SC CET IAŞI SA Serviciul Prevenire,Protecţie şi Urgenţă Calea Chişinăului nr.25
APROB,
DIRECTOR GENERAL Ing. Dorin IVANA
PLAN DE
APĂRARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII
DE URGENŢĂ SPECIFICE PROVOCATE DE CUTREMURE ŞI/SAU
ALUNECĂRI DE TEREN
Publicat pe site-ul SC CET Iasi SA 2009-10-02
Revăzut şi actualizat 2011-02-01
2
CUPRINS Capitol Continut Pag.
I Generalităţi.Cutremurele de pământ şi deplasările de teren-definiţii,cauze,caracteristici - 2-3 II Caracteristicile zonei. Evaluarea ameninţărilor seismice şi a alunecărilor de teren în
judeţul şi municipiul Iasi 3-5
III Evaluarea urmărilor unui cutremur.Calculul volumului de distrugeri 6-10 IV Cladiri cu risc la cutremur din SC CET IAŞI SA.Destinatie şi caracteristici 10-12 V Structuri organizatorice implicate 12 VI Concepţia operaţiunilor de intervenţie 12-15 VII Efecte colaterale.Scenarii potentiale şi activităţ de răspuns 15 VIII Gestionarea acţiunilor de protecţie –interventie 16-17 IX Proceduri standard de operare (PSO) 18-19 X Logistica 19+20
Anexe 1- 47
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI Scop Planificarea,organizarea şi conducerea unitară a acţiunilor tehnice şi organizatorice preventive şi de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice (pregătire şi intervenţie imediată, relocare, reconstrucţie refacere, reabilitare restabilire,menţinerea condiţiilor de siguranţa) în vederea limitării efectelor cutremurelor şi alunecărilor de teren. Gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice În sensul prezentului plan, prin gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice, se înţeleg acţiunile şi măsurile de: a) prevenire şi pregătire pentru intervenţie-înainte de declanşarea fenomenelor cauzale; b) intervenţie operativă- după producerea situaţiei de urgenţă pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acesteia; c) intervenţie ulterioară- pentru recuperare şi reabilitare. Elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de urgenţă specifice sunt: a) salariaţii, bunurile materiale mobile şi imobile; b) clădirile, capacităţile productive, instalaţiile şi agregatele energetice de termoficare etc.; c) aleile pietonale şi căile ferate uzinale; d) reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apa şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare; e) reţelele de telecomunicaţii şi altele asemenea; f) mediul natural; g) activităţile de producere a energiei electrice şi termice. Organizarea, coordonarea şi controlul acţiunilor şi măsurilor privind prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice revin Celulei de Urgenţă.
CUTREMURELE DE PĂMÂNT ŞI DEPLASĂRILE DE TEREN
- Definiţii, cauze, caracteristici - Cutremurul de pământ -reprezintă o ruptură bruscă a continuităţii şi echilibrului unui fragment mai mult sau mai puţin întins din scoarţa pământului Cauze: mişcări tectonice; erupţii vulcanice; alunecări de teren sau prăbuşiri; scufundări ale falezelor sub acţiunea apelor; explozii nucleare. Clasificare: de origine tectonică, datorate deplasărilor care au loc în scoarţa terestră; de origine vulcanică; de prăbuşire; provocate de activitatea umană Măsurarea cutremurelor Scara intensităţii: Mercalli modificată - 12 grade de intensitate Scara magnitudinii: Richter-este o scară cantitativă Caracteristici: magnitudinea (energia eliberată în focar); intensitatea (în grade seismice); epicentru; durată; adâncime; frecvenţă Undele seismului: Unde P-longitudinale (compresie); Unde S-transversale; Unde L-de suprafaţă. Zone de distrugeri Zona A: distrugerea totală a imobilelor, volum mare de dărâmături, căi de acces blocate, intervenţie dificilă Zona B: distrugerea imobilelor uşoare, căi de acces blocate; Zona C: dărâmături parţiale şi izolate.
3
Deplasările de teren - sunt procese de mişcare a maselor de pământ şi roci, pe versanţi, sub acţiunea gravitaţiei, fără intervenţia directă a unui agent de transport cum este apa, gheaţa sau vântul. Tipuri de deplasări de teren: alunecări de teren;scurgeri de noroi,grohotişuri; prăbuşiri;creep (târâre); eroziunea în suprafaţă şi ravinarea. Alunecările de teren - sunt procese de deplasare ale unor mase coerente de pământ pe versanţi, în lungul unor planuri care le separă de partea stabilă a versantului, numite suprafeţe de alunecare. Clasificare - După poziţia de rupere faţă de stratificaţia rocilor -consecvente, insecvente, asecvente. - După grosimea materialelor deplasate: superficiale –1,5 m.,cu profunzime medie–1 la 3 m.; profunde –
peste 3 m. - După forma suprafeţei de rupere; circular–cilindrice; de translaţie; cu o formă oarecare; mixte; retrograde. - După sensul de extindere: delapsive; detrusive. - După natura rocilor: afectează deluviul; la limita deluviului; deluviul şi rocă de bază. - După gradul de activitate: stabilizate; parţial stabilizate; active; - După viteza de deplasare: extrem de rapidă; foarte rapidă; rapidă; moderată; lentă; foarte lentă; extrem de
lentă. Cauzele producerii alunecărilor de teren Modificarea stabilităţii versanţilor datorită:
- subsăpării bazei prin eroziune sau prin activităţile omului; - supraîncărcarii versantului prin construcţii grele sau prin aport de materiale spre partea superioară a
acestuia. Exces de apă pe versanţi datorat:
- precipitaţii abundente; topirea zăpezii; izvoare Şocuri mecanice naturale Modificarea utilizării terenurilor. Categorii de elemente afectate de alunecările de teren -mediul natural şi mediul construit; populaţia; bunurile de valoare; capacităţile productive şi funcţionale; lucrările care includ surse de mare risc Indicii asupra prezenţei unor alunecări de teren -trepte de denivelare pe versanţi; zone vălurite pe versanţi; existenţa pe versanţi a unor suprafeţe, sub formă de limbă; zone cu exces de umiditate pe pante; izvoare sau emergenţe difuze de apă în special în jumătatea inferioară şi la baza zonelor considerate ca fiind alunecate; copaci cu trunchiuri aplecate în direcţii diferite pe versanţi.
CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE ZONEI. EVALUAREA AMENINŢĂRILOR SEISMICE ŞI A ALUNECĂRILOR DE
TEREN ÎN JUDEŢUL ŞI MUNICIPIUL IAŞI Ameninţarea seismică în judeţul şi municipiul Iaşi
Potrivit STAS 11100/1/1993 şi Normativului P100-92, amplasamentele SC CET Iaşi SA (CET I Iaşi şi CET II Holboca), se încadrează în macro-zona seismică “C”, intensitatea seismică = 7 (grade MSK). În Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural, municipiul şi judeţul Iaşi sunt nominalizate în: - anexa III – zone cu intensitate seismică de minim VII (grade MKS); - anexa VII–unitati teritorial-administrative care pot fi afectate de alunecări de teren primare sau reactive. Pe teritoriul judeţului şi municipiului Iaşi, nivelul de seismicitate corespunde zonei de influenţa Vrancea, care generează o activitate intensă ce afectează mai mult de 2/3 din suprafaţa României, precum şi unele părţi din Bulgaria, Moldova şi Ucraina. Zona de est, pe care se afla şi teritoriul judeţului Iaşi, este supusă pericolului seismic de un nivel foarte înalt. În anumite sectoare intensitatea seismică poate atinge valoarea de 9 grade (scara MSK–64) cu consecinţe grave pentru localităţi. Seismicitatea macro-zonei este determinată de cutremurele subcrustale de adâncime intermediară Vrancea, care reprezintă o sursă permanentă şi activă de mişcări tectonice cu caracteristici practic unice (volum mic şi izolat al zonei seismogene, directivitatea răspândirii energiei seismice, suprafaţă afectată enormă ş. a.).
Riscul la cutremure de pământ Riscul maxim este generat de producerea unui seism cu adâncimea focarului 130-150 km, magnitudinea maximă aşteptată 7,5 grade pe scara Richter,intensitatea maximă aşteptată IX grade pe scara Mercalli modificată. Efectele cele mai mari sunt posibile în zonele joase ale municipiului Iaşi, amplificarea datorându-se conformaţiei terenului (pânza freatica ridicată, existenţa unor straturi predispuse la lichefiere şi a unor zone cu nisip aflat sub presiune). Potrivit studiilor efectuate de Habitat Proiect Iaşi şi Pro Domus Bucureşti, la un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter sau 9 grade pe scara Mercali, s-ar prăbuşi 48 de blocuri (din zonele Republicii, Ciurchi, Naţională, Splai Bahlui, Decebal) afectând 48.000 de locuinţe şi 160.000 de persoane (20% din populaţie). Zonele posibil cele mai afectate: Socola, Cantemir, Bularga, Ţuţora, Alexandru cel Bun.
4
Un cutremur produs noaptea, poate avea ca efecte:45000 locuinţe avariate uşor (18,60%), 8600 locuinţe distruse parţial (3,55%), 1450 locuinţe distruse total (0,59%); 431 persoane rănite uşor, 886 persoane rănite grav, 815 persoane surprinse sub dărâmături, 623 morţi.
Riscul unor dezastre complementare Probabilitatea de apariţie a unor dezastre complementare cutremurului de pământ (alunecări de teren, incendii, explozii, accidente chimice) este mare.
Ameninţarea alunecărilor de teren în judeţul şi municipiul Iaşi
Alunecările de teren au o răspândire largă în zonă, fiind favorizate de prezenţa rocilor argiloase şi marnoase, de regimul ploilor (care generează o umiditate accentuată a versanţilor în anumite perioade din an) şi de activităţile umane. În judeţul Iaşi alunecările profunde care generează un microrelief cunoscut sub numele de “movile”,“ţiglăi” sau “hârtoape”, sunt asociate adesea cu procesele de creep (tarare). În condiţii favorabile de umiditate, cu ploi de lungă durată şi cu topirea bruscă a straturilor de zăpadă, se înregistrează numeroase reactivări ale alunecărilor vechi care pun în pericol aşezări şi căi de comunicaţie. Unele alunecări se extind pe mai mulţi kilometri în lungul unor văi, cunoscute sub numele de văi de alunecare. Alte alunecări afectează versantul în ansamblu,fiind separate în mai multe compartimente cu o dinamică diferită. Uneori sunt barate văile formându-se lacuri care reprezintă un pericol pentru localităţile şi terenurile agricole din aval.
Riscul la alunecări de teren în judeţul Iaşi Riscul producerii alunecărilor de teren în judeţ este ridicat, cauzele principale fiind atât naturale (configuraţia geologică a reliefului, eroziunea solului de către cursurile de apă, nivelul ridicat al pânzei de apă freatica) cât şi antropice (despăduririle, supraîncărcarea cu construcţii a versanţilor vulnerabili, degradarea lucrărilor de stabilizare). Riscul este prezent pe toată suprafaţa judeţului dar active sunt numai 10 zone, care afectează 52 de localităţi (cele mai expuse riscului de alunecări sunt Aroneanu, Belceşti, Bârnova, Brăeşti, Costuleni, Cotnari, Deleni, Dolheşti, Mironeasa,Hârlău, Popeşti,Scobinţi,Sineşti,Tirgu-Frumos, Răducăneni,Tibana,Vladiceni şi municipiul Iaşi). Suprafaţa totală afectată este de 67000 hectare.Producerea alunecărilor de teren este posibilă şi ca fenomene complementare altor dezastre - seisme de mare intensitate, inundaţii, ploi torenţiale. Alunecările de teren care se pot produce în judeţ sunt caracterizate de următorii parametri: - viteza mică de manifestare (între 1,5 m/lună şi 1,5 m/an); - în general, predictibile; - foarte active şi agresive pe versanţii reliefului mai înalt, unde pot avea şi caracter de alunecare-prabusire.
Riscul la alunecări de teren în municipiul Iaşi Fenomenul de alunecare în municipiu s-a accentuat din iunie 1998, când au fost afectaţi versanţii Sararie-Ticau (cartierele Târguşor Copou, Ticau), Copou (cartierele Aurora, Bogdan) şi Grădina Botanică. Conform studiului realizat de Habitat Proiect,apariţia şi dezvoltarea alunecărilor de teren sunt determinate de: a) pantele înclinate ale versanţilor şi relieful activ Cele mai puternice alunecări şi surpări se întâlnesc în zonele cu pante de 15-20 de grade (Ticau,Ciric, Bogdan,Galata) şi în zona cornişelor cu pante mari -peste 20 grade-(Ticau, B-dul Ştefan cel Mare). b) condiţiile hidrologice Râul Bahlui are un regim hidrologic instabil, afectat de variaţii de nivele şi debite şi o alimentare mixta: ape subterane, ploi şi zapezi (un nivel foarte mare al precipitaţiilor determina risc maxim al alunecărilor de teren). c) precipitaţiile de lungă durată (inclusiv acumulările de zăpadă); d) variaţiile mari de temperatură; e) supraîncărcarea zonelor cu construcţii (Ticau) f) utilizarea neraţionala a versanţilor (defrişări, grădini irigate, scurgeri necontrolate de ape de pe străzi) Cele mai mari probleme de acest gen le au versanţii Cârlig, Calcaina, Ciric, Podgoria Copou şi ceva mai puţin, versantul sudic al văii Bahluiului (Galata, Cetăţuia şi Bucium). Prin extinderea din ultimii ani,Iaşul nu mai este oraşul celor 7 coline,ci oraşul celor 9 coline: Cetăţuia, Tătăraşi, Galata, Copou-Aurora, Bucium, Sorogari, Ciric, Repedea şi Bârnova, împărţite în 13 zone distincte (7 zone cu grad de risc mare, 4 zone cu grad de risc redus şi 2 zone fără risc):
ZONA 1 (risc mare) În sud-estul Iaşului, delimitată de DJ 248 B, DJ 241 (Birnova-Ciurea), coasta dealului Pietrăria şi DN 24 (Iasi- Vaslui), în amonte de Spitalul Dr. Clunet.Pe panta orientată spre N-V, numeroasele construcţii ridicate, lipsa reţelelor de canalizare şi colectare a apelor pluviale, au determinat unele deplasări ale terenului (Motel Bucium).
ZONA 2 (risc mare) În sudul oraşului, delimitată de versantul vestic al dealului Vişan, şoseaua Iaşi-Ciurea,satul Lunca Cetăţuii. În zona colinei Cetăţuia alunecările s-au reactivat, punând în pericol Mănăstirea Cetăţuia şi drumul de acces la foişorul de observaţie.Se fac lucrări de consolidare în zona versantului estic - Manta Rosie.
5
ZONA 3 (risc mare) În sud-vestul oraşului, pe versantul nordic şi estic al dealului Galata, Strada Urcuşului şi Şoseaua Nicolina. Lucrările de consolidare au drept scop doar asigurarea obiectivelor Mănăstirea Galata, Monumentul Eroilor şi Spitalului de Recuperare.Pe partea de nord-est alunecările s-au reactivat în anul 2000 (lipsit de precipitaţii).
ZONA 4 (risc mare) În nordul oraşului, delimitată de str. Sărăriei - şoseaua Ştefan cel Mare,str. M.Eminescu,şoseaua Iasi-Movileni (Aleea Sadoveanu), satul Cârlig, Facultatea de Horticultura, platoul dealului Sorogari, dealul Ursulea (versantul estic). Aici sunt probleme de stabilitate generate de prezenţa apei subterane la adâncimi mici (1,2-3,5 m). Reactivarea fenomenului de alunecare s-a produs din 1996, manifestat mai ales în stradela Sărărie (au fost distruse parţial sau total străzi, imobile, reţele tehnico-edilitare). Deşi s-au realizat lucrări de consolidare, zona nu s-a stabilizat. Degradările au apărut chiar după o perioadă lungă şi săracă în precipitaţii.
ZONA 5 (risc redus) Cuprinde partea municipiului delimitata de şoseaua Păcurari, str. Munteni şi de platoul dealului Breazu şi Valea Lupului.
ZONA 6 (risc mare) Cuprinde suprafaţa dintre str. Elena Doamnă, str. Triumfului (Copou) şi malul drept al pârâului Calcaina (curge pe sub bulevardele C.A. Rosetti şi T.Vladimirescu). Acest versant a fost consolidat în nenumărate rânduri, însă este instabil, existând riscul unor alunecări masive, care pot afecta cartierele Ticau,T.Vladimirescu, Brânduşa şi Tg. Cucului. În această zonă este şi amplasată şi CET I Iaşi.
ZONA 7 (risc mare) Este zona versantului vestic al dealului Copou şi cuprinde cartierele Aurora, Bogdan, Dumbrava Rosie, Grădina Botanică şi Culturii. Alunecările sunt active, manifestându-se prin forfecarea frecvenţă a drenurilor forate şi ieşirea la suprafaţă a izvoarelor.Se fac lucrări de consolidare şi de asanare, pentru a preveni eventuale alunecări periculoase, la care contribuie şi defrişarea masiva din zonă, în paralel cu înmulţirea spectaculoasă a construcţiilor grele.Se estimează că este posibilă pierderea stabilităţii generale a terenului.
ZONA 8 (risc redus) Este situată în partea centrală a oraşului şi este delimitata de str. Culturii, str.30 Decembrie, str. Arcu şi str. Mihai Eminescu. Terasamentele realizate în ultima vreme pun în pericol stabilitatea zonei, putând afecta cartierele Păcurari şi Copou.
ZONA 9 (risc redus) Este delimitata de str. Arcu, str. Uzinei, str. Sf. Andrei, b-dul Ştefan cel Mare şi str. Palat. Cuprinde zonele Petru Rareş şi Mitropolie. Exista riscuri de alunecare a versantului însă prin sistematizarea lucrărilor de stabilitate potenţialele riscuri sunt reduse considerabil.
ZONA 10 (fără risc) Este situată în centrul oraşului şi delimitata de str. Elena Doamnă, 7 Noiembrie, Anastasie Panu şi Palat. Nu sunt riscuri majore de alunecări.
ZONA 11 (risc mare) În zona sud-estică a Iaşului se afla versanţii dealului Bârnova (Trei Fântâni – Vladiceni). În anul 1970 au fost înregistrate alunecări în apropierea Hanului "Trei Sarmale" şi IAS Bucium. În cazul unui seism sau precipitaţii peste limita normală stabilitatea terenului este pusă în pericol.
ZONA 12 (fără risc) Reprezintă partea de N-E a oraşului ce cuprinde versanţii ce delimitează platoul Aeroportului. Nu sunt probleme în zonă şi nici nu necesită urmărirea în timp.
ZONA 13 (risc redus) Este situată în Nord-Estul părţii centrale a municipiului şi cuprinde versanţii Tatarasi-Vest, Tatarasi-Est şi Tatarasi-Sud. Probleme importante de stabilitate prezintă doar versantul Tatarasi-Sud (Oancea, spre T.Vladimirescu).
CAPITOLUL III
EVALUAREA URMĂRILOR UNUI CUTREMUR.CALCULUL VOLUMULUI DE DISTRUGERI Activitatea de evaluare a urmărilor probabile ale unui cutremur se referă la: - estimarea amploarei şi a volumului de distrugeri; - estimarea pierderilor generale şi pagubelor materiale apărute ca urmare a acţiunii factorilor distructivi
asupra elementelor expuse. Cutremurele se produc/acţionează de regulă brusc şi brutal. Nu este disponibil timpul necesar pentru o analiză completă a situaţiei create în vederea elaborării unei decizii preliminare sau chiar a unei hotărâri de acţiune. În plus, o evaluare globală a urmărilor unui cutremur se impune a fi realizată încă din etapa predezastru pentru a asigura date şi informaţii acoperitoare, necesare elaborării scenariilor de cutremur şi de acţiune din planurile de apărare. Vulnerabilităţi şi efecte Dată fiind diversitatea construcţiilor existente în obiectivele subsumate şi vârsta acestora, pentru a putea lua măsurile cele mai eficiente de protecţie s-au impus următoarele activităţi pregătitoare: - identificarea şi evaluarea vulnerabilităţilor şi evaluarea efectelor; - pregătirea personalului pentru situaţii de dezastre;
6
- micşorarea vulnerabilităţii construcţiilor prin lucrări de consolidare/reabilitare; - asigurarea fondurilor necesare. Identificarea şi evaluarea vulnerabilităţilor Majoritatea construcţiilor uzinelor au fost realizate cu aceleaşi cunoştinţe şi tehnici ca şi alte structuri din municipiu, corespunzător perioadei de edificare (cu excepţia instalaţiilor speciale unde s-au luat în calcul, date fiind dotările specifice, forţe seismice ceva mai mari) şi deci sunt expuse aceloraşi riscuri. Încadrarea construcţiilor în clase de risc seismic Incadrea construcţiilor în clase de risc seismic serveşte la stabilirea gradului de extindere a măsurilor de intervenţie şi a gradului de urgenţă a măsurilor de intervenţie. Noţiunea de risc seismic este în strânsă dependenta de alte două noţiuni: vulnerabilitate seismică şi hazard seismic. Vulnerabilitatea seismică a unei construcţii este o măsură a naturii şi întinderii degradărilor şi avariilor produse asupra construcţiei de acţiuni seismice cu diferite intensităţi. Hazardul seismic al unui amplasament este o măsură a recurenţei evenimentelor seismice având anumite particularităţi pe acel amplasament, într-un interval de timp dat. Riscul seismic este o măsură a degradărilor şi avariilor anticipate pentru o construcţie situată pe un amplasament dat, într-un interval de timp dat. Riscul seismic poate fi exprimat în funcţie de vulnerabilitatea seismică a construcţiei şi de hazardul amplasamentului acesteia. Vulnerabilitatea seismică, hazardul seismic şi riscul seismic se exprima prin mărimi probabilistice. În practică cele trei noţiuni se cuantifica prin indicatori numerici. În Normativul P100-92, aprobat de MLPAT-DGRAT prin Ordinul 71/N din 07.10.1996, riscul seismic al unei construcţii amplasată într-o zonă seismică se considera convenţional prin încadrarea în patru clase de risc seismic: - Clasa Rs. I, construcţii cu risc ridicat de prăbuşire la un cutremur cu intensitatea seismică = 7 (grade
MSK) corespunzătoare macro-zonei seismice “C”, (cutremurul de proiectare); structura intra în colaps; - Clasa Rs. IIconstructii cu probabilitatea de prăbuşire redusă, dar la care sunt aşteptate degradări
structurale majore la incidenta cutremurului de proiectare; structura va suferi degradări importante, necesita consolidare de anvergura ulterioară;
- Clasa Rs. IIIconstructii la care sunt aşteptate degradări uşoare care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante;
- Clasa Rs. IV construcţii la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui corespunzător construcţiilor noi, proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare.
Încadrarea clădirilor proprii în clase de risc seismic s-a făcut în funcţie de: - zona de amplasare şi categoria construcţiei; - sistemului structural; - vechimea construcţiei (anul) şi numărul de cutremure semnificative prin care a trecut; - degradările structurale înregistrate în urma cutremurelor; - starea elementelor nestructurale; - terenul pe care este construită clădirea; - suprafaţa construită, aria desfăşurata, regimul de înălţime; - consecinţele prăbuşirii asupra vieţii oamenilor; - importanţa lor pentru protecţia civilă în perioada imediata post cutremur; - consecinţele sociale şi economice ale prăbuşirii sau avarierii grave.
Clase de importanţă şi de expunere la cutremur pentru clădiri
Construcţiile se diferenţiază în funcţie de clasă de importanţă şi de expunere la cutremur. Clasa de importanţă şi de expunere la cutremur este caracterizată de valoarea factorului de importanţă γI.Definirea claselor de importanţă şi valorile asociate γI se dau în tabelul de mai jos:
Clasa de
importanţă
Tipuri de clădiri γI(factor de
importanta) I Clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru
protecţia civilă: staţii pompieri,sedii poliţie;spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă;clădirile instituţiilor cu responsabilitati în gestionarea situaţiilor de urgenţă, apărarea şi securitatea naţională; staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate;garaje de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii; rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă;clădiri care conţin gaze toxice,explozivi,alte substanţe periculoase
1,4
II
Clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul consecinţelor asociate cu prăbuşirea sau avarierea gravă: - clădiri de locuit şi publice având peste 400 persoane în aria totală expusă - spitale,altele decât cele din clasa I şi instituţii medicale cu o capacitate de peste 150
persoane în aria totală expusă
1,2
7
- penitenciare,aziluri de bătrâni, creşe - şcoli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă - auditorii,săli de conferinţe,de spectacole cu capacităţi de peste 200 de persoane; - clădirile din patrimoniul naţional, muzee etc.
III Clădiri de tip curent,care nu aparţin celorlalte categorii I 1
IV Clădiri de mică importanţă pentru siguranţa publică, cu grad redus de ocupare şi/sau de mică importanţă economică, construcţii agricole, locuinţe unifamiliale. 0,8
CALCULUL VOLUMULUI DE DISTRUGERI Calculul volumului de distrugeri se realizează pentru fiecare grad de avariere,stabilit conform criteriilor prezentate în tabelul de mai jos:
Gradele de avariere a construcţiilor Grad
de avariere
Semnificaţia Avarii sau distrugeri probabile
0 Nici o avarie ---------------------------- 1
Avarie uşoară
Avariere neglijabilă (absenţa avariilor structurale si nestructurale uşoare) Z- Fisuri subţiri în foarte puţini pereţi. Căderea unor bucăţi mici de tencuială. BA.- Fisuri fine în tencuială, în pereţii despărţitori şi umpluturi.
2
Avariere medie
Avariere moderată (avariere stucturală uşoară,avariere nestructurală moderată) Z- Fisuri în mulţi pereţi.Căderea unor bucăţi destul de mari de tencuială. Căderea parţială a coşurilor. BA- Fisuri în stâlpii şi grinzile cadrelor‚în pereţii structurali. Fisuri în pereţii despărţitori şi de umplutură, căderea finisajelor rigide şi tencuielilor.Căderea mortarului de la îmbinările panourilor de perete.
3
Avariere gravă
Avariere substanţială până la grea (avariere structurală moderată, avariere nestructurală grea) Z- Crăpături intense în majoritatea pereţilor,ţiglele detaşate, coşuri rupte la linia acoperişului, ruperea elementelor individuale nestructurale (pereţi despărţitori, frontoane) BA- Fisuri în stâlpi şi nodurile cadrelor, la bază şi în barele de legătură la pereţii cuplaţi Căderea acoperirii cu beton, flambajul barelor de armare. Crăpături în pereţii despărţitori şi de umplutură, ruperea panourilor individuale de umplutură.
4
Avariere
foarte gravă
Avariere foarte gravă (avariere structurală gravă, avariere nestructurală foarte gravă) Z- Distrugerea serioasă a pereţilor,cedare structurală parţială a acoperişurilor, planşeelor, dislocarea unei părţi din clădire BA-Crăpături în elementele structurale,cu ruperea la compresiune a betonului şi a barelor de armare, cedarea aderenţei barelor de armare din grinzi,înclinarea stâlpilor.Prăbuşirea unui număr de stâlpi, dislocarea unei părţi de clădire. Construcţiile (Z; BA) sunt de nereparat
5
Distrugere
Distrugere (avariere structurală foarte gravă ) Z şi BA- Prăbuşire totală sau aproape totală.Construcţiile sunt de nereparat Trebuie demolate.
Etape de calcul
1.Atribuirea unei intensităţi pentru zona (amplasamentul) interesată,cu ajutorul hărţii de zonare seismică (STAS-110111-91); 2.Pregătirea tabelului cu clădiri/structuri, repartizate pe clase de vulnerabilitate; 3.Alegerea valorii procentului de distrugeri în funcţie de intensitate, clasă de vulnerabilitate şi grad de avariere, conform histogramelor prezentate în Figurile 1 şi 2; 4.Calcularea volumului de distrugeri, cu relaţia:D GAV - P.N CV, în care : D GAV = Numărul de clădiri cu avarii de gravitatea aleasă ;
P = Procentul de avarieri ptr.gradul de avariere cel mai probabil,în condiţiile stabilite ; N CV = Numărul de clădiri/structuri din aceeaşi clasă de vulnerabilitate.
• Calcularea volumului de pierderi generale, cu relaţia : , in care KLNPG i
i
i∑=1
G = numărul de victime = numărul de persoane de tip iL iN K = procentul de pierderi generale
Tabel cu distrugerile probabile, pe amplasamente şi grade de avariere
Definirea cantitativă:
8
Gradul avariei
Clasa de vulnerabilitate
A B C D E F
1 50 40 50 40 10 2 50 40 50 10 40 10 3 50 40 50 10 40 10 - - 4 40 50 10 40 10 - - - 5 10 50 10 - - -
Distrugeri probabile. Scara MSK-71
MSK-71 Intensitate VIII
0102030405060708090
100
A B C
%
1Av.usoare2Av,medii3Av,grave4Distrugeri5Prabusiri
Legenda : Definirea cantitativă :
0-5 = Puţine clădiri 5-50 = Multe clădiri 50-75 = Majoritatea clădirilor
1,2,3,4,5.= Gradul avariei A,B,C = Clasa de vulnerabilitate
Datele şi informaţiile obţinute prin evaluare sunt utilizate la planificarea-realizarea acţiunilor de asigurare a resurselor materiale, umane şi financiare, pentru asigurarea logistică a acţiunilor.
Evaluarea necesarului de resurse Necesarul de resurse se calculează pentru fiecare categorie a acţiunilor de intervenţie în funcţie de: - structurile organizatorice disponibile; - tehnica şi echipamentele din dotare; - posibilităţile de lucru ale formaţiilor de intervenţie. O formaţie de interventie etalon (echipa minim 3 persoane) cu lanţul optim de echipamente şi utilaje asigurat, poate să execute deblocări pentru salvarea unor persoane în cazul: - avariilor grave (Gr.Av.3) în 0,5...1 ore, pentru 1 salvator; - distrugerilor (Gr.Av.4 şi 5) în 4...8 ore pentru 1 salvator.. Necesarul de resurse al acţiunilor medicale* se calculează pentru aceleaşi condiţii în funcţie de natura, gradul vătămării şi specialităţile medicale necesare intervenţiei. Repartiţia victimelor (probabile) pe specialităţi se calculează cu ajutorul procentelor date în tabel. Numărul total de răniţi (pierderile generale, mai puţin morţii) reprezintă volumul de acţiuni pentru: - prim ajutor; - transport cu targa; - triaj medico chirurgical; - transport cu ambulanţa (mai puţin coloanele 2 şi 3 din tabel).
Acţiuni medicale* % din totalul victimelor
MSK-71 Intensitate IX
0102030405060708090
100
A B C
%1Av.usoare2Av.medii3Av.grave4Distrugeri5Prabusiri
Definirea cantitativa
Legenda :
Definirea cantitativă :
0-5 = Puţine clădiri 5-50 = Multe clădiri 50-75 = Majoritatea clădirilor
1,2,3,4,5 = Gradul avariei A,B,C = Clasa de vulnerabilitate
9
Categoria acţiunilor
Urgenţe absolute Tratament ambulatoriu
Vătămaţi foarte uşor
Victime depăşite
0 1 2 3 4 Chirurgie 7 10 3 5 Ortopedie 6 9 2 4 Interne 4 5 1 2 Neurochirurgie 3 4 1 1 Şoc 3 3 1 1 Arsuri 1,5 2 1,5 - Intoxicaţii 0,3 0,5 0,5 -
Psihiatrie 1,2 1,5 1 - Calculul numărului de ore necesar realizării acţiunilor în funcţie de nivelul de urgenţă, se realizează cu relaţia: , în care: aVNH .=
H = numărul de ore pentru un operator sau o formaţie; N = norma de lucru (ore);
=aV volumul de acţiune(număr victime,distanţe de cercetare,suprafeţe deblocare-salvare etc.). Numărul de operatori/formaţii se calculează când formaţia respectivă utilizează tehnologii cu grad
corespunzător/ridicat de mecanizare.În alte condiţii se face calculul pentru o persoană/operator: f
n OTHO.
= ,
in care: T= timpul planificat pentru terminarea lucrărilor (ore); =fO numărul de operatori într-o formaţie;
numărul necesar deoperatori/formaţi. =nO
CAPITOLUL IV
CLADIRI CU RISC LA CUTREMUR DIN SC CET IASI SA Destinatie si caracteristici
CET I Iaşi Construcţii în care se desfăşoară procesul tehnologic sub supravegherea permanentă a operatorilor Vechimea constructiilor – 1966,proiectate să reziste la un seism de 7 grade pe scara Richter. Numarul de cutremure semnificative prin care au trecut constructiile – 3-1977,1986,1990 Terenul pe care este construit CET-ul (din lunca Bahluiului) este preponderent argilos,se crapă foarte uşor şi din cauza structurii amplifica seismul.
Nr crt Denumire
Suprafaţa construită
- m2 -
Aria desfăşurată
- m2 -
Regimul înălţime
- m -
Clasa de importanţă
γI (factor de
importanta)
1. Clădirea principală (sala masini si birouri) 9839 26039 31 I 1,4 2. Clădirea CAF– uri 1,2,3,4 – 100 Gcal/h 740 1332 10 I 1,4 3. Staţia păcură nr.1 216 216 6 IV 0,8
4. Staţia păcură nr. 2 520 520 5 IV 0,8
5. Staţia pretratare 2600 2600 5 IV 0,8
6. Staţia apă demi nr.2 4200 4800 10 IV 0,8
7. Staţia pompe termoficare 460 460 5 I 1,4
Construcţii în care se desfăşoară activitatea numai în program de zi (07.00 – 15.00) cu 1-40 persoane Vechimea constructiilor – 1966,proiectate să reziste la un seism de 7 grade pe scara Richter Numarul de cutremure semnificative prin care au trecut constructiile – 3-1977,1986,1990
Nr crt Denumire
Suprafaţa construită
- m2 -
Aria desfăşurată
- m2 -
Regimul înălţime
- m -
Clasa de importanţă
γI (factor de
importanta)
1. Depozit H + CO2 215 215 3 I 1,4 2. Depozit reactivi 290 290 3 1 1,4 3. Depozit lubrifianţi 65 65 3 III 1
4. Staţia pompe ulei 70 70 4 IV 0,8
Construcţii care aparţin fluxului tehnologic şi funcţionarea lor este supravegheată de operatori prin serviciul de rond
10
Vechimea constructiilor – 1966,proiectate să reziste la un seism de 7 grade pe scara Richter Numarul de cutremure semnificative prin care au trecut constructiile – 3-1977,1986,1990
Nr crt Denumire
Suprafaţa construită
- m2 -
Aria desfăşurată
- m2 -
Regimul înălţime
- m -
Clasa de importanţă
γI (factor de
importanta)
1. Coş de fum et. I a 50 50 76 I 1,4 2. Coş de fum et. a II a 50 50 100 I 1,4 3. Turnuri de racire nr. 1 910 910 50 I 1,4
4. Turnuri de racire nr. 2 910 910 50 I 1,4
5. Turnuri de racire nr. 3 1150 1150 50 I 1,4
6. Turnuri de racire nr. 4 1150 1150 50 I 1,4
7. Rezervoare pacura 1-8 7980 7980 11.8 I 1,4
8. Rezervor benzină şi motorină 110 110 2.85 I 1,4
9. Statie pompe incendiu 80 80 5 I 1,4
10. Rezervor apă demi. 90 90 6 III 1
11. Staţia distribuţie H2 20 20 3 I 1,4
12. Castel echilibru 5 5 55 III 1
13. Estacadă termoficare III 1
14. Rezervor apă 250 mc III 1
15. Rezervor apă 630 mc III 1
Clădirea principală- vechimea constructiei – 1966,proiectata să reziste la un seism de 7 grade scara Richter Numarul de cutremure semnificative prin care a trecut constructia – 3 -1977,1986,1990
Nr crt Denumire
Suprafaţa construită
- m2 -
Aria desfăşurată
- m2 -
Regimul înălţime
- m -
Clasa de importanţă
γI (factor de
importanta)
1. Epurare chimică I 675 1365 21 I 1,4 2. Staţiii de 6 şi 0,4 Kv et. I a; 180 540 21 III 1 3. Staţia de conexiuni 6 Kv 312 624 21 III 1
4. Staţii 6 şi 0,4 Kv et.a II a 360 1080 21 III 1
5. Staţii 6;0,4 Kv et.III(G4);Lab.PRAM- AMC 204 612 21 III 1
6. Corp administrativ;birouri
915 2745 21 II 1,2
CET II Holboca Constructii in care se desfasoara procesul tehnologic sub supravegherea permanenta a operatorilor Vechimea constructiilor – 1981,proiectate să reziste la un seism de 7 grade pe scara Richter Numarul de cutremure semnificative prin care au trecut constructiile – 2-1986,1990
Nr crt Denumire
Suprafaţa construită
- m2 -
Aria desfăşurată
- m2 -
Regimul înălţime
- m -
Clasa de importanţă
γI (factor de
importanta)
1. Sala Masini 4130 8260 21,5 I 1,4 2. Sala Cazane 2810 8260 58 I 1,4 3. Electroliza 713 713 11,50 I 1,4
4. Termoficare Tr.II 593 593 8,57 I 1,4
5. Compresori aer 335 335 6,80 III 1
6. C.T.P. 532 532 10,70 III 1
7. Pretratare 981 1962 7,80 III 1
8. Epurare Chimica 1709 2160 8,30 I 1,4
9. Statia 110 kv 1872 2672 16 III 1
10. Statia Pacura Tr.I 920 920 6,50 III 1
11. Statia Concasare 615 2460 17,50 III 1
Construcţii care aparţin fluxului tehnologic şi funcţionarea lor este supravegheată de operatori prin serviciul de rond Vechimea constructiilor – 1981,proiectate să reziste la un seism de 7 grade pe scara Richter Numarul de cutremure semnificative prin care au trecut constructiile – 2-1986,1990
11
Nr crt Denumire
Suprafaţa construită
- m2 -
Aria desfăşurată
- m2 -
Regimul înălţime
- m -
Clasa de importanţă
γI (factor de
importanta)
1. Statia e.p. I si M.P. 810 810 5,50 I 1,4 2. BAGGER bloc 1+2 570 570 5,50 I 1,4 3. C.L.U. 330 330 5,50 IV 0,8
4. T 1 – T 6 720 2160 15 IV 0,8
5. T 7 – T 9 410 1230 15 IV 0,8
6. Turn distributie 1500 4500 15 IV 0,8
7. Statia electrofiltre bloc 1 290 770 15 IV 0,8
8. Statia electrofiltre bloc 2 290 770 15 IV 0,8
9. Corp exploatare 2016 6048 15 IV 0,8
CAPITOLUL V STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE
Celula de Urgenta,coordonata de Directorul General poate mobiliza urmatoarele forte pentru apararea impotriva pericolelor: a) Fortele de raspuns ale Serviciului Prevenire,Protectie si Urgenta ; b) Alte forte specializate conform Planului de Urgenta Externa; c) Forte pentru protectia fizica (conform Planului de paza ) ; d) Personal neimplicat in operatiuni de raspuns Sefii de sectii, ateliere,compartimente,birouri si ceilalti conducatori ai locurilor de munca,vor stabili in zona de competenta sarcinile, mijloacele de interventie,precum si modul de actiune initiale al personalului propriu in cazul producerii unui cutremur,pana la sosirea fortelor de interventie, elemente care vor fi cuprinse in Fisele individuale de instructaj. Conducerea operatiunilor de interventie cu forte proprii Structuri de conducere ;Postul de conducere ;Comunicatiile Autoritatea interna competenta,autorizata sa emita decizii si responsabila pentru planificarea, organizarea si conducerea activitatilor de interventie in situatii de urgenta este Directorul Uzinei (inlocuitorul legal). In afara programului de lucru ,in zilele de sarbatoare legala ori in oricare perioade de absenta a conducerii legale,Dispecerul-sef tura de serviciu este autorizat sa aplice masurile prestabilite pana la sosirea Directorului. Pentru decizii importante care vizeaza masuri necuprinse in plan,acesta va solicita in prealabil avizul conducerii (telefonic sau prin orice alt mijloc de comunicare). Conducerea directa initiala – se executa de catre Dispecerul-sef tura de serviciu din Camera de Comanda. Conducerea directa ulterioara –se executa de catre Celula de Urgenta din Postul de coordonare a actiunilor de interventie. Conducerea nemijlocita a actiunilor de interventie-este responsabilitatea Sefului Serviciului Prevenire, Protectie si Urgenta,a sefilor formatiunilor de interventie,sefilor sectiilor,atelierelor si serviciilor implicate. Postul de conducere-amplasare: Camera de Comanda,Sala masini si la locurile periclitate. Dotare: Linii telefonice directe,tele-fax, statii radio
Comunicatiile • 2 Centrale telefonice interioare x 100 numere • 8 Linii telefonice directe • 2 Tele-fax-uri • Statii radio tip pentru comunicare cu CET II Holboca • Statii radio mobile
Conducerea operatiunilor de interventie comune cu Forte de raspuns externe;Organizarea cooperarii Conducerea actiunilor de intervenţie comuna cu forte de raspuns externe se realizează prin Centrul operaţional si Punctul de comandă existente la ISU Iasi si CET . Conducerea nemijlocită a operaţiunilor de intervenţie se asigură de Comandantul acţiunii, împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către Grupa Operativă şi Punctul Operativ Avansat. Punctul operativ avansat este mobil şi se asigură de către de Inspectoratul Judetean pentru Situaţii de Urgenţă.Până la sosirea la faţa locului a Comandantului acţiunii,conducerea operaţiunilor se asigură de şeful formaţiunii de intervenţie din Serviciul Prevenire, Protectie si Urgenta, cu sprijinul reprezentanţilor autorităţii administraţiei publice locale sau CET , după caz.. Organizarea cooperarii Organizarea cooperarii fortelor pe timpul situaţiilor de urgenţă se asigură de către Sefului Serviciului Prevenire, Protectie si Urgenta impreuna cu reprezentanţii autorităţii de protectie civila,protectia mediului si altor instituţii stabilite de Comitetul Local Iasi pentru Situaţii de Urgenţă .
12
CAPITOLUL VI CONCEPTIA OPERATIUNILOR DE INTERVENTIE
Raspunsul la o situatie de urgenta poate fi initiat de: - Presedintele Celulei de Urgenta,responsabil pentru punerea in aplicare a planului de protectie si interventie pentru cutremure si/ sau alunecari de teren; - Seful Serviciului Prevenire, Protectie si Urgenta. - Presedintele Comitetului Judetean/Local Iasi pentru Situatii de Urgenta; Despre producerea situatiei de urgenta si initierea procedurilor si actiunilor de interventie,se va informa imediat Centrul Operational al ISU (netaxabil 112). La producerea situatii de urgenta se activeaza fluxul informational si caile de comunicatii prevazute pentru cutremur, asa cum sunt stabilite in planurile specifice Activitati de raspuns/interventie : - instiintarea/alertarea serviciilor care asigura primele masuri de interventie (pompieri,serviciul de ambulanta, jandarmi, politie, Agentia pentru protectia mediului etc.); - izolarea zonei afectate; - cercetarea zonei afectate; - cautarea si salvarea victimelor; - organizarea primului ajutor; - evacuarea zonei; - evaluarea riscului de extindere a efectelor.
Activitatile de raspuns si de interventie in zona afectata vor fi conduse de Celula de Urgenta care isi desfasoara activitatea la sediul societatii, unde este asigurat si punctul de conducere de baza sau / si la locul actiunii. In functie de gravitatea si amploarea efectelor cutremurului,actiunile pot fi conduse de un comandant de interventie din partea ISU Iasi,care are autoritate la locul urgentei si dreptul sa dispuna asupra: - procedurilor de interventie; - intrebuintarea fortelor si mijloacelor; - masurile care vor fi transmise salariatilor si puse in aplicare; Pentru situatiile de urgenta cu o evolutie lenta de producere (alunecari de teren ), comandantul actiunii de interventie si activitatile acestuia pot fi stabilite de catre Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta sau Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta. Niveluri de interventie In actiunile de raspuns urmatoarele niveluri de interventie sunt, de regula, respectate: - nivelul de actiune al serviciului propriu de urgenta; - nivelul local de actiune; - nivelul judetean de actiune; Solicitarea sprijinului pentru nivelul local si judetean de interventie se face in cazul in care capacitatea de actiune a fortelor si mijloacelor proprii este depasita de amploarea dezastrului, pe baza deciziei presedintelui Celulei de Urgenta, prin : a) dispecerul sef tura de serviciu ; b) seful Serviciului Prevenire, Protectie si Urgenta; c) inspectorul de protectie civila; d) caile de comunicatii si fluxurile informationale pentru cutremure,astfel: - Comitetul Local Iasi pentru Situatii de Urgenta,tel.0232/211.215,fax.211.200; - Comitetul Judetean Iasi pentru Situatii de Urgenta,tel.0232/434 070 fax 211 312 ; - Inspectoratul Judetean Iasi pentru Situatii de Urgenta,tel.112, 0232/214.490, 214.470; 213.948; - Detasamentul de Pompieri Iasi I/ISU Iasi tel.112,0232/441212; - Biroul de Protectie Civila al municipiului Iasi,tel.0232/267.582 int.134 ,fax 267.619. - Agentia de Protectie a Mediului Iasi, tel.0232/215.497,fax 214.357 - Inspectoratul Judetean de Politie,tel.0232/112;440.720, fax 302.175 - Comandamentul de Jandarmi Iasi,tel.112,0232/440720 ,440.284 ; - Serviciul Judetean de Ambulanta,tel. 112,0232/436461,431573 Conducerea actiunilor de interventie se realizeaza prin: - celula de urgenta cu dispeceratele uzinelor ; - punctele de conducere mobile de la locul producerii incidentului. Pe timpul actiunilor de interventie urmatoarea structura ierarhica si de comanda este valabila: - seful Celulei de Urgenta; - directorii uzinelor; - seful Serviciului Prevenire, Protectie si Urgenta; - sefii sectiilor,compartimentelor functionale; - comandantul actiuniii. In situatia in care pentru actiunile de interventie trebuie sa actioneze atat forte proprii cat si forte de la nivel superior,de regula conducerea actiunilor de interventie revine persoanei care a condus actiunile de la inceput sau unei persoane desemnata de ISU Iasi..
13
Instiintarea si alarmarea personalului de conducere se face conform schemei de notificare, instiintare si alarmare din anexa. Masuri de prevenire, protectie si interventie A. Masuri de prevenire Prevenirea salariatilor despre pericolul producerii unor situatii de urgenta provocate de cutremure si/sau alunecari de teren se executa prin; a) pregatirea Celulei de Urgenta; b) pregatirea Serviciului Prevenire, Protectie si Urgenta; c) pregatirea salariatilor asupra modului de comportare si actiune; d) cunoasterea semnalelor de alarmare de protectie civila si a modului de comportare in cazul receptionarii
acestora; e) asigurarea instintarii oportune a Celulei de Urgenta si a Serviciului Prevenire, Protectie si Urgenta; f) evitarea si combaterea panicii intr-o eventuala situatie de urgenta; g) pregatirea fortelor si mijloacelor de interventie de protectie civila pentru localizarea si inlaturarea urmarilor
situatiei de urgenta; h) asigurarea serviciului permanent la : - Dispecerat CET I ,Camera de Comanda, tel. 0232/233.932 ; - Dispecerat CET II ,Camera de Comanda, tel. 0232/298.263 ; - Dispecerat UFET, tel. 0232/241.139; - Cabinete medicale:
o CET I, tel. 0232/237.990 int.1107; o CET II,tel. 0232/298.300 int.2107; o UFET,tel. 0232/242.600 int. 3144;
- Centrale telefonice: o CET I, tel. 0232/237.990; o CET II,tel.0232/298.300; o UFET,tel.0232/242.600 ;
- Asigurarea schimbului reciproc de date si informatii cu politia,pompieri,politia comunitara, alte organe administrativ teritoriale pentru monitorizarea efectelor cutremurului. B. Masuri pentru protectia salariatilor si a bunurilor materiale a) Instiintarea Sefului protectiei civile si a Celulei de urgenta despre situatia creata. b) Alarmarea Serviciului Prevenire, Protectie si Urgenta si a salariatiilor, astfel:
instiintarea se realizeaza prin reteaua telefonica; alarmarea se executa prin sirena electica ;
c) Protectia individuala a membrilor formatiunilor de interventie prin : 20 masti individuale contra gazelor ; 2 masti pentru raniti la cap; 10 complete de protectie nr. 2; 10 truse sanitare antichimice.
d) Protectia colectiva a salariatilor prin: 2 adaposturi de protectie civila care asigura necesarul a 70 % din salariati; inchiderea usilor si ferestrelor de la compartimente si etansarea acestora; asigurarea protectiei individuale
Modul de aplicare al planului 1. Ordinul pentru trecerea la aplicarea planului va fi transmis la SC CET Iasi SA ,prin mijloace de transmisiuni fir si radio de protectie civila de catre : - presedintele Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta; - seful Centrului Operational Judetean Iasi al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (tf:.112) - presedintele Celulei de Urgenta (cand este afectata direct societatea) fara alt ordin,informand despre aceasta Presedintele Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta si seful ISU Iasi; 2. In urma producerii unor situatii de urgenta,se transmite expresia :“CALAMITATE NATURALA”- urmata de natura evenimentului,data,ora si locul producerii acestuia 3. Despre locul producerii, data, ora si evolutia situatiei de urgenta si masurile luate pe teritoriul societatii, se va raporta imediat telefonic: - presedintelui Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta,tel.0232/211.215;fax.211.200; - presedintelui Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta ,tel.0232/434 070 fax 211 312 ; - sefului Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ,tel.112 sau 0232/214.490; - sefului Biroului de Protectie Civila al municipiului Iasi,tel.0232/267.582 int.134 sau fax 267.619. Dupa producerea situatiei de urgenta se realizeaza urmatoarele masuri: - cercetarea locului afectat ; - intrarea in actiune a serviciului de urgenta ; - evacuarea salariatilor si bunurilor materiale din zonele periculoase; - controlul si supravegherea contaminarii chimice in cooperare cu ISU Iasi; - controlul calitatii surselor de apa de catre laboratorul propiu si serviciile specializate judetene;
14
- introducerea restrictiilor de circulatie in zonele afectate si de consum a apei contaminate prin: o organele de politie,care interzic circulatia in zonele respective; o statii de radioamplificare si alte mijloace ale Politiei,care se transmit comunicate privind modul de
comportare si restrictiile impuse; - asistenta medicala -la Cabinetele medicale propii si Spitalul Clinic de Urgenta din Tatarasi; - paza zonelor calamitate cu forte proprii,Politia Comunitara,firma de paza si Jandarmerie. C. Masuri de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor Scop:salvarea victimelor;limitarea extinderii efectelor;masuri de restabilire, recuperare si reabilitare. Actiunile de interventie se desfasoara pe urgente: Urgenta I :salvarea victimelor;stingerea incendiilor;limitarea extinderii efectelor;salvarea bunurilor. Urgenta a II -a:masuri de restabilire, recuperare si reabilitare. Continut: - cercetarea zonei afectate;stabilirea amploarei si magnitudinii dezastrului; - izolarea zonei si restrictionarea accesului; - salvarea victimelor, acordarea primului ajutor si transportul la spital; - inlaturarea avariilor la utilitati in scopul limitarii amplificarii pierderilor si distrugerilor; - stingerea incendiilor;actiuni la cladiri, subsoluri si cai de acces; - decontaminare chimica, biologica;evacuarea salariatilor si bunurilor materiale. Actiunile de interventie se executa de catre: formatiunile SPPU si salariatii din zonele afectate;la actiunile de localizare si inlaturare a efectelor pot participa si Forte de interventie externe ISU Iasi.
CAPITOLUL VII SCENARII POTENTIALE SI ACTIVITATI DE RASPUNS
Efecte colaterale - La un cutremur de peste 5,5 grade MSK se pot produce si :
Efecte Loc Scenariu Forte raspuns
Coordoneaza operatiunile
Activitati de raspuns Generale Specifice
INC
EN
DII
SI /
SA
U E
XPL
OZ
II
Sala masini si cazane
Deteriorare turbine, generatoare,agregate adiacente Defectare generatoare Eliberare H,CO2 din circuite racire
Ech.
Salv
. Ech
.NB
C,G
r.PSI
,Ech
.San
itara
Initial Dispecerul, Ulterior Sef
STM, Responsabil
PSI Sef Sectie Electrica
Întreruperea alimentării cu apă, gaze,energie electrică şi termică. Declanşarea alarmei; Executarea cercetarii stabilirea proportiilor exploziei.Instalarea Punctului de prim-ajutor medica triaj evacuare; Acordarea primului ajutor,ajutorului medico-chirurgical ranitilor. Evacuarea din zona periculoasa; Transportarea la spitale; Interzicerea accesului în zona calamitată. Asigurarea pazei Înlăturarea avariilor. Identificarea instalatiilor afectate, incarcarea acestora.Evaluarea finala a pagubelor;masuri de reglementare a productiei
Interventia cu salvatori si specialisti pentru evacuarea victimelor; Stingere incendii Inlaturarea/ limitare avarii. Eliberare cai acces ,stabilirea varientarilor
Statii electrice turboagreg
Explozie cuve transf. cu continut mare de ulei ; Aprindere conductori alimentare cu energie electrica si transport ulei. Interventia cu salvatori si specialisti
pentru evacuarea victimelor, limitare efecte; Stingere incendii; Inlaturare,limitare avarii .
Subsol cable
Aprindere conductori, Distrugere instalatii, aparate care au legatura cu cablele (camera comanda, calculatoare, etc.)
Gosp H, O Aprindere incendiu si explozie Initial Dispecer
Ulterior sef STM,Res PSI
CAF- uri
Explozie cuve transf.cu cantitati mari de ulei ; Aprindere conducte alimentare energie si transport ulei.
Ech.
Salv
, ch.
NB
C,S
an,,G
r.PSI
Initial Dispecer Ulterior sef Sectie Elect.
Res PSI
Interventie salvatori si specialisti ptr. evacuarea victimelor;Stingere incendii Inlaturare,limitare avarii. Eliberare cai acces,stabilire varientari.Eliminare/ reducere pericol contaminare; decontamin
Statii pacura
Avarii urmate de incendii. Explozie rezervoare suprat. produse inflamabile
Initial Dispecer Ulterior Sef STM Sef Statie
Interventie salvatori si specialisti ptr.inlaturarea avariilor,stingere incendii limitarea poluarii. Eliberare cai acces; decontaminare
Statia reglare gaze
Scurgeri de gaze în spatiu închis (ardere fara explozie daca se aprind în momentul scurgerii). Explozii initiate de surse de aprindere dupa acumulare
Ech.
Salv
Ech
.NB
C,G
. PS
I,Ech
San
.
Initial Dispecer Ulterior Sef
STM Sef Statie Resp PSI
Întreruperea alimentării cu utilitati.Declanşarea alarmei; Ex.cercetarii ptr. stabilirea proportiilor avariei. Instalarea Punctului de prim-ajutor medical, triaj si evacuare; Acordarea primului ajutor, ajutorului medico-chirurgical ranitilor, Evacuarea; Transportarea la
Interventia cu salvatori si specialisti pentru inlaturarea avariilor , stingerea incendiilor Eliberarea cailor de acces
AV
AR
II,S
C Gosp. reactivi
Infiltratii,scurgeri reactivi,uleiuri,alte substante periculoase
Initial Dispecer Ulterior Sef At. Ch.Resp. PSI
Interventia cu salvatori si specialisti pentru evacuarea victimelor;Stingerea incendiilor
15
Gosp ulei
Initial Dispecer Ulterior Sef
STM , Sef Dpz.
spitalele;Interzicerea accesului în zona calamitată.Asigurarea pazei Înlăturarea avariilor. Identificarea instalatiilor afectate,incarcarea acestora. Evaluare finala a pagubelor; Masuri de reglementare a productiei
Inlaturarea,limitarea avariilor Eliberarea cailor de acces stabilirea varientarilor. Eliminarea/reducerea pericolului contaminarii;Decontaminarea Statie
Pretratare Initial Dispecer Ulterior Sef At. Ch Resp. PSI
Canalizări
CAPITOLUL VIII
GESTIONAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE –INTERVENTIE Obiective Activitati,masuri,responsabilitati
Etapa PRE-DEZASTRU Realizarea şi aplicarea măsurilor /acţiunilor de previziune şi prevenirea urmărilor dezastrelor; protecţia salariatilor, resurselor, bunurilor şi valorilor materiale Indentificarea,localizarea,inventarierea surselor de risc
Studiul zonei seismice si a condiţiilor geologice
Urmărirea evitării efectelor distructive
Analiza amplasamentelor şi a condiţiilor existente; restricţii asupra activităţilor în zonele de risc;Interdicţii pentru noi amplasamente;Urmărirea respectării cadrului legal de proiectare, execuţie, comportare şi exploatare; Completarea sistemelor de notificare –informare, supraveghere, control
Evaluarea riscului şi efectelor (amplorii) dezastrelor
Analiza frecvenţei şi caracteristicile dezastrelor posibile/ probabile stabilirea /determinarea vulnerabilităţii în domeniile : salariati, resurse,bunuri şi valori materiale,mediului înconjurător, costuri implicate;Prognozarea/previziunea dezastrelor ,urmărilor acestora prin analiza condiţiilor geografice,geologice, meteo(de vreme), resurse (necesar şi posibilităţi)
Realizarea măsurilor şi acţiunilor de corecţie a caracteristicilor şi condiţiilor de funcţionare/ exploatare în vederea diminuării şi eliminării vulnerabilităţii
Consolidare,refacere; reutilizare şi retehnologizare; investiţii noi în locul celor vulnerabile, care nu se mai pot corecta; refaceri, amenajări ale unor condiţii de mediu
Completarea structurii organizatorice a SPPU (şefi, formaţii)
Încadrarea cu personal corespunzător
Elaborarea concepţiei de realizare a acţiunilor de protecţie-intervenţie
Identificarea acţiunilor de protecţie – intervenţie pe tipuri de risc; elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor si a documentelor de conducere; Elaborarea măsurilor de asigurare logistică a acţiunilor; stabilirea responsabilităţilor şi măsurilor pentru întreaga structură organizatorică; stabilirea măsurilor şi acţiunilor de protecţie a oamenilor,resurselor, bunurilor şi valorilor materiale
Asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării sistemului protecţie– intervenţie
Stabilirea necesarului de resurse materiale şi financiare,a căilor şi modalităţilor de asigurare a acestora ; planificarea resurselor
Asigurarea instruirii/pregătirii/ antrenării celulei de urgenta, organismelor de execuţie destinate intervenţiei în situaţii de urgenţă şi a salariatilor
Stabilirea categoriilor de organisme şi personal care trebuie instruite şi pregătite;elaborarea planurilor de pregătire;stabilirea formelor de instruire/ pregătire;asigurarea resurselor materiale şi financiare ;desfăşurarea instruirii/ pregătirii/ antrenării organelor de conducere şi de execuţie şi a salariatilor
Stabilirea regulilor de comportare pentru realizarea acţiunilor de protecţie-intervenţie,pe etape
Stabilirea domeniului şi scopului acestor reguli; Elaborarea regulilor de comportare; stabilirea unor limite şi valori de referinţă pentru risc şi vulnerabilitate.
Prevenirea În scopul reducerii gravităţii consecinţelor evenimentului precum şi pentru a elimina sau diminua pericolul unei eventuale situaţii de urgenţă se vor realiza următoarele acţiuni de PREVENIRE Evitarea
Respectarea criteriilor privind amplasarea şi construirea în zona de risc, respectarea normativelor de proiectare, execuţie şi exploatare;
Minimizarea
Realizarea unor construcţii,consolidări,amenajări,dotări suplimentare destinate să reducă riscul
Corectarea
Realizarea unor amenajări,consolidări, completarea condiţiilor de mediu care să diminueze efectele
Organizarea
Realizarea structurilor organizatorice necesare desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie
Logistica Asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare Baza documentara Întocmirea planului de protecţie şi intervenţie pe tipuri de risc Antrenarea Instruirea şi educarea formaţiunilor care vor desfăşura acţiuni de protecţie-
intervenţie şi a salariatilor privind modul de comportare ÎN TIMPUL CUTREMURULUI Activităţile se desfăşoară cu scopul de a asigura avertizarea despre producerea evenimentului în vederea minimizării efectelor şi realizării protecţiei.
16
Obiective Activitati,masuri,responsabilitati
Asigurarea înştinţării, informării şi alarmării Completarea şi pregătirea mijloacelor de înştiinţare, informare şi alarmare; Alarmarea şi informarea membrilor Celulei de Urgenţă precum şi a structurilor de intervenţie în vederea activării lor; Menţinerea în stare de operativitate a sistemului de înştiinţare, informare şi alarmare;Culegerea/ primirea datelor şi informaţiilor despre situaţia de urgenţă ; Raportarea datelor preliminare la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judetean Iasi pentru Situatii de Urgenta
Analiza situaţiei create în urma producerii unei situaţii de urgenţă
Primirea/centralizarea datelor şi informaţiilor despre situaţia produsă; Supravegherea şi controlul surselor de risc;Informarea membrilor Celulei de Urgenta în legătură cu situaţia creată; Evaluarea pierderilor/ distrugerilor provocate de dezastru; Stabilirea celor mai urgente măsuri de limitare a pierderilor/ pagubelor, cercetarea şi căutarea supravieţuitorilor; Stabilirea necesarului de forţe şi mijloace pentru lichidarea u rmărilor dezastrului
Luarea hotărârii pentru intervenţie
Aprobarea rapoartelor de documentare a membrilor Celulei pentru Situaţii de Urgenţă;Stabilirea măsurilor cu termene şi responsabilităţi precise;Măsuri pentru funcţionarea oportună a fluxului informaţional;Redactarea dispoziţiunii / ordinului de intervenţie pentru trecerea la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie stabilite şi transmiterea acesteia la formatiuni, compartimente functionale si uzine .
Stabilirea si aplicarea măsurilor de protecţie colectivă (de grup)
Stabilirea măsurilor şi acţiunilor de protecţie colectivă (de grup), urmărirea asigurării materiale a acestora şi aplicarea corectă a acestora;Aplicarea restricţiilor de acces, circulaţie şi consum
Desfasurarea acţiunilor de protecţie a oamenilor, bunurilor şi valorilor materiale
Evacuare-relocare, asigurarea condiţiilor şi resurselor necesare evacuării şi relocării, conform prevederilor planurilor de evacuare; desfăşurarea acţiunilor de evacuare şi relocare
Limitarea extinderii precum şi înlăturarea urmărilor
Măsuri şi acţiuni şi protecţie individuală, de grup, precum şi pentru protecţia bunurilor materiale
Etapa POSTDEZASTRU Asigurarea măsurilor de protecţie şi a acţiunilor pentru localizarea şi înlăturarea dezastrului cu scopul de salvarea oamenilor şi diminuarea pierderilor Desfăşurarea activităţilor specifice de conducere pe care le desfăşoară Celula de Urgenţă:
Culegerea de date, analiză, elaborarea deciziilor şi transmiterea dispoziţiilor pentru actiunea forţelor destinate pentru intervenţie; Inştiinţarea formaţiilor şi compartimentelor functionale implicate; Coordonarea şi asigurarea cooperării între forţele de intervenţie; Notificarea dezastrului;Informarea permanentă a salariatilor
Cercetarea – căutarea supravietuitorilor Depistarea supravieţuitorilor şi victimelor,localizarea avariilor la reţele de utilităţi,distrugerilor la clădiri,căil de acces blocate. Prevenirea altor pericole complementare
Supravegherea şi controlul zonelor afectate Stabilirea priorităţilor, organizarea cooperării între forţele participante.
Asistenţa medicală şi psihologică
Acordarea primului ajutor, a ajutorului medical de urgenţă ; transportul răniţilor şi spitalizarea acestora;Asigurarea măsurilor de profilaxie în vederea împiedicării şi declanşării unor epidemii .
Asigurarea asistenţei sinistraţilor
Organizarea evacuării, transportului, cazării şi hrănirii la locurile de relocare, organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile,alimentelor şi articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte;
Realizarea măsurilor de pază şi ordine
Restricţii ale circulaţiei în zonele afectate;asigurarea pazei obiectivelor ; îndrumarea circulaţiei
Asistenţa religioasă şi a mijloacelor de comunicare cu rudele.
ACŢIUNI PE TERMEN LUNG În scopul înlăturării efectelor cutremurelor se stabilesc şi se planifică pe urgenţe, în funcţie de nevoile de siguranţă ale salariatilor, acţiuni pe termen lung, astfel : Refacere-reconstrucţie Responsabilitatea realizării acţiunilor de refacere-reconstrucţie revine societatii
Expertizare; planificarea şi executarea demolării construcţiilor distruse şi a celor avariate care nu mai asigură siguranţă pentru folosire; curăţarea zonelor blocate de dărâmături;înlăturarea avariilor la aleile uzinale,reţele distributie; consolidarea (refacerea) construcţiilor pentru a asigura utilizarea în condiţii de siguranţă; construirea altor cladiri de interes în locul celor demolate
Reabilitare. Restabilire Acţiunea se desfăşoară pe teritoriul întregii societati în scopul de a readuce în stare de funcţionare normală activităţile productive
Reactivarea instalatiilor afectate,reluarea activităţilor de producţie; restabilirea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie – intervenţie
Menţinerea condiţiilor de siguranţă pentru prevenirea pentru eventualele efecte târzii ale accidentelor
Controlul şi supravegherea situaţiei;controlul factorilor de mediu; restricţii de consum a apei, alimentelor; restricţii de circulaţie; pază, ordine şi îndrumarea circulaţiei;prevenirea şi stingerea incendiilor;prevenirea epidemiilor
Inventarierea, expertizarea şi evaluarea rapidă a efectelor şi a pagubelor produse
Organizarea echipelor de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea rapidă a efectelor şi a pagubelor produse, în vederea comunicării acestora eşaloanelor superioare şi ia sau propune măsuri pentru asigurarea funcţiilor vitale.
17
CAPITOLUL X
PROCEDURI STANDARD DE OPERARE (PSO) Activitatea Responsabilitati
Timp
realizare (min)
a) Informarea: Informarea presedintelui Celulei de Urgenta despre iminenta apariţie/ producere a unei situaţii de urgenţă provocate de un cutremur sau o alunecare de teren. Dispecerul sef la detectarea
mişcării seismice,conform responsabilităţilor de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
C- C +02
b) Înştiinţarea - Celulei de urgenta ; - ISU Iasi ; - Serviciului Prevenire,Protectie si Urgenta; - Comitetului Local/Judetean Iasi pentru Situaţii de Urgenţă
C +02 – C+10
c) Avertizarea salariatilor În scopul prevenirii instalării panicii şi pentru a se asigura realizarea măsurilor de protecţie şi respectarea regulilor de comportare, salariatii vor fi avertizati despre situaţia creată prin sisteme şi mijloace tehnice de alarmare .
Se pun în funcţiune parţial de Dispecerul sef conform responsabilităţilor de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. Informarea se face la ordin de purtătorul de cuvânt .
C +02 – C+10
d) Căutarea, cercetarea şi evaluarea efectelor negative în zona afectată în scopul de a stabili amploarea dezastrului şi urmările
Formaţiuni specializate, poliţie şi agenti de paza. Centralizarea datelor la CU,informarea ISU
C +10 C +50
e) Notificarea Informarea autoritatilor despre producerea şi urmările dezastrului
Celula de urgenta transmite date despre dezastru,solicita sprijin material, financiar etc
C +10 C +20
f) Deblocare şi salvarea persoanelor - salvarea victimelor de sub dărâmături sau din locurile în care au rămas blocate; - deblocarea căilor de acces pentru intervenţie şi evacuare; - asigurarea condiţiilor de supravieţuire (apă,aer,hrană, prim-ajutor),limitarea avariilor; salvarea bunurilor materiale
Formaţiuni prevăzute să intervină conform prevederilor Planului de Urgenta
C +10 C +600 Z.1+
g) Evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate : - asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere şi a pazei noilor sedii de lucru; evidenţa persoanelor evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate,instalarea taberelor de sinistraţi,recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate (fiecare uzina pentru bunurile proprii);evacuarea valorilor importante şi a bunurilor de patrimoniu, valorilor de tezaur securitatea,paza zonelor evacuate controlul şi dirijarea circulaţiei.
Formaţiuni specializate ale SPPU responsabile cu monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice.
C +50 C+220 Z.1+
h) Acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Primul-ajutor medical -asigurarea asistenţei medicale pentru formatiunile de intervenţie operativă; - acordarea asistenţei medicale de urgenţă si a primului ajutor premedical ; - triaj în focar şi la PAR efectuate de echipele sanitare; - primirea şi trierea răniţilor aduşi de formaţiunile specializate care au acordat ajutorul premedical; - completarea ajutorului medical al răniţilor sosiţi de la P.A.R.; tratamentul medico-chirurgical de urgenţă în focar (PAR) ori la spital si spitalizarea.
Formaţiuni specializate ale SPPU conform repartiţiei funcţiilor de sprijin. Acestea amenajează puncte de adunare răniţi (P.A.R.).
C +10 C +600
i) Prevenirea îmbolnăvirilor în masă Se desfăşoară în zona afectată în scopul de a asigura prevenirea apariţiei unor epidemii ca urmare a prezenţei cadavrelor, reziduurilor menajere şi altor factori de pericol şi constă în: dezinfecţie,dezinsecţie şi deratizare, vaccinări şi admininistrarea unor antidoturi,controlul şi supravegherea calităţii surselor de apă,alimente şi a factorilor de mediu; interdicţii sau restricţii de consum; declararea stării de carantină.
Formaţii de specialitate ale Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Prevenitivă, Protecţiei Mediului Înconjurător şi ale RAJAC.
C +10 Z1 +..
j) Prevenirea şi stingerea incendiilor. - prevenirea apariţiei unor incendii ca urmare a avarierii/ distrugerii/ suprasolicitării instalaţiilor electrice, de gaze, sau a unor ambalaje cu materiale combustibile; localizarea şi stingerea incendiilor apărute.
Forţe specializate SPSU si ISU C +10 C +600
k) Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse - elaborarea concepţiei variantelor de transport ale conducerii societatii care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia ;asigurarea transportului pentru realizarea evacuării ;stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare-evacuaţi din zonele afectate, la 2 ore de la declararea stării de urgenţă;realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor pentru efectuarea evacuării, la 6 ore de la declararea stării de urgenţă;asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate .
Formaţiuni specializate ale SPPU prevăzute să intervină conform funcţiilor de sprijin repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice
C +50 C+220
18
l) Paza, ordinea, îndrumarea circulaţiei, restricţii de circulaţie - deplasarea fluentă şi rapidă a forţelor şi mijloacelor de intervenţie, desfăşurarea eficientă a acţiunilor de transport şi evacuare a răniţilor,sinistraţilor interzicerea accesului în zona de restricţie a persoanelor şi mijloacelor neautorizate sau neimplicate în acţiuni de intervenţie; evitarea pericolelor de accidente de circulaţie; înlăturarea pericolului de înstrăinare a unor bunuri sau valori materiale publice sau particulare; evitarea desfăşurării unor acţiuni necontrolate care ar putea spori gradul de pericol.
La ordinul Directorului General, se organizează şi conduc de către SPPU cu sprijinul Poliţiei ,Direcţiei Judetene de Jandarmi.
C +50 C+24 h
p)Efectuarea depoluării şi decontaminării Acţiunea se desfăşoară în zona afectată astfel: - supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie - aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei salariatilor surprinsi în perimetrul raioanelor de intervenţie ; - efectuarea depoluării şi decontaminării ; - stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului societatii; -stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării ; - asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării şi depoluării salariatilor, căilor de acces şi clădirilor ; - supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a salariatilor ; - efectuarea decontaminării salariatilor ; - supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului .
Formaţiuni specializate ale SPPU,sefi compartimente functionale cu atributii
Z 2..+Z..
m) Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţii, instalaţii şi amenajări afectate -evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol ; -nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă; -efectuarea lucrărilor inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate
Z 2 +.
n) Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele afectate sau evacuate - verificarea şi asigurarea apei potabile, prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate
Formaţiuni specializate ale SPPU si sefii compartimentelor functionale cu atributii
C +50 Z2..+Z..
o) Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi - asigurarea autonomiei energetice pentru facilitatile critice de răspuns la urgenţă, pentru minimum 72 ore - remedierea avariilor din reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice,gazelor naturale;energiei termice pentru populatie.
Incepand cu Z2
q) Înhumarea cadavrelor Acţiunea se desfăşoară în zonele de distrugeri,în timpul acţiunilor de deblocare,prin degajarea şi scoaterea cadavrelor de sub dărâmături.Cadavrele se depun temporar într-un loc dinainte stabilit pe timpul desfăşurării acţiunilor de deblocare-salvare,de către conducătorii acţiunilor de intervenţie.După identificarea şi întocmirea formalităţilor de deces, cadavrele se înhumează prin grija familiei şi/sau a societatii.
C +50 Z2..+Z..
r) Acordarea ajutoarelor de primă necesitate, asistenţei sociale şi religioase(acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei) - acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru personalul afectat -stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială -acordarea asistenţei religioase,sociale si psihologice
C +50 Z2..+Z..
CAPITOLUL X LOGISTICA
Asigurarea logistică cuprinde logistica acţiunilor de protecţie civilă şi logistica formaţiunilor constituindu-se din ansamblul măsurilor şi a activităţilor de asigurare cu tot ce este necesar pentru desfăşurarea tuturor activităţilor. (1) Logistica acţiunilor Logistica acţiunilor de protecţie civilă cuprinde ansamblul măsurilor şi activităţilor pentru asigurarea desfăşurării continue a acţiunilor de intervenţie şi cuprinde:
o asigurarea cu tehnică şi echipamente de intervenţie; o asigurarea cu carburanţi – lubrifianţi; o asigurarea cazării şi hrănirii personalului; o asigurarea cu echipament în funcţie de anotimp şi starea vremii,precum şi cu echipament de
protecţie adecvat intervenţiei; o asigurarea transportului pentru aprovizionare; o asigurarea medicală şi pentru accidente a personalului .
19
Logistica formaţiunilor cuprinde aprovizionarea cu tehnică, bunuri materiale de intervenţie, asigurarea stării tehnice şi de întreţinere,asigurarea financiară.Întreţinerea şi repararea autospecialelor şi utilajelor se fac, după caz,în atelierul propriu sau de către alte persoane fizice ori juridice atestate,conform legii,pentru activităţile respective. Asigurarea cu materiale,aparatură,tehnică şi carburanţi se face pe baza normelor de inzestrare prin Serviciul Aprovizionare,astfel: (1) necesarul de mijloace fixe,obiecte de inventar şi materiale,se stabileşte în funcţie de normele de dotare
emise de de IGSU,normativele de exploatare şi anexele la CCM privind asigurarea cu materiale igienico-sanitare, echipament şi materiale de protecţie.
(2) dotarea echipelor specializate cu mijloace iniţiale,aparatură,echipament şi complete de protecţie, mijloace de transmisiuni,accesorii, substanţe şi alte materiale specifice se face conform normelor de înzestrare şi dotare elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
(3) tehnică şi mijloacele pentru intervenţie se asigură anual,prin planul de buget. Conducerea societăţii răspunde de asigurarea tehnico-materială,de modul de depozitare şi folosire a materialelor,controlează periodic starea de operativitate şi stabileşte înlocuirea sau completarea prin personalul propriu de specialitate. (1) Transporturi Transporturile se asigură cu mijloace de transport auto proprii .Aprovizionarea cu materiale specifice se realizează cu mijloace de transport proprii puse la dispoziţie de Coloană auto. (2) Asigurarea tehnică Asigurarea cu tehnică şi materiale necesare ducerii acţiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor in situaţii de urgenţă se realizează astfel:
o din stocurile de materiale specifice protecţiei civile aprovizionate din timp de pace; o cu mijloacele existente la Coloana auto:2 autobuze,4 furgonete si 6 autocamioane;2 tractoare şi 4
remorci;20 alte mijloace de transport. (3) Asigurarea medicală-măsurile sanitaro-igienice şi antiepidemice se realizează de către cabinetele
medicale ale uzinelor;transportul răniţilor se va asigura la Spitalul Clinic de Urgenţă Tătăraşi cu 3 mijloace proprii.
(4) Asigurarea financiară- pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă,finanţarea se asigură din bugetul propriu
(5) Resursele materiale se vor asigura pe următoarele căi: - depozite proprii; - depozitele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă; - depozitele Filialei Judeţene de Cruce Roşie; - alte depozite.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice, se asigură în raport de răspunderi,măsuri şi resurse necesare. Pentru completarea necesarului de forte,mijloace si materiale Celula de Urgenta va inainta cereri Comitetului Judetean Iasi pentru Situatii de Urgenta.
