Piata gazelor naturale in Romania si liberalizarea preturilor Romania are cea mai mare piata de gaze naturale din Europa Centrala, piata care in ultimele decenii a suferit modificari structurale considerabile din cauza evolutiilor economice pe plan local si, in ultima perioada, din necesitatea implementarii directivelor europene in acest domeniu (in special liberalizarea preturilor gazelor naturale si implementarea principiului disocierii activitatii). Impactul a fost major, afectand toate subsistemele industriei, toti participantii, de la structura cererii pana la structura ofertei, inclusiv performantele societatilor ce opereaza in industrie. Liberalizarea pietei, impusa in conditiile de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, prevede disocierea activitatilor in cadrul pietei gazelor naturale. Din punct de vedere structural, aceasta a fost cea mai mare provocare pentru guvernul nostru, provocare ce s-a materializat in separarea activitatilor de producere, transport, distributie si furnizare si a dus la structura actuala. Liberalizarea implica si eliminarea tarifelor reglementate, provocarea de actualitate pentru guvern. In mod evident, liberalizarea preturilor impacteaza puternic veniturile SNG, SNP si TGN, insa nerespectarea termenelor initial stabilite si a graficului de liberalizare de catre autoritati (bineinteles, spre protectia consumatorului final), adauga incertitudine rezultatelor financiare si estimarilor in cazul unora dintre cele mai puternice si stabile societati listate pe Bursa de Valori Bucuresti. Structura pietei gazelor naturale Conform legii energiei electrice si a gazelor naturale (123/2012), participantii la piata de gaze naturale sunt: productorii, operatorii sistemului de transport si de sistem, operatorii pietelor centralizate de gaze naturale, operatorii de distributie, operatorii de inmagazinare/stocare, furnizorii si clientii finali. La finalul anului 2015, conform ANRE, existau 85 de persoane juridice licentiate care desfasoara activitati in sectorul gazelor naturale. Locul celor trei emitenti listati pe BVB amintiti anterior in cadrul pietei gazelor naturale la final de 2015 a fost urmatorul: • Romgaz (SNG): producator, importator, furnizor, • OMV Petrom (SNP): producator, importator si furnizor, • Transgaz (TGN): unicul operator al Sistemului National de Transport (SNT), in cadrul caruia intra si operatorul de piata. In 2015, 94.85% din productia de gaze naturale din Romania a fost acoperita de doar doi producatori, si anume Romgaz si OMV Petrom. Clienti finali Casnici si industriali Distributie si furnizare E.ON Distributie, GDF Suez Inmagazinare Romgaz, Depomures Transport Transgaz Productie OMV Petrom, Romgaz, Amromco Reglementare ANRE Romgaz, OMV Petrom si Transgaz sunt emitentii de pe BVB afectati de schimbarile din piata gazelor naturale Declinul consumului de gaze naturale cu 4.61% si cresterea pretului practicat in medie cu 5% in 2015 s-a reflectat in rezultatele SNG, SNP (Downstream Gas) si TGN. Pretul practicat pe piata concurentiala a urcat in medie cu 3% in 2015 fata de 2014 (78.26 Lei/MWh vs. 75.82 Lei/MWh), iar pe piata reglementata cu 9% (56.60 Lei/MWh vs. 51.98 Lei/MWh). In conditiile unui grad de deschidere mediu de 64.1% in 2015 se ajunge la un pret mediu practicat de 70.47 Lei/MWh, fata de 65.09 Lei/MWh in 2014 (grad mediu de deschidere in 2014 de 55%). Ca urmare, valoarea totala a consumului a urcat de la un an la altul cu 3%, in ciuda scaderii efective a cererii cu 4.61%. Nu doar evolutia consumului si a pretului gazelor naturale afecteaza rezultatele companiilor din domeniu in privinta a ceea ce tine de specificul industriei, ci si sursele de consum (productie interna sau import), evolutia exporturilor si structura concurentiala. Importurile de gaze naturale au scazut considerabil in ultimii ani, de la 15.28% din totalul consumului in 2013 la 7.47% in 2014 si la 2.39% in 2015. Sursa: BRK Financial Group 75% 80% 85% 90% 95% 100% 105% - 5 10 15 20 25 Consum total in Miliarde MWh Evolutia consumului de gaze naturale in Romania in perioada 2013 - 2015 Consum total Consum din productia interna 25.08.2016
Transcript
Piata gazelor naturale in Romania si liberalizarea preturilor
Romania are cea mai mare piata de gaze naturale din Europa Centrala, piata care in
ultimele decenii a suferit modificari structurale considerabile din cauza evolutiilor economice
pe plan local si, in ultima perioada, din necesitatea implementarii directivelor europene in
acest domeniu (in special liberalizarea preturilor gazelor naturale si implementarea
principiului disocierii activitatii). Impactul a fost major, afectand toate subsistemele industriei,
toti participantii, de la structura cererii pana la structura ofertei, inclusiv performantele
societatilor ce opereaza in industrie.
Liberalizarea pietei, impusa in conditiile de aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana, prevede disocierea activitatilor in cadrul pietei gazelor naturale. Din punct
de vedere structural, aceasta a fost cea mai mare provocare pentru guvernul nostru,
provocare ce s-a materializat in separarea activitatilor de producere, transport, distributie si
furnizare si a dus la structura actuala.
Liberalizarea implica si eliminarea tarifelor reglementate, provocarea de actualitate pentru
guvern. In mod evident, liberalizarea preturilor impacteaza puternic veniturile SNG,
SNP si TGN, insa nerespectarea termenelor initial stabilite si a graficului de
liberalizare de catre autoritati (bineinteles, spre protectia consumatorului final), adauga
incertitudine rezultatelor financiare si estimarilor in cazul unora dintre cele mai
puternice si stabile societati listate pe Bursa de Valori Bucuresti.
Structura pietei gazelor naturale
Conform legii energiei electrice si a gazelor naturale (123/2012),
participantii la piata de gaze naturale sunt: productorii, operatorii sistemului
de transport si de sistem, operatorii pietelor centralizate de gaze naturale,
operatorii de distributie, operatorii de inmagazinare/stocare, furnizorii si
clientii finali. La finalul anului 2015, conform ANRE, existau 85 de
persoane juridice licentiate care desfasoara activitati in sectorul gazelor
naturale.
Locul celor trei emitenti listati pe BVB amintiti anterior in cadrul pietei
gazelor naturale la final de 2015 a fost urmatorul:
• Romgaz (SNG): producator, importator, furnizor,
• OMV Petrom (SNP): producator, importator si furnizor,
• Transgaz (TGN): unicul operator al Sistemului National de Transport
(SNT), in cadrul caruia intra si operatorul de piata.
In 2015, 94.85% din productia de gaze naturale din Romania a fost
acoperita de doar doi producatori, si anume Romgaz si OMV Petrom.
Clienti finali Casnici si industriali
Distributie si furnizare E.ON Distributie, GDF Suez
Inmagazinare Romgaz, Depomures
Transport Transgaz
Productie OMV Petrom, Romgaz, Amromco
Reglementare ANRE
Romgaz, OMV Petrom si Transgaz sunt emitentii de pe BVB afectati de schimbarile din piata
gazelor naturale
Declinul consumului de gaze naturale cu 4.61% si cresterea pretului practicat in medie cu 5% in 2015 s-a reflectat in
rezultatele SNG, SNP (Downstream Gas) si TGN. Pretul practicat pe piata concurentiala a urcat in medie cu 3% in 2015 fata de 2014
(78.26 Lei/MWh vs. 75.82 Lei/MWh), iar pe piata reglementata cu 9% (56.60 Lei/MWh vs. 51.98 Lei/MWh). In conditiile unui grad de
deschidere mediu de 64.1% in 2015 se ajunge la un pret mediu practicat de 70.47 Lei/MWh, fata de 65.09 Lei/MWh in 2014 (grad
mediu de deschidere in 2014 de 55%). Ca urmare, valoarea totala a consumului a urcat de la un an la altul cu 3%, in ciuda scaderii
efective a cererii cu 4.61%.
Nu doar evolutia consumului si a pretului gazelor naturale afecteaza rezultatele companiilor din domeniu in privinta a ceea ce tine de
specificul industriei, ci si sursele de consum (productie interna sau import), evolutia exporturilor si structura concurentiala. Importurile
de gaze naturale au scazut considerabil in ultimii ani, de la 15.28% din totalul consumului in 2013 la 7.47% in 2014 si la 2.39% in 2015.
Sursa: BRK Financial Group
75%
80%
85%
90%
95%
100%
105%
-
5
10
15
20
25
Consum
tota
l in
Mili
ard
e M
Wh
Evolutia consumului de gaze naturale in Romania in perioada
2013 - 2015
Consum total
Consum din productia interna
25.08.2016
Romgaz
OMV Petrom
Transgaz
Venituri din productia interna si importuri: structura
consumului de gaze naturale in Romania a influentat puternic
rezultatele Romgaz, in conditiile in care veniturile aferente
gazelor achizitionate din import pentru revanzare au scazut in
2015 fata de 2014 cu 96%. Veniturile din gazul vandut din
productia interna au scazut cu doar 7%.
Cota de piata: scaderea veniturilor generate local de catre
SNG nu vine doar din scaderea cererii pe plan intern, ci si din
schimbarile de structura concurentiala din industrie. Pe
segmentul de productie, cota de piata a SNG a scazut
constant in ultii trei ani (de la 50.63% in 2013 la 48.73% in
2014 si la 49.51% in 2015). SNG a pierdut teren si pe
segmentul de furnizare, cota sa de piata scazand de la
46.72% in 2013 la 46.13% in 2015.
Importurile s-au diminuat considerabil in ultima perioada,
de la o cota de piata de 16.15% din totalul importurilor,
ajungandu-se la o cota de piata de 0.79% in 2015.
impactul este dublu avand in vedere si scaderea drastica a
importurilor din consumul total. Doar in 2015 cifra de afaceri
a Romgaz a scazut cu peste 112 mil. Lei exclusiv pe fondul
scaderii importurilor (scadere totala de 468 mil. Lei). Astfel,
2% din scadere este atribuibila declinului veniturilor din
importuri.
Productie Transport
48.51% 100%
Import
0.79%
Furnizare interna
22.47%
8864.72 3367.32
7.42 6.89
8.27 9.24
2.94 3.86
2015 2015
2.7000 27.6100
11.74 9.65
0.99 0.88
Downstream
Gas
C ifra de afaceri 4052.68 13952 4002.27 1663.4
F ata de 2014 -10% -16% 10% 0.5%
EB IT D A 2262.44 5533.2 -5.72 800.808
F ata de 2014 -12% -24% 93% 0.5%
P ro f it net 1194.3 -630.64 -130.09 488.73
F ata de 2014 -15% n.a. n.a. -3%
EP S 3.1 -0.01 n.a. 41.51
C ifra de afaceri 2040 892
F ata de S1 2015 -16% 5%
EB IT D A 1037 428
F ata de S1 2015 -3% 3%
P ro f it net 615 282
F ata de S1 2015 -20% -12%
C ifra de afaceri 3770 1566
F ata de 2015 -7% -6%
EB IT D A 1927 668.33
F ata de 2015 -15% -17%
P ro f it net 1086 410.5
F ata de 2015 -9% -16%
EP S 2.83 35.16
2014
0.0112
4.33
D o meniu
% din to tal impo rturi
D o meniu
Sursa: Prelucrari BRK Financial Group, Situat ii f inanciare companii, Bloombrg, BVB, Rapoarte ANRE
B eta
C o ta de piata
C apitalizare (mil. Lei)
P / E
Ult imul dividend
D ividend (Lei/ act iune)
D ivY
2015
(M il.
Lei)
Est imat
2016
(M il.
Lei)
*OM V Petrom Gas + OM V Petrom (Sucursale) conform raportului anual 2015 ANRE
S1 2016
(M il.
Lei)
3.02
Romgaz Transgaz
P / E Est .
EV/ EB IT D A Est .
OMV Petrom
Productie
46.13%
Import
0.05%
Furnizare interna
30.04%*
14642.50
n.a.
11.26
D o meniu
C o ta de piata
1247
n.a.
0.024
1.02
17371
25%
5077
-8%
7192
-18%
2308
405
-26%
-61%
Venituri din productia interna si importuri: vanzarile catre
terti din segmentul Downstream Gas al SNP in 2015 au fost
de 4002 mil. Lei in 2015, cu 10% peste nivelul din 2014, iar
pierderea de 853 mil. Lei in 2014 s-a diminuat la 130 mil. Lei
in 2015.
Cota de piata: spre deosebire de evolutiile negative ale
SNG in ceea ce priveste cota de piata, SNP a inregistrat
fluctuatii nesemnificative. Cota de piata pe segmentul de
productie a scazut cu 0.6% in 2015 fata de 2013 (46.72% vs.
46.13%), iar pe segmentul de furnizare s-a mentinut
constanta de-a lungul celor trei ani studiati in jurul valorii de
30%. In ceea ce priveste importurile, cota de piata a SNP a
scazut in cei trei ani cu peste 50% (de la 0.11% la 0.05%).
Cifra de afaceri a Transgaz a crescut la final de 2015, in
ciuda scaderii consumului de gaze naturale cu aproape 5%.
25% din veniturile TGN nu provin din activitatea de
transport de gaze prin SNT. Cresterea de 0.5% s-a
datorat in cea mai mare parte veniturilor din activitatea
de transport international care au crescut cu 16% fata de
2014. Ponderea acestor venituri este de 19% din veniturile
totale ale societatii. Activitatea de transport international
nu este o activitate reglementata (se desfasoara prin
conducte ce nu fac parte din SNT) si are la baza trei
contracte ale TGN cu Gazprom Export si Bulgargaz EAD.
Astfel, preturile practicate nu sunt reglementate de autoritati,
ci stabilite prin negocieri intre parti. Este de mentionat faptul
ca doua din cele trei contracte ale TGN pe activitatea de
transport international al scadenta in 2016 (30.09.2016,
respectiv 31.12.2016).
Liberalizarea preturilor gazelor naturale
In momentul de fata, piata gazelor naturale din tara noastra se afla in mijlocul procesului de
tranzitie de la piata reglementata la piata concurentiala. Principala caracteristica a pietei
concurentiale este intocmai formarea pretului pe baza raportului cerere-oferta. Ca urmare,
ne regasim astazi intr-o etapa tranzitorie, formata din doua segmente: segmentul
reglementat (model de la care plecam si la care trebuie sa renuntam) si segmentul
concurential (model la care trebuie sa ajungem conform directivei UE).
Segmentul reglementat cuprinde activitati inca cu caracter de monopol, contracte in care
pretul este reglementat de catre ANRE. In 2015, consumul total de pe piata reglementata a
insumat 25% din totalul consumului anual (30 mld. MWh din 121 mld. MWh).
Segmentul concurential presupune formarea pretului pe baza mecanismelor concurentiale,
a raportului cerere-oferta. In 2015, consumul total de pe piata concurentiala a fost de circa
9.24 mld. MWh (conform datelor ANRE), ceea ce reprezinta 75% din consumul total de
gaze naturale din tara noastra dupa calculele noastre. Cu toate acestea, gradul de
deschidere a fost de 66.57% in decembrie 2015 conform datelor prezentate de ANRE.
0
2
4
6
8
10
12
Evolutia pretului de import al gazelor naturale in UE
(USD/mil. Btu)
Calendarul initial de liberalizare prevedea ca pana la final de 2018 pretul gazelor naturale
sa se formeze exclusiv pe baza concurentiala, insa acest grafic de liberalizare a suferit
numeroase modificari de-a lungul timpului, in special in ceea ce priveste preturile ce sunt
platite de consumatorii casnici. Pentru consumatorii non-casnici, preturile sunt considerate
a fi liberalizate in totalitate de la inceputul lui 2015.
La jumatatea acestui an, guvernul a suspendat cresterea gazelor din productia interna
(pana in martie 2017 cel mai probabil) dupa negocieri purtate cu FMI, Banca Mondiala si
UE. In urma negocierilor din 2015, termenul de liberalizare a fost extins de la 3 ani (2015 –
2018) la 6 ani (2015 – 2021). Incepand cu 1 iulie 2016 pretul pentru consumatorii casnici
trebuia sa ajunga la 66 lei/MWh, iar din aprilie 2017 pretul ar trebui sa fie 72 lei/MWh.
Majorarea de pret din iulie 2016, in vederea alinierii la preturile europene, a fost
suspendata avand in vedere ca pretul, la nivel european a suferit un trend descendent.
Majorarea pretului acum ar putea duce la un nivel de pret pe plan intern peste cel
european. Situatia in care pretul pe piata concurentiala ar fi situat sub pretul reglementat ar
fi ideala pentru liberalizarea totala a preturilor, insa evolutiile viitoare ale pretului european
concurential, in special pe perioada de iarna, ar putea genera socuri. Din acest motiv,
liberalizarea preturilor pentru consumatorii casnici va fi inghetata pana in primavara
anului viitor, conform Ministerului Energiei.
Sursa datelor: www.ycharts.com
0
50
100
150
ian. 2014
feb. 2014
mar. 2014
apr. 2014
mai. 2014
iun. 2014
iul. 2014
aug. 2014
sep. 2014
oct. 2014
nov. 2014
dec. 2014
ian. 2015
feb. 2015
mar. 2015
apr. 2015
mai. 2015
iun. 2015
iul. 2015
aug. 2015
sep. 2015
oct. 2015
nov. 2015
dec. 2015
Evolutia lunara a pretului mediu in perioada 2014 - 2015
