Aja Raden

rffiIRTrRiltilAft

t

traducere din Limba englezd de

LOREDANA BUCUROAIA

Cuprins

Prefafd ............ .................7

I. VREAU. Dorinfe, dezlluzii pi efectul raritdfii

1. PASTREAZARESTULCumpdr Manhattan, dau la schimb mirgele (1626).......................... 15

2. PRECEDENTELE SUNT PENTRU TOTDEAUNAPrimul inel de logodni cu diamante (1,477) .......................................49

3. CULOAREABANILORPapagalul de smarald, facerea pi desfacerea Imperiului Spaniol...86

II. IAU. Obsesii, posesiuni pi mecanismele rdzboiului

4. IMPORTANTACELEBRITATIIColierul care a dat startul Revoluliei France2e.............................. 138

5. SALUT,MARINARE!Cum o perld imensi gi competilia dintre rudeau conturat soarta nafiunilor (1786).............. ........196

6, VECHIUL]OCDE,,ALBA-NEAGRA"Oudle de aur care au fondat start-up-ul sovietic(1929)..................255

III. AM. Industrie, inovalie pi luminifa de la capitul tunelului

7. FIRAGULDEPERLEAL9EFULUICultura perlelor, perlele de culturi pi goana Japonieispre modernitate (1930) ................323

8. SINCRONIZAREAETOTUL.Primul Rizboi Mondial pi primul ceas de mAnd (1876).................367

Postfald. Obiecte de pref ...................409

Mullumiri..... ..............412

I

VREAU

Dorinfe, deziluzii si efectul raritdtlii

CAt valoreazd, o piatrd? Depinde de piatrS, evident.intrebarea corectd este: care sunt criteriile noastre? Cum

apreciem valoarea unei pietre? in funcfie de frumuseleaei? E gi acesta un factor, dar nu intotdeauna. in plus,disculia ne duce inapoi, la chestiunea criteriilor: cumjudecdm corect frumuselea unei pietre? Frumusefea este

importantd, dar gi extrem de subiectivd.

Dimensiunea conteaz6., dar numai odatd ce a foststabilitd valoarea absolutd. Un rubin de dimensiuni marivalorcazi,, evident, mai mult decAt un rubin de dimen-siuni mici. Dar, in acelagi timp, un rubin mic valorcazi.mai mult decAt o podea enormd fdcutd din marmuri, asa

cd dimensiunea, cu siguranfd, nu este decisivi. Acelaqi

lucru este valabil gi pentru calitate: un cuarf fdrd cusur

este tot un... cuarf.

Deci cAt valorcazi o piatrd? Cum se transformd o piatrd

intr-o bijuterie? Cum ajunge o bijuterie sd fie neprefuitd?

Nu tocmai surprinzdtor, rispunsul poate fi gdsit intr-oanalizd generald a valorii fluctuante a unor resurse precumporumbuf orzul, orezul sau petrolul brut. Ce determind

cregterea subitd a valorii acestor resurse? Raritatea lor. $ice le prdbugegte valoarea? Suprasaturarea - atunci cAnd

oferta depdgegte cererea.

PIETRE PRETIOASE I3

Acelagi lucru este valabil qi pentru pietre. in final, nufrumusefea le determind valoarea, nici dimensiunea saucalitatea, cu toate cd fiecare dintre aceqti factori suntimportanfi.l Se pune problema raritdfii cu care se gdsesc;extremele la care trebuie sd ajungd o persoand pentru aobfine o anumitd piatrd. Este vorba despre acel sentimentamefitor care apare atunci cAnd delii un obiect pe care nu_lare nimeni altcineva sau il au doar foarte pufini oameni.

Cuartul este comury de aici gi problema lui. Valoareavine din raritatea perceputi iar reversul este gi el valabil.Imediat ce un obiect devine prea accesibil, acesta isi pierdestrdlucirea. fn definitiv, dacd ai putea si cumperi o roci depe Lund (spre deosebire de verii ei mai sdraci, meteorifii,care se vAnd la set de cAte doudzeci, pentru doar zececenfi), aceasta ar costa mult mai mult decAt un diamant.E evident cX dificultatea cu care obtinem o piatrd este,in buni mdsur5, ceea ce o transformd in biiuterie, fiind inacelagi timp gi motivul pentru care ne-o dorim.

Acest capitol vorbegte despre reala valoare imaginard abijuteriilor. Vi se pare un paradox formularea aaloareimaginard realS? Mai gAndili-vi. Valoarea unui obiectdepinde in mare parte, dacd nu in intregime, de cAt devaloros (adic5" rar) il percepem noi a fi - aga cum istoriane-a demonstrat in repetate rAnduri. Fiecare dintrepovestirile din primele trei capitole examineazi felul incare determinim, credm gi, uneori, ne imagindm valoarea,observAnd totodatd modul in care povestea noastricolectivd a fost influenfati de aceste aprecieri.

1 Chiar gi conceptul de frumusefe este variabil 9i nesigur . O femeiefrumoasi din anii 1800 ar fi pe o bandi de alergat in zilele noastre, pentrucd in secolul XXI doamnele mai plinufe sunt la fel de firegti precum car_tofii prdjifi, pe cAnd acum o suti de ani (inainte de Revolufia Industriald)femeile cu mai multe forme dec6t oase nu erau intAlnite atAt de des. Ceeste la modd intr-un secol se demodeazd in urmdtorul, iar singurul lucruconstant este impulsul de a obEine orice e rar (n.a.).

L1 Aja Raden

1

PASTREAZA rusTuI

Cumpdr Manhattan, dau la schimb mdrgele(r626)

,,intrebat de un antropolog cum numeau indienii America

inainte de venirea oamenilor albi, rdspunsul unui indian a

fost simplu: .A noastrd.>"

VINE DELORIA JR.

,,Gunoiul unui om, comoara altuia."

PROVERB

in epoca explordrilor - care ar fi putut, la fel de uqor, sd

fie numitd gi epoca exploatdrilor - Europa igi extindea

cunogtinlele despre lumea inconjurdtoare. $i ficea asta

prin cuceriri, pentru care nu avea niciun sentiment de vino-

v5!ie. Ce ircepuse ca o simpld cursh spre piefele de mirode-

nii qi de pietre prelioase din India qi Asia se transformase

rapid intr-o competifie pentru cucerirea lumii.Portughezii apelau la forla brutd pentru revendicarea

de noi plmAnturi, iar conchistadorii spanioli se declarau

alegi de divinitate si guverneze lumea. Englezii nu simleau

PIETRE PRETIOASE r5

nevoia sd-gi explice cuceririle ?n niciun fel. Dar olandezii,poate cei mai ciudafi dintre exploatatori, preferau sdcumpere fdri. in 1626, un olandez pe nume peter Minuita cumpdrat insula Manhattan de la indienii Lenape, oramurd esticd a tribului Delaware Nation, in schimbulunei sume modice, sub forma unor mirgele de sticld gi aaltor fleacuri ornamentale, in valoare de doudzeci sipatru de dolari.

Povestea achizifiondrii insulei Manhattan este unadintre cele mai discutabile si mai controversate din istoriaAmericii. Acea vdnzare modestd a rdmas in istorie dreptcea mai mare inseldtorie sdvArsitd vreodatd. Legendarulschimb a tot fost disecat si reexaminat, in speranfa cd se vadovedi un simplu mit. Unii resping intAmplarea din starfpretinzAnd cd este apocrifd - cd acel schimb scandalosn-ar fi avut loc niciodatd. Afacerea pare atAt de nedreaptdincAt existd persoane care sugereaz6. c6 insula ar trebuireturnatd proprietarilor inifiali.

Dar lucrul cel mai surprinzdtor in legdturd cu intreagatranzaclie este cd, irr1.626 9i mult timp dupd, ambele pdrfiau Iostfoarte multumite de ea.

SALUT, FATA PATIDAI

in mai 1626, peter Minuit lucra pentru VereenigdeOost-Indische Compagnie, care se traduce aproximativprin,,Compania Olandezi a Indiilor de Est,,. De acuminainte o vom numi pe scurt VOC. Minuit a fost autorizatde superiorii sdi de la VOC sd cumpere o intindere depdmAnt suficient de mare gi de feritd de primejdii, pentrua asigura consolidarea coloniei olandeze.

Nu era primul olandez care explora Lumea Noud.Minuit nu era nici micar primul guvernator al Noii Olandeinsdrcinat de VOC sd cumpere o fard. El l_a inlocuit pe un

I6 Aja Raden

bdrbat numit Willem Verhulst, care s-a dovedit a fi undelapidator qi o persoand foarte nepopulard in rAndulcolonigtilor din subordinea lui. Se pare cd a fost totodatdun om de afaceri incompetent - ceea ce era si mai rdu,dupi standardele VOC -, nereuqind sd incheie o afacere desucces cu indienii Delaware, aga cum fusese imputernicit.

Toli agenlii VOC (gi, prin extensie, colonigtii olandezi)aveau ordine clare sd se poarte ,,civilizat qi respecfuos" inrelaliile cu toti ,,indienii", in primul r6nd pentru ci LumeaNoud reprezenta o afacere pentru olandez| iar cAnd

indepirtezi oamenii cu care ar trebui si lucrezi rdmAifdrd niciun profit.l

Pe 23 septembrie L626, cAnd Verhulst, cdzutin dizgra-

lie dupd ce indepdrtase deja cam pe toatd lumea, a fostrechemat imediat la Amsterdam, postul de guvernator a

fost preluat de Peter Minuit. Minuit nu a pierdut deloctimpul si, imediat ce a primit autorizarea de la VOC, acumpdrat, in mai '1.626, insula Noul Amsterdam, asa cum a

fost ea redenumitd. Apoi Minuit, impreuni cu alfi cincibdrbali, au fdcut practic aceeagi inlelegere cu tribul indianCamarsee, in sdrimbul a ceea ce astdzi numim Staten Island.Iar actul de vAnzare existd qi in prezent in Amsterdam.Deci povestea nu e apocrifd.

1 Verhulst avea instrucfiuni clare de la VOC, compania care finanfaconstruirea coloniei, iar acestea sunau cam aga:

,,in cazulin care existi indieni care hXiesc pe pimAntul menfonat ante-rior sau au pretenlii asupra acesfuia ori asupra unui alt pimAnt care ne-ar finoud de folos, indienii nu trebuie indepdrtaf, cu forfa sau prin ameninfdri,ci trebuie convinEi si plece cu vorba buni sau oferindu{e ceva care sd le sa-tisfacX cererile; dacd nu se poate, atunci trebuie lSsa$ sd trdiascX printre noi,redactAndu-se un conhact care se fie semnat de ei in felul lor, pentru ci astfelde contracte se pot dovedi foarte utile companiei cu alte ocazii."

[A. J. F. Van Laer, fr aducdtor, Docummls Relating to N ew N ethalands, 1624-L626, in Huntington Hartford Library,San Marinq Catforna 1924, pp. 5I-52.1

Pe scurt, VOC voia sd spr.rnd: Nu ne faceli de rds, Nu minlif, nu furali, nu-immnf pe lncalnici, nu distrugeli proprietdli qi nu omorAf pe nimeni dec6t dacd o

meritd cu adeudraf. Cu alte cuvinte: Purtoli-odfrumos, copii! (na.).

PIETRE PRETIOASE

CAnd Minuit a abordat un grup de locuitoril ai NouluiAmsterdam-, insula Manhattary asa cum este ea denumitdin prezent - a ficut-o cu intenfia sd cumpere insula la unpref corect sau, cel pufirU la un pref care era perceput cafiind corect de cdtre toli cei care locuiau acolo.

Totusi, pe 4 mai 1.626, insulaManhattan a fost vAndutide ,,localnici" in schimbul unor mdrgelele, al unor nasturiqi tinichele in valoare de saizeci de guldeni (calculali laaproximativ doudzeci qi patru de dolari).

O nebunie, nu? Cu siguranfd cineva a fost pdc6lit.Oare? Potrivit profesorului Raymond Fogelson, de la

University of ChicagO o autoritate in domeniu, nu existdnicio indoiald ci tranzacfia a avut loc gi c6 a implicat mdr_gele. Dar indienii Lenape cu care a negociat Minuit aveauprobabil impresia cd vAnd doar dreptul de a trdipe insulisau de a-i folosi resursele, aga cum procedau gi ei la rAndullor, qi nu dreptul de proprietate asupra pdmAntului qi, inniciun caz, dreptul de a-i impiedica pe attii se-l foloseascd.CAnd am discutat cu profesorul Fogelson pe aceastd temi,el a consimlit cd, la momentul vdnzdrii, indienii erau cusiguranfd congtienti de afacerea pe care o fdceau qi, maiimportant erau perfect mullumi[i de prelul oblinut.

Ceea ce ne lasd cu o intrebare sAcAitoare gi deconcer_tantd: de ce ar fi vAndut indienii Lenape, aflAndu-se indeplindtatea facultdfilor mintale gi avAnd o inteligenfdcomparabili cu a celeilalte pirfi, orice, chiar qi dreptul defolosire a pdmAntului, in schimbul unor mdrgele de sticldgi al unor nasturi?

1 Probabil era vorba despre indienii Lenapg dar cei din tribul Car_

i:iT: utr," se pare faimoqipentru faptul ci vindeau orice teren pe carese mtampta sa_ pageascd, oricui se oferea sd_l cumpere, iar apoi igi con-tinuau drumul. Conform istoricilor, printre care qi Ruy-o.rd FogelsoryMa$1ttalql, dar gi alte zone din regiirne au trebuit cumpirate in iepeta_te rAnd_uri,. de.la diferifi v6nz5tori, d-e citre reprezentanlii yOC. Oai cinea fost pdcdlit pdnd Ia urmd? (n.a.).

18 Aja Raden

Existd multe posibile rdspunsuri, dar cel mai evidenteste Ei cel mai simplu: valoarea este relativS. DacX

Minuit le-ar fi oferit indienilor Lenape un sac plin cudiamante, nimeni n-ar fi pus sub semnul intrebdrii inte-gritatea tranzacfiei. Pentru cd mdrgelele de sticld sunt gi

mai pufin valoroase pentru noi decAt erau atunci pentruolandezi, presupunem automat cd indienii au fostingelafi. Dar supraabundenla provoacd intotdeaunadepreciere - de pildd, dacd nu s-ar pune problema valo-rii lor pe piala internafionald, localnicii din Myanmarprobabil cd nu ar da doi bani pe rubinele intAlnite de eila tot pasul, la fel cum ni se intAmpld noud cu mdrgelelede sticlS.

De fapt, pietrele prefioase nu sunt altceva decAt seg-

mente de roci colorate. Simple pietre cu denumiri speciale.

Adevdratele bijuterii sunt obiecte frumoase si rare. Lucruripe care ni le dorim, pentru cd foarte pufini alfi oameni le

au. Le vrem qi mai mult, daci vin din locuri indepdrtate,exotice. Valoarea lor este, gi aga a fost dintotdeauna,noudzeci la suti imaginard.

PUTEREA ECONOMICA A DORINTELOR

Valoarea imaginard este inseldtoare gi se poate transformafoarte ugor in realitate. Oricine e familiarizat cu tulipomanialdin anii 1630 gtie ci o reclamd care prinde la public poatesd duci departe, transformAnd un fleac aspecfuos intr-ohimeri economicd.

Tulipomania este denumirea dati unui fenomen foarte

ciudat, care a luat prin surprindere fdrile de Jos in anii1630 gi a dat peste cap intreaga economie olandezd intr-o

1 Sau,,nebunia lalelelor" (n. tr.).

PIETRE PRETIOASE

singurd siptdmAnd. Iar repercusiunile negative sigur n_aufost imaginare.

Cu toate cd lalelele sunt puternic asociate cu Olanda(din motive care vor deveni evidente), ele nu sunt originaredin Europa. Lalelele provin din exoticul gi interesantulOrient Apropiat - mai exact, din Turcia. pAnd in 1559, nicimdcar nu apdruperd in Europa. Timp de aproape undeceniq interesul la nivel local s_a rdspAndit foarte lent.Dat, treptat, popularitatea lor a crescut, in special in rAn_dul celor bogafi gi competitivi, iar pia{a bulbilor de laleles-a extins, aqa cum se intAmpld de obicei cu lucrurilefrumoase gi nou apdrute.

PAnd in 1600, lalelele au pdtruns in toati Europa deVesf in acel an ajungAnd pentru prima dati gi in Angliu. t ,urmdtorii treizeci de ani, popularitatea lalelelor a crescutrapid. Fenomenul a atins un punct culminant in 1637, incele trei luni din perioada februarie_mai, cAnd lalelele aucreat prima himerd economici din istorie.l

in7630,tofi cei bogafi defineau colecfii de lalele. Deve_nise ceva aproape obligatoriu. Un olandez instdrit care nuavea mdcar o grddind cu lalele, oricAt de modesti ar fi fostconsiderat indezirabil in cercurile lui sociale. pe mdsurd cevaloarea lalelelor crestea, se intefea gi nevoia de a le definepentru a-fi pdstra pozilia sociald. preturile au crescutvertiginos, iar bulbii erau vAndufi contra unor sume ame_fitoare. in ultimii ani ai fenomenului, pAnd in 1.637, manialalelelor se rdspAndise gi ir:r rAndul clasei mijlocii, cu toatecd, in doar cA,tiva ani, un singur bulb ajunse se sd coste mai

_ - : O fost, cu siguran{i, prima bine documentatd: in 1g41, Charles

Mackay a relatat tot ceea ce s-a intAmplat intr_o carte de o mie de paginicu titlul Memoirs of Extraordinary popular Delusions and the MadieJs ofCrowds, explicAnd modul in care a apdrut, s_a extins qi a explodat toatdaceasti nebunie. A {ost o carte atat de influentd, incAt se retipiregte qiastdzi, fiind o lecturi obligatorie pentru viitorii economisti (n.a.).

Aja Raden

mult decfrt o casd relntia modestd.l Definerea unei asemenea

plante - la fel ca in cazul diamantelor, in zilele noastre -reprezerrta dovada ci apartineai unei anumite clase, chiar

dacd poate nu ili permiteai prelul exorbitant. Spre sfArgitul

IuiL636, in culmea fueneziei, cei din clasele de mijloc gi de

jos au ajuns s5-Ei vAndd casele gi terenurile agricole pentru

a-qi achizifiona cAte un singur bulb. La fel ca speculanliicontemporani de imobile, toatd lumea credea cd valoarea

bulbilor era reald gi cd nu poate decAt sd continue sd creascS.

Cel mai scump bulb de lalea vAndut vreodatd a fost

Semper AugustLts, o floare drdgufd, in nuanfe de rogu Ei alb,

obfinuti in schimbul echivalentului a doisprezece acri de

teren construibil, de primd. mknd. in februarie 1.636, cdnd s-a

atins apogeul nebuniei, sumele cu care se vindeau bulbiide lalea erau atAt de exagerate, incAt o mAnd de oameni

s-au imbog5lit, iar restul, adicd majoritatea, s-au inglodatin datorii pAnd peste cap, fiind luafi pe sus de trenezialalelelor qi nebdnuind ci erau pe cale sd piardi totul.

in aceeagi lund s-a intAmplat un lucru gocant: in Harlem

a avut loc o licitalie de lalele, cu intrare doar pe bazd de

invitalie, dar la care n-au prea existat participanfi. Proba-

bil cd egecul acelui eveniment foarte exclusivist se datoraizbucnirii unei epidemii de ciumd bubonicd, in exact

aceeaqi zond in care avea loc gi licitafia.Cu toate acestea, oamenii au inceput si se panicheze -

din cauza lalelelor, nu a ciumei. CAnd o singurd licitalie nua reugit sd adune mulfimile agteptate, toatd lumea ainceput sd se indoiascd de atractivitatea bulbilor (deci gi

de valoarea lor financiard). Acea licitalie fird succes a fost

catalizatorul de la care a pornit echivalentul pribugiriibursei pe piafa lalelelor.

1 Robert O'Brien gi Marc Williams, GIobaI Political Econorny: Eaolution

and Dynamics, Palgrave Macmillary New York, 2014, e-book (n.a.).

PIETRE PRETIOASE ZI