Plan de Ingrijire Pacient Infarct Miocardic Acut

7/22/2019 Plan de Ingrijire Pacient Infarct Miocardic Acut

1/34

Bul buc (Din u) M ir ela Madalina

I NGRI JI REA BOLNAVUL UI CU I NF ARCT M I OCARDI C ACUT

CUPRINS

CAPI TOLUL I

Notiuni de anatomie si fiziologie

Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut

1)Definitie

2)Etiologie

3)Patologie

4)Simptomatologie

5)Pronostic

6)Tratament

CAPITOLUL II

Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse deinfarctul miocardic acut

1)Internarea bolnavului

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare

3)Asigurarea igienei generale

4)Supravegherea functiilor vitale

5)Alimentatia bolnavului


2/34

6)Tratamentul medicamentos al bolnavului

7)Pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse bacteriologice si patologice

8)Educatia pentru sanatate a bolnavului

*Profilaxia bolii

*Externarea bolnavului

CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire

CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare

Concluzii generale asupra lucrarii

Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII

Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa estein crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoanetinere.Avand in vedere ca este o urgenta medico-chirurgicalaam vrut sa cunosc cat mai multe lucruri desprecauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai

ales profilaxia IMA.Cu un regim de viata si alimentatieechilibrat,evitand fumatul si alcoolul se pot preveni bolilecardiovasculare.


3/34

CAPITOLUL 1

Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii

Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,acarui functionare asigura circulatia sangelui, a limfei, a lichiduluiinterstitial.

Inima este un organ cavitar si musculos alcatuit din patrucavitati:doua atrii si doua ventricule. Intre atrii si ventricule se aflaseptul atrioventricular.

Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poartadenumirea de pericard. Acesta inveleste si vasele mari care pornesc dininima. Peretele inimii este format din miocard si endocard.

Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si esteformat din fibre musculare striate cu caractere speciale.Miocardulatriilor este relativ subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuiesa o dezvolte in circulatia sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt maigrosi,fibrele au o dispozitie mai complexa.

Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii, prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vasesanguine.

Vascularizatia inimii

Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:arteracoronara stanga si artera coronara dreapta.

Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea maimare parte a peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septuluiinterventricular si o mica parte din peretele ventriculului drept.


4/34

Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii drepte,o parte a septului interventricular si o mica partedin ventriculul stang.

Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare careduc sangele in atriul drept.Prin venele coronare ,sinusul coronarcolecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima.

Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice siganglioni limfatici.

Prezentarea teoretica a bolii

Infarct miocardic acut

1.Definitie

Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica inmiocard,produsa prin obliterare unei ramuri coronariene.

2.Etiologie

A.Factori determinanti

In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata deateroscleroza coronariana.

5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele maifrecvente amintim:

a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice

-Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu

-Ingrosare parietala: amiloidoza,mucopolizaharidoze, consum decontraceptive, fibroza dupa iradiere.

-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva


5/34

b)Embolii coronariene : endocardita bacteriana subacuta,prolaps devalva mitrala, mixom atrial, embolii intraoperatorii sauintracoronarografice.

c)Traumatisme :disectie de aorta, plagi penetrante, disectie in timpulangioplastiei si coronarografiei.

d)Anomalii congenitale coronariene

e)Tromboze coronariene "in situ" : trombocitoza, coagulareintravasculara diseminata.

f)Spasme coronarieneg)Disproportie cerere-oferta

-Stenoza aortica, cord hipertensiv, cardiomiopatia hipertroficaobstructiva, insuficienta aortica

-Tireotoxicoza, feocromocitom

-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.

Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina

instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.

B.Factori favorizanti

Factori care cresc alura ventriculara: stress, frig, efort fizic, efortdigestiv, consum de droguri.

Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice.

Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau intimpul interventiilor pe cord sau proceduri de cardiologie invaziva.

In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular cerebral, pneumonii severe la varstnici, tromboembolii pulmonare.

In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.


6/34

Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de hipercatecolaminemie motivata.

3.Patogenie

In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluziecoronariana durabila,printr-un proces de tromboza pe vas aterosleroticin 95% din czuri.

4.Tablou clinic

Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitiesau fara o explicatie imediata.

Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul saumembrul superior stang(pe marginea cubitala),in ambii umeri,in ambele brate,ambelecoate,mandibula,interscapulovertebral,epigastrica.

Caracterul durerii este de apasare, constrictie, strivire, arsura, iarintensitatea este foarte mare, adesea de nesuportat.

Durata de obicei este de peste 30 minute poate dura ore de reguladispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei. Durerea poate lipsila aproximativ 20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la

pacientii cu diabet zaharat,la femei sau la varstnici).

Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati, nucedeaza la analgetice uzuale sau in repaus.

Fenomenele asociate durerii sunt anxietate,neliniste, paloare,dispnee, palpitatii,transpiratii profunde, greturi si varsaturi.

Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiuneaarteriala.

Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi, varsaturi(prinreflex vagal), diaree, sughit prin iritarea nervului frenic.


7/34

Alte manifestari

Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.

Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.

Manifestari neurologice reprezentate de sincope.

Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurelesimptome ale unui infarct indolor.

Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10

zile. Semne generale

Anxietate, agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice), paloare,transpiratii, extremitati reci.

Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie demanifestarile sistemului nervos vegetativ.

La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formelenecomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie dedominanta vegetativa.

5.Tratament

Obiectivele tratamentului

1.Prevenirea extinderii necrozei

2.Limitarea intinderii necrozei

3.Restabilirea fluxului coronarian

4.Tratamenul complicatiilor


8/34

5.Reabilitarea bolnavului

Masuri generale

Oxigenoterapie,repus

Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.

Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15minute.

Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%

Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta)

Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.

Mijloace de tratament

Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oraldupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat)

-Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiuneimportanta

Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica,tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an.

-Urokinaza

Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cuHeparina.

Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de ladebut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Seutilizeaza Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.


9/34

Tratamentul cronic

In mod obligatoriu supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-

pass aorto-coronarian sau angioplastie transluminala percutana,cuinstalarea unui stent.

Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentarhipolipidic, fractionat in 5-6 mese pe zilnice,mentinerea greutatiicorporale optime,combaterea constipatiei,suprimarea fumatului,evitareastresului.In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare acapacitatii de efort.

Mobilizarea bolnavului

1.Repaus absolut la pat in prima saptamana.

2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelorsi de prezenta complicatiilor.

3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii, incepand chiar

din primele zile se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.

4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat, miscari acive alemembrelor.

5. Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului,sederea infotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiuniiarteriale,initial in prezenta medicului.


10/34

CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTULINTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREATEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului,el se desparte de mediul sau obisnuit si in stare deinfirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa recurga la ajutorulcadrelor sanitare.

Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest primcontact este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului,factorindispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si

personalul de ingrijire,in vederea recastigarii sanatatii celui internat.

Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fieconvins ca colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca vadepune tot efortul pentru a-l vindeca.

Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet detrimitere.Vor fi luati in evidenta la serviciul de primire ,vor fi trecuti inregistrul de internari,li se intocmeste foaia de observatie clinica cudatele de identitate. La serviciul de primire se pregateste bolnavul

pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de

bon.

Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna,terapie intensiva sau cardiologie.


11/34

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,estevindecarea.Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii

prielnice,necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare aorganismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente nocive alemediului inconjurator.

Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului unclimat de liniste,salon bine incalzit,ingrijit si aerisit.

Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat,este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru ase evita pozitiile fortate.Se vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali siolfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos.

Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavuluicare prin inhibitia scoartei cerebrale constituie un factor terapeuticimportant.Conditiile create in spital trebuie sa asigure bonavului unsomn mai bun decat cel obisnuit.

Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavulfrecvent,indiferen de solicitari,fara insa sa deranjeze odihna acestuia.

Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate siamenajate ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al

bolnavului.Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute insaloane.

Personalul administrativ care intra in sectie in interes deserviciu,precum si vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti deasistenta pentru a pastra o comportare modesta,linistita pe sectie.


12/34

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare.

A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt onecesitate pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incataceasta sa-si poata indeplini functiile.

Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatireasalonului.Acesta se curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdaritcu sange,alimente,secretii din timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de

pat trebuie pastrata curata si bine intinsa pentru a evita escarele.Atatlenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori estenevoie.

Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cuun prosop uscat regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la

pat fara sa oboseasca bolnavul,in primele zile fara sa fie ridicat.

Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii astratului cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebaceesi sudoripare,microbi care adera la piele.

Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecteurmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri

bolnavul de raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel caingrijirea sa se desfasoare in timp util,sa actioneze rapid cu miscarisigure dar totodata blande pentru a scuti bolnavul de alte suferinte sioboseala,sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un paravan fata de cei

din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse escarelor siactioneaza in vederea prevenirii acestora.

Observarea pozitiei pacientului in pat

Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la patin prima saptamana este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in


13/34

functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii incepand din primasaptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si

picioare.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3saptamani.

Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului

Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si altensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.

Captarea eliminarilor

Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,farasa fie ridicat din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile demictiune,volumul de urina in 24 ore si caracterele calitative aleurinii.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase saucu laxative usoare.

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cusupravegherea permanenta in primele zile a electrocardiogramei,atensiunii arteriale si a ritmului cardiac.

In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii demonitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiuniiarteriale,frecventei pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,infunctie de starea bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum sia temperaturii de cate ori este indicat de medic.

Tensiunea arteriala -valoarea normala a tensiunii arterialesistolice sau maxime variaza intre 120-140mmHg,iar a tensiuniiarteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.Masurarea tensiuniiarteriale se face cu ajutorul tensiometrului.Se noteaza in foaia de


14/34

temperatura cu creion de culoare rosie,pentru fiecare linie orizontala afoii de temperatura se socotesc 10 mmHg.

In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la

cateva ore,precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Candtensiunea arteriala scade brusc pericolul socului cardiogen esteiminent.

Pulsul -are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se obtine prin comprimarea arterei radiale pe un plan osossi se noteaza in foaia de temperatura cu un creion rosu,o linie orizontalacorespunzand la 4 pulsatii.

Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100 pulsatii/min.

Respiratia -are frecventa normala cuprinsa intre 16-18respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.

Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentrufiecare linie orizontala considerandu-se o respiratie/min.

Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctiede pompa.

Temperatura- are valori normale intre 36-37C,se masoara cutermometrul in axila,cel mai frecvent.Se noteaza in foaia detemperatura cu creion albastru,pentru fiecare linie a foii se socotescdoua diviziuni de grad.

Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5C,datorita substantelor piretogene produse in focarul de necroza.


15/34

2.5.Alimentarea bolnavului

Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselorfractionate.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit

dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai larecomandarea medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea

bolnavului se poate servi masa in sala de mese.Regimul alimentar va fihiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi alcatuit din lichide si

pireuri date lent cu lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri defructe,oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care producgaze sau intarzie tranzitul intestinal.Se interzice total fumatul.

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotiiinutile.

Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desimedicamentale se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri deurgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este

Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausulla pat,combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.

Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sauintramuscular,eventual intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sauglucoza10%.

Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sauintramuscular eventual intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub

controlul respiratiei.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala sideprimarea ventilatiei pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mgsubcutanat sau intramuscular,eventual 0,5mg intravenos poate preveniaceste fenomene.

Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.


16/34

Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in

perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.

Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent eadministreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.

In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1comprimat de 2-4 ori\zi.

Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arterialese face cu perfuziide Glucoza 5%,Dextran .

Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uzcardilogic,200mg intramuscular sau intravenos.

Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,lanevoie se face oxigenoterapie.

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange pentru probe de laborator indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leu-

cocite,VSH,colesterol,acid uric,transaminaze.

Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctievenoasa la nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin

punctie capilara prin inteparea pulpei degetului.

Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat desodiu 3,8% si 4,5 ml de sange.Valorile normale sunt 200-400 mg%.La

bolnavii cu IMA fibrinogenul este crescut.


17/34

Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prininteparea pulpeu degetului.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm.Bolnavii cu IMA prezinta leucocitoza cu valori intre10000-15000mm.

Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mgflorura de sodiu.Valoarea normala este de 80-120g%.Bolnavii cu IMA

prezinta hiperglicemie in primele 24-48 ore.

Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-oseringa de 2 ml care contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorilenormale sunt 1-10mm/1h,7-15/2h,la femei valorile sunt cu 1-3mm maimari.In IMA,VSH-ul este crescut.

Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 mlsange.Valorile normale sunt intre 180-280 g %.In cazul bolnavilor cuIMA,colesterolul nu prezinta modificari.

Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 mlsange.Valorile normale sunt intre 3-5 mg%.Acidul uric nu prezintamodificari in cazul bolnavilor cu IMA.

Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 mlsange.Valorile normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.Bolnavii cuIMA prezinta TGO crescuta 25-40 UI.

Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate,iar eprubetelevor fi insotite de un buletin de analize care contine numele

bolnavului,numarul salonului si al patului,diagnosticul clinic,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii si numele celui care a efectuat

recoltarea.2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impusede afectiune


18/34

Electrocardiograma EKG

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numiteelectrocardiografe.

Pregatirea bolnavului

Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul cu caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcatcomod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor pe bolnav

Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal aleelectrozilor.Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panzainmuiata intr-o solutie de electrolit,o lingura de sare la un pahar de apasau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6

precordial.

Montarea electrozilor pe membreRosu la mana dreapta

Galben la mana stanga

Verde la piciorul stang

Negru la piciorul drept

Montarea electrozilor precordial

V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului

V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului


19/34

V3-Spatiul intre V2 si V4

V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara

V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilaraanterioara stanga

V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlociestanga.

Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 undenotate in mod conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluricardiace se inscrie linia de 0 potential.EKG eset interpretata intotdeuna

de medic in lumina datelor clinice.

In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acesteareprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarctmiocardic acut,ele exprimand necroza,undele R sunt mai putinample,iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie.

2.9.Educatie pentru sanatate

Profilaxia IMA La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:

-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.

-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic, fara sare, glucide,hidrocarbonate si fractionat 5-6 mese pe zi.

-Se va reduce consumul de cafea.-Se va evita fumatul si alcoolul.

-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare amedicamentelor.


20/34

-Sa practice sporturi usoare.

-Sa aiba un program rational de munca si viata.

-Sa se prezinte la controale periodice.2.10.Externarea bolnavului .

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.

Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la dispozitia medicului de salon,in vederea formularii epicrizei.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i puteaasigura alimentatia pana in ultimul moment.

Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir dinspital.Pe baza acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.

Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la medic cuprinse in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavulla impachetarea lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi

condus pana la poarta spitalului de catre asistenta.

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

PLAN DE INGRIJIRE 1

Culegerea datelorNume:T

Prenume:R

Varsta:68 ani


21/34

Sex:masculin

Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Bucuresti

Profesia:pensionar Anamneza medicala

Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA

mama-sanatoasa

-personale-HTA ,gastrita cronica

Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferiorIstoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratamentneglijat,cu antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,intimpul unui stress emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere inmembrul superior stang prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la

Nitroglicerina sublingual,asociata cu anxietate,transpiratiireci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.

Motivele internarii

-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in membrul superior stang

Problemele pacientului

-dificultate in a respira


22/34


23/34

0076.05 160/120 85

82

19

17

36,6

36,8

1250 mlN

7.05 150/100 78

79

17

16

37,7

37

1300

ml

N

8.05 140/80 74

73

18

17

36,9

36,8

1350

ml

N

9.05 110/70 73

70

17

17

36,9

37

1450

ml

N

0.O5 115/70 69

69

18

18

36,6

36,8

1400 ml N

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normaleVSH 0,4 ml citrat de Na 3,8%,se

aspira sange pana la 2 ml.VSH=4/12mm VSH=1-10mm/h

7-15mm/hLeucocite

Hemoglobina

Trombocite

Hematocrit

Inteparea pulpei degetului.Serecolteaza 2 ml sange pecristale de EDTA.

L=10000mmc

Hgb=13%

T=21500

Htc=42%

L=4200-8000

Hgb=14-16g%

T=150-400000mmc

Htc=40-45%Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8% si 4,5

ml sangeF=180mg% F=200-400mg%

Glicemie 2 ml sange pe florura de Na 4mg

G=130mg% G=80-120mg%

Uree

Creatinina

Acid uric

5-10 ml sange,punctie venoasa U=80 mg%

C=2,4mg%

A.U=1-2mg%

U=20-40mg%

C=0,6-1,2mg%

A.U=2-6mg%Colesterol 5-10 ml sange,punctie venoasa 260mg 180-280mg%Examen sumar de urina Recipiente sterile,din jetul

mijlociu.Normal

Enzime 5-10 ml,punctie venoasa TGO=25U/L

TGP=13,5U/L

TGO=2-20U/L

TGP=2-16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise16.05 In primele 24-48h regimul este

strict:sucuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml

Alimente hipercalorice,alimente carecontin NaCl

17.05 Ceaiuri,compoturi,supe,lapte,

Sucuri de fructe,oua moi,pireuri.

Grasimi,prajeli,varza,fainoase incantitate mare


24/34

18.05 In plus paine cu unt Alimente care contin NaCl19.05 Lactate Alimente hipercalorice.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Data Medicamente Mod de administrare

16.05 Dipiridamol

Diazepam

Mialgin

Heparina

3*1 tb/oral

1tb seara/oral

2ml iv

1300 UI/H17.05 Aspirina

Betaloc

Trombostop

Diazepam

oral

100mg

0-0-2 oral

0-0-1 seara oral18.05 Betaloc

Aspirina

Trombostop

Nifedipin

100 mg

oral

0-0-2 oral

2*1 oral19.05 Captopril

Betaloc

Trombostop

Diazepam

10mg oral

100mg

0-0-2 oral

0-0-1 seara oral20.05 Betaloc

Trombostop

Diazepam

100mg

0-0-2 oral

0-0-1 seara oral

INVESTIGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatire pt examen Ingrijiri dupa examen16.05 EKG Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal,isi

va relaxa musculatura.

Montarea electrozilor:

-pe membre :rosu-mana dreapta

galben-mana stanga

Nu necesita ingrijirispeciale.


25/34

negru-picior drept,verde-picir stang.

-precordial

VI-sp 4 intercostal drept

V2-sp 4 intercostal stang

V3-intre V2 siV4

V4-sp 5 intercostal,pe liniamedioclaviculara stg

V5-sp 5 intercostal stg pe linia axilaraanterioara

V6-sp 5 intercostal stg pe linia axilaramijlocie.

17.05 Rtg toracic

EKG18.05 EKG19.05 Rtg toracic

EKG

PLAN DE INGRIJIRE 2

Culegerea datelor

Nume:VPrenume:A

Sex:M

Varsta:60 ani

Domiciliu:loc.Bucuresti,str.Grivitei 20.

Profesia:pensionar

Anamneza-antecedente heredo-colaterale -tata(decedat)ulcer

-mama astm bronsic


26/34

-personale -neaga

Diagnostic clinic - IMA anterior

Motivele internarii- durere violenta retrosternala cu caracter de apasarezdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in umarul stg si de a lungulmarginii cubitale a membrului superior stg

Istoricul bolii :bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureriretrosternale cu caracter de apasare,zdrobire.In timpul consultuluiefectuat de echipa salvarii bolnavul prezinta stopcardiorespirator,resuscitat de acestia(IOT,masaj cardiac extern).Dementionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in antecedentecarora bolnavul nu le-a acordat importanta.

Problemele pacientului -riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-anxietate

-alterarea mobilitatii fizice

-disconfort-durere

-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare1.Riscul alterarii circulatiei si respiratieidin cauza complicatiilor bolii manifestateprin dispnee,hipotensiunearteriala,transpiratii reci.

Pacientul sa fie echilibratcirculator si respirator.

Supraveghez T.A.,repiratia,pulsul

temperatura din 2 in 2 ore.Asigurpozitia semisezanda pt.favorizarearespiratiei.ef-ectuez EKG.

Pacientul este echilibracirculator si respirator.Nu auaparut complicatii.

2.Anxietate din cauza necunoasteriiprognosticului bolii manifestata prinngrijorare ,teama.

Pacientul sa fie echilibratpsihic,sa fie informatasupra regimului de viata

Educ pacientul sa aiba o viataordonata,echilibrata,port discutiilinistitoare.

Pacientul este echilibrat psihic.


27/34

si de alimentatie caretrebuie respectat.

3.Disconfort din cauza alterariimuschiului cardiac manifestat prindureri retrosternale fara cedare la NTG.

Sa se amelioreze durerilein 2-3 ore de laadmin.medicatiei deurgenta.

Asigur repaus fizic al bolnavului inperioada dureroasa.Administrezmedicatia indicata de medic.

Durerile se amelioreaza ladministrarea medicatiei,dar nudispare in totalitate.

4.Alterarea mobilitatii fizice legate de

deficitul motor si senzorial manifestataprin impotenta funcionala.

Pacientul sa-si recapete

indepen-

denta de miscareafectata relativ.

Asigur pozitia semisezanda in

repaus absolut la pat abolnavului.Mobilizez pacientul la 2ore.Efectuez masaj al membrelortimp de 10 min.Supraveghezmiscrile active ale bolnavului.

Pacientul reuseste sa realizeze

obiectivele impuse devenind maioptimist.

5.Dificultate in a dormi si a se odihnidatorita durerii,anxietatii,

sressului manifestat prinnsomnie,oboseala.

Pacientul sa beneficiezede confort fizic si psihicpentru a se odihni.

Se va favoriza odihna din timpulzilei prin creearea unui climat deliniste.Se vor administra sedativela indicatia medicului.

Pacientul prezinta un somnodihnitor.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

ata 2007 Puls Resp T.A. T Diu-reza Scaun0.04 82

81

19

20

145/95 36,6

36,4

1000 ml N

1.04 80

75

17

18

130/80 37,5

37,2

1100ml N

2.04 76

73

18

18

145/95 36,5

36,8

950 ml N

3.04 72

65

19

18

150/95 36,4

37

1150ml N

4.04 76

72

18

17

145/90 36.5

36,7

1100ml N

5.04 76

78

17

18

145/90 36.5

36.7

1200ml N

EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normaleVSH 0,4 ml citrat de

Na3,8%,1,6 ml sangeVSH=10/23 VSH=1-10/h

VSH=7-15/2hLeucocite

Hemoglobina

Trombocite

Hematocrit

Inteparea pulpeidegetului,2ml sange pecristale de EDTA

L=8800

Hgb=14g%

T=220000

Htc=45%

L=4200-8000mmc

Hgb=14-16g/ml

T=150-400000mmc

Htc=40-45%Fibrinogen 0,5ml citrat de Na

3,8%,4,5 ml sangeF=180MG% F=200-400mg%

Glicemie 2ml sange pe 4 mg florura G=110mg% G=80-120 mg%


28/34

de NaUree

Acid uric

Creatinina

5-10 ml sange prin punctievenoasa

U=27mg%

A.U=2,67mg%

C=0,92mg%

U=20-40MG%

A.U.=2-6mg%

C=0,6-1.2mg%

Enzime 5-10 ml sange prin punctieven. GOT=52

GPT=31,3

GOT=2-20 UI

GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR

Perioada Alimente permise Alimente interzisePrimele 24-48 ore Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml Alimente hipersodice si

hipercalo-

rice

Prima sapt. Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de legume,iaurt,budinci,lapte Fainoase in cantitatimari,NaCl

A doua sapt. Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu-

cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata fiarta,legume cu ulei

Vor fi evitate elimentele careproduv gaze sau intarzietranzitul intestinal

A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format din55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu varsta,sexul,gradul deactivitate.

Grasimi,prajeli,varza

INVESTIGATII PARACLINICE

Data 2007 Examene curente Pregatirea pt.examen Ingrijiri dupa examen10.04 EKG

RTG toracic

Se explica bolnavuluimodul de desfasurare aexaminarii.Se cerebolnavului sa stearelaxat,examinarea seface in camere linistite la20 C,bolnav in repaus 20min.


11-15.04 EKG

RTGtoracic

TRATAMET MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare

10.04 Glucoza 5%

Xilina

Heparina

Propranolol

Fortral

500 ml iv

200mg iv

140u/h iv

1mg iv

30mg iv


29/34

11.04 Aspirina

Diazepam

Propranolol

Trombostop

1-1-2 0-1/2-0 tb

0-0-1 tb seara

1mg iv

-1/2-o tb12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza13.04 Nifedipin

Propranolol

Aspirina

Dipiridamol

0-1-1 Tb

1mg iv

3*1/zi

14.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

PLAN DE INGRIJIRE 3

Culegerea datelor

Nume:A

Prenume:S

Sex:M

Varsta:75 ani

Domiciliu:loc Bucuresti,str.Ghe.Doja,nr 124.

Profesia:pensionar

Anamneza :

Antecedente heredo-colaterale -mama decedata,Cardiopatieischemica

-tata decedat ulcer gastric

Antecedente personale-apendicectomie 1965


30/34

Diagnostic: IMA anterior,HTA

Istoricul bolii: Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter

constrictiv cu iraduere in membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie,ameteli.

Motivele internarii -durere precordiala cu caracter constrictiv cuiradiere in membrul superior stg

-dispnee paroxistica

-transpiratii reci

-adinamie

Problemele pacientului

-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-proces inflamator

-anxietate

-disconfort

-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei dincauza complicatilor bolii manifestata prindispnee paroxistica,hipotensiune arteriala.

Pacientul sa fie echilibratcirculator si respirator.

Supraveghez temperatura,T.A.

respiratia,pulsul la intervale egale

de timp.Efectuez EKG,asigurpozitia semisezanda pt favorizarearespiratiei.

Pacientul este echilibracirculator si respirator.

2.Anxietate,senzatie de "moarte iminenta" dincauza lipsei de cunoastere a bolii manifestataprin agitatie si teama.

Pacientul sa prezinte ostare generala buna.

Port discutii linistitoare siincurajatoare cu bolnavul.il educcu privire la mentinerea unui modde viata sanatos.

Starea generala bolnavului s-a imbuna-

tatit.3.Proces inflamator datorita focarului denecroza manifestat prin sufebrilitate.

Pacientul sa prezinte otemperatura in parametrinormali.

Administrez antipiretice:

paracetamol

Pacientul nu prezinmodifica-ri ale curbtermice.


31/34

4.Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiacmanifestat prin dureri precordiale cu caracterconstrictiv.

Sa se amelioreze durerilein 2-3 ore de la admini-

strarea trat. de urgenta

Asigur repausul fizic si psihic alpacientului in perioadadureroasa.Ad-

ministrez medicatia indicata demedic.Efectuez EKG.

Durerile se amelioreazla admini-

strarea medica-

Tiei.5.Dificultatea in a se odihni din cauzadurerii,anxietatii,manifestat prin ore de odihnansuficiente.

Bolnavul sa declare caare un somn odihnitordupa 2-3 zile.

La indicatia medicului se voradministra sedative sisomnifere,se va diminuaanxietatea prin discutiiincurajatoare.se va asiguraconfortul de noapte.

Pacientul prezinta usomn odihnitor,linidupa 2 zile.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 T.A Puls Resp T Diureza Scaun05.04 130/90 70

75

20

18

36,6

36,8

1000 N

06.04 130/95 60

65

18

19

36,9

37

3

1200 N

07.04 140/95 60

68

17

17

36,9

37,1

1400 N

08.04 145/95 65

73

17

18

37,2

37,4

1450 N

09.04 150/90 75

76

18

19

36,9

37

1500 N

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normaleVSH 0,4 ml citrat de Na3,8%,pe

1,6 ml sange6/14 1/10mm/h

7-15mm/2hLeucocite

Hemoglobina

Trombocite

Hematocrit

Inteparea pulpeidegetului.se recolteaza 2ml sange pe cristale deEDTA

L=9700mmc

Hgb=13g%

T=200000

Htc=39,4%

L=4200-8000mmc

Hgb=14-16g%

T=150-400000mmc

Htc=40-45%Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8%,pe

4,5 ml sangeF=170mg% F=200-400mg%

Glicemie 2ml sange pe 4 mg florurade Na.

G=115mg% G=80-120mg%

Uree

Creatinina

5-10 ml sange prin punctievenoasa

U=26mg%

C=2,4mg%

U=20-40mg%

C=0,6-1,2mg%


32/34

Acid uric A.U=7,94mg% A.U.=2-6mg%Colesterol 5-10 ml sange punctie

venoasa260mg% C=180-280mg%

Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015-1025Enzime 5-10 ml sange punctie

venoasaTGO=25U/L

TGO23,5U/L

TGO=2-20 UI

TGP=2-16 UI

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

INVESTGATII PARACLINICE.

Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.O5.04 EKG

RTG toracica

Se explica bolnavuluimodul de desfasurare aexaminarii.Se cerebolnavului sa stearelaxat,examinarea seface in camere linistite,la20 C,bolnav in repaus 20min


O6-09.04 EKG

RTG toracica

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare05.04 Glucoza 5%

Propanolol

Xilina

Heparina

Diazepam

Mialgin

500 ml iv

1mg iv

200 mg iv

1400 u/h iv

1 tb seara

2 ml iv

06.04 Aspirina

Dipiridamol

Propanolol

NTG

Trombostop

3*1/zi

0-0-1 tb

1 mg iv

0-1-1 S.L

1 tb/zi

Perioada Alimente permise Alimente interzise05.04 Ceaiuri,compoturi,supe

Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane.

Alimente care contin NaCl,calorca consistenta

09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval branzatopita,mezeluri necondimentate:parizer,sunca,carne slabapasare,vita,peste,fructe si legume proaspete

Grasimi,prajeli,varza,fainoase mare,alimente hipersodate si hiper


33/34

07.04 Acelasi tratament Aceeasi doza08.04 Acelasi tratament fara Dipiridamol Aceeasi doza09.04 Propanolol

Aspirina

Trombostop Nifedipin

1mg iv

3*1/zi

1tb/zi

0-1-1 SL

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII

Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit canecroza a muschiului cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia uneiscleroze cicatriciale.Deoarece este o urgenta necesita acordareaingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza

prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.

Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sacunoasca simptomatologia,etiopatogenia,formeleclinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice si delab,prognosticul.

Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cuIMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vedereaasigurarii conditiilor de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientuluiin pat,urmarirea faciesului si a functiilor vegetative,vitale,pregatirea siefectuarea tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab siinvestigatii paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.

Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta deurgenta la spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cuiradiere in membrul superior stg,dispnee paroxistica,transpiratii

reci,adinamie.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma ingrijirilor specifice sia tratamentului aplicat durerea si anxietatea se remit,parametriifunctiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza,stareagenerale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.


34/34

Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezintatabloul clinic al IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitaresi masaj cardiac extern se reuseste mentinerea ritmului cardiacspontan,iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutiaeste favorabila fara complicatii.

Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia deTerapie intensiva cu durere violenta precordiala,cu iradiere in membrulsuperior stg,prelungita cu peste 30 min care nu cedeaza la NTGsublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul deIMA anterior.

BIBLIOGRAFIE

1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,edituraMedicala 1964

2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Titirca,EdituraMedicala,Bucuresti 2002

3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,edituraAll,vol,2

4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	cortez-papa-bun
View:	3,875 times
Download:	171 times

Plan de Ingrijire Pacient Infarct Miocardic Acut

Documents