Plan de consiliere

pentru adolescentii care provin din familii monoparentale

Planul isi propune sa previna instalarea si dezvoltarea unor potentiale tulburari

psihice, situatiile de esec scolar, supraincarcarea cu sarcini, abandon scolar si

implicarea adolescentilor in grupuri cu norme inadecvate.

Durata: Semestrul II

Coordonator: consilier scolar

Echipa de lucru: consilier scolar, cadre didactice.

Pentru a putea ameliora sau preveni o serie de probleme ce pot aparea, este

necesara implicarea adolescentilor din familii monoparentale intr-un program de

consiliere si socializare, avand in vederea problemele lor de dezvoltare cu care se

confrunta, precum si a integrarii lor scolare si sociale optime. Ei trebuie sa fie ajutati

sa inteleaga realele motive pentru care parintii s-au despartit ( sau de ce a disparut

unul din parinti) fara a-si insusi vre-o vina, astfel sa poata accepta mai usor situatia

parintilor.

Prin consilierea psihologica (individuala si de grup) a beneficiarilor se vor

obtine urmatoarele beneficii: clarificarea situatiilor de criza; sa li se dezvolte

abilitatile sociale ale elevilor; cum ar fi capacitatea de a rezolva probleme, de a lua

decizii etc. Acest gen de programe ofera diverse oportunitati ca elevii sa-si dezvolte

abilitatile de comunicare; sa foloseasca feedback-ul; sa clarifice valorile care sunt

implicate intr-o situatie sociala si sa invete strategii de adaptare; invaratrea unor

abilitati de adaptare pentru a face fata cat mai bine la schimbarile legate de varsta si la

problemele cu care se confrunta; rezolvarea tensiunilor si a conflictelor interne si

asistarea copiilor in rezolvarea problemelor emotionale/comportamentale cu care se

confrunta in vederea solutionarii lor adecvate. Responsabilitatea acestor activitati

revine consilierului.

Scop:

Diagnosticarea elevilor ce traiesc in familii monoparentale in vederea

rezolvarii problemelor cu care se confrunta; consilierea lor cat si a celor care ii au sub

directa indrumare pentru a preveni aparitia comportamentelor deviante.

Obiectivele programului:

- intocmirea bazei de date cu elevi ce traiesc in familii cu un singur parinte;

- consilierea elevilor ce provin din familii monoparentale;

- consilierea parintelui ce se ocupa de cresterea copilului;

- identificarea elevilor care prezinta simtome ale abandonului (somatice:

imbolnaviri mai frecvente);

- identificarea elevilor care prezinta inadaptare si dezadaptare scolara:

absenteism, scaderea performantei scolare;

- identificarea elevilor cu probleme comportamentale: cresterea numarului

actelor agresive/violente in limbaj (cu adultii si semenii), comportament

explicit violent asupra persoanelor, obiectelor, asupra lor insisi);

- diminuarea sentimentului ca familia lor e „ altfel”, constientizarea faptului ca

ca sunt la fel de iubiti si protejati ca si celilalti copii care provin din familii

„normale”;

- includerea elevilor din familii monoparentale in activitati extracurriculare in

care sa simta ca fac parte din comunitatea in care invata si locuiesc.

Rezultate asteptate:

ameliorarea tulburarilor socio-afective;

dezvotarea abilitatilor de rezolvare a problemelor si a abilitatilor de

decizie;

dezvoltarea capacitatilor de autocontrol personal emotional si

comportamental;

constientizarea resurselor personale pentru a determina cresterea stimei de

sine;

formarea abilitatii de a lucra in echipa, in cooperare;

dezvoltarea relatiilor de colaborare intre cadrele didactice si colectivele de

elevi pe care le indruma;

imbunatatirea relatiilor de cooperare dintre scoala si parintele care isi

creste singur copilul(copiii);

2

Grupul tinta:

elevii care traiesc in familii cu un singur parinte;

Beneficiari:

institutia scolara: este prevenit absenteismul, esecul scolar, violenta;

familia elevului ( atat elevul cat si parintele sau beneficiaza de ajutor de

special;itate);

comunitatea locala.

Resurse necesare programului la nivelul de scoala:

spatiu adecvat;

metode si tehnici;

materialele consumabile;

resurse umane:

grupul tinta,

colectivul programului din scoala (consilieri CJRAE,

diriginti/profesori, medici scolari).

Desfasurarea programului :

Se realizeaza sedinte de consiliere individuala si de grup cu elevii dar si cu

parintii acestora. Profesorii participa in special la activitatile extrascolare de

integrare a copiilor in comunitate si la relationarea cu familiile elevilor. Ei

colaboreaza pentru colectarea anumitor date referitoare la elevi.

Tutorii elevilor vor participa la sedinte de consiliere de grup pentru a li se face

cunoscute posibilele probleme ce pot aparea in dezvoltarea socio-psiho-fizica a

elevilor ca urmare a lipsei unuia dintre parinti si la sedinte individuale la solicitare.

ETAPA 1 – identificarea si clarificarea problemei grupului.

Scopul acestor sedinte este:

clarificarea problemei grupului de catre fiecare membru al acestuia;

3

stabilirea unei relatii terapeutice caracterizate prin empatie, congruenta,

acceptare;

motivarea participantilor pentru a-si asuma un rol active in schimbare;

crearea unui sentiment de comuniune care sa ajute la elucidarea trebuintelor,

optiunilor si dorintelor.

Sedinta 1:

Durata: 2 ore.

Tema: „Sa ne prezentam !.”- autocunoastere/intercunoastere.

Obiective:

sa identifice caracteristicile personale;

sa impartaseasca grupului date despre propia persoana;

sa comunice celorlalti informatii despre propria-i persoana;

sa-si formeze abilitatii de a lucra in echipa.

Aceasta intalnirea a oferit in primul rand posibilitatea cunoasterii de catre

membrii grupului a programului de consiliere, a proceselor de grup si s-a avut in

vedere informarea acestora in privinta intalnirilor, durata acestora, modalitati de

realizare si obiectivul general.

In prima sedinta scopul urmarit a fost cel de a initia relatii de comunicare

deschise intre participanti si totodata pregatirea membrilor pentru a-i determina sa a se

implice activ in actiunile grupului, astfel sa se poata stabili un climat de grup pozitiv.

Grupul a fost cel care a stabilit si a negociat regulile cu privire la activitatile

desfasurate:

- Parerea fiecaruia trebuie respectata!

- Sa nu criticam!

- Atacul la persoana este strict interzi!

- Sa ne acceptam!

- Sa fim sinceri!

- Sa ne implicam!

4

Metode si tehnici : - exercitii de cunoastere pentru spargerea ghetii, acceptare neconditionata,

conversatia, explicatia, colaborare si chestionarele de culegere de date la inceputul

programului.

- Tabelul „ Bine ati venit!“ – consta in regasirea de catre participanti a unor caracteristici

inscrise in tabel, rezultand in final o imagine de ansamblu a grupului, in care exista elemente

comune membrilor, acesta putand fi un punct de plecare pentru respectarea regulilor in sensul

acceptarii diferentelor, dar si a ceea ce au comun.

- Exercitiul de prezentare :

„ De aceeasi parte a drumului „ – este un joc de intercunoastere care are ca scop

cunoasterea caracteristicilor comune ale participantilor pe baza unor intrebari. Subiectul se

autovalorizeaza, se simte ascultat si implicit, valorizat de catre ceilalti.

„Bomboane” – toti participanti sunt rugati sa serveasca bomboane dintr-un bol, dupa ce s-

au servit toti, fiecare trebuie sa spuna apoi tot atatea lucruri pozitive despre el in functie de

numarul de bomboane luate.

„ Mesaj pentru parinti” – au fost rugati sa scrie o scrisoare adresata parintilor, scopul

urmarit fiind identificarea dorintelor si nevoilor adolescentilor.

Prin tehnicile de autocunoastere folosite participantii au fost incurajati sa isi exploreze

propria persoana dand astfel posibilitatea fiecaruia de a-si contura mai bine propiile dorinte si

nevoi, in acelasi timp sa-si puna intrebari legate de propria persoana si sa faca cunoscut si

celorlalti propriul sentiment in ce priveste aceasta experienta de cunoastere a sinelui.

La sfarsitul primei sedinte s-a evaluat impactul pe care il are o astfel de activitate

asupra participantilor din perspectiva noutatii in invatare si a castigurilor dobandite in plan

personal. S-a constatat ca prima sedinta a fost o experienta noua si constructiva pentru toti

participantii, dand posibilitatea fiecaruia sa cunoasca si alte situatii personale asemanatoare

lor, ale altor tineri de aceeasi varsta. Sedinta s-a incheiat cu exprimarea de catre participanti

a unei dorinte legata de propria persoana, de propria-i familie si de reintregirea acesteia.

Sedinta 2:

Durata: 2 ore.

Tema: „Calitatile noastre.” - autocunoastere si acceptare de sine si a celorlalti.

Obiective:

identificarea aspectelelor fizice, intelectuale, spirituale, emotionale si sociale ale

sinelui;

sa inteleaga relatia dintre acceptarea de sine, comportament si sentimente;

cresterea sentimentul puterii interioare a tanarului;

sa isi dezvolte capacitatea de a utiliza limbajul intern pozitiv.

Metode si tehnici : - conversatia, explicatia, discutia, dezbaterea.

„Cercurile sinelui”.

Procedura: Participantilor li s-a explicat ca activitatea va fi centrata pe problema

identitatii, apoi li s-a cerut sa se descrie prin identificarea a trei cuvinte sau fraze pentru fiecare

dintre categoriile foii de lucru. O data ce a completat cercurile, acesta sa impartaseasca

exemplele unui coleg. Identitatea unei persoane include mai multe aspecte diferite: fizice,

intelectuale, spirituale, emotionale si sociale.

S-a discutat conceptul „Imagine de sine” urmarind modul in care fiecare isi percepe

propriile caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si spirituale.

S-a discutat componentele „Eului actual” fiecare prezentand:

Eul fizic (ce crede despre corpul sau);

Eul cognitiv (ce crede despre modul in care gandeste, memoreaza, etc);

Eul emotional (ce crede despre emotiile si sentimente sale);

Eul social (cum crede ca il percep ceilalti);

Eul spiritual (ce crede ca e important si reprezinta o valoare pentru el).

Intrebarile referitoare la continut au fost:

cat de dificil a fost sa gasiti cuvinte sau fraze pentru a va descrie?

exista vreo relatie intre aceste categorii?

daca ati incerca sa descrieti cuiva cum sunteti, in ce fel ati face-o?

Concluzie: - participantii au inteles ca ca toate aceste aspecte compun identitatea unei

persoane si doar pentru ca ei se simt slabi sau puternici intr-un anumit domeniu nu inseamna ca

sunt la fel in toate.

„Surpriza”

Participantii au fost dirijati explicandu-se regulile pentru realizarea jocului „Surpriza”,

materialele folosite fiind cutie cu o oglinda in interior.

Adolescentii au fost asezati in cerc, iar in mijlocul cercului s-a pus o cutie in care li s-a

spus ca se afla un lucru deosebit (o surpriza), fiecare a fost invitat sa vada acel lucru secret astfel

incat, fiecare si-a vazut propia reflexie in oglinda asezata in cutie, acesta nu trebuia sa spuna ce a

vazut decat dupa ce au vazut si toti ceilalti participanti. Cei care nu ajunsesera prin fata cutiei sa

vada continutul, incercau sa ghiceasca care e lucrul secret. Dupa ce toti au vazut “surpriza”

fiecare a fost rugat sa spuna si grupului ceea a vazut. S-a insistat pe trasaturile fizice,

accentuandu-se deosebirile dintre persoane, dar s-a discutat si despre emotiile pe care le-au trait

in momentu dezvaluirii secretului.

La sfarsitul sedintei participantii au constientizat cat de importante sunt parerile

proprii si modul in care acestea sunt transmise celorlalti, sa fie constienti de valorile lor

imbunatatindu-si stima de sine care a ajutat la intareirea vointei, au invatat sa faca diferenta

intre dorinte si nevoi; parerea care o au despre propia persoana, acceptarea neconditionata a

celuilalt, valoarea propiilor sentimente si importanta increderii manifestate intr-o relatie.

Consilierea individuala

- 3 sedinte de o ora

Primele sedinte de consilierea individuala a adolescentilor (dar si a tutorilor acestora care

au colaborat) s-au concentrat in mod special pe identificarea asteptarilor pe care le au acestia dar

si problemele lor emotionale, probleme specifice adolescentei, dificultatile de relationare si

comunicare atat in grupul de colegi cat si in mediul familial.

S-a urmarit familializarea cu procesul de consiliere si informarea cu privire la strategiile

de consiliere si motivarea fiecaruia pentru a stabili o relatie terapeutica caracterizate prin

empatie, congruenta, acceptare neconditionata, respect si colaborare, determinandu-l sa isi asume

un rol activ in schimbare.

Aplicand o serie de metode de evaluare pentru identificarea resurselor proprii si pentru a

aprofunda problemele personale cu care se confrunta adolescetul si pentru a obtine datele de

anamneza necesare formularii unui plan de interventie.

Metodele si tehnicile folosite in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu

nondirectiv, chestionarele de culegere de date la inceputul programului, genograma, ascultarea

activa, studiul de caz, comunicarea empatica, dezbaterea, interviu focalizat, teme si metode activ

participative, explicatia.

ETAPA 2 – interventia propriu zisa:

autocontrol emotional ;

dezvoltarea autonomiei personale a elevilor cu un singur parinte;

Sedinta 3:

Putem face fata emotiilor doar daca le exprimam intr-un mod constructiv, adica sa nu ne

faca rau nici noua, nici altor oameni. Si depasim dificultatile doar daca ne concentram nu asupra

problemelor, ci asupra solutiilor.

Tema: „Curcubeul emotiilor.” - autocontrol emotional

Durata: 2 ore.

Obiective:

sa constientizeze si sa invete ca ceilalti nu ne controleaza sentimentele sau emotiile;

sa constientizeze si sa invete ca unele emotii ajuta, iar altele nu;

sa constientizeze si sa invete ca furia poate fi evitata si controlata;

sa constientizeze si sa invete sa identifice care sunt emotiile celorlalti, sa analizeze

consecintele emotionale, schimbarea emotiilor cand se schimba convingerile.

Metode si tehnici: - conversatia, discutia, exercitiu, dezbaterea.

„Roata emotiilor exprimate” – se realizeaza dintr-un carton o roata (disc) impartita in 6 parti

egale pe care sunt desenate cele sase emotii de baza (imagini cu fete): mania, dezgustul, tristetea,

bucuria, teama si surpriza. (am numerotat figurile si cu un zar s-a decis care e emotia indicata)

Participanti au discutat despre emotiile lor in ordinea in care s-a oprit indicatorul rotii,

(pentru a nu discuta aceeasi emotie, s-a invartit din nou roata), fiecare a fost rugat sa identifice si

explice emotia si de asemenea sa descrie un moment din viata sa in care a simtit acel sentiment.

Fiecare si-a exprimat opiniile, in ce situatii isi manifesta anumite sentimente expuse pe disc si

fata de ce persoane au aceste sentimente. S-a distribuit apoi cate o punga mica de hartie si 5 fasii

de hartie fiecarui, li s-a spus ca uneori avem anumite sentimente in unele situatii pe care nu le

putem spune nimanui, ca le ascundem la fel cum ascundem ceva intr-o punga de hartie si nu

lasam pe nimeni sa vada ce este in ea. Fiecare s-a gandit la o situatie in care a procedat asa, au

desenat emotia pe o fasie de hartie si au introdus-o in punga. Astfel au avut posibilitatea sa dea

exemple de emotii pe care au avut tendinta sa le tina pentru ei si exemple de emotii pe care le pot

impartasi si celorlalti. Au constientizat astfel importanta emotiilor celorlalti si faptul ca ele

trebuiesc respectate.

Participantilor li s-a dat foi indiviuale pe care au fost trecute cuvinte care desemneaza

emotii. Cuvintele trecute pe foi fiind: iubit, speriat, ingrijorat, trist, rabdator, confuz, nervos,

jignit, jenat, gelos, speriat, rusinat, inspaimantat, fericit, vinovat, rau, confortabil, schimbator,

descurajat, frustrat, curajos, groaznic, sensibil, teribil, mahnit, neajutorat, diferit, bucuros, plin

de ura, deprimat. Si s-a imnanat cate un set complet pentru fiecare grup format din 4 persoane.

S-a discutat conceptul de emotie care ne ajuta (ne fac placere, dau energie, conduc la

lucruri pozitive) versus emotie care nu ne ajuta (relatii negative, sentimente negative fata de noi

insine, proasta dispozitie, comportamente nepotrivite).

S-a cerut grupurilor sa sorteze cuvintele in Ajuta si Impiedica. Cand participantii au

crezut ca o emotie nu se incadreaza nicaieri, s-a realizat a treia categorie: Ajuta si Impiedica. Toti

participantii au fost incurajati sa-si impartaseasca experientele pe masura ce sorteaza cuvintele.

In final, s-a trecut pe flipchart, sub cele 2 titluri (ajuta si impiedica), toate cuvintele

asupra carora a existat consens, celelalte fiind trecute intr-o a treia categorie.

S-a discutat punandu-se intrebari:

referitoare la continut: - care lista are mai multe cuvinte, care sunt diferentele

dintre emotiile care ne ajuta si care nu ne ajuta?

de personalizare: ce fel de emotii ai de obicei, ce fel de emotii ti-ar placea sa

ai, ce poti face sa nu ai emotii care nu te ajuta?

S-a discutat despre emotii:

emotii pozitive, care apar atunci cand exista congruenta motivationala, adica

evenimentele concrete sunt in concordanta cu scopurile persoanei;

emotii negative, care apar atunci cand situatia concreta este in contradictie cu

scopurile persoanei, blocandu-le sau ingreunand atingerea acestora;

La finalul sedintei s-a constatat ca tinerii au invatat sa faca deosebirea intre

diferitele tipuri de emotii si au constientizat ca adeseori pot evita si pot face fata acelor emotii

care nu ii ajuta. Au inteles ca nu ceilalti le contoleaza sentimentele si ca nu ei sunt cauza

nefericirii personale, ca prin utilizarea dialogului cu sine poate anticipa si detine controlul

emotional, ca emotiile negative atrag in general acelasi gen de emotii din partea celorlalti si in

acest caz este indicata o exprimare emotionala pozitiva.

Sedinta 4:

Durata: 2 ore

Tema: „Parerile si atitudinile noastre.” - convingeri si comportamente:

Obiective:

sa recunoasca consecintele pe termen lung si scurt ale propriilor comportamente;

sa inteleaga caracteristicile si consecintele comportamentelor: pasiv, agresiv, asertiv

precum si a relatiei dintre aceste comportamente;

sa faca distinctia intre convingerile rationale si cele irationale;

sa identifice exemple de generalizari excesive si efectele lor (gandirea absolutista –

intotdeauna, trebuie);

sa dezvolte unele strategii de disputare a gandirii irationale proprii sau a celorlalti.

Metode si tehnici: - explicatia, conversatia, exercitiul, dezbaterea.

„Comportamentele asertiv, pasiv, agresiv”

(materiale -fisa de lucru „Comportamentele asertiv, pasiv, agresiv”)

Participantilor li s-a explicat ca vor face un exercitiu in cadrul caruia vor invata sa

diferentieze comportamentele pasiv, agresiv, asertiv, precum si relatiile dintre ele. Li s-a

cerut sa isi imagineze o situatie in care - „un prieten apropiat ii inseala increderea spunand

lucruri neadevarate despre el intr-un cerc de cunoscuti” si li s-a cerut sa isi exprime propiile

reactii sau a altor persoane intr-o astfel de situatie, notandu-se pe flipchart ce a raspuns fiecare.

Au fost prezentate succint caracteristicile comportamentelor asertiv, pasiv, agresiv, apoi

si li s-a cerut sa noteze pe fisa de lucru clasificand raspunsurile notate anterior in una din

categoriile comportamentale prezentate. Apoi au fost invitati sa prezinte in fata participantilor

clasificarile realizate si sa justifice includerea fiecarui raspuns in una dintre cele trei categorii.

Impreuna cu participantii s-au scos in evidenta caracteristicile verbale si non verbale ale celor

trei categorii apoi caracteristicile verbale si non verbale ale celor trei tipuri de comportamente,

asemanarile si deosebirile dintre ele.

Discutiile purtate au fost:

exista asemanari si deosebiri intre comportamentului nonverbal asertiv, agresiv,

pasiv? Daca da, care sunt acestea ?

exista asemanari si deosebiri intre comportamentul verbal asertiv, agresiv, pasiv?

Daca da, care sunt acestea ?

este usor de diferentiat intre cele trei tipuri de comportamente ? De ce?

care sunt posibilele consecinte ale celor trei tipuri de comportamente?

care dintre aceste consecinte sunt de dorit si care nu ?

„Sterge irationalul”

(material - foi de lucru „Sterge irationalul”)

Participantilor li s-a aratat o radiera si li s-a spus ca ea poate sterge ceva ca apoi acel loc

sa fie inlocuit cu altceva mai apropiat de dorintele propii(ca ajuta sa scapi de ceva, sa poti inlocui

cu altceva). Participantii fiind grupati in perechi si citind de pe foaia de lucru ei trebuiau sa

stearga convingerea irationala si sa o inlocuiasca cu una rationala.

Discutiile au constat in :

intrebari la continut: care crezi ca este diferenta intre convingerile rationale

si cele irationale, ce trebuie sa faci pentru a sterge si inlocui convingerile

irationale?

intrebari de personalizare: ai incercat vreodata acest procedeu, cum ti s-a

parut, ai vrea sa incerci de acum, cum o sa faci?

La sfarsitul sedintei s-a constatat ca exemplele prezentate i-a ajutat pe

participanti sa-si redirectioneze pozitiv modul de a gandi, ca participantii au invatat sa clasifice

reactiile la o situatie negativa in functie de cele trei categorii comportamentale prezentate, sa fie

constienti de valorile lor si sa isi dea seama ca nu intotdeauna ceea ce spun ceilalti e si

adevarat, sa gaseasca deosebiri si asemanarile intre cele trei tipuri de comportamente si sa

identifice consecintele pozitive si negative ale celor trei tipuri de comportamente. Au invatat sa

faca diferenta intre dorinte si nevoi, care sunt efectele unui mod irational de a gandii, sa

constientizeze consecintele unei gandiri absolutiste sau a unui comportament relativ la propriile

interese.

Sedinta 5:

Durata: 2 ore

Tema: „Dezvoltarea autonomiei” - rezolvarea problemelor si luarea deciziilor

Obiective:

sa invete sa diferentieze strategiile de rezolvare de probleme sau de decizii de

abordare sau de evitare;

sa exploreze efectele emotiilor asupra rezolvarii problemelor si luarii deciziilor;

sa isi dezvolte abilitatea de a descompune situatiile problematice complexe in

subprobleme;

sa isi dezvolte abilitatea de a stabili scopuri pe termen scurt si mediu;

Metode si tehnici: - lucru in echipa, conversatia, discutia, argumentarea, dezbarerea si

brainstorming.

„Brainstorming-ul”

Participantilor li s-a dat sa gaseasca solutiile optime la tema propusa „Cum sa comunici

cu parintii?”, avand ca obiectiv identificarea celor mai bune modalitati de a imbunatati relatia

parinte copil si alternative prin care sa-i determine si pe acestia sa se implice si mai mult (telefon,

internet, scrisori). Pe parcursul sedintei s-a avut in vedere: ca fiecare sa inteleaga ce are de facut;

sa nu devieze de la sarcina; sa nu apara conflicte; observarea atitudinii fiecaruia fata de ceilalti;

gradul de implicarea al fiecaruia; alegerea observatorului (cel care noteaza solutiile gasite) si a

specialistilor (cei care au elaborat cele mai multe solutii). Astfel li s-a stimulat creativitatea,

fiecare prezentand un interes major in a gasi cele mai bune si la indemana solutii. Fiecare

participant al grupului poate sa spuna tot ce-i vine in minte, cu privire la tema pusa in discutie,

poate sa preia ideile colegilor, sa le dezvolte, valorificandu-le pana la capat. La sfarsitul sedintei

specialistii au selecta cele mai bune idei pentru a le prezenta.

„Discutie focus-grup”

Participantilor li s-a prezentat cele 3 teme din cadrul discutiilor focus-grup care s-au

desfasurat in baza ghidului de intrebari elaborat. La discutiile focus-grup toti au manifestat

interes fata de problematica studiata si au contribuit la elucidarea diferitelor situatii de viata cu

care se confrunta.

„Toti ne spun «CE» trebuie sa facem. Dar «CUM» sa facem?”

cum sa-ti folosesti timpul?

cum sa fii in siguranta?

cum sa-ti administrezi banii?

La sfarsitul sedintei participantii au constientizat: diferentele intre o decizie buna

si una mai putin buna, importanta planificarii timpului personal, faptul ca sunt o serie de factori

ce nu pot fi controlati in anumite situatii, importanta normelor grupului de prieteni la care

adera, potentialele pericole existente in cazul tinerilor cu parinti plecati (exploatarea prin

munca, exploatarea sexuala, traficul de persoane, etc.), importanta administrarii in functie de

prioritati a resurselor financiare, impactul determinat de presiunea celorlalti in ce priveste

rezolvarea problemelor personale si si-au dezvoltat abilitati de a face fata amanarilor pe care le

presupun anumite situatii, au invatat sa fie constienti de valorile lor pentru a-si imbunatati stima

si ajuta la intareirea vointe/motivatieii, au invatat sa faca diferenta intre dorinte, nevoi si sa

determine prioritatile in anumite situatii.

O propunere care a fost unanim acceptata a fost ca dirigintii si consilierul sa stabileasca si

sa pastreze pe cat posibil relatii de colaborare cu parintii lor. (internet si telefon)

Sedinta 6:

Durata:2 ore

Tema: „Eu si ceilalti” – stabilirea de relatii interpersonale.

Obiective:

sa invete sa faca distinctia intre situatii rezonabile, respectiv nerezonabile fata de ceilalti;

sa invete unele deprinderi asertive ca raspuns la presiunea celorlalti;

sa recunoasca avantajele si dezavantajele realizarii unei anumite actiuni in vederea obtinerii

aprobarii sociale;

sa constientizeze ca ceilalti se comporta diferit si sa accepte modul acestora de a fi;

Metode si tehnici: - conversatia, discutia, explicatia, dezbaterea, joc de interactiune.

„Panza de paianjen”

Participantii sunt asezati in cerc, unul dintre ei primeste un ghem de ata, tinand firul in

mana el da ghemul si celorlalti, astfel incat firul sa fie tinut de fiecare asemenea unei panze de

paianjen. Unui participant i s-a cerut sa lase firul din mana, si li s-a explicat ce se intampla dupa

ce colegul lor a facut acest lucru. Apoi fiecare participant a lasat rand pe rand ata din mana pana

cand aceasta a fost tinut doar de o singura persoana.

Din discutiile purtate, participantii au constientizat cat de important este sa ai o relatie

buna si stabila cu membrii grupului din care fac parte si faptul ca fiecare membru al grupului

trebuie sa se implice si sa-si faca partea sa pentru a mentine echilibrul grupului, in caz contrar,

rand pe rand si ceilalti nu vor mai dori sa intretina relatii, asflel grupul nu va mai exista.

Participantilor li s-a cerut sa se gandeasca la diverse persoane care ii enerveaza si sa

scrie exemple de elemente care ii deranjeaza cel mai mult in relatiile cu ceilalti.

S-au purtat discutii cu participantii in functie de continutul prezentat de acestia, fiecare

situatie fiind tratata atat din punctul de vedere personal cat si din perspectiva celorlalti.

Concluzia la care s-a ajuns fiind aceea ca nu putem schimba oamenii, ci doar modul in care

relationam cu acestia.

La sfarsitul sedintei s-a constatat ca participantii au inteles ca atitudinea proprie

in relatia cu celalalt/ceilalti este foarte importanta, ca este important sa inteleaga ca fiecare

persoana e diferita (unica) si sa ii accepte pe ceilalti asa cum sunt si nu in functie de cum ar

vrea ei sa fie. Pe parcursul sedintei si-au insusit modalitati de imbunatatire a relatiilor cu

ceilalti, s-au discutat diferite stiluri de viata fiecare aducand argumente pro si contra.

Sedinta 7:

Durata: 2 ore

Tema: „ Eu si familia mea ” – intercunoastere si acceptarea de sine a celorlalti

Obiective:

Pe parcursul sedintei, atat participantii din grupul tinta cat si persoanele care ii au in

ingrijire (matusi/bunici) vor reusi sa:

identifice efectele aparute ca urmare a faptului ca traiesc intr-o familie cu un singur

parinte;

isi insuseasca modalitati de armonizare al relatiilor reciproc suportive;

isi faca cunoscute expectatiile reciproce.

Metode si tehnici: - conversatia, exercitiul, dezbaterea, argumentarea, interviul de grup

structurat.

Din grupul tinta – 11 elevi locuiesc cu unul dintre parinti, 9 se afla in grija bunicilor sau a

matusilor.

„Interviul de grup structurat”

Aceasta metoda a fost aplicata participantilor pentru a sonda opiniile parintelui, a

modului cum se percep unii pe altii, asteptarile lor si schimbarile determinate de placarea unuia

din parinti in relatiile lor. Parintii singuri, care ii au in ingrijire pe cei din grupul tinta considera

ca rolul pe care il au consta in a oferi copiilor conditii de trai adecvate, a supraveghea reusita

scolara si a evita eventualele comportamente social indezirabile. Majoritatea au mentionat ca cea

mai dificila a fost prima perioada dupa plecarea parintelui, cand suferinta copiilor a coincis cu

procesul de acomodare la prima experienta de acest gen. Din perspectiva adolescentilor, in ce

priveste relatiile cu parintele ramas , a reiesit ca acestia reusesc cu dificultate in prima faza sa

raspunda necesitatilor afective si morale ale copiilor , dar cu timpul incep sa faca fata

solicitarilor.

„ Desenul familiei”

Participantii au fost rugati sa reprezinte printr-un desen felul in care isi vede familia.Pentru

aceasta li s-a propus sa-si aminteasca, individual, cum era viata lor atunci cand locuiau impreuna

cu ambii parintii si cum este acum, sa mediteze asupra schimbarilor care s-au produs in aceasta

perioada si sa le prezinte pe o foaie. Participantii au fost rugati sa comenteze cele desenate.

In acest caz tehnicile de autocunoastere folosite sunt provocative, dand posibilitatea

subiectului de a se intoarce spre sine insusi, de a-si pune intrebari legate de propria persoana si

de a impartasi cu ceilalti propria experienta de cunoastere a sinelui.

La sfarsitul sedintei s-a constatat ca participantii au reusit sa-si faca cunoscute

asteptarile pe care le au unii de la ceilalti, sa identifice modalitati de ameliorare a relatiilor

dinte ei. Aceasta sedinta s-a dovedit a fi de un real ajutor atat pentru participanti cat si pentru

cei care ii au in ingrijire.

Consilierea individuala

- 5 sedinte de o ora

Consilierea individuala in aceasta etapa s-a desfasurat in functie de problemele

identificate la nivelul fiecaruia, modul de abordare al problemelor fiind stabilit de catre

adolescent.

In aceasta etapa s-a urmarit sa li se dezvolte abilitatile de comunicare si relationare cu alti

copii si adulti, autocontrol emotional, invatarea unor abilitati de adaptare pentru a face fata cat

mai bine la schimbarile legate de varsta si la problemele cu care se confrunta, formarea si

consolidarea unei imagini de sine realiste si a unei stime de sine pozitive, sa foloseasca feedback-

ul, dezvoltarea autonomiei personale, sa clarifice valorile care sunt implicate intr-o situatie

sociala si sa invete strategii de adaptare, intelegerea propiilor emotii si invatarea unor strategii de

autocontrol, formarea de deprinderi de invatare si dezvoltare personala si dezvoltarea unor

aptitudini si abilitati personale.

S-a avut in vedere monitorizarea (grile de evaluare) si auto-monitorizarea schimbarilor

aparute pe parcursul sedintelor, re-evaluarea scopurilor pentru a se observa modificarile aparute

intre timp. Tinandu-se cont de particularitatile fiecaruia, s-au folosit o serie de metode activ

participative si s-a avut in vedere abordarea unor aspecte ale problemei lor si prin realizarea

unor teme date pentru acasa. Totodata s-a urmarit mentinerea schimbarilor pozitive aparute si

modificarea factorilor care au declansat sau au mentinut problemele prin stilul cognitiv, stilul de

viata dezaptativ, modul de relationare conflictual.

Metodele si tehnicile folosite in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu

nondirectiv, teme si metode activ participative, exercitii de invatare, jocul de rol, ascultarea

activa, comunicarea empatica, comunicare asertiva, interviul motivational, interviu focalizat,

conversatia, dezbaterea, explicatia, prescriptii comportamentale, problematizare, chestionarul.

Etapa a III-a - evaluarea eficacitatii interventiei;

Sedinta 8:

Durata: 2 ore

Tema: „Evaluare”

Obiective:

analiza finala;

impresiile subiectilor;

feedback participantilor.

Metode si tehnici: - exercitii de inter-evaluare si autoevaluare, conversatia, feed-back-ul si

scala de notare.

Participantilor li s-a administrat un chestionar de evaluare prin care s-a urmarit obtinerea

informatiilor legate de impactul pe care l-au avut intalnirile de grup la nivelul vietii personale a

fiecarui participant.

Discutiile purtate au fost:

ce au insemmnat pentru tine sedintele de grup?

care considerati ca sunt castigurile tate personale?

in ce masura au contribuit la clarificarea problemei de identificare a

nevoilor social-afective ale copiilor cu parinti plecati in strainatate?

La sfarsitul sedintei s-a constatat ca intalnirile de grup au avut un impact pozitiv

atat in viata personala a fiecarui participant cat si la nivelul grupului participant. Ca aceste

intalniri s-au dovedit a fi o ocazie de autocunoastere si de formulare de probleme, in care

fiecare participant s-a bucurat de relatiile stabilite cu ceilalti, remarcand mediul favorabil,

deschis, tolerant, climatul de incredere care au determinat ca schimbul de experienta si

impartasirea personala sa decurga intr-un mod cat mai natural. Inca de la prima sedinta s-a

remarcat siguranta pe care o ofera grupul, fiecare participant simtindu-se securizat, valorizat.

Acum ei se simt mai increzatori, intelesi si nu mai sunt atat de nesiguri ca la inceput, au

cunoscut si alti tineri care au in comun aceleasi nevoi si pot lega noi prietenii.

Consilierea individuala

- 2 sedinte de o ora

Consilierea individuala in aceasta etapa au avut in vedere stabilirea gradului de eficacitate

al intregului proces de consiliere si totodata, extrapolarea si generalizarea noilor achizitii, a

experientelor acumulate, astfel incat aceste structuri cognitive achizitionate sa il ajute pe

adolescent la analiza si intelegerea si altor cazuri.

Atat pe plan personal ca si in relatiile cu familia sau cu colegii s-au evidentiat schimbari

pozitive, fiecare implicandu-se activ in rezolvarea sarcinilor pe tot parcursul procesului de

consilierel. Aceste sedinte si implicarea familiei au oferit suportul necesar adolescentilor pentru a

putea depasi o serie de situatii dificile cu care se confrunta. S-au stabilit o serie de intalniri din

doua in doua luni, pentru a se putea urmari evolutia lor si dupa incheierea programului.

Metodele si tehnicile folosite in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu

nondirectiv, discutia, ascultarea activa, comunicare asertiva, studiul de caz, conversatia,

dezbaterea, explicatia, prescriptii comportamentale, chestionarul, scala de notare.

In cazul parintelui sau a persoanelor cu care au ramas adolescentii, nu toti au cooperat,

insa in cazul celor care au participat la consilierea individuala metodele si tehnicile folosite au

fost, chestionarul pentru a obtine mai multe informatii a relatiilor adolescentilor cu familia,

conversatia, explicatia, ascultarea activa, interviu focalizat. Aceste sedinte determinandu-i sa le

ofere adolescentilor suportul necesar pentru a depasi momentele dificile cu care se confrunta.

In urma derularii programului

Pe parcursul procesului de consiliere cu adolescentii s-a evidentiat nevoia acestora de

apartenenta, comunicare si protectie, o parte din acestea au fost satisfacute prin contactul

interpersonal, prin comunicarea directa si deschisa i-a invitat pe participanti la impartasirea

sincera a experientelor, fara teama ca vor fi judecati sau evaluati. Intalnirile de grup oferindu-le

suport afectiv, legaturile emotionale dintre acestia fiind determinate de trairile comune.

Ca urmare a dezvoltarii relatiilor dintre participanti si a faptului ca ei au nevoie de o

atentie aparte pentru a fi ajutati sa depaseasca momentele dificile, au fost propuse o serie de

activitati de grup prin organizarea de excursii in care tinerii sa intre in contact cu alte grupuri si

cu care sa poasta negocia strategii de actiune, sa gaseasca modalitati de a petrece timpul intr-un

mod creativ si impreuna sa experimenteze lucruri noi, sa ia initiativa isi depaseasca anumite

limite.

Concluzii

In urma chestionarelor date in cursul sedintelor, a reiesit ca dragostea si grija parinteasca

a unuia dintre parinti nu pot fi inlocuite foarte usor. Ca toti copiii/adolescentii au nevoie sa fie

indrumati, ocrotiti, puterea lor de decizie in situatii complexe de viata fiind „imatura”. Starea

sufleteasca pe care o nutresc din cauza absentei parintelui plecat , fiind cea care ii diferentiaza de

ceilalti copii. Este esential ca acesti copii sa fie sprijiniti cand au nevoie, chiar daca nu ii putem

inlocui pe cei dragi, ei au nevoie de cineva matur care sa le ofere suportul necesar. Toate cadrele

didactice trebuie sa sa cunoasca si sa inteleaga problemele cu care se confrunta acesti copii.

lipsa unuia dintre parinti, in special a mamei, este mai des si mai intens resimtita de

majoritatea grupului tinta, atat pentru ca aceasta este cea care se ocupa de majoritatea

treburilor gospodaresti, care in lipsa acesteia, revin in grija tatalui si uneori chiar a

copilului, cat si pentru ca mamele reusesc mai bine sa aiba o relatie apropiata si o

comunicare deschisa cu copiii;

probleme de relationare existente intre copii si parintele singur, cauzate de intelegerea

diferita a prioritatilor si responabilitatilor in familie si societate, de diferentele de

mentalitate sau uneori de insuficienta comunicare comunicare;

un aspect foarte important este comunicarea si intelegerea care se stabileste intre copii si

adultii cu care locuiesc, adolescentii resimt nevoia unei comunicari constante si apropiate

cu un parinte sau cu o ruda in care sa gaseasca un sprijin in cazul in care trebuie sa ia

anumite decizii considerate a fi foarte importante pentru viata lor;

problemele de comunicare devin si mai accentuate in cazul tinerilor adolescenti, asupra

carora rudele nu mai au nici un control;

scadere a interesului acordat scolii si temelor pentru acasa pe fondul unei lipse de control

si supraveghere din partea unui adult cu autoritate asupra lor;

in familiile unde mama este cea plecata, fetele consuma o mare parte din timpul lor cu

activitatile gospodaresti, uneori in detrimentul programului scolar si pregatirii temelor;

la nivel social si in mass-media se pune mai degraba accent pe suferinta si situatia

dezavantajata in care acesti copii se afla si mai putin pe modul in care sunt respectate

drepturile acestor copii sau pe solutiile la problemele lor , pe serviciile concrete la care

acestia se pot adresa . In acest context , copiii se simt mai degraba „ victime ale

excluziunii sociale „ accentuandu-se efectele negative ale plecarii parintilor de acasa .

Recomandari

Recomandarile vizeaza atat prevenirea prin reducerea efectelor negative (absenteism,

abandon scolar, violenta, etc.) datorate lipsei unuia din parinti,cat si interventia pentru cazurile

care necesita acest lucru cu scopul de a identifica impreuna cele mai potrivite solutii si servicii

destinate copiilor ce provin dintr-o familie monoparentala.

campanii de informare si constientizare adresate parintilor;

dezvolatrea servicilor de consiliere pentru parintii singuri, ce doresc sa fie indrumati .

implicarea elevilor cu un singur parinte in activitati extracurriculare de cunoastere si

sprijin reciproc;

programele si activitatile extrascolare au un impact pozitiv aupra copiilor ( in special din

ciclul primar si gimnazial ) in ceea ce priveste motivatia de a veni la scoala;

extinderea retelei de consilieri scolari;

dezvoltarea mai multor cluburi destinate copiilor cu scopul de a oferi acestora modalitati

benefice de petercere a timpului liber.

Nr.crt Activitati Cine raspunde Modalitati de realizare si evaluare

1- intocmirea bazei de date cu

elevi din familii monoparentale

profesor coordonator

completarea de catre diriginti a tabelelor tipizate si centralizarea acestora.

2- participarea la sedinte cu

parintii diriginti psihopedagog parinti/tutori

completarea de catre diriginti a proceselor verbale de sustinere a sedintelor

3

- implicarea elevilor cu un singur parinte in activitati extracurriculare de cunoastere si sprijin reciproc.

diriginti revista scolii excursii tabere marcarea unor momente

importante

4.

- proiect scolar vizand relatia scoala – familie

director diriginti parinti/tutori reprezentanti

ONG-uri

realizarea unui Proiect educational de parteneriat intre scoala si familie cu participarea intregii comunitati locale.

5.

- activitati de informare pe teme ce vizeaza drepturile si responsabilitatile parentale, comunicarea, relatiile cu copiii, ambientul in familie.

psihopedagog profesori diriginti

activitati de informare monitorizare chestionare completate de partile

implicate din care sa reiasa gradul de informare.

Bibliografie :

1. Dumnitru Al. Ion, „ Consiliere Psihopedagogica”, Ed. Polirom, Iasi, 2008.

2. Dumitru-Tiron Elena, „Consiliere Educationala”, Ed. Institutul European, Iasi, 2005.

3. Mitrofan Iolanda, Vasile Diana, „Terapii de familie”, Editura SPER, Bucuresti, 2001.

4. Conf. univ. dr. Tatu Cornelia, „Consilierea scolara – note de curs masterat”, Universitatea

Spiru Haret, Facultatea de Psihologie si Pedagogie Brasov, 2009.