Plan de dezvoltare a Comunei Dumbrăveni pentru … de...4 Satul Dragosloveni apare atestat în anul...

1

Plan de dezvoltare a Comunei

Dumbrăveni

pentru perioada 2014-2020

La elaborarea acestui document au fost utilizate informaţii de interes public, disponibile pe diverse pagini web, dar şi date/statistici furnizate ca urmare a solicitărilor adresate autorităţilor şi instituţiilor competențe. De asemenea, pentru sublinierea specificului local, au fost solicitate date beneficiarului acestui plan și căruia îi revine responsabilitatea cu privire la exactitatea lor.

nnc-,lT

Consultanta cf, 'Training

2

Context

În prezent, comunitățile locale din România întâmpină greutăți și nevoi din ce în ce mai diverse și mai complexe care în final se răsfrâng asupra calității vieții cetățenilor lor. Mare parte dintre acestea se circumscriu responsabilităților și atribuțiilor autorităților administrației publice locale, văzute ca entități a căror principală menire este de a asigura o viață mai bună cetățenilor care le-au validat. Crearea condițiilor necesare dezvoltării locale reprezintă o necesitate dar şi o provocare pentru toate comunităţile din statele membre ale UE, autorităţilor administraţiei publice locale revenindu-le responsabilitatea stabilirii priorităţilor de dezvoltare în acord cu specificul zonei, dar care să se plieze pe prioritățile regionale, naționale și europene și implicit pe oportunitățile de finanțare disponibile în acest context.

Abordarea de jos în sus a procesului de dezvoltare locală este menită să răspundă provocărilor de natură teritorială, să contribuie la consolidarea capacităţii, responsabilității, implicării și apropierii de cetățean a administrației publice locale.

Administrațiilor le lipsește însă adeseori capacitatea de a acționa susținut și eficient în această direcție, sau resursele aflate la dispoziția lor sunt insuficiente și grevate de inadvertențe, mergând de la lipsa experienței necesare la nivelul planificării strategice prin care se evaluează priorităţile sociale, economice şi de mediu ale comunității, până la probleme ce țin de managementul resurselor umane sau nivelul dotărilor materiale.

Îmbunătățirea acestei situații se poate face prin continuitatea și trendul ascendent al unui proces de dezvoltare locală sustenabilă aplicată unor sectoare diverse - atât în domeniul unei infrastructuri publice de calitate și adecvate dezvoltării economice și sociale, al unor servicii mai bune şi mai ieftine pentru populaţie, al valorificării potențialului agricol, al celui turistic, al formării şi reconversiei resurselor umane devenite elemente de dezvoltare economică, dar și al valorificării elementelor tradiționale, culturale şi a specificității locale. Toate acestea presupun resurse financiare, materiale și umane însemnate, deci implicit depășirea unor constrângeri legate de lipsa acestora.

În perspectiva financiară 2007-2013, comunitățile rurale din România au avut la dispoziţie oportunități de finanțare a nevoilor în domeniul infrastructurii sau serviciilor, pentru întâmpinarea cărora multe dintre acestea nu au fost pregătite, ratând proiecte relevante și generatoare de creștere sau orientându-se către priorități mai puțin stringente în lipsa unei viziuni strategice adecvate.

nnc-,lT


3

În perioada 2014-2020, comunitățile au o nouă șansă de care trebuie să profite în numele locuitorilor lor, învățând din greșelile anterioare sau dimpotrivă, îmbunătățindu-și performanțele. Iar punctul de pornire trebuie să fie procesul de elaborare şi promovare a planurilor de dezvoltare locală, integrat într-un demers de planificare strategică ce vizează abordarea integrată a tuturor aspectelor de natură economică, socială şi teritorială şi asigurarea finanţării multifond a priorităţilor stabilite în acord cu reglementările europene şi naționale în domeniu, cât şi cu alte documente programatice şi strategice specifice la nivel european şi naţional, cu strategiile europene orizontale/ sectoriale cu impact asupra priorităților de dezvoltare şi obiectivelor care trebuie atinse de Statele Membre, dintre care:

• Strategia Europa 2020, strategiile pentru creștere şi ocupare etc. • Regulamentele europene privind Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună şi

Politica Comună în domeniul Pescuitului, Cadrul Strategic Comun, precum şi regulamentele specifice pentru fiecare Fond în parte, inclusiv cele pentru FEADR şi FEPAM

• Documente de planificare şi politicile relevante la nivel național, regional, județean.

Prin urmare, demersul de planificare strategică promovat la nivelul comunei Dumbrăveni presupune corelarea necesităților de dezvoltare a acesteia, necesități materializate în propunerile de proiecte identificate și pentru a căror realizare se urmărește obținerea de finanțare din fondurile alocate pentru perioada de programare cu 2014-2020, cu specificul acestei comunităţi, specific subliniat în cadrul descrierii acesteia.

1. Descrierea comunităţii

Atestarea istorică În cadrul actualei organizări teritoriale a ţării, comuna Dumbrăveni, a luat fiinţă ca urmare a aplicării Legii 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, deşi organizarea sub diferite forme administrative a localităţii a fost funcţionabilă şi înainte de această dată.

În ce priveşte continuitatea vieţii materiale pe teritoriul comunei Dumbrăveni, există dovezi ale ocupării acestui spațiu din timpuri străvechi, dar prima atestare documentară a satului de reşedinţă (Dumbrăveni) apare în anul 1609.

nnc-,lT


4

Satul Dragosloveni apare atestat în anul 1602, iar satul Cîndeşti apare atestat în anul 1560. Localitatea a fost strâns legată de aşezările urbane din apropiere - Râmnicu Sărat şi Focşani, Râmnicu Sărat fiind oraşul de care această aşezare a fost legată din punct de vedere comercial, politic şi juridic. De asemenea, localitatea Gugeşti a avut un rol deosebit în dezvoltarea comunei Dumbrăveni de-a lungul timpului, aceasta fiind atestată în documente ca sat component al actualei comune Dumbrăveni până în anul 1923. Nu poate fi stabilită cu rigurozitate data apariţiei ca aşezare de sine stătătoare a localităţii Dumbrăveni, însă în anul 1609 apare nominalizată denumirea de Tîrgu Cucu, care a fost schimbată în anul 1865 în Plăgineşti, după numele latifundiarului Alexandru Plagino, pe a cărui moşie se află. Din anul 1948 şi până în anul 1965 denumirea localităţii a fost „Suvorov”, după numele generalului rus A.V. Suvorov care în 1789 a purtat unele lupte pe aceste meleaguri. Din anul 1965 şi până în prezent localitatea poartă numele de Dumbrăveni şi este organizată ca o aşezare de sine stătătoare cu rangul de comună cuprinzând satele componente

1.1 Administraţia publică locală – Consiliul Local, Primăria

Potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile cărora le revine responsabilitatea elaborării planurilor de dezvoltare locală şi punerii în aplicare a acestora sunt consiliile locale şi primăriile.

Deţinând în principal rol deliberativ, exercitat inclusiv prin aprobarea planurilor şi strategiilor inițiate la nivelul acestui palier administrativ, Consiliul Local al Comunei Dumbrăveni este format dintr-un număr de 13 consilieri locali.

În vederea promovării şi ulterior aprobării hotărârilor în cadrul şedinţelor consiliului, aceştia fac parte din diverse comisii de specialitate cum ar fi:

• comisia pentru buget- finanţe urbanism, programe de dezvoltare economico-socială şi administrarea domeniului public şi privat al comunei,

• comisia pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice şi a drepturilor cetăţenilor, agricultură, gospodărire comunală, protecţia mediului, servicii şi comerţ,

• comisia pentru învăţământ, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement.

nnc-,lT


5

În cadrul primăriei îşi desfăşoară activitatea 28 de persoane dintre care 13 funcţionari publici şi 15 persoane încadrate cu contract individual de muncă.

Pentru furnizarea către populaţie a serviciilor publice de interes local în subordinea Primăriei Comunei Dumbrăveni, au fost înfiinţate următoarele servicii:

• Serviciul public comunitar local „Evidenţa persoanelor”,

• Servicul public „Piaţa mixtă comunală”, • Serviciul public „Asistenţă socială”,

• Servicul „Paza bunurilor publice”

Organigrama structurii executive a aparatului administrativ demonstrează o bună repartizare a sarcinilor şi responsabilităților la nivel local:

Pentru eficientizarea modului de îndeplinire a atribuțiilor ce îi revin, Consiliul Local Dumbrăveni a pus în aplicare oportunitatea oferită de Legea 215/2001 privind administrația publică locală, prin aderarea la asociații de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea în comun a proiectelor și activităților ce cad în sarcina consiliilor locale în folosul comunităților membre.

CONSILIU LOCAL

PRIMAR

VICEPRIMAR S.P. ALIM. APĂ

CONTAB.

BUGET

IMPOZITE

TAXE

S.P.V. SIT.

URGENŢĂ

ACT. CULT.

EDUC.

SECRETAR CADASTRU

AGR.

INST. PERS.

EVID. PERS ASIST. SOC REG. AGRICOL

ADM. GOSP.

S.P PIAŢA MIXTĂ

S.P PAZĂ URBANISM

nnc-,lT


6

Astfel, prin Hotărârea Consiliului Local Dumbrăveni nr 4/20131, a fost aprobată aderarea comunei la Asociația Comunelor din România „Comunitatea de comune VN Sud”. De asemenea, prin Hotărârea Consiliului Local Dumbrăveni nr 20/20132, a fost aprobată aderarea comunei la Asociația de Dezvoltare Intercomunitara „Dumbrăveni – Bordești” al cărei scop este gestionarea eficientă în comun a unor activități de interes zonal mai restrâns..

1.2 Amplasarea geografică. Caracteristici fizico-geografice, delimitări teritoriale

Comuna Dumbrăveni este situată în sud-estul României, teritoriu care este încadrat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale României, ocupând 15% din teritoriul ţării, respectiv 35.762 km2 3

În componenţa acesteia intră 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Această regiune cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului în centru şi câmpia Covurluiului în nord, podişul Dobrogei în est şi sud. În partea de nord a podişului Dobrogei se află Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o porțiune a Carpaţilor de Curbură şi a Subcarpaţilor de Curbură. Judeţul Vrancea are o suprafaţă de 4857 km2 reprezentând 2,04% din suprafaţa ţării şi este învecinat cu următoarele județe: la nord judeţul Bacău, la nord-est judeţul Vaslui, la est judeţul Galaţi, la sud-est judeţul Brăila, la sud şi sud-vest judeţul Buzău şi la vest judeţul Covasna. Relieful acestui judeţ este dispus în trepte ce scad în altitudine de la vest spre est, şi cuprinde Munţii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu și Lepsa), Dealurile Subcarpatice şi Câmpia Siretului Inferior, mărginită de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord-est şi Câmpia Râmnicului la sud–est.

Comuna Dumbrăveni este situată în zona de sud a judeţului Vrancea, dezvoltată de o parte şi de alta a Râului Râmna şi traversată de Drumul Naţional nr. 2 (E85), tronsonul Râmnicu - Sărat - Focşani. Teritoriul este străbătut de la vest la est de Râul Râmna care colectează apele din precipitaţii, de pe versanţii proprii cât şi ai Pârâurilor Recea şi Bulibaşa. Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei însumează 3259 ha.

Prezența Râului Râmna determină însă riscuri de eroziune și alunecări ale malurilor în zonă, care pun în pericol chiar și gospodăriile populației. Ca urmare, Consiliul Local s-a preocupat de

1 www.Dumbrăveni.primarievn.ro 2 www.Dumbrăveni.primarievn.ro 3 http://www.adrse.ro

nnc-,lT


7

această problemă dispunând trecerea din domeniul public în domeniul privat al comunei a unei suprafețe de teren, în vederea construirii de locuințe pentru familiile strămutate din zonele inundabile sau amenințate de alunecări de teren4

Comuna este delimitată convenţional de teritoriile administrative ale localităţilor cu statut similar, după cum urmează:

• în partea de nord: Comuna Popeşti • în partea de est: Comuna Gugeşti, comuna Sihlea • în partea de sud: Comuna Tâmboieşti

• în partea de vest: Comuna Bordeşti, comuna Gura Căliţei.

Teritoriul administrativ Dumbrăveni este situat la limita estică a dealurilor şi colinelor din structura Carpaţilor de curbură. Hotarele comunei au fost stabilite prin reglementări legale legate de împărţirea administrativ teritorială a ţării şi sunt constituite din limite de parcele cadastrale şi drumuri.5

Teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastră, iar perimetrul comunei Dumbrăveni se află amplasat conform „Indicativ P. 100/92-Normativ pentru proiectarea antiseismică a contrucțiilor de locuințe social-culturale, agrozootehnice” în zona cu gradul 8 de seismicitate.

4 HCL Dumbrăveni nr 18/ 2013 – www.Dumbrăveni.primarievn.ro 5 http://judetulvrancea.blogspot.ro/2010/01/comuna-Dumbrăveni-judetul-vrancea.html

nnc-,lT


8

sursa: http://www.cjvrancea.ro

Satele componente ale comunei sunt: • Dumbrăveni, • Cândeşti, • Dragosloveni,

• Alexandru Vlahuţă6 .

6Statutul Comunei Dumbrăveni -http://www.Dumbrăveni.primarievn.ro/docs/documente/2013/Statutul%20comunei%202013.pdf

Consu[tanta e:l q'rainine

Bacau

Galati,

N Buzau

IBraila

9

1.3 Aspecte socio- demografice

• Demografie

La nivel regional, distribuția populației este neuniformă, densitatea acesteia variind de la un județ la altul. În funcție de mediul de rezidență, există diferențe majore între județe în ceea ce privește ponderea locuitorilor. Există județe cu o populație preponderent urbană cum ar fi Constanța (69,4) sau Brăila (64,9%), dar și județe cu o pondere a populației rurale foarte ridicată, cum ar fi județul Vrancea (62,3%).

La nivelul Regiunii Sud-Est, din punct de vedere demografic se înregistrează un declin datorat îmbătrânirii accentuate a populaţiei şi se observă o tendinţă continuă de scădere a numărului de locuitori. Indicii de natalitate au valori medii şi sub medii. Totuşi, se poate spune că există posibilităţi de înnoire şi sporire a forţei de muncă mature.7

Aceeaşi tendinţă de scădere a numărului total al populaţiei se observă şi la nivelul judeţului Vrancea, populaţia la nivelul anului 2011 scăzând cu 8,26 procente faţă de anul 2010.

Din numărul total de 68 de comune componente ale judeţului Vrancea, Comuna Dumbrăveni se situează pe locul 18 ca număr total de locuitori, fiind în acelaşi timp a 14-a comună în privinţa numărului populaţiei stabile din cadrul său.

În ceea ce priveşte numărul mediu de persoane care locuiesc într-o gospodărie a populaţiei, la nivelul comunei Dumbrăveni acesta este de 2,9 în timp ce numărul mediu de locuitori într-o gospodărie a populaţiei în zona rurală a judeţului este de 2,5.

Aspectele prezentate mai sus rezultă și din graficele și tabele prezentate în continuare.

Tabel nr.1: Populaţie, gospodării şi clădiri la nivelul judeţului Vrancea, a mediului rural din judeţul Vrancea şi a Comunei Dumbrăveni- anul 2011

Judeţul/Mediul/

Localitatea

Populaţie stabilă

Populaţia Stabilă

Din Gospodăriile

populaţiei

Numărul Gospodăriilor

populaţiei

Numărul mediu de persoane

pe o gospodărie

a

Numărul clădirilor

Clădiri cu

locuinţe

7Profilul Socio-Economic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est -http://www.cjvrancea.ro/work1/cjvr/files/file/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Regiunii/Profilul%20socio-economic%20al%20Regiunii%20Sud-Est.pdf

nnc-,lT


10

populaţiei

Vrancea 323080 321586 127932 2,51 112046 111870

Mediul rural 208915 208504 81108 2,57 96202 96085

Dumbrăveni 4165 4165 1438 2,90 1812 1806

Sursa: Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011 -http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

Din datele referitoare la strutura populației pe grupe de vârstă rezultă un declin vizibil al sporului natural în mediul rural.

Grafic nr.1: Structura populaţiei pe grupe de vârstă în mediul rural la nivelul judeţului Vrancea la 1 iulie, în perioada 2005-2011

Sursa: Prelucrarea datelor prezentate în Anuarul statistic al judeţului Vrancea- ediţia 2012

Grafic nr.2: Populaţia pe grupe de vârstă în mediul rural la nivelul judeţului Vrancea în anul 2011

Sursa:Prelucrarea datelor din Anuarul statistic al judeţului Vrancea –ediţia 2012

250002000015000100005000

o

Structura populatlel pe grupe de varsta - mediulrural

.2005 .2006 .20D7 .2008 .2009 .2010 .2011

lPopulatia rurala pe grupe de varstalinanul 2011 la nivel de jude'!

6%

tineri21%

11

În ceea ce privește evoluțiile demografice înregistrate la nivelul comunei Dumbrăveni din datele statistice referitoare la perioada 2008-2010 rezultă o anumită tendință de stabilitate a acesteia, în timp ce în intervalul 2010-2012 se înregistrează o ușoară scădere.

Grafic nr.3:Evoluţia populaţiei comunei Dumbrăveni în perioada 2008-2010 la 1 iulie

Sursa : Prelucrarea datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea

Grafic nr.4: Evoluţia populaţiei comunei Dumbrăveni în ultimii 3 ani

Sursa: Date privind populaţia comunei furnizate de Primăria Comunei Dumbrăveni

Consultanta e!l 'Training

4380

4370

4360

4350

4340

4330

4320

Evolutia populatiei in p1erioada 2008 - 20:10

43/2

-.. 4338--------

4500

4400

4300

4200

41.00

4000

"""4340

2008 2009 2010

Evolutia populatiei in perioada 2010 -20:1.2

41-385

4376

~ 4165

2010 2011 2012

12

Grafic nr .5: Trendul numărului de locuitori ai comunei Dumbrăveni în perioada 2010-2012

Sursa: Date privind populaţia comunei furnizate de Primăria Comunei Dumbrăveni

Grafic nr.6: Structura populaţiei Comunei Dumbrăveni în anul 2010

Sursa:Prelucrarea datelor cuprinse în Anuarul statistic al judeţului Vrancea –ediţia 2012

În ciuda tendinței de îmbătrânire a populației constatate atât la nivel regional, dar și județean, din datele referitoare la comuna Dumbrăveni în anul 2010 reiese că tinerii și adulții reprezintă un procent însemnat, respectiv 21% și 39% (procente mai mari decât la nivel de județ), în timp ce


4450

4400

4350

4300

42.50

4200

4130

4100

4050

Trendul numarului de locuitori ai comuneiD'umbraveni

..... <,<,<,

"'"-+-numar locuitori

201.0 2011 2012

Str uct.ura populajtel cornunalDurnbrtive nl pe c3It,egorii de varste in

anul2010

tfineri21%

13

bătrânii reprezintă 19%, procent care reprezintă însă mai mult de 1000 persoane în vârstă de peste 60 ani.

• Ocuparea forţei de muncă la nivelul comunei Dumbrăveni

Analiza datelor prezentate în graficele de mai jos denotă o tendință de scădere a populației ocupate la nivelul comunei în intervalul 2008-2011.

Grafic nr. 7: Număr mediu de salariaţi pe domenii la nivelul comunei Dumbrăveni în perioada 2008-2011

Sursa: Prelucrarea datelor statistice Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea

Evolulia nUirnarului to1:al de angajait'i280 .... 271

..... ~&~L~~

~~232

270

260

250

240

230

220

210

200:8 210109 2.010 2011

14

Grafic nr. 8: Structura populaţiei active pe domenii de activitate la nivelul comunei Dumbrăveni, în anul 2011

Sursa: Prelucrarea datelor statistice Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea

1.4 Dezvoltarea economică (companii private, PFA-uri, asociaţii familiale etc)

Comuna Dumbrăveni are un profil preponderent agricol. Pe lângă producția agricolă reprezentată de produse şi subproduse realizate din viticultură, grâu, porumb, fasole și alte legume, locuitorii se ocupă şi cu creşterea animalelor şi păsărilor.

Comuna dispune de o suprafaţă totală de 3259 ha, din care suprafaţă agricolă cultivată 2769 ha şi un număr de 2059 producători agricoli.

Din analiza datelor referitoare la structura suprafeței agricole a comunei prin raportare la modul de folosință a acesteia reiese că la nivelul lui 2011, cea mai însemnată pondere era deținută de terenul arabil, respectiv 44%.

Consultanta til rrraining

Structura populatlel active in functte de domeniul de activitate - Anul2011

1%

• constructtl

• comert. repararea autovehlculeror ~Imotoclcletelor

• intermedierifinanciare ~i asigu~ri

• tranzac!ilimobillare

• adminislratiepublica ~i aparare, asigurarisociale din sistemulpublic

• invil\ilmiint

• silniltate ~i asisten\iI sociala

• aClivitilti de spectacole, culturale~irecreative

numArul~omerilor

15

Grafic nr.9: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă la nivelul comunei Dumbrăveni în anul 2011

Sursa: Date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea

În funcție de tipul culturilor înființate în anul 2012 se constată că cea mai mare suprafață agricolă este ocupată de vii, respectiv 44%.

Grafic nr.10: Ponderea culturilor în total suprafaţă cultivată (2769 ha) la nivelul comunei Dumbrăveni

Sursa: Date furnizate de Primăria Comunei Dumbrăveni

De asemenea, pe teritoriul comunei există o baltă pentru pescuit, care în prezent se află în domeniul privat al acesteia, având suprafaţă de 42000 mp, suprafață ce include baltă şi teren

StrUictura s.uprafeltei agricole dUipa modUli defolosin!al - Anul 2.01.1

591' 1%

• arabila• livezi;;;i pepinie,re pomicolle

• ·vii;;;i Ipepinie.re vrttco!e

• pa:;;uni

• ·fane·-r;e

Culturi la nivelul anului 20123%

1%

• cereal€! • viii .liv@zli .lpaSUIlni • cultun furajsre .llegume • alit€!cultun

16

adiacent. Aceasta este situată în extravilanul Comunei Dumbrăveni, în zona inundabilă a râului Râmna, accesul realizându-se pe drumuri de exploatare.

În comună se profilează un sector de prestări servicii mai ales pe linia prelucrării produselor agricole (morărit şi vinificare). Capacităţile de producţie existente pe teritoriul administrativ al comunei sunt în mare măsură exploataţiile agricole particulare, precum şi altele mai mari cum ar fi: Secţia Cândeşti a Vincon Vrancea, Prodalis S.R.L., Agromec S.A. Dumbrăveni, Meister Com S.R.L., Secţia Dumbrăveni a Administraţiei Judeţene a Drumurilor.

O componentă semnificativă a funcţiei economice o constituie activitatea de comerţ prin agenţii economici nominalizaţi după cum urmează: Adridana Impex S.R.L., Cristarom Com S.R.L., Fanta C. Impex S.R.L., Lord Prodcom S.R.L., Solev Comex S.R.L., Ugocom S.R.L. etc.

Piaţa mixtă comunală oferă spaţiu comercial pentru o serie de agenţi economici şi persoane fizice care se ocupă cu comerţul din toate localităţile limitrofe comunei Dumbrăveni. În prezent, piața nu este modernizată, nu dispune de amenajări pentru desfacerea produselor în condiții bune și nu este conectată în totalitate la rețeaua de utilități publice. Funcționează sub formă de târg duminical, neatingând potențialul funcției economice pe care o poate îndeplini.

nnc-,lT


17

Structura agenților economici în raport cu domeniul în care aceștia activează este prezentată în Graficul nr. 11: Agenţii economici pe domenii de activitate, la nivelul Comunei Dumbrăveni, anul 2012


1.5 Resursele naturale

Unul dintre avantajele competitive de care beneficiază Regiunea Sud-Est, în comparaţie cu celelalte regiuni alte ţării, este acela al păstrării şi conservării mediului natural, neafectat de prezenţa şi activităţile omului. Astfel, în cadrul rezervaţiilor naturale, nu puţine sunt speciile de plante şi animale declarate endemice sau monumente ale naturii.

St..-uctul'"a agentilol'" eco rio rrrlcl In functie de domeniulde activitate

•agricultura, si IvicuItura, apicultura, vinicultura ~i pescuit

• c o r-ist r-o r.t! i

• cOlnerlul cu ridicata:;;i cuamanuntul

• r-epa r-at-ea au rove h icu lero,;;irn o coc.rcl e tetc.r

• irrt errn ed ieri fi nan ci are ~iasigurari

• administratie publica §i aparare, asigurari sociale din sistemulpublic

• sanatate §i asistenta soc:ial<'

• activita,i despectac:ole, culturale §irecreative

• pr e st.arl servicii

18

În plus, conservarea pădurii şi a rezervelor de peşte în regiune reprezintă o prioritate atât timp cât acestea oferă oportunităţi de dezvoltare economică semnificative prin exploatare raţională (exploatarea în concordanţă cu capacitatea de redresare a respectivelor rezerve).

Judeţele componente ale Regiunii Sud-Est sunt vestite pentru capacităţile de exploatare în sectorul viticulturii, dar se regăsesc şi rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase în judeţele Brăila, Vrancea şi Galaţi.

În ceea ce priveşte comuna Dumbrăveni, pe teritoriul acesteia predomină terenurile ce sunt incluse în clasa a IV-a de favorabilitate (40,6%), terenuri clasa a III-a (32,5%), terenuri clasa a II-a (23%) şi clasa a V-a (3,3%).

Pe dealurile comunei se regăsesc exemplare din vegetaţia de silvostepă cum sunt păioasele ca: cimbrişorul, arbuşti, măceş, păducel, etc. Din flora ierboasă amintim gramineele: meişor, mohor, traista ciobanului, cimbrul sălbatic, ciulinul, etc.

O mare parte din animalele sălbatice ce trăiau în zonă au dispărut din cauza diminuării suprafeţelor împădurite, care ocupă la nivelul anilor 2010-2011 doar 144 ha din totalul suprafeţei comunei. Datorită chimizării excesive a scăzut numărul iepurilor şi păsărilor ce sălăşluiau în zonele cu pomi fructiferi.8

1.6 Starea infrastructurii de transport

Din totalul de 152 kilometri de reţea stradală la nivelul comunei Dumbrăveni, doar 27,68 kilometri reprezintă drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică, restul de 28,64 kilometri reprezentând drumuri pietruite, 93, 90 kilometri, drumuri de pământ şi 1,78 kilometri reprezentând DC 158 ce face legătura între satul Dragosloveni şi satul Bordeşti şi care urmează a fi asfaltat, în situaţia acordarii finanţării necesare.

Însă din analiza datelor prezentate în tabelul de mai jos rezultă o responsabilitate sporită a autorităților administrației publice locale din această comună în ceea ce privește reabilitarea și modernizarea drumurilor în contextul în care cea mai mare pondere o au cele comunale, drumuri care potrivit reglementărilor legale9 sunt în proprietatea unității administrative pe teritoriul căreia se află.

8P.U.G.- ul localităţii 9 A se vedea prevederile OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

nnc-,lT


19

Tabel nr. 2: Reţeaua stradală la nivelul comunei Dumbrăveni anul 2012 CATEGORIE

DRUM LOCALIZARE LUNGIME

SECTOR DRUM - KM

CARACTERISTICI TEHNICE

DN E85 DUMBRĂVENI- 6,90 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DN 2N DUMBRĂVENI-CÂNDEŞTI 7,50 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DJ 204 P DN-DRAGOSLOVENI- GURA CĂLIŢEI

3,68 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DJ 205 B DN- LIMITA GUGEŞTI 1,00 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DJ 204F DN- LIMITA GUGEŞTI 1,60 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DC 157 DN-DRAGOSLOVENI 1,68 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DC 158 DRAGOSLOVENI-BORDEŞTI 1,78 SF depus la PNDI, preluat de MDRT în aşteptarea finanţării

DC 160 AL.VLAHUŢĂ - TERCHEŞTI 3,75 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DC 169 CÎNDEŞTI-TÂMBOIEŞTI 1,57 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

ULITE(STRAZI) DUMBRĂVENI 10,03 PIETRUITE

ULITE(STRAZI) CÂNDEŞTI 12,37 PIETRUITE

ULITE(STRAZI) DRAGOSLOVENI 6,24 PIETRUITE

DRUMURI DE EXPLOATARE

TOATĂ COMUNA 93,90 DE PĂMÂNT


1.7 Educaţie şi tineret

Din analiza demografică realizată la punctul 1.3 Aspecte socio-demografice rezultă un declin general al populaţiei atât în regiune, dar și la nivel județean, însoțit de un spor natural negativ. Ponderea populaţiei adolescente din mediul rural este de doar 6% din total populaţie la nivelul judeţului Vrancea. Ponderea ridicată a populaţiei din categoriile de vârstă adultă şi bătrână din total populaţie la nivelul rural al judeţului, va conduce la sporirea nevoilor din domeniul

nnc-,lT


20

asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat.10

• Învăţământul în comuna Dumbrăveni

Comuna Dumbrăveni dispune de logistica necesară unei bune activităţi pe linie educaţională, care alături de existenţa unui personal cu solidă pregătire în domeniu, este cuantificată în rezultatele bune pe care elevii din comună le obţin.

La nivelul comunei funcţionează şcoli atât pentru faza primară cât şi pentru faza gimnazială, pe sate, după cum urmează:

• Satul Cândeşti -Şcoala cu clasele I-VIII • Satul Dumbrăveni-Şcoala cu clasele I-VIII • Satul Dragosloveni-Şcoala cu clasele I-IV. Elevii din Dragosloveni continuă

cursurile gimnaziale la şcoala Dumbrăveni.

Invăţământul preşcolar se desfăşoară în comuna Dumbrăveni la nivelul grădiniţelor ce funcţionează în satele Cândeşti, Dumbrăveni şi Dragosloveni. Grădiniţa cu program prelungit din Dumbrăveni nu dispune de condiţii pentru funcţionarea tuturor grupelor, nefiind posibilă învăţarea într-un singur schimb. Grădiniță din Cândești nu funcționează în condiții corespunzătoare, ci în incinta școlii, spațiile nefiind adecvate numarului de copii din acest sat.

Biblioteca comunală din cadrul Căminului Cultural Dumbrăveni, asigură necesarul de carte pentru locuitorii comunei.11

La nivelul anului 2012, efectivele medii anuale de şcolari au fost de 348 persoane ( 3 şcoli, 15 grupe), iar cele ale copiilor de grădiniţă de 86 persoane (3 grădiniţe, 4 grupe).

• Cultură, culte, obiective istorice Unul dintre cele mai importante obiective culturale situate la nivelul Comunei Dumbrăveni, Casa Memorială Alexandru Vlahuţă se regăseşte în satul Dragosloveni, fiind monument istoric clasat cod LMI VN-IV-m-B-06618. Aceasta a fost amenajată în anul 1958 cu ocazia centenarului

10

Plan Local de Acţiune pentru Invăţământ Vrancea 11http://judetulvrancea.blogspot.ro/2010/01/comuna-Dumbrăveni-judetul-vrancea.html

nnc-,lT


21

naşterii scriitorului. Este o clădire construită în stil românesc, cu etaj, având în trei părţi perspectiva renumitelor podgorii vrâncene. Interiorul casei memoriale, reconstituit cu ajutorul obiectelor personale, manuscriselor, redă atmosfera de lucru a marelui scriitor. În acest loc se organizează anual în luna octombrie un „Salon literar Alexandru Vlahuţă”.

O alta personalitate care s-a născut şi a copilărit în satul Dragosloveni este romancierul şi diplomatul Duiliu Zamfirescu.

În satul Dumbrăveni se află și statuia generalului Alexandr Suvorov, monument istoric înscris în LMI 2004 cu nr.cod VN-III-m-B-06582. Deşi iniţiativa ridicării unui monument pentru Suvorov a aparţinut Societăţii Istorice Militare Ruse, iar formalităţile legale s-au declanşat în iunie 1911, în 1916 ruşii au demontat statuia şi basoreliefurile şi le-au trimis în Rusia. Au fost remontate la Odessa, iar mai târziu la Ismail unde se află şi în prezent.12

Actualul monument se află în satul Dumbrăveni, locul fiind ales deoarece generalul rus a câștigat în aceasta zonă două mari victorii împotriva turcilor la Focșani și la Râmnicu Sărat și a fost ridicat în anul 1959 pe vechiul amplasament, fiind opera sculptorului Marius Butunoiu.

De asemenea, în localitatea componentă a Comunei Dumbrăveni, Cândeşti, a fost descoperit un sit arheologic ce cuprinde o cetate care datează din epoca bronzului mijlociu fiind o cultură Monteoru şi o aşezare cu 12 niveluri de locuinţe La Tène (sec.II aChr- sec.I pChr), de origine geto-dacică.13

Potrivit Strategiei de dezvoltare a judeţului Vrancea 2007-2013, printre unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional identificate conform Legii nr. 5/2000, sectiunea III se află şi comuna Dumbrăveni.

În comuna se află și un cămin cultural, în localitatea Cândești, însă acesta se află într-o stare care necesită lucrări de reparatii și modernizări urgent.

1.8.Asistență socială şi medicală

În subordinea Consiliului Local Dumbrăveni funcționează un serviciu de asistență socială, în organigrama aparatului administrativ fiind prevăzută și existența unui institut pentru persoane cu handicap, însă gama problemelor de ordin social cu care se confruntă comunitatea este mult mai

12http://www.muzeulvrancei.ro/ 13Repertoriul Arheologic Naţional

nnc-,lT


22

variată, asa cum se observă în enumerarea de mai jos, preluată din fișa de evaluare a serviciilor de asistență socială.

În contextul scăderii numărului de persoane ocupate, în comuna Dumbrăveni este întâlnit fenomenului migrației externe în căutarea unui loc de muncă, ceea ce generează probleme pentru minorii lăsați în grija rudelor (29 copii cu un singur părinte plecat în străinătate şi 38 copii cu ambii părinți plecați), ceea ce impune măsuri de protecție a acestor minori, ca de exemplu programe tip after school.

Conform datelor oferite de primărie, serviciul de specialitate oferă asistență următoarelor tipuri de beneficiari:

COPII ŞI TINERI • Copii în dificultate • Cupluri mamă – copil • Familii aflate în nevoi cu 1, 2 şi 3 copii • Familii aflate în dificultate cu 4 şi mai mult de 4 copii • Tineri în dificultate • Copii cu dizabilităţi (autism , handicap accentuat) • Copii cu handicap grav • Copii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate • Copii cu un singur părinte plecat în străinătate • Copii în plasament (maternal , centre de zi, etc) • Tineri care au abandonat şcoala • Mame sub 18 ani singure cu copii

ADULŢI

• Persoane adulte cu handicap • Persoane adulte cu handicap grav • Persoane vârstnice peste 60 de ani • Persoane aflate în şomaj • Victime ale violenţei în familie / agresori familiali • Persoane adulte fără adăpost

• Persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanţe toxice • Persoane beneficiare de venit minim garantat • Persoane de etnie rromă

Nu se furnizează servicii de consiliere, servicii medico-sociale, nu există cantină socială.

nnc-,lT


23

În ceea ce priveşte sistemul de sănătate publică, în comună există un dispensar aflat în subordinea Ministerului Sănătății care necesită lucrări de reabilitare și modernizare, 2 cabinete medicină de familie şi 3 cabinete stomatologie.

1.9 Proiecte realizate şi impactul acestora

La nivelul judeţului Vrancea a fost aprobat în perioada de programare 2007-2013 un proiect de Reabilitare şi modernizare a sistemelor de apă şi apă uzată, în valoare de 107,068,652 euro (fără TVA), conform situaţiei proiectelor majore şi nemajore finanţate în cadrul POS Mediu- Axa prioritară 1: „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/apă uzată.”Proiectul urmăreşte extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţ. Este primul pas din cadrul unui plan de investiţii pe termen lung pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată ale judeţului, populaţia-ţintă fiind estimată la aproximativ 159 997 de locuitori.14

Totodată în perioada 2010-2012 Primăria Comunei Dumbrăveni a beneficiat de finanţare în valoare de 1.697,182 mii lei de la Bugetul de stat –fonduri naţionale (MECT). Această finanţare a fost acordată în scopul reabilitării Şcolii cu cl.I-VIII Dumbrăveni, reabilitare ce a fost realizată în proporție de 40%, fondurile fiind sistate în luna decembrie 2011. O altă şcoală reabilitată este cea din Cândeşti, lucrările fiind realizate la nivelul anilor 2007-2008.

De asemenea, la nivelul anului 2009 Comuna Dumbrăveni a finalizat o procedură de achiziţie publică privind adaptarea proiectului pilot la condiţiile specifice amplasamentului şi execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţii - Sală de sport şcolară cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 locuri pentru spectatori.

În cadrul actualei perioade de programare, „Grupul de Acţiune Locală- Ţinutul Viei şi Vinului Vrancea” a primit finanțare în cadrul Axei 4 LEADER din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală-PNDR, contractul fiind semnat la 22 martie 2013 și având o valoare maximă de 1.355.700 lei . Comuna Dumbrăveni este membră a acestui GAL care reuneşte în componența sa 31 de parteneri publici şi privaţi, precum şi din sectorul asociativ.Teritoriul GAL, cu populaţie de aproximativ 54.600 locuitori, are o suprafaţă de 478,11km pătraţi şi cuprinde 15 localităţi din judeţele Vrancea şi Buzău: Odobeşti, Jariştea, Vîrteşcoiu, Cîmpineanca, Goleşti, Coteşti, Urecheşti, Popeşti, Dumbrăveni, Tâmboieşti, Obrejiţa, Slobozia Bradului, Bordeşti şi Podgoria.15

14http://ec.europa.eu/regional_policy/projects/stories/details_new.cfm?pay=RO&the=72&sto=2292&lan=18&region=ALL&obj=ALL&per=2&defL=ET 15http://informatiavranceana.ro/dezvoltare-durabila-prin-programul-leader-în-tinutul-viei-și-vinului-vrancea/

nnc-,lT


24

2.Serviciile de utilităţi publice

Adoptarea pachetului normativ referitor la serviciile comunitare de utilități publice16 plasează răspunderea asigurării unor standarde adecvate de calitate la furnizarea acestora către cetățeni, în sarcina autorităților administrației publice locale.

2.1 Infrastructura de alimentare cu apă și canalizare

Analiza comparativă a datelor referitoare la utilitățile de care dispune populația indică faptul că în mediul rural din județul Vrancea numărul locuințelor care dispun de alimentare cu apă, canalizare, încălzire centrală și bucătărie și baie este mai redus.

Tabel nr.3: Utilităţi existente în locuinţe la nivel de judeţ, la nivel de mediu rural şi la nivel de comuna Dumbrăveni în anul 2011

Numărul locuinţelor

convenţionale

Locuinţe convenţionale care dispun de: Locuinţe convenţionale care au:

Alimentare cu apă în locuinţă

Instalaţie de canalizare în

locuinţă

Instalaţie electrică

Încălzire centrală

Bucătărie în locuinţă

Baie în locuinţă

Număr în %

faţă de total

Număr în % faţă de total

Număr

în % faţă de

total

Număr

în % faţă de

total

Număr în %

faţă de total

Număr în %

faţă de total

Vrancea

149854 76197 50,8 71464 47,7 143493 95,8 40063 26,7 124070 82,8 67717 45

Mediul rural

97424 29759 30,5 25653 26,3 92550 95 5073 5,2 76263 78,3 23253 24

Dumbrăveni

1818 687 37,8 555 30,5 1765 97,1 138 7,6 1425 78,4 523 29

Sursa: TAB12. Locuinţe convenţionale după dotarea cu instalaţii şi dependinţe la Recensământul din anul 2011-

Rezultate preliminare-http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS12.pdf

Aceeași concluzie este susținută și de graficul privind locuințele ce dispun de utilități la nivel județean, conform datelor recensământului din 2011. De asemenea, din graficul menționat reiese inclusiv faptul că dintre utilitățile publice de bază, alimentarea cu apă și electricitatea sunt asigurate în procent ridicat.

16 A se vedea Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și legile subsecvente.

nnc-,lT


25

Grafic nr.12: Locuinţe după dotarea cu instalaţii la recensământul din 2011

Sursa:Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011, date preliminare-

http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

În județul Vrancea, ponderea rețelelor de alimentare cu apă la nivel comunal este însemnată, însumând în anul 200617 77,94% și acoperind un număr de 53 de comune din cele 68 ale județului.

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă la nivelul comunei Dumbrăveni, aceasta dispune de o reţea de 32,9 kilometri din care: 7,30 kilometri Dumbrăveni, 15.20 kilometri Cândeşti, 10.40 kilometri Dragosloveni18.

Numărul de abonamente defalcat pe satele componente este de: 465 în satul Dumbrăveni, 385 în satul Dragosloveni şi 675 în satul Cândeşti.

În ceea ce privește existența infrastructurii de canalizare la nivel județean din tabelul de mai jos, reiese faptul că aceasta este preponderentă în mediul urban. 17

A se vedea Strategia de dezvoltare a județului Vrancea 2007-2013. 18 În ceea ce privește alimentarea cu apă în satul Al. Vlahuță, lungimea rețelei și numărul. de abonați se regăsesc în datele furnizate pentru satul Dragosloveni.


120,0

100,0

80,0

60,0

40,0

20,0

0,0

Utilitali la nivel de locuinla ( %)

Alimenlare cu tnstalatie deapa in canalizare

locuinta

lnstalatieelectrica

Inciilzirecentrala

Bucatarie inlocuinta

Baie inlocuinta

.Lanlvel de iudet .inmediul rur.1 .La nivel de comuna----~

26

Tabel nr.4: Infrastructura de canalizare la nivelul judeţului Vrancea în perioada 2006-2011

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Localităţi cu instalaţii de canalizare publică ( număr)

9 9 9 10 10 10

din care:

Municipii şi oraşe 5 5 5 5 5 5

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare ( km )

212 212 221,4 228,6 228,6 228,6

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Vrancea –ediţia 2012

Deşi la nivel comunal nu există sistem centralizat de canalizare a apelor uzate, cea mai apropiată reţea aflându-se în satul Gugeşti- la aproximativ 4 kilometri, la nivelul locuinţelor din cadrul comunei Dumbrăveni, un procent de 30,5% dintre acestea deţin sisteme proprii de canalizare ce se descarcă în fose septice vidanjabile. Aceeaşi situaţie a fost remarcată şi în cazul locuinţelor care dispun de încălzire centrală. Având în vedere faptul că la nivelul comunei Dumbrăveni nu există alimentare cu gaze, acest lucru ne conduce la concluzia că procentul de 7,6 locuinţe care dispun de încălzire centrală au ales un sistem alternativ celor cu alimentare pe gaz.

2.2 Transportul în comun

Aşa cum reiese din secţiunea dedicată infrastructurii de transport, comuna Dumbrăveni este tranzitată atât de drumuri naţionale, dar şi de drumuri judeţene, având şi drumuri comunale, după cum urmează: - Drumul Naţional 2(E85) - tronsonul Râmnicu-Sărat – Focşani - Drumul Judeţean 204 C - tronsonul Bordeşti – Caiata - Drumul Judeţean 204 P - tronsonul DN2 (Flodoroiu) - Gura Căliţei - Drumul Judeţean 205 B - tronsonul DN2 (Căminul Cultural) – Gugeşti - Drumul comunal 157 - tronsonul DJ204P (Stefan Andrei) - Alexandru Vlahuţă - DN2 – Gugeşti - Drumul comunal 158 - tronsonul Bordeşti - Recea - Mălinoiu - Şcoala Dragosloveni - Drumul comunal 160 - tronsonul DN2 – Tercheşti - Drumul comunal 169 - tronsonul Tâmboieşti - DJ 204 C (Brutărie).

În ceea ce priveşte transportul în comun, comuna Dumbrăveni nu beneficiază de acest serviciu de utilitate publică.

nnc-,lT


27

Un număr de 130 persoane care locuiesc în comuna Dumbrăveni fac naveta către locuri de muncă situate în oraşele apropiate, din care: - 80 pe ruta Dumbrăveni-Focşani - 50 pe ruta Cândeşti Focşani.

2.3 Managementul deşeurilor

La nivelul comunei Dumbrăveni groapa de gunoi existentă a fost închisă în luna iunie 2010.

În urma aprobării prevederilor Hotărârii Consiliului Local Dumbrăveni nr. 29 din 11 iulie 2012 privind aprobarea delegării prin concesiune a gestiunii serviciului public de salubrizare, au fost contractate servicii de colectare şi transport a deşeurilor menajere, aceste servicii fiind prestate de către compania SC Gemina Servexim SRL Vânători, localitatea Petreşti. Contravaloarea acestor servicii este de 10 lei gospodărie, 4 lei persoană singură şi 60 lei agent economic/instituţie.

2.4 Iluminatul public

Comuna Dumbrăveni dispune de 55 km lungime reţea iluminat public în regie proprie (modernizare, reparaţii, întreţinere şi extindere). Situarea posturilor de transformare aeriene prin raportare la satele componente ale comunei este următoarea:

• Dumbrăveni-3 posturi PTA • Dragosloveni-3 posturi PTA • Cândeşti-3 posturi PTA • Alexandru Vlahuţă- 1 post PTA.

2.5 Spaţii verzi

În ciuda faptului că obligația de a amenaja spații verzi la nivelul unităților administrativ-teritoriale revine tuturor autorităţilor administraţiei publice locale, la nivelul judeţului Vrancea acestea sunt amenajate cu precădere în mediul urban, asa cum reiese şi din tabelul de mai jos.

Tabel nr.5: Spatii verzi la nivel de judeţ în mediul urban, în perioada 2006-2011

An 2006 2007 2008 2009 2010 2011

nnc-,lT


28

Suprafaţa spaţiilor verzi în municipii şi

oraşe( ha ) 114 131 135 136 136 139

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Vrancea- ediţia 2012

În ceea ce priveşte comuna Dumbrăveni, aceasta nu dispune de spaţii verzi amenajate.

3. Amenajarea teritoriului

La nivel european, procesul de planificare spațială și amenajare a teritoriului a făcut obiectul a numeroase dezbateri și consultări ce au vizat actorii instituționali relevanți din statele membre ale UE:În acest sens, potrivit Comunicării Comisiei COM(2008) 616 final „Cartea verde privind coeziunea teritorială Transformarea diversității teritoriale într-un avantaj”, conceptul de coeziune teritorială creează legături între eficacitatea economică, coeziunea socială și echilibrul ecologic, plasând dezvoltarea durabilă în centrul procesului de concepere a politicilor.

Prin urmare, o dezvoltare mai echilibrată și mai durabilă, implicit în ceea ce privește coeziunea teritorială, ar duce la o utilizare mai uniformă și mai sustenabilă a valorilor, determinând avantaje economice de pe urma congestiei reduse și a presiunii reduse asupra costurilor, generându-se beneficii atât în ce privește mediul, cât și în ce privește calitatea vieții. Mai mult decât atât, la nivel european se consideră că inițierea unui demers axat pe concentrare în vederea depășirii diferențelor de densitate între diversele regiuni, pe conectarea teritoriilor și pe cooperarea între diverșii actori instituționali contribuie la asigurarea coeziunii teritoriale.

Aprobarea obiectivelor tematice axate pe creștere durabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii în cadrul Strategiei Europa 2020 a determinat reconsiderarea priorităților strategice în domeniul dezvoltării teritoriale. Astfel, în cadrul Agendei teritoriale a Uniunii Europene 2020 „Spre o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse” se stabilește că printre prioritățile teritoriale se numără și încurajarea dezvoltării integrate în orașe și regiuni rurale. Aceasta presupune utilizarea durabilă a capitalului teritorial. În zonele rurale în care agricultura şi silvicultura reprezintă încă forme importante de utilizare a terenurilor, modernizarea sectorului primar prin investiții eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor în sectoare noi şi alternative şi conservarea terenurilor arabile de calitate înaltă şi a funcțiilor ecologice sunt esențiale.

nnc-,lT


29

La nivel național, cadrul normativ care reglementează aspectele referitoare la dezvoltarea teritorială a României este reprezentat de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit dispozițiilor acestei legi autorităților administrației publice locale le revine un rol esențial în procesul de adoptare a deciziilor de utilizare a teritoriului național în vederea asigurării dezvoltării echilibrate, coerente şi durabile a acestuia.

Gestionarea spaţială a teritoriului urmăreşte să asigure indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiţii de locuire adecvate, condiţii de muncă, de servicii şi de transport ce răspund diversităţii nevoilor şi resurselor populaţiei, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecţiei peisajelor naturale şi construite, conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţi ecologice, securitatea şi salubritatea publică, raţionalizarea cererii de deplasări, calitate estetică şi arhitecturală, protejarea identităţii arhitecturale şi culturale a localităţilor urbane şi rurale.

Reprezentând atribuția legală a autorităților administrației publice locale, amenajarea teritoriului are drept scop armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea.

3.1 Analiza situaţiei existente PUG, PATJ

Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism reprezintă principalele instrumente de planificare teritorială prin care se asigură valorificarea potenţialului natural, material şi uman propriu, precum şi eliminarea/reducerea decalajelor dintre situaţia actuală şi cea preconizată.

În calitate de autorități ale administrației publice județene, consiliilor județene le revine obligația legală de a stabili orientările generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. În acest context, consiliile județene asigură preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, regional şi zonal în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru teritoriile administrative ale localităţilor din judeţ și asigură elaborarea planului de amenajare a teritoriului judeţean.

La nivel local, responsabilitatea organizării și coordonării activității de urbanism revine consiliului local al unității administrativ-teritoriale.

nnc-,lT


30

Prin urmare, asigurarea dezvoltării economico-sociale durabile a oricărei comunități locale presupune luarea în considerare a componentei teritoriale și valorificarea acesteia în raport cu specificul său. Creșterea calității vieții cetățenilor la nivel local, regional, național nu se poate realiza fără o coeziune economică, socială și teritorială fundamentată pe politici de dezvoltare teritorială durabilă.

Planul de amenajare a teritoriului judeţului Vrancea a fost aprobat prin hotărâre a consiliului județean în anul 201119 și are ca obiectiv strategic dezvoltarea spaţială economico - socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului, în paralel cu protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit prin utilizarea superioară a resurselor locale, precum şi prin promovarea mai susţinută a resurselor regenerabile.

Parte componentă a Planului de amenajare a teritoriului județului Vrancea, strategia de dezvoltare spațială include o serie de măsuri dintre care pentru comuna Dumbrăveni prezintă interes deosebit cele referitoare la reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea stării de calitate a solurilor în contextul în care din analiza situaţiei existente rezultă că peste 97% din suprafaţa agricolă a judeţului Vrancea (clasele II-V) necesită măsuri sau lucrări ameliorative de prevenire a degradărilor sau de ameliorare a diferitelor situaţii din teren în scopul creşterii productivităţii terenurilor cu pretabilităţi diferite la arabil.

Adoptarea de măsuri integrate pentru zonele de risc natural din județul Vrancea prezintă, de asemenea, importanță deosebită pentru comuna Dumbrăveni. Potrivit prevederilor Legii nr. 575/2001 zone de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane, comuna Dumbrăveni fiind menționată în anexa legii care include localitățile expuse riscului seismic.

În acest context, întocmirea hărților de risc natural contribuie la prevenirea producerii de cutremure de pământ, inundații şi alunecări de teren.

De asemenea, în cadrul măsurilor propuse prin strategia de dezvoltare teritorială a județului Vrancea sunt incluse și cele care vizează protejarea patrimoniului natural și cultural. Astfel printre așezările care sunt considerate valori excepţionale ale patrimoniului cultural din județul

19 A se vedea http://www.cjvrancea.ro/PATJ-Vrancea-68/

nnc-,lT


31

Vrancea se numără și aşezarea dacică Monteoru (în punctul "Cetățuia"), Comuna Dumbrăveni, satul Cândeşti Necropole și zone sacre - epoca fierului. Această așezare este menționată și de Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. Potrivit acestui act normativ, zonele protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu.

Promovarea la nivel european a unei noi relații urban-rural axate pe o guvernanță integrată şi o planificare realizată într-un amplu cadru partenerial, a impus reconsiderarea rolului pe care îl au rețelele de localități pentru asigurarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate. Astfel, potrivit strategiei de dezvoltare spațială a județului Vrancea, în timp ce municipiului Focşani, important centru economic, administrativ şi cultural i se acordă rolul unui pol regional, comunei Dumbrăveni i se acordă rolul unui pol rural de dezvoltare. Comuna Dumbrăveni este propusă ca centru de polarizare intercomunală, având în vedere:

• numărul relativ mare de locuitori (4276 loc. în 2006) și tendința ușoară de creștere a populaţiei (prognoza pentru 2015 în varianta optimistă fiind de 4539 locuitori),

• accesibilitatea (se află pe DN 2N), • nivelul actual de dotare comparativ cu alte localităţi rurale din zonă (deţine şcoli cu

învăţămant preşcolar, primar şi gimnazial, biblioteci, spital, cabinete medicale, reţea alimentare cu apă).

Polul rural de dezvoltare ar trebui să acționeze ca un centru coordonator pentru comunele: Slobozia Bradului, Timboieşti, Dumbrăveni, Gugeşti, Sihlea, Băleşti, Popeşti, Obrejita.

Din perspectiva dezvoltării socio-culturale, în strategia de dezvoltare spațială a județului se mai propune și construirea unui școli profesionale în acest centru intercomunal care să corespundă activităților viticole din zonă.

Planul urbanistic general al comunei Dumbrăveni a fost aprobat prin hotărârea nr 37/ 29.10.2008. Specificul local al acestei unități administrativ-teritoriale subliniat în cadrul PUG-ului a fost prezentat în cadrul secțiunilor anterioare. Structura PUG-ului comunei este în concordanță cu Planul de amenajare a teritoriului județului Vrancea.

nnc-,lT


32

3.2 Perspective de dezvoltare

Stabilirea priorităților de dezvoltare în cadrul PUG-ului comunei Dumbrăveni a avut în vedere necesitățile și opțiunile exprimate de populație și alți actori locali relevanți pentru respectivul teritoriu administrativ. Perspectivele de dezvoltare menționate de aceștia vizau:

• configurația localităților • îmbunătățiera legăturilor carosabile între localități • îmbunătățirea infrastructurii de acces la exploatațiile agricole • realizarea unui sistem de canalizare • realizarea unei platforme ecologice de gunoi și a unui puț sec • introducerea în intravilan a unor terenuri pretabile pentru construcții • realizarea extinderii rețelei telefonice • modernizare drumuri principale, secundare și agricole • amenajare intersecții de drumuri • amenajarea terenului de sport • reorganizarea centrului civic al comunei • amenajare parc în satul reședință de comună în vecinătatea grădiniței • combaterea eroziunii solului • realizarea de lucrări de regularizare a cursului râului Râmna.

Având în vedere importanța deosebită a patrimoniului cultural existent la nivelul acestei commne se impune includerea în circuitul turistic a obiectivelor existente în vederea asigurării dezvoltării economice a acesteia.

4. Provocări – emigrare vs imigrare, dezvoltarea unor zone vecine, specializarea inteligentă şi industriile creative

Analiza fluxurilor migratorii se axează pe două componente: • emigrarea, respectiv migraţia externă a locuitorilor ţării respective către alte state • imigrarea, respectiv mişcarea internă ce se desfăşoară pe teritoriul acesteia, între

regiunile sale.

nnc-,lT


33

Amploarea fenomenului emigrării plasează România în rândul țărilor cu o puternică migrație negativă. Potrivit datelor statistice20, la nivelul anului 2011, din Regiunea Sud Est au emigrat un număr total de 1551 de persoane, reprezentând 8,47% din totalul emigranţilor români, ceea ce clasează Regiunea Sud Est pe locul 6 în regiunile ţării în funcţie de cel mai mic număr de emigranţi. Judeţele cu cea mai mare pondere în numărul emigranţilor de la nível regional sunt Galaţi şi Constanţa, în timp ce judeţul Tulcea a înregistrat cel mai mic număr de emigranţi, respectiv 102 persoane.

În ceea ce priveşte migraţia internă, se remarcă faptul că Regiunea Sud Est prezintă o migraţie negativă fiind a treia regiune sursă din cadrul României, după Regiunea Nord Est şi Sud Vest Oltenia. La nivelul anului 2011, Regiunea Sud Est a înregistrat un număr de 40.305 de persoane plecate şi 37.538 de persoane sosite, regiunea pierzând astfel 2.767 locuitori în favoarea altor zone ale României.

În privinţa mediilor de rezidenţă ale persoanelor care îşi schimbă domiciliul dintr-o regiune în alta, se remarcă faptul că în anul 2011 majoritatea zonelor urbane au pierdut locuitori în favoarea zonelor rurale. În Regiunea Sud Est a existat un sold negativ de -5.517 persoane în mediul urban şi un sold pozitiv de 2.750 persoane în mediul rural. În mediul urban au fost înregistrate cele mai mari scăderi de populaţie în judeţele Buzău, Constanța şi Galaţi şi cea mai mică scădere în judeţul Vrancea.

Tabel nr.6: Evidenţierea numărului de persoane plecate la nivelul anului 2011

Judeţ/Mediu/ Localitate

total populaţie

Persoane plecate pe perioade scurte

Persoane plecate pe perioade îndelungate total

persoane plecate

Persoane plecate faţă de

populaţia stabilă

total în

ţară în străinatate total

în ţară

în străinătate

Vrancea 323080 21088 8396 12692 26285 2817 23468 47373 14,66%

Mediul rural 208915 11462 4081 7381 19824 1494 18330 31286 14,98%

Dumbrăveni 4165 380 27 353 16 1 15 396 9,51%

Sursa: Extras Tab 4 – Persoane înregistrate la Recensământul din 2011, rezultate preliminare -

http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS4.pdf

20

A se vedea Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020, versiunea în lucru, postat pe http://www.adrse.ro

nnc-,lT


34

Tabel nr.7: Ponderea persoanelor plecate în interiorul şi în exteriorul graniţelor ţării pe perioade scurte şi îndelungate la nivelul anului 2011

Judeţul/Mediul/ Localitatea

Persoane plecate în ţară faţă de numărul

total de persoane plecate pe perioade

scurte

persoane plecate din ţară faţă de numărul


scurte

persoane plecate în ţară faţă de numărul


îndelungate

persoane plecate din ţară faţă de numărul


îndelungate

Vrancea 39,81%

60,19%

10,72%

89,28%

Mediu rural 35,60%

64,40%

7,54%

92,46%

Dumbrăveni 7,11%

92,89%

6,25%

93,75%

Sursa: Prelucrarea datelor din Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011- rezultate preliminare

Grafic nr.13: Migraţia internă privind numărul persoanelor sosite pe medii la nivelul judeţului Vrancea în perioada 2005-2011

Sursa: Prelucrarea datelor curpinse în Anuarul Statistic al judeţului Vrancea-ediţia 2012

nOOO

5000

4000

3000

2000

1000

a


Migratia interna - numarul de persoane sosite

2005 2006 2007 2008 200:9 2010 2011

35

Grafic nr.14: Migraţia internă privind numărul persoanelor plecate pe medii la nivel de judeţ în perioada 2005-2011


Grafic nr.15:Migraţia internă în mediul rural la nivelul judeţului Vrancea în perioada 2005-2011


Migratia int,erna - nurnarul de persoaneplecate

5000

4000

3000

2000

1000

o2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

• D~nurban _ Din rUlrall

IMigral'tia interna In mediul rural6000

5000

4000

:3000

2000

1000

o2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

36

Grafic nr.16: Reliefarea trendului sosirilor şi plecărilor la nivelul mediului rural, judeţul Vrancea în perioada 2005-2011

Sursa: Prelucrarea datelor curpinse în Anuarul Statistic

5. Analiza SWOT a comunităţii

Puncte tari

Puncte slabe

Așezare, relief, mediu

• Accesibilitate bună, comuna fiind traversată de Drumul Național nr.2 (E85) și de două drumuri judeţene

• Apropiere geografică de mediul urban localitatea fiind situată la o distanţă mică de oraşele Focşani și Râmnicu Sărat

• Disponibilitatea unor terenuri care pot fi amenajate în scop rezidenţial

• Acces la resurse hidrografice, comuna

• Comuna nu dispune de o hartă a teritoriului

• Nu există protecţie contra pericolului de inundare a terenurilor agricole situate în vecinătatea Râului Râmna

• Nu există protecţie contra pericolului de eroziune a solului şi de alunecări de teren în aceeaşi zonă

• Este necesară strămutarea gospodăriilor


Trerrdul diferen1ei dintre nurnaru! de soslrl §iinurnerul de plecari din mediul rural

1000900800700GOO5004100 526

300200 1741000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

37

fiind străbătută de la Vest la Est de Râul Râmna

afectate • Resursele naturale sunt folosite în mod

extensiv, nu se folosesc resurse regenerabile

• Fond forestier redus • Terenuri în majoritate de calitate redusă

Aspecte socio- demografice și asistența socio-medicală

• Resurse demografice semnificative la nivel de judeţ, comuna clasându-se pe locul 18 între cele 68 comune ale judeţului în ceea ce priveşte populaţia totală, și pe locul 14 în ceea ce priveşte populaţia stabilă

• Pondere ridicată a populaţiei tinere și adulte (60%) în total populaţie, faţă de 19% pondere a populaţiei în vârstă

• Existenţa serviciului “Asistenţa socială” în structura aparatului primăriei

• Asigurarea serviciilor de sănătate prin cabinete de medicină de familie, stomatologie (2 cabinete medic de familie şi 3 cabinete stomatologie) și un dispensar unde activează 2 medici

• Probleme sociale datorate fenomenului părăsirii minorilor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate

• Existența unui număr semnificativ de persoane (adulți, copii) cu dizabilități și handicap

• Există persoane asistate social

• Existența unor fenomene îngrijorătoare de factură socială: violență în familie, tineri în dificultate, persoane dependente, mame minore singure

• Nu există capacități suficiente de consiliere, informare, orientare a grupurilor vulnerabile

• Existenţa unei tendinţe de scădere a populaţiei în zonă, sesizată în ultimii 2 ani

• Nevoie de locuinţe sociale pentru tineri nesatisfăcută la nivelul comunei

• Inexistenţa unor structuri asociative non-profit care să furnizeze servicii sociale, inexistența unor parteneriate în acest sens

• Insuficiente forme de instituţii furnizoare de servicii sociale (număr mare de potențiali beneficiari față de

nnc-,lT


38

capacitatea administrativă: 2 persoane angajate în cadrul serviciului conform organigramei)

• Spitalul din comună se află în subordinea Ministerului Sănătăţii ceea ce generează probleme importante de finanțare

• Localităţile Cândeşti și Dragosloveni sunt situate la distanţe prea mari de unitatea medico-sanitară ceea ce îngreunează accesul locuitorilor la servicii medicale

Economie

• Potențial agricol important, în special tradiţie și potențial semnificativ în domeniul vitivinicol

• Potențial turistic (itinerant, uval, cultural)

• Existenţa unor exploataţii agricole mai mari

• Prezenţa sectorului economic servicii • Existenţa pe teritoriul comunei a unei

bălţi pentru pescuit • Existenţa unui număr semnificativ de

agenţi economici pe teritoriul comunei • Activitate de comerţ cu potențial • Existenţa unei pieţe mixte comunale

administrată de consiliul local, care oferă spațiu comercial pentru agenţi economici și persoane fizice inclusiv din toate localităţile limitrofe

• Existența disponibilității pentru atragerea de investiții noi: terenuri,

• Preponderenţa suprafeţelor agricole individuale de mici dimensiuni –(suprafaţa totală cultivată este de 2769 ha existând un număr de 2059 producători agricoli, ceea ce reprezintă o medie de cca 1 ha/ producător)

• Activitate economică puţin diversificată • Nu există facilităţi pentru potențiali

turişti

• Piaţa comunală mixtă nu este reabilitată/ amenajată/modernizată, și nu este conectată complet la utilităţi, în prezent funcţionând sub formă de târg duminical

• Sectorul consultanţei agricole nu este reprezentat

• Exploatarea insuficientă a meşteşugurilor tradiţionale în scopul

nnc-,lT


amenajată, este în domeniul public. • Balta pentru pescuit nu este suficient

Frodo

Typewritten text

39

utilități

dezvoltării serviciilor conexe • Nivel redus al spiritului antreprenorial

local şi al cunoştinţelor în domeniul gestionării afacerilor în rândul populaţiei

• Lipsa unor programe de formare, calificare şi reconversie a forţei de muncă

• Tendinţa de reducere a ponderii populaţiei active în total populaţie, creșterea numărului de șomeri

Infrastructură și servicii publice

• Locuitorii comunei beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor prin concesionarea serviciului de salubritate

• Comuna dispune de o reţea de 55 km de iluminat public în regie proprie

• Există conectare la rețeaua de alimentare cu apă

• Masterplanul apă-canal iniţiat de către administrația judeţeană „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă/apă uzată” include şi comuna Dumbrăveni printre beneficiarii de fonduri nerambursabile

• Stare precară a drumurilor din comună, preponderente fiind drumurile de pământ

• Lipsa unor finanțări adecvate pentru infrastructura de transport

• Comuna nu dispune de sistem de canalizare

• Comuna nu dispune de staţie de epurare a apelor uzate

• Comuna nu dispune de alimentare cu gaze

• Comuna nu beneficiază de transport public local

• La nivelul comunei nu există spaţii verzi amenajate

Educație, cultură și tineret

• Resurse educaționale valoroase

(logistică, personal, internet) și rezultate

• Suspendarea finanţării pentru

reabilitarea şcolii cu cl.I-VIII

nnc-,lT


40

bune ale elevilor • Rata redusă de abandon • Este în progres adaptarea proiectului

pilot la condițiile specifice amplasamentului și execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţii - Sala de sport şcolară cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal și 150 locuri pentru spectatori

• Invăţământ preşcolar, primar și gimnazial reprezentat prin 6 unităţi de învăţământ dintre care 3 şcoli şi 3 grădiniţe

• Existenţa unei biblioteci publice și a unui cămin cultural

• Concentrare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional (casa memorială Alexandru Vlahuţă, statuia generalui rus Alexandru Suvorov)

• Organizarea unui eveniment cultural anual „Salon literar Alexandru Vlahuţă”

• Existenţa unor repere istorice și culturale importante în comună (arheologice, locul naşterii și copilăriei lui Duiliu Zamfirescu)

• Creșterea viței de vie și producerea vinului reprezintă tradiție, parte din identitatea culturală a comunității

Dumbrăveni • Neaccesarea unor fonduri

nerambursabile destinate îmbunătăţirii procesului de învăţământ

• Spaţii insuficiente pentru grădiniţe, în special în Dumbrăveni și Cândeşti

• Căminul cultural Cândeşti este nereabilitat

• Inexistenţa unei forme de învățământ profesional în domeniul viculturii, având în vedere potențialul deosebit al comunei

• Inexistența unor facilități de tip ”after school”

• Nu există spații amenajate pentru servicii oferite tinerilor

• Punctele şi activităţile de interes cultural și tradiţional nu sunt suficient promovate sau puse în valoare prin amenajări, inclusiv din punct de vedere turistic

• Nu se sărbătorește ”Ziua comunei”

Administrație

• Aparatul propriu al primăriei este bine organizat, dispune de personal bine pregătit, cu experiență

• Neaccesarea fondurilor nerambursabile destinate dezvoltării infrastructurii și serviciilor publice în perioada 2007-

nnc-,lT


41

• Există pagină de internet a primăriei, unde sunt publicate inclusiv informații de interes public

• Comuna face parte din Asociaţia Comunelor din România

• Comuna face parte dintr-o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară

• Preocupare la nivel administrativ pentru procesul de dezvoltare locală

2013 • Dotări insuficiente pentru întreţinerea

drumurilor comunale • Lipsa unui portofoliu diversificat de

proiecte, adaptat oportunităţilor de finanțare prezente și viitoare

• Lipsa unei steme a comunei • Lipsa parteneriatului cu reprezentanţii

societăţii civile • PUG neactualizat • Dotări cu echipamente și software

insuficiente • Insuficiente pachete de instruire și

formare pentru personalul propriu

Oportunităţi Ameninţări

• Contextul actual în care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are acces la fonduri nerambursabile în Cadrul financiar 2014-2020 și oportunităţile de finanțare pentru autorităţile publice locale

• Stabilirea unui cadru strategic la nivel naţional pentru viitoarea perspectivă financiară prin care se vor stabili priorităţi de dezvoltare pe baze parteneriale şi consultative, orientate către rezultate

• Valorificarea potențialului agricol al zonei, în special a tradiţiei și potențialului în domeniul viticulturii

• Valorificarea moştenirii culturale și istorice a comunei prin impulsionarea turismului cu valenţe culturale

• Valorificarea potențialului pentru

• Gradul ridicat de seismicitate a zonei - gradul 8

• Condițiile naturale care pot determina eroziune, inundaţii

• Declin general al populaţiei atât în regiune, dar și la nivel județean, însoțit de un spor natural negativ

• Riscul creşterii şomajului pe termen lung ca urmare a crizei economice globale

• Insuficienţa fondurilor de la bugetul local al autorităţii locale pentru investiţii proprii şi pentru a asigura fondurile necesare contribuţiei locale, cheltuielilor neeligibile şi cheltuielilor finanţate din instrumente structurale sau de tip structural care vor fi decontate ulterior

• Proceduri greoaie în domeniul

nnc-,lT


42

turismul uval • Reinserţia pe piaţa muncii a persoanelor

inactive prin fonduri nerambursabile • Valorificarea atractivităţii și altor

avantaje economice și sociale determinate de apropierea de oraşul Focşani

• Apartenenţa comunei la Grupul de Acţiune Locală Ţinutul Viei și Vinului

• Perspectiva construirii autostrăzii Bucureşti-Focşani-Suceava-Siret

• Diversificarea posibilităţilor de atragere de fonduri pentru investiţii:

� Modificarea prevederilor legale în sensul posibilităţii autorităţilor locale de a contracta credite pe termen lung

� Modificarea prevederilor legale privind creşterea gradului de îndatorare al administraţiilor publice locale

� Reglementarea parteneriatul public privat

• Promovarea şi dezvoltarea parteneriatelor în furnizarea serviciilor sociale

• Posibilitatea de a stabili parteneriate strategice cu instituţiile din judeţ.

achiziţiilor publice, care necesită un timp îndelungat şi prezintă vulnerabilitate în faţa pârghiilor de contestare, care pot bloca aceste proceduri

• Micşorarea suprafeţelor împădurite și dispariţia animalelor din cauza unor activităţi dăunătoare fondului forestier și faunei, cum sunt tăierile ilegale

• Schimbări de ordin economic, politic și climatic

• Migraţia populaţiei tinere şi a forţei de muncă calificate

• Prăbuşirea pieţei imobiliare • Lipsa oportunităţilor de angajare, sector

economic non-agricol încă insuficient dezvoltat

• Modificarea prevederilor legislative referitoare la organizarea administrativ-teritorială a României şi repartizarea competenţelor între palierul administrativ central şi cel local

• Percepţia adeseori incorectă a cetăţenilor faţă de administraţia publică şi neîncrederea în actul administrativ.

6. Dezvoltarea la nivelul regiunii/județului – viziune, misiune

Localităţile, ca orice alt actor al mediului social-economic, se regăsesc într-o competiţie care poate deveni acerbă pentru atragerea de resurse umane, financiare, investitori sau alte tipuri de resurse. Pe fondul autonomiei locale, unităţile administrativ teritoriale pot şi trebuie să acţioneze în interesul lor chiar dacă nu pot fi susţinute în totalitate de către administraţiile regionale sau

nnc-,lT


43

naţionale, întrucât interesele la acest nivel corespund în mod negociat intereselor tuturor localităţilor din regiunea sau ţara respectivă. Desigur, dezvoltarea unei localităţi nu se realizează individual, ci se raportează contextului judeţean, regional, național, care au propriile coordonate de dezvoltare adoptate deja.

Noile orientări ale Politicii de Coeziune, axate în continuare pe coeziunea economică, socială și teritorială, acordă o importanţă financiară sporită regiunilor de dezvoltare cărora li se alocă fonduri europene ținându-se seama de clasificarea acestora21 în regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziţie și regiuni mai dezvoltate.

În prezent, sub egida Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice se desfăşoară un amplu proces de redecupare a regiunilor de dezvoltare. Concluziile rapoartelor de progres CONREG evidențiază necesitatea reorganizării administrative a României în regiuni, ținând seama în principal, de:

• Facilitarea accesului la fondurile alocate de UE în exerciţiul financiar 2014-2020 şi creşterea capacităţii de absorbţie a acestora la nivel regional

• Reconstrucţia instituţională teritorială, pentru ca regiunile să poată deţine capacitate decizională şi competenţe similare regiunilor din majoritatea statelor europene

• Intensificarea cooperărilor interregionale la scară europeană şi necesitatea includerii urgente a regiunilor României în astfel de reţele.

De asemenea, prin aceleaşi rapoarte se mentionează că în ceea ce priveşte grupurile de acțiune locală (GAL-uri), începe să fie conturată și o altă dimensiune a discuției în legătură cu programul LEADER, venit pe linie UE (MADR-PNDR 2010). Noile structuri de tip GAL sunt, în fapt, microregiuni rural-urbane care vor putea juca un rol foarte important în reducerea decalajelor microregionale dintre sat și oraș.

Comuna Dumbrăveni este situată în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, regiune la nivelul căreia a fost demarat procesul de planificare strategică în perspectiva 2014-2020. În august 2013 este preconizată finalizarea principalului document de programare, Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Sud-Est pentru 2014-2020, care va conţine următoarele secţiuni principale:

• Profilul social-economic al regiunii, inclusiv Analiza SWOT

21 Clasificarea a fost realizata tinandu-se seama de PIB-ul/cap de locuitor.

nnc-,lT


44

• Strategia de dezvoltare regională incluzând viziunea, obiectivele, temele orizontale, prioriăţile de finanțare și domeniile de intervenţie

• Impactul asupra mediului • Planurile financiare • Indicatori și obiective (tinte) • Prevederi privind implementarea, evaluarea și procesul de parteneriat

În cadrul acestui proces, elaborarea PDR al Regiunii Sud-Est pentru 2014-2020 implică un amplu proces de consultare publică şi fiecare secţiune a Planului va fi finalizată prin includerea observaţiilor primite din partea membrilor grupurilor de lucru, din partea tuturor partenerilor regionali, astfel încât să cuprindă în final nevoile de dezvoltare ale regiunii.

De asemenea, la finalul procesului, Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est, în ale cărei atribuţii intră elaborarea PDR 2014-2020, îşi propune dezvoltarea portofoliului de proiecte (identificarea portofoliului de proiecte, identificarea proiectelor strategice, pregătirea proiectelor strategice).

În întâmpinarea actualului proces de programare, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est a promovat realizarea Cadrului Regional Strategic de Referinţă (Master Plan Regional – MPR) al Regiunii Sud-Est 2010-2020, coerent cu nevoile şi viziunea strategică pentru dezvoltarea teritorială, activitate care cere implicarea cât mai amplă a actorilor regionali. Având în vedere situaţia regională, consultările în parteneriat și orientările strategice ale „Europa 2020”, au fost stabilite viziunea strategică, obiectivele și priorităţile de dezvoltare ale regiunii. De asemenea, ținând seama de complexitatea procesului de elaborare a acestui Masterplan, este de aşteptat ca PDR 2014 -2020 să preia din concluziile acestuia pentru a contribui la procesul de programare.

Viziune strategică:

Regiunea Sud Est să devină o regiune atractivă, un spaţiu economic stabil şi

diversificat, capabil să asigure prosperitatea populaţiei, în care disparităţile de dezvoltare

faţă de alte regiuni au fost reduse

nnc-,lT


45

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud Est este acela de a promova dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, astfel încât aceasta să devină o regiune competitivă pe termen lung şi atractivă pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului de mediu, a resurselor umane superior calificate, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi creşterea semnificativă a PIB-ului regional până în 2020, până la 90% din media naţională.

Strategia este formulată prin integrarea problemelor teritoriale cu cele sectoriale, precum şi ţinând seama de sustenabilitatea tuturor acţiunilor propuse într-un context menit să asigure şanse egale şi incluziunea socială. Problemele asociate cu accesibilitatea, mobilitatea şi mediul sunt de o importanţă vitală pentru dezvoltarea eco-durabilă a regiunii şi pentru bunăstarea populaţiei. Acesta este motivul pentru care investiţiile publice trebuie să continue să se concentreze asupra transportului şi infrastructurii de mediu.

Priorităţile de dezvoltare regionale:

Prioritatea 1. Crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional Prioritatea 2. Dezvoltarea reţelei de transport la nivel regional Prioritatea 3. Promovarea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor renovabile Prioritatea 4. Modernizarea economiei rurale Prioritatea 5. Dezvoltarea unei forţe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieţei muncii

în scopul menţinerii şi creării de locuri de muncă de calitate Prioritatea 6. Îmbunătăţirea performanţei sistemului de educaţie şi formare Prioritatea 7. Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor sociale, serviciilor de

sănătate, precum şi prin sport şi cultură Prioritatea 8. Conservarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi promovarea politicii de mediu Prioritatea 9. Dezvoltare urbană durabilă integrată Prioritatea 10. Îmbunătăţirea capacităţii administrative.

7. Stategia de dezvoltare - corelarea cu alte planuri/strategii existente la nivel judeţean, regional, național, european

În Uniunea Europeană comunităţile rurale au o pondere de 92%, fiind însă caracterizate de o calitate a vieţii mult inferioară comunităţilor urbane. Începând cu anul 2000 şi odată cu adoptarea Strategiei Lisabona, spaţiul rural este definit ca una dintre valorile fundamentale şi definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită şi promovată. În prezent politicile de dezvoltare

nnc-,lT


46

rurală sunt caracterizate de adaptarea principiilor de dezvoltare durabilă, integrată şi multisectorială la realităţile Europei.

Comunităţile locale din România – stat membru al Uniunii Europene - trebuie să se integreze şi să se dezvolte într-un context european caracterizat de dualitate, oferind pe de o parte oportunităţi de dezvoltare în contextul perspectivelor financiare, fiind, pe de alte parte, foarte competitiv şi restrictiv.

Viitorul Cadru Financiar Multianual 2014 – 2020 care continuă „fostele perspective financiare” stabilește, de fapt, prioritățile politice pentru anii următori și reprezintă, prin urmare, atât un cadru politic, cât și unul bugetar, un mecanism menit să asigure previzibilitatea cheltuielilor UE și, în același timp, respectarea unei discipline bugetare stricte. Plafonul global de angajamente propuse de Comisie pentru perioada 2014-2020 este de 1,025 miliarde EUR, din care Politicii de Coeziune i s-au alocat 376 mld EUR, iar Politicii Agricole Comune 281,8 miliarde EUR pentru pilonul I și 89,9 miliarde EUR dezvoltării rurale.

Succesoare a Strategiei de la Lisabona, Strategia EUROPA 2020 reprezintă principala strategie de dezvoltare economică a Uniunii Europene pentru următorii zece ani. Europa 2020 este documentul adoptat de UE prin care se consfințește orizontul de creştere economică pentru următoarea perioadă, și care își propune ca Uniunea Europeană să devină o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ajutând statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială.

Europa 2020 este o strategie la a cărei punere în aplicare participă deopotrivă instituţiile europene, statele membre şi partenerii sociali, și trebuie să fie inclusă în politicile guvernelor dar și ale autorităţilor locale şi regionale. Programele Naţionale de Reformă (PNR) reprezintă obligația fiecărui stat membru de a translata la nivel național obiectivele Europa 2020. La elaborarea Programului Național de Reformă, fiecare stat membru a trebuit să țină cont de Recomandarea Consiliului privind Orientările generale pentru politicile economice și Decizia Consiliului privind Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, precum și de metodologia recomandată statelor membre de Comisia Europeană.

Prin Europa 2020, Uniunea Europeană şi-a fixat 5 obiective esenţiale pe care intenţionează să le atingă în acest deceniu:

Ocuparea forţei de muncă

nnc-,lT


47

O rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani

Cercetare şi dezvoltare Alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru

cercetare şi dezvoltare Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei

Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990

Creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%

Creşterea cu 20% a eficienţei energetice

Educaţie Reducerea sub 10% a ratei de părăsire

timpurie a şcolii Creşterea la peste 40% a ponderii

absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani

Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale Reducerea cu cel puţin 20 de milioane a

numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale

UE a identificat noi domenii care ar putea impulsiona creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă aflate în centrul a 7 iniţiative majore, în cadrul cărora autorităţile europene şi cele naţionale trebuie să-şi coordoneze eforturile pentru a se sprijini reciproc.

� O agendă digitală pentru Europa

I

~I ~

I

~! >-;;?

~I·~

>

I ~I ~ I

..DQl .s>11111 '>

~I s>

48

� O Uniune a inovării

� Tineretul în mişcare

� O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

� O politică industrială pentru era globalizării

� O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă

� O platformă europeană pentru combaterea sărăciei

Aceste obiective pot fi urmărite în mod mai eficace dacă Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi FEPAM (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime) sunt mai bine coordonate pentru a evita suprapunerile și a maximiza sinergiile, dacă ele sunt integrate pe deplin și contribuie la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020 prin implicarea părților interesate la nivel național, regional și local.

Acesta este motivul pentru care Comisia a propus un regulament privind dispozițiile comune pentru toate cele cinci fonduri. Propunerea prevede o coordonare mult mai strânsă a fondurilor pentru a obține:

� concentrarea resurselor asupra obiectivelor strategiei Europa 2020, prin intermediul unui set comun de obiective tematice la care fondurile vor contribui;

� simplificare prin modalități de planificare și de punere în aplicare mai coerente; � o mai mare atenție acordată rezultatelor, prin intermediul unui cadru și a unei rezerve de

performanță: � armonizarea normelor de eligibilitate și extinderea opțiunilor simplificate în materie de

costuri, pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari și autoritățile de management.

La atingerea obiectivelor Europa 2020 vor contribui fondurile europene utilizate în contextul politicilor de creştere și dezvoltare ale UE. În luna octombrie 2011, Comisia Europeană a prezentat primele propuneri privind pachetul legislativ referitor la Politica de Coeziune,

nnc-,lT


49

respectiv Politica Agricolă Comună şi Politica Comună pentru Pescuit, pentru perioada 2014-2020, care înaintea adoptării în mod oficial de către Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European sunt supuse negocierii cu Statele Membre ale Uniunii Europene.

În prezent se cunosc principalele caracteristici22 ale actualului proces de programare a utilizării fondurilor europene, subsumate strategiei Europa 2020:

� concentrarea tematică asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 pentru o “creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă”, transpusă în Cadrul Strategic Comun (CSC) la nivel european;

� un cadru unic de programare la nivelul fiecărui Stat Membru – numit Contract /Acord de Parteneriat (C/AP) 2014-2020 (care să înlocuiască actualul Cadru Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013) şi care va acoperi instrumentele structurale şi fondurile destinate dezvoltării rurale şi pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi FEPAM (Fondul European pentru Pescuit şi afaceri Maritime). Comisia a propus astfel reunirea acestora într-un cadru strategic comun;

� aceste fonduri, programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii privind o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă;

� posibilitatea de a putea elabora programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor structurale;

� oportunităţi extinse pentru abordarea teritorială a programării; � un accent crescut pe performanţa şi monitorizarea rezultatelor; � orientarea specifică a cheltuielilor către realizarea priorităţilor Uniunii şi delimitarea

clară a sumelor alocate în acest scop; � impunerea unor condiţionalităţi macroeconomice, ex-ante şi ex-post pentru

accesarea/cheltuirea fondurilor; � simplificarea procesului de implementare şi un mai bun management al fondurilor.

22 Memorandumul cu tema Aprobarea acţiunilor şi documentelor privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020

nnc-,lT


50

Cadrul Strategic Comun transpune obiectivele și ţintele strategiei Uniunii Europene în acţiuni cheie pentru fondurile europene - Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Afaceri Maritime și Pescuit. CSC serveşte astfel ca bază de elaborare a „contractelor de parteneriat” cu Comisia, astfel încât să se întărească legătura între angajamentele politice asumate prin strategia Europa 2020, și investițiile pe teren, încurajând integrarea, definind modalitățile de colaborare între fonduri, urmând însă a fi transpus în contexte naționale și regionale. Propunerea de regulament privind dispozițiile comune identifică unsprezece obiective tematice, fiecăruia dintre acestea fiindu-i alocate acţiunile cheie finanţate prin fondurile CSC.

1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării; 2. Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, a utilizării și a

calității acestora; 3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și

a sectorului pescuitului și acvaculturii (în cazul FEPAM); 4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate

sectoarele; 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării

riscurilor; 6. Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; 7. Promovarea unor sisteme de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul

infrastructurilor rețelelor majore;

Cadrul Strategic Comun

FEDR FC FEADR FSE FEPAM

POLITICA DE

COEZIUNE

PAC II

(D.R.)

PCP

Contract/ Acord de Parteneriat

PROGRAME

OPERAŢIONALE

CONTEXT NAȚIONAL/ REGIONAL CONTEXT EUROPEAN

EUROPA 2020

CFM 2014-2020

[ J

51

8. Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă; 9. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei; 10. Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții; 11. Consolidarea capacității instituționale și asigurarea unei administrații publice

eficiente.

Fondurile europene vor fi utilizate pentru atingerea acestor obiective în mod sinergic și complementar, aşa cum este descris mai jos.

FEDR va contribui la toate obiectivele tematice și se va concentra asupra domeniilor de investiție legate de contextul în care operează întreprinderile (infrastructură, servicii pentru întreprinderi, inovare, TIC și cercetare) și la prestarea de servicii pentru cetățeni în anumite domenii (energie, servicii online, educație, sănătate, infrastructuri sociale și de cercetare, accesibilitate, calitatea mediului).

Fondul de coeziune se va axa pe ameliorarea mediului, dezvoltarea durabilă și TEN-T.

FSE va fi programat în conformitate cu patru obiective tematice: ocuparea forței de muncă și mobilitatea lucrătorilor, educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, precum și consolidarea capacității administrative. Acțiunile sprijinite de FSE vor contribui, totuși, și la alte obiective tematice

Cele șase priorități ale FEADR vor avea drept obiectiv o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în sectorul agricol, alimentar și forestier, precum și în zonele rurale în ansamblu. Ele vizează transferul de cunoștințe și inovarea, competitivitatea agriculturii, gestionarea resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice, precum și dezvoltarea incluzivă a zonelor rurale

Prioritățile FEPAM, în conformitate cu reforma politicii comune în domeniul pescuitului, se vor concentra asupra viabilității și a competitivității pescuitului și a acvaculturii, sprijinind, în

același timp, sustenabilitatea mediului.

La nivel național, România a conceput Programul Național de Reformă 2011-2013 ca expresie a angajamentului faţă de obiectivele Europa 2020, care urmăreşte să asigure, în acelaşi timp, continuitatea reformelor din etapa

anterioară (PNR 2007 - 2010).

Pentru România, PNR reprezintă platforma-cadru pentru definirea și aplicarea politicilor de dezvoltare economică, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene, care permite concertarea

nnc-,lT


52

demersurilor naţionale pentru modernizarea economiei și societăţii româneşti și susţine convergenţa economico-socială cu celelalte state membre ale UE.

Conform PNR, strategia economică pe termen mediu a României vizează următoarele obiective:

• reluarea procesului de creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă; • ajustarea deficitului public şi a deficitului de cont curent până la valori la care să facă

posibilă finanţarea lor şi continuarea procesului de dezinflaţie; • protejarea categoriilor de populaţie cele mai afectate de criza economică; • îmbunătăţirea predictibilităţii şi performanţelor politicii fiscale pe termen mediu şi

maximizarea şi utilizarea eficientă a fondurilor de la Uniunea Europeană; • asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice; • restructurarea şi eficientizarea activităţii administraţiei publice; • implementarea fermă a angajamentelor asumate în cadrul acordului financiar extern

multilateral cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială, precum şi alte instituţii financiare internaţionale;

• implementarea reformelor prioritare pe termen scurt şi mediu şi a măsurilor specifice pentru atingerea obiectivelor naţionale stabilite în contextul Europa 2020.

Pe termen scurt, printre priorităţile guvernului se înscriu creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice, alături de îmbunătăţirea mediului de afaceri, fiind menite să contribuie, în mod direct, la asigurarea condiţiilor pentru atingerea ţintelor asumate în contextul strategiei Europa 2020.

În ansamblul său, Programul Naţional de Reformă va stimula competitivitatea, productivitatea şi potenţialul de creştere a României, coeziunea socială, teritorială şi convergenţa economică, toate acestea urmărind reducerea decalajelor în ceea ce priveşte dezvoltarea economică faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte derularea procesului de programare a fondurilor europene destinate unei creșteri inteligente, durabile şi incluzive în România, Ministerul Fondurilor Europene23 prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a demarat procesul de programare pentru perioada 2014-2020 în luna ianuarie 2012.

23 HG. 43/ 2013 Privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene

nnc-,lT


53

Priorităţile procesului de programare sunt stabilite de Ministerul Fondurilor Europene plecându-se de la premisa evitării neajunsurilor și greşelilor actualei perioade de programare și vizează:

• asigurarea unui proces de consultare şi parteneriat mai larg şi pe o perioadă mai lungă de timp;

• transmiterea versiunilor finale ale documentelor de programare cât mai curând posibil la Comisia Europeană;

• pregătirea în paralel a documentelor de implementare, inclusiv a ghidurilor pentru beneficiari;

• dezvoltarea unui portofoliu adecvat de proiecte mature.

În vederea programării fondurilor europene sunt elaborate următoarele categorii de documente de programare, în conformitate cu propunerile regulamentelor europene24:

• Contractul/Acordul de Parteneriat (C/AP), care va înlocui actualul Cadru Strategic Naţional de Referință şi va stabili orientările strategice naţionale finanţabile atât din Instrumentele Structurale – FEDR, FSE şi Fondul de Coeziune cât şi din FEADR şi FEPAM

• Programele Operaţionale (PO): documente de programare la nivel sectorial / teritorial (programele finanţate din instrumente structurale pot fi mono sau multi-fond)

• Programele (P): programul naţional pentru dezvoltare rurală şi programul operaţional pentru pescuit, programe din domeniul dezvoltării rurale şi pescuitului, în cazul finanțărilor din FEADR şi FEPAM

• Documentele de implementare: documente care prezintă detaliile practice de implementare la nivel de ‘prioritate de investiţii’ (similar actualelor Documente Cadru de Implementare). Modalitatea în care astfel de documente de implementare sunt aplicabile şi FEADR, respectiv FEPAM se va stabili pe parcurs.

România, ca fiecare alt stat membru, pregătește un Contract/ Acord de parteneriat pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020, elaborat în cooperare cu partenerii, și în dialog cu Comisia. În data de 06 iunie, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a transmis Comisiei Europene prima versiune a documentului consultativ pentru elaborarea Acordului de

24 Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile şi incluzive 2014-2020

nnc-,lT


54

Parteneriat 2014-2020, în cadrul dialogului informal care are loc în scopul pregătirilor pentru utilizarea fondurilor alocate României.

Contractul de Parteneriat este elaborat la nivel național prin implicarea puternică a partenerilor și cuprinde :

• Contribuţia Fondurilor provenind din Cadrul Strategic Comun în scopul realizării obiectivelor tematice, prin transpunerea priorităţilor Europa 2020 în context național și/sau regional;

• Sinteza principalelor rezultate estimate;

• Principalele domenii prioritare de cooperare; • O abordare integrată în ceea ce priveşte dezvoltarea teritorială susţinută din Fondurile din

Cadrul Strategic Comun; • Masuri premergătoare pentru realizarea unei implementări eficace: implicarea

partenerilor, condiţionalităţile ex-ante, cadrul în care se premiază performanţa, adiţionalitate;

• Măsurile de întreprins în vederea unei implementări eficiente: capacitatea administrativă, reducerea birocraţiei

Documentul consultative face referire și la structura programelor operaţionale pentru Politica de Coeziune, precum și a autorităţilor de management și implementare propusă pentru perioada următoare:

C/AP

Autoritate de Management Ministerul Fondurilor Europene

POS Marea

infrastructură

POS Competi-

tivitate

POS Capital uman

OI Transport

OI Autostrăzi

OI Mediu

OI Energie

OI Agendă digitală

OI cercetare/ dezvolta

re/industrie

OI Educaţie

OI Ocupare

și incluziune

socială/ IMM

POS AT

OI regionale/ competitivitate

/ IMM

OI Turism

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

PO Cooperare teritorială

POS Capacit administ

.a

PO Regional

][ )[I

( )rvI

""~~"""~IV

JI'7'

( )t-'" I

( )1"'"

55

Pentru Politica Agricolă Comună, dezvoltarea rurală și plăţile directe structura de management și implementare este preconizată după cum urmează:

Tipurile de investitiții propuse prin acest document consultativ, precum și fondurile europene care le finanțează se prezintă după cum urmează:

Program Operaţional Fond Tipuri de investiţii

Capacitate administrativă

FSE • Intărirea capacităţii administrative • Modernizarea sistemului judiciar • E-government • Sistemul de management • Cadastru

Regional FEDR • Infrastructura transport local, căi ferate și portuară

• Dezvoltare urbană/ locală (inclusiv transport

Autoritate de Management

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

PO Dezvoltare rurală PO Pescuit

OI Investiţii în agricultură și dezvoltare rurală

(Agenţia de Plăţi pentru dezvoltare rurală și pescuit)

OI Investiţii publice

(Ministerul Dezvoltării Regionale și Adm. Publice)

( ~ B/ '\7 <,

...1'i ~ .&::l

56

public și infrastructura aferentă, moştenirea culturală, facilităţi pentru sport, facilităţi multifuncţionale)

• Eficienţă energetică • Infrastructura educaţională și socială • Infrastructura de sănătate • Competitivitate și mediu de afaceri pentru IMM

uri, inclusiv instrumente financiare

Cooperare Teritorială Europeană

FEDR • Cooperare teritorială România – Bulgaria • Cooperare teritorială România -Ungaria

Dezvoltare Rurală FEADR • Investiţii în agricultura și dezvoltare rurală • Infrastructura publică în zone rurale (drumuri,

alimentare cu apă, canalizare, gestiunea deşeurilor)

Pescuit FEPAM • Investiţii în pescuit durabil și acvacultură

Marea Infrastructură FC • Infrastructură rutieră TEN-T • Căi ferate TEN-T • Infrastructură portuară TEN-T • Servicii de utilitate publică • Prevenirea riscurilor și schimbările climatice, • Natura 2000, biodiversitate • Eficienţă energetică în industrie

Capital uman FSE • Ocupare, incluziune socială, întărirea capacităţii administrative a ANOFM

• Educaţie și instruire

Competitivitate FEDR • CDI (inclusiv pentru întreprinderi mari) • Agenda Digitală (broadband și

interoperabilitatea diferitelor infrastucturi IT)

Asistenţă Tehnică FEDR • Asistenţă pentru autorităţile de management

nnc-,lT


57

La baza procesului de programare stă un amplu efort de analiză și prioritizare care este încă în curs de elaborare la nivel local și național, văzut ca expresie a principiului abordării teritoriale ”de jos în sus” și a integrării tuturor domeniilor de dezvoltare economico-socială și contribuind la întocmirea Acordului de Partneriat național cu CE. Astfel, pornind de la prioritățile identificate local, se elaborează, la nivelul regiunilor, Planurile de Dezvoltare Regională care urmăresc trasarea unui set comun de priorități pe baza cărora să fie alocate fondurile destinate ameliorării disparităților dintre regiuni. Aceste planuri stau la baza Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională, respectiv viitorului Program Operațional Regional 2014-2020. În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, programarea utilizarii fondurilor în contextul acesteia pornește de la strategia sectorială care se află la stadiul analizei socio-economice a dezvoltării rurale în România. Schematic, instituțiile însărcinate cu elaborarea unor astfel de documente se prezintă astfel:

Detaliem mai jos documentele menționate, care se află în diverse stadii de elaborare, fiind supuse dezbaterii și consultării publice, după cum este detaliat mai jos.

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României STDR: Planul de acţiuni adoptat de guvern în iulie 2012 care vizează finalizarea STDR prevede, în principal: colectarea şi valorizarea studiilor şi analizelor relevante din punct de vedere teritorial deja existente, crearea unui grup de lucru interinstituţional pentru sprijinirea activităţilor realizate în cadrul procesului de elaborare a

Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale Elaborează documentele de programare privind intervenţiile pentru

dezvoltare rurală şi pescuit

Ministerul Afacerilor Europene

(Ministerul Fondurilor Europene) Elaborează

C/AP

Coordonează elaborarea documentelor

de programare

Ministerul Dezvoltării

Regionale și Adm. Publice

Agenţiile pentru

Dezvoltare Regională

Elaborează Strategia Naţională de Dezvoltare Regională și Strategia de

Dezvoltare Teritorială a României

Elaborează Planurile Regionale de Dezvoltare Regională

[~~~J [,,,,,,,,,,,,,,,,,,][ J ,.-----------------.._

[ 1

["'lllllllllll.l.llllllllllllllll]

58

SDTR, elaborarea SDTR de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), sub coordonarea primului-ministru prezentarea, în cadrul Consiliului de planificare strategică, a documentaţiilor realizate în cadrul procesului de elaborare a SDTR stabilirea şi dezvoltarea mecanismelor instituţionale, precum şi a structurilor şi instrumentelor care să asigure implementarea ei.

Dintr-o perspectivă europeană, necesitatea elaborării Strategiei Naţionale de Dezvoltare Teritorială este întărită şi subliniată de evoluţiile şi tendinţele politicilor europene şi a instrumentelor de finanţare. Propunerile de regulamente europene pentru viitoarea perioadă financiară 2014-2020 promovează abordarea integrată şi dimensiunea teritorială în cadrul procesului de programare, în vederea creşterii performanţelor şi îmbunătăţirii monitorizării rezultatelor.

La întocmirea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională îşi aduc contribuţia în mod fundamental Agenţiile de Dezvoltare Regională care întocmesc Planurile de dezvoltare Regională (PDR) 2014 -2020, documente aflate în plin proces de elaborare în momentul de faţă.

În ceea ce priveşte Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, se află în curs de elaborare Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Sud-Est pentru 2014-2020 care implică un amplu proces de consultare public astfel încât să cuprindă în final nevoile de dezvoltare ale regiunii. Nevoile de dezvoltare descrise în PDR Sud-Est sunt analizate la nivel național în etapa de elaborare a programelor operaționale pentru perioada de programare 2014-2020.

În baza prevederilor Comisiei Europene, începând din luna aprilie 2011, Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, participă la procesul de consultare, la nivel național și regional, cu privire la Politica de Coeziune post-2013 și la pregătirea perioadei de programare 2014-2020, proces coordonat de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice (MDRAP).

La nivel regional, elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014-2020 (PDR) se va realiza respectând atât metodologia comună propusă de MDRAP cât și „Regulamentul - cadru pentru organizarea şi funcţionarea Comitetelor Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională 2014 – 2020”25.

Termenul estimativ de finalizare a acestui document strategic regional este august 2013.

La trecerea în revista a proiectului Analizei SWOT a regiunii de dezvoltare, se observă o concordanță cu elementele identificate la nivelul analizei efectuate pentru comuna Dumbrăveni.

25 http://www.adrse.ro/DezvoltareRegionala/PlanificareRegionala.aspx

nnc-,lT


59

Tot la nivel național, Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale a elaborat proiectul Analizei socio-economice în perspectiva dezvoltării rurale 2014-2020, ca parte integrantă a procesului de programare a utilizării fondurilor destinate Politicii Agricole Comune, documentul fiind supus dezbaterii publice.

Stadiul actual al procesului de programare (transmiterea primului document consultativ al Acordului de Parteneriat către CE) cunoaşte următoarele perspective imediate menite să asigure la începutul anului viitor un debut al noului cadru financiar marcat de premise mai bune decât actuală experienţă:

• La începutul lunii iulie 2013 se va supune dezbaterii publice primul proiect al programelor operaţionale

• Tot în aceasta lună se preconizează și desemnarea oficială a Autorităţilor de Management prin hotărâri ale guvernului

• Până în septembrie, se va elabora o versiune revizuită a Acordului de Parteneriat, bazate pe evoluţiile la nivel de Programe Operaţionale și pe recomandările Comisiei Europene

• În septembrie 2013 se va transmite primul proiect al programelor operaţionale către CE, iar la sfârşitul lunii se preconizează transmiterea celui de al doile proiect al Acordului de Parteneriat

• Termenul de transmitere oficială a proiectului de Acord de Parteneriat Comisiei Europene este noiembrie 2013

8. Direcţii de dezvoltare

Comuna Dumbrăveni este o localitate cu un potențial semnificativ de dezvoltare, datorat unor caracteristici capabile sa impulsioneze acest proces și să atragă oportunități de ordin financiar, instituţional, administrativ, în contextul actual dictat de CFM 2014-2020 și de apartenenţa României la Uniunea Europeană.

În primul rând, comuna beneficiază de o localizare la mică distanță de municipiul Focșani și de oraşul Râmnicu Sărat, fiind așezată de-a lungul drumului național DN 2 ceea ce îi conferă o accesibilitate foarte bună. Această poziționare, împreună cu alte caracteristici (potențialul viniviticol, moştenirea și identitatea culturală, dotarea edilitară etc) deschid perspective specifice relației urban-rural, care capătă noi și noi valențe în perioada actuală: localitatea poate oferi spații pentru noi afaceri, terenuri propice expansiunii rezidențiale, capacități pentru turismul de week-end, cultural sau uval, păstrând și capitalizând în același timp tradițiile și obiceiurile.

În acest fel, comuna poate genera impulsuri de dezvoltare și pentru localitățile adiacente, aspect recunoscut și prin Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Vrancea, unde comunei Dumbrăveni i se circumscrie rolul de pol rural de dezvoltare, un centru de polarizare

nnc-,lT


60

intercomunală care să acționeze ca un centru coordonator pentru comunele: Slobozia Bradului, Timboieşti, Gugeşti, Sihlea, Băleşti, Popeşti, Obrejita.

Pentru a atinge și valorifica potențialul intrinsec de dezvoltare, administraţia publică locală trebuie să se folosească de toate pârghiile la îndemâna sa pentru a asigura condiții de viață de calitate, inclusiv pentru a crea premisele de dezvoltare pentru toți actorii socio-economici care activează pe teritoriul său.

Astfel putem contura o viziune de dezvoltare a comunei Dumbrăveni, înţelegând prin aceasta o imagine inspirată a unui viitor dorit, un scop global şi durabil, servind ca fundament pentru procesul de planificare strategică.

Pentru susținerea acestei viziuni, prin planul dezvoltare trebuie stabilite direcţii generale de dezvoltare durabilă, propunându-se obiective și măsuri concrete atât pentru administraţia publică locală cât și pentru ceilalți actori. În acest fel, se poate contribui la dezvoltarea de ansamblu a localităţii, creându-se un context în care actorii locali relevanți să acționeze coerent și integrat.

Pe lângă resursele intrinseci de care dispune o comunitate, gradul de atractivitate al acesteia este determinat în primul rând de ceea ce are de oferit actorilor mediului socio-economic.

Implementarea acestor direcții de dezvoltare se va baza din punct de vedere al surselor de finanțare pe:

• Fonduri de la bugetul local • Transferuri de la bugetul de stat

În viitor, comuna Dumbrăveni va deveni un pol de dezvoltare rurală generator de creștere pentru întreaga zonă, a cărei coeziune cu mediul urban îi va conferi o mare

atractivitate pentru afaceri, turism și locuit păstrând și valorizând în același timp tradițiile, în care cetățenii și vizitatorii vor dispune de condiţii de viață de calitate şi

de un mediu înconjurator curat, beneficiind de toate serviciile publice necesare şi de o infrastructură la standarde europene, o localitate în care se dezvoltă în mod deosebit sectorul viniviticol în cadrul unei agriculturi moderne și eficiente, iar

economia este diversificată și dezvoltată.

61

• Programe guvernamentale • Fonduri Europene conform Acordului de Parteneriat – în cadrul Politicii de Coeziune și

Politicii Agricole Comune • Alte surse (PPP, împrumuturi, inițiative europene, programe bilaterale, etc.)

În acest sens este importantă identificarea cât mai multor surse potențiale de finanțare pentru acțiunile și proiectele identificate.

De asemenea, pentru acreditarea rolului de pol de dezvoltare rurală, procesul de dezvoltare al comunei Dumbrăveni trebuie să se plieze și pe caracteristicile, nevoile și resursele comunelor adiacente, cu atât mai mult cu cât la momentul actual comuna face parte dintr-o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară, fiind parte şi din Grupul de Acţiune Locală- Ţinutul Viei şi Vinului Vrancea.

Direcțiile de dezvoltare sunt astfel propuse încât să aibă un potențial de corelare cu obiectivele programatice ale perioadei 2014-202, aflate încă în curs de elaborare, atingând punctele cheie ale unei dezvoltări locale integrate și durabile: dezvoltarea infrastructurii, socială, de mediu, economică și – ca și direcție orizontală - adminstrativă.

Viziune

Infrastructură și servicii

Dezvoltare socială

Protejarea Mediului

Dezvoltarea Economiei

Capacitate administrativă

62

Direcţiile de dezvoltare vor putea fi urmate prin intermediul unor seturi de obiective și a unor acţiuni specifice pentru implementarea fiecăreia dintre ele, pe care le detaliem în continuare.

Direcția de dezvoltare nr 1: Asigurarea unei infrastructuri și a unor servicii publice de calitate pentru locuitori, vizitatori și agenți economici

Calitatea și atractivitatea mediului socio-economic depinde de calitatea serviciilor pe care comunitatea locală le pune la dispoziția membrilor săi, fie aceştia cetăţeni, reprezentanţi ai mediului de afaceri, membri ai societăţii civile etc.

Conform Legii nr 51/ 2006, serviciile de utilităţi publice sunt definite ca totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale.

Comuna Dumbrăveni se confruntă cu o infrastructură rutieră internă aflată într-o stare precară – majoritatea fiind ulițe pietruite și fără sistem de colectare a apelor uzate. În comună nu există serviciu de transport public.

Problema sistemului de canalizare și epurare ape uzate nu este încă rezolvată. Comuna nu dispune de alimentare cu gaze, dar problema colectării și transportului deşeurilor este rezolvată prin încheierea unui contract de prestări servicii în acest sens.

Direcția de dezvoltare nr 2. Dezvoltarea activităților socio-culturale, de tineret și sport

Una dintre coordonatele fundamentale ale existenței și evoluției unei comunități ține de moștenirea și identitatea culturală a acesteia, de dimensiunea religioasă preluată de la generațiile anterioare și păstrată de cele actuale, de nivelul de educație, cultură și conștiință civică a cetățenilor, dar și de felul în care actorii scenei administrativ locale înțeleg să protejeze și să ajute categoriile defavorizate.

O comunitate care are grijă de valorile și membrii săi este o comunitate atractivă, primitoare și care poate propaga și proiecta asupra comunităților inconjurătoare efectele pozitive ale unui mediu socio-cultural sănătos.

nnc-,lT


63

Comuna Dumbrăveni este dotată din punct de vedere instituțional, pe teritoriul său administrativ aflându-se 6 unităţi de învăţământ dintre care 3 şcoli şi 3 grădiniţe, dar structurile de învățământ preșcolar nu corespund din punct de vedere al spațților și capacităților necesarului determinat de populația preșcolară. De asemenea, în comuna există o bibliotecă publică și un cămin cultural, acesta din urmă aflându-se într-o stare care necesită reabilitare.

Patrimoniul cultural al comunei este de asemenea semnificativ: personalități de seamă sunt asociate cu această comunitate, la Cândeşti fiind descoperit și un sit arheologic ce cuprinde o cetate care datează din epoca bronzului mijlociu, însă acest patrimoniu nu este destul exploatat.

Consiliul Local Dumbrăveni are în subordine un serviciu de asistență socială, și un institut pentru persoane cu handicap – conform organigramei, însă problemele de ordin social sunt mult mai numeroase și diverse, de la tineri și copii în dificultate, până la persoane cu dizabilități, neexistând capacitate pentru furnizarea serviciilor sociale necesare.

Starea de sănătate a populației este menținută printr-o infrastructură medico-sanitară formată dintr-un dispensar aflat în subordinea Ministerului Sănătății, subordonare care face dificilă finanțarea acestuia și funcționarea la standarde europene. De asemenea, există 2 cabinete de medicină de familie şi 3 cabinete stomatologie. Având în vedere suprafața comunei și populația acesteia de peste 4000 locuitori, considerăm ca dispensarul existent nu are capacitatea de a asigura în condiții proprii asistența medicală de specialitate necesară cetățenilor, ceea ce pune în pericol starea de sănătate publică.

Direcția de dezvoltare nr 3. Protecția mediului înconjurător

Comuna Dumbrăveni are un relief colinar care beneficiază de resurse hidrografice (râul Râmna), cu soluri în majoritate de calitate medie și scăzută, supus la riscuri naturale, și care a suferit de pe urma tăierilor de fond forestier, ce în prezent ocupă numai 144 ha din suprafața comunei.

Problemele cu care se confruntă comuna în domeniul protecției și conservării mediului se referă la următoarele aspecte:

• pericol de inundare a terenurilor situate în vecinătatea râului Râmna, precum și de eroziune și alunecări de teren în aceeași zonă

• gradul de seismicitate ridicat al zonei • utilizarea intensivă a unor resurse de energie neregenerabilă • lipsa spațiilor verzi amenajate pe teritoriul comunei • reducerea suprafeței fondului forestier

nnc-,lT


64

• gradul redus de informare și conștientizare a populației cu privire la măsurile de protecție și conservare a mediului

Pentru implementarea acestei direcţii de dezvoltare, sunt necesare măsuri care să urmărească îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Direcția de dezvoltare nr 4. Dezvoltarea și diversificarea economiei rurale

Principala funcțiune economică a comunei este agricultura, pe lângă culturile de viță de vie, grâu, porumb, fasole și alte legume, locuitorii ocupându-se şi cu creşterea animalelor şi păsărilor, morărit și vinificare.

Deși există câteva plantații mai mari, principala problemă pe care o identificăm la nivelul comunei (și care se regăsește și la nivel județean sau regional) este dispersarea terenului agricol în exploatații de mici dimensiuni, ceea ce face dificil procesul de modernizare în acest sector.

Activitatea economică în comună este reprezentată de comerţ, construcții, reparații autovehicule, prelucrarea varului, morărit, procesare produse agricole, fiind prea puțin diversificată față de funcțiunile economice pe care comuna le-ar putea deține având în vedere apropierea faţă de mediul urban, suprafața, datele demografice etc. În acest domeniu, comuna dispune de câteva oportunități de dezvoltare care în prezent sunt sub-exploatate: Piața Mixtă Comunala și Balta Comunală.

Considerăm ca trebuie stimulată inițiativa particulară, în special în rândul populației tinere, dar și în rândul adulților, inclusiv ca o alternativă față de îngrijorătorul fenomen al migrației externe în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, recomandăm măsuri de creștere a calității capitalului uman, a forței de muncă locale.

Un alt potențial neexploatat este cel turistic. Comuna deține cîteva avantaje: tradiția în domeniul viniviticol, obiective de interes cultural, sau Balta Comunală menționată mai sus care poate fi oportună turismului de week-end/ de pescuit.

Direcția de dezvoltare nr. 5 Dezvoltarea administrativă a comunei Dumbrăveni

Statutul de administrație publică locală a unei comunități rurale angajată într-un proces de dezvoltare durabilă și integrată presupune preocuparea pentru eficiență în atingerea obiectivelor,

nnc-,lT


65

pentru creșterea calității resurselor umane de care dispune, pentru metode şi instrumente inovative prin care să pună în practică deciziile administrative.

Activitatea consiliului local trebuie să se bazeze pe comunicarea neîntreruptă cu cetățenii, pe procesul planificării strategice, pe inovație și eficiență și pe deschidere către nou și față de oportunități.

Consiliul Local al comunei Dumbrăveni dispune de un aparat propriu bine organizat pe servicii, cu personal cu experință, însă activitatea de pregătire și instruire a resurselor umane presupune continuitate și perseverență.

9. Obiective 2014-2020. Măsuri propuse.

Direcția de dezvoltare 1: Asigurarea unei infrastructuri și servicii publice de calitate pentru locuitori, vizitatori și agenţi economici

Obiectivul specific nr. 1.1

Creșterea accesibilității localității prin îmbunătățirea serviciilor de transport public

Cu toate că localitatea este bine conectată la rețeaua de drumuri de rang superior, acest avantaj competitiv major este diminuat de calitatea precară a rețelei interne de drumuri și străzi, majoritatea fiind ulițe pietruite sau drumuri comunale care necesită reabilitare. Astfel, din totalul de 152 kilometri de reţea stradală la nivelul comunei Dumbrăveni, doar 27,68 kilometri reprezintă drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică.

De asemenea, în comună există drumuri de exploatare ale fondului agricol, forestier precum și drumuri de acces la balta comunală care ar putea fi valorificată din punct de vedere economic – care sunt într-o stare precară, necesitând activități de reabilitare.

Din punctul de vedere al documentaţiei tehnice, există un singur studiu de fezabilitate intocmit pentru Drumul Comunal DC 158 Dragosloveni – Bordești, cu o lungime de 1,78 km, și care a fost depus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în vederea finanțării prin programe guvernamentale (PNDI), dar nefinanțat până în prezent.

Rețeaua de ulițe (străzi) pietruite este frangmentată în 3 tronsoane principale, aferente celor trei sate componente ale comunei în componenţa satului Dragosloveni intrând şi satul Alexandru Vlahuţă: în Dumbrăveni 10,03 km, în Cândești 12,37 km, în Dragosloveni 6, 25 km. De

nnc-,lT


66

asemenea, pe teritoriul administrativ al localității se regăsesc nu mai puțin de 93,90 km de drumuri de exploatare de pământ.

Toate aceste neajunsuri diminuează atractivitatea zonei, atât pentru locuit, cât și pentru afaceri. Se știe că ușurința circulației persoanelor, mărfurilor și serviciilor este una dintre principalele precondiții ale dezvoltării.

În context lărgit, având în vedere potențialul rol de pol de dezvoltare rurală al localității, în contextul GAL ului sau al unei ADI la care comuna a aderat, se poate propune un proiect care să aibă în vedere îmbunătățirea legăturilor în și între localități.

Deși localitatea beneficiază de o suprafață întinsă și o populație numeroasă, având în vedere starea proastă a drumurilor în comună nu există un serviciu de transport în comun, în condițiile în care un număr de 155 persoane fac naveta către locuri de muncă situate în oraşele apropiate. În acest scop, se poate avea în vedere înființarea unui serviciu de transport public care să deservească și comunele învecinate.

Ca urmare, măsurile propuse pentru perioada următoare sunt:

• Reabilitarea infrastructurii rutiere:

� Întocmirea documentațiilor tehnico economice necesare reabilitării rețelei de străzi și rețelei de drumuri de exploatare, prin care să se solicite inclusiv crearea sistemului de colectare ape fluviale și amenajarea intersecţiilor

� Întocmirea documentațiilor de proiect pentru solicitarea finanțării din fonduri europene sau naționale pentru reabilitarea acestor tronsoane

� Solicitarea și obținerea finanțării pentru DC 158 prin Programul Național de Dezvoltare Locală, continuatorul PNDI

• Înființarea unui serviciu de transport public

� Incheierea unui parteneriat/ contract cu un operator privat

� Amenajarea stațiilor de transport în comun


nnc-,lT


67

Îmbunătățirea stării de sănătate și calității vietii în comunitate prin conectarea comunei la reţeaua de colectare a apelor uzate și extinderea rețelei de alimentare cu apă

Comuna Dumbrăveni este beneficiara investiţiilor realizate prin Masterplanul Apă – Canal iniţiat de către administrația judeţeană „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă/apă uzată”, prin care se prevede construcţia unei stații de epurare care să deservească patru comune, inclusiv Dumbrăveni, precum și 2 stații de pompare, 7 km de rețea canalizare și 9 km conductă refulare. Gradul de acoperire a sistemului de alimentare cu apă este insuficient în prezent, de aceea se recomandă extinderea acestuia. Rețeaua de alimentare cu apă deserveşte mai puţin de 40% din gospodării fiind necesară extinderea acesteia concomitent cu campanii de informare a populației referitoare la beneficiile alimentării prin rețea.

Ca urmare, măsurile propuse pentru perioada următoare sunt:

• Extinderea şi crearea infrastructurii de mediu

� Participarea comunei cu toate resursele financiare, logistice și umane în procesul de implementare a proiectului finanțat din Fondul de Coeziune

� Extinderea retelei de alimentare cu apă;

• Campanii de informare

Derularea unei campanii de informare locală a cetățenilor pentru explicarea beneficiilor conectării gospodăriilor la rețeaua de alimentare și la cea de canalizare

Direcția de dezvoltare nr 2 Dezvoltarea activităților socio-culturale, de tineret și sport


Impulsionarea dezvoltării procesului educațional în comuna Dumbrăveni

Calitatea procesului de învățământ deține o importanță deosebită în comuna Dumbrăveni, dată fiind ponderea populației tinere în localitate (14% copii, 7% adolescenţi).

Comuna Dumbrăveni dispune de 6 unități de învățământ preșcolar, primar și gimnazial: Şcoala gimnazială „Duiliu Zamfirescu” care deține statutul de școală coordonatoare fiind subordonată Inspectoratului Județean Vrancea, Școala gimnazială Cândești, precum și Școala primară „Al.Vlahuță" Dragosloveni și 3 grădinițe.

nnc-,lT


68

La o scurtă analiză a capacităților acestor instituții se constată faptul că unitățile de învățământ preșcolar, respectiv cele 3 grădinițe, nu asigură spațiile și facilitățile necesare copiilor din comună. Astfel, Grădiniţa cu program prelungit Dumbrăveni necesită lucrări de extindere, care se pot realiza prin construirea a două săli noi de clasă în incinta Şcolii cu clasele I-VIII, iar în localitatea Cândești este necesară construirea unei noi grădinițe.

În ceea ce privește starea fizică a clădirilor, aceasta este în general satisfăcatoare, existând însă o problemă în ceea ce privește școala din Dumbrăveni. Condițiile dificile de ordin economic cu care se confruntă societatea noastră au determinat blocarea finanțărilor guvernamentale obținute de Consiliul Local Dumbrăveni pentru reabilitarea acestei clădiri, reabilitare ce a fost realizată în proporție de doar 40%, fiind necesară identificarea urgentă a unor surse de finanțare pentru finalizarea construcţiilor.

De asemenea, se poate identifica în acest domeniu o oportunitate de dezvoltare a sistemului educațional, care survine în contextul specificului activităților economice din comuna Dumbrăveni: aici, activitatea agricolă predominantă este cultura viței de vie, ramură în care există o tradiție importantă în rândul populației, care se poate chiar constitui într-un element de identitate culturală. Existând premisele necesare, considerăm oportună constituirea unei unități de învățământ profesional în domeniul viticol, unitate unde ar putea studia nu numai tinerii din comună, ci și cei din localitățile învecinate, în contextul rolului de pol de dezvoltare rurală jucat de comuna Dumbrăveni. Înființarea acestei noi unități de învățământ necesită un parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Vrancea, ca reprezentant al Ministerului Educației în teritoriu, și ar reprezenta o corelare a ofertei educaționale cu cererea de pe piața muncii.

În perioada următoare 2014-2020, vor fi disponibile noi finanțări destinate îmbunătățirii procesului de învățământ din România, acordate din Fondul Social European în contextul Politicii de Coeziune, pentru care unitățile de învățământ sunt eligibile la finanțare. Tot în acest scop al îmbunătățirii calității educației și pentru stimularea proceselor inovatoare, este oportună identificarea unor asociaţii sau ONG-uri în domeniu și stabilirea unor parteneriate cu școlile din comună, precum și alte parteneriate oportune.

În ceea ce privește activitățile sportive școlare, Primăria are în derulare amenajarea unei Săli de sport la standarde europene, printr-o finanţare guvernamentală.

Ca urmare, măsurile care trebuie întreprinse în perioada următoare sunt:

• Dezvoltarea infrastructurii sistemului de învățământ

� Întocmirea documentațiilor tehnico-economice necesare obiectivelor de investiţii în extinderea și construirea de grădiniţe

nnc-,lT


69

� Întocmirea unui proiect pentru obținerea finanțării pentru extinderea Grădiniței din Dumbrăveni

� Întocmirea unui proiect pentru obținerea finanțării pentru construirea unei noi grădinițe în satul Cândești

� Finalizarea lucrărilor de reabilitare a Şcolii cu cl.I-VIII Dumbrăveni

� Înființarea unei școli profesionale cu profil viniviticol în comuna Dumbrăveni

� Finalizarea obiectivului de investiții - Sală de sport şcolară cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 locuri pentru spectatori

� Înființarea unui centru de tip ”after-school”

• Îmbunătățirea eficienței și calității procesului educațional

� Întocmirea unor proiecte finanţate FSE pentru efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții.

� Stabilirea unor parteneriate cu asociații sau ONG uri în domeniul învățământului

� Iniţierea şi încurajarea parteneriatelor interşcolare judeţene şi naţionale

� Înfrăţiri cu şcoli din străinătate şi organizarea de schimburi de elevi, profesori, vizite de studiu


Creșterea calității și diversificarea vieții culturale în localitatea Dumbrăveni

Viața culturală a localității este marcată de câteva coordonate esențiale:

• Existența unor instituții culturale – biblioteca și căminul cultural. • Existența unor obiective de interes cultural – istoric, parte a moștenirii culturale, pe

teritoriul comunei: o statuia generalului Alexandr Suvorov, monument istoric înscris în LMI 2004 cu

nr.cod VN-III-m-B-06582 o Casa Memorială Alexandru Vlahuţă se regăseşte în satul Dragosloveni, fiind

monument istoric clasat cod LMI VN-IV-m-B-06618. o Un sit arheologic ce cuprinde o cetate care datează din epoca bronzului mijlociu

fiind o cultură Monteoru şi o aşezare cu 12 niveluri de locuinţe La Tène (sec.II aChr- sec.I pChr), de origine geto-dacică.

• Asocierea comunei cu personalități istorico- literare: scriitorul diplomat Duiliu Zamfirescu, generalul rus Suvorov, Alexandru Vlahuță dintre care doar ultimul generează un eveniment cultural anual ”Salonul literar Alexandru Vlahuță”

nnc-,lT


70

• Tradiția în domeniul cultivării viţei de vie şi vinificării – o adevărată identitate culturală

În ceea ce priveşte căminul cultural, acesta se află în stare de degradare și nu beneficiază de dotări și amenajări moderne, ceea ce este un obstacol în calea atingerii potențialului de dezvoltare. Posibilitățile de valorificare a acestor spații, odată reabilitate, sunt multiple, inclusiv avându-se în vedere potențialul rol de pol de dezvoltare rurală al comunei. Astfel căminul cultural poate găzdui un centru multifuncțional pentru tinerii comunei și cei din împrejurimi, în care aceştia să poată socializa, desfășura activități specifice, avea acces la internet, sau în care să se organizeze festivități școlare sau alte evenimnete. Un astfel de proiect poate fi întocmit și în contextul GAL ului din care comuna face parte.

Obiectivele de interes cultural istoric de pe teritoriul comunei pot fi puse în valoare prin lucrări de amenajare a spațiilor înconjurătoare și prin iluminat artistic, pot fi promovate prin materiale media sau tipărite, existând astfel posibilitatea creării unui mic circuit local de interes turistic care poate la rândul său fi integrat în pachete turistice la nivel județean, regional sau chiar național.

Localitatea Dumbrăveni nu sărbătorește Ziua Comunei, a cărei instaurare ar putea fi o oportunitate de promovare și de perpetuare a zestrei cultural – artistice.

Ca urmare, măsurile care se propun a se realiza în perioada următoare sunt:

• Dezvoltarea infrastructurii culturale

� Întocmirea documentației tehnico-economice necesare reabilitării și modernizării căminului cultural

� Întocmirea unui proiect pentru obținerea finanțării necesare reabilitării, dotării și amenajării caminului cultural

� Întocmirea unui proiect pentru atragerea de fonduri pentru promovarea și punerea în valoare a obiectivelor cultural – istorice prin amenajări specifice

• Promovarea moștenirii culturale și îmbunătățirea/creșterea accesului la cultură a comunității

� Elaborarea unei strategii sectoriale pe probleme de cultură și crearea unui Comitet consultativ pe probleme de cultură

� Încurajarea unor manifestări în cadru organizat pentru punerea în valoare a tradiţiilor şi obiceiurilor locale şi stabilirea unei zile a comunei

� Participarea la evenimente culturale judeţene

� Dezvoltarea de parteneriate educaţional – culturale

nnc-,lT


71

� Organizarea unei consultări publice pentru stabilirea unei zile care să devină ziua comunei.


Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socio-medicală

Comuna nu dispune de capacitate suficientă pentru furnizarea serviciilor sociale către toate categoriile de beneficiari, deși un prim pas a fost făcut prin înființarea serviciului specializat.

În comună există 307 şomeri, 211 persoane adulte cu handicap, 12 copii cu dizabilităţi şi 7 cu handicap grav, tineri și copii aflați în dificultate, fenomenele violenței în familie și dependenței de substanțe periculoase fiind de asemenea întâlnit, însă nu se oferă servicii şi nu există centre dedicate acestor categorii de persoane defavorizate. Se poate avea în considerare construirea şi operarea, în cadrul unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, a unor astfel de centre.

Se resimte o nevoie de locuințe pentru tineri și alte categorii defavorizate, în condițiile disponibilității terenurilor necesare.

Clădirea dispensarului se află într-o stare precară, necesitând reabilitare şi dotare, aceasta neasigurând în bune condiții servicii medicale pentru toată comuna, întrucât având în vedere suprafața întinsă a acesteia, accesul la această unitate poate fi dificil. De aceea, ar fi oportună construcția a două noi unități spitalicești. Având în vedere că pentru reabilitarea şi dotarea unităţilor spitaliceşti din mediul rural nu se acordă finanţări nerambursabile în cadrul pilonului II al PAC sau prin instrumentele structurale în cadrul politicii de coeziune, propunem reabilitarea acestora din surse naționale prin programe ale Ministerului Sănătăţii conform strategiei naţionale în domeniu, sponsorizări etc.

Ca atare, sunt necesare atât măsuri de reabilitare/ creare şi dotare a infrastructurii specifice, cât și organizarea unor activităţi de consiliere, informare, instruire, calificare, formare, alte forme de asistenţă pentru persoanele defavorizate.

Astfel, se recomandă măsuri de dezvoltare în această direcţie:

• Creșterea accesului public la servicii medicale

� Reabilitarea clădirii dispensarului

� Înființarea a două noi clădiri spitalicești

nnc-,lT


72

� Dotarea cabinetelor cu echipamente medicale

• Dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale furnizate categoriilor dezavantajate

� Construirea unui centru comunitar pentru copiii și tinerii ai căror părinți sunt plecați în străinate şi oferirea de servicii de consiliere psihologică, psiho-pedagogică şi informare

� Construirea sau amenajarea unui centru multifuncţional destinat persoanelor defavorizate

� Înfiinţarea unui centru pentru persoane vârstnice (de îngrijire, de zi, respiro, de locuinţă temporară)

� Construirea de locuinţe sociale pe terenurile comunei

� Încheierea unor parteneriate cu organizaţii sau asociaţii cu obiect de activitate servicii sociale

� Accesibilizarea trotuarelor şi acceselor în instituţii pentru persoanele cu handicap

� Campanii de informare și conștientizare în rândul copiilor, tinerilor şi altor categorii defavorizate pentru prevenirea atitudinilor antisociale şi a stereotipurilor cu privire la grupurile vulnerabile

Direcția de dezvoltare nr 3 Protecția mediului înconjurător

Obiectivul specific nr 3.1

Valorificarea, conservarea şi protejarea cadrului natural

În ceea ce privește cadrul natural specific comunei Dumbrăveni, acesta se confruntă cu amenințări și probleme a căror rezolvare sau ameliorare poate sau nu fi obținută prin intervenția omului.

Sunt necesare măsuri de stabilizare a terenurilor degradate şi a terenurilor cu risc de alunecare, măsuri de includere a terenurilor în hărţi cu zone de risc, de realizare a unui management durabil al fondului forestier care să prevină deteriorarea în continuare a acestuia.

Sunt necesare lucrări peisagistice pentru punerea în valoare a cadrului natural şi creşterea atractivităţii comunei. Crearea parcurilor este o măsură care are de asemenea funcţiuni sociale, oferind alternative de petrecere a timpului liber pentru locuitorii comunei, în principal pentru cei tineri.

nnc-,lT


73

Măsurile propuse în perioada următoare sunt:

• Combaterea riscurilor naturale

� Întocmirea unei hărţi de risc a zonelor cu pericol de eroziune, inundaţii

� Atragerea unor finanțări pentru investiţii în îndiguirea zonelor inundabile, regularizarea cursului de apă a râului Râmna şi consolidarea malurilor acestuia

� Acţiuni de regenerare şi conservare a fondului forestier, împădurirea terenurilor degradate şi în curs de degradare

• Punerea în valoare a cadrului natural

� Amenajarea unor locuri de agrement / spaţii verzi / parcuri - posibilitate de petrecere a timpului liber pentru tineri, copii și adulți


Promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie

Eficienţa energetică, utilizarea raţională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor constituie cerinţe cheie pentru durabilitatea serviciilor publice de utilităţi. Cerinţele dezvoltării durabile sunt legate de eficienţa energetică sporită a clădirilor, mijloace ecologice de transport, iluminat şi încălzit.

Comuna dispune de iluminat public administrat în regie proprie. O soluție pentru diminuarea costurilor aferente consumului de energie electrică și totodată pentru protecția mediului înconjurător este achiziționarea unor surse de iluminat ecologice, cu o durată mai lungă de viață.

Comuna nu dispune de alimentare cu gaze, o astfel de perspectivă fiind destul de dificil de estimat cronologic. Această situație presupune existentța unor sisteme de încălzire a gospodăriilor prin utilizarea resurselor neregenerabile (7% din gospodării dispunând de încălzire în sistem centralizat). Locuitorii comunei trebuie informați și conștientizați cu privire la avantajele surselor alternative, și de aceea considerăm oportune campanii pentru încurajarea și stimularea utilizării resurselor de energie regenerabilă, inclusiv popularizarea în rândul cetățenilor a programelor guvernamentale care au acest obiectiv (de exemplu ”Casa verde”). În acest scop este posibilă încheierea unor parteneriate cu ONG uri care acționează în domeniul mediului.

nnc-,lT


74

Preocuparea consiliului local şi Primăriei Dumbrăveni pentru protejarea resurselor neregenerabile este demonstrată prin aprobarea HCL 20/201326 prin care se aprobă PUZ pentru dezvoltarea unei infrastructuri de producere a energiei electrice prin utilizarea şi exploatarea energiei fotovoltaice (centrale fotovoltaice) în intravilanul localității. Această investiție trebuie încurajată și continuată, promovându-se utilizarea acestei categorii de resurse.

Măsurile propuse pentru îndeplinirea acestui obiectiv:

• Măsuri de creșterea a eficienței energetice în sistemul public

� Eficientizarea sistemului de iluminat public prin introducerea iluminatului ecologic stradal şi în instituţii

� Creșterea eficienței energetice a clădirilor instituțiilor publice

� Introducerea panourilor solare şi transformarea instituţiilor publice în clădiri independente energetic

� Promovarea utilizării mijloacelor de transport în comun ecologice atunci când se va înființa serviciul public

• Măsuri de informare şi conștientizare a populației și agenților economici cu privire la resursele regenerabile

� Campanie de informare și conștientizare a populației și agenților economici cu privire la modalităţile de furnizare a energiei termice din resurse regenerabile, în special la lansarea programelor tip „Casa verde”

� Campanii de informare pentru reabilitarea termică a locuinţelor de către populaţie

� Încheierea unor parteneriate cu asociații și ONG uri care activează în domeniul mediului.

Direcția de dezvoltare nr 4 Dezvoltarea și diversificarea economiei rurale


Dezvoltarea activității agricole

Având în vedere că în agricultură forma de proprietate este cea privată, acest plan trebuie să propună încurajarea acţiunilor care pot fi întreprinse de alţi beneficiari decât cei publici, dar care, conjugate cu eforturile realizate de către consiliul local, contribuie la dezvoltarea de ansamblu a agriculturii în localitatea Dumbrăveni:

26

www.dumbraveni.primarievn.ro

nnc-,lT


75

Astfel, se recomandă modernizarea exploataţiilor agricole și în primul rând a plantațiilor de viță de vie, beneficiarii fiind persoane fizice autorizate, asociaţii familiale autorizate şi persoane juridice constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare, care funcţionează în domeniul agricol, cu excepţia exploataţiilor de subzistenţă.

Pentru creşterea valorii adăugate a produselor agricole sunt necesare investiţii corporale şi necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea şi marketingul produselor agricole.

Trebuie încurajate irigaţiile economice şi utilizarea optimă a resurselor disponibile, maximizarea suprafeţelor unde irigaţiile sunt economic viabile.

Pentru eficientizarea activităţii agricole și pentru a răspunde cerinţelor Politicii Agricole Comune, este necesară și restructurarea şi transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii orientate către piaţă şi înfiinţarea şi funcţionarea administrativă a grupurilor de producători.

Se consideră oportună și înființarea unui centru de consultanță agricolă, căruia să îi fie arondate eventual mai multe comune.

• Măsuri de modernizare și dotare a exploatațiilor agricole • Măsuri de eficientizare a activităților agricole • Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele

agricol și forestier:

� sprijin pentru formarea profesională și dobândirea de competențe, în domenii precum gestionarea exploatațiilor agricole, practicile agricole durabile, ameliorarea calității și utilizarea noilor tehnologii specifice pentru agricultură și silvicultură;

� sprijin pentru activități demonstrative care să promoveze transferul de cunoștințe între agricultori cu privire la noi practici din acest sector, precum și de informații și schimburi și vizite pe termen scurt în cadrul UE, pentru promovarea schimbului de bune practici de gestiune agricolă și forestieră;

� încurajare pentru învățarea pe tot parcursul vieții și formarea profesională în zonele rurale, în general (în afara cursurilor sau formării furnizate în mod obișnuit în învățământul liceal și universitar), cum ar fi formarea profesională în administrarea afacerilor sau dobândirea unor alte competențe necesare pentru a-și diversifica activitatea în afara sectorului agricol.


nnc-,lT


76

Promovarea potențialului turistic al comunei Dumbrăveni

Plantațiile de vită de vie predomină în raport cu celalalte categorii de culturi, în comună existând o adevărată tradiție în domeniu. Astfel, cultura viței de vie și activitatea de obținere a vinului pot fi considerate un adevărat brand al comunității valorificabil în sens economic inclusiv prin promovarea atractivității turistice a localității, respectiv prin consacrarea turismului uval (viticol). Deşi este o formă de turism mai putin practicată în România este cu atât mai reprezentativă pentru judeţul Vrancea întrucât cura de struguri, degustările de vin, participarea la diferite manifestări legate de activitatea viticolă sunt oferte atractive atât pentru cunoscătorii în domeniu cât și pentru cei neiniţiaţi.27

Ca urmare, considerăm că în contextul acestui obiectiv specific, domeniul vitivinicol reprezintă un adevărat pivot, un punct de sprijin al întregului proces.

Atractivitatea turistică a localității este conferită și de alte elemente: obiective cultural-istorice care pot justifica și impulsiona turismul cultural, existența unei bălți pentru pescuit concomitent cu apropierea sa de cele două orașe –ceea ce favorizează turismul de week-end, de pescuit sau de tranzit. Balta Comunală nu este în prezent amenajată, dar este oportun a se căuta surse de finanțare pentru punerea sa în valoare și introducerea în circuitul public, inclusiv prin parteneriat public privat.

Propunem întocmirea unei strategii locale de promovare a turismului, sau elaborarea acesteia în comun cu localitățile înconjurătoare, inclusiv la nivelul GALului sau a uneia dintre ADI la care comuna a aderat, și ulterior se recomandă crearea unui pachet de promovare a potenţialului turistic al comunei prin colaborarea cu agenţii de turism, asociaţii şi fundaţii, alte autorităţi publice, pentru categoriile de turism menționate.

Astfel, măsurile propuse pentru perioada următoare sunt:

• Investiții în amenajarea facilităților de agrement, cazare şi alimentaţie

� Amenajarea Bălţii Comunale pentru a fi adaptată activității de pescuit sportiv

� Dezvoltarea facilităților de cazare și alimentaţie publică

� Dezvoltarea unor facilități de agrement complementare destinate turiştilor

• Măsuri de sprijinire și promovare a activității economice de turism local

27

PUG- ul localităţii

nnc-,lT


77

� Elaborarea unei strategii de promovare a turismului în zonă, însoțită de un plan concret de acțiuni și un plan de marketing

� Realizarea unor parteneriate pentru punerea în valoare a patrimoniului moştenit, inclusiv cu organizaţii non-guvernamentale

� Dezvoltarea unor pachete turistice de week end prin organizarea şi promovarea unor evenimente specifice, de exemplu amenajare spaţii de degustare vinuri şi produse tradiţionale, vizite în locaţiile de producţie a vinului, pe plantaţii oferte culinare, muzică specifică, organizarea unor acţiuni sau evenimente atractive

� Realizarea unor materiale de promovare a ofertei turistice, prin tipărituri (cataloage, albume, broşuri, pliante, reviste), promovarea prin mass-media, prin pagină web, participare la târguri şi expoziţii de profil şi orice alte mijloace adecvate

Obiectivul specific 4.3

Crearea condiţiilor pentru diversificarea activităților economice

Sectoarele economice din comuna Dumbrăveni, altele decât agricultura, pot fi dezvoltate dar și diversificate în condițiile existentei unor precondiții din acest punct de vedere:

� Deschidere pentru investiţii (terenuri/ spații disponibile în domeniul privat al comunei, sau în proprietate privată, facilități fiscale)

� Condiții adecvate dezvoltării afacerilor (utilităţi, infrastructură) � Capital uman calificat și ințiativă privată

Dacă primele două condiții se pot circumscrie reponsabilităților și atribuțiilor administrației publice locale, în ceea ce privește creșterea calității capitalului uman și impulsionarea inițiativei private în rândul populației, aceasta se poate obține prin stabilirea unor parteneriate strategice între consiliul local și ONG uri sau centre de formare și instruire profesională.

Astfel, pentru a asigura resurse umane calificate care să susţină procesul de dezvoltare locală a comunei din punct de vedere economic, considerăm necesară stimularea unor măsuri de instruire, calificare sau formare a cetăţenilor comunei - a tinerilor sau altor persoane care renunţă la activitatea în agricultura de subzistenţă. Acest aspect este relevant mai ales în condițiile de creștere a numărului de șomeri, ale unui procent destul de ridicat al populației tinere și ale fenomenului de migrație.

Astfel, se propune colaborarea cu AJOFM Vrancea şi cu organizaţii non-profit acreditate pentru organizarea anumitor cursuri de formare şi reconversie, inclusiv în domeniul turismului. Prin

nnc-,lT


78

accesarea unor fonduri europene, se propune înfiinţarea unui centru de formare și calificare a resurselor umane la nivelul comunei sau în cooperare cu localităţi învecinate.

Contextul socio-economic actual care caracterizează comuna Dumbrăveni permite identificarea unor posibile noi afaceri pe care Primăria le poate populariza prin intermediul paginii de internet sau prin alte mijloace aflate la dispoziţia sa, iar în funcţie de condiţiile concrete, instituţia poate oferi facilităţi pentru întreprinzători / investitori, inclusiv de ordin fiscal.

Una dintre principalele activități economice în comuna Dumbrăveni este reprezentată de comerț, pe teritoriul comunei existând Piața Mixtă Comunală, care oferă spațiu comercial pentru toate localitățile limitrofe, dar care în prezent nu este amenajată și conectată la utilități, funcționând ca târg duminical. Amenajarea unui spațiu modern și cu dotări adecvate pentru fiecare categorie de produse ar reprezenta o mare oportunitate de dezvoltare a economiei locale, ce poate spori considerabil veniturile la bugetul local.

Măsurile propuse de diversificare a economiei locale sunt:

• Măsuri de sprijinire a mediului de afaceri

� Amenajarea, modernizarea și dotarea Pieţei Mixte Comunale

� Identificarea unor spaţii și terenuri disponibile pentru noi afaceri care să fie trecute în proprietatea privată a localității pentru a putea fi concesionate/ închiriate etc

� Asigurarea conectării la utilități a locațiilor potrivite pentru afaceri

� Promovarea pe site-ul Primăriei a tuturor facilităților pentru potențiali investitori

• Investiţii în capitalul uman

� Înfiinţarea unui centru multifuncţional de informare și consiliere profesională în parteneriat cu un ONG prin care să se organizeze:

o cursuri de reconversie profesională pentru persoanele active neocupate

o cursuri pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale

o cursuri de perfecţionare şi formare profesională pentru populaţia activă implicată în activităţi non-agricole

o sesiuni/ campanii de informare cu privire la oportunităţile pentru toate aspectele legate de domeniul agricol (subvenţii, programe de dezvoltare rurală,condiţii de eligibilitate pentru primirea de diverse plăţi, prezentare de modele de bună practică, asigurarea unor programe de schimburi de experienţă etc.)

nnc-,lT


79

o formarea profesională a resurselor umane din domeniul turismului

Direcția de dezvoltare nr 5 Dezvoltarea administrativă a comunei Dumbrăveni


Dezvoltarea resurselor umane din administraţie

Recomandăm instruirea şi formarea continuă a personalului din Primărie în domeniile specifice de activitate, în domeniul relațiilor cu publicul, managementului de proiect, limbi străine, utilizarea TIC.

Având în vedere existenţa infrastructurii educaţionale şi de sănătate în localitate, considerăm că este oportună şi accesarea unor fonduri nerambursabile care să ducă la creşterea capacităţii administrative a managerilor acestor instituţii în special în relaţia cu administrația publică locală, în scopul creşterii calităţii serviciilor oferite, în contextul descentralizării.

Măsurile de urmat pentru acest obiectiv:

• Organizarea de cursuri de instruire, formare și specializare a funcţionarilor și personalului contractual

• Training pentru reprezentanţii autorităţilor locale în consiliile de administraţie ale şcolilor și pentru aleşii locali


Îmbunătăţirea activităţii de relații publice

Îmbunătăţirea unei asemenea activităţi este esenţială şi necesită resurse umane care să fie pregătite în domeniul legislaţiei privind transparenţa actului decizional şi liberul acces la informaţiile publice, existenţa unor spaţii adecvate, cu vizibilitate, având această destinaţie precum și un grad de echipare corespunzător.

Măsurile identificate în cadrul acestui obiectiv specific:

• Organizarea de dezbateri, întâlniri, analize publice

� Organizarea unor întâlniri semestriale cu cetăţenii comunei, sub forma unor dezbateri publice cu privire la stadiul investiţiilor şi măsurile preconizate

nnc-,lT


80

� Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni

• Consolidarea bazei materiale destinată accesului public la informaţii

� Actualizarea permanentă a paginii de internet a Primăriei

� Achiziţionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor la informaţii de interes public


Modernizarea instrumentelor de lucru și dotărilor

Pentru asigurarea succesului şi eficienţei unei administraţii publice, este necesară implementarea unor sisteme inovative, cum ar fi aplicaţii sau programe informatice pentru îmbunătăţirea nivelului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, pentru managementul documentelor, pentru evidenţa financiar contabilă etc., elaborarea unui PUG actualizat precum și dotarea cu echipamente TIC, birotică.

În aces sens, considerăm esenţială elaborarea unui document de planificare teritorială care să aibă în vedere atractivitatea localității pentru afaceri și locuit, date fiind caracteristicile sale.

Primăria nu dispune de dotările necesare desfășurării unei activități de gospodărire locală în bune condiții, nedeținând utilaje de întreținere și reparații a drumurilor locale.

Măsuri în cadrul obiectivului specific :

• Implementarea tehnicilor şi instrumentelor TIC în activitatea aparatului propriu

� Implementarea unor sisteme IT de gestiune a principalelor domenii de activitate ale Primăriei, inclusiv managementul documentelor, pachete software pentru eficientizarea activităţii personalului administrativ

� Dotarea cu echipamente moderne de calcul și comunicaţie

• Achiziţii de bunuri şi servicii necesare îmbunătățirii activității serviciilor publice

� Actualizarea PUG

� Dotarea cu echipamente necesare gospodăririi comunale � Dotarea cu echipamente necesare serviciului pentru situații de urgență

nnc-,lT


81

10. Oportunităţi naţionale de finanțare

Guvernul României sprijină procesele de dezvoltare locală printr-o serie de programe guvernamentale, care au un impact major asupra mediului economic, social și cultural, oferind oportunități alternative administrațiilor publice locale pe principiul complementarității fondurilor europene sau altor tipuri de finanțări externe.

Multe dintre aceste oportunități de finanțare se adresează instituțiilor din administrația publică locală, însă și mediului privat și societății civile, bazându-se pe o viziune integrată asupra procesului de dezvoltare locală.

Încercăm mai jos întocmirea unei liste a acestor finanțări valabile adresate mai multor categorii de beneficiari, considerând prezenta strategie ca fiind un instrument care trebuie să se adreseze tuturor categoriilor socio-economice ale comunității locale ale căror acțiuni trebuie să conveargă într-un scop unic.

Gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice28

� Programul privind finanţarea elaborării planurilor urbanistice generale (PUG) și a regulamentelor locale de urbanism aferente (RLU)

MDRAP sprijinã cu fonduri de la bugetul de stat elaborarea și reactualizarea Planurilor Urbanistice Generale și a Regulamentelor Locale de Urbanism.

� Programul privind realizarea sistemului informaţional specific domeniului imobiliar edilitar și a băncilor de date urbane cu finanțare de la bugetul de stat - SISDIEBDU

• Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliarã. • Normele metodologice aprobate prin HG nr. 512/1997, cu modificãrile și completãrile

ulterioare

28 www.mdrt.ro, www.mdrap.ro

PROGRAME FINANŢATE DIN BUGETUL DE STAT

82

• Metodologiilor privind executarea lucrãrilor de introducere a cadastrului imobiliar și a reţelelor edilitare în localitãti, aprobate prin Ordinele nr. 90/NN/911-CP și nr. 91/NN/912-CP din 02.06.1997, emise de Ministerul Lucrãrilor Publice și Amenajãrii Teritoriului și Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie.

Programul, prevãzut și organizat sã cuprindã intravilanul tuturor localitãtilor urbane și rurale ale tãrii, respectiv 267 oraşe și municipii cu suprafaţa de cca. 220.000 ha și 13.456 localitãti rurale cu suprafaţa de cca. 1.300.000 ha, este dedicat asigurãrii unei baze informaţionale specifice pentru dezvoltarea infrastructurii urbane și rurale, ca suport în procesul de decizie pentru formularea politicilor privind dezvoltarea durabilã a teritoriului atât la nivel local cât și la nivel regional, pentru crearea condiţiilor liberei circulaţii a terenurilor și construcţiilor, atragerea capitalului, dezvoltarea și consolidarea creditului ipotecar, precum și în vederea stabilirii valorii bunurilor imobile necesarã unui sistem corect de taxe și impozite.

� Programul de co-finanțare a hărţilor de risc pentru alunecările de teren

Sprijinirea administraţiei publice judeţene și locale în vederea prevenirii și atenuãrii efectelor riscurilor naturale, prin cofinanţarea elaborãrii hãrţilor de risc pentru cutremure și alunecãri de teren. La nivel național în conformitate cu Anexa Nr. 7 la Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural, 561 de localitãti prezintã potențial ridicat în ceea ce priveşte producerea alunecãrilor de teren.

� Programul Naţional de Dezvoltare Locală

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală.

• Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 1851/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

Compania Naţională de Investiţii S.A. este o societate comercială pe acţiuni înfiinţată în anul 2001, care se autofinanţează şi care funcţionează

sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice care implementează programele CNI S.A., prin iniţierea procedurilor de achiziţie publică şi urmărirea derulării contractelor publice în vederea finalizării obiectivelor de investiţii. CNI S.A. derulează un număr de 10

programe de interes public şi social .

83

Programul Naţional de Dezvoltare Locală stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă.

Până în anul 2012, ministerul a derulat mai multe programe de infrastructură. Începând cu anul 2013, pentru gestionarea unitară a lucrărilor de infrastructură, s-a decis comasarea tuturor obiectivelor de investiţii care vizează infrastructura locală într-un singur program, asigurând astfel o strategie integrată şi unitară de dezvoltare a României, respectând în acelaşi timp şi obligaţiile asumate de ţara noastră faţă de Uniunea Europeană şi instituţiile financiare internaţionale.

Astfel, următoarele programe au fost incluse în Programul Naţional de Dezvoltare Locală:

• Programul privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate la sate, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice - Hotărârea Guvernului nr. 577/1997

• Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural - Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2007, cu modificările ulterioare

• Programele multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor - Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare pentru programul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c)

• Programul Reabilitare şi modernizare - 10.000 km drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local - Hotărârea Guvernului nr. 530/2010.

Obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice:

o sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei o sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate o unităţi de învăţământ preuniversitar o unităţi sanitare din mediul rural o drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,

ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor

o poduri, podeţe sau punţi pietonale o obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale

multifuncţionale, teatre o platforme de gunoi

nnc-,lT


84

o pieţe publice, comerciale, târguri, oboare, modernizarea bazelor sportive.

Subprograme:

� „Modernizarea satului românesc”: beneficiarii eligibili sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor.

� „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor”. � „Infrastructură la nivel judeţean”.

� Programe de construcţii de locuinţe derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

• Programul de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, derulat prin ANL

• Programul de construcţii de locuinţe prin credit ipotecar • Programul de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate personală, conform OUG nr.

51/2006 • Programul de construcţii de locuinţe sociale conform Legii nr. 114/1996 • Programul de construcţii de locuinţe de necesitate derulat prin CNI • Programul de reabilitare a blocurilor de locuinţe situate în localităţi din zone defavorizate • Programul de finalizare a blocurilor de locuinţe începute înainte de anul 1989, conform

OG nr.19/1994 • Programul privind asigurarea primelor de stat pentru economisirea și creditarea în sistem

colectiv

� Programele social-culturale și sportive

Politica Ministerului Dezvoltãrii Regionale şi Administraţiei Publice în domeniul construcţiilor de interes public are ca obiectiv dezvoltarea mediului urban, rural şi mic urban din punct de vedere social cultural şi sportiv. În acest scop se deruleazã prin Compania Naţionalã de Investiţii SA, unitate subordonatã ministerului, o serie de programe social-culturale şi sportive :.

� Programul construire săli de sport

• Hotărârea de Guvern nr. 818/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru derularea Programului Săli de Sport prin Compania Naţională de Investiţii S.A.

Programul vizează construirea de săli de sport, atât în mediul urban cât şi rural, în scopul garantării accesului la facilităţile moderne de practicare a sporturilor, în conformitate cu normele şi standardele europene.

nnc-,lT


85

� Consolidare și reabilitare Sãli de sport existente, construite înainte de anul 2000

• Programul este reglementat prin Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 1007/27.06.2005

• Hotărârea de Guvern nr. 818/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru derularea Programului Săli de Sport prin Compania Naţională de Investiţii S.A

Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea condiţiilor pentru practicarea sportului în şcoli precum şi asigurarea confortului termic optim necesar pentru practicarea activităţilor sportive.

� Programul “Bazine de înot”

• Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 677/2007 privind aprobarea Programului Bazine de înot realizat prin Compania Naţională de Investiţii C.N.I. - S.A. cu modificările și completările ulterioare

• HG nr. 414/2007 privind aprobarea normelor metodologice pentru derularea Programului Bazine de înot realizat prin Compania Naţională de Investiţii C.N.I. - S.A. cu modificările și completările ulterioare.

Obiectivul programului este reabilitarea bazinelor de înot existente, finalizarea structurilor începute şi construirea de bazine de înot. Se pot promova 3 tipuri de bazine:

- Bazine olimpice - Bazine de polo - Bazine didactic-şcolare

� Programul “Patinoare artificiale”

• Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei nr. 1481/2008 privind aprobarea Programului Patinoare artificiale realizat prin Compania Naţională de Investiţii C.N.I. - S.A.

• Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei nr. 1553/2008 privind aprobarea Normelor metodologice pentru derularea Programului Patinoare artificiale, realizat prin Compania Naţională de Investiţii C.N.I. - S.A

Obiectivul programului este construirea de patinoare artificiale noi, finalizarea structurilor începute și reabilitarea patinoarelor artificiale existente. Se promovează 3 tipuri de patinoare artificiale, respectiv:

- patinoare artificiale pentru competiţii internaţionale, cu caracter multifuncţional cu un numãr minim de 5.000 locuri

nnc-,lT


86

- patinoare artificiale pentru competiţii interne/internaţionale cu cel mult 3500 locuri - patinoare artificiale didactic-şcolare şi de agrement.

� Programul prioritar naţional pentru aşezăminte culturale

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale cu modificarile şi completările ulterioare

• Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului nr. 1328/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind derularea Programului prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public, din mediul rural şi mic urban – obiectiv reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul mic urban, realizat prin CNI-SA.

• Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului nr. 1327/2011 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind derularea Programului prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public, din mediul rural şi mic urban – obiectiv finalizarea lucrărilor de construcţie şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul rural şi mic urban, realizat prin CNI-SA.

Programul are 4 obiective:

a) finalizarea lucrărilor de construcţie şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul rural şi mic urban

b) reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul mic urban

c) reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul rural

d) proiectarea, construirea şi dotarea de sedii pentru aşezăminte culturale, din mediul rural şi mic urban, în localităţile unde nu există asemenea instituţii

� Programe de reabilitare termică

• Programul naţional privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe • Programul de reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare

cu garanţie guvernamentală

nnc-,lT


87

• Programe de reabilitare termică cu finanțare din fonduri europene

Gestionate de Ministerul Mediului și Pădurilor29

� Finanțate din Fondul de Mediu

Administraţia Fondului pentru Mediu este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită conform principiilor europene „poluatorul plăteşte” şi „responsabilitatea producătorului”.

Programele finanţate din Fondul pentru mediu :

• Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional 2011 (Programul RABLA) • Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole

autopropulsate 2011 (Programul RABLA pentru tractoare) • Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă,

inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încalzire (Programul “Casa Verde”) – Persoane Fizice.

• Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul “Casa Verde”) – Persoane Juridice.

• Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor

• Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile • Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în

localităţi • Programul Lucrari destinate prevenirii, inlaturarii și/sau diminuarii efectelor produse de

fenomenele meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului

• Programul vizând educaţia și constientizarea publicului privind protecţia mediului • Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă,

staţii de tratare, canalizare și staţii de epurare • Programului privind reducerea impactului asupra atmosferei, inclusiv monitorizarea

calităţii aerului • Programul privind gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase • Programul de realizare a pistelor pentru biciclişti • Programul privind refacerea siturilor contaminate istoric

29

www.mmediu.ro

nnc-,lT


88

Gestionate de Ministerul Economiei30

o Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului

o Programul naţional multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii

o Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă

o Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare START

o Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri

o Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderile mici şi mijlocii

Parteneriatul public-privat PPP este un mecanism economic de asociere a doi parteneri, autoritatea publică şi investitorul privat, în vederea realizării, prin contractul de parteneriat public-privat, unui bun public sau a unui serviciu public.

Parteneriatele public private au fost și sunt folosite cu succes în mai multe sectoare de activitate: sănătate, educaţie, transport, turism, dezvoltare de infrastructură, construcţii, agricultură, mediu, tehnologia informaţiei și comunicaţii, energie.

În România, PPP este reglementat începând cu anul 2010 prin Legea nr 178, fiind emise si Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ.

Conform acestor norme, tipurile de lucrări publice ce pot face obiectul contractului de parteneriat public-privat sunt:

a) lucrări publice de interes local b) lucrări publice de interes judeţean c) lucrări publice de interes naţional.

Lucrările publice de interes local sunt investiţiile private pentru realizarea de:

30 http://programenationale2013.aippimm.ro/

PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT

89

� drumuri comunale, vicinale şi străzi � pieţe publice, comerciale, târguri, oboare şi parcuri publice, precum şi zone de agrement � lacuri şi plaje care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean � reţele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, gaze, staţiie de tratare şi epurare a apelor

uzate, obiective de management al deşeurilor şi gropi ecologice � instituţii publice de interes local, cum sunt: teatre, biblioteci, muzee, unităţi sanitare de

interes local/judeţean/regional/naţional, policlinici, universităţi, şcoli, grădiniţe, creşe şi altele asemenea

� obiective de interes turistic local � locuinţe sociale � statui şi monumente, dacă nu au fost declarate de interes public judeţean sau naţional � bogăţii de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de

interes public judeţean sau naţional � amenajare de terenuri cu destinaţie forestieră, dacă fac parte din domeniul privat al statului � cimitire orăşeneşti şi comunale. � unităţi productive care rezolvă prebleme de natură economică şi/sau socială a comunităţii � staţii de monitorizare a calităţii aerului care să respecte criteriile de amplasare şi cerinţele de

măsurare prevăzute în legislaţia din domeniu � lucrări privind implementarea de tehnologii de reducere a zgomotului ambiant � alte domenii de interes local şi/sau de mediu.

11. Oportunităţi europene

Politica de Coeziune

Politica de coeziune ar trebui să rămână un element esențial al următorului pachet financiar având un rol esențial în ceea ce privește aplicarea Strategiei Europa 2020. Politica de coeziune se bazează pe solidaritatea financiară a statelor membre, adică pe redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar către regiunile mai puţin prospere.

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin fonduri europene, care pentru perioada următoare au rămas aceleași ca în perspectiva financiară actuală:

1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 2. Fondul Social European (FSE) 3. Fondul de Coeziune (FC).

FINANȚARE ÎN CONTEXTUL CFM 2014-2020

90

Comisia intenţionează să aloce 376 de miliarde EUR instrumentelor politicii de coeziune şi să repartizeze aceste sume diferitelor domenii vizate:

• 162,6 miliarde EUR pentru regiunile care ţin de obiectivul de

convergenţă

• 38,9 miliarde EUR pentru regiunile de tranziţie

• 53,1 miliarde EUR pentru regiunile care ţin de obiectivul de

competitivitate

• 11,7 miliarde EUR pentru cooperare teritorială

• 68,7 miliarde EUR pentru Fondul de coeziune.

Conform Propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului European de Dezvoltare Regională și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă - FEDR contribuie la finanțarea sprijinului care are drept scop consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, corectând principalele dezechilibre regionale prin sprijinirea dezvoltării și a ajustării structurale a economiilor regionale, inclusiv prin reconversia regiunilor industriale aflate în declin și a regiunilor mai puțin dezvoltate.

Mecanismul propus de regulament prevede:

o ca cel puțin 80% din resurse să se concentreze pe eficiența energetică și pe energia din surse regenerabile, pe cercetare și dezvoltare și pe sprijinirea IMM-urilor în regiunile mai

162.6

38.9

53.1

11.7

68.6

nnc-,lT


91

dezvoltate și în regiunile de tranziție, dintre care 20% vor fi consacrate eficienței energetică și energiei din surse regenerabile.

o ca cel puțin 50% din resurse să se concentreze pe eficiența energetică și pe energia din surse regenerabile, pe cercetare și dezvoltare și pe sprijinirea IMM-urilor în regiunile mai puțin dezvoltate, dintre care 6% vor fi consacrate eficienței energetice și energiei din surse regenerabile.

FEDR sprijină:

� investițiile productive care contribuie la crearea și salvgardarea locurilor de muncă durabile, prin intermediul unor ajutoare directe pentru investițiile în întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)

� investițiile în infrastructuri care le oferă servicii de bază cetățenilor în domeniul energiei, al mediului, al transportului și al tehnologiilor informației și ale comunicației (TIC)

� investițiile în infrastructurile din domeniul social, al sănătății și al educației � dezvoltarea unui potențial endogen prin sprijinirea dezvoltării regionale și locale și a

cercetării și inovării. Aceste măsuri includ:

• investiții fixe în echipamente și infrastructuri la scară mică • sprijin pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri și servicii prestate acestora • sprijin pentru organismele publice de cercetare și inovare și investiții în favoarea

tehnologiei și a cercetării aplicate în întreprinderi • constituirea de rețele, cooperarea și schimbul de experiență între regiuni, orașe și

principalii actori sociali, economici și de mediu

� asistență tehnică.

În regiunile mai dezvoltate, FEDR nu sprijină investițiile în infrastructurile care le oferă servicii de bază cetățenilor în domeniul mediului, al transportului și al TIC.

Conform Propunerii de regulament al Parlamentului European şi al consiliului privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului European de Dezvoltare Regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, FEDR sprijină cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională:

(a) 73,24 % (și anume, un total de 8 569 000 003 EUR) pentru cooperarea transfrontalieră

(b) 20,78 % (și anume, un total de 2 431 000 001 EUR) pentru cooperarea transnațională

(c) 5,98 % (și anume, un total de 700 000 000 EUR) pentru cooperarea interregională.

nnc-,lT


92

În ceea ce priveste concentrare tematică, în cadrul programelor de cooperare se procedează după cum urmează:

(a) se selectează până la 4 obiective tematice pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră (b) se selectează până la 4 obiective tematice pentru fiecare program de cooperare transnațională (c) toate obiectivele tematice pot fi selectate pentru programele de cooperare interregională

FEDR sprijină schimbul de resurse umane, instalații și infrastructură la nivel transfrontalier în cadrul diferitelor priorități de investiții, precum și alte priorități de investiții în cadrul obiectivelor tematice, dintre care în cadrul cooperării transnaționale mentionăm: elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor macroregionale și de bazin maritim (în cadrul obiectivului tematic de consolidare a capacității instituționale și a eficienței administrației publice).

Conform propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul de Coeziune, acesta sprijină statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media UE-27 să facă investiții în rețelele de transport TEN-T și în domeniul mediului. O parte din bugetul Fondului de coeziune (10 miliarde EUR) va fi alocată pentru a finanța rețelele de transport de bază în cadrul facilității „Conectarea Europei”. Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte în domeniul energiei, cu condiția ca acestea să prezinte în mod clar beneficii pentru mediu, de exemplu prin promovarea eficienței energetice și a utilizării energiei regenerabile.

Fondul de coeziune, asigurând în același timp un echilibru corespunzător și în conformitate cu necesitățile de investiție și de infrastructură specifice fiecărui stat membru, asigură contribuții pentru:

� investițiile în domeniul mediului, inclusiv în domenii legate de dezvoltarea și energia durabilă care prezintă beneficii de mediu

� rețele transeuropene în sectorul infrastructurilor de transport, în conformitate cu orientările adoptate prin Decizia nr. 661/2010/UE

� asistență tehnică.

Conform Propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul Social European, FSE sprijină politicile și prioritățile care au drept obiectiv realizarea de progrese privind ocuparea deplină a forței de muncă, creșterea calității și productivității la locul de muncă, intensificarea mobilității geografice și profesionale a lucrătorilor în cadrul Uniunii, îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare și promovarea incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, socială și teritorială.

nnc-,lT


93

Concentrarea finanțării este necesară pentru a realiza un impact suficient și demonstrabil, propunându-se următoarele:

o sprijinul pentru capacitatea administrativă ar trebui limitat la statele membre cu regiuni mai puțin dezvoltate sau eligibile pentru Fondul de coeziune

o cel puțin 20% din sumele alocate FSE ar trebui utilizate pentru „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei”

o în cadrul programele operaționale, finanțarea ar trebui să se concentreze asupra unui număr limitat de „priorități de investiții”.

FSE sprijină următoarele priorități de investiții: � promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor prin:

• acces la locuri de muncă pentru solicitanții de locuri de muncă și persoanele inactive, inclusiv inițiative locale de ocupare a forței de muncă, precum și sprijin pentru mobilitatea lucrătorilor

• integrare durabilă pe piața muncii a tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează studii sau cursuri de formare profesională

• activitate independentă, antreprenoriat și înființare de întreprinderi • egalitate între femei și bărbați și reconcilierea vieții profesionale cu cea

privată • adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor • îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate • modernizarea și consolidarea instituțiilor de pe piața muncii, inclusiv

acțiuni pentru îmbunătățirea mobilității transnaționale a lucrătorilor � efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe

tot parcursul vieții prin: • reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și promovarea accesului egal

la învățământ preșcolar, primar și secundar de bună calitate • îmbunătățirea calității, a eficienței și a deschiderii învățământului terțiar și

a celui echivalent în vederea creșterii participării și a nivelului de educație

• creșterea accesului la învățarea pe tot parcursul vieții, actualizarea competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și sporirea relevanței pe piața muncii a educației și a sistemelor de formare

� promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei prin: • incluziune activă • integrarea comunităților marginalizate, cum ar fi romii • combaterea discriminării pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie

sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală

nnc-,lT


94

• creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general

• promovarea economiei sociale și a întreprinderilor sociale • strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunității

� creșterea capacității instituționale și a eficienței administrației publice prin: • efectuarea de investiții în capacitatea instituțională și în eficiența

administrațiilor și a serviciilor publice în perspectiva realizării de reforme, a unei mai bune legiferări și a bunei guvernanțe

• consolidarea capacităților pentru părțile interesate care își desfășoară activitatea în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al politicilor sociale, precum și pacte sectoriale și teritoriale în vederea mobilizării în favoarea realizării de reforme la nivel național, regional și local.

Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene este destinată zonelor rurale şi are drept scop asigurarea unei pieţe alimentare stabile. Modelul european de agricultură a fost definit formal în 1997 într-o perioadă de provocări noi pentru agricultura europeană, legate în principal de extinderea UE spre ţările central şi est europene, competiţia internaţională în creştere şi constrângerile financiare interne.

Viitoarea PAC va deveni o politică de importanță strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial.

În conformitate cu cadrul prevăzut de propunerea privind CFM, PAC trebuie să-și mențină structura bazată pe doi piloni:

a) organizaţiile comune de piaţă (măsurile comune de reglementare a funcţionării pieţelor

produselor agricole) şi

b) dezvoltare rurală - măsurile structurale care vizează dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale.

Comisia Europeană a prezentat, la 12 octombrie 2011 patru propuneri de regulamente de bază

pentru politica agricolă comună privind: i) plăţile directe, ii) organizarea comună a pieţelor (OCP) unică, iii) dezvoltarea rurală şi iv) un regulament orizontal privind finanţarea, gestionarea

şi monitorizarea PAC.

Propunerile de reformă s-au bazat pe Comunicarea privind PAC în perspectiva anului 2020 din 12 octombrie 2011, care a evidenţiat opţiunile de politică generale destinate să răspundă provocărilor viitoare cu care se vor confrunta agricultura şi zonele rurale şi să îndeplinească

obiectivele stabilite pentru PAC, şi anume:

Consu{tanta efl q'rainino

95

1) producţia alimentară fiabilă

2) gestionarea durabilă a resurselor naturale şi politicile climatice

3) dezvoltarea teritorială echilibrată.

Plățile directe trebuie să promoveze o producție durabilă prin alocarea a 30 % din pachetul lor bugetar către măsuri obligatorii benefice pentru climă și mediu. S-a propus ca viitoarele plăţi directe să susţină venitul de bază al agricultorilor prin intermediul unei plăţi directe decuplate, cu o limită superioară, axarea pe „agricultorii activi”, un sprijin simplu pentru micii exploatatori şi o luare în considerare sporită a zonelor marcate de constrângeri naturale specifice.

Dezvoltarea rurală trebuie inclusă într-un cadru strategic comun (CSC) împreună cu alte fonduri cu gestionare partajată ale UE, cu o abordare consolidată orientată spre rezultate.

Comisia propune să se aloce:

� 281,8 miliarde EUR pilonului I al PAC

� 89,9 miliarde EUR dezvoltării rurale.

În plus, o sumă suplimentară de 15,2 miliarde EUR va fi repartizată între următoarele sectoare:

� 4,5 miliarde EUR pentru cercetare şi inovare

� 2,2 miliarde EUR pentru siguranţă alimentară

� 2,5 miliarde EUR pentru ajutoarele alimentare

� 3,5 miliarde EUR pentru o nouă rezervă pentru situaţiile de criză în sectorul agricol

� maximum 2,5 miliarde EUR pentru Fondul european de ajustare la globalizare.

Conform Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, FEADR contribuie la strategia Europa 2020 prin promovarea dezvoltării rurale durabile în întreaga Uniune, venind în completarea celorlalte instrumente ale politicii agricole comune a politicii de coeziune și a politicii comune în domeniul pescuitului.

Sprijinul pentru dezvoltare rurală contribuie la atingerea următoarelor obiective:

o competitivitatea agriculturii o gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice

nnc-,lT


96

o o dezvoltare teritorială echilibrată a zonelor rurale.

Obiectivele dezvoltării rurale trebuie atinse prin intermediul următoarelor șase priorități ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală, care transpun obiectivele tematice ale CSC:

o încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale

o creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității exploatațiilor

o promovarea organizării lanțului alimentar și a gestionării riscurilor în agricultură o refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care depind de agricultură și

de silvicultură o promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o

economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic, cu accent pe următoarele aspecte:

o promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale

Toate aceste priorități contribuie la realizarea obiectivelor transversale legate de inovare, de protecția mediului și de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea.

Politica Comună de Pescuit

Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime va contribui la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și la punerea în aplicare a PCP. EMFF contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective:

o promovarea pescăriilor și a acvaculturii competitive, viabile din punct de vedere economic și sustenabile din punct de vedere social și al mediului

o încurajarea punerii în aplicare a PCP o promovarea unei dezvoltări favorabile incluziunii și echilibrate a zonelor de pescuit o încurajarea dezvoltării și punerii în aplicare a politicii maritime integrate a Uniunii într-o

manieră complementară față de politica de coeziune și de politica comună în domeniul pescuitului.

România este beneficiar direct al acestor politici datorită statutului sau de stat membru al cărui PIB se află încă departe de media U.E.

Pentru fondurile structurale şi de coeziune România va dispune, între 2014 – 2020, de 21,8 mld. euro, cu 2 mld. euro mai mult decât în exerciţiul financiar curent.

Consu{tanta efl q'rainino

97

Pentru Politica Agricolă Comună, dezvoltarea rurală și plăţile directe se vor gestiona peste 18 miliarde de euro, din care 7,1 miliarde de euro la care se adaugă cofinanţarea naţională 20 la sută, încă 1,4 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală. Față de cele 28 de măsuri din precedentul program 2007-2013, în perioada viitoare fondurile se vor directiona către şapte măsuri – preconizându-se alocarea unor sume importante pentru Măsura 3.22 - dezvoltarea satului românesc, pentru Măsura 1.21 - dezvoltarea exploataţiilor agricole, pentru Măsura 1.23 - procesarea produselor agricole, pentru Măsura 1.12 - instalarea tinerilor în mediul rural ca şefi de exploataţii, Măsura 3.13 - încurajarea activităţilor turistice, Măsura 3.12 - înfiinţarea IMM-urilor în mediul rural şi nu în ultimul rând spre înfiinţarea şi consolidarea grupurilor de acţiune locală.

Pentru atingerea obiectivului de creştere și ocupare, România intenționează să folosească fondurile europene pentru îndeplinirea obiectivelor tematice (OT). Analiza disparităților, nevoilor de dezvoltare și a potențialului de creștere pune însă în lumina diferențele care continuă să existe între România și restul statelor membre. În consecință, în perioada 2014-2020, România va investi fondurile europene în toate cele 11 obiective tematice, însă Prioritățile de Investiții vor fi stabilite în domeniile cele mai afectate. De asemenea, se va urmări o concentrare tematică a investițiilor, în concordanță cu regulamentele europene dar și cu specificul regiunilor.

Luând în considerare nevoile de finanțare în domeniul infrastructurii, 25% din totalul finanţării europene, respectiv 62% din Fondul de Coeziune și 18% din FEDR vor fi direcţionate către obiectivul tematic nr 7 – sisteme de transport durabil.

Un procent semnificativ din FEDR – respectiv 25% - va contribui la atingerea obiectivului tematic nr 4 – tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, iar 30% va fi folosit în mod egal pentru primele 3 obiective (CDI, TIC și competitivitate). În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura socială și educatională, câte 8% din FEDR va fi direcționat către obiectivele 8 și 9 (ocuparea și mobilitatea forţei de muncă respectiv incluziunea socială și combaterea sărăciei).

În proporție de 34%, resursele FSE vor fi destinate în principal creșterii capacității instituționale (obiectivul nr 11) și, în proporţii egale de câte 25% - obiectivelor 9 și 10 în domeniul de incluziunii sociale și educaţiei. Obiectivul tematic nr 8 –legat de ocupare – va beneficia de 15% din FSE. Tot acest fond va contribui și la îndeplinirea obiectivelor 1 și 2, asigurând resurse umane de calitate în domeniul cercetării și dezvoltării, ca și dezvoltarea competenţelor digitale.

FEADR (40%) și FEPAM (45%) vor contribui în majoritate la îndeplinirea obiectivului tematic nr 3, urmărind creșterea competitivităţii economiei rurale și activității de pescuit.

53%

44%

28%

OT 1-4

OT 5-7

OT 8-11

nnc-,lT


98

Distribuția fondurilor europene pe grupe de obiective (Prima versiune a documentului consultativ pentru elaborarea Acordului de Parteneriat 2014-2020) Expresia financiară a fondurilor europene în aceasta perioadă se prezintă în acest moment în felul următor:31

Politica UE Programul operationalSuma alocata

(mld EUR)

% din Fondurile

europene (FEDR,

FC,FSE, FEADR,

FEPM)

Marea Infrastructura 6,98 27

Capital Uman 2,18 8

Capacitate Administrativa 0,96 4

Regional 6,99 27

Competitivitate 1,35 5

Asistenta tehnica 0,3 1

Dezvoltare Rurala 6,66 25

Pescuit 0,22 1

Romania - Ungaria

Romania Bulgaria0,6 2

Coeziune

Agricola

Comuna

Cooperare

Teritoriala

Se observă din datele de mai sus faptul că Dezvoltarea Rurală, Programul Operaţional Regional și Marea Infrastructură sunt programele care beneficiază de cele mai multe fonduri europene în acest cadru financiar. O autoritate publică locală din mediul rural poate identifica astfel cu succes surse de finanţare pentru dezvoltarea sa locală, în condițiile existenţei unui cadru strategic care să prioritizeze nevoile comunității.

31 Primul document consultativ al AP

nnc-,lT


99

Pentru creşterea competitivității IMMurilor, sectoarelor agricol și acvacultură, se intentionează ca acestea să beneficieze de măsuri destinate creșterii competențelor forței de muncă și de măsuri de îmbunătățire a relevanței și calității educației și sistemelor vocaționale faţă de piața muncii, în domeniile identificate ca fiind cele mai competitive.

De asemenea, pentru atingerea obiectivului tematic de promovare a incluziunii sociale și combaterea sărăciei, FEDR, FSE și FEADR vor fi folosite într-o manieră complementară, întrucât la nivelul comunităților dezavantajate se remarcă o nevoie puternică de măsuri orizontale, privind reducerea ratei abandonului școlar concomitent cu accesul la facilitățile educaționale, creându-se premisele dezvoltării mediului de afaceri în aceste domenii dar și a constituirii competențelor pentru forța de muncă, și nu în ultimul rând, pentru crearea infrastructurii necesară creșterii accesibilității. În ceea ce privește OT modernizarea administraţiei, acesta va fi dezvoltat în coordonare cu OT referitor la TIC.

Alocarea complementară de fonduri europene pentru cele 11 obiective tematice, aşa cum se prezintă la ora actuală datele în plină desfășurare a procesului de programare, este reprezentată schematic în următorul tabel32:

32 Primul document consultativ al AP

nnc-,lT


100

OBIECTIVE TEMATICE FEDR FSE FC FEADR FEPA

M

Total %

1 Cercetare şi inovare 0,77 0,04 0,81 0,03

2 Tehnologiile informaţiei şi

comunicaţiilor (TIC)

0,85 0,02 0,87 0,03

3 Competitivitatea întreprinderilor mici şi

mijlocii (IMM-uri)

0,80 2,57 0,10 3,47 0,13

4 Trecerea la o economie cu emisii reduse

de dioxid de carbon

2,20 0,25 0,15 2,60 0,08

5 Adaptarea la schimbările climatice şi

prevenirea şi gestionarea riscurilor

0,70

0

0,50 1,20 0,05

6 Protecţia mediului şi eficienţa resurselor 0,61 1,70 1,12 0,06 3,40 0,14

7 Transport durabil şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor

majore

1,52 4,33 5,85 0,25

8 Ocuparea forţei de muncă şi sprijinirea

mobilităţii lucrătorilor

0,10 0,47 0,72 0,04 1,33 0,05

9 Incluziune socială şi combaterea sărăciei 0,70 0,78 1,26 2,74 0,11

10 Educaţie, competenţe şi învăţare pe tot

parcursul vieţii

0,65 0,77 0,05 1,47 0,06

11 Consolidarea capacităţii instituţionale şi

administraţii publice eficiente

0,45 1,11 0,18 0,01 1,75 0,07

r j{"'I

Consultanta el '!rainino

101

Programul LIFE+ este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru mediu. Obiectivul sãu general vizeazã implementarea, actualizarea şi dezvoltarea politicii şi a legislaţiei de mediu ale UE prin co-finanţarea proiectelor care adaugã valoare spaţiului european.

În cadrul financiar 2014-202, Programul LIFE+ va fi continuat și va include mai multe acțiuni în domeniul climatic. Un subprogram consacrat politicilor climatice se va axa pe proiecte-pilot și pe proiecte demonstrative la scară mică. Vor fi utilizate proiecte integrate, de exemplu, pentru a promova strategii transfrontaliere de adaptare în zonele predispuse la inundații. Gestionarea viitorului program ar trebui să rămână centralizată, dar unele sarcini ar putea fi delegate unei agenții executive existente.

MATRA este un program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda, compus dintr-o gamă largă de componente care sprijină procesul de transformare socială care are loc în Europa Centrală şi de Est. Unul din componentele programului MATRA este Programul de Granturi Mici acordate de Ambasadă (Matra Small Embassy Projects Programme), cunoscut şi sub denumirea de Matra-KAP, program implementat prin intermediul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Bucureşti.

Beneficiarii pot fi organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) cu personalitate juridică stabilite în România, autorităţi publice locale, instituţii şi agenţii.

Activităţile care pot fi finanţate în cadrul acestui program ţin de administraţie publică, ordine publică, informaţii publice, drepturile omului, minorităţi, protecţia mediului, întărirea capacităţii ONG-urilor, politici sociale şi de ocupare a forţei de muncă, sănătate, educaţie, cultură, dezvoltarea de politici în vederea asigurării de locuinţe.

Programul Matra-KAP se lansează anual. Sumele care se acordă sunt cuprinse între 9.000 de euro şi 15.000 euro. Beneficiarul sprijinului acordat trebuie să aibă, la rândul său, o contribuţie financiară. Se acceptă şi contribuţii în natură care o completează pe cea financiară.

Programul de Cooperare Norvegian (PCN) cu România este administrat de Norvegia, prin Innovation Norway în calitate de Administrator al Fondului, fiind destinat să contribuie la creşterea economică şi dezvoltarea durabilă în România.

Solicitanţii eligibili sunt IMM-urile, organizaţiile neguvernamentale şi administraţiile publice locale. Activităţile eligibile se adresează cu prioritate următoarelor domenii şi subdomenii:

FINANȚARE DE LA GUVERNE STRĂINE

102

� Reducerea emisiilor de gaze, inclusiv implementarea comună a proiectelor sub protocolul Kyoto şi a altor emisii în aer şi apă

� Reducerea poluării aerului, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră � Reducerea şi prevenirea poluării apei � Managementul deşeurilor, tratarea apelor uzate şi depozitarea în siguranţă a substanţelor periculoase � Promovarea unui transport urban care să nu dăuneze mediului.

� Eficienţa energetică şi energie regenerabilă

� Promovarea eficienţei energetice în sectoarele cheie, cum ar fi industrie, construcţii, locuinţe şi transport � Promovarea energiei regenerabile � Actualizarea sistemelor energetice şi de încălzire, inclusiv folosirea co-generării de energie electrică şi termică

� Facilitarea producţiei sustenabile, inclusiv certificarea şi verificarea

� Îmbunătăţirea tehnologiei şi a proceselor (inclusiv soluţii IT) în toate sectoarele � Activităţi de promovare a protecţiei mediului în sectorul turism � Măsuri veterinare şi sanitare în cadrul producţiei alimentare.

� Sănătatea.

Aplicaţiile necesită existenţa unui parteneriat între entităţile din România şi Norvegia, incluzând companii private şi publice, instituţii private şi publice, autorităţi publice, centrale şi regionale sau locale, ONG-uri, parteneri sociali. Oricare din parteneri poate fi promotorul aplicaţiei. Rata de finanţare pentru proiecte variază între 250.000 și 5.000.000 euro, iar programul se reia anual.

12. Plan de acţiune.

Perioada 2014-2020 este în primul rând caracterizată de oportunitățile de accesare a fondurilor europene pe care România trebuie să le utilizeze pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020.

În anii ce urmează, Consiliul Local Dumbrăveni trebuie să își concentreze resursele financiare, umane, logistice în direcția finanțării cât mai multor acțiuni din fonduri europene în contextul programelor politicii de coeziune și agricole comune. Complementar, are la dispoziție programe și fonduri asigurate din bugetul de stat, precum și pârghii financiare ale mediului privat, așa cum sunt creditele sau investițiile unor parteneri privați.

nn~lf

Con.su{tanta I![, 'Training

103

În secțiunile care urmează, încercăm să creăm o listă exhaustivă a unor acțiuni/ proiecte circumscrise atât responsabiltăților primăriei, cât și ale altor actori ai mediului socio-economic, atașându-le surse potențiale- complementare sau alternative – de finanțare, urmând ca în finalul acestui document să propunem o listă scurtă care să fie supusă validării publice.

De asemenea, considerăm o prioritate orizontală implementarea măsurilor aferente Direcției de dezvoltare nr 5 – Dezvoltarea administrativă a comunei, recomandând consiliului local permanentizarea acestora.

12.1 Cadru juridic relevant pentru aplicare.

Reglementările existente la nivel național stabilesc rolul esențial pe care autoritățile administrației publice îl dețin în procesul de planificare strategică și stabilire a priorităților de dezvoltare în acord cu specificul teritoriului administrativ reprezentat. Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, consiliul local exercită atribuții privind dezvoltarea economico-socială a localității. În acest sens, consiliile locale aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale. Procesul de descentralizare a atras responsabilități sporite pentru autoritățile administrației publice locale în contextul în care acestea exercită în conformitate cu prevederile Legii nr. 195/2006, competențe exclusive în următoarele domenii:

a) administrarea domeniului public şi privat al comunei sau oraşului b) administrarea infrastructurii de transport rutier de interes local c) administrarea instituţiilor de cultura de interes local d) administrarea unităţilor sanitare publice de interes local e) amenajarea teritoriului şi urbanism f) alimentarea cu apa g) canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale h) iluminatul public i) salubrizarea j) serviciile de asistență socială cu caracter primar pentru protecţia copilului şi pentru persoane vârstnice k) serviciile de asistență socială cu caracter primar şi specializate pentru victimele violenţei în familie l) transportul public local de călători m) alte competențe stabilite potrivit legii.

12.2 Infrastructura și servicii de utilităţi publice

nn~lf


104

Măsuri/ Proiecte Parteneri/ Responsabili

Surse de finanţare

Perioadă estimată

Îmbunătățirea infrastructurii de transport public local prin reabilitarea și modernizarea DC DRAGOSLOVENI-BORDEŞTI

CL Dumbrăveni Buget de stat/ PNDL Credite şi produse bancare Bugetul local

2013-2014

Modernizarea rețelei stradale din comuna Dumbrăveni

CL Dumbrăveni Bugetul local Bugetul judeţului Bugetul de stat, PNDL Credite şi produse bancare Fonduri private (PPP) FEADR

2014-2016

Îmbunătățirea infrastructurii de acces a locuitorilor din comuna Dumbrăveni la exploatațiile agricole

CL Dumbrăveni 2015-2018

Înființarea unui serviciu de transport public

CL Dumbrăveni Operatorii de transport / agenţi economici

2016-2018

Extinderea reţelei de alimentare cu apă

CL Dumbrăveni Consiliul Județean

Bugetul de stat, PNDL Fondul de Coeziune FEADR

2018-2020

Derularea unei campanii de informare locală a cetățenilor pentru explicarea beneficiilor conectarii gospodăriilor la rețeaua de alimentare și la cea de canalizare

CL Dumbrăveni ONGuri, asociații de mediu, Școli

Bugetul de stat, Fondul de Mediu Credite şi produse bancare

2014-2020

Îmbuntățirea calității vieții locuitorilor din Dumbrăveni prin asigurarea accesului la rețeaua de canalizare comunală

Consiliul Județean Compania de Apa CL Dumbrăveni

Fondul de Coeziune FEADR

2013-2014

12.2 Incluziune socială (servicii sociale, economie socială)

nn~lf


105


Surse de finanţare

Perioadă estimată

Reabilitarea clădirii dispensarului Ministerul Sănătăţii Consiliul Județean

Bugetul de stat, PNDL FEDR

2016-2020

Creșterea calității seriviciilor de asistenţă medicală specializată oferite locuitorilor comunei Dumbrăveni prin constituirea a două noi unităţi medicale

CL Dumbrăveni Consiliul Județean

Buget Local Buget de stat, PNDL FEDR FEADR

2014-2016

Construirea unui centru comunitar pentru copiii și tinerii ai căror părinți sunt plecați în străinăte şi oferirea de servicii de consiliere psihologică, psiho-pedagogică şi informare

CL Dumbrăveni DJASPC Vrancea ONGuri, asociații

FEDR FSE Buget Local Buget de stat

2018-2020

Construirea sau amenajarea unui centru multifuncţional destinat persoanelor defavorizate



2018-2020

Înfiinţarea unui centru pentru persoane vârstnice (de îngrijire, de zi, respiro, de locuinţă temporară)



2018-2020

Imbunătățirea condiţiilor de viaţă pentru tinerii din comună prin punerea la dispoziţia acestora a unor locuinţe de tip ANL

CL Dumbrăveni Consiliul Județean ANL

Buget de stat, Programul de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, derulat prin ANL, Programul de construcţii de locuinţe sociale conform Legii nr. 114/1996, Programul de

2014-2016

nn~lf


106

construcţii de locuinţe de necesitate derulat prin CNI FEDR

Accesibilizarea trotuarelor şi acceselor în instituţii pentru persoanele cu handicap

CL Dumbrăveni FEDR FEADR Buget de stat

2014-2018

Campanii de informare și conștientizare în rândul copiilor, tinerilor și altor categorii defavorizate pentru prevenirea atitudinilor antisociale şi a stereotipurilor cu privire la grupurile vulnerabile

CL Dumbrăveni DGASPC Vrancea ONGuri, asociații

Buget local FSE

2014-2020

12.3 Educaţie și Tineret


Surse de finanţare

Perioadă estimată

Extinderea Grădiniţei cu program prelungit Dumbrăveni prin construirea a două Sali noi de clasă în incinta Şcolii cu clasele I-VIII

CL Dumbrăveni Inspectoratul Şcolar Județean

Buget de stat, PNDL FEADR Buget Local

2014-2016

Construirea unei noi grădiniţe în localitatea Cândești


2016-2018

Înființarea unei școli profesionale cu profil viniviticol în comuna Dumbrăveni


2018-2020

Înființarea unui centru de tip ”after-school”

CL Dumbrăveni ONGuri, Asociații Partener privat

Buget local FEADR PPP

2015-2017

Investitii în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții

Școli CL Dumbrăveni ONGuri, asociații

FSE 2014-2020

Îmbunătățirea calității serviciilor culturale furnizate locuitorilor

CL Dumbrăveni Directia Județeana de

FEADR Buget de stat,

2016-2018

nn~lf


107

12.4 Mediu privat

comunei Dumbrăveni prin reabilitarea, amenajarea și dotarea cu echipamente și bunuri a caminului cultural”

Cultura

PNDL, Programul prioritar naţional pentru aşezăminte culturale Buget local

Elaborarea unei strategii sectoriale pe probleme de cultură și crearea unui Comitet consultativ pe probleme de cultură

CL Dumbrăveni Directia Județeana de Cultura ONGuri și asociații

Buget local Buget de stat

2014-2015

Promovarea și punerea în valoare a obiectivelor cultural – istorice

CL Dumbrăveni Consiliul Județean ONGuri și asociații

FEDR Buget de stat, PNDL, Programul prioritar naţional pentru aşezăminte culturale

2016-2020


Surse de finantare

Perioadă estimată

Crearea infrastructurii adecvate pentru diversificarea activităților economice în comuna Dumbrăveni și susținerea activității de comerț prin modernizarea Pietei Mixte Comunale

CL Dumbrăveni Camera de Comerţ

FEADR Bugetul local Bugetul de stat, PNDL Credite și împrumuturi

2014-2015

Infiinţarea unui centru multifuncţional de informare și consiliere profesională în parteneriat cu un ONG

CL Dumbrăveni ONGuri și asociații AJOFM GAL

FEDR, FSE Bugetul Local

2016-2018

Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier

ONGuri și asociații Camera Agricolă Camera de Comerţ GAL

FEADR 2014-2020

nn~lf


108

12.5 Protecţia mediului


Surse de finanţare

Perioadă estimată

Întocmirea unei hărţi de risc a zonelor cu pericol de eroziune, inundaţii

Agenţia pentru Protecţia Mediului CL Dumbrăveni

Bugetul de stat, Programul de co-finanțare a hărţilor de risc pentru alunecările de teren Bugetul local

2016-2018

Acţiuni de regenerare şi conservare a fondului forestier

Proprietari păduri FEADR Fondul de Mediu

permanent

Măsuri integrate de reducere a riscului de inundații în zona râului Râmna prin regularizarea cursului de apă a râului Râmna şi

Agenţia pentru Protecţia Mediului CL Dumbrăveni Consiliul Județean

Bugetul de stat, Fondul de Mediu FEADR Bugetul Local

2014-2016

Organizarea unor cursuri de reconversie profesională pentru persoanele active neocupate

CL Dumbrăveni ONGuri și asociații Centre de formare Camera de Comerţ AJOFM GAL

Buget Local FSE

2014-2020

Organizarea unor cursuri pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale

Organizarea unor cursuri de perfectionare şi formare profesionala pentru populaţia activă implicată în activităţi non-agricole

Organizarea de sesiuni/ campanii de informare cu privire la oportunitățile pentru toate aspectele legate de domeniul agricole

Formarea profesională a resurselor umane din domeniul turismului

nn~lf


109

consolidarea malurilor acestuia Fondul de Coeziune

Amenajarea unor locuri de agrement / spaţii verzi / parcuri, alternativă de petrecere a timpului liber pentru tineri, copii și adulți

CL Dumbrăveni Bugetul de stat, Fondul de Mediu FEADR Bugetul Local

2014-2016

Eficientizarea sistemului de iluminat public prin introducerea iluminatului ecologic stradal şi în instituţii

CL Dumbrăveni Buget Local Fondul de Mediu FEADR

2014-2016

Campanii de informare și constientizare a populaţiei

CL Dumbrăveni ONGuri şi asociaţii

Buget local Fondul de mediu

permanent

12.7 Turism


Surse de finanţare

Perioadă estimată

Elaborarea unei strategii de promovare a turismului în zonă, însoțită de un plan concret de acțiuni și un plan de marketing

CL Dumbrăveni ONGuri și asociații GAL

Buget Local FSE FEADR

2014

Introducerea în circuitul public a Bălţii Comunale din comuna Dumbrăveni

CL Dumbrăveni Partener privat

Buget Local FEADR PPP

2014-2016

Dezvoltarea facilităților de cazare și alimentaţie publică

Investitori privaţi Fonduri private FEADR

2014-2020

Dezvoltarea unor facilități de agrement complementare destinate turiştilor

Investitori privaţi Fonduri private FEADR FEDR

2014-2020

Diversificarea activităţilor economice prin promovarea turismului uval în localitatea Dumbrăveni prin organizarea unui ”Festival al vinului” în localitate

CL Dumbrăveni Operatori Turism Proprietari plantaţii ONGuri și asociații

FEADR FSE Buget Local Fonduri Private Sponsorizări

2014-2016

Realizarea unor materiale de promovare a ofertei turistice, prin tipărituri, promovarea prin mass-

CL Dumbrăveni Operatori Turism Proprietari plantaţii

FEADR FSE Buget Local

2014-2016

nn~lf


110

13. Proiecte prioritare

Direcţia de

dezvoltare

Denumire proiect/obiectiv Caracteristici tehnice

Perioada estimată de realizare

Valoarea estimată euro/lei

1

Descrierea obiectivului de investiții propus 2014-2016 Confom Studiului de fezabilitate

Asfaltarea şi modernizarea străzilor din comuna Dumbrăveni – localitățile Dumbrăveni(10,03 km), Cândești (12,37 km), Dragosloveni (6,24)

Titlul proiectului: „Modernizarea rețelei stradale din comuna Dumbrăveni”

Descrierea obiectivului de investiții propus 2015-2018 Confom Studiului de fezabilitate

Reabilitarea şi modernizarea drumurilor de exploatare din comuna Dumbrăveni (93,90 Km)

Titlul proiectului: „Îmbunătățirea infrastructurii de acces a locuitorilor din comuna Dumbrăveni la exploatațiile agricole”

Descrierea obiectivului de investiții propus 2014-2016 Conform studiului de fezabilitate

Construirea rețelei de canalizare în sistem integrat

Titlul proiectului: „Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din Dumbrăveni prin asigurarea accesului la rețeaua de canalizare comunală”

2

Descrierea proiectului propus 250.000 euro/

Amenajarea a două unităţi spitaliceşti/ dispensare în localităţile Cândești şi Dragosloveni

2014-2016 1.125.000 lei

Titlul proiectului: ”Creșterea calității seriviciilor de asistenţă medicală specializată oferite locuitorilor comunei Dumbrăveni prin constituirea a două noi unităţi medicale”

media, prin pagină web, participare la târguri şi expoziţii de profil şi orice alte mijloace adecvate

ONGuri și asociații Fonduri Private Sponsorizări

nn~lf


111

Direcţia de

dezvoltare




Descrierea obiectivului de investiții propus 2016-2018 1.600.000 lei

Reabilitarea, amenajarea şi dotarea cu echipamente şi bunuri a căminului cultural din Localitatea Cândești

360.000 euro

Titlul proiectului: „Îmbunătățirea calității serviciilor culturale furnizate locuitorilor comunei Dumbrăveni prin reabilitarea, amenajarea și dotarea cu echipamente și bunuri a căminului cultural”

Descrierea obiectivului de investiții propus 2014-2016 Conform studiului de fezabilitate ce urmează a fi realizat

Construcţia de locuinţe sociale de tip ANL Titlul proiectului: ”Imbunătățirea condiţiilor de viaţă pentru tinerii din comună prin punerea la dispoziţia acestora a unor locuinţe de tip ANL”

Descrierea obiectivului de investiții propus 2014-2016 30.000 euro/ Extinderea Grădiniţei cu program prelungit Dumbrăveni prin construirea a două Sali noi de clasă în incinta Şcolii cu clasele I-VIII

135000 lei

Titlul proiectului: ”Imbunătățirea accesului copiilor din localitatea Dumbrăveni la învațământul preșcolar”

Descrierea obiectivului de investiții propus 2016-2018 250.000 euro/

Construirea unei noi grădiniţe în localitatea Cândești 1.125.000 lei Titlul proiectului: ”Imbunătățirea accesului copiilor din localitatea Cândești, comuna Dumbrăveni la învățământul preșcolar”


Construirea unui centru comunitar pentru copiii și tinerii ai căror părinți sunt plecați în străinate şi oferirea de servicii de consiliere psihologică, psiho-pedagogică şi informare

2.250.000 lei

nn~lf


112

Direcţia de

dezvoltare




Titlul proiectului: „Și viitorul lor contează”

3 Descrierea obiectivului de investiții propus 2014-2016 200.000 euro/

Regularizarea cursului de apă a râului Râmna şi consolidarea malurilor acestuia

900.000 lei

Titlul proiectului: „Măsuri integrate de reducere a riscului de inundații în zona râului Râmna”

Descrierea obiectivului de investiții propus 2014-2016 50.000 euro/ Amenajarea unor spaţii verzi pe raza comunei Dumbrăveni

220.000 lei

Titlul proiectului: ”Îmbunătățirea calității mediului înconjurator şi a vieţii locuitorilor comunei Dumbrăveni prin amenajarea unor spaţii verzi pe teritoriul localității”

4


Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Pieţei Mixte Comunale Dumbrăveni

900.000 lei

Titlul proiectului:

„Crearea infrastructurii adecvate pentru diversificarea activităților economice în comuna Dumbrăveni și susținerea activității de comerț”


Amenajarea bălţii comunale Dumbrăveni în scopul facilitării activităţilor de pescuit şi de agrement

1.800.000 lei

Titlul proiectului:

”Introducerea în circuitul public a Bălţii Comunale din comuna Dumbrăveni”

Descrierea proiectului propus 2016-2018 80.000 euro/

nn~lf


113

Direcţia de

dezvoltare




Amenajare spaţii de degustare vinuri şi produse tradiţionale, vizite în locaţiile de producţie a vinului, pe plantaţii, spectacol folcloric.

360.000 lei

Titlul proiectului:

Diversificarea activităţilor economice prin promovarea turismului uval în localitatea Dumbrăveni prin organizarea unui ”Festival al vinului” în localitate

nn~lf


114

BIBLIOGRAFIE

• Strategia Europa 2020 • Propunerea de Regulament General a Comisiei Europene • Propunerea de Regulament a Comisiei Europene privind Fondul European de Dezvoltare

Regională • Propunerea de Regulament a Comisiei Europene privind Fondul Social European • Propunerea de Regulament a Comisiei Europene privind Fondul de Coeziune • Propunerea de Regulament a Comisiei Europene privind Fondul european de Dezvoltare

Regională, obiectivul de cooperare teritorială europeană • Propunerea de Regulament a Comisiei Europene privind privind o grupare europeană de

cooperare teritorială - (GECT) • Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 – Rezumat (Ro) • Cadrul Strategic Comun 2014-2020 - partea 1 • Cadrul Strategic Comun 2014-2020 - partea 2 • Primul document consultativ al Acordului de Parteneriat • Memorandum al Ministerulului Afacerilor Europene aprobat în ședință de Guvern în data

de 13 iunie 2012 • Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări

inteligente, durabile şi inclusive 2014-2020 • Analiza socio-economică în perspectiva dezvoltării rurale 2014-2020 - VARIANTA ÎN

LUCRU • PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ (2011 – 2013) • Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Sud-Est pentru 2014-2020 – VARIANTA ÎN

LUCRU • Cadrul Regional Strategic de Referinţă (Master Plan Regional – MPR) – 2010

nn~lf


115

LISTĂ DE ABREVIERI

ACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale ADI Asociație de Dezvoltare Intercomunitară AJOFM Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă

ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă AT Asistență Tehnică CDI Cercetare Dezvoltare Inovare CE Comisia Europeană CFM 2014-2020 Cadrul Financiar Multianul 2014-2020

CSC Cadrul Strategic Comun FC Fondul de Coeziune FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională

FEPAM Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime FSE Fondul Social European GAL Grup de Acțiune Locală IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii MAEur Ministerul Afacerilor Europene MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

MFE Ministerul Fondurilor Europene OI Organism Intermediar ONG Organizație non-Guvernamentală OT Orientări tematice al Cadrului Strategic Comun PAC Politica Agricolă Comună PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului Județean

PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală PNR Programul Național de Reformă 2011-2013 PO Program Operațional POS Program Operațional Sectorial PPP Parteneriat Public Privat PUG Plan urbanistic general

RLU Regulamente locale de urbanism TEN T Reteaua Europeană de Transport

nn~lf


116

TIC Tehnologia Informației și Comunicării UE Uniunea Europeană

nn~lf


Date post:	30-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Plan de dezvoltare a Comunei Dumbrăveni pentru … de...4 Satul Dragosloveni apare atestat în anul...

Documents