57/2007),
asociaţii întâlnite Alopecureto - Festucetum pratensis, Poaetum
pratensis, Trifolio (repenti)-Lolietum perennis.
Conform amendamentelor propuse de România și
Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), se înlocuiește
titulatura de Pajişti stepice sub-panonice 6240* cu Pajiști
stepice panonice pe loess 6250*, tipul de habitat fiind Pajiști
ponto-panonice de Festuca valesiaca COD R3414
(HABITATELE DIN ROMÂNIA Modificări conform
amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva
Habitate (92/43/EEC), elaborată de Nicolae Doniţă, Aurel
Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu, Simona Mihăilescu,
Iovu-Adrian Biriş - Editura Tehnică Silvică Bucureşti
2006).
În figura 4 este prezentată repartizarea principalelor tipuri
de habitate de pe teritoriul ariei Valea Rea – Radovan,
respectiv:
1. - 7 (șapte) locații cu Pajişti xerofile (As. Medicagini
(minimae) - Festucetum valesiacae (Habitatul
corespunzător: 6250* Pajiști stepice panonice pe loess
(Natura 2000); R3414 Pajiști ponto-panonice de
Festuca valesiaca (Habitatele din România); As.
Thymio (pannonici) - Chrysopogonetum grylli
(Habitatul corespunzător: E.1551 Lowland savory
Chrysopogon dry grasslands (EUNIS); 62A0 Eastern
sub-mediteranean dry grasslands (Scorzoneratalia
villosae) (Natura 2000); R3411 Pajiști daco-balcanice
de Chrysopogon gryllus și Festucarupicola (Habitatele
din România)); As. Bothriochloetum ischaemi
(Habitatul corespunzător: 34.9 Stepe continentale
(Convenţia de la Berna, EMERALD); E.1.222 Moesio-
Carpathian andropogoid steppes (EUNIS); R3415
Pajiști ponto-balcanice de Bothriochloa ischaemum și
Festuca valesiaca (Habitatele din România)); As.
Trifolio (molinerii) - Dasypyretum villosae (Habitatul
corespunzător: 6110 *Pajisti rupicole calcaroase sau
bazofile cu Alysso-Sedion albi (Natura 2000); R3502
Pajiști daco-balcanice cu Dasypyrum villosum,
Trifolium incarnatum subsp. molinerii și Ventenata
dubia (Habitatele din România));
2. – 2 (două) locații cu Vegetaţie higrofilă, mezohigrofilă
şi mezofilă din lungul văii - 6440 Pajisti aluviale ale
văilor de râuri cu Cnidion dubii(Directiva Habitate;
Natura 2000; Anexa 2 din OUG 57/2007); în suprafaţă
de 250 ha.
3. – o locație cu Pădurea de stejar (Quercus robur) si
frasin (Fraxinus angustifolia) - Habitat 91 B0 Păduri
termofile de Fraxinus angustifolia (Directiva Habitate;
Natura 2000; Anexa 2 din OUG 57/2007);
4. – 2 (două) locații cu Pădurea de cer (Quercus cerris) şi
gârniţă (Quercus frainetto)- 91M0 Pannonian-Balkanic
turkey oak-sessile oak forests corespondent R4153
Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) şi
gârniţă (Q. frainetto) cu Crocus flavus) (după
HABITATELE DIN ROMÂNIA);
5. – 2 (două) locații cu tufărişurile de stejar pufos
(Quercus pubescens) - 91HO *Paduri panonice cu
Quercus pubescens (Natura 2000) - R4160 Păduri-
rarişti dacice de stejar pufos (Quercuspubescens) cu
Lithospermum purpurocoeruleum (HABITATELE DIN
ROMÂNIA).
Figura 4. Delimitarea ariei, cu roşu în forma iniţială de documentare
(Popescu G., Costache I., Rădutoiu D. & Boruz Violeta 2003), cu galben
în forma cuprinsă în prezent, în suprafaţă de 20 ha
De semnalat faptul că, în vecinătatea ariei, pe o
suprafaţă de 250 ha se află următoarele tipuri de habitate, care
ar merita să fie incluse în cadrul rezervaţiei, respectiv:
- Pădurea de stejar (Quercus robur) și frasin (Fraxinus
angustifolia) - Habitat 91 B0 Păduri termofile de Fraxinus
angustifolia (Directiva Habitate; Natura 2000; Anexa 2 din
OUG 57/2007);
- Pădurea de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus
frainetto)- 91M0 Pannonian-Balkanic turkey oak-sessile oak
forests corespondent R4153 Păduri danubian-balcanice de cer
(Quercus cerris) şi gârniţă (Q. frainetto) cu Crocus flavus)
(după HABITATELE DIN ROMÂNIA);
- tufărişurile de stejar pufos (Quercus pubescens) - 91HO
*Păduri panonice cu Quercus pubescens (Natura 2000) - R4160
Păduri-rarişti dacice de stejar pufos (Quercuspubescens) cu
Lithospermum purpurocoeruleum (HABITATELE DIN
ROMÂNIA).
Desigur prezenţa speciilor rare la nivelul acestor păduri,
precum şi a tufărişurilor de stejar pufos necesită includerea
lor în cadrul ariei, necesitând o reevaluare a încadrării
acestor habitate după Habitatele din România și o cartare a
teritoriului aferent Rezervației naturale Valea Rea –
Radovan.
În concluzie, se poate aprecia că la nivelul ariei protejate
Valea Rea – Radovan, atractivitatea zonei este conferită de
menținerea unor regiuni/areale identificate ca păstrând intacte
unele caracteristici naturale ale ecosistemelor, pledând în
favoarea conservării biodiversității din zona studiată.
.
2.3.2. Speciile de floră şi faună de pe teritoriul ariei
protejate Valea Rea - Radovan
Aria Valea Rea aparţine de Comuna Radovan, judeţul
Dolj, reprezentând una dintre cele mai importante arii
botanice din Provincia Oltenia, pentru vegetaţie şi floră,
prin prezenţa speciei pontico-mediterraneene Ziziphora
capitata L. (Buia 1959). Deşi, după această dată, cercetările au
fost răspândite pe o arie mare în partea de sud a Olteniei,
specia nu a fost găsită în alte locuri. Ziziphora capitata, în
Oltenia este doar în această arie, iar la nivel naţional mai este
menţionată doar în Dobrogea. Populaţiile de Ziziphora capitata
prezintă un efectiv redus de până la circa o sută de fitoindivizi,
ceea ce o face să fie vulnerabilă în cadrul ariei.
Valea Rea - Radovan reprezintă un important punct
floristic şi de vegetaţie prin numărul mare de geoelemente rare
(raportat la suprafaţa studiată), precum: Ziziphora capitata
(amintită anterior), Crucianella angustifolia, Sternbergia
colchiciflora, Centaurea besserana, Hordeum bulbosum,
Lathyrus sphaericus, Dianthus leptopetalus, Cirsium grecescui
precum şi prin prezenţa elementelor de stepă: Stipa capillata,
S. tirsa,S. dasyphylla, S. pulcherrima subsp. pulcherima, S.
pennata subsp. pennata (S. joannis).
Mai multe din speciile menţionate de botanişti în cadrul
studiilor efectuate nu mai sunt prezente în teritoriu, fapt
explicat prin stadiul avansat de ruderalizare şi din cauza unui
păşunat intensiv. Populaţiile de Sternbergia colchiciflora,
cunoascută doar din acest punct în Oltenia, prezintă un efectiv
mult mai mare de fitoindivizi (comparativ cu Ziziphora
capitata), ca de altfel şi în cazul speciilor: Lathyrus sphaericus,
Dianthus leptopetalus. Specii precum: Crucianella
angustifolia, Centaurea besserana, Cirsium grecescui,
Hordeum bulbosum, Stipa dasyphylla, Stipa pulcherrima,
sunt reprezentate prin fitoindivizi sporadici.
Cu toate acestea, cu privire la reprezentarea numerică a
populaţiilor speciilor mai sus menţionate nu s-au efectuat studii
statistice.
Vegetaţie ierboasă se caracterizează prin poziţia
dominantă a asociaţiilor xero-termofile, ca: Medicagini
(minimae) - Festucetum valesiacae, Thymio (pannonici) -
Chrysopogonetum grylli, Bothriochloetum ischaemi, delimitate
de asociaţii lemnoase, precum: Querceto (robori) -
Fraxinetum oxycarpae, Quercetum frainetto-cerris, izolat fiind
prezente şi tufărişuri de Quercus pubescens.
Lângă Comuna Radovan se află o vale interesantă, mai
mult o înrămurare de ravene ce se varsă în perioadele cu
precipitații abundente în Desnățui. Datorită proceselor hidro-
morfologice care au loc aici, valea a căpătat numele de ”Valea
Rea”, însă includerea ei pe lista rezervațiilor din România nu a
venit din această direcție, ci datorită rarității plantelor găzduite
de solul frământat de procese de degradare de aici.
Zona este caracterizată mai ales printr-o vegetație
spontană de stepă, în general uscată. Pajiștile sunt formate din
specii de graminee tipice stepei (în condițiile unor precipitații
medii anuale sub 500 mm), cum ar fi Festuca
spp, Chrysopogon gryllus, Stipa spp., Cynodon dactylon.
A proape de talvegul văilor torențiale cresc plante mai
pretențioase la umiditate, cum ar fi Alopecurus pratensis, Poa
spp., Festuca pratensis.
Figura 5.Imagini Valea Rea – Radovan, 2012 (foto original)
Numeroase plante ierboase de origine
submediteraneană, rare în vegetația Olteniei brodează covorul
floristic al văii, cum ar fi șopârlița (Veronica rostrata), vinețica
(Centaurea orientalis) sau lucerna de stepă (Medicago
hispida). Structura covorului ierbos demonstrează că în aceste
locuri au fost odinioară păduri, astfel: vioreaua (Scilla bifolia),
violetele (Viola spp.), poroinicul (Orchis purpurea), păiușii
(Festuca spp). Speciile lemnoase rămase din vechile păduri
sunt cerul (Quercus cerris), gârnița (Q. frainetto), păducelul
(Crataegus monogyna).
Valoarea științifică a rezervației naturale Valea Rea-
Radovan este asigurată de raritățile floristice, cum ar fi
saschiul (Vinca herbacea), barba caprei (Tragopogon
floccosus), mirodenia (Hesperis tristis), garofițele (Dianthus
leptopetalus) sau cimbrișorul (Ziziphora capitata).
Pe partea stângă a drumului Craiova-Calafat, pe versantul
nord şi nord-est, lunca este împărţită de păduri de stejar pufos
(Quercus pubescens) şi de asemenea de o plantaţie de cer
(Quercus cerris) şi gârniţă (Q. frainetto), ca o completare a
vechii păduri cu aceeaşi esenţă de Quercus.
În pajişti se găsesc exemplare izolate de Quercus
pubescens (Paun et al., 1970) ceea ce sugerează existenţa unei
foste păduri de tufan cu mulţi ani în urmă.
Între grupurile de pădure şi marginea lor şi, de asemenea,
pe pante vestice şi nord-vestice, există arbuşti de păducel
(Crataegus monogyna) şi porumbar (Prunus spinosa).
Pe pantele de nord la aproximativ 20-30 m de la linia de
vale, există păduri masive naturale de stejar pedunculat
(Quercus robur) cu frasin (Fraxinus angustifolia subsp.
oxycarpa), iar pe pante Quercus cerris şi Q. frainetto.
Diametrul terier la unele specii de Quercus robur ajunge
până la 1,2 m. , iar Fraxinus angustifolia subsp. oxycarpa,
Quercus cerris (Paun et al. 1970) prezintă specimene cu
trunchiul gros, atestând astfel vechimea lor.
Flora pajiștilor: Pajiştile din zona Valea Rea –
Radovan sunt foarte interesante din punct de vedere floristic,
fiind foarte bogate în specii. Pe fondul general Eurasiatic
floristic, sunt prezente numeroase specii mediteraneene şi
submediteraneene, ca: Sternbergia colchiciflora Waldst. &
Kit., Dasypyrum villosum (L.) P. Candargy, Lathyrus
sphaericus Retz., Chrysopogon gryllus (L.) Trin., Hordeum
bulbosum L. Smyrnium perfoliatum L., Centaurea solstitialis
L, Centaurea besserana D.C., Ornithogalum divergens Boreau,
Medicago minima (L.) L, Cruciata pedemontana (Bellardi)
Ehrend., Carexhordeistichos Vill., Poasylvicola Guss.;
balcanice: Veronica teucrium L. subsp. crinita (Kit.) Velen.,
Acanthus balcanicus Heywood et I.B.K. Richardson.
Sunt de asemenea abundente elementele biregionale:
Atlantic - Submediteraneene, Central – Europeene -
submediteraneene, Daco - Balcanice şi Central Europeene -
Balcanice.
Ziziphora capitata se află inclusă pe listele roşii naţionale
ca: Rară (Boscaiu et al. 1994; Oltean et al. 1994) şi (Beldie
1979; 1990; Ciocarlan 2000); Vulnerabilă (Dihoru et a1.
1994), populaţiile fiind foarte mici, reduse la aproximativ 20 de
exemplare pe o suprafaţă de 3 km2.
Alte specii rare şi vulnerabile: Dianthus leptopetalus
Wilfd., Lathyrus sphaericus Retz., Crucianella angustifolia L,
Centaurea besserana DC, Cirsium grecescui Rouy, Stembergia
colchiciflora Waldst. & Kit., Hordeum bulbosum L, Stipa
dasyphylla (Czern. ex Lindem.) Trautv., Stipa pulcherrima C.
Koch subsp. pulcherrima.
Sumarul floristic de pe teritoriul sitului include
următoarele specii:
Fam. Equisetaceae: G., Cosm. Equisetum ramosissimum Desf.
Fam. Ranunculaceae: H., Balk. Helleborus odorus
Waldst.&Kit.; T., Euras. cont. Consolida orientalis (Gay)
Schrodingen ; T., Eur. C. regalis S.F. Gray subsp. regalis; T.,
Euras. Ranunculus arvensis L; H. (G.), Eur. R.bulbosus L.
subsp. bulbosus;H., Eur. R.polyanthemos L subsp.
polyanthemoides (Boreau) Ahlfvengren; H., Euras. R. repens
L. ; T., Eur. R. sardous Crantz.
Fam. Papaveraceae: H., Euras. Papaver dubium L. subsp.
albiflorum (Besser) Dostal; T., Eur. P.rhoeas L. subsp. rhoeas.
Fam. Cannabaceae (Cannabinaceae): T., Cont. Euras.
Cannabis sativa L. subsp. spontanea Serebr.
Fam. Urticaceae: H., Cosm. Urtica dioica L. subsp. dioica.
Fam. Portulacaceae; T., Cosm. Portulaca oleracea L. var.
oleracea.
Fam. Caryophyllaceae: T., Cp. Arenaria serpylifolia L.;
T., Centr. Eur.-Balc. Cerastium brachypetalum Pers. subsp.
tenoreanum (Ser.) Soo; T., Cosm. C. glomeratum Thuill; H.-
Ch., Cosm. C. holosteoides Fr. em. Hyl.; T., Eur. C.
semidecandrum L.; H., Eur. centr. Dianthus giganteiformis
Borbas subsp. giganteiformis;H. Pont.-balc. D.leptopetalus
Willd.; T., Euras. Gypsophila muralis L.; H., Euras. Herniaria
incana Lam.; T., Atl.-medit. Kohlrauschia prolifera (L.)
Kunth; T., Euras. Scleranthus annuus L. subsp. annuus;H.,
Euras, Stellaria graminea L.; H., Eur. S.neglecta (L.) Vill.
Fam. Amaranthaceae: T., Adv. (Am. de N) Amaranthus
albus L.: T., Adv. (Am. de N) A.retroflexus L.
Fam. Chenopodiaceae: T., Cp. Atriplex patula L.; T.,
Euras. S. Polycnemum majus A. Braun; T., Euras. Salsola kali
L.subsp. ruthenica (Iljin) Soo.
Fam. Polygonaceae: T., Cosm. Polygonum aviculare L.;
T., Cosm. P. lapathifolium L. subsp. lapathifolium;H., Cp.
Rumex conglomeratus Murray; Ht.-H., Centr. şi S. Eur. R.
pulcher L. subsp. pulcher;H., Eur. R.sanguineus L.; (? R
tuberosus L., Cârţu D. 1970).
Fam. Rosaceae: H., Euras. Agrimonia eupatoria L. subsp.
eupatoria; Ph. Eur. Crataegus monogyna Jacq.; H., Euras.
Filipendula vulgaris Moench; H., Euras. Fragaria viridis
Duchesne subsp. viridis; H., Cp. Geum urbanum L.: H., Euras.
Potentilla argentea L. subsp. argentea;H., Cont. Euras. P.recta
L. subsp. recta; H., Euras. P.reptans L.; mPh., Eur. Prunus
spinosa L.; mPh., Eur. Rosa canina L s.l.; mPh., Pont.-medit.
R.gallica L.; nPh., Eur. Rubus caesius L. s.l.; H., Euras.
Sanguisorba minor Scop. s.l.
Fam. Fabaceae (Leguminosae s. str.): H., Euras. cont.
Astragalus cicer L.; H., Euras. cont. Coronilla varia L.; nPh.,
Pont.-pan.-balc. Chamaecytisus austriacus (L.) Link: Ch., Eur.
Centr. şi SE Dorycnium pentaphyllum Scop. subsp. herbaceum
(Vill.) Bonnier et Layens; T., Euras. Lathyrus hirsutus L.; T.,
Atl.-medit. L.nissolia L. subsp. nissolia;T., Medit. L.sphaericus
Retz.; H., Euras. Lotuscomiculatus L.; H., Euras. Medicago
falcata L.; T.-H., Euras. M.lupulina L.; T., Submedit. M.
minima (L.) L.; Ht., Euras. Melilotus officinalis Lam.; H., Cont.
euras. Ononis arvensis L.; Ch.-H., Eur. O.spinasa L. subsp.
spinosa;T., Euras. Trifolium arvense L. subsp. arvense;T., Eur.
T.campestre Schreber; T., Pont.-medit. T.diffusum Ehrh.; T.,
Atl.-medit. T.incarnatum L. subsp. molinerii (Balbis ex
Hornem) Cesati; H., Euras. cont T.montanum L.; H., Eurs.
T.pratense L. subsp. pratense var. pratense; H., Euras.
T.repens L. subsp. repens;T., Atl.-medit. T.strictum L.; T.,
Euras. Viciaangustifolia L. subsp. angustifolia;H., Euras.
V.cracca L.; T., Eur. V.dasycarpa Ten.; T., Pont.-balk.-cauc.
V.grandiflora Scop. subsp. grandiflora(incl. subsp. sordida
(Waldst. & Kit.) Dostal, subsp. biebersteinii (Besser) Dostal;
T., Euras. V. hirsuta (L.) S.F. Gray; T-Ht., Eur. V. lathyroides
L.; T., Euras. V.tetrasperma (L.) Schreber: T. –Ht., Eur. V.
vilosa Roth.
Fam. Lythraceae: H., Cp. Lythrum salicaria L. (?
L.virgatum L. - Păun et al. 1970).
Fam. Onagraceae: H., Euras. Epilobium parviflorum Schreber.
Fam. Euphorbiaceae: H., Pont.-balc. Euphorbia agraria
Bieb.; H., Euras. E.cyparissias L.; Ht., Pont.-pan. E.salicifolia
Host ; H., Euras.-cont. E. virgata Waldst. & Kit. subsp.
virgata.
Fam.Zygophyllaceae:T.,Centr.-eur.-medit. Tribulus terrestrisL.
Fam. Oxalidaceae; T. - H., Adv. (Medit.) Oxalis corniculata L.
Fam. Geraniaceae: T., Cosm. Erodium cicutarium (L.) L'
Herit.; T., Eur. Geranium pusillum L.
Fam. Apiaceae (Umbelliferae): T., Pont.-pan.-balc.
Bupleurum affine Sadler; H. (HH.), Cp Berula erecta (Hudson)
Coville; H., Pont.-medit. Eryngium campestre L.; Ht. (T.-H.),
Euras. (submedit.) Falcaria vulgaris Bernh.; Ht., Pont.-balc.
Pastinaca graveolens Bieb.; Ht., Euras. (submedit.) P. sativa
L. subsp. pratensis (Pers.) Celak.: H., Medit. Smynium
perfoliatum L.; T., Eur centr. Torilis arvensis (Hudson) Link;
T., Euras Turgenia latifolia (L) Hoffm.
Fam. Malvaceae: H., Pont.-medit. Althaea cannabina L
subsp cannabina; H., Euras cont A.officinalis L. subsp.
officinalis;Ht.-H., Euras. Malva sylvestris L. subsp. sylvestris.
Fam. Violaceae: T., Cosm. Viola arvensis Murray; T.,
Pont.-medit. V. kitaibeliana Schult.
Fam. Brassicaceae (Cruciferae): T.- Ht., Euras. cont.
Alyssum alyssoides (L.) L.; T., Euras. cont. A. desertorum
Stapf; T.-Ht Euras. Beiteroa incana (L.) DC; T.-Ht. PonL-
medit Calopinn irreguiaris j (Asso.)Thell.: T.-Ht. Cosm.
Capsella bursa-pastoris (L ) Medic; H. Euras Cardana draba
(1.) Desv.; T.- ( Ht. Euras. Descurainia sophia (L.) Webb ex
Prantl; T. Eur. Erophila verna (L.) Chevall.; T., Euras. cont.
Erysimum repandum L.; (? Hesperis tristis L. - Păun et al.
1970); T.-Ht., Eur. Lepidium campestre (L.) R. Br.; HH.,
Euras. Rorippa austriaca (Crantz) Besser; H., Euras R.
sylvestris (L.) Bess.Subsp. sylvestris ;T.-Ht., Euras.
Sisymbrium officinale (L.)Scop.: T.-Ht., Pont.-medit. S.
orientate L.;T.-Ht., Euras. Thlaspi arvense L.; T.-Ht.,
Euras.T.perfoliatum L.
Fam. Resedaceae: Ht.-H., Euras. Reseda lutea L.
Fam. Primulaceae: T.-Ht., Cp. Anagallis arvensis L. ;
Ch., Euras. Am. de N. Lysimachia nummularia L.
Fam. Solanaceae: H., Adv. (Am. de N.) Physalis
alkekengi L.; T., Cosm.Solanum nigrum L. subsp. nigrum.
Fam. Convolvulaceae: (G.) H., Cosm. Convolvulus
arvensis L.; H., Pont.-medit C. cantabricus L.
Fam. Cuscutaceae: T., Adv. (Am. de N.) Cuscuta
campestris Yuncker subsp campestris;(? C. suaveolens Ser.,
Cârţu D. 1970);
Fam. Boraginaceae: H., Pont.-medit. Anchusa azurea
Mill.; Ht., Euras. cont. Cynoglossum officinale L.; Ht., S.
Euras. Echium italicum L.: Ht., Euras. E.vulgare L.; T., Euras.
Lithospermum arvense L. subsp. arvense;T., Eur. Myosotis
ramosissima Rochel; T., Euras. M. stricta Link exRoemer et
Schult.
Fam. Verbenaceae: H., Cosm. Verbena officinalis L.
Fam. Lamiaceae (Labiatae): T.-Ht., Eur. Acinos
arvensis (Lam.) Dandy; H., Euras. Ajuga genevensis L.; H.,
Eur. centr. şi N.E. Ballots nigra L. subsp. nigra; H., Centr.
eur.-submedit. Calamintha ascendens Jordan; H., Cp.
Clinopodium vulgare L.; T., Euras. Lamium amplexicaulis L.;
T., Euras. L. purpureum L.; H., Pont.-pan.-balc. Marrubium
peregrinum L.; H., Euras. M. vulgare L.; H. (HH.), Eur.
Mentha aquatica L.; H., Euras. M. longifolia (L.) Hudson; H.,
Euras. (submedit) M. pulegium L.; H., Cosm.Prunella vulgaris
L.; Ht-H., Pont.-medit.Salvia aethiopis L.; H., Pont.-medit.-
centr.eur.S. nemorosa L. subsp. nemorosa;H., Centr.eur.-
meditS. verticillata L.; H., Eur. Scutellaria hastifolia L.; T.,
Euras. Sideritis montanaL. subsp. montana;H., Pont.-medit.
Stachys germanica L.; H., Euras.S officinalis (L.) Trev.; H.,
Pont.-medit.-centr. eur.S.recta L. subsp. recta;Ch., Eur centr.
(submedit) Teucrium chamaedrys L.; Ch., Medit. (submedit.)T.
polium L. subsp. capitatum (L) Arcangeli; Ch., Pont.-contr.
eur.-medit.Thymus glabrescens Wilid.subsp. glabrescens; Ch.,
Pont.-pan. T.pannonicus All.subsp. pannonicus;T., Pont.-
medit. Ziziphora capitata L. (Buia 1962; Păun 1966; Cârţu
1970).
Fam. Plantaginaceae: H., Balc-pan. Plantago altissima
L.; H., Euras P.lanceolata L.; H, Euras. P. major L. subsp.
major;H., Euras. P.media L.
Fam. Scrophulariaceae: Ht., Euras. (submedit)
Verbascum blattaria L.; H., Centr.-E Eur. V. chaixii Vill.subsp.
austriacum (Schatt) Hayek; Ht., Centr. Eur. şi SE. V.
phlomoides L.; H., Euras. cont. V. phoeniceum L.; H., Pont.-
pan.-balc. V speciosum Schrader; H., Cont. euras. Linaria
genistifolia (L.) Mill.; H., Euras. L. vulgaris Mill.; T., Centr.
eur.-medit. Kickxia elatine (L.) Dumort subsp. sieberi
(Arcang.) Hayek; T., Euras. H., Euras. Scrophularia umbrosa
Dumort. subsp. umbrosa; H.(HH.), Cp. Veronica anagalis-
aquatica L.; T., Euras. V. arvensis L.; T., Euras. V hederifolia
L. subsp. hederifolia;H.(HH.), Cp. V. catenata Pennell: H.,
Pont.-pan.-balc. V. orchidea Crantz; T., Adv. (Asia SW) V.
persica Poiret; Ch., Cont. euras. Veronica prostrata L. (Păun et
al. 1970); H., Cosm. V. serpyllifolia L. subsp. serpyllifolia;H.,
Balc. V. teucrium L. subsp. crinita (Kit.) Velen.; Odontites
vulgaris Moench (O.serotinus (Lam.) Dumort.
Fam. Rubiaceae: H., Centr. eur.-medit. Asperula
cynanchica L.; T., Submedit. Crucianella angustifolia L. (Buia
1959); T., Submedit. Cruciata pedemontana (Bellardi)
Ehrend.; H., Pont.-balc. Galium humifusum Bieb.; H., Euras.
Galium verum L.; T., Euras. Sherardia arvensis L. subsp.
arvensis.
Fam. Caprifoliaceae: H., Euras. Sambucus ebulus L.
Fam.Valerianaceae:T.,Eur. Valerianella locusta (L.) Laterrade.
Fam. Dipsacaceae: Ht., Pont.-medit. Cephalaria
transylvanica (L.) Roem. & Schult.; H., Euras. cont. Dipsacus
laciniatus L.; H., Eur. Knautia arvensis (L.) Coulter subsp.
rosea (Baumg.) Soo; (? Knautia macedonica Griseb., Buia
1959); Ht.-H., Euras. cont Scabiosa ochroleuca L.
Fam. Asteraceae (Compositae): H., Eur. cont. Achillea
collina J. Becker ex Reichenb.; H., Euras. A. millefolium L.
subsp. millefolium; H., Pont.-pan.-balc. A. nobilis L. subsp.
neilreichii (A. Kern.) Velen; H., Euras. cont. A. setacea
Waldst. & Kit.; T., Centr. eur.-pant. Anthemis austriaca Jacq.;
T., Centr. eur.-pont.-mecit. A. ruthenica Bieb.; Ht., Euras.
Arctium lappa L.; T., Euras. Bidens tripartita L.; Ht., Eur.
Carduus acanthoides L.; T., Pont.-medit. Carthamus lanatus
L; H., Centr. şi SE Eur. Centaurea apiculata Ledeb. subsp.
Spinulosa (Rochel) Dostal; Ht., Pont.-balc. C. besserana DC.
(C. ovina Pallas subsp. besserana (DC.) Dostal); H., Pont. C.
orientalis L.; Ht., Medit. C. solstitialis L. s.l. ; H., Centr. şi SE
Eur. C. stenolepis A. Kern. subsp. stenolepis ;Ht.-H., Cont.
euras. Chondrilla juncea L.; H., Euras. Cichorium intybus
L.subsp. intybus;G., Euras. Cirsium arvense (L.) Scop.; Ht.,
Daco-balc. C. boujartii (Piller & Mitterp.) Sch.-Bip.; Ht., Rm.
Ju. C. grecescui Rouy ; Ht., Euras. C. vulgare (Savi) Ten.; T.,
Adv. (Am. de N.) Conyza canadensis L.; T., Centr. şi S Eur.
Crepis setosa Hall. fill.; T., S Euras. Filago arvensis L.; T., S
Euras. F. vulgaris Lam.; H., Euras. Hieracium pilosella L.; (?
Hieracium cymosum L subsp. sabinum (Seb. & Mauri) Naegeli
& Peter - Cârţu 1970); Ht., Euras. Inula britannica L.; H.,
Pont.-pan.-balc. I.ensifolia L.; H., Cont. euras. I. hirta L.; H.,
Euras. Leontodon hispidus L. subsp. hispidus;T.-Ht., Euras.
Matricaria perforata Merat; T., Euras. M. recutita L.; Ht.,
Euras. Onopordum acanthium L.; H., Centr. Eur. Pulicaria
dysenterica (L.) Bernh.; T., Euras. cont. Senecio vernalis
Waldst. & Kit.; T., Euras. S.vulgaris L.; G., Euras. Sonchus
arvensis L. subsp. arvensis;T., Euras. S.oleraceus L.; H., Euras.
Taraxacum officinale Weber ex Wiggers; H., Pont.-pan.-
balc.T.serotinum (Waldst.& Kit.) Poiret; T.-Ht., Centr. eur.-
medit. Tragopogon dubius Scop.; Ht.-H., Euras. T. pratensis L.
subsp pratensis;T., S Eur. Xanthium italicum Moretti; T., Adv.
(S Am.) Cosm.X. spinosum L.; T., Pont.-medit.Xeranthemum
annuum L.; T., Pont.-medit.X.cylindraceum Sibth. &Sm.
Fam. Alismataceae: HH Cp. Alisma plantago-aquatica L.
Fam. Butomaceae: HH., Euras. Butomus umbellatus L.
Fam. Potamogetonaceae: Hd., Cosm. Potamogeton crispus L.
Fam. Liliaceae: G., Euras. (submedit.) Asparagus officinalis
L.;G., Eur. (ex. N.) Muscari comosum (L.) Mill.; G.Medit.
Ornithogalum divergens Boreau; G.,Centr.-eur.O.pyramidale L
Fam. Alliaceae: G., Centr. eur.-submedit. Allium rotundum L.
subsp. rotundum.
Fam. Amaryllidaceae: G., Medit. Sternbergia colchiciflora
Waldst. et Kit. (Cârţu 1970)
Fam. Juncaceae: H., Euras. Juncus inflexus L.
Fam Cyperaceae: G., Euras. (submedit.) Carex caryophyllea
Latourr.; H., Euras. (subatl.-submedit.) C. distans L.; H.,
Submedit. C. hordeistichos Vill.; G., Euras. cont. C. praecox
Schreb. subsp. praecox;H., Euras. C. vulpina L.; G., (HH.)
Euras. Schoenoplectus tabernaemontani (C. C. Gmelin) Palla.
Fam. Poaceae (Gramineae): T., Cont. euras. Aegilops
cylindrica Host; H., Euras. Alopecurus pratensis L.; T.-Ht.,
Euras. (submedit.) Bromus arvensis L subsp. arvensis;T.-Ht.,
Euras. cont. B.Hordeaceus L.;T.-Ht., Euras. cont. B. japonicus
Thunb.; H., Centr. V, S Eur. B. ramosus Hudson; T.-Ht., Cont.
euras. B. squarrosus L.; T., Euras. (submedit.) B. sterilis L.; T.,
Euras. cont. S.tectorum L.; G., Euras. Calamagrostis epigejos
(L.) Roth; G., Submedit. Chrysopogon gryllus (L.) Trin.; G.,
Cosm. Cynodon dactylon (L.) Pers.; H., Euras. Dactylis
glomerata L. subsp. glomerata;T., Medit. Dasypyrum villosum
(L.) P. Candargy; H., Euras. (submedit.) Dichanthium
ischaemum (L.) Roberty; T., Cosm. Echinochloa crus-galii
(L.)Beauv.; G., Cont. euras. Elymus hispidus (Opiz) Melderis
subsp. hispidus; G., Cp Elymus repens (L.)Gould, subsp.
repens;T., Medit. Eragrostis cilianensis (All.) Janchen; T.,
Centr. eur.-medit. E. minor Host; H., Eur. centr. Festuca
arundinacea Schreber subsp. arundinacea;H., Euras. F.
pratensis Hudson subsp. pratensis;H., Cont. euras. F. rupicola
Heuffel subsp. rupicola;H. Cont, euras. F. valesiaca Schleicher
ex Gaudin; H. (HH.), Euras. Glyceria fluitans (L) R. Br. subsp
fluitans; H. (HH.), Cp. G. notata Chevall.; H., G. Medit.
Hordeum bulbosum L.; T., Euras. H.murinum L. subsp.
murinum;H., Cont. euras. Koeleria glauca (Schrad.) DC. subsp.
rochelii (Schur) Nyman; H., Cosm. Lolium perenne L.; H.,
Centr. eur.-medit. Melica ciliata L. subsp. ciliata;H., Euras.
Poa angustifolia L.; H. Euras. P.bulbosa L. monstr.
vivipara;H., Euras. cont. P. compressa L. subsp. compressa;H.,
Cp. (Cosm.) P. pratensis L.: H., Submedit. P.sylvicola Guss;
T., Cosm. Setaria pumila (Poir.) Roem et Schult.; G., Medit.
Sorghum halepense (L.) Pers.; H., Cont. euras. Stipa capillata
L.; H., Cont. euros S tirsa Steven em Celak (Cârţu 1975); H.,
Pont.-pan. S. dasyphylla (Czern. ex Lindem.) Trautv. (Cârţu
1970); H., Contr. eur -medit S .pulcherrima C. Koch (Cârţu
1968, 1970; Păun et al. 1971); H., Cont euras. S. pennata L.
subsp. pennata(S. joannis Celak.) (Cârţu 1968, 1970; Păun et
al. 1971); T., Pont-medit. Taeniatherum caput-medusae (L.)
Nevski.
Fam. Sparganiaceae: G. (HH.), Euras. Sparganium erectum L.
Fam. Typhaceae: G.(HH.), Cosm. Typha latifolia L.; G.
(HH.), Cp. T.angustifolia L.
Vegetaţia: Vegetaţie ierboasă (Fig. 1-1)se caracterizează
prin dominarea asociaţiilor xero-termofile, ca:
As. Medicagini (minimae) - Festucetum valesiacae
(Habitatul corespunzător: 6250*Pajiști stepice panonice pe
loess (Natura 2000); R3414 Pajiști ponto-panonice de Festuca
valesiaca (Habitatele din România));
As. Thymio (pannonici) - Chrysopogonetum grylli
(Habitatul corespunzător: E.1551 Lowland savory
Chrysopogon dry grasslands (EUNIS); 62A0 Eastern sub-
mediteranean dry grasslands (Scorzoneratalia villosae) (Natura
2000); R3411 Pajiști daco-balcanice de Chrysopogon gryllus și
Festucarupicola (Habitatele din România));
As. Bothriochloetum ischaemi (Habitatul corespunzător:
34.9 Stepe continentale (Convenţia de la Berna, EMERALD);
E.1.222 Moesio-Carpathian andropogoid steppes (EUNIS);
R3415 Pajiști ponto-balcanice de Bothriochloa ischaemum și
Festuca valesiaca (Habitatele din România));
As. Trifolio (molinerii) - Dasypyretum villosae
(Habitatul corespunzător: 6110 *Pajisti rupicole calcaroase sau
bazofile cu Alysso-Sedion albi (Natura 2000); R3502 Pajiști
daco-balcanice cu Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum
subsp. molinerii și Ventenata dubia (Habitatele din România);
Acestea se întâlnesc pe pantele sudice însorite, cu
caracter xeroterm, de asemenea, subliniat și de prezenţa
speciilor din genul Stipa.
Este remarcabil faptul că toate aceste asociaţii, fără a
identifica limite între ele, sunt foarte sărace în specii
furajere, fiind intens păşunate de ovine şi bovine, printre
care se intercalează asociaţii de Poa angustifolia cu câteva
specii furajere.
Sindinamica sezonieră a asociaţiilor este următoarea:
Alopecureto - Festucetum pratensis, ulterior înlocuită de
Festucetum valesiacae şi în final de Medicagini - Festucetum
valesiacae.
Asociaţiile de bază sunt: Medicagini - Festucetum
valesiacae: Thymio (pannonici) - Chrysopogonetum grylli;
Trifolio (molinerii) - Haynaldietum villosae; Trifolio (repenti) -
Lolietum perennis
Conspectul asociaţiilor vegetale cuprinde:
I. CL PHRAGMITETEA AUSTRALIS R. Tx. et Preising 1942
A. Ord. PHRAGMITETALIA W. Koch 1926
Al. PHRAGMITION COMMUNIS W. Koch 1926
1.As.Typhaetum angustifoliae-latifoliae (Eggler 1933) Schmale
1939
B. Ord. NASTURTIO-GLYCERIETALIA Pignatti 1953
Al.GLYCERIO-SPARGANION Br.-BI.etSissing ex Boer 1942
2. As. Glycerio-Sparganietum neglecti W. Koch 1926
II CL. MOLINIO - ARRHENATHERETEA Tx. 1937
A. Ord. MOLINIETAUA W. Koch 1926
Al. AGROSTION STOLONIFERAE Sob 1960
3. As. Alopecureto - Festucetum pratensis Ujv. 1947
B. Ord. ARRHENATHERETALIA Pawt. 1928
Al. ARRHENATHERION Br.-BI.1925, Pawl. 1928
4. As. Trifolio (repenti)-Lolietum perennis Krippelova 1967,
Resm. Pop et al. 1967
5. As. Poaetum pratensis Rav., Cazac. & Turenschi 1956
III. CL. SEDO-SCLERANTHETEA Br.-BI. 1955
Ord. THERO-AIRETALIA Oberd- in Oberd. et al. 1967
Al. THERO AIRION Tx. ex Oberd. 1957
6. As. Trifolio (molinerii)-Dasypyretum villosae Boscaiu &
Resmerita 1967
IV. CL. FESTUCO - BROMETEA Br.-BI. et R. Tx. ex
Klika et Hadak 1943
Ord. FESTUCETALIA VALESIACAE Br.-BI. et R. Tx.
ex Br.-BI. 1949
Al. FESTUCION VALESIACAE Klika 1931
7. As. Cynodonti-Poaetum angustifoliae Rapaics ex Sod 1 957
8. As. Medicagini-Festucetum valesiacae Wagner 1941
9. As. Thymio (pannonici)-Chrysopogonetum grylli
Donita et al. 1992 (Chrysopogonetum grylli Soo 1939)
10. As. Bothriochloetum ischaemi Burduja et al. 1956
V. CL. STELLARIETEA MEDIAE R. Tx., Lohm. et Prsg. in
R. Tx. 1950
Ord. SISYMBRIETALIA J. Tx. in Lohm. et al. 1962
Al. SISYMBRION OFFICINALIS R. Tx.. Lohm. et Prsg. in R.
Tx. 1950
11.As. Bromo-Hordeetum Lohm. 1950
(Hordeetum murini Libbert 1932 em. Pass. 1964 )
VI. CL. CARPINO - FAGETEA (Br. - Bl. et. Vlieg.
1937) Jakucs 1967
Ord. FRAXINETALIA Scam, et Pass. 1959
Al. FRAXINO-OUERCION (Oberd. 1953) Pass. 1968
12.As.Querceto (robori) - Fraxinetum oxycarpae Zolyomi 1931
(Fraxino - Ulmetum (Tx. 1952) Oberd. 1953. Soo 1960)
VII. CL. QUERCETEA PUBESCENTI-PETRAEAE
(Oberd. 1948) Jakucs 1960
A. Ord. QUERCETALIA PUBESCENTI Br. - Bl. 1931 em.
Soo 1973
Al. QUERCION FARNETTO I. Horvat 1954 corr, Soo 1960
13. As. Quercetum frainetto-cerris C. Georg. et Const 1945
B. Ord. PRUNETALIA Tx. 1952
Al. PRUNION SPINOSAE Soo 1950
14.As. Pruno (spinosae)-Crataegetum (So6 1927) 1931
Speciile de faună de pe teritoriul ariei protejate Valea
Rea - Radovan
Deşi aria naturală protejată Valea Rea - Radovan a
fost studiată din punct de vedere botanic şi protejată din
acest punct de vedere, pe lângă speciile de plante
vasculare rare, această arie adăposteşte o serie de specii
faunistice de interes național/comunitar.
Fauna vizată de proiect este reprezentată de o serie de
specii cuprinse în toate clasele de vertebrate, de interes național
și comunitar, aflate în anexele OUG 57/2007, respectiv:
Mamifere: Spermophilus citellus (Citellus citellus)-
Popândău, Şuiţă (3, 4A);
Păsări: Dendrocopos medius - Ciocănitoare de stejar
(3A), Alauda arvensis - Ciocârlia de câmp (a 5B),
Upupa epops-Pupăza (A 5C)
Reptile: Testudo graeca - Ţestoasă greacă (A3, 4A),
Lacerta viridis – Guşterul (A 4A), Elaphe longissima -
Sarpele lui Esculap ( 4A), Eryx jaculus - Sarpe de stepa,
Boa de nisip ( 4A);
Amfibieni: Salamandra salamandra – Salamandra
(4B); Hyla arborea - Brotacel, Buratec, Racanel (4A),
Rana temporaria - Broasca roșie de munte (4A, 4B,
5A);
Nevertebrate: Lucanus cervus – Rădașca (A3, 4A),
Cerambyx cerdo – Croitor (3, A 4A).
În cadrul sitului Valea Rea - Radovan au fost studiate
3 specii avifaunistice, protejate prin legi românești şi
comunitare, precum și alte populaţii durabile de specii de
faună, respectiv: 1 specie de mamifere, 4 specii de reptile, 3
specii de amfibieni, 2 specii de nevertebrate. Speciile de păsări,
mamifere, reptile, amfibieni și nevertebrate protejate la nivel
național și european identificate în situl Valea Rea - Radovan
prezintă următoarea încadrare în Cod Natura 2000, Lista
Roșie globală IUCN, OUG 57/2007 –Anexe, și următoarea
stare de conservare, prezentate în tabelul de mai jos:
Nr.
Crt
Specie Denumire
populară
Cod
Natura
2000
Legislație Lista
roșie
globală
IUCN
OUG
57/2007 -
Anexa
Statut de conservare
în Aria Protejată
Naturală Valea Rea –
Radovan
PĂSĂRI - VALEA REA - RADOVAN
1 Dendrocopos
medius
Ciocănitoare de
stejar
A238 Directiva Păsări
Anexa 1, Bonn,
Berna,
OUG 57/2007
LC (Least
Concern)
3A Vulnerabilă
2 Alauda
arvensis
Ciocârlia de câmp A247 Directiva Păsări
Anexa 1, Bonn,
Berna,
OUG 57/2007
LC (Least
Concern)
A, 5B Vulnerabilă
3 Upupa epops Pupăza A232 Directiva Păsări
Anexa 1, Bonn,
Berna,
OUG 57/2007
LC (Least
Concern)
A, 5C Risc scăzut
MAMIFERE - VALEA REA - RADOVAN
1 Spermophilus
citellus
popândău 1335 OUG 57/2007,
Berna, Legea
462/2001
VU
(vulnerable)
3, 4A Vulnerabilă
REPTILE- VALEA REA - RADOVAN
1 Lacerta viridis Gușter 1261 OUG57/200
7Berna,
Directiva
Habitate,
Legea
13/1993
LC (Least
Concern)
4A Relativ comună
2 Testudo graeca Țestoasă greacă 1219 OUG57/200
7Berna,
Directiva
Habitate,
Legea
13/1993
VU
(vulnerable)
3, 4A Neidentificată în sit pe
perioada studiului
3 Elaphe
longissima
Șarpele lui
Esculap
1281 OUG57/200
7Berna,
Directiva
Habitate,
Legea
13/1993
LC (Least
Concern)
4 A Vulnerabilă
4 Eryx jaculus Boa de nisip OUG57/200
7Berna,
Directiva
Habitate,
Legea
13/1993
LC (Least
Concern)
4A Neidentificată în sit pe
perioada studiului
AMFIBIENI - VALEA REA - RADOVAN
1 Salamandra
salamandra
Salamandra OUG
57/2007,
Berna
LC (Least
Concern)
4B Vulnerabilă
1 Hyla arborea Brotăcel OUG
57/2007,
Berna
LC (Least
Concern)
4A Vulnerabilă
1 Rana
temporaria
Broasca roșie de
munte
OUG
57/2007,
Berna
LC (Least
Concern)
4A, 4B, 5A Neidentificată în sit pe
perioada studiului
NEVERTEBRATE - VALEA REA - RADOVAN
1 Cerambyx
cerdo
Croitorul mare de
stejar
1088 OUG
57/2007,
Legea
13/1993
Vu 3, 4A Vulnerabilă
1 Lucanus
cervus
Rădașca OUG
57/2007,
Legea
13/1993
NT (Near
Threatened)
3, 4A Nepericlitată
2.4. Aspecte socio-economice, istorice, culturale,
meşteşuguri şi tradiţii
Situare geografică
Comuna Radovan, pe teritoriul căreia se află aria
naturală protejată Valea Rea – Radovan, amplasată în Judetul
Dolj, cu o suprafață de 53,48 km2
și o populație de aproximativ
3.300 de locuitori, cuprinde următoarele sate componente:
Fântânele, Radovan, Târnava. Coordonatele geografice pentru
Radovan sunt de 44°17′ latitudine nordică și de 23°62′
longitudine estică. Pînă în 2004, din componența comunei a
făcut parte și satul Întorsura, care a devenit ulterior comună de
sine-stătătoare.
Comuna Radovan este situată pe DN 56 Craiova-
Calafat, la 26 kilometri distanță de Craiova, reședința județului
Dolj, 84 km de Calafat și 14 kilometri de Segarcea. Se
învecinează cu comunele Podari (est), Vîrvoru de Jos (nord),
Perișor (vest), Întorsura și Lipov (sud). Localitatea este situată
la o altitudine de 85 m (centrul comunei).
Cei 3.300 de locuitori care trăiesc în Radovan se ocupă cu
agricultura şi creşterea animalelor. Migraţia către oraş a atins şi
această comună, din cauza distanţei relativ mici faţă de zona
urbană – Municipiul Craiova.
Au mai rămas 167 de copii la şcoală. Ca şi investiţii, se poate
aprecia faptul că s-a construit o piaţă nouă, pentru a da
posibilitatea locuitorilor să îşi vândă produsele agricole, în
zonă fiind mulţi cultivatori de fructe.
Istoric: Radovan se trage de la Radu și Ivan
Comuna Radovan a fost atestată documentar în anul 1598, pe
vremea domniei lui Mihai Viteazu. Legenda locală spune că
numele localității provine de la doi ciobani, Radu și Ivan, care
s-au stabilit cu turmele de oi pe aceste plaiuri. Lîngă sediul
vechii primării se află un monument ridicat în memoria eroilor
căzuți în cele două războaie mondiale. De asemenea, în curtea
bisericii din Radovan se află un spațiu rezervat eroilor satului.
Pe teritoriul comunei se află o școală generală (cu două sedii,
pentru clasele I-IV și V-VIII), grădiniță, bibliotecă, dispensar
sanitar, oficiu poștal, dispensar sanitar, poliție comunală, 3
cămine culturale, stadion. Sportul în localitate este reprezentat
de echipa de fotbal Voința Radovan, care activează în Liga a
V-a Dolj. Echipa își dispută meciurile pe stadionul Comunal,
care dispune de unul dintre cele mai bune terenuri de joc din
județul Dolj.
Căpşune „Made in Radovan“- Tot mai mulţi săteni au
început să cultive căpşuni, deoarece pământul de aici se
pretează pentru această cultură. Desfacerea se face fie în piaţa
din comună, fie vin engros-işti specializaţi pe legume-fructe şi
cumpără direct de la producătorii locali căpşunele „made in
Radovan“. Comuna are 4.935 de hectare de teren, dintre care
2.897 de hectare sunt terenuri agricole, inclusiv păşuni.
Localnicii cresc diverse animale, la primărie fiind înregistrate
104 vaci, 190 de oi şi 150 de capre. Impozitul agricol i-a dat
peste cap pe simplii agricultori, deoarece locuitorii nu văd bine
ordonanţa pentru noul impozit agricol, pentru că oamenii din
asta îşi câştigă existența, iar Ordonanța privind concesionarea
izlazurilor crează probleme locuitorilor, pentru că există 230 de
hectare de izlaz şi se estimează că va creşte suma/hectar. Cele
mai acute probleme ale localnicilor din Radovan sunt aceleaşi
ca în toată zona rurală din România: lipsa locurilor de muncă
pentru tineri şi a siguranţei culturilor agricole.
Deşi drumul nu este amenajat corespunzător, localnicii
gospodari din zonă, chiar dacă majoritatea aparțin vârstei
înaintate, se străduiesc să ofere un aspect modest, dar îngrijit.
Tânăra generație se pare că a fost mai atrasă de mirajul
mediului urban, fiind ispitiţi de găsirea facilă a unui loc de
muncă.
Câțiva fermieri din zonă au avut curajul să investească în
plantaţii de pomi fructiferi. Cireşele crescute în pomii de la
Radovan ajung pe mesele craiovenilor. Dar când pomii vor rodi
şi mai mult, fermierii vor putea să extindă piaţa de desfacere.
Localnicii care cultivă legume și fructe, mai mult pentru
consumul propriu, dar care au împrumutat de la oraş puţin din
condiţiile decente de trai afirmă că a compara viaţa de la
Craiova cu cea de la Radovan este aproape imposibil, dar
mulțumirea lor rămâne în principal legată de traiul lor mai
aproape de natură și de o alimentație mai sănătoasă, din ce în
ce mai greu de găsit în mediul urban. Principalele Instituții
publice din Radovan sunt: Școala Generală, Căminul cultural,
Monumentul istoric din imediata apropiere a școlii.
Căminul cultural – Radovan Monumentul istoric
Obiective turistice
Comuna Radovan oferă următoarele obiective turistice ca
locații atractive prin peisaj, dar și încărcătură spirituală:
- Biserica de Lemn-Fântânele
- Biserica "St.Gheorghe"-Târnava
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului"-Radovan
- Barajul din Pământ Fântânele
Biserica Târnava, monument istoric din 1672 - Un obiectiv
turistic al Radovanului este Biserica Tîrnava, monument istoric
inclus în patrimoniul național de arhitectură religioasă,
construită în anul 1672, pe locul vechiului schit Tîrnăvița. Pe
zidurile bisericii se păstrează încă picturile originale.
Seceri dacice în Valea Rea - Valea mlăştinoasă a
Radovanului, inexistentă până nu de mult din punct de vedere
arheologic, a devenit un adevărat cuib de istorie, odată cu
descoperirea a 16 situri arheologice, majoritatea datând din
epoca fierului. Cea mai importantă descoperire din această
zonă a ieşit la iveală în locul numit “Valea Rea”, respectiv
două seceri dacice, în perfectă stare de conservare, fiind găsite
împreună, lucru ce sugerează existența unui mic depozit.
Depunerea lor s-a făcut pentru o mai bună şi sigură păstrare,
având în vedere că fierul era un material important şi greu de
găsit. Importanţa acestei descoperiri este cu atât mai mare cu
cât, deşi sunt răspândite în tot arealul locuit de geţi, secerele
sunt puţin cunoscute în Oltenia. Găsirea lor la Radovan
completează harta descoperirilor de acest gen din Dacia,
devenind, prin aspect şi conservare, obiecte de patrimoniu, ce
îmbogăţesc colecţia Muzeului Olteniei din Craiova. Potenţialul
Văii Radovanului a fost descoperit, de fapt, de către un ONG -
scoțând la iveală 16 situri, două arii protejate şi două
monumente de excepţie.
Pădurea de la Radovan, un miracol al naturii - Printre cele
mai însemnate păduri din județul Dolj se numără pădurea din
comuna Radovan, care este situată la o distanță de 30 km de
municipiul Craiova.
Pădurea de la Radovan este considerată o oază de recreere
pentru cei de la oraş, iar când cicoarea cântă în pădure, oamenii
ştiu că grâul s-a copt. Localnicii îşi duc traiul simplu cultivând
legume, dar uneori, împrumută din viaţa modernă de la oraş.
Într-o poieniţă în desişul pădurii, sunetul insectelor este
asurzitor, de parcă ar fi aproape de cel ce umblă pe aici, dar
sunt ascunse în copaci. Acesta este „sunetul cicorii“, o insectă a
pădurii, la al cărei cântec localnicii consideră că este timpul de
treierat grâul. Pădurea de la Radovan este cunoscută pentru
imensitatea sa şi pentru diversitatea faunei, pe o suprafață de
3.000 de hectare de pădure ce se întind în jurul comunei, aici
mistreţii, iepurii şi căprioarele „domnind“ la ele acasă, într-un
habitat natural de dimensiuni impresionante. Şacalii apăruţi în
ultimii ani în număr mare atacă animalele pădurii: căprior,
mistreţi şi, din păcate, şacalii dăunează foarte mult vânatului
mic: puiul de căprioară, de mistreţ, mănâncă ouăle de fazan.
Atacă în haită, dar şi solitar. Când atacă în haită pot să atace şi
un cioban, chiar şi o stână de oi. Șacalii au venit în județul Dolj
în urmă cu 10-15 ani, când era Dunărea îngheţată, pe valea
Dunării pentru că, aici, fondul forestier este extins şi, datorită
acestui lucru, vânatul este pe măsură. Acest răpitor - şacalul -
poate fi vânat tot timpul anului.
Fantoma Miresei din Radovan - În ultimii ani, localitatea a
devenit celebră pentru fantona Mireasa din Radovan. În
pădurea satului, situată la 3 km de localitate, pe drumul spre
Craiova, se află o fîntînă unde, cu peste 60 de ani în urmă, s-a
spînzurat o tînără. Fata, gonită din Moldova de sărăcie, ar fi
venit să caute de muncă în sat la un chiabur, care a profitat de
ea și a lăsat-o însărcinată.
De rușine, fata s-a spânzurat îmbrăcată în rochie de mireasă.
Uneori, fantoma miresei apare instantaneu în fața mașinilor
care circulă pe drumul din pădure, iar șoferii își pierd controlul
și produc accidente de circulație. Poveștile localnicilor despre
fantoma Miresei din Radovan sunt impresionante, destui fiind
cei care au văzut năluca miresei prin pădure.
Expoziția de cai de la Zilele Radovanului - În fiecare an, pe 1
iunie, se organizează Zilele Radovanului, o manifestare la care
se adună întreaga suflare a satului. Spectacole de muzică
populară, concursuri sportive, expoziția tradițională de cai de
rasă sunt câteva din acțiunile promovate cu prilejul zilelor
comunei. În urmă cu cîțiva ani, Consiliul Local a editat un ziar
cu distribuție lunară gratuită -”Informația Radovanului“.
În prezent, singurele informații despre viața comunei se găsesc
pe site-ul primăriei (www.primariaradovan.ro) și pe blogul
Radovan News www.radovan1.blogspot.com.
Printre obiectivele de perspectivă ale Primăriei se numără
alimentarea cu apă și canalizarea comunei Radovan, precum și
asfaltarea drumurilor comunale spre Fântânele și Târnava.
Mutaţii în structurile geodemografice - În structura
geodemografică, gruparea populaţiei în funcţie de sex şi vârstă
are o importanţă majoră, cu implicaţii semnificative asupra
fenomenelor demografice (natalitate, fertilitate, mortalitate,
migraţie) şi economice. În ultimii ani, pe ansamblul populaţiei
rurale a câmpiei, aceasta reflectă un proces lent dar continuu de
îmbătrânire demografică şi o pondere mai mare a populaţiei de
sex feminin. Structura populaţiei pe sexe arată o tendinţă de
feminizare, ponderea femeilor fiind de aproape 51%. Aceasta a
oscilat între 51,7% (în 1930) şi 50,9% (în 2006). La nivel de
sat, în timp, au existat trei situaţii: sate în care populaţia de sex
feminim a depăşit 50% şi a căror pondere medie a fost de
82,1%; sate în care cele două sexe au fost în număr
aproximativ egal, a căror pondere medie a fost de 9,2%; sate în
care populaţia de sex feminin a fost sub 50% şi a căror pondere
a fost de 8,6%.
2.5. Referinţe şi bibliografie
Beldie Al. 1977, 1979. Flora Romaniei. Determinator ilustrat
al plantelor vasculare. Vol. I, II. Bucuresti: Edit. Acad.
Romane. 412 pp.; 406 pp.
Boscaiu N., Coldea Gh. & Horeanu C. 1994. Lista rosie a
plantelor vasculare disparute, periclitate, vulnerabile si
rare din Flora Romaniei. Ocrot. Nat. 38(1): 45-56.
Buia Al. 1959. Plante rare pentru Flora R. P. Romania,
existente In Oltenia. Ocrot. Nat. 4:13-41.
Buia Al., Păun M., Malos C. & Olaru Mariana 1962. Flora
Olteniae exsiccata, Centuria I. A Horto Botanico Instituti
Agronomic “T. Vladimirescu” Craiovensis. 8, 18.
Buia Al., Păun M., Olaru Mariana, Cârţu D. 1965. Flora
Olteniae exsiccata, Centuria IV. A Horto Botanico
Instituti Agronomic “ T. Vladimirescu” Craiovensis. 13.
Ciocârlan V. 2000. Flora ilustrata a Romaniei. Pteridophyta et
Spermatophyta. Edit. Ceres. Bucureşti. 1139 pp.
Cârţu D. 1968. Contribuţii la flora Olteniei. Bul. St. Anal. Univ.
Craiova. 10: 63-71.
Cârţu D. 1970. Contribuţii noi la flora Olteniei. Analele Univ.
Craiova Ser. Ill, vol. II (XII) Biologie-Stiinte Agricole:
71-76.
Cârţu D., Cârţu Mariana 1975. Noi date asupra florei vasculare
a Olteniei. St. si Cercet. COMN Dr. Tumu-Severin. 107-
112.
Dihoru Gh. & Dihoru Alexandria 1994. Plante rare, periclitate
si endemice in Flora Romaniei - Lista rosie. Acta
Botanica Horti Bucurestiensis. Lucrarile Gradinii
Botanice (1993-1994), Bucuresti: 173-197.
Doniţa N. et al. 1992. Vegetatia Romaniei. Bucuresti: Edit.
Tehnica Agricola, 407 pp.
Doniţa N., Aurel Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu,
Simona Mihăilescu, Iovu-Adrian Biriş 2005.
Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică
Bucureşti, 496 pp.
Doniţa N., Aurel Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu,
Simona Mihăilescu, Iovu-Adrian Biriş 2006.
Habitatele din România. Modificări conform
amendamentelor propuse de România și Bulgaria la
Directiva Habitate (92/43/EEC). Edit. Tehnică Silvică
Bucureşti. 95 pp.
Moroșanu Gabriela, 2012, Valea Rea și Râpa Roșie
Oltenească, Grrenly, Revista ta de mediu
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N.,
Dihoru Gh., Sanda V., Mihailescu Simona 1994. Lista
rosie a plantelor superioare din Romania. Studii, Sinteze,
Documentatii de Ecologie. (1/1994): 6-52.
Panea, N., Antropologie a tradiţiilor: tradiţia populară şi
mecanismele de reglare a mentalităţii, Ed.Omniscop,
Craiova, 1995.
Păun M. 1966. Imprejurimile orasului Craiova, important
centru floristic si de vegetatie. Ocrot. Nat. 10(2): 205-
212.
Păun M., Olaru Mariana, Cârţu D, Popescu Gh. 1967. Flora
Olteniae Exsiccata, Centuria V. Plantae Vasculares IV. A
Horto Botanico Universitatis Craiovensis.
Paun M., Popescu Gh., Cârţu D., Cârţu Mariana 1970. Flora
Olteniae Exsiccata, Centuria VIII. Plantae Vasculares VI.
A Horto Botanico Universitatis Craiovensis.
Păun M. & Maloş C. 1971. Importanta rezervatiilor botanice
in studierea covorului vegetal si a landsaftului din
Oltenia. St. si Cercet. COMN Craiova: 23-35.
Popescu Gh., Costache I., Răduţoiu D., Gămăneci Gh. 2001.
Flora pajistilor din nordul Olteniei (Cap. 3); Vegetatia
pajistilor (Cap. 4) 63-216 pp. In I. IONESCU (ed.).
Pajistile permanente din nordul Olteniei. Craiova: Edit.
Universitaria.
Popescu G., Costache I., Rădutoiu D. & Boruz Violeta 2003.
Valea Rea – Radovan, Dolj District, Floristic and
Vegetation point of great scientific importance // Valea
Rea – Radovan, jud. Dolj, punct floristic şi de vegetaţie
de mare importanţă ştiinţifică. Acta Horti Bot. Bucurest.
Bucuresti /2001/ 30: 83-94
Popescu, M. et al., 1995, Monumente și rezervații ale naturii,
obiective istorice și turistice din Oltenia, Editura Didactică și
Pedagogică, București
Rothmaler W. 1994. Excursionsfiora von Deutschland-Band 48
Anflage, Jena-Stuttgart: Gustav Fischer Verlag. 811 pp.
Sanda V., Popescu A. & Doltu M. I. 1980. Cenotaxonomia si
corologia gruparilor vegetate din Romania. Stud. si
Com.(24) Supliment St. Nat, Muz. Brukenthal. Sibiu. 171
pp.
Sanda V., Popescu A. & Stancu Daniela lleana 2001. Structura
cenotica şi caracterizarea ecologica a fitocenozelor din
Romania. Bucuresti: Edit. CONPHIS. 359 pp.
Sârbu Anca, Sîrbu I., Oprea A., Negrean G., Cristea V., Coldea
G., Cristurean I., Popescu G., Oroian Silvia, Tănase C.,
Bartók K., Gafta D., Anastasiu Paulina, Crişan F.,
Costache I., Goia Irina, Maruşca Th., Oţel V.,
Sămărghiţan Mihaela, Henţea Sorana, Pascale Gabriela,
Răduţoiu D., Baz Adriana, Boruz Violeta, Puşcaş M.,
Hiriţiu Mariana, Stan I. & Fink J. Arii speciale pentru
protecţia şi conservarea plantelor în România (Important
Plant Areas (IPA-s) in Romania). Edit. VictorBVictor.
396 pg. Bucureşti. ISBN 978-973-88181-0-1. 2007.
Savulescu T. et al. (Edit.)- 1952-1976. Flora R.P.R - R.S.R. -
vol. I-XIII Bucureşti: Edit. Acad. Romane.
Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, Publicat în Monitorul Oficial al
României, din 12 aprilie 2000
http://www.primariaradovan.ro/index.php
http://www.valearearadovan.ro/
tp://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:fEb-
hu2RVQsJ:www.editie.ro/articole/reportaj/seceri-dacice-in-
valea-rea.html+Valea+Rea-
Radovan&cd=11&hl=ro&ct=clnk&gl=ro#sthash.b5Q957Bz.dp
3. Evaluarea stării actuale de conservare
3.1. Evaluare pentru biodiversitate şi habitate
Se pare că suntem martori pasivi și imperturbabili la
instalarea certă a schimbărilor climatice, problema conservării
speciilor devenind din ce în ce mai accentuată pentru specia
umană. Rezervaţiile naturale, așa cum au fost contituite, sunt
concentrate pe arii reprezentative din punct de vedere biologic,
acestea reprezentând exemple ale unor comunităţi de plante
valoroase sau sunt situri care au un interes special pentru
speciile pe care le adăpostesc.
Situl Valea Rea – Radovan, ca rezervație naturală de
tip botanic, ca importanță la nivel local, regional, naţional și
internaţional nu este decât prezentat punctual în aceasta fază a
prezentului studiu, necesitând continuarea acestor studii, cele
ulterioare având menirea de a demonstra cu prisosință
importanța cuvenită acestui sit.
Timpul schimbărilor climatice este și timpul
migraţiilor. Arealele marginale, fie că sunt păduri sau orice alt
tip de vegetaţie, din cauza fluctuaţiei factorilor de mediu,
furnizează optortunităţi pentru regenerare și astfel modificare a
compoziţiei speciilor, impunând aplicarea de programe de
evaluare a stării de conservare.
În aria naturală protejată Valea Rea – Radovan, starea
de conservare a biodiversității a fost stabilită pe baza
criteriilor de evaluare a sitului pentru anumite specii din
anexa II, respectiv:
Populaţie: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente
din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional.
Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau
densităţii relative a populaţiei în sit cu cea la nivel naţional. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos:
- A: 100 ≥ p > 15%
- B: 15 ≥ p > 2%
- C: 2 ≥ p > 0%
- D: populaţie nesemnificativă. Conservare: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care
sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de
refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii:
1. gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt
importante pentru specie:
- I: elemente în stare excelentă;
- II: elemente bine conservate;
- III: elemente în stare medie sau parţial degradată.
2. posibilităţile de refacere.
- I: refacere uşoară;
- II: refacere posibilă cu efort mediu;
- III: refacere dificilă sau imposibilă. Sinteza aplicata la clasificarea după cele două sub-criterii:
- A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i
I), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere,
- B: conservare bună = elemente bine conservate b (i II),
indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere =
elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi
uşor de refăcut (ii I),
- C: conservare medie sau redusă = toate celelalte
combinaţii.
Izolare: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de
aria de răspândire normală a speciei:
- A: populaţie (aproape) izolată,
- B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie,
- C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.
Global: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea
speciei respective.
- A: valoare excelentă
- B: valoare bună
- C: valoare considerabilă
Starea de conservare a unei specii nu este influenţată în
mod direct de mărimea efectivelor populaţionale, ci de gradul
de expunere a speciei sau a habitatelor speciei la factorii de
risc. Specia este însă cu atât mai vulnerabilă cu cât efectivele
sale populaţionale sunt mai mici.
Cu cât vulnerabilitatea speciei este mai mare, cu atât
și măsurile active de management care se impun vor fi mai
ample.
Derularea prezentului proiect, cu titlul Managementul
și protecția biodiversității în ariile naturale protejate “Valea
Rea – Radovan” și “Râurile Desnățui și Terpezița amonte de
Fântânele”, proiect co-finanțat de PROGRAMUL
OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa Prioritară 4 -
Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea
infrastructurii şi a planurilor de management pentru
protejarea biodiversăţii şi reţelei Natura 2000 răspunde, de
fapt, recomandărilor Strategiei UE privind biodiversitatea,
respectiv recomandarea de a lua măsuri pentru a identifica şi
implementa acţiunile prioritare pentru atingerea obiectivului de
a opri pierderea biodiversităţii.
În conformitate cu prevederile Directivelor Uniunii
Europene privind Păsările şi Habitatele trebuiesc pregătite şi
realizate măsuri relevante de protecţie pentru speciile şi
habitatele de importanţă comunitară şi aplicarea unor măsuri
specifice de conservare în vederea asigurării stării de
conservare favorabilă a acestora. Diminuarea suprafeţelor
habitatelor unor specii duce la o stare de conservare
nefavorabilă, influenţată direct de unele activităţi, care, deşi
tradiţionale, nu se desfăşoară întotdeauna în zone în care să nu
influenţeze sau să nu afecteze speciile protejate.
În tabelul următor se prezintă starea de conservare la
momentul studiului efectuat în perioada 2012-2013, precum și
măsurile propuse pentru restabilirea stării favorabile la speciile
aflate în pericol, urmare a manifestării acțiunii unor factori de
risc/amenințări.
Tabelul 4. Starea actuală de conservare a speciilor de importanţă naţională/comunitară din Aria Naturală Protejată
Valea Rea – Radovan
Specia Starea
actuală de
conservar
e
Factori de
risc/ameninţări
Propuneri de
stopare a ameninţărilor
Impactul factorilor de
risc pe termen scurt în
lipsa intervenţiilor de
management Păsări
activități antropice;
lipsa unei
delimitări clare a
zonei protejate faţă
de zonele de
agrement;
activități turistice
sezoniere în zonă
(picnic, focuri în
locuri neamenajate,
jocuri sportive,
muzică,fotografiere
acces cu
autovehicule);
posibile incendii
datorate aprinderii
de focuri în zone
neamenajate;
interzicerea tăierii de
copaci din zona
protejată, fără acordul
scris al instituţiilor
abilitate;
ruperea florilor şi
fructelor,
culegerea,tăierea,
dezrădăcinarea sau
distrugerea cu intenţie,
în natură, a plantelor, în
zona lor de răspândire
naturală;
interzicerea aprinderii
focurilor în interiorul
zonei protejate şi în
locuri neamenajate;
interzicerea cu
desăvârşire a
păşunatului animalelor
domestice în interiorul
zonei protejate;
diminuarea
efectivelor
populaţionale;
restrângerea ariei de
răspândire a speciilor
în zona protejată;
scăderea vitalităţii
indivizilor;
schimbări în structura
şi compoziţia
asociaţiilor vegetale.
Dendrocopos medius A
Alauda arvensis C
Upupa epops B
Mamifere
Spermophilus
citellus
B
Reptile
Lacerta viridis B
Testudo graeca -
Elaphe longissima C
Eryx jaculus -
Amfibieni
Salamandra
salamandra
B
Hyla arborea C
Rana temporaria -
Nevertebrate
Cerambyx cerdo C
Lucanus cervus B
Evaluarea stării de conservare pentru speciile studiate s-a efectuat prin încadrare în următoarele categorii:A – conservare excelentă, B –
conservare bună, C – conservare medie sau redusă.
În concluzie, se poate aprecia că în ceea ce privește factorii
de amenințare a stării de conservare a speciilor luate în studiu
prin prezentul proiect s-a constatat că biodiversitatea se află
într-o stare relativ stabilă de conservare, iar amenințările asupra
speciilor studiate sunt generate, în principal, de gradul scăzut
de conştientizare a populaţiei şi a factorilor de decizie
locali, pe fondul noutății conceptului de conservare a
biodiversităţii, factorii predominanți de amenințare fiind:
- Agricultura - înseamnă atât o folosire a terenului prin
ea însăşi cât și exercitarea unei influențe puternice
asupra activităţilor rurale. Agricultura înseamnă, de
asemenea, folosirea majoră a terenului în categoria V
de peisaje protejate și este importantă în multe
rezervaţii naturale de categoria IV. Ca activitate
principală pe terenurile învecinate, are o influență
profundă asupra ariilor protejate din toate categoriile.
Mai mult decât orice alt sector, agricultura
demonstrează că ariile protejate trebuie înființate și
administrate ca parte a politicilor generale de folosire a
terenului și nu separat.
Câteva terenuri agricole sunt de o valoare intrinsecă de
conservare aşa cum flora, fauna și peisajul depind de
continuarea agriculturii de intensitate mică, deseori
tradiţionale. Abandonarea acestui fel de agricultură duce la
pagube mari asupra naturii și peisajului, dar totodată nu toate
formele tradiţionale de agricultură sunt inofensive ecologic.
Majoritatea practicilor agricole moderne s-au dovedit deosebit
de nocive pentru natură și peisaje. Pentru creşterea
productivităţii au fost distruse numeroase habitate rare, in
special prin drenarea zonelor umede și irigarea zonelor aride.
Pe alocuri, practicile de tip industrial aproape au eradicat
plantele și animalele sălbatice, folosirea intensivă a
substanțelor fertilizante, pesticidelor și erbicidelor ducând la
apariția poluării și distrugerea ariilor naturale învecinate.
- Păşunatul reprezintă o altă ameninţare, care aduce
daune majore biodiversităţii, datorită distrugerii
speciilor rare şi a plantelor ierboase care constituie
fitocenozele caracteristice habitatelor specifice.
- Extracţia de pământ din perimetrul ariei, proces ce
conduce la crearea premizelor erozionale, depozitarea
ilegală a deşeurilor şi poluarea pe cursul apelor din
cadrul ariei protejate Valea Rea – Radovan sunt, de
asemenea, activităţi antropice cu impact negativ
semnificativ asupra mediului.
- Lipsa de informare a populaţiei privind importanţa
speciilor de interes comunitar/naţional, generează
pericolul distrugerii speciilor prin activităţile
desfăşurate de populaţia locală.
Dovezile impactului negativ al unor astfel de factori de
amenințare se întâlnesc frecvent în zona studiată.
În acest sens au fost efectuate deja studii atât de către
colectivul de botanişti din cadrul Universității din Craiova, cât
şi de Fundaţia „Acţiunea Ecologică Română” în calitate de
custode pentru Rezervatia Naturală „Valea Rea-Radovan”.
Se poate concluziona că problema majoră care
constituie o ameninţare pentru habitatele speciilor de floră
și faună o reprezintă presiunea antropică manifestată prin
păşunatul şi agricultura din terenurile învecinate
rezervației naturale.
3.2. Educaţie şi conştientizare publică
În cadrul Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
obiectivele educaţiei de mediu vizează menţinerea şi
îmbunătăţirea calităţii mediului, precum și prevenirea
posibilelor probleme de mediu. Pe de o parte, educaţia de
mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor, iar pe de
altă parte se dorește să contribuie la creșterea conştientizării
problemelor pentru populația locală, ca și mediatizarea
modalităţilor de intervenţie.
Activităţile de educare şi conştientizare a factorilor
interesaţi din vecinătatea Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
pot avea predominant o componentă practică, prin organizarea
unor acţiuni de ecologizare a Ariei, de plantare de arborete,
activităţi ce pot fi întreprinse cu ocazia anumitor evenimente
internaţionale (Ziua Internaţională a Mediului, Ziua
Internaţională a Biodiversităţii, Ziua Apei) implicând
respectarea și materializarea următoarelor obiective sau
principii de bază:
a) Conştientizarea
b) Cunoaşterea
c) Atitudinea
Acţiunile de educare şi conştientizare recomandate a se
derula în cadrul Ariei Protejate Valea Rea – Radovan pot avea
mai multe categorii de grupuri ţintă, cum ar fi:
a) Elevii şi cadrele didactice din unităţile de învățământ din
localităţile învecinate;
b) Populaţia din localităţile învecinate;
c) Turiştii ocazionali care vizitează Aria Protejată Valea Rea –
Radovan
d) Agenţii economici care desfăşoară activităţi în localităţile
învecinate;
e) Autorităţi ale administraţiei publice locale din localităţile
învecinate;
f) ONG-urile de mediu din localităţile învecinate;
g) Mass-media.
Pe teritoriul Ariei Protejate Valea Rea – Radovan se
pot de asemenea, organiza, în cadrul acţiunilor de educare şi
conştientizare și o serie de evenimente complexe de educare şi
conştientizare a factorilor interesaţi, prin stabilirea unei
sărbători locale, desemnată ca Ziua Rezervației Naturale
Valea Rea – Radovan.
3.3. Administrarea şi Managementul Efectiv şi
Durabilitatea Ariei Protejate Valea Rea - Radovan
Ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura
2000 în România, situl Valea Rea – Radovan, conform Legii
5/6 martie 2000, prezintă statut de REZERVAŢIE
NATURALĂ, COD SIT 2.385, REGIUNEA DE
DEZVOLTARE 4 SUD – VEST.
În prezent aria are drept custode Fundaţia „Actiunea
Ecologică Română”, aceasta având obligația de a asigura,
potrivit competenţelor şi în condiţiile legii, cadrul necesar
pentru furnizarea serviciilor privind:
a) educaţia de mediu;
b) cultura mediului;
c) gestionarea situaţiilor de urgenţă;
d) materializarea programelor de protecţie şi refacere a
mediului înconjurător în cadrul ariei protejate;
e) conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a
monumentelor şi rezervaţiei naturale Valea Rea - Radovan;
f) controlul asupra evidenţei persoanelor care intră pe teritoriul
Ariei protejate.
Custodele Ariei Valea Rea – Radovan și-a propus aplicarea
unui larg proces consultativ şi a unei activităţi decizionale cu
caracter participativ - asigurat şi în timpul elaborării Planului
de Management - ca factor esenţial în obţinerea adeziunii din
partea tuturor celor implicaţi şi concentrarea eforturilor în
direcţia îndeplinirii obiectivelor propuse. De aceea, se
consideră ca fiind esenţială participarea publică şi în cadrul
implementării planului, aceasta însemnând că se asigură
posibilitatea ca toţi cei ce vor fi probabil afectaţi în mod direct
sau indirect de o decizie, acord, plan sau program să-şi exprime
părerile, cunoştinţele, experienţa şi intuiţia, astfel încât
participarea publică să fie un termen cu o largă arie de
folosinţă, ce poate acoperi diferite activităţi de la simpla
informare, la implicarea activă în procesul de decizie şi chiar
până la ipoteza controlului asupra managementului.
Un instrument puternic şi important, bazat pe credinţa
fundamentală că publicul informat, implicat şi ridicat la nivel
de partener va face alegeri mai bune şi va ajuta managerii şi
factorii de decizie să facă la rândul lor alegeri mai bune rămâne
doar participarea publică. Abordările participative au devenit
tot mai răspândite în conservarea şi managementul ariilor
protejate în ultimele decenii, întrucât managerii au observat că
excluderea localnicilor din procesul de decizie nu duce la
soluţii acceptabile de lungă durată.
Astfel, una dintre acţiunile cheie ale Custodelui Ariei
Protejate Valea Rea – Radovan va consta în identificarea unor
noi surse de finanţare pentru susţinerea activităţilor ce vor fi
incluse în prezentul Plan de Management, acțiune extrem de
importantă, având în vedere şi faptul că începând cu anul 2014
va fi lansată o nouă perioadă de programare care va conţine un
alt set de programe de finanţare nerambursabilă din partea UE.
Devine, astfel, extrem de necesară identificarea precisă
a programelor care pot sta la baza implementării măsurilor
incluse în prezentul Plan de Management, în vederea reducerii
costurilor și eficientizării metodelor de implementare.
Dezvoltarea rurală
Conceptul de dezvoltare durabilă, absolut obligatoriu de
aplicat pe teritoriul sitului Valea Rea – Radovan este, în
momentul de față, un termen destul de ambiguu pentru
populația locală.
Un loc important în cadrul politicilor naţionale şi
regionale îl ocupă Dezvoltarea rurală, axată pe o serie de
aspecte, cele mai importante fiind înlăturarea decalajelor dintre
rural şi urban, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate,
înlăturarea/diminuarea sărăciei din mediul rural, stimularea
iniţiativelor locale, păstrarea patrimoniului spiritual şi cultural.
Dezvoltarea şi amenajarea rurală presupune şi
conceptul de multifuncţionalitate, complementar celui de
dezvoltare durabilă.
Printre activităţile ce pot concura la o dezvoltare
durabilă în sens multifuncţional a comunităţilor umane din
cuprinsul ariei Valea Rea - Radovan se pot enumera:
agricultura, serviciile pentru agricultură, prelucrarea primară a
produselor agroalimentare, meşteşuguri şi alte ocupaţii
tradiţionale.
Deosebit de important pentru abordarea problematicii
rurale este şi posibilitatea ocupării neagricole a forţei de
muncă, oferind astfel, populaţiei, surse alternative de venit.
Coeziunea teritorială pe teritoriul Ariei Protejate Valea
Rea – Radovan, ca de altfel pe teritoriul întregului Judeţ Dolj
este afectată de accesibilitatea limitată a zonelor rurale, datorită
dezvoltării deficitare a infrastructurii de transport, cu doar
6,99% din drumurile judeţene şi comunale modernizate, un
nivel mic de densitate a drumurilor publice la nivel de judeţ
(29,6 km/km2, spre deosebire de 35,8 km/km
2 la nivel regional
şi 33,5 km/km2 la nivel naţional), şi o densitate mică a reţelei
de căi ferate (30,5 km/1000 km2, spre deosebire de
34,4km/1000 km2 la nivel regional şi 45,9 km/1000 km
2 la
nivel naţional).
Standardul de viaţă în zona rurală, cât şi sănătatea
populaţiei, sunt de asemenea reduse prin dotarea deficitară cu
infrastructură de mediu. Cu toate că aceasta este în curs de
modernizare şi extindere, mai ales în ceea ce priveşte reţeaua
de alimentare cu apă potabilă, nu există încă staţii de tratare a
apelor menajere şi nici un sistem de colectare a deşeurilor care
să deservească zona respectivă.
În acest context, dezvoltarea rurală pe teritoriul sitului
Valea Rea – Radovan ar trebui promovată printr-o serie de
intervenţii integrate, care să aibă un impact asupra tuturor
aspectelor dezvoltării socio-economice şi care să ţintească
creşterea atractivităţii şi a standardului de viaţă în mediul
rural, prin diversificarea activităţilor economice,
îmbunătăţirea accesibilităţii şi dotarea infrastructurii, în
acelaşi timp cu protejarea mediului şi valorificarea resurselor
naturale existente.
Meşteşuguri ţărăneşti tradiţionale
Existenţa materiilor prime solicitate de practicarea
anumitor meşteşuguri, din necesitatea completării veniturilor
materiale și datorită cerinţelor vieţii cotidiene mereu sporite de
la o epocă la alta, sunt cauze care au condus la apariţia,
dezvoltarea şi specializarea în anumite categorii de
meşteşuguri. Astfel, în situl Valea Rea - Radovan
meşteşugurile practicate, unele dispărute azi, au fost: olăritul,
prelucrarea lemnului, cojocăritul, împletitul. Alături de acestea,
în trecut s-au practicat şi altele, întâlnite în fiecare sat: torsul şi
ţesutul, croitoria, cizmăria, fierăritul. Prelucrarea lemnului are,
pentru aceste locuri, tradiţii milenare datând din neolitic, când
era practicată în cadrul micii industrii casnice. În spaţiul
comunei Radovan, locuitorii s-au ocupat îndeosebi cu
dulgheria, tâmplăria, dogăria şi, mai puţin cu rotăria. În
prezent, sunt în regres simţitor aproape toate meseriile
tradiţionale. Scăderea interesului faţă de produsele artei
populare, vârsta înaintată a meşterilor populari şi numărul
redus al acestora pot fi dovezi grăitoare în ceea ce priveşte
dispariţiia multor meserii. În acelaşi timp, transformările
produse în ultimul deceniu, prin „modernizarea” lumii rurale,
au redus din ce în ce mai mult importanţa acestor meşteşuguri.
Realizarea unei Analize SWOT la nivelul ariei protejate
studiate, Valea Rea – Radovan, sit plasat în cadrul județului
Dolj, a condus la identificarea următoarelor puncte tari și
puncte slabe:
Tabelul 5. Analiza SWOT - spaţiul rural (activităţi agricole,
metode agricole tradiţionale, meşteşuguri, artizanat,
activităţi non-agricole)
Puncte tari Puncte slabe
T1. Resurse naturale propice
pentru lucrări agricole
profitabile.
T2.Tendinţe pozitive ale
investiţiilor în sectorul
agricol.
T3.Activităţile agricole
absorb un număr important
de persoane angajate
asigurând o sursă de venit.
T4. Productivitatea cerealelor
mai bună decât la nivelul
naţional.
T5. Tendinţe pozitive în
sectorul creşterii animalelor.
T6. Îmbunătăţirea nivelului
de mecanizare a sectorului
agricol.
T7. Existenţa resurselor
naturale în zonele rurale.
S1.Productivitatea sectorului agricol
este încă scăzută
S2. Incidenţa mare a proprietăţilor
mici şi foarte mici.
S3. Nivel scăzut de mecanizare în
exploataţiile agricole individuale.
S4. Utilizarea scăzută a sistemului de
irigaţie creşte dependenţa agriculturii
de factori externi.
S5. Volumul mare de îngrăşăminte
chimice utilizate creşte cheltuielile şi
accentuează poluarea solului.
S6. Diversificarea scăzută a
producţiei agricole
S7. Lipsa sistemelor de colectare a
produselor agricole, a pieţelor de
„‟engros‟‟
S8.Lipsa bursei mărfurilor agro-
alimentare și a unei pieţe libere în
domeniu
T8.Modernizarea
infrastructurii de transport
crește calitatea vieţii în zona
rurală.
S9.Produse agricole neetichetate şi
necertificate.
Elemente Doveditoare
T1. Localizare în zonă
fertilă şi bogată în resurse
hidrice, predominant zonă
arabilă.
T2. 44,24% din populaţia
ocupată civilă este în
agricultură.
T3.Producţia pe hectar la
principalele culturi este mai
bună decât media naţională.
T4.Numărul total al
animalelor deţinute a
crescut în ultimii ani.
T5. Parcul de tractoare a
crescut uşor (+2,38%).
Numărul de cultivatoare
precum şi de semănători
mecanice a crescut,
respectiv, cu 20% şi 25%.
S1.Majoritatea exploataţiilor agricole
nu au personalitate juridică, deţin 63%
din suprafaţa agricolă, suprafaţa medie
fîind de 2,45 ha/exploataţie (medie
naţională 4,75 ha).
S2.Numărul de tractoare folosite în
unitatea individuală fără personalitate
juridică este 0,037.
S3. Ponderea îngrăşămintelor chimice
utilizate este mult mai mare decât
media naţională
S4.Drumurile judeţeane şi naţionale
sunt modernizate în proporție redusă.
S5. Producţia cerealelor deţine 80%
din producţia vegetală totală.
Ameninţări Oportunităţi
- Depopularea continuă a
zonelor rurale şi
deteriorarea mediului.
-Deteriorarea calităţii vieţii
şi creşterea fenomenului de
săracie în special în zonele
rurale.
-Abandonarea proprietăţilor
marginale.
-Utilizarea insuficientă a
fondurilor europene alocate
pentru agricultură şi
dezvoltare rurală.
-Diversificarea şi încurajarea
economiei rurale prin intervenţii cu
finanţări guvernamentale şi de la
Uniunea Europeană.
-Diversificarea veniturilor populaţiei în
zonele rurale prin implementarea
activităţilor non agricole poate conduce
la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
-Crearea / Îmbunatăţirea relaţiei dintre
turism, agricultură şi resurse naturale
cu efecte pozitive în zonă.
-Îmbunătăţirea sectoarelor agro-
alimentare şi agro-industriale prin
intervenţii adecvate.
-Îmbunătăţirea sistemului de irigaţie.
-Posibilitatea de a realiza produse
ecologice.
Tabelul 6. Turismul în Aria Naturală Protejată Vale area -
Radovan
Puncte tari Puncte slabe
T1.Resurse naturale şi
culturale.
S1. Capacitate mică de cazare.
S2. Valorificare şi promovare
insuficientă a patrimoniului existent.
S3.Competitivitate scăzută a ofertei
turistice.
Elemente Doveditoare
T1. Prezența de resurse
naturale bogate - care
includ zone protejate şi
habitate naturale, cum este
Rezervația Valea Rea -
Radovan - precum şi un
patrimoniu cultural
remarcabil.
S1. Majoritatea resurselor naturale şi
culturale ale zonei sunt promovate în
mod insuficient şi ar putea să fie
valorificate pentru dezvoltarea sectorului
turistic.
Ameninţări Oportunităţi
Degradarea patrimoniului
cultural şi natural.
Creşterea diferenţelor între
mediul urban şi mediul
rural in ceea ce priveşte
calitatea vieţii populaţiei şi
Crearea unor noi pachete turistice în
funcţie de cerere (nişe turistice).
Revitalizarea / Promovarea zonelor
rurale (incluzând cultura tradiţională).
Dezvoltare teritorială echilibrată.
dezvoltarea economică.
Promovarea turismului urban şi de
afaceri.
Interes crescut pentru agroturism.
Având în vedere faptul că formele unui turism sărac distrug
ireparabil mediul natural, se recomandă crearea unui sector
turistic durabil în cadrul Ariei Protejate Valea Rea –
Radovan, pentru aceasta fiind nevoie de protejarea mediului
înconjurător respectând capacitatea spaţiilor naturale prin
menţinerea diversităţii biologice. Trebuie avută în vedere
crearea unui sector turistic durabil şi din punct de vedere
economic, care să contribuie în mod semnificativ la
bunăstarea populaţiei din comunităţile învecinate.
Segmentarea pieţei turistice va permite dezvoltarea
turismului în mod raţional şi coerent cu potenţialul teritoriului,
putându-se identifica următoarele segmente: turism istoric,
turism de afaceri, turism de tranzit, turism rural/agroturism,
ecoturism, turism cultural, turism de vânătoare şi pescuit,
turism de divertisment, turism educaţional. Promovarea
intervenţiilor pentru dezvoltarea turismului va ţine cont de
segmentele identificate.
Turismul cultural şi religios ar putea fi promovat şi în
mediul rural din vecinătatea ariei protejate, dezvoltat prin
integrarea resurselor în circuitul turistic regional care
promovează tradiţia culturală şi etnografică tipică din regiunea
istorică a Olteniei. De asemenea, turismul rural în general ar
putea fi dezvoltat prin valorificarea activităţilor meşteşugăreşti
(cum ar fi covoarele olteneşti) şi promovarea tradiţiilor
folclorice. Reprezentând o oportunitate cheie pentru
diversificarea economiei rurale, turismul ar putea să fie
considerat un motor al dezvoltării pe ansamblu al judeţului
Dolj; din păcate, până în prezent, valorizarea slabă a
potenţialului existent şi capacitatea redusă de cazare
(concentrată cu precădere în Craiova, la 30 km de situl Valea
Rea – Radovan) pot fi identificate ca obstacole în dezvoltarea
turismului. In pofida punctelor slabe menţionate mai sus,
sectorul turismului capătă totuși, tendinţe pozitive.
Amenajarea turistică a Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
trebuie realizată în paralel cu desfăşurarea unor acţiuni de
educare a turiştilor cu privire la importanţa protejării
mediului înconjurător şi la principiile dezvoltării durabile.
Un rol important în acest sens îl poate avea un centru de
informare-vizitare care să distribuie atât materiale de
promovare a Ariei, cât şi materiale de informare şi
conştientizare a populaţiei cu privire la acţiunile ce pot fi
întreprinse în cadrul zonei.
Patrimoniul cultural din mediul rural trebuie valorificat şi
inclus în circuitul turistic rural şi cultural existent la nivelul
Regiunii Sud Vest Oltenia, care cuprinde o varietate de
obiective, de la aşezări şi arhitectură rurală tradiţională, până la
biserici de lemn şi aşezări preistorice.
Tabelul 7. Infrastructura în Aria Naturală Protejată Valea
Rea – Rdovan
Puncte tari Puncte slabe
T1.Poziţionare bună
faţă de principalele
rute europene.
T2. Dezvoltarea
rapidă a infrastructurii
de gospodărire a
apelor în zone rurale.
T3. Existenţa
infrastructurii de
sprijin pentru mediul
de afaceri.
S1.Calitate moderată a infrastructurii rutiere
şi feroviare.
S2. Dezvoltare insuficientă a facilităţilor de
transport inter-modal.
S3. Lipsa de staţii de epurare a apelor uzate.
S4. Infrastructură de irigaţii insuficientă.
Elemente doveditoare
T1. Coridorul Pan
European IV, care
leagă Germania de
Turcia, traversează
judeţul Dolj.
T2.Numărul
localitaţilor deservite
cu apă potabilă este în
creștere.
S1. Densitatea modestă a drumurilor publice;
dezvoltarea infrastructurii de transport este
mai mică decât nivelele naţional şi regional.
S2. Lipsește staţia de epurare.
S3. În ultimul deceniu sistemele de irigaţii au
fost aproape distruse.
Ameninţări Oportunităţi
Conexiuni limitate cu
principalele rute de
transport şi cu
Bulgaria.
Marginalizarea fizică
şi întârzierea
dezvoltării economice
a zonelor izolate.
Scăderea nivelului de
trai.
Pierderea atractivităţii.
Dezvoltarea conexiunilor cu Bulgaria.
Integrarea zonei în cadrul reţelelor de
transport European şi promovarea imediată a
dezvoltării economice.
Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor prin
intervenţii adecvate.
Tabelul 8. Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul și
sănătatea în situl Valea Rea – Radovan
Puncte tari Puncte slabe
T1. Derularea
programului
de
îmbunătăţire şi
reabilitare a
infrastructurii
educaţionale.
T2.Prezenţa
Universităţii
din Craiova,
Universitate de
importanţă
naţională.
T3.Interes în
creştere pentru
învăţământul
tehnic, pentru
educaţia
deschisă şi
învătâmăntul
la distanţa.
S1.Scăderea drastică a Infrastructurii
educaţionale.
S2.Decalaj între pregătirea oferită de Şcoală
și cerinţele de pe piaţa muncii.
S3.Interes scăzut al populaţiei rrome în
ceea ce priveşte educaţia.
Elemente Doveditoare
T1. Reţeaua S1. În perioada 2001-2010,
unităţilor
şcolare a fost
reabilitată sub
coordonarea
Inspectoratului
Şcolar
Judeţean.
T2. Craiova
deţine poziţie
respectată ca
centru
universitar la
nivel naţional
Numărul unităţilor şcolare a
scăzut, datorită scăderii
demografiei
Ameninţări Oportunităţi
Creşterea
disparităţilor în
accesul la
educaţie între
mediul rural şi
urban.
Creşterea
abandonului
şcolar.
Creşterea oportunităţilor educaţionale
prin dezvoltarea unei infrastructuri
adecvate în special în zona rurală.
Tabelul 9. Mediul de trai și spatiul locuibil în situl Valea
Rea – Radovan
Puncte tari Puncte slabe
T1. Resurse de apă bogate
pentru consum..
T2. În general, aerul are o
calitate bună.
T3.Poluarea reversibilă a
mediului înconjurător.
T4. Zona protejată Valea Rea
- Radovan, biodiversitatea şi
habitatele naturale pot fi
valorificate în scopuri
economice.
T5. Incidenţă mică a
incendiilor.
T6. Nivel moderat de
dezvoltare/modernizare a
infrastructurii
S1.Calitatea apelor este serios
afectată de transportarea
substanţelor periculoase
precum şi de deversarea
apelor uzate. Calitatea apelor
este slabă în unele zone din
mediul rural datorită nitraţilor
şi nitriţilor.
S2.Deşeurile menajere nu sunt
tratate înainte de a fi
depozitate, ducând la
contaminarea solului.
S3. Colectarea deşeurilor
menajere nu este sistematizată
S4. Număr mare de localităţi
afectate de inundaţii.
S5. Instalarea procesului de
deşertificare.
Elemente Doveditoare
T1. În general poluarea este
reversibilă. Totuşi, au fost
identificate de către Agenţia
pentru Protecţia Mediului a
judeţului Dolj, unele aşezări
contaminate în mod grav.
S1. Au fost identificate puncte
critice în ceea ce priveşte
poluarea apelor de suprafaţă şi
apelor subterane.
S2. Deşeurile nu sunt tratate
înainte de a fi depozitate în
T2. Incidenţa incendiilor este
redusă, şi a scăzut în mod
semnificativ în perioada
2002-2010.
T3. Nivelul de modernizare a
străzilor nu este uniform.
gropile de gunoi.
S3.Colectarea deşeurilor
lipsește în zonă.
S4. Mijloacele de transport în
comun sunt modeste în zonă.
Ameninţări Oportunităţi
Scăderea nivelului de trai.
Creşterea deteriorării
mediului şi consecinţe
negative imediate asupra
dezvoltării economice şi
tendinţei demografice.
Diferenţe de dezvoltare tot
mai mari între zonele urbane
şi cele rurale.
Dinamica demografică
negativă aşezărilor urbane.
Creşterea nivelului de trai al
cetăţenilor prin intervenţii
adecvate.
Creşterea atractivităţii zonei
inclusiv dezvoltarea
activităţilor turistice.
Implementarea unor măsuri
specifice pentru menţinerea
populaţiei în zona rurală.
Se poate astfel concluziona faptul că zona oferă
oportunităţi de integrare a obiectivelor de menţinere a
biodiversităţii cu cele referitoare la cultură, tradiţie, turism.
Deşi din punct de vedere industrial zona nu prezintă
pericol pentru calitatea mediului din perimetrul ariei protejate,
nu trebuie neglijat aspectul existenței poluării cu deşeuri
menajere, rumeguş sau resturi aruncate de turişti, cu implicaţii
negative atât asupra mediului cât şi a peisajului.
Trebuie subliniat că apariţia unor modificări în regimul
de proprietate şi nerespectarea unui regim silvic adecvat ar
putea aduce mari prejudicii valorilor ariei protejate, putând
conduce la degradarea în timp a habitatelor.
Fragmentarea suprafeţelor forestiere în perspectiva
schimbării regimului de proprietate, poate crea, de asemenea,
discontinuităţi în conceptul unitar de abordare a
managementului forestier.
Pericolul reprezentat prin declanşarea de procese
erozionale poate constitui de asemenea un element de
discontinuitate în structura peisagistică.
4. Obiective
4.1. Starea de conservare dorită
Scopul planului de management elaborat pentru Aria
naturală Valea Rea - Radovan este acela de a promova un
model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a
comunităţilor umane şi conservarea speciilor şi habitatelor de
interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori
ale mediului natural din Aria naturală protejată Valea Rea –
Radovan, urmărind astfel să capteze esenţa a ceea ce se dorește
pentru aria naturală protejată, să fie clar și succinct, permițând
astfel tuturor celor implicaţi să aibă acceași viziune comună,
unică asupra viitorului ariei naturale protejate căreia i se
adresează.
Prezentul Plan de Management urmăreşte integrarea
obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor
de interes naţional şi comunitar, educaţia, informarea şi
implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului
Natura 2000, în scopul asigurării stării de conservare favorabilă
a speciilor și habitatelor acestora, în contextul dezvoltării
durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul Ariei
naturale protejate Valea Rea – Radovan.
Implementarea măsurilor cuprinse în prezentul Plan de
management în cadrul Ariei Naturale Protejate Valea Rea –
Radovan va contribui la conservarea biodiversității, în scopul
atingerii unei stări de conservare dorite pentru speciile de floră
și faună și pentru habitatele din perimetrul sitului, nealterând
patrimoniul natural, contribuind astfel la dezvoltarea
comunităţilor locale învecinate prin conservarea tradiţiilor
locale.
4.2. Temele planului de management
Temele alese pentru prezentul Plan de Management,
reprezentate de: Biodiversitate (A), Comunităţi locale şi
economia locală (B), Educaţie şi conştientizare publică (C),
Turism şi recreere (D), Administrarea şi Managementul
Efectiv şi Durabilitatea Ariei (E) au fost alese în funcţie de
scopul urmărit pentru aria analizată, de contextul local privind
valorile, ameninţările şi mediul, pe baza propunerilor primite
din partea Custodelui zonei şi a concluziilor consultărilor
publice întreprinse, devenind astfel principalele subiecte pe
care Planul de management al Ariei Protejate Valea Rea -
Radovan urmează să le abordeze în următorii 5 ani.
4.3. Obiectivele, sub-temele şi ţintele planului de
management
Prezentul Plan de Management are drept obiectiv
general conservarea biodiversității, conștientizarea și educarea
publicului privind importanța conservării diversității biologice
în Aria Naturală Protejată Valea Rea – Radovan, iar
obiectivele specifice, în principal vor viza:
asigurarea implementării unui Plan de Management
coerent, în vederea asigurării stării de conservare
favorabilă a speciilor de interes național şi reducerea
impactului antropic din cadrul ariei studiate;
promovarea şi crearea oportunităţilor pentru
dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă
cu Managementul folosirii terenurilor și resurselor în
cadrul Ariei Protejate;
creșterea gradului de educare și conştientizare a
populaţiei asupra capitalului natural din aria naturală
protejată prin acţiuni de informare şi educaţie
ecologică;
întărirea capacităţii administrative prin stabilirea unor
mecanisme adecvate pentru desfăşurarea activităţilor
specifice din cadrul Ariei Protejate Valea Rea –
Radovan precum și
managementul vizitatorilor și al turismului.
Sub-temele sau Obiectivele specifice Planului de
Management asigură trecerea de la obiectivele propuse la
acţiuni, fiecare temă având mai multe sub-teme, fiecare cu un
anumit grad de prioritizare, așa cum se prezintă în tabelul
următor:
Tabelul 10. Temele, sub-temele și obiectivele prevăzute în Planul de management al Ariei protejate Valea Rea-Radovan
Tema: PROTEJAREA ȘI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII ȘI AL PEISAJULUI
Obiectivul OA1. Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor și habitatelor şi reducerea impactului antropic asupra
Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
Sub-tema (Obiectivul specific) Comentarii/Justificări Prioritizare
Aa. Habitate -Conservare habitate
Prioritate 1
Ab. Fauna - Conservare specii
Ac. Flora - Conservare specii
Ad. Monitorizare şi cartografiere - Cunoaşterea situaţiei exacte a speciilor de faună şi floră
Ae. Impact antropic -Diminuarea poluării, braconajului, distrugerii habitatelor
Tema: FOLOSIREA ȘI MANAGEMENTUL DURABIL AL TERENURILOR ŞI AL RESURSELOR NATURALE
Obiectivul OB1. Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu
obiectivele Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
Ba. Utilizarea durabilă a resurselor naturale - Pășunat, activități cinegetice, pescuit
Prioritate 2
Bb. Meşteşuguri şi artizanat - Olărit, împletituri de răchită, țesut covoare şi alte meșteșuguri
Bc. Piaţa de desfacere - Facilitarea desfacerii produselor tradiţionale
Tema: PROMOVAREA CONȘTIENTIZĂRII POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIEI ECOLOGICE PRIVIND IMPORTANȚA
ARIEI PROTEJATE
Obiectivul OC1. Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată Valea Rea – Radovan şi
principiile dezvoltării durabile
Ca. Informare/mediatizare - Populaţie, Autorităţi ale administraţiei publice locale, custode, unităţi
de învăţământ locale și regionale
Prioritate 1 Cb. Ecologizarea Ariei - zona din perimetrul Ariei, voluntariat
Cc. Organizare evenimente - Informare şi conştientizare prin organizarea de evenimente
Cd. Conştientizarea vizitatorilor ocazionali - Reducerea poluării cauzate de vizitatorii ocazionali
Tema: ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI PROTEJATE Valea Rea – Radovan ȘI
DURABILITATE
Obiectivul OD1.Întărirea capacităţii administrative prin stabilirea unor mecanisme adecvate pentru desfăşurarea activităţilor
specifice din cadrul Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
Da. Organizare - Îmbunătăţirea procesului decizional
Prioritate 1
Db. Consultarea stakeholderi-lor - Administraţia locală, populaţia, custode
Dc.Parteneriat/colaborare - Instituţii publice locale, custode, Mediul privat, unităţi de învăţământ
pre- și universitar
Tema: MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI
Obiectivul OE1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate Valea Rea – Radovan în deplină concordanţă cu
principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate
Ea. Informare şi promovare - Materiale de informare/promovare, centru de informare-vizitare
Prioritate 3 Eb. Evenimente - Organizare/Participare la evenimente specifice
Ec. Infrastructura de semnalizare - Panouri, indicatoare, hărţi, pliante
Ed. Impactul antropic - Amenajări în vederea reducerii impactului asupra mediului
Așadar, au fost identificate și definite următoarele teme principale care au fost luate în considerare în elaborarea Planului de
Management:
Tema I. PROTEJAREA ȘI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII ȘI AL PEISAJULUI
Tema II: FOLOSIREA ȘI MANAGEMENTUL DURABIL AL TERENURILOR ŞI AL RESURSELOR NATURALE
Tema III: PROMOVAREA CONȘTIENTIZĂRII POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIEI ECOLOGICE PRIVIND IMPORTANȚA
ARIEI PROTEJATE
Tema IV. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI PROTEJATE Valea Rea – Radovan ȘI
DURABILITATE
Tema V. MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI
Asociate acestor teme principale au fost apoi definite obiectivele generale ale Planului de Management, în sensul în care
acestea reprezintă ţinte clare ce trebuie să fie atinse şi care contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de
timp declarată ca durată a planului de management, respectiv:
Obiectivul OA1. Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor și habitatelor şi reducerea impactului antropic asupra
Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
Obiectivul OB1. Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu
obiectivele Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
Obiectivul OC1. Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată Valea Rea – Radovan şi
principiile dezvoltării durabile
Obiectivul OD1.Întărirea capacităţii administrative prin stabilirea unor mecanisme adecvate pentru desfăşurarea
activităţilor specifice din cadrul Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
Obiectivul OE1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate Valea Rea – Radovan în deplină concordanţă cu
principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate.
5. Implementarea
5.1. Plan de acţiuni
Pe baza obiectivelor majore de management pentru
Aria Protejată Naturală Valea Rea - Radovan şi pe baza
resurselor disponibile, a fost elaborat un Plan de acțiuni,
prezentat în tabelul 11, fiecărei acţiuni asociindu-i-se o
prioritate din cele trei tipuri de priorităţi utilizate, acestea având
următoarea semnificaţie:
• Prioritatea 1: acţiunea este obligatoriu să fie îndeplinită pe
parcursul duratei de existenţă a planului.
Se aplică numai la acţiuni cruciale, care dacă nu vor fi realizate
vor submina întregul plan.
• Prioritatea 2: acţiuni care ar trebui să fie realizate.
Există un element de flexibilitate, dar trebuie să existe un
motiv temeinic dacă aceste acţiuni nu au fost realizate.
• Prioritatea 3: acţiuni ce ar putea să fie realizate când timpul
şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor
cu prioritatea 1 sau 2.
Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul
Operațional este necesar să se planifice și să se realizeze
activități de management prin care să se asigure aplicarea
legislației, cu activități specifice ce vor fi incluse în planurile
anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul
Ariei Protejate Valea Rea-Radovan. Activitățile și măsurile
prezentate în tabelul de mai jos nu sunt singurele ce se pot
defini pe perioada de implementare a Planului de Management.
Implementarea prezentului Plan de acțiuni se bazează
pe principii ale dezvoltării durabile, cum ar fi:
Principiul 1: Oamenii stau în centrul preocupărilor dezvoltării
durabile. Ei au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă, în
armonie cu natura.
Principiul 4: Pentru atingerea dezvoltării durabile, protecţia
mediului trebuie să constituie parte integrantă a procesului de
dezvoltare şi nu poate fi considerată izolată de acesta.
De asemenea, implementarea proiectului pe teritoriul Ariei
Protejate Naturale Valea Rea - Radovan în ceea ce priveşte
furnizarea datelor și obiectivelor vizate se va baza pe
transparența și deschiderea publică, încă din prima fază de
monitorizare a implementării, cu respectarea prevederilor
legislaţiei în vigoare.
Tabelul 11. Plan operational și program de lucru pe 5 ani pentru aria protejată Valea Rea - Radovan
TEMA:
PROTEJAREA ȘI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII ȘI AL PEISAJULUI
OBIECTIV :
OA1. Menținerea/refacerea stării favorabile de conservare a habitatelor și biodiversităţii în starea actuală și reducerea impactului
antropic asupra Ariei Protejate Valea Rea – Radovan prin aplicarea măsurilor de management în colaborare cu proprietarii
/administratorii de terenuri și resursele naturale din proximitatea ariei protejate
ACŢIUNI DE
MANAGEMENT/MONITORIZARE
INDICATOR
DE
FINALIZARE
PR
IOR
ITA
TE
Priorităţi ale acţiunilor
Parteneri pentru
implementare
Resurse
necesare
(lei)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
2014 2015 2016 2017 2018
A1. Menținerea habitatelor de pajiști (ca habitat dominant
în arie) în stare bună, actuală de conservare prin pășunat și
cosit, cu respectarea încărcăturii de animale și a
perioadelor de pășunat/cosit conform Regulamentului
Ariei, pe baza următoarelor acțiuni de management:
- delimitarea arealelor destinate activităţilor de
creştere a animalelor
- delimitarea zonelor de păşunat pentru animalele
domestice şi stabilirea zonelor cu interdicţie
pentru păşunat
- menţinerea păşunatului traditional
- utilizarea de fertilizanți naturali
- interzicerea cositului în perioadele importante
pentru reproducerea speciilor din aria protejată
- interzicerea cositului mecanizat în cadrul ariei în
perioada mai-august
- crearea unei zone tampon de non-intervenție în
vecinătatea habitateloor favorabile conservării
speciilor și menținerea lizierelor de pădure, prin
menținerea unei zone tampon supusă regimului
de conservare
Hectare de
habitate de pajiști;
Cel mult 5%
acoperire cu
arbuști
pe pajiștile
utilizate;
Cel mult 5%
suprafață fără
vegetație ierboasă;
0 km liziere
degradate /
curățate
1 Consilii locale, Fundaţia
„Actiunea Ecologică
Română” AER-(custode),
Proprietari, Ocoale
Silvice
??????
A2.Menţinerea integrităţii/evitarea fragmentării
habitatelor de pajişti, prin:
- menținerea compoziției specifice a
pajiștilor în acțiunile de îmbunătățire/
refacere a productivității prin utilizarea
materialului de însămânțare de
proveniență locală
- limitarea modificării categoriilor de
folosință în sit, în special pe suprafețe cu
habitate de fânețe umede și în cazul
arboretelor peste 80 de ani.
- interzicerea activităţilor de creştere a
animalelor pe terenurile afectate de
procese geomorfologice - alunecări de
teren, eroziune, prăbuşiri.
Hectare
afectate de
fragmentare
prin
lucrări /
investiții;
ha cu acțiuni
de refacere
realizate de
utilizatori
1
Consilii locale, APIA,
proprietari,
AER(custode)
A3.Menținerea integrității, a proceselor naturale
și a malurilor în albia și în lunca inundabilă a
apelor curgătoare, respectiv râul Valea Rea, prin:
- interzicerea aruncării şi depozitării gunoaielor
pe marginea apei,prin programe de
conştientizare a localnicilor şi prin panouri
informative.
- evaluarea elementelor hidrologice de interes
pentru conservarea speciilor
-controlul proceselor geomorfologice actuale pe
suprafeţelor agricole
Menținere
100% 1 Consilii locale, APIA,
proprietari,
AER(custode,
Administraţia
Bazinală de Apă
Jiu Craiova
A4.Menținerea vegetației naturale de pe maluri,
prin:
-interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor
-plantarea de pâlcuri adiţionale de sălcii în
combinație cu plop alb
-refacerea progresivă a diversităţii naturale prin
plantarea de specii autohtone
-montare de panouri informative privind
interzicerea aruncării şi depozitării gunoaielor pe
malul apei
Km maluri cu
vegetație
defrișată
1 Consilii locale,
proprietari,
AER(custode,
Administraţia
Bazinală de Apă
Jiu Craiova
A5. Interventii pentru extinderea limitelor ariei
protejate și includerea în cadrul Ariei a zonei de
păduri din vecinătate (250 ha), în vederea
protejării speciilor de interes comunitar, prin:
- întocmire documentație tehnică de către Consiliul Ştiinţific pentru a propune Autorităţii
Centrale pentru Protecţia Mediului considerarea
unor habitate din Aria Protejată Valea Rea-
Radovan în categoria celor de interes comunitar
şi naţional
Menținerea
stării
favorabile a
habitatelor
1
CJ Dolj, Consilii
locale, MMGA,
APM, AER(custode),
ONG
A6.Inventarierea speciilor de faună şi floră şi a
habitatelor din cadrul Ariei Protejate Valea Rea
– Radovan, prin:
- deplasări în teren pentru completarea
inventarului (evaluarea detaliată) pentru
speciile de faună şi floră din arie
- controlarea/limitarea numărului câinilor
care însoțesc animalele domestice şi
îndepărtarea câinilor și pisicilor
domestice hoinare, în vederea protejării
speciilor de interes conservativ, pentru
diminuarea şi/sau eliminarea
ameninţărilor pentru speciile de faună şi
floră
Bază de date,
hărți cu flora,
fauna și
habitatele din
aria protejată
1
Universități, ,
APM, ADR,
Consiliile locale
AER(custode),
Firme specializate,
voluntari
A7. Reactualizarea anuală a listei și cartării
speciilor de floră şi faună din cadrul Ariei
Protejate, prin:
- introducerea rezultatelor de inventariere
a speciilor într-o bază de date
- continuarea activităţilor de monitorizare
a speciilor de păsări, mamifere, reptile,
amfibieni și nevertebrate de interes
comunitar prin inventariere, cartografiere
- crearea şi reactualizarea anuală a unei
baze de date GIS (Sistem Informatic
Geografic)
- Identificarea zonelor de interes special
din punctul de vedere al biodiversităţii.
Hărţi
actualizate
anual
1
Firme de proiectare,
ONG, custode
A8. Îndepărtarea integrală a vegetației
invazive (100%) în cel puțin 1 zonă pilot
pentru menținerea habitatelor de pajiști şi
comunităților de ierburi înalte de lizieră prin:
- identificarea prezenței și impactului
speciilor invazive asupra habitatelor de
interes de conservare
- acțiuni pe bază de voluntariat pentru
îndepărtarea vegetației invazive dintr-o
zonă delimitată
Număr de zone
pilot 3 Proprietari, Consilii
locale, AER(custode)
A9. Monitorizarea surselor majore de poluare a
Ariei Protejate Valea Rea-Radovan, în vederea
diminuării/eliminării utilizării pesticidelor și
îngrășămintelor chimice în favoarea celor
organice, prin:
- efectuarea de studii agrochimice,
pedologice și biologice în perimetrul
Ariei Protejate Valea Rea-Radovan
- interzicerea metodelor de cultură şi
practicilor agricole necorespunzătoare:
arături perpendiculare pe curbele de
nivel, chimizare excesivă etc.
- controlul calităţii produselor
comercializate în perimetrul ariei de
către distribuitori şi instruirea
persoanelor care le utilizează.
Diminuarea
poluării ca
factor de
amenințare,
Convenții
încheiate cu
proprietarii
cultivatori;
sancţionarea
persoanelor
1
Universități, Instituţii
de cercetare, OSPA,
ONG, AER(custode),
voluntari,
proprietari de
terenuri
A10.Stabilirea propunerilor de plăți
compensatorii pentru prevenirea abandonului de
terenuri și lobby pentru alocarea sumelor
necesare proprietarilor (plăți agromediu și plăți
Natura 2000) prin:
- menținerea folosinței actuale
- descurajarea abandonului pajiştilor, în
vederea menținerii habitatelor de interes
pentru conservare.
- asigurarea respectării legislației cu
privire la impozitul pe teren în cazul în
care se impun restricții de utilizare cu
scop de conservare prin avizarea
solicitărilor din partea proprietarilor /
administratorilor de terenuri agricole
(Legea 49/2011, art. 26 alin 3).
% pentru
care se primesc
plăți
compensatorii;
descurajarea
abandonului
terenurilor cu
pajişti pentru
menținerea
habitatelor de
interes de
conservare;
Nr. persoane
care solicită
scutiri de
la impozit
1 APM, ADR,
univertăți, APIA,
AER(custode),ONG,
proprietari, Consilii
locale
A11. Monitorizarea şi asigurarea controlului
activităţilor de vânătoare şi braconaj prin:
- Organizare de patrule anti-braconaj în
timpul anului şi cu intensitate sporită pe
parcursul primăverii.
Rapoarte de
monitorizare,
grafice de
patrulare,
amenzi
acordate
1
CJN, AL, AVP,
Jandarmerie,
Poliţie
A12.Stimularea activității de cercetare pe
teritoriul ariei protejate Valea Rea Radovan,
prin:
- Stabilirea de parteneriate cu
Universitatea din Craiova, APM, Garda
de Mediu
- Efectuarea perioadelor de practică a
studenților în interiorul ariei protejate
- Elaborarea de lucrări de licență, dizertații
cu teme privind conservarea habitatelor
și a biodiversității în cadrul Ariei
protejate Valea Rea-Radovan
- Organizarea de sondaje sociologice în
cadrul ariei protejate
Studii de
fezabilitate,
Studii de
impact, Lucrări
științifice
publicate
2 Universități, ADR,
APM, AER(custode)
TEMA:
FOLOSIREA ȘI MANAGEMENTUL DURABIL AL TERENURILOR ŞI AL RESURSELOR NATURALE
OBIECTI
V :
Obiectivul OB1. Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu
obiectivele Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
ACŢIUNI DE MANAGEMENT
INDICATOR
DE
FINALIZARE
PR
IOR
ITA
TE
Priorităţi ale acţiunilor
Parteneri pentru
implementare
Resurse
necesare
(lei)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
2014 2015 2016 2017 2018
B1. Analiza poluării habitatelor, prin:
-determinarea prezenţei poluanţilor solului (metale
grele) pe suprafaţa sitului şi în împrejurimi
-determinare emisii de poluanţi generaţi de
activităţile desfăşurate în vecinătatea ariei
(construcţii, transport)
-interzicerea deversării de ape menajere/uzate în
apele din interiorul și vecinătatea ariei
-interzicerea depozitării de deşeuri pe lângă apele
naturale, canale, alte zone umede
Studiu privind
nivelul de
poluare,
amplasare
panouri de
atenționare
2 Universități,
OSPA,Consilii
locale, proprietari,
Fundaţia „Actiunea
Ecologică Română”
AER- (custode)
??????
B2. Avizarea și controlul activităților
de pășunat, silvice și cinegetice prin:
- aplicarea uui păstorit controlat, prin introducerea,
toamna, a turmelor de oi şi vite în arie, pentru ca
banda de ecoton (bandă de aproximaiv 5 m între
terenul agricol cultivat şi tufărișurile compacte
care bordează ariile vizate)să nu se transforme în
tufăriş, datorită succesiunii vegetatiei,
- interzicererea vânătorii în perioade de pasaj ale
avifaunei - septembrie-octombrie; martie-aprilie.
-implementarea unui plan de patrulare în
perimetrul ariei protejate
Documentații,
procese
verbale/consta
tări de
control
2
Consilii locale,
Jandarmeria,Poliția
locală, AVP,
proprietari,
AER(custode)
B3. Avizarea și controlul recoltării altor resurse
(plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci etc),
prin:
-Organizarea de patrule de monitorizare a
recoltării resurselor naturale, pentru prevenirea
recoltării neautorizate
Documentații,
procese
verbale/
constatări de
control
2 Consilii locale,
Jandarmeria,Poliția
locală, proprietari,
AER(custode)
B4. Permanentizarea colaborării Custodelui Ariei
Naturale cu comunităţile locale, organizarea de
acţiuni comune privind desfacerea produselor
tradiționale, meșteșugărești și de artizanat obținute
în zonă, prin:
- organizare târguri săptămânale
- implicarea în evaluarea conflictelor apărute, a
situaţiilor de degradare a elementelor ocrotite, a
spațiilor, a modului de rezolvare, a costurilor
estimative
Rapoarte de
evaluare;
Creşterea
nivelului de
trai al
locuitorilor,
creșterea
veniturilor
proprii
2
AER(custode),Primă
rii, CJ Dolj, Consilii
locale, ONG,
proprietari
Tema:
PROMOVAREA CONȘTIENTIZĂRII POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIEI ECOLOGICE PRIVIND IMPORTANȚA ARIEI
PROTEJATE
Obiectiv:
Obiectivul OC1. Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată Valea Rea – Radovan şi
principiile dezvoltării durabile
ACŢIUNI DE
MANAGEMENT/MONITORIZARE
INDICATOR
DE
FINALIZARE
PR
IOR
ITA
TE
Priorităţi ale acţiunilor
Parteneri pentru
implementare
Resurse
necesare
(lei)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
2014 2015 2016 2017 2018
C1.Formularea şi implementarea unui program de
educaţie ecologică în instituţiile de învăţământ din
zona Ariei Protejate Valea Rea – Radovan prin:
- promovarea meseriilor din domeniul mediului,
turismului şi silviculturii
- introducerea unor materii şi chiar specializări în
unitățile de învățământ din zonă privind
conservarea biodiversității
- organizare seminarii locale și regionale de
educare și conştientizare a populației privind
diminuarea problemelor legate de monitorizarea
traficului cu animale şi plante ocrotite
Formare
personal
calificat în
unităţi de
învățământ
din teritoriul
Ariei;
1 Instituţii de
invăţământ, de cult şi
cultură, Muzee, ONG,
voluntari,
Inspectoratul Scolar,
Fundaţia „Actiunea
Ecologică Română”
AER- (custode),
primării, consilii
locale
??????
C2.Organizarea periodică a acțiunilor de
ecologizare a Ariei, prin:
-Organizare de acţiuni de ecologizare a Ariei
Protejate Valea Rea-Radovan şi de plantare de
arborete
-Organizare de acțiuni periodice de igienizare a
traseelor
Minim 1
acțiune/an 1 AER(custode),
proprietari,
voluntari
C3.Organizarea de evenimente locale: serbări
câmpenești, concursuri, festivităţi, cu ocazia
sărbătorilor legale, dar și cu caracter local:
- organizare de manifestări etnofolclorice şi
culturale
Minim 2
evenimente/an 1 Populaţie, Autorităţi
ale administraţiei
publice locale,
ONG-uri, unităţi de
învăţământ locale și
regionale
C4. Promovarea activităţilor de voluntariat prin:
- Prezentări organizate pentru diferite grupe de
vârstă în școlile din comunităţilor locale și
activități practice în teren – “ora în teren”
-amenajări şi reparaţii trasee turistice, igienizare,
plantare, inventarieri de floră şi faună
Minim 1
campanie de
promovare
1
AER(custode),
Autorităţi ale
administraţiei
publice locale,
ONG, proprietari,
voluntari
C5. Amplasarea de indicatoare și panouri
informative privind speciile și habitatele
reprezentative din Ariei Protejate Valea Rea –
Radovan prin:
-realizarea și întreținerea de trasee educaţionale
tematice pe teritoriul ariei și în vecinătate sa (dacă
se consideră relevant).
-montarea de panouri prin care să se specifice
stricta interzicere a focurilor deschise.
1 traseu
realizat
Panouri
amplasate
1 AER(custode),
Autorităţi ale
administraţiei
publice locale,
APM, ADR
C6. Elaborarea și editarea de materiale
educaţionale şi promoționale prin:
- organizare de seminarii științifice cu elevi de
diferite vârste
-întâlniri cu pescarii şi crescătorii de animale,
pentru a mediatiza materiale promoționale privind
combaterea degradării habitatelor naturale
Broşuri,
pliante,
hărţi, postere
şi
alte materiale
informative
1 unităţi de
învăţământ locale și
regionale,
AER(custode),
Inspectoratul Scolar
TEMA:
ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI PROTEJATE Valea Rea – Radovan ȘI
DURABILITATE
OBIECTIV
:
Obiectivul OD1. Întărirea capacităţii administrative prin stabilirea unor mecanisme adecvate pentru desfăşurarea
activităţilor specifice din cadrul Ariei Protejate Valea Rea – Radovan
ACŢIUNI DE MANAGEMENT
INDICATOR DE
FINALIZARE
PR
IOR
ITA
TE
Priorităţi ale acţiunilor
Parteneri pentru
implementare
Resurse
necesar
e
(lei)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
2014 2015 2016 2017 2018
D1.Asigurarea logisticii necesare pentru
administrarea eficientă a ariei naturale protejate
prin:
- semnarea contractelor de încredinţare a ariei
protejate cu autoritățile responsabile pentru
gestiunea ariei protejate;
-stabilirea clară a atribuţiilor Administraţiei propriu-
zise, a bugetului alocat pentru îndeplinirea acestora
şi statutului juridic;
-realizarea şi aprobarea unui regulament de ordine
interioară;
-organizare întâlniri periodice, conform statutului,
ale structurilor organizatorice;;
-Organizare licitații publice de achiziție mijloc de
transport, aparatură și echipamente de
supraveghere;
organizarea
Consiliului
Consultativ de
Administraţie;
organizarea
Consiliului
Ştiinţific;
Regulament de
funcționare;
Întâlniri lunare și
anuale;
Dotare materială,
mijloc de
transport
1 Fundaţia „Actiunea
Ecologică Română”
AER-(custode),
Consilii locale,
Consiliul Județean
D2. Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și
indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor Ariei
protejate Valea Rea - Radovan
Indicarea
limitelor Ariei
protejate
1 Fundaţia „Actiunea
Ecologică Română”
AER-(custode)
Consilii locale,
proprietari
D3. Colaborarea cu instituţiile locale în scopul
implementării prevederilor legale în raza ariei
naturale prin:
- întâlniri de lucru cu administraţiile publice
- încheierea de contracte de colaborare şi
protocoale cu instituţii abilitate pentru pază si
protecţie , menţinerea curăţeniei pe teritoriul
ariei
- promovarea imaginii ariei protejate prin
mass – media
-comunicarea limitelor şi a zonării interne către
Direcţia de Urbanism şi Amenajarea
Teritoriului a Consiliului Judeţean Dolj şi toţi
administratorii de terenuri de pe raza ariei
Convenții/
parteneriate 1 AER(custode),
Consilii locale,
Autorităţi ale
administraţiei publice
locale,
proprietari
D4. Identificarea de noi surse de finanţare
pentru susţinerea activităţilor din cadrul Ariei
Protejate Valea Rea – Radovan:
-elaborarea de cereri de finanțare pentru
diferite fonduri și programe de finanțare
Număr
contracte de
finantare
1 AER(custode),
Consilii locale,
Autorităţi ale
administraţiei publice
locale,
proprietari
D5. Adaptarea periodică a
RegulamentuluiAriei Naturale Protejate Valea
Rea - Radovan
Regulament
actualizat 2 AER(custode)
TEMA:
MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI
OBIECTIV :
Obiectivul OE1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate Valea Rea – Radovan în deplină concordanţă cu
principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate
ACŢIUNI DE MANAGEMENT
INDICATOR
DE
FINALIZARE
PR
IOR
IT
AT
E
Priorităţi ale acţiunilor
Parteneri pentru
implementare
Resurse
necesare
(lei)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
2014 2015 2016 2017 2018
E1. Dezvoltarea de pensiuni, posibilități de cazare
în regim eco-turism în intravilanul Comunei
Radovan, prin:
-accesare programe comunitare pentru construire
și funcționare pensiuni private
-amenajarea și promovarea de stâni în regim eco-
turism
-organizare cursuri de instruire personal:
marketing, comunicare, managementul proiectelor
Spații de
cazare
private,
creșterea
veniturilor
populației
locale
3 Fundaţia „Actiunea
Ecologică Română”
AER-(custode),
proprietarii/administr
atorii de terenuri şi
construcţii, APLs
E2. Elaborarea de pliante, materiale informative,
educaționale și promoționale pentru a fi distribuite
în perimetrul Ariei Protejate și al județului Dolj
-editare materiale promoționale și distribuire prin
centrul de informare pentru promovarea de
programe turistice specializate – floristic,
faunistic, ecvestru, cicloturism
Broșuri,
pliante 3 Fundaţia „Actiunea
Ecologică Română”
AER-(custode),
Consilii locale,
proprietari spații de
cazare
E3. Identificarea, delimitarea, amenajarea și
indicarea unor zone speciale de agrement, locuri
de campare, de popas, de depozitare deșeuri
pentru turiștii ocazionali, cu afișarea eventuală a
amenzilor, în caz de nerespectare a legislației în
vigoare,prin:
- delimitarea de trasee turistice care să includă
elemente atractive: cicloturism, turism ecvestru
- amenajarea de dotări minimale pentru primirea
turiştilor (bănci, mese)
- interzicerea accesului cu maşinile şi staţionarea
lor pentru mai multe zile în apropierea
tufărişurilor
- dezvoltarea unei retele de centre de închiriere
biciclete pentru vizitarea traseului cicloturistic
marcat
- asigurarea protecţiei minimale a elementelor
ocrotite prin delimitare, menţinerea dotărilor
existente în cadrul ariei
-realizarea de depozite controlate de deşeuri
pentru diminuarea impactului deşeurilor asupra
calităţii habitatelor
Educație
turistică,
reducerea
impactului
antropic
3 AER(custode),
Consilii locale,
Autorităţi ale
administraţiei publice
locale,APM, Garda
de Mediu,
proprietari, ONG-uri
E4. Proiectarea, construirea şi dotarea unui centru
de informare turistică, cu indicatoare, bănci şi
containere ecologice pentru colectarea deşeurilor,
prin:
-Crearea unui centru de informare și promovare
turistică în localitatea Radovan – construcție nouă
sau reamenajarea unui spațiu existent
-Organizare achizitii materiale necesare
funcționării centrului, inclusiv containere pentru
colectarea selectivă a deșeurilor.
1 centru de
informare 3 AER(custode),
Consilii locale,
Autorităţi ale
administraţiei publice
locale, proprietari
E5. Realizarea unei pagini WEB a Ariei Naturale
Protejate Valea Rea – Radovan, pentru
mediatizarea atracțiilor turistice, prin:
-achiziţionarea de sisteme, soft-uri şi periferice
specifice bunei desfăşurări a activităţilor
-întreţinerea reţelei de computere şi a sistemelor-
informatice.
1 pagină web 3 AER(custode), firme
specializate,
voluntari, Consiliul
Județean
Prin măsurile de management formulate anterior, Planul de
Management al ariei naturale protejate Valea Rea-Radovan,
conform cadrului legislativ în vigoare, nu este un document
rigid. Planul este şi trebuie să fie flexibil, adaptabil la realitatea
aflată în evoluţie pe teren. Astfel, identificarea unor noi specii,
habitate, zone cu concentrare de forme importante conservativ,
sau dispariția altor specii, sau însăși fenomenele naturale în
permanentă evoluție și în egală măsură chiar și evoluţia
factorilor umani, toate acestea pot determina modificări ale
prezentului plan de acșiuni. Este posibil ca în viitor să apară
noi tipuri de activităţi antropice care pot afecta aria naturală
protejată, fiind astfel necesară adaptarea planului de
management şi a acţiunilor custodelui la respectivele realităţi
din teren.
Aceste acțiuni urmează a fi implementate de custode în
mod direct dar şi indirect, alături de voluntari şi instituţii axate
pe probleme de mediu, universităţi şi alte unităţi educative,
precum şi de comunităţile locale din arie şi din zonele limitrofe
ariei naturale protejate. În scopul aplicării prezentului plan şi a
aplicării eficiente a obiectivelor de management, custodele are
în dotare mai multe mijloace logistice necesare îndeplinirii
obiectivelor asumate. Resursele financiare ale custodelui sunt
asigurate din fonduri proprii şi fondurile obţinute de acesta din
diferite activităţi prevăzute de lege. Astfel resursele financiare
pot proveni din taxe şi tarife incasate conform procedurilor
legale, amenzi contravenţionale aplicate pe teritoriul acesteia,
donaţii, sponsorizări, etc. Totodată diferitele tipuri de finanţări
şi programe de susţinere în domeniul protejării şi conservării
mediului sunt o sursă importantă pentru asigurarea fondurilor
necesare desfăşurării activităţii de custodie a ariei naturale
protejate Valea Rea-Radovan si a implementării Planului de
Management. În sensul punerii în practică a obiectivelor
generale formulate au fost definite obiectivele specifice, pentru
îndeplinirea fiecăruia fiind stabilite măsuri specifice de
conservare/măsuri de management.
Măsurile de management formulate vizează asigurarea
condițiilor optime pentru hrănire, reproducere și iernare in
habitatele din teritoriul Ariei protejate Valea Rea-Radovan a
speciilor protejate. Măsurile prevăzute pot fi exprimate prin
activităţi sau reguli: activitatea produce un rezultat concret
pentru îndeplinirea unui obiectiv specific, fiind realizată într-un
anumit moment sau interval de timp, putând avea prioritate:
Mare(1), Medie (2) sau Mică (1), activitățile pot fi realizate de
către custozi și parteneri/colaboratori (instituții/organizații
implicate) iar regula introduce o obligaţie/constrângere în
sprijinul îndeplinirii obiectivelor stabilite, trebuind a fi
respectate de către administratorii, concesionarii terenurilor.
6. Monitorizarea stării de conservare
6.1. Plan de monitorizare a obiectivelor
Monitorizarea Planului de Management pentru Aria
Protejată Naturală Valea Rea – Radovan cuprinde următoarele
etape de realizare:
Analiza situaţiei din cadrul Ariei
Stabilirea scopului și obiectivelor strategice
Identificarea priorităților
Elaborarea Planului de acțiuni
Implementarea Planului de acțiuni
Monitorizarea și evaluarea
Pentru o implementare corespunzătoare a Planului de
acțiuni prevăzut în prezentul Plan de Management este
necesară o monitorizare în timp, în vederea evaluării gradului
de eficiență a măsurilor și acțiunilor propuse. Practic, odată ce
planul va fi implementat, trebuie realizată o situaţie a efectelor
produse de acțiunile propuse şi a concordanţei acestora cu
efectele dorite a fi obținute.
Monitorizarea implementării Planului de Management
al Ariei Naturale Protejate Valea Rea - Radovan este esenţială
din următoarele puncte de vedere:
este o garanţie a îndeplinirii obiectivelor
strategice propuse iniţial, determinând gradul
de realizare a acestora;
cu ajutorul monitorizării pot fi sesizate
eventualele probleme ce pot periclita
îndeplinirea obiectivelor stabilite, evitându-se
astfel unele situații critice;
responsabilii cu administrarea Ariei Protejate
vor putea întreprinde demersurile potrivite
pentru asigurarea îndeplinirii scopurilor
planificării strategice;
rapoartele de monitorizare vor fi utile, ca
recomandări pentru implementarea viitoarelor
acţiuni cuprinse în Planul de Management al
Ariei Protejate Valea Rea – Radovan, pe baza
experienței acumulate după fiecare termen de
raportare.
Din aceste motive, se poate ivi și situația în care acțiunile
prevăzute au fost corect implementate, dar una sau mai
multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât
s-a estimat, astfel încât este necesară prevederea de acțiuni
suplimentare pentru soluționare în următorul Plan de
Management revizuit.
De asemenea, este posibilă și situația inversă, în care o
prăbuțire a unui anumit sector de activitate sau a pieței
agricole poate elimina cauza care a generat problema.
În acest caz, acțiunile prevăzute în plan pentru această
problemă trebuiesc oprite, iar resursele alocate trebuiesc
transferate pentru alte acțiuni.
Planul de monitorizare a obiectivelor prevăzute în Planul de acțiuni va fi elaborat pe baza unor indicatori de
monitorizare, prezentați în tabelul următor:
TEME Tema I. PROTEJAREA ȘI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII ȘI
AL PEISAJULUI
Tema II: FOLOSIREA ȘI MANAGEMENTUL DURABIL AL
TERENURILOR ŞI AL RESURSELOR NATURALE
Tema III: PROMOVAREA CONȘTIENTIZĂRII POPULAȚIEI ȘI
EDUCAȚIEI ECOLOGICE PRIVIND IMPORTANȚA ARIEI
PROTEJATE
Tema IV. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL
ARIEI PROTEJATE Valea Rea – Radovan ȘI DURABILITATE
Tema V. MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI
OBIECTIVE
Menținerea/refacerea stării favorabile de conservare a habitatelor și
biodiversităţii în starea actuală și reducerea impactului antropic asupra
Ariei Protejate Valea Rea – Radovan prin aplicarea măsurilor de
management în colaborare cu proprietarii /administratorii de terenuri și
resurse naturale din proximitatea ariei protejate
Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a
economiei locale în concordanţă cu obiectivele Ariei Protejate Valea Rea –
Radovan
Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală
Protejată Valea Rea – Radovan şi principiile dezvoltării durabile
Întărirea capacităţii administrative prin stabilirea unor mecanisme adecvate
pentru desfăşurarea activităţilor specifice din cadrul Ariei Protejate Valea
Rea – Radovan
Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate Valea Rea – Radovan în
deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii
comunităţilor locale învecinate
Corespondenţa obiectiv-
acţiuni
Frecvenţa
Periodică-P
Continuă-C După necesităţi-N
Indicator de monitorizare
Completarea și actualizarea inventarierii
habitatelor, în scopul monitorizării stării
resurselor naturale și a impactului antropic.
Aa, Ad C Bază de date cu reevaluarea limitelor,
habitatelor și speciilor
Hărţi cu distribuţia principalelor
specii
Inventarierea stării de conservare în arie. A
speciilor de floră și faună, pe baza unei
evaluări anuale a impactului antropic
Ab, Ac, Ad, Ae P Rapoarte de teren, Lista cauzelor şi a
efectelor impactului antropc, Hărți
actualizate
Realizarea de rapoarte anuale privind
monitoringul fizic, chimic şi biologic
Aa, Ab, Ac, Ad, Ae P Rapoarte anuale, Statistici
Verificarea anuală a cursurilor de apă
(vegetaţie, gunoaie, debite)
Aa, Ba, Cb, Ed P Rapoarte anuale
Verificarea anuală a infrastructurii ariei, a
indicatoarelor şi a panourilor
Aa, Da, Ec C Inspecții de teren, rapoarte
Dezvoltarea sectorului meşteşugăresc şi al
produselor agricole tradiţionale, generatoare
de dezvoltare economico-socială
Bb, Bc, Cc C Deplasări în teren, Rapoarte
Supravegherea/evaluarea culegerii şi/sau
comercializării produselor de pe suprafaţa
ariei protejate
Ba, Bb, Cc, Cd C Patrulări/Supravegheri
Rapoarte asupra speciilor ţintă
Supravegherea comportamentul vizitatorilor
în aria naturală
Cc, Cd, Ea, Eb, Ed C Raport de la patrulele de pază
Monitorizarea acţiunilor întreprinse pentru
combaterea braconajului
Ae, Ba P Raport anual, deplasări în teren
Amenzi colectate
Monitorizarea evenimentelor de educare şi
conştientizare organizare în cadrul Ariei
Ca, Cc, Cd P Rapoarte, număr evenimente
organizate/an
Monitorizarea numărului de contracte,
parteneriate/colaborări încheiate/derulate
Da, Db, Dc P Statistici, rapoarte anualepentru
finanțare activitate în cadrul Ariei
Evaluarea finala a planului de management
după 5 ani de activitate şi elaborarea unui nou
plan
- - % de implementare
7. Concordanţa cu politicile naţionale şi europene
Prin temele, obiectivele şi acţiunile propuse, Planul de
Management al Ariei Protejate Valea Rea-Radovan asigură
corespondenţa cu politicile comunitare, naţionale, regionale şi
judeţene actuale.
Prezentul Plan de management al Ariei Protejate Valea
Rea-Radovan își propune să contribuie activ la dezvoltarea
zonei adiacente ariei protejate luată în studiu, încadrată în
județul Dolj, prin poziţia sa în cadrul teritoriului naţional - cu
acces direct la principalele drumuri naționale și europene, care
traversează România, o zonă cu rezonanţe istorice, care oferă
un potenţial de dezvoltare, contribuind la dezvoltarea
economico-socială a regiunii Sud-Vest Oltenia, din
următoarele puncte de vedere:
stabilirea și menținerea unui sistem de servicii de
calitate;
promovarea valorilor naturale și tradiționale – prin
intermediul produselor și serviciilor și păstrarea acestor
valori;
încurajarea utilizării resurselor locale și promovarea
ecoturismului – ca instrumente de dezvoltare
economică locală, precum și
implementarea principiilor de educație civică în
domeniul conservării habitatelor și biodiversității.
Implementarea prezentului Plan de Management va permite
regiunii SV Oltenia să folosească avantajele oferite de
potenţialul său natural, turistic și chiar cultural în consolidarea
propriei identităţi, pentru a-şi îmbunătăţi avantajele
competitive în sectoare cu valoare adăugată mare, atât pe pieţe
tradiţionale cât si pe pieţe noi, în formare. Dezvoltarea
ecoturismului poate contribui semnificativ la crearea de noi
locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului cultural,
specific regiunii, şi, prin urmare la o dezvoltare atât a regiunii
cât și a României pe ansamblu, în conformitate cu Strategia
Naţională de Dezvoltarea Durabilă (2010 – 2030), ce
stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de
timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de
valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru
cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a
calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu
mediul natural. Obiectivele formulate în Strategie vizează
menţinerea, consolidarea, extinderea şi adaptarea continuă a
configuraţiei structurale şi a capacităţii funcţionale a
biodiversităţii ca fundament pentru menţinerea şi sporirea
capacităţii sale de suport faţă de presiunea dezvoltării sociale şi
creşterii economice şi faţă de impactul previzibil al
schimbărilor climatice, pe baza următoarelor Direcţii
principale de acţiune pentru însuşirea şi aplicarea
principiilor dezvoltării durabile:
Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare,
inclusiv a programelor investiţionale, cu potenţialul şi
capacitatea de susţinere a biodiversităţii;
Modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi
formare profesională şi de sănătate publică, ţinând
seama de evoluţiile demografice nefavorabile şi de
impactul acestora asupra pieţei muncii;
Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din
punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile
investiţionale din fonduri publice şi stimularea unor
asemenea decizii din partea sectorului privat;
introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate
activităţile de producţie sau servicii;
Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi
elaborarea atât a unor soluţii de adaptare pe termen
lung, cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă
inter-sectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii
alternative pentru situaţii de criză generate de fenomene
naturale sau antropice;
Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin
valorificarea avantajelor comparative ale României în
privinţa dezvoltării producţiei agricole, inclusiv a
produselor organice; corelarea măsurilor de creştere
cantitativă şi calitativă a producţiei agricole în vederea
asigurării hranei pentru oameni şi animale cu cerinţele
de majorare a producţiei de biocombustibili, fără a face
rabat de la exigenţele privind menţinerea şi sporirea
fertilităţii solului, biodiversităţii şi protejării mediului;
Necesitatea identificării unor surse suplimentare de
finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru realizarea
unor proiecte şi programe de anvergură, în special în
domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului,
siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor
sociale;
Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural
şi natural naţional.
Cele 5 obiective prevăzute în Planul de Management al
Ariei Protejate Valea Rea – Radovan sunt în totală
concordanță cu politicile comunitare, naţionale, regionale şi
judeţene, după cum urmează:
- Obiectivul OA1. Menţinerea biodiversităţii prin
conservarea speciilor și habitatelor şi reducerea impactului
antropic asupra Ariei Protejate Valea Rea – Radovan şi
acţiunile pe care le presupune contribuie la atingerea unuia
dintre obiectivele principale ale Strategiei de dezvoltare
durabilă a Uniunii Europene: Protecţia Mediului, constând
în protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa în toată
diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale
planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi
îmbunătăţire a calităţii mediului.
Una dintre provocările luate în considerare în cadrul
Strategiei de Dezvoltare Durabilă a UE este și conservarea şi
managementul resurselor naturale, obiectivul general propus
constând în îmbunătăţirea managementului şi evitarea
supraexploatării resurselor naturale, recunoaşterea valorii
beneficiilor ecosistemelor, între obiectivele operaţionale
propuse numărându-se şi îmbunătăţirea managementului şi
evitarea supra-exploatării resurselor naturale regenerabile, cum
sunt: biodiversitatea, apa, aerul, solul şi atmosfera.
În acest sens, România, ca Stat Membru trebuie să
implementeze Strategia UE privind biodiversitatea, atât în
dimensiunile sale europene, cât şi cele globale (Convenţia
privind Diversitatea Biologică) şi, în cooperare cu Comisia, să
ia măsuri pentru a identifica şi implementa acţiunile prioritare
pentru atingerea obiectivului de a opri pierderea biodiversităţii.
Conform Strategiei UE privind biodiversitatea până în
anul 2020, Uniunea Europeană propune o nouă abordare
privind măsurile de conservare a biodiversităţii în perioada
2011-2020: reducerea ritmului de dispariţie a speciilor,
refacerea, pe cât posibil, a ecosistemelor din UE şi
participarea la eforturile internaţionale în domeniu. Noua
strategie pentru perioada 2011-2020 se axează pe măsuri
pentru atingerea unor obiective prioritare, astfel încât:
a) Să asigure aplicarea legislaţiei europene privind protecţia
păsărilor şi a habitatelor;
b) Să conserve ecosistemele şi să refacă cel puţin 15% din
zonele afectate;
c) Să integreze biodiversitatea în obiectivele din domeniul
agriculturii şi silviculturii;
d) Să combată speciile alogene invazive, care ameninţă în
prezent 22% din speciile indigene
e) Să accelereze eforturile UE de a împiedica pierderea
biodiversităţii la nivel mondial.
- Obiectivul OB1.Promovarea şi crearea oportunităţilor
pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în
concordanţă cu obiectivele Ariei Protejate Valea Rea –
Radovan contribuie la atingerea obiectivului de prosperitate
economică din cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a
Uniunii Europene, prin: promovarea unei economii prospere,
inovative, riguroase, competitive şi eco-eficiente, care
furnizează standarde înalte de viaţă şi oportunităţi de angajare
deplină şi de înaltă calitate pe tot cuprinsul UE. Strategia de
dezvoltare durabilă a Uniunii Europene îşi propune şi
promovarea modelelor de producţie şi consum durabile prin:
a) Promovarea producţiei şi consumului durabil prin
abordarea dezvoltării sociale şi economice în limitele
capacităţii de susţinere a ecosistemelor şi decuplarea
creşterii economice de degradarea mediului.
b) Îmbunătăţirea performanţelor sociale şi de mediu a
produselor şi proceselor şi încurajarea preluării lor de
către consumatori şi mediul de afaceri.
Acest obiectiv contribuie şi la atingerea unuia din obiectivele
specifice ale Strategiei de dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare
Sud – Vest, respectiv modernizarea sectorului agricol şi
diversificarea activităţilor economice, altele decât agricultura,
prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu
silvic, biodiversitatea), a patrimoniul cultural (tradiţii şi
experienţe profesionale acumulate), prin dezvoltarea
capitalului social şi crearea de noi meserii și specializări.
De asemenea, unul dintre obiectivele specifice ale Strategiei de
dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest este crearea de
noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a
calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental
şi promovarea politicii de mediu; se va avea în vedere crearea
sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu (inclusiv
înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de
catastrofe naturale, îmbunătăţirea generală a factorilor de
mediu prin protejarea biodiversităţi, păstrarea şi extinderea
zonelor împădurite.
- Obiectivul OC1.Creşterea gradului de educare şi
conştientizare privind Aria Naturală Protejată Valea Rea –
Radovan este în deplină concordanță cu principiile dezvoltării
durabile, lucru confirmat şi în cadrul Strategiei de dezvoltare
durabilă a Uniunii Europene, conform căreia educaţia este
o pre-condiţie pentru promovarea schimbărilor de
comportament şi furnizarea către cetăţeni de competenţe cheie
necesare pentru realizarea dezvoltării durabile. Succesul în
stoparea tendinţelor care nu sunt durabile va depinde într-o
mare măsură de calitatea ridicată a educaţiei pentru dezvoltare
durabilă la toate nivelurile, incluzând probleme cum ar fi
utilizarea durabilă a sistemelor de energie şi transport, modele
de consum şi producţie durabile, sănătatea, precum şi o
cetăţenie globală responsabilă.
- Obiectivul OD1. Întărirea capacităţii administrative prin
stabilirea unor mecanisme adecvate pentru desfăşurarea
activităţilor specifice din cadrul Ariei Protejate Valea Rea –
Radovan prin dezvoltarea procesului de consultare periodică
în adoptarea unor decizii de interes major pentru comunităţile
locale și colaborarea cu instituţiile locale în scopul
implementării prevederilor legale în raza ariei naturale este în
concoordanță cu unul dintre principiile politice directoare
propuse de Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii
Europene, respectiv implicarea cetăţenilor, prin încurajarea
participării cetăţenilor la luarea deciziilor, promovarea
educaţiei şi a conştientizării publicului asupra dezvoltării
durabile, informarea cetăţenilor privind impactul lor asupra
mediului şi opţiunile lor pentru a face alegeri mai durabile.
Presupunând şi realizarea de sesiuni de instruire a resurselor
umane implicate în administrarea Ariei Naturale Valea Rea-
Radovan, acest obiectiv asigură atingerea priorităţii 4 din
cadrul Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013:
Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi
incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative,
prin îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice în scopul
dezvoltării socio-economice durabile, diminuarea disparităţilor
şi asigurării unei bune guvernări și prin promovarea
parteneriatelor la nivelul regional şi local.
- Obiectivul OE1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei
Protejate Valea Rea – Radovan este în deplină concordanţă
cu principiile dezvoltării durabile, în vederea susţinerii
comunităţilor locale învecinate, promovând turismul într-un
cadru responsabil din punct de vedere social şi al mediului,
astfel încât exploatarea potenţialului natural şi cultural existent
în regiune să vină în avantajul calităţii vieţii comunităţilor
locale, inclusiv din mediul rural, fără a intra în conflict cu
prezervarea resurselor naturale şi asigurând impactul redus
asupra mediului, contribuind astfel la atingerea obiectivului de
Dezvoltare durabilă şi promovare a turismului din cadrul
Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a
României. Orizontul 2010-2020-2030, cu măsuri ce vizează în
principal valorificarea sustenabilă a patrimoniului cultural şi a
resurselor naturale cu potenţial touristic, precum şi
îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi
agrement în vederea creşterii atractivităţii regiunilor,
dezvoltării economiilor locale (comerţ, construcţii, transporturi,
alimentaţie publică, industria mică şi artizanat) şi crearea de
noi locuri de muncă.
Şi Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional
2007-2026 prevede necesitatea dezvoltării mai multor
produse/programe turistice care să nu includă neapărat cazare,
în scopul îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite
vizitatorilor, existând oportunităţi pentru extinderea durabilă a
activităţilor turiștilor în zonele protejate. Astfel, sunt propuse
mai multe obiective, care sunt vizate şi în prezentul plan de
management, ce pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra
furnizorilor din comunităţile locale, din interiorul sau
împrejurimile zonelor protejate, respectiv:
a) Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o
manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de
patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent şi
păstrate pentru generaţiile viitoare;
b) Asigurarea recunoaşterii turismului ca factor cheie în cadrul
economiei şi ca un generator de noi locuri de muncă;
c) Conştientizarea populaţiei din România cu privire la
bogăţiile turistice ale ţării noastre şi dorinţa de a le împărtăşi
oaspeţilor;
d) Extinderea sistemului de marcare a obiectivelor turistice de
interes naţional în conformitate cu standardele UE şi
introducerea de rute turistice tematice.
Se poate aprecia, de asemenea, că prin măsurile de
management prevăzute, prezentul Plan de Management al Ariei
Protejate Valea Rea-Radovan corespunde, în egală măsură și
Planului Regional de Actiune pentru Mediu – Regiunea 4
Sud-vest Oltenia, ce are in vedere dezvoltarea durabilă a
comunitătilor locale din Regiunea 4SV OLTENIA, pornind de
la starea factorilor de mediu, dar și de la problemele specifice
privind calitatea vieții populației, starea de sănătate, legislația
și educația ecologică precum și Planului de Dezvoltare
Regională a ADR S-V Oltenia și Planului Operațional
Regional în regiunea Sud Vest Oltenia, respectiv Axa 5:
Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, vizând crearea,
dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor specifice pentru
valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potențial turistic.
8. Regulamentul de funcționare a Ariei Naturale Protejate Valea Rea - Radovan
8.1. ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE ŞI MANAGEMENTUL ARIA NATURALA PROTEJATA VALEA REA-
RADOVAN COD SIT 2.385
Art. 1. Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 a fost instituita prin Ordinul ministrului mediului nr. 1964/ declararea siturilor de
importanţă comunitară ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Art. 2. Scopul desemnării este asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru este protecţia şi conservarea unor specii şi habitate de interes
comunitar. Acest scop urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului
promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei
locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere sau turism.
Art. 3. Limitele Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 sunt prezentate în Anexa nr. 3 a Ordinului ministrului mediului nr.
1964/2007privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Art. 4. Prin Planul de Management al Ariei Naturala Protejate Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 vor fi stabilite măsurile şi mijloacele necesare
asigurării unei stări favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor naturale ce fac obiectul desemnării sitului.
Art. 5.
(1) Responsabilitatea managementului Ariei Naturale Protejate Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 va reveni custodelui, in momentul in care acesta va
fi desemnat.
(2) Custodele Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, numit în continuare Custode, integrează într-un plan unitar şi
supraveghează toate activităţile din Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, organizează şi efectuează activităţile specifice,
asigurând o gospodărire unitară a sitului.
Art. 6. (1) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes
comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, trebuie supus unei evaluări adecvate
a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia.
(2) Avizarea, de către Custode, a planurilor/proiectelor menţionate la alin. (1) este obligatorie.
(3) Procedura de avizare este descrisă în Anexa nr.2 la prezentul Regulament
Art. 7. Planul de management al Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 va ţine cont de exigenţele economice, sociale şi culturale
precum şi de particularităţile regionale şi locale, prioritate având obiectivele care au dus la declararea acestuia ca sit de importanţă comunitară.
Art. 8. Respectarea planului de management şi regulamentului este obligatorie pentru Custodele sitului, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice
care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385.
Art. 9. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională precum şi orice alte planuri de exploatare / utilizare a resurselor
naturale vor fi armonizate de către autorităţile emitente ale acestora cu prevederile planului de management şi a regulamentului în termen de 12 luni
de la data aprobării planului de management.
Art. 11. Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din sit sunt obligate să instituie de comun acord
cu Custodele sitului, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale, conform prevederilor prezentului regulament şi a
planului de management, ţinând cont de faptul că acesta face parte din reţeaua europeană Natura 2000.
8.2. ACTIVITĂŢI PERMISE ÎN ARIA NATURALA
PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN COD SIT 2.385
2.1. ACTIVITĂŢI DE SILVICULTURĂ, DE
GOSPODĂRIRE A FONDULUI CINEGETIC ŞI PISCICOL
2.1.1. Fondul forestier
Art. 12. Fondul forestier naţional de stat şi privat precum şi
vegetaţia forestieră din afara acestuia va fi administrată de
către ocoale silvice de stat sau private legal constituite.
Proprietarii de teren din fond forestier vor încheia obligatoriu
contracte de administrare cu structuri silvice de administrare
legal constituite.
Art. 13. Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic
de terenuri din perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385, se poate face numai pentru obiective
care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea
securităţii şi sanătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea
catastrofelor naturale. Pentru orice plan sau proiect care
necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul silvic
de terenuri de pe raza Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385, aceasta se va face cu respectarea art. 28
din OUG 154/2008, referitor la procedura de evaluare
adecvată.
Art. 14. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus
în Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385
se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele
silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind
zonarea funcţională a pădurilor. Lucrări în afara celor
prevăzute în amenajamentele silvice se execută numai cu
acordul Custodelui şi al autorităţii publice centrale care
răspunde de protecţia mediului.
Art. 15. Amenajamentele silvice ale unitătilor de producţie/
proprietăţilor ce intră în componenţa Ariei Naturale Protejata
Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 vor fi revizuite în mod
obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planului de
management.
Art. 16. Planurile amenajistice vor include date privind
distribuţia elementelor de biodiversitate de interes naţional, cât
şi cele precizate în legislaţia specifică siturilor Natura 2000 în
suprafaţa pădurii. Se vor avea în vedere: speciile şi habitatele
naturale de interes comunitar ce fac obiectul desemnării
sitului.
Art. 17. Elaborarea propunerilor de intervenţii în pădurile
cuprinse în Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385 vor include o evaluare a impactului acestora asupra
elementelor de biodiversitate pentru care a fost constituit situl
de importanta comunitară, luându-se în calcul intensitatea
intervenţiei şi suprafaţa pe care se propune intervenţia
respectivă.
Art. 18. Amenajamentele elaborate după aprobarea planului de
management vor include un capitol de monitorizare a evoluţiei
elementelor specifice care au determinat constituirea sitului de
importanţă comunitară.
Art. 19. Elaborarea planurilor de amenajament pentru fondul
forestier din Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385 va include o fază de consultare publică, atît în cadrul
conferinţelor de amenajare, cât şi în reuniuni organizate, după
caz, de către Custode.
Art. 20. În situaţiile în care prin planul de management sunt
permise activităţi de ecoturism, pot fi prevazute lucrări de
amplasare a unor căi de vizitare pentru turişti (alei pietonale,
drumuri de acces, bănci pentru odihnă, panouri instructiv -
educative, etc).
Art. 21. În pădurile cu arborete necorespunzătoare din punct de
vedere ecologic din Aria Naturala Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 se va prevedea prin amenajament
reconstrucţia ecologică a acestora. În toate situaţiile se
recomandă înfiinţarea sau reînfiinţarea noilor arborete prin
procedee cât mai naturale.
Fondul Cinegetic
Art. 22. Acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a
rezultatelor se organizează de către gestionarii fondurilor de
vânătoare cu participarea Custodelui. Gestionarii fondurilor de
vânătoare au obligaţia de a anunţa Custodele cu 5 zile
lucratoare înainte despre intenţia de organizare a evaluării
vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce
priveşte data evaluării. Gestionarilor fondurilor de vânătoare le
revine obligaţia de a convoca şi reprezentanţii celorlalte
instituţii ale statutului abilitate în acţiunea de gospodărire a
fondului cinegetic.
Art. 23. Vânătoarea se va organiza şi desfăşura în conformitate
cu prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi ale
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 24. Acţiunile de monitorizare a efectivelor din specii de
interes cinegetic, a stării de sănătate a acestora precum şi paza
împotriva acţiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele
unde acestea se găsesc se organizează în comun de către
personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor de
vânătoare legal constituite şi Custode.
Art. 25. Managementul speciilor de interes vânătoresc din
perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit
2.385 se va face conform prevederilor legislaţiei specifice din
domeniu.
Art. 26. Faptele ilegale din domeniile vânătorii şi pescuitului
pot fi constatate şi sancţionate de către personalul Custodelui
împuternicit în acest sens, precum şi de alte persoane abilitate
conform prevederilor legale.
2.1.3. Fondul Piscicol
Art. 27. Orice activitate ce se desfaşoară în bazinele piscicole
naturale va respecta măsurile şi reglementările prin care se
asigură conservarea biodiversitaţii şi exploatarea raţională a
fondului piscicol, prin practicarea pescuitului sportiv în
condiţii de păstrare a echilibrului ecologic.
Art. 28. Până la adoptarea Planului de Management este
interzisă capturarea speciilor de peşti de interes comunitar ce
fac obiectul desemnării sitului şi a celor strict protejate.
1.2. PAJIŞTILE
Art. 29.
(1) Terenurile din perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 evidenţiate ca pajişti, indiferent de
forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru
păşunat, fâneaţă, activităţi apicole, cultivarea plantelor de
nutreţ, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe.
(2) Custodele, prin reprezentanţii săi din teritoriu vor lua la
cunoştinţă despre amplasarea stupinelor pe teritoriul siturilor şi
vor încheia cu apicultorii beneficiari un angajament în care vor
fi inserate toate obligaţiile pe care aceştia vor trebui să le
respecte.
Art. 30. Utilizarea durabilă a pajiştilor pentru cosit şi/sau
păşunat este permisă numai cu animalele domestice proprietate
a membrilor comunităţilor ce deţin aceste păşuni sau care deţin
dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin
legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi
cu speciile şi efectivele avizate de custode astfel încât să nu fie
afectate habitatele naturale şi nici speciile de floră şi faună.
Art. 31. Păşunatul şi activitatea apicolă pastorală se supun
următoarelor reglementări:
a) pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 păşunatul şi activitatea apicolă
sunt permise cu avizul Custodelui;
b) în cazul degradării păşunilor, Custodele poate opri
de la păşunat anumite suprafeţe, pentru o perioadă, în
scopul refacerii covorului vegetal;
c) este interzis păşunatul fără contracte încheiate cu
deţinătorii/administratorii păşunilor;
d) este interzis păşunatul cu mai multe animale sau din
alte specii decât cele specificate în avizul Custodelui;
e) păşunatul este interzis în fondul forestier indiferent
de proprietar şi/sau administrator;
f) amplasarea de stâne, adăposturi pastorale şi stupine
este permisă numai cu aprobarea Custodelui;
i) numărul admis de câini se stabileşte prin contractul
de păşunat, în funcţie de numărul de oi din fiecare
turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.
Câinii vor avea obligatoriu
jujee. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se
prezinte adeverinţa de vaccinare şi deparazitare;
l) trecerea prin fond forestier şi trecerea la apă se face
cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza
contractului încheiat cu administratorii/proprietarii de
pădure; n) este interzisă lăsarea animalelor
nesupravegheate la păşunat.
Art. 32. Managementul pajiştilor va fi stabilit pe baza evaluării
capacităţii de suport a acestora şi va fi adus la cunoştinţa
proprietarilor în vederea reglementării corespunzatoare a
păşunatului şi cositului în cazul în care se constată modificarea
parametrilor de mediu biotici şi abiotici ai ecosistemelor.
Art. 33. Custodele monitorizează activitatea de păşunat pentru
stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din
sit şi pentru stabilirea unor eventuale măsuri de refacere a
zonelor degradate sau instituirea de restricţii in zonele afectate.
1.3. CONSTRUCŢII
Art.34.
(1) Sunt interzise proiectele de construcţii/investiţii din
perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385 sau din vecinătatea acestuia, în lipsa actelor de
reglementare specifice.
(2) Actele de reglementare specifice pentru proiectele de
construcţii/investiţii se emit numai pe baza avizului
Custodelui.
(3) Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în
perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin
domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor
administrative şi ştiinţifice desfăşurate în cadrul sitului,
precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare a
acestuia.
(4) Proprietarii/administratorii obiectivelor care utilizează
sursele de apă de pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 sau din vecinătatea acestuia sunt
obligaţi să asigure debitele de servitute (debitul minim necesar
lăsat permanent într-o secţiune pe un curs de apă, aval de o
lucrare de barare, format din debitul salubru şi debitul minim
necesar utilizatorilor de apă din aval) conform legislaţiei în
vigoare, astfel încât să nu afecteze direct sau indirect
ecosistemele şi comunităţile locale.
Art. 35. (1) Pentru toate lucrările de construcţie indiferent dacă
implică sau nu diminuarea patrimoniului natural prin defrişări,
derocări, indiguiri etc. este obligatoriu amplasarea acestora pe
terenuri care au regimul economic şi categoria de folosinţă de
terenuri pentru construcţii (curţi construcţii).
(2) Solicitarea sau obţinerea acordului de mediu nu se
substituie aprobărilor Custodelui.
Art. 36. Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafeţe
mari, cum ar fi: aducţiuni de apă, baraje pentru centrale
hidroelectrice, drumuri auto, linii de înaltă şi medie tensiune,
conducte de transport gaz metan, instalaţii de transport pe
cablu, pârtii de schi şi altele asemenea se va face cu acordul
Custodelui, după întocmirea unui studiu de evaluare adecvată
sau a bilanţului de mediu, după caz.
Art. 37. Elaborarea sau modificarea planurilor de urbanism
pentru zonele din interiorul ariei se face pe baza
documentaţiilor de mediu avizate de către Custode.
Art. 38. Custodele are dreptul să verifice existenţa autorizaţiei
de construcţie precum şi modul de respectare a acesteia şi să
sesizeze instituţiile abilitate în cazul în care se constată
încălcări ale prevederilor acesteia.
Art. 39. Reparaţiile curente a instalaţiilor de alimentare cu
energie electrică, gaz metan, telefonie, mijloace de transport pe
cablu şi alte asemenea se vor face cu acordul Custodelui, iar
intervenţiile în urma calamităţilor vor fi comunicate imediat
acesteia.
Art. 40. Custodele va solicita şi va deţine copii la zi ale PUG,
PUZ şi PUD ale localităţilor din perimetrul sitului sau din
imediata vecinătate a acestuia din care să reiasă statutul juridic
al terenurilor şi al construcţiilor.
Art. 41. Autorităţile administraţiei publice locale/judeţene vor
asigura evidenţierea limitelor Ariei Naturale Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 şi a zonării interioare în planurile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 12 luni
de la intrarea în vigoare a planului de management. Prezentul
regulament va fi adoptat ca anexă a planurilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism aplicarea lui fiind obligatorie în
perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385
8.3. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
Art.42. Cercetarea ştiinţifică în Aria Naturala Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 va fi orientată, pe cât posibil, spre
protecţia şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes
comunitar pentru care situl a fost declarat.
Art.43. În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în
Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385,
acceptate şi avizate de forurile ştiinţifice abilitate, Custodele
propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea
obiectivelor sitului.
Art.44.
(1) Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 se
desfăşoară cu avizul Custodelui, care sprijină logistic, la
solicitarea şi în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare.
(2) În cazul temelor de cercetare de pe teritoriul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, se va
încheia un contract cu cei care derulează tema, contract care să
asigure accesul Custodelui la rezultate în vederea utilizării lor
în activitatea de management a sitului. Clauzele contractului se
stabilesc de comun acord de către părţi. Dreptul asupra
utilizării rezultatelor se stabileşte prin contract.
(3) Orice studii care planifică activităţi de exploatare a
resurselor naturale pe situl de importanţă comunitară cum sunt
studiile care planifică activităţi: silvice (amenajamente
silvice), agricole, zootehnice, turistice, hidrologice, geologice,
etc., orice proiecte care planifică lucrări de construcţii de orice
fel, activităţi sportive, etc., se supun în mod obligatoriu de
către proiectanţi avizării Custodelui. Avizarea este absolut
necesară în vederea verificării încadrării activităţilor
planificate de studiile sau proiectele menţionate mai sus în
prevederile planului de management al Ariei Naturale
Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.
(4) Acordul Academiei Române prin Comisia Monumentelor
Naturii, pentru domeniile de cercetare pentru care este
prevăzut acest acord în legislaţia în domeniu este obligatoriu.
Art. 45. Custodele va iniţia atunci când este cazul acţiuni de
repopulare cu specii de plante şi animale dispărute, pe baza
unor studii avizate de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii din cadrul Academiei Române.
Art. 46. Reconstrucţia ecologică a habitatelor deteriorate se va
face pe baza unui studiu ştiinţific. Pe perioada derulării
proiectului de reconstrucţie ecologică suprafeţele ce fac
obiectul reconstrucţiei vor fi gestionate de către Custode,
proprietarul sau administratorul de drept al acestora neavând
drept de folosire asupra lor. În cazul în care degradarea
habitatelor se datorează unor activităţi umane desfăşurate în
mod ilegal, contravaloarea proiectului de reconstrucţie va fi
suportată de către cei vinovaţi.
Art. 47. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi
animale care periclitează integritatea ecosistemelor se vor lua
măsuri de stopare şi eliminare a acestora pe baza unei
documentaţii avizate de Custode.
8.4. Capitolul 4 ECOTURISM
Art.49. În Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit
2.385 sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu
respectarea regulilor de vizitare a sitului, potrivit prezentului
regulament.
Art.50. (1) Potrivit Planului de Management şi al
Regulamentului, Custodele poate percepe un tarif de vizitare,
cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Vizitatorii şi turiştii din Aria Naturala Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 trebuie să achite tariful de vizitare la
sediul Custodelui sau la Centrele de vizitare/Punctele de
informare care se vor realiza, iar sumele astfel rezultate vor fi
utilizate conform legislaţiei în vigoare.
Excepţii de la plata tarifului de vizitare vor face:
a) persoanele sub 18 ani şi pensionarii;
b) voluntarii care dovedesc, cu adresă oficială sau cu contract
de voluntariat emis de Administraţie;
c) personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au
contractat păşuni în Aria Naturala Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385;
d) personalul Custodelui;
e) personalul silvic de la ocoalele silvice de pe raza sitului;
f) persoanele care realizează studii şi cercetării, cu acordul
Custodelui;
i) împuterniciţii pentru implementarea regulamentului sitului,
pe bază de legitimaţie;
j) personalul de la alte unităţi/instituţii, cu delegaţie pentru
exercitarea atribuţiilor de serviciu;
k) localnicii care deţin terenuri în Aria Naturala Protejata
Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 şi dovedesc cu acte de
identitate faptul că au domiciliul stabil într-una din localităţile
care deţin terenuri în sit;
l) ghizii de turism agreaţi de Custode;
m) membrii serviciilor Salvamont;
n) persoanele cu dizabilităţi.
(2)Tarifele vor fi stabilite în funcţie de starea infrastructurii
(nemodernizată sau modemizată).
(3)Art.51. Vizitarea Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 este permisă numai pe traseele turistice
marcate cu semne convenţionale (marcaje vopsite, cu bandă,
triunghi, cruce sau punct de culori diferite în funcţie de traseu
şi încadrate cu alb) şi pe traseele de alpinism marcate şi
pitonate aflate în evidenţa Custodelui.
Art. 52. Pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 este interzisă realizarea focului deschis.
Excepţie fac focurile de la stâne, cu lemn din locaţii avizate de
către Custode. Sunt strict interzise adunatul şi defrişarea
vegetaţiei lemnoase uscate sau verzi, pentru realizarea focului.
În locurile de campare se permite doar utilizarea primusului
sau realizarea focurilor doar în perimetrele special amenajate
în acest sens cu acordul Custodelui. Se vor respecta normele de
prevenire şi stingere a incendiilor.
Art. 53. Regimul deşeurilor pe teritoriul Ariei Naturale
Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 se reglementează
astfel:
a) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe
teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit
2.385. Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le
generează pe timpul vizitării sitului. Deşeurile vor fi evacuate
în afara sitului şi se depun doar în locuri special amenajate
pentru colectare;
b) gestionarii/proprietarii cabanelor, pensiunilor, caselor de
vacanţă, a altor clădiri şi a locurilor de campare pentru care se
percepe taxă de campare au obligaţia evacuării deşeurilor şi a
depozitării temporare a acestora în containere, cu respectarea
reglementărilor legale şi astfel încât să nu existe posibilitate de
acces pentru şi animale domestice şi/sau sălbatice;
c) obligativitatea evacuării deşeurilor menajere provenite din
activitatea cabanelor/ pensiunilor/ caselor de vacanţă/ altor
clădiri şi a locurilor de campare revine
administratorilor/proprietarilor acestora;
d) responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor la
cabane, cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu
existe posibilităţi de acces pentru câini şi animale sălbatice,
revine administratorilor cabanelor;
e) administratorii cabanelor, hotelurilor, pensiunilor, precum
şi a punctelor de alimentaţie publică aflate în perimetrul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, au
obligaţia de a efectua permanent igienizarea de resturi
menajere a suprafeţelor din jurul acestor locaţii;
f) construcţiile noi vor fi dotate obligatoriu cu instalaţii de
epurare a apelor uzate conform reglementărilor în vigoare, iar
construcţiile existente vor fi dotate cu asemenea instalaţii într-
un termen stabilit de comun acord cu proprietarul sau
administratorul acestora, conform prevederilor Planului de
Management şi a legislaţiei în vigoare. Până la utilarea cu
instalaţii de epurare construcţiile existente vor fi dotate
obligatoriu cu bazine hidroizolate vidanjabile.
Art. 54. Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini
a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor
rupţi sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte
persoane.
Art. 55. Se interzice distrugerea, degradarea oricăror specii de
plante şi animale, a rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a
oricăror alte eşantioane de origine naturală, din Aria Naturala
Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.
Art. 56. Colectarea oricăror specii de plante şi animale, a
rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a oricăror alte eşantioane de
origine naturală de pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 se poate face numai cu acordul
scris al Custodelui.
Art. 57.
(1) Accesul câinilor în Aria Naturala Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 este permis doar în condiţiile în care
câinii sunt ţinuţi permanent în lesă. Pentru fiecare câine
stăpânii trebuie să prezinte toate actele de dovadă a vaccinării
şi deparazitării.
(2) Câinii utilitari folosiţi în acţiuni specifice pe teritoriul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 sunt
exceptaţi de la obligativitatea purtării lesei, proprietarii
acestora având însă obligativitatea prezentării dovezii de
vaccinare şi deparazitare.
Art.58. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea
panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor,
săgeţilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele
turistice, a semnelor de delimitare a sitului.
Art.59. Este strict interzisă degradarea refugiilor,
adăposturilor, podeţelor, sau a oricărei alte construcţii sau
amenajări care servesc interesele de management ale zonei
protejate.
Art. 60. În cazul în care există solicitări pentru vizitarea unor
habitate caracteristice pentru specii de floră şi faună ocrotite,
turiştii vor fi însoţiţi obligatoriu de către agenţii de teren, ghizii
de turism ai Custodelui sau ghizi autorizaţi şi legitimaţi de
Custode, dacă în planul de management nu sunt prevăzute alte
restricţii. Pentru serviciile de însoţire/îndrumare va fi perceput
un tarif ce va fi stabilit de către Custode.
Art.61. Administraţia monitorizează turismul pe teritoriul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, în
vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei şi
faunei din sit şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se
impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor,
dacă acest lucru se impune pentru conservare.
Art. 62. Vizitarea Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 este permisă numai pe potecile marcate
şi drumurile auto deschise şi semnalizate ca atare accesului
publicului, cu respectarea instrucţiunilor de pe panourile
informative cu care sunt echipate acestea.
Art. 63. Camparea pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 se va face în zone special stabilite,
amenajate şi semnalizate corespunzător de către Custode, în
limita locurilor disponibile.
Art. 64. Este interzisă degradarea traseelor turistice şi a
drumurilor publice prin lucrări de exploatare a masei
lemnoase, construcţii, aducţiuni utilităţi, etc. Contravaloarea
lucrărilor de refacere a acestora va fi suportată de către
executanţii acestor lucrări.
Art. 65. Este interzis accesul public cu mijloace mecanizate pe
drumurile auto forestiere închise publicului şi semnalizate
corespunzător, în pădure, pe cursurile de apă şi pe pajiştile
alpine. Este permisă folosirea acestor mijloace doar de către
administratorii şi/sau proprietarii de teren în scopul bunei
gospodăriri, înspre locurile deţinute de aceştia, precum şi de
către echipele de intervenţie.
Art. 66. Excursiile de grup în Aria Naturala Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385, organizate de agenţii de turism, se
desfăşoară numai cu participarea unui ghid de turism al
Custodelui sau cu ghid autorizat de Custode.
Art. 67. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără
aprobare şi fără plata tarifelor legale nu este permisă în Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385. Cei
interesaţi pot obţine un permis temporar de la Custode, contra
plăţii tarifului aprobat.
8.5. ALTE ACTIVITĂŢI
Art. 71. Capturarea fără drept a oricăror specii din cadrul
faunei sălbatice a Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan
cod sit 2.385 nu este permisă. Nu este permisă distrugerea
bârlogurilor, cuiburilor păsărilor sau colectarea ouălor acestora
în Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.
Art. 72. Recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure,
plante medicinale în scopul comercializării acestora se va face
doar cu acordul Custodelui.
Art. 73. Este interzisă recoltarea speciilor de interes comunitar
ce fac obiectul desemnării sitului şi a celor care necesită o
protecţie strictă (prevăzuta în anexa nr. 2).
Art. 74. Organizarea de acţiuni specifice Ministerului Apărării
Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor se vor
face conform prevederilor legale şi cu informarea Custodelui.
Art. 75. Activităţile comerciale neautorizate în perimetrul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 sunt
interzise. Activităţile comerciale autorizate în zonele de
extravilan din Aria Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385, în alte locuri decât campingurile sau unitaţile de
turism este permisă numai cu acordul scris al Custodelui şi cu
respectarea legislaţiei în vigoare privind evacuarea deşeurilor.
8.6. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR
Art. 76.
(1) Finanţarea activităţilor Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 se asigură din fonduri provenite din:
a) bugetul de stat sau al autorităţilor locale;
b) din activităţi proprii şi din sistemul de tarife stabilit de
Custode pentru prestarea de servicii către terţi;
d) din proiecte întocmite de Custode sau în colaborare cu alte
organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale
sau internaţionale;
e) din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii.
(2) Sistemul de tarife va fi stabilit de către custode, după
aprobarea prezentului regulamentul, şi va fi avizat de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, conform
prevederilor legale în vigoare.
8.7. AVIZAREA ACTIVITĂŢILOR
DESFĂŞURATE PE TERITORIUL ARIEI
NATURALE PROTEJATA VALEA REA-
RADOVAN COD SIT 2.385
Art. 77.
(1) Activităţile care pot genera un impact negativ asupra Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 sunt
supuse aprobării/avizării/autorizării Custodelui.
(2) Următoarele activităţi/acţiuni necesită obţinerea în prealabil
a aprobării Custodelui:
a) Activităţi de cercetare - toate tipurile de investigaţii
ştiinţifice (biologice, geologice, paleontologice, arheologice,
antropologice, speologice, etc);
b) Activităţi instructiv - educative desfăşurate de şcoli, licee,
facultăţi, stagii de practică, aplicaţii tematice având ca obiect
educaţia biologică, ecologică, etc;
c) Utilizarea pajiştilor pentru cosit şi păşunat;
d) Realizarea de materiale audio-vizuale cu caracter ştiinţific
sau comercial;
e) Manifestări sportive, concursuri, cursuri de alpinism, ghizi,
etc.;
f) Investiţii necesare administrării Ariei Naturale Protejata
Valea Rea-Radovan cod sit 2.385;
g) Refacerea, proiectarea sau/şi construirea oricăror obiective
de investiţii;
h) Acţiunile de prevenire şi sau combatere a înmulţirii în masă
a dăunătorilor forestieri;
i) Intervenţii pentru menţinerea habitatelor şi
reconstrucţie/reabilitare ecologică;
j) Activităţi de recoltare, capturare şi / sau achiziţie, deţinere şi
comercializare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna
sălbatică;
k) Acţiunile de înlăturare a efectelor unor fenomene naturale;
l) Recoltarea de fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale;
m) Lucrările silvice în fondul forestier;
n) Deschiderea de noi trasee turistice şi de escaladă/alpinism,
reamenajarea sau repitonarea celor existente;
o) Alte acţiuni generatoare de impact semnificativ asupra
mediului.
p) Investiţii de orice fel (clădiri,
drumuri, facilităţi, etc.); q)
Manifestări sportive, concursuri,
cursuri (alpinism, ghizi, schi,
etc.);
r) Proiectare/construire de obiective de investiţii de orice fel
(ex. clădiri, furnizare utilităţi, pârtii de schi, drumuri şi alei,
conducte de alimentare, linii electrice, etc.);
s) Altele care pot genera impact negativ asupra Ariei Naturale
Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.
(3) Procedura de avizare este descrisă în Anexa nr.2 la
prezentul Regulament.
8.8. SANCŢIUNI
Art. 78.
(1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului Regulament atrage
după caz răspunderea disciplinară, contravenţională, penală,
materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.
(2) Încălcarea prevederilor din prezentul Regulament
constituie contravenţii dacă faptele nu au fost săvârşite astfel
încât potrivit legii penale, să constituie infracţiuni.
(3) Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament se
sancţionează conform următoarelor acte normative:
- Legea 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările
şi completările ulterioare;
- Codul silvic - Legea 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare;
- Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor silvice;
- Ordonanţa Guvernului nr. 2/12 iulie 2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor;
- OUG 85/2006 privind stabilirea cuantumului prejudiciilor
din tăierile ilegale;
- Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului
cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
- HG 996/2008 privind circulaţia materialelor lemnoase şi
controlul circulaţiei acestora;
- Legea nr. 635/2002 privind stabilirea termenelor,
modalităţilor şi perioadelor de exploatare a masei lemnoase din
păduri şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier
naţional.
Art. 79.
(1) Aplicarea prezentului Regulament se face de către
personalul Custodelui şi de către personalul altor instituţii
abilitate ale statului în limita competenţelor acestora, în baza
protocoalelor stabilite cu Custodele. Personalul împuternicit să
aplice Regulamentul îşi va dovedi identitatea cu legitimaţii al
căror format va fi popularizat în mass-media şi pe panourile
informative de la intrările în Aria Naturala Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385.
(2) Sancţiunile stabilite pentru încălcarea prezentului
Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât şi
persoanelor juridice.
(3) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel
mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal jumătate
din minimul amenzii.
Art. 80. În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul
împuternicit de Custode are dreptul de a solicita legitimarea
persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând
să comită fapte care constituie contravenţii pe raza Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.
Art. 81. Constituie contravenţie neprezentarea actelor de
identitate, la solicitarea personalului împuternicit de Custode,
când acestea sunt solicitate la constatarea unor acţiuni/fapte ce
constituie contravenţii.
Art. 82. Constituie contravenţie neprezentarea autorizaţiei de
mediu pentru activităţile desfăşurate, de către proprietarii şi
administratorii de facilităţi turistice, unităţi comerciale şi de
deservire a populaţiei, activităţi de exploatare şi valorificare a
resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile la solicitarea
Custodelui.
Art. 83. Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi
aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul Custodelui şi
de către personalul altor instituţii ale statului în baza
competenţelor legale. Art. 84. Prevederile art.81 se
completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001
aprobată şi modificată prin Legea nr.180/2002 privind regimul
juridic al contravenţiilor cu modificările şi completările
ulterioare.
8.9. DISPOZIŢII FINALE
Art. 85. Prezentul Regulament va face parte integrantă din
Planul de Management al Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385.
Art. 86. Prezentul Regulament poate fi modificat la propunerea
Custodelui.
Art. 87. Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentul
Regulament.
Anexa nr. 1: PROCEDURA DE AVIZARE A
ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN PERIMETRUL
ARIEI NATURALE PROTEJATA VALEA REA-
RADOVAN COD SIT 2.385
În cazul în care se solicită autorizaţii de mediu pentru
desfăşurarea activităţilor, solicitarea va fi înaintată spre avizare
către Custode, cu cel puţin 30 de zile înainte de data
preconizată a începerii activităţii.
Solicitările pentru eliberarea avizului pot fi transmise către
Custode de către persoanele juridice sau fizice interesate.
Solicitările pentru autorizarea de activităţi pot fi făcute pentru
un termen de până la 1 an, după care acestea trebuie reînnoite,
cu menţionarea concretă a perioadei pentru care se face
solicitarea.
În vederea obţinerii avizului necesar pentru desfăşurarea de
activităţi, solicitarea în forma scrisă înaintată Custodelui va
cuprinde:
obiectivul sau obiectivele pentru care se solicită
autorizaţia;
durata pentru care se solicită autorizaţia;
activităţile pentru care se solicita autorizaţia;
prezentarea organizaţiei sau a persoanei fizice;
componenţa echipei cu ocupaţia şi rolul
fiecăruia;
metodele şi tehnicile de lucru;
datele de contact ale persoanei care solicita
autorizaţia.
Înainte de emiterea autorizaţiei, Custodele poate solicita
informaţii suplimentare, referinţe şi recomandări.
În termen de 15 zile de la încheierea activităţii autorizate, cu
excepţia activităţilor de vizitare în scop recreativ, solicitantul
va înainta către Custode un raport asupra activităţilor
desfăşurate, raport care va fi însoţit de copii ale materialelor
relevante obţinute pe parcursul desfăşurării activităţii, acestea
urmând a fi utilizate în condiţiile stabilite de ambele părţi.
Custodele poate solicita detalierea unor aspecte ale raportului
prezentat. Obţinerea unui noi aviz pentru desfăşurarea
activităţilor este condiţionată de remiterea către Custode a
raportului. Pentru motive întemeiate, la solicitare, Custodele
poate accepta prelungirea acestui termen.
Refuzul avizării activităţilor va fi însoţit de o motivare.
În vederea informării publicului, Custodele va face cunoscut
pe site-ul său avizele emise, cu precizarea persoanei juridice
sau fizice autorizate, duratei autorizării şi tipului de activitate
autorizată.
Anexa nr. 2
PROCEDURA DE AVIZARE A
PLANURILOR/PROIECTELOR PUBLICE SAU
PRIVATE CE POT AVEA EFECTE NEGATIVE
SEMNIFICATIVE ASUPRA ARIEI NATURALE
PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN COD SIT 2.385
Avizarea planurilor/proiectelor de către Custode se face
simultan cu procedura derulată de către autorităţile competente
pentru protecţia mediului.
Evaluarea adecvată a impactului trebuie să facă referire la
obiectivele de conservare şi de desemnare a sitului. Acestea
sunt reprezentate de habitatele naturale şi speciile sălbatice de
interes comunitar prevăzute în Formularul Standard de
caracterizare a Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan
cod sit 2.385, după cum urmează:
Tipuri de habitate naturale sunt prevazute în Anexa I a
Directivei Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia
naţională prin Anexa nr. 2 din OUG nr. 57/2007 şi care
constituie obiectivul de conservare al Ariei Naturale Protejata
Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, conform Ordinul ministrului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007.
Speciile de mamifere sunt prevazute în Anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia naţională prin
Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care constituie obiectivul
de conservare al Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan
cod sit 2.385, conform Ordinul ministrului mediului şi
dezvoltării durabile nr. 1964/2007.
Speciile de amfibieni şi reptile prevazute în Anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia
naţională prin Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care
constituie obiectivul de conservare al Ariei Naturale
Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, conform
Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.
1964/2007.
Acest document este realizat în cadrul proiectului
Managementul si protectia biodiversității în ariile naturale protejate “Valea Rea – Radovan” și “Râurile Desnățui și Terpezița
amonte de Fântânele” proiect cofinanțat de PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa Prioritară 4 -
Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie -
Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea
biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.
„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a
Uniunii Europene sau a Guvernului României”
