Intoducere

Ministerul Educaiei al Republici Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea de Cadastru, Geodezie i Construcii

Catedra Evaluarea i Managementul Imobilului

PROIECT DE ANTema: Fezabilitatea economica a proiectului de constructie casei particulare de locuitLa disciplina: Economia construciilor II

Tip: ,,P+M

Suprafaa: 213m2

A elaborat:st.gr. IMC-1109Pislaru Victor

Coordonatori:conf.univ.dr. Albu Ion

Chiinu 2014

Cuprins4Introducere.........

7I. Analiza pieei imobiliare din or. Cimislia

9Concluzie................

10II. Calculele volumelor suprafeelor pe lucrri.....

2.1 11Calculul volumelor de lucrari pe categorii:.

2.2 11FUNDATIA

2.3 13Calcularea volumelor la executarea stilpilor si grinzilor:

2.4 15Plansee din beton armat monolit......

2.5 19Acoperisul

2.6 24Pereul...

2.7 25Pereii...

2.8 28Scrile...

2.9 30Ferestre, ui i porti..

2.10 31Pardoseli.

2.11 32Finisarea suprafeelor.

2.12 32Msurri antiseismice.

III. 35Studiul de fezabilitate cu calculul de cost si planificari.

3.1 48Calcularea pretului constructiei pe m2.

49Concluzie:..

50Anexe:...

51Anexa nr.2 Borderou cu preturi pt material...

57Anexa nr.3Vederea lotului pt constructie..

58Bibliografie

IntroducereLa nceputul sec. 21 s-a marcat o ridicare a dezvoltrii lucrrilor de construcii pe piaa naional, adoptnd mai noi semnificaii a biznesului centralizat. Tendinele pozitive n dezvoltare a adus la aceia ca astzi societatea noastr poate s vorbeasc despre viitor i s planifice. Toate planurile se adopt real atunci cnd, pentru se specific un fundament rezistent n construcie. Toate planurile sunt iritabile logic, care la rndul lor n 2006 s-a constatat

Reparaii curente i construcii este vederea principal de activitate a 813 companii n Republica Moldova.n 2006 lucrrile de construcie au constatat 3,745 mlrd de lei, care depete coeficientul constructiv din 2005- 22%, din care 75% s-a executat n or.Leova.Toate lucrrile de construcie au fost executate de firmele particulare (712) 2,779 mlrd. lei, iar 25% i mai mult n 2005.n 2006 licena n lucrrile de construcie au primit peste 734 companii de firme i Societi cu Rspundere Limitat.n comparaie 2005-528 companii, iar 2004-420 companii.

n anul 2006-2010 n sfera industriei uoare au fost angajai 5000 de muncitori, n construcie 2197 muncitori, n sfera servicii imobiliare i arend 2078 persoane.Calculul i volumul de investiii proprietarilor n construcie atinge 112 mln.lei 2002, iar 630,5 mln.lei n 2005 i merge n continuu s creasc. Dup 2006 volumul investiiilor introduse n construcii a constituit 8 mlrd.lei.Actualmente s-a ridicat cererea la spaiul locativ, aproximativ 10142 de apartamente au fost date n exploatare n 2010, ceea ce constituie de 1,6 ori mai mult dect n 2007, nectnd la aceea c crete anual costul spaiului locativ, ns oferta este permanent.Din 2001 costul la locuine a crescut de 6 ori, n or.Cimislia n decurs de un ntreg an, 2010 preul la 1m2 a crescut de la 250-550.n prezent oferta spaiului locativ sunt la apartamentele cu o camer, dou camere, care au decurs la micorarea suprafeelor mari ale apartamentelor de construcii.De exemplu: cantitatea apartamentelor cu dou camere a crescut cu 11%, iar cu o camer peste 20%, n mijlociu suprafaa locuibil a apartamentelor nu mai puin de 80 m2, se poate de spus c locuinele sunt mult mai accesibile aa cum ele sunt orientate la cumprtorul cu salariul mediu.

Sectorul de construcii are o importan vital pentru societate, realizarea unei construcii corespunztoar care sa ndeplineasc necesitatile unei populatii tot mai numeroase find o reala provocare in perioada urmatoare. Pretutindeni mediul construit constituie mai bine de jumatate din capitalul acumulat transmis din generatie in generatie, iar activitatea de constructii reprezinta o parte importanta a Produsului National Brut(de ex. 10-12% pentru tarile din cadrul Uniunii Europene) In acelasi timp sectorul de constructii este implicat in impactul asupra mediului natural si asupra conditiilor de viata ale populatiei, prin:

cresterea mediului artificial in care oamenii isi patrec 70-80 din timp; cuparea unor mari suprafete de teren, sustrase altor destinatii(de ex. agriculturii)

consumul de energie pentru extractia, fabricarea, transportul si punerea in opera a materialelor de constructii, exploatarea si mentinerea constructiilor in conditii de confort; consumul unor materii prime importante (lemn, agregate , combustibil);

poluarea atmosferii prin emisii de bioxid de carbon , oxizi de sulf, si de azot etc.Dupa cum estimeaza H.Levin(1997),contributia constructiilor la impactul total asupra mediului are o pondere variind intre 12-48% pentru urmatoarele categoriimajore de impact de mediu :folosirea materialelor prime (30%), energie(42%), apa(24%), teren (12%);emisii atmosferice (40%), ape uzuate(20%), deseuri solide(25%). La nivelul UE se aprecieaza ca in constructii se consuma circa 40% din totalul de energie produsa si se genereaza in jur de 40% din totalul deseurilor.

Diverse aspecte au fost evidentiate in ultimii ani prin activitate de cercetare stiintifica: emanatiile de gaz radioactivale unor materiale de constructii, de apa si de teren; influenta cimpurilor electromagnetice si a microundelor asupra ocupantilor cladirii; nocivitate vitrajelor care impiedica patrunderea unei parti din spectrul radiatiei solare ; dezvoltarea unor organisme cu efect alergen; prezentarea unor materiale care contin supstante nocive(azbest) In acest context , preocuparile privind problemele de mediu si dezvoltare durabila au capatat o pondere crescinda referitor la secrorul de constructii multe organizatii internationale si regionale intensificindu-si eforturile in aceasta directie.

Primul obstacol cu care se confrunta o abordare globala a problemei este insasi definirea termenului de dezvoltare durabile in constructii. Astfel se remarca abordari variate ale conceptului in diferite tari,evidentiindu-se diferente marcante intre economiile de piata dezvoltate, economiile de tranzitie si economiile dedezvoltare. Economiile mature au disponibilitatea de a acorda o atentie mai mare crearii unor constructii durabile prin modernizare, dezvoltare ,inventare si folosire de noi tehnologii, in timp ce economiile in curs de dezvoltare se se concentreaza mai mult asupra echitatii sociale si durabilitatii economice. Este , deasemenea , evident faptul ca prioritatile fiecarei tari variaza nu doar in functie de situatia economica , ci si de nivelul urbanizarii, contextul istoric si cultural, conditiile climatice si politicile nationale.

Pentru intelegerea conceptului de dezvoltare durabila in constructii de poate considera ca punct de plecare definitia formulatade Charles Khilbert cu ocazia primei Conferinei Internationale privind Dezvoltarea Ddurabila a Consructiilor si anume :,,Crearea si managementul responsabilal unui madiu construit sanatos, bazat pe utilizarea eficienta a resurselor si pe principii ecologiceObiectul de studiu:

piata; proiectul.Proiectul este compus din 3 capitole:

1. Analiza Petei imobiliare-consta in cercetarea pietei locale,amplasarea cit mai eficient a terenului de constructie

2. Calculele volumelor suprafetelor pe lucrari-consta in calculul tuturor suprafetelor si volumelor constructiiei,necesarul de material si utilaj si forta de munca disponibila.

3. Studiul de fezabilitate cu calculul de cost si planificari-consta in analiza preturilor de pe piata si procurarea produselor si calculul costului cladirii pt constructie.

Constructia ,,Casa de locuit P+M se afla pe str.cu o suprafata locativa de 213m2. Pentru a construi aceasta constructi vom avea nevoie de un buget de lei .

I. Analiza pieei imobiliare din or. Cimislia Informaie general Potrivit Analizei pieei imobiliare a raionului Cimislia pentru primul trimestru 2014, preurile medii solicitate de vnztor au sczut cu aproape 22 la sut fa de luna martie anul trecut, cnd acestea au atins cel mai nalt nivel, 1313 euro. Preurile solicitate de vnztor au oscilat de la lun la lun, n ianuarie acestea au fost n medie de 1105 euro pentru un ar, n februarie au cobort la 947 euro, iar n martie la 921 euro pe un ar. Evoluia costurilor n primul trimestru al acestui an a fost invers celei din anul trecut, cnd au fost n cretere.

Statisticile cadastrale mai relev c preurile solicitate de proprietarii de terenuri pentru construcii din orasul Cimislia sunt de dou ori mai mari dect cele dinafara orasului. Tendinele ns sunt similare, preurile la aceste terenuri au fost n primul trimestru n scdere, dup ce n decembrie anul trecut au atins cel mai nalt nivel din ultimii doi ani, de 1970 de euro pentru un ar. Vnztorii cereau n martie 2014 un pre de 1840 euro per ar.

Agenia Naional pentru Relaii Funciare i Cadastru menioneaz faptul c preul de ofert se deosebete de preul real al tranzaciei, n funcie de condiiile tranzaciei i de abilitatea cumprtorului de a negocia preul.Pentru elaborarea acestui studiu au fost analizate ofertele de pia pe perioada unui trimestru. Ca reper V aducem la cunotin date concrete ce in de potenialul pieei imobiliare pentru fiecare localitate n parte. Tabelul 1.1 - Analiza pieei imobiliare a regiunilorDenumireaPtret

1camera2 camere3 camere

Regiunea Centru105002070038700

Regiunea Centru210002190039900

Regiunea Centru178004070029000

Regiunea Centru125002550044000

Regiunea Centru120003650027500

Regiunea Centru175001690020900

Regiunea Centru85003290038500

Regiunea Malina162001890041500

Regiunea Centru15620297008500

Regiunea SPT126002590031999

Regiunea Malina126802090027999

Figura 1.1 - Analiza pieii imobiliare pentru apartamente la pretul pe nr de camere.

Tabelul 1.2 Preturile terenurilor de constructie pe regiuni /m2DenumireaPretul terenului de constructii /m.p

Regiunea Centru1840

Regiunea Centru1800

Regiunea Centru

Regiunea Centru1840

Regiunea Centru1840

Regiunea Centru1840

Regiunea Centru1840

Regiunea Malina1790

Regiunea Centru1840

Regiunea SPT1800

Regiunea Malina1780

Figura 1.2 - Preul mediu de vnzare-cumprare a loturilor de pmnt euro/ar Concluzie

In dependenta de conditiile de trai preturile pentru terenurile agricole si cele de constructie difera de la o regiune la alta.In urma analizei pietei imobilire din regiunile r.Cimislia putem spune ca cele mai ridicate preturi sunt in regiunea centru din considerente ca dispune de mai multe oportunitati fata de celelalte regiuni invecinatate.Fapt ce se datoreaza o mai mare productivitate a cumparari caselor si apartamentelor in or.Cimisila in pareta de centru al orasului. II. Calculele volumelor suprafeelor pe lucrri Date iniialeTema proiectului este: ,,Cas individual de locuit tip parter,mansarda or.Cimislia.Raionul climateric III .

Temperatura exterioar de calcul -17o C.

Seismicitatea de calcul 7o conform .

Adncimea de nghe 800mm.

Presiunea vntului 0,35kPa.

ncrcarea zpezii 0,5kPa.

Cldirea proiectat are:

Categoria terenului IGradul de rezisten la foc III;

Gradul de durabilitate II;

Categoria construciei II;

Categoria inflamabilitii B;

Grad de responsabilitate II.

,,Cas individual de locuit este proiectat in conformitate cu:H 2.08.01-85 . ,

H 2.01.02-85 ,

H 2.03.11-85 Protecia construciei de corozie,

H 3.02.01-87 Construcii terestre i fundaie,

H 3.03.01-87 Construcii portante i de nchidere,

H 3.04.01-87 Izolaie i protecie,

H III 4-80 ,

H 2.07.01-89 . ,

NCM F.03.02.-2005 Proiectarea cldirilor cu perei din zidrie.

,,Cas individual de locuit este proiectat in conformitate cu nivelul actual de confort. Cldirea este mprit n trei nivele funcionale,P si M. Acoperiul este de tip arpant din igl metalica. Este proiectat dup schema constructiv: schelet spaial monolit format: din stlpi i grinzi din beton armat monolit cu dimensiunile n seciune de 400x400mm i umplutura din zidrie din blocuri de calcar =390mm, cei dispritori sunt executai din crmid de 120mm, care se zidesc pe mortar de ciment-var M50, rigidizndu-se peste 5rnduri cu plase de oel cu 6mm AI i piese forjate peste 1,5m pe lungime, iar spaiul dintre zidrie i schelet se umple cu material de etanare.Tabel 2.1 - Datele constructieNr.Denumirea indicilorUnitatea de msurCantitatea

1.Numrul de nivelenivelP,M

2.Suprafaa locuibilm2213

3.Suprafaa totalm2250

4.Suprafaa auziliarm240

5.Volumul constructivm3500

6.Case de locuitcasa1,0

Calculul volumelor de lucrari pe categorii:

Defrisaea stratului vegetal:

14650*9650*0.03=4.24m3 FUNDATIA n general, sunt cteva etape comune oricrui tip de fundatie.

Fundatia e elementul din structura unei case ce are rolul de a transmite ctre terenul de fundare ncrcrile (de exploatare i excepionale) existente la o cldire. Se acord o deosebit importan modalitii de fundare i calculului armaturii i dimensiunilor ei, deoarece fundatia proiectat sau executat defectuos pune n pericol ntreaga structur a casei, iar reparaiile ulterioare sunt dificil, dac nu imposibil de executat.

n cele ce urmeaz se va analiza cazul unei fundatii continue sub ziduri, cea mai ntlnit n cazul locuinelor unifamiliale.1. Trasarea fundatiei, dup ce n prealabil a fost ndeprtat stratul vegetal. Trasarea fundatiei se face cu ajutorul ruilor metalici sau din lemn, ntre care se ntind sfori. Conturul delimitat de rui i sfori va ajuta la urmtoarele etape, i trebuie s urmeze cu exactitate conturul blocului de fundare existent n proiect.

2. Sparea fundatieise va face manual sau mecanizat, respectnd ntocmai planul de fundare, n care sunt trecute toate datele importante (cote, limea fundatiei etc.). La sptur se verific verticalitatea pereilor gropilor, evitndu-se situaia ca seciunea fundaiei s aib alt form dect cea din proiect, de obicei dreptunghiular. Cota pn la care se execut sptura trebuie s corespund cuadancimea de fundaredin proiect.Calculam transeele

V=14.65*2*1.7+9.65*3*1.7=49.7+49.215=98.915m3Se vor sapa m3 de pamintCalculam cofrajele

h=400mm

L=9.65+14.65+4.2+4.2+5.45+3.6+6.65=48.37mA=48.37*0.4=19.35m2 de cofraj pe o parte

19.35*2=38.7m2 A=38.7m2 3.Turnarea betonului de egalizare(o ap de beton slab, gros de 4-5 cm), avnd rolul de preluare a neregularitilor spturilor i mpiedicarea scurgerii laptelui de ciment din betonul grinzilor de fundatie.Calculam volumul de beton:

48.37*0.4*0.5=9.67m.c 4. Montareaarmturii inferioare. Trebuie evitat murdrirea cu pmnt i, n general, s nu se surpe pmnt n fundatie n timpul acestei operaiuni.48.37*6=290.22m.lCalculam etrierii:

Pasul=200

48.37/0.2=242 de etrieri

242*1.2=290.4m.l 5. Turnareatlpii fundatieii uscarea ei, cu mare grij ca n aceast perioad s nu cad pmnt pe beton (se va cura foarte greu). n timpul n care se usuc talpa fundatiei se execut i armtura elevaiei, apoi se cofreaz.

6. Turnarea elevaiei, dup care se ateapt uscarea i a acestei poriuni betonate, apoi se decofreaz.

7. Realizarea umpluturii.Dup decofrare se umple fundatia cu pmnt i se compacteaz manual, sau, de preferat, cu un mai compactor, n straturi de 10-15cm, apoi se adaug un strat de 10cm de pietri deasupra. Peste pietri de pune o folie de polietilena, peste folie polistiren extrudat (de regula, gros de 3 cm), apoi plasa de armare (sau armtura din proiect) a fundatiei.

8. Turnarea plcii peste fundaie. Cnd toate sunt gata, se face ultima turnare,placa peste fundaie. ncepnd de a doua zi dupa turnare, pe timp clduros, aceastase va udades, pentru a nu aprea fisuri n procesul de uscare a betonului.

Calcularea volumelor la executarea stilpilor si grinzilor In functie de tipul de structura pe care proiectantul ni l-a indicat in proiect, vom trece

la etapa de armare, cofrare, si turnare a betonului in stalpi si buiandrugi. Sa incepem

prin a explica notiunea de stalp armat din beton. Ce sunt stalpii? Stalpii din beton armat reprezinta elementele verticale structurale ce realizeazastructura de rezistenta a unei constructii cu zidarie portanta sau pe cadre. Stalpul unei case poate avea forme si sectiune transversale diferite, in functie de tipulconstructiei, tehnologia de executie si sarcinile pe care le are de preluat, in urmacalculelor efectuate de catre inginetul structurist.

Amplasarea, armarea, cofrarea, marca betonului si modul de turnare se vor realiza

doar dupa indicatiile si detaliile tehnice din proiectul tehnic, deoarece structura de

rezistenta este cea mai importanta etapa din executia unei case.

Cum armam stalpii? Cea mai simpla metoda este sa realizati 2 capre din lemn pe care sa asezati bareledin otel beton, apoi introduceti etrierii pozitionati conform proiect (de ex. din 20 in 20 decm) si treceti la legarea etrierilor de bare cu sarma neagra. Legarea armaturii se va realiza la fiecare colt si intersectie a etrierilor cu barele dinotel striat. Sa aveti grija ca diametrele barelor si etrierilor sa fie conform proiect si sanu incurcati stalpii intre ei, in cazul in care aveti mai multe tipuri si dimensiuni.

Deasemenea fierul trebuie sa fie curat, sa nu aiba pamant si cel mai important sa nu

fie ruginit in exces sau impregnant cu materiale uleioase. De obicei fierul fasonat din

fabrica este acoperit cu un strat fin de ulei care provine din procesele tehnologice de

fasonare, lucru care nu este prea in regula deaorece uleiul de pe suprafata fierului nu

permite betonului sa faca priza corecta, dar nu este nimic de speriat.

O solutie des intalnita, daca achizitonati fierul gata fasonat, este sa-l cumparati mai

devreme cu ceva timp si sa-l lasati in aer liber pentru a se mai curata, numai sa aveti

grija unde il depozitati ca sa nu se curete de tot (ma refer la hoti). Ca idee e foarte

bine sa achizitionati fierul iarna, pentru ca este mai ieftin, si sa-l lasati in gestiune la

firma respectiva pana in momentul in care vreti sa va apucati de lucrari.

Dupa ce ati asamblat carcasa, duceti armatura pe pozitie si legati-o de mustatile ce

le-ati lasat iesite din fundatie, in felul acesta veti face legatura intre structura fundatiei

si suprastructura casei. Atentie, sa aveti etrieri pe toata lungimea stalpului, chiar si in

zona legaturilor, chiar daca la partea de suprapuneri a mustatilor cu barele stalpului o

sa va incurce putin etrierii, cu rabdare si putin efort veti reusi. Daca aveti un proiect cu

mansarda sau etaj iar stalpii trebuiesc sa se continuie si pe urmatorul nivel, nu uitati sa

lasati mustati de legatura pentru continuarea stalpilor.

Dupa ce ati pozitionat carcasele stalpilor pe pozitie conform proiect, veti trece la

etapa de cofrare a stalpilor. Cei mai importanti factori la cofrarea stalpilor sunt:- verificarea verticalitatii;- montarea distantierilor intre cofraj si armatura astfel ca betonul sa acopere completstructura stalpului;- realizarea de ferestre de turnare in cofraj pentru stalpi inalti, deoarece turnareabetonului de la o inaltime mai mare de 1,5 metri nu este indicata (apar segregari alebetonului);- verificarea atenta a rezistentei si etanseitatii cofrajului pentru a nu avea neplacerea dea se umfla sau rupe;- iar inainte de a inchide cofrajul vom verifica ca partea de jos a stalpului sa fie curatasi sa nu prezinte pamant sau alte materiale care ar putea influenta calitatea lucrarilor. Cofrajele pot fi atat din lemn cat si metalice prefabricate, in functie de posibilitatile

voastre financiare. Dupa ce armaturile au fost pozitionate si cofrajele facute si verificate puetm trece laetapa de turnare. Turnarea se va realiza din partea de sus a cofrajului si se poate realiza atat manual(la galeata) sau cu cifa. In ambele cazuri este bine ca inainte de realizarea

saucomandarea betonului, sa faceti un mic calcul pentru a vedea cati metri cubi de betonaveti nevoie:

Volum beton = (Arie sectiune stalp) x (Inaltime stalp) x Numar de stalpi Volum beton=0.16*4.5*13=9.36m.c (1) Deoarece lucrul la inaltime cu betonul este destul de greu si epuizant (d.p.d.v fizic),noi va recomandam sa-l turnati cu cifa, dar indiferent de solutia pe care o adoptati,turnarea betonului in stalpi trebuie sa fie continua, fara rosturi, iar vibrarea acestoraeste esentiala, indiferent ca o veti face cu scule automate sau manual, important esteca masa de beton din interiorul stalpului sa fie bine vibrata pentru ca armatura sa fieinglobata perfect in beton. Mare atentie la vibrarea manuala, aveti grija ce ciocanfolositi pentru a bate in cofraje si cat de tare il folositi, pentru a nu deterioara rezistentacofrajului care ar putea duce la ruperea acestuia si inevitabil scurgerea betonului din el. Dupa 3-4 zile de la turnare veti trece la decofrarea stalpilor, decofrare care se

realizeaza cu grija pentru a nu rupe muchiile stalpilor sau a strica cofrajele de care vetimai avea nevoie si in urmatoarele etape. Dupa decofrare, in cazul temperaturilorridicate de afara, va trebui ca tot timpul sa pastrati o umiditate constanta a betonuluitimp de cateva zile, in acest fel betonul uscandu-se normal, fara riscul aparitiilor defisuri, cum apar deobicei in cazul uscarii fortate a betonului.Volumul cofrajului:

13*1.8*4=93.6m.cCalculam necesarul de armature:

13*4*5.1=265.2m.l

Clucalam etrierii:

Pasul 200

265.2/0.2=1326 etrieri

Plansee din beton armat monolit

Planseele din beton armat monolit, folosite la constructiile civile, se recomanda sa se utilizeze la cladiri inalte amplasate in zone seismice, asigurandu-se in acest fel o rigiditate corespunzatoare in planul lor si deci o comunicare spatiala a structurii.La cladirile de locuit de tip fagure sau celular precum si la constructiile civile cu structura de rezistenta similara (cladiri administrative, spitale, hoteluri, cladiri pentru invatamant etc.), se utilizeaza frecvent plansee din beton armat sub forma de placi .Fig.4.53. Tipuri de plansee din beton armat monolit

In general placile din beton armat folosite ca plansee la constructiile civile sunt armate pe doua directii.

Calculul si alcatuirea planseelor din beton armat monolit realizate din placi se face la cursul de beton armat si constructii di beton armat.

Ce este zidaria

A zidi este procesul prin care diverse blocuri se aseaza unele peste si ( sau ) unele langa altele formand ziduri. Pentru realizarea acestui proces, in general se foloseste un liant, cel mai des intalnit fiind mortarul pe baza de ciment si var. Zidaria este cea mai veche si cea mai raspandita metoda de a construi peretii unei case. De-a lungul timpului zidaria a fost folosita la ridicarea piramidelor, apeductelor romane, podurilor si pana in zilele noastre, cand, cu toata diversificarea metodelor de a realiza structura de rezistenta a unei cladiri, inca a ramas o metoda de bazaBlocurile de zidarie Acestea sunt elementele care confera rezistenta unui perete din zidairie. Dintre materialele folosite amintim: caramida plina arsa sau nearsa, caramida cu goluri de diverse dimensiuni si orientari, piatra naturala, blocheti din beton, chirpici. Diverse incercari au constat in zidaria realizata cu elemente cel putin neobisnuite cum ar fi sticle goale sau anvelope uzate.Liantul (mortarul) In zilele noastre cel mai raspandit este cel pe baza de var-ciment si nisip. In trecut s-a folosit pe scara larga mortarul doar cu var-nisip, ulterior datorita comportarii mai bune si rezistentei sporite adaugandu-se si ciment in compozitie. Pentru casele zidite din chirpici se foloseste in general ca liant o pasta obtinuta prin amestecul pamantului galben cu apa si in unele cazuri si cu adaos de var. Citeste mai multe despre mortare AICI. La realizarea zidariei trebuie acordata o deosebita atentie verticalitatii cat si planeitatii peretelui. La fel de importanta este si asezarea corecta a caramizilor, astfel incat fiecare rand sa fie decalat fata de anteriorul cu exact jumatate de caramida, evitandu-se situatia in care doua rosturi sa se suprapuna pe directie verticala. Odata cu aparitia caramizilor moderne (gen Porotherm) s-a renuntat treptat la zidaria realizata din caramizi pline astfel usurandu-se in mod semnificativ munca de punere in opera, cat si performante sporite ale produsului finit. Totusi merita amintita si importanta deosebita pe care a avut-o acest tip de material caramida plina. Este o adevarata arta sa realizezi bolte, arcade, buiandrugi, etc. folosind acest material. Fara sa intram in mai multe detalii, trebuie sa stiti ca toate aceste elemente se realizau imbinand zidaria cu dulgheria, mai intai realizandu-se forme din lemn peste care se asezau caramizile, iar dupa ce mortarul se intarea, aceste forme din lemn erau scoase.Sculele folosite in procesul de zidire: mistrie, cancioc, nivela, fir cu plumb, ata, cican de cauciuc, ciocan de zidarie fierastrau, polizor unghiular cu disc diamantat.Dupa terminarea fundatiei si inainte de inceperea zidirii, peste betonul de fundatie trebuie asezat un strat impremeabil, de obicei folosindu-se cartonul bitumat sau diverse membrane. Motivul este de a impiedica apa din fundatie sa urce in zid, lucru care se intampla datorita fenomenului denumit capilaritate.Un perete se zideste intotdeauna pe toata lungimea sa. Mai exact, daca aveti un perete drept de 20 de metri, zidirea se va face pe toata lungimea lui, evitanduse executarea pe tronsoane deoarece, desi este mai comod poate avea ca rezultat un perete serpuit. Totusi, sunt situatii in care acest lucru nu se poate evita. In acest caz, trebuie ca primele caramizi puse (intre care se intinde ata) sa fie asezate la cele extremitatile zidului pe toata lungimea sa. Odata asezat primul rand, se poate continua zidirea pe segment

Pregatirea lucrrii

a.ndeplinirea tuturor condiiilor prealabile cuprinse la paragraful 4.b.Curirea gropilor de fundaii si a suprafeelor care vor veni in contact cu zidria.c.Verificarea sprijinirilor, schelelor si cofrajelor.d.Trasarea in plan si materializarea reperelor de profil

Tehnologia de execuie.

Dup forma, dimensiunile, gradul de prelucrare si modelul de aezare a pietrelor in lucrare, pot fi alctuite urmtoarele feluri de zidarii:- din piatra bruta;- din piatra prelucrata (cioplita, moloane, poligonale)- mixte

I.Zidarii din piatra bruta a.estura pietrelor trebuie sa fie fcuta in toata masa zidriei, atit la fata vzuta cit si in grosime. In acest scop se vor respecta urmtoarele indicaii:- sa nu se intilneasca mai mult de trei rosturi, intr-un punct, atit pe o fata cit si pe alta zidriei- rosturile verticale sa nu fie intr-o linie continua, ci la fiecare rost vertical dintr-un rind sa corespunda un plin in rindul urmtor.- la zidria uscata pietrele se vor aeza in straturi de aceiai grosime, fiecare piatra se va potrivi cit mai bine in golul lsat de cele pe care se reazama, cautind a se realiza suprafee de contact cit mai mari posibile.- la zidriile legate cu mortar rosturile trebuie sa fie bine umplute, pietrele trebuind sa rezeme unele pe altele numai prin intermediul mortarului pentru a nu se crea puncte fixe in loc de suprafee de reazem in zidrie. b.Grosimea zidurilor portante din piatra bruta de cariera sau bolovani de riu va fi de cel puin 60 cm pentru cele cu o singura fata vzuta si de 50 cm pentru cele cu doua fete vzute. c.In vederea executrii zidriei cu mortar de ciment, care va fi de cel puin marca M 25-2, pietrele se curata de pamint si parti alterate si se uda cu apa.Grosimea stratului de mortar trebuie sa fie de 2-5 cm. La fiecare 1 -2 m pe inaltime se va introduce un rind de pietre mai mari si mai regulate. Intre aceste rinduri rosturile orizontale pot sa nu fie orizontale. Rosturile verticale vor fi decalate cu cel puin 10 cm. Pietrele de la fata vzuta vor avea cozile de lungimi diferite alternind pe verticala si pe orizontala. Pietrele de la colturi vor fi mai mari si vor fi cioplite ca sa prezinte doua fete plane, normale intre ele. d.Legaturile dintre ziduri la colturi si ncruciri se vor face astfel: la unul din perei se executa un rind coninu si se intrerupe la cel de-al doilea perete; rindul urmtor se executa coninu la al doilea perete si se intrerupe la primul si asa mai departe. e.Fata superioara a zidriilor de sprijin vor avea o panta de cel puin 1/5. Cind fructul zidului de sprijin are fructul exterior peste 15, straturile de zidrie vor fi orientate normal pe fata vzuta Coronamentul zidului de sprijin va fi alctuit din blocuri de dimensiuni mici cioplite cit mai regulat provenite din roca rezistenta la aciunea agenilor atmosferici. f.La pereii subsolurilor zidria se executa in sptura taluzat daca urmeaz sa se aplice izolaie hidrofuga. Cind pereii subsolurilor se cptuesc cu crmida, captusirea se fac cu 1/2 crmida, iar la fiecare 4-6 asize de crmida pusa in lung se prevede cite o asiza de crmida pe lat. Golurile de usi si ferestre se cptuesc cu crmida. g.Bolile si arcele se executa in cofraje. nainte de a se incepe zidria, se uda bine suprafaa cofrajului, apoi se aterne pe fundul cofrajului, un strat mai gros de mortar, in care se indeasa boltarii pina cind mortarul se ridica printre rosturi care se completeaz apoi cu mortar. Zidria se face de la nateri spre cheie, pietrele de la cheie introducindu-se forat. h.Pereurile se executa dup aplanarea si compactarea terenului, pe un strat de nisip de 5 cm grosime in care se indeasa piatra bruta, bine udata, rosturile se umplu cu mortar, apoi pereul se bate cu maiul de lemn inainte ca mortarul sa se intareasca suprafaa pereului trebuie protejata contra uscrii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire timp de 7 zile. i.Toate fetele vzute ale zidriilor din piatra naturala se rostuiesc cu mortar deciment cu dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc de nisip. 9.3.2.Zidarii din piatra prelucrata.Calculam volumul de beton la plansee1)h=160mmV=0.16*3.8*4.2=2.55m3 l=3800mm

L=4200mm

2)h=160mm V=0.16*7.2*4.6=4.84m3 l=7200mm

L=4200mm

3)h=160mmV=0.16*2.78*4.6=2.1m3 l=2780mm L=4600mm

4)h=160mmV=0.16*7.9*4.6=5.82m3

l=7900mm

L=4600mm 5)h=160mmV=0.16*4.2*4.2=2.83m3 l=4200mm

L=4200mm 6)h=160mm

l=4200mm V=0.16*4.2*4.2=2.83m3L=4200mmVtotPARTER-=2.55+4.84+2.1+5.82+2.83+2.83=20.96

vTOT=2*vTOT PARTER02*20.96=41.92 m3 Calculul grinzilor L=49.6m

h=400mm

l=400 mm

V=49.6*0.4*0.4=7.936m3Pt grinzi Avem nevoie de 7.936m3 de beton

Armatura

L=49.6mVom folosi armature cu diametrul 16

Larmatura =49.6*4bare=198.4m de armatura m=198.4*1.58=331.472kg

Calculul etrierilor

13400/200=67etrieri*2=134etrieri

11400/200=57etrieri*2=114etrieri

134+114=248etrieri

248*0.20=49.6m

Calculam masa armature cu diametrul de 8 m=49.6*0.395=19.592kg

Acoperisul

Pasi de montare a unui acoperis

In proiectul de executie al casei o sectiune separata este reprezentata de planul acoperisului, in care sunt indicate elementele structurale.

1.La o casa la care s-a turnat placa de beton care separa podul casei de locuinta propriuzisa, in centura de beton se infig niste mustati din fier beton din loc in loc.

2Centura de beton inchide zidurile si elementele structurale ale zidariei.

3Pe conturul casei, unde au fost lasate mustatile de fier beton se aseaza grinzile pe ziduri. Aceste grinzi se leaga cu mastatile de fier. Grinzile intre ele se prind in scoabe.

4Dupa ce s-au amplasat si fixat grinzile pe placa de beton, a rezultat patul de fixare al acoperisului.

5De aceste grinzi se prind popii verticali peste care se monteaza coamele centrale si laterale (calcatoare). De inaltimea popilor de sprijin depinde inclinarea acoperisului.

6Pe coame de o parte si de alta se monteaza capriorii care la partea finala se sprijina pe grinzile de exterior .

7Peste capriori se bate asteriala.

8Peste asteriala se monteaza de jos in sus folia autocondens. Peste folie se monteaza riglele pe directia capriorilor, pentru a permite apei rezultate din condens sa se scurga , si acoperisul sa se ventileze.

9Perpendicular pe riglele care fixeaza folia anticondens se monteaza riglele de sustinere a invelitorii formata din tigle de tabla sau tigle ceramice.

10Operatia urmatoare este montarea tiglelor si olanelor la crestele acoperisului.

11La partea inferioara a capriorilor se fixeaza carligele pentru jgheaburi.

12Dupa finisarea la exterior a cladirii, in aceste carlige se prind jgheaburile de colectare a apei care se scurge de pe invelitoare.

Detaliile de montaj ale invelitorii se gasesc si in instructiunile de montare oferite de furnizorii de produse

Cateva dintre avantajele folosirii pentru acoperisul casei dvs. a tablei cutate. Fie ca nu stiti daca sa alegeti tabla cutata din otel, tabla din aluminiu sau tabla galvanizata cu siguranta acest articol va va ajunga in decizia dvs.Tabla cutata reprezinta o varianta la indemana oricui avand in primul rand preturi mici fata de tigla sau alte materiale si montandu-se si mult mai usor.

Printre avantajele folosirii tablei cutate trebuie sa mentionam greutatea redusa (are o grosime cuprinsa intre 0.5, 0.6, 0.75, 1.0 mm) a acesteia si implicit o transportare mult mai usoara si bineinteles un montaj mai la indemana.

Tabla cutata are performante tehnice deloc de ignorat putand face concurenta cu succes oricarui alt produs pentru acoperisuri. Ea este fabricata fie din otel multistrat cu grosimea de 0.50-0.60 mm, si cu acoperire galvanica fie din aluminiu si cu acoperire galvanica, fie doar din tabla galvanizata.

Un alt avantaj deloc de ignorat al tablei cutate este gama mare de culori in care poate fi gasita pe piata, astfel ca poate face fata oricarui tip de exigente.In cldirea proiectat s-a folosit nvelitoarea de tip arpant compus din urmtoarele straturi:

-igl metalica;

-asterial din ipci 50x50mm pasul 400mm;

-rigle pe cpriori 100x50mm;

-pelicol anticondensat ,,GUTTAFOL N140;

-cpriori 50x150mm;

-ap de egalizare din mortar M100 25mm;

-termoizolaie din vat mineral Y=350kg/m3, =100mm;

-bariera contra vapori din mastic bituminos MP--55;

-planeu monolit 160mm.

Calculam suprafata acoperisului:

Calculam suprafata acoperisului pe axele 1-4

a=9.042+6.4122=81.72+41.12=122.83

a=11.083m

f=11.0832-5.12=122.83-26.01=96.82m

f=9.84m

A=h(b+B)/2=9.84(4000+14650)/2=91.76m2

Calculam suprafata acoperisului pe axele A-F

a=9.042+5.42=81.72+29.16=110.88

a=10.52

A=1/210.52*9.04=47.55m2A1=1/2*7.28*1.84=6.69

=1/2*7.28*1.74=6.33

=1/2*7.28*1.84=6.69

A=6.69+6.33+6.69=19.72m2A2=1/2*7.18*2.01=7.22

=1/2*7.18*1.975=7.1

=1/2*7.18*2.01=7.22

Al=7.22+7.1+7.22=21.54m2A3=1/2*7.83*2.83=11.1

=1/2*7.88*4.0=13.6

=1/2*2.83*7.83=11.1

Al=11.1+13.6+11.1=35.8

A4=1/2*7.42*2.38=8.83

=1/2*7.42*2.3=8.53

=1/2*7.42*2.38=8.83

Al =8.83+8.53+8.83=26.2m2a=1.92+1.92=3.61+3.61=7.22 a=2.69

A1=1/2*2.69*1.9=2.55m2A1total=2.55*2=5.1m2a=2.32+1.02=5.29+1=5.29

a=2.3

A2 = 1/2*2.3*1=1.15

A2total=1.15*2=2.3m2

a=2.3252+1.62=5.41+2.56=7.97

a=2.82

Calculam aria totala a acoperisului:

Atotala=2*91.75+2*47.55=220.45Aacoperisului=220.45-2.3-4.52=213.63m2 Calculul pierderilor de material:

Pentru a calcula pierderile de material se face diferena dintre suprafaa necesar i suprafaa util, adic n suprafaa util intr i suprapunerile de 10cm pentru fiecare fie, iar n suprafaa necesar se include necesarul de material care urmeaz a fi procurat.

Pierderile=Sn-Su=254.26-213.63=22.63m2

(1)

Coeficientul de pierderi:

Kp=Su/Sn=254.26/213.63=1.30(2)Tabelul 2.6 Calculul tiglei metalice a acoperisuluiSuprafaaNumarul de foi necesareSuprafaa necesar m.pSuprafaa util m.p

S1972,8471.96

S2868,8452.58

S3365.4262.58

S4365.4262.58

S5327.9818.02

Total26254.26213.63

Avem o perdere de 22.63m.p pentru un m.p de tigla metalica trebuie sa achitam 230 lei atuci vom avea o perdere de :22.63*230=5205lei perdere la executarea acoperisului din tigla metalica . Ce este de fapt tencuiala casei?Asa cum spuneam la definitiamortarului, el se foloseste la zidarie dar si la tencuieli. Practic stratul de mortar de aproximativ 2-2,5 cm aplicat peste zidarie (la interiorul si la exteriorul constructiei) si pe tavane, reprezinta tencuiala casei. Cu acest strat de mortar zidurile si tavanele vor fi protejate si netede.

Tencuiala exterioara: In cazul casei mele, zidurile sunt ridicate cu caramida de 38Sth, iar peretii nu sunt placati cu polistiren. Asadar, grosimea finala a zidurilor, tencuite la exterior si la interior, este de aproximativ 42-43 cm. Pentru casele placate cu polistiren exista varianta aplicarii polistirenului direct peste caramida (in cazul in care zidaria este dreapta).

Tencuielile pot fi facute pe caramida, BCA, pe plase de suport, pe beton armat etc

Care sunt etapele tencuielii

Stropul.Acesta se aplica primul si reprezinta suportul pentru prindea corecta a tencuielii. Stropul va fi aplicat pe toata suprafata care va fi tencuita si care in prealabil va fi curatata de impuritati. Aplicarea stropului se va face cu mistria sau canciogul si va avea 2-3 mm.Grundul sau tencuiala grosiera.Dupa aproximativ o zi-doua de la aplicarea stropului se va incepe tencuiala propriuzisa, care va fi facuta cu mortar (apa, ciment, nisip si var etc) si va avea 2-2,5 cm grosime. Pentru tencuieli este necesar ca temperatura sa fie peste 4-5 grade.

Tinciul.Rolul tinciului este de a nivela/netezi suprafata tencuita. Tinciul se gaseste la saci in depozite sau magazine specializate. Exista tinci de exterior si tinci de interior. Cel de interior este mult mai fin. Aplicarea tinciului se va face cu gletiera.

Gletul.Gletuirea peretilor duce la o finisare totala. Gletul, care se gaseste in comert, se aplica peste tinci, iar peretele va deveni sticla. Adica foarte neted. Aplicarea gletului se face cu gletiera.

Lavabila.Dupa ce se slefuiesc pereti, se sterg de praf si impuritati, se poate aplica vopseaua finala (in diverse culori) vopseaua lavabila.

Cand se aplica tencuiala.Indicat ar fi (parerea mea) ca tencuiala sa se faca dupa montarea tamplariei (geamuri usi termopan) sau in cazul in care s-a ales ca tamplaria sa fie montata apoi, sa nu se finisieze glafurile interioare sau exterioare cand se executa tencuiala.Dupa montarea tamplariei, aceasta va fi protejata cu folii (vezi imaginile).

Pentru tencuiala exterioara vor fi necesare schele (asa cum pot fi vazute in pozele de mai jos), pentru cea interioara sunt de ajuns, in mod normal, capre de lemn

Ferestrele sunt unele dintre cele mai importante elemente arhitecturale ale oricrei construcii locative. Alegerea corect a ferestrelor are un impact nu doar asupra aspectului arhitectural al cldirilor, interiorului, dar cel mai important, asupra climei n interiorul cldirii i, n consecin, asupra sntii i bunstrii oamenilor.

Astzi este oferit o varietate mare de tipuri de ferestre. La prima vedere, acestea sunt similare, dar lucrurile nu stau chiar aa. Diferite tehnologii de producie, diferii productori, compoziia echipamentului i calitatea componentelor constituie o parte din factorii, care disting ferestrele.

Noi oferim ferestre de profil german REHAU, longevitatea crora este de cel puin 50 de ani de funcionare. n producia standard se utilizeaz:

profil din 3 camere al companiei germane REHAU, armatcu oel zincat, care asigur rigiditatea i rezistena construciei ferestrei termopan duble de nalt calitate, realizate din geam lustruit. 4-16-4 mm

garnitur de etanare cu contur dublu produs de compania german DEVENTER, care asigur etaneitate.

furnitura companiei austriace ROTO, care asigur confortabil perimetrul canatul se potrivesc asigur aderarea compact a cadrului pe ntregul perimetru garanteaz o izolare excelent i fonic, durabilitatea i uurina de ngrijire a ferestrelor.

mecanismele de deschidere a ferestrelor sunt realizate ntr-un stil modern, nu necesit ngrijire special i permit s deschidei cadrele ferestrelor n 2 sec

Hidroizolarea orizontal se execut din mortar de ciment M100 cu grosimea 20mm cu adaus de sticl solubil, cea vertical a pereilor subsolului se realizeaz prin vopsire a suprafeilor exterioare a pereilor subsolului cu dou straturi de bitum ferbinte H-IV pe un strat de grund.

Astuparea i compactarea locaurilor gropii de fundare i sub pardoseli n subsol se realizeaz pe straturi de 200mm cu umezire a solului PereulPereul este destinat pentru evacuarea apelor de la pereii cldirii, are nclinaia de i