PIANUL

Ca orice tehnician, pianistul trebuie sI-gi culoasc[ unealta sa de lucru -.pianul. Cunoptelea nra3nismulniirrterior al acestui instrumint destul de compliiat ne di multe puncte de sprijin in ceea ce privegte stabilirea uneilegituri logice intre migclrile mlinilor pianistului 9i instrumenitul cu c"rJ va produc.e sunetele dorite.

- Piari'ul este instrumentul cel mai^ cunoscut gi poate cel mai rispindit pantru limbajul urriversal al muzicii.

Et este singurul instrument, allturi de otga mate,'caie poate reda orice fel de-lucrare muzicali, indiferent tle ritm,polifonie 9I armonie, flr[ concursul altui instrument,

-producind, din punct de vedere rn1zigaJ, impresia de cwatuplet, deslvhgit. i'ianul poate tleci lnlocui caructertti iotrifonic al unei 6rchestre, rethrclni astfel num[rul execr*an-

liloi [a unul sinltr. ega se^explicl marea sa popularitaie. brga, tlegi imit{ mai Iidel cohrit*I specific al diferitelorilstrunente, rlitne t6tu6i ln-infetioritate diir icest punct de vedeie din cauza constructiei sale monumentale. eafecind parte din mobilierul /i.r al catedralelor sau al sllilor de concert.

iianul se eompune tliitr-u:r 9ir de coarde metalice de tliferite grosimi 9i lungimi. T:4" 1"311 de lntinilerta cerdelor este de 9000- 15000 ks.'de aceea mecanismul pianului neceiti un cadru metalic rezistent pe c{e slntfi:ate coardele. La tipurile mai oo-i, coardeie din bas se iicruciSeazd cu cele din registrul rnij lociu,,pentru ,a [3vo.y}transmisiunea directl a arno celar, asigurlndu-i astfel un suret mai plin, mai sonor' Numai dtscantrl este lr:atpa.ralel cu pereteb ltii. Fiecarui sunet li"corespunde rm gnrp de dou[, trei, eventual patru coarde. (de

"pil$ ^9 :*ir:ol

"t;q*oi al pianelor Bkithnerl; sunetele joaise au o singur[ coardi de ofel sau cle alt. aliaj, imbrlcati in sirEt

risuciti, de cupru sau otel.Su:retul 3e produc6 prh lovirea coardelor cu ajutorul unor mici ciocdnel'e, care slnt. fixate .pe.bratuJ uncr

pirgiir, puse in acliune priir intermediul tnei cladaturi ce asculttr riguros.de..degetele executantulur. virhrl clocz-'oelilo,

".re lovesc'coardile sint clptusite cu fetru sau piele de ctrprioir6: cioclne-lele slnt in a9a fel construite inc?t-'

?rdatn dup[ lovitea coardei. "e

t"it.! in mod automa'l,llsind coarda sE vibreze atita timp cit executentul alEsa

clapa respectivr' a+ arr airr+arrr r'nnr crlrrrhrrri i e de 6 cm, iar diametrul^

$iill de coatde este fixat cu ajutorul unor guruburi de metal tare, avlnd q lungilntrh cca 6 '"'". Degi ele par fiJ; ; ;i; d.

-"t"tl i" realitate insi gurubul strlbate

-placa de meta!. 9i se fi-reazi

m placa d.e or-doi o'^*ptz-;;i;l*"iii i'rtzcnaola. Cadrul,'placa 9i barele de metal sint fixate, cu aju-

roiul uteo, gurubriri, de tibla ae""-"a"11. Placa de metal proteiazi siguianla acordajtlui. Flr[ tabla de ten'

rau1i, coardele singure nu ar putea produc-e sunete diferite ca-sonoritate 9i inte-nsitate.' Tabla tle reionanp esti o plicl de lemn foarte tare 9i bine uscat6, avind- forma pianului '

r,a instrumentele a" u""eiirli.i"]6;;;;;;;;le (rn1 ""t" "oo.ttoitd

din numiroase pl6ci de lemn.lipite

rmele de altele. Calitatea tablei determinl sonoritatea instiumentului. Tabla de rezonante este aperate de scrllrmflre

ite umiditate printr-un strat de lac (verniu).Se gtie ci tlansmtterea

";;;"i';

-"E'"iueazl prin deplasarea (sub formS de und'e sonarcl . ."*lYi_ g,tt,i1a1

:nEctului ullde s-au orodus vibratiile. Dar suprafita foarte fiul a unei coarde dl naitere unor,oscllatlr roafie

Lbe ; deplasind o foarie micd canti'tate de aer, o- coaidl produce un suret de o intensitate,ll"bi:, lpt11^t3ffrcest'ndjur:s, se recurge 1a fenomenul rczona*lei: acesti este r$tr6.l tablei ile rczonanld. Viq.ttlk,::**_Y t^T

u-aormise'tabiei de rezo"nanfl 9i, datoriti supraiegei sale mari, le transmit€ qmplilicate aerului drn Jur' L'aca aIIr

ssrima coroul de rezonantl, ;;e"tti;, decif coniurul necesar pentru suportul griniburilor-pe care sint fixate c'er-

d"L- roooriLt"" oianului ar fi ie nerecunoscut, alterindu-se cbiar timbrul instrumentului

Coarde duble

Punctu/ de atingereCoarde simple

Curde triple

Su ru buri

49reIe

Cutia de acordai

Bane de metal

Bare de neta/

Capo dbslro

ooo()

xffi

-'-=

b

c

)f::,!:t:l::1d:t.j se face stringind guruburile cu aiutorut unor chei speciale.

Ltartdtsra afe ufmitoarele pirli:

l. ?:!(::,ld* pirghiih picare se aplici fotta activ| a miinii pianistului;

z. Ltocdnekle care lovesc coardele:3' Mecanimul internediar, cate ttansmite lovituta clapei (pitghiei) h coadt ciocrnelului.Pianele moderne au un git de 56-58 clape albe, an L-o"a"'utrl,

^.op.ii " n."-e cu o lameli finrde

fldeg sau celuloid,

.penftu- iunetere lianni,ce,' 9i :i-:o .t"p" negre cre'abant, ,"u- t"*o vopsit in negru,Pentru sunetele eromatice. Apisate cu degetele,- ciapele pun in migcite ciocinelele care, la dnd'ul lot, loi.s.coarda corespunzltoare. Fiecirc cl^pe.

^rEfooruL .iL- irillt cu doud bra{e, a crtei mitime depinde de volumulinsm:mentului; in general, dimensiunile .i .int .,r'prir,r" intre 40 9l

-OO .-.

. . Pentru.ca pianistul sI poatl. lttcta constient, credem c[ nu trebuie l'sat nimic neli.murit ln mintea sa cu pri-r\e l.7.nryclfismul interior 9i la.modul lui a" i"""!io"-".-CJe mai bune instrumente sint asti.zi cele cu sistem derebetilie duhhi, msmit sisletn enql'ezesc. Dar avlnd io ""a.t"

J-"1o.it"t". pir"igtil"i ""-91'irt

pr*ora decit piane cusiste'n gen an, elevul trebuie ltr cunoascr. .-u"r" "i"t"rn.l

s6 inleleagr deosebirea care "*i;tl;;;;i;, A;;;;fiecare sistdm reclamtr un fel deosebit a",

"i"t".-i, piiiitJ'"n m""oarr* german, zis si,ienez, ciocd.nelul este fixat\a capdttt'r d'inddrdl a1 plrghiei, stind ln legiturb dlrecfn

"tii cu.cr"p.t"

"iJ q'i

", "ri.a-"r6, ;ir" o* si gttwl, ciocdneluluise.gdsesc lnat'o.ia-mecanismului, cr ciocEnelul in fafi. fa-pian6le cu sistem

"rgf*i|, ciocanetut nu este fixat 1aedremitatea pirghiei ci pe scautut l ciocdnelulwi,

"rr" "!i" f,"r'i" -ig".t"

p.;"ii-ri""^1"""iJ" mai complex de pirghii.

Po__=

Lt rislcattt i.rrntt, Puocrui rie spd;in F l"1u1 ciruir se r2f,E =:iclr€5 +-

-,a--11

I *giz:iaii d.e caprtele ;kgHei.

'Panea anterioari a bregului pirghiei 1fr7 este cesr ma'i iLnSi ded: cee d€ dtrryd-

frt;;;-J'.i;;;,'ii;;;; i aror (Pa) unde love;te ciocinelul se afi m'i tptc'lpe de pu;til it sprfin l'At')

Potrivit ieeilor fizice cunoscute, fola loviturii p" ."t" o va tlaosmite pacea. de dhapoi a pirghiei asupra cio-

;;;i;;;; ;;)"i irrit ..^ "pli."te

de ilapl. Se inrpune si mai stiruim asupra. urui amrnunt de mare

ior.-oat"t.r Din aceleagi legi fizice 'mai rerulti.tn alt factor. important pentru. cint ^t,

blz3t pe gradzrea.subtia

, .rr"*f"i. bacl ap*'lm "cl"p" i., dif.ti

" puncte,. fie mai airoape, fie mai departe de rnarghea :i +.4

,",ti-{i faJii"i io*U i aplicare a forpi - "yl". + acelagi^tezuitat ca 9i cum am rnodifica kng?ea br:-gelor pirghiei - constatem ca este' .rernoie i. hotge di.feritd ,peitn a. obgnle un sunet de aceeagi intensitate De

1...",'..i" recomandabil ca t;;; clapele s[ fre'aplirte dti4ltriua-in aceleagi puncte, cele albe la miiloc, cele

n.nr. l" marsine. Dat fiind insd forn)a miinii, aplicarea egall a forlei nu se poate face pe o linic dreapta ci

;il;;;;;,ii;;;;";" [,.rJe'a nriinii de-a'tungul ci-apetor. Aiesta estehotivul pentru cate nu trebuie

sa se .inte cu mina rigidl ci cu bralul 9i mina libere'pianele cu sistunl gernatt nu dispun de capacitatea de a repeta sunetul flrtr.o noul lovire. Deqi, p-enru

o -lne-nloflgnoite

c,, tiecanism.,l ,n'.ri pi^n cu'sistem e ryleqesc,.minuirea acestui fel de instrumente pare foarte

di6cili, in realitate insl nncanivn gerni, este acela cate necesitl sforldti nai nari, chelrindu-se o cannate

-A -"r" de energie gi prin faptul ii, I" t"p.t"r." unui.sunet, _rnina_ pianistului trebuie mereu tidicatl de pe

Japl. Din motivuface;ta, la rep'etarea prea diasi a unor intervale mai mari (care teclami o tensiune mai acceo-

-r'te " ,nor.ul"tutii), pianistul oboseqte foarte repede'':*

p";;; i;i#g; rnai bine cele afitmate,- vom incerca sl desctiem funcgionarea aecanism ni itttc'-

nediar al sistenxlui et[le1es, cu ajutotul desenului de mai jos:

in nanenlu/ ataculuis, i cdderea ciocdne /u /ur

Scaunu/

Am arltat cir cl'lpa este un fel de pirghie cu doui btaEe, btalul dinapoi aticulindu;se cy, me;11s1u]

crocinelelor. Pirghia aieasta se rnisci in jutul unei axe de sptiifu _ ( As), ^gez

tl.ex ct la rrullocul el' rl,I

momentul cind aiesam clapa, bralul de dinapoi al pilghiei (Ta)'si ridici,. Exact,la. mijlocul bragului de dinapoi

se sprijini axade suport a- v,nei aite pirgttii iai nici 1F;.fa gip.llu| lgestei pi{qlnli" jurul axei (A)' se nngci'

o tiria 1t-1.Cind ctapa.r,. "plrr,l,

&pdtul de aii.tadlti.4l pirgniei.lta,;.se ridicl in *. i-l:.:ll-:",1i1qy,1

^ a"" illil care, printt-o miicare violenti, aruncl limba in sus, lovind brusc intt-o perntfr hxate de (0d!14

cioainelalai (C) cte lovegte coarda'

/n slare Ce repaus

_,]=:ffiP'

Lovitura cioclnelului nu duteazl decit o clipi, cizind indirit din cauza gteutilii sale, dar nu complet

pini la locul de plecare ci se opregte la jumitatea dr.rinului, izbindu-se de rn fel di piedic,i ( X) t!1tl 11 c,aftul

ie dioapoi al ciapei ;i care si gisqte ridicati odati cu ea. ln acela;i timp intri in acgiune strdina (Sr), czte

este ridicattr prin deplasarea capltului de dinappi al plrghiei (Ta). Pt'n ridicarea surdinei, coardele slnt ilsates[ vibreze liber, sun*ul rlnrinlnd astfel prelungit tot timpul cit este clapa aplsatl. I.ovituta coatdei de cluecioainelul C - avlnd drept tezultat ptoducetea sunetului - teugegte numai h cazul clnd apdsatea clapei s-a dec-tuat cu o aoumitl rapiditate.

Se vede prin urhate cI cioclnelul nu lovegte direct aatdr ci pdn intermediul unui sistem de ptrghii,cate arncd cioctrnelul spre coardtr.

Acest sistem prezinttr doul avantaie: fo4a loviturii cioctnelului este aproape de patru oti irai matcdeclt fo4a aplicatl pe clapl; lovitura cioclnelului, pdn acest ioc de pltghii duble, este mult mai elasticil.

Mai cxistl un sistem de mecanism intermcdiar, den-umit < semi+ngleqesc >> ( contitefial). Aci, cioctrnelulacyonaz| tot prin intermediul ura linbi pe pdncipiul plrghiilor, dat avlnd ud las6aniss mai pupn corylicat.

Lr tisten cnghqev, vlrfurile ciodnelelor sint imbtlcate cu fetru gi nu cu piele, ca lt mecanismele ger-,ta ,; s-. dovedit cl pielea stinge atmonicele supedoate, ptoduclnd nigte sunete ce tru au 6ne9ea necesadpentru obfnereh uoor anumite subtilittgi sonore. Goclnelele clptugite cu fetru au calitatea cI dau intonitriimai multtr precizie, lmpreunl cu o sonodtate mai plinl.

Mec nisfitul lcddhlor Qa sistenil cnghptc) cste plasat sub coarde, avlnd legtrtura cu doul ttrlpip ce seaffl sub claviatutl. Aptrrslad, pdala dreaptd, acezste, datoritl unui mecanism special, ridid sndina de pe coarde,lllslnd pe cele atacate sI vibteze libet chiar gi dupl ridicatea degetelot de pe clape, bincin;eles cu o inten-sitate ce sc pierde treptat.

Pcdah dreaptd lndeplinegte mai multe frrn4iuni, Ea poate lmprumuta sunetului amploate, totuniime,consistentl, intensificl soooritatea pasejelor suitoarq face posibill legdtma lnte sun*e, cate aldel at ft foertegreu de tealizat. Scopul inditect al pedalei este lnsd tndbt$rea rezonanlelor. stili[e. MaoiPuletl cu rnare artl,'pedala este in stare str producii 9i anumite eJcctc coloristite, ce intlresc sunetele, conform legilor acustice, prin|e4onanfa sunetelor lmudite, asigutlnd pianului un ceracter otchestral, o unitate atmonioasd a iocului. Toateaceste efecte sht insl ln funclie de nestegryul pianistului. O pedelizare buntr este o adevltatl atI, mltindizlit*ea execuliei; o pedalizare proastil nu poate fi compensatl de nici o alt[ mliesttie a executantului.

Peihla stlxgd (tt:mitd qi surdind gi indicatl pe potativ cu tetmenii ana corda) folosegte un mecanism prin carelmpinge fntteaga claviatutd spre dreapta, astfel inclt cioclnelde nu mai lovesc toate coardele ci cu una maipuiin,"reduclnd"u-se intensitatia suretului gi schimbind in acelagi timp gi timbtul, cate_ devine mai delicat, maiisto-p"g mai voalat. Ea se lnttebuinleazl Pentru anumite efecte _9i subtilittrgi a9u9tice.

Ped4ld e traio cale astuptr conplet stnetele, nu ate nici o valoate esteticl ci doat una de otdin ptactic,de micsotare a intensitlgii sonore in exetcilii.

lnaegul mecanism aI claviatudi este plasat lntt-un dulap (hdn) de leno. Dulapul ace_sta are_ aceeagiindueogd acisticl asupra sonotitdlii pianului ca gi tabla de rezonangl. Dacn dulapul este in fornd de \r?(instumentul are o pdzi;ie otizontald" f,ind suslinut pe ttei picioare. Piadneh au. un dulap ln pozigie wlticald,in felul acesta neocuplnd ptea mult loc. Acest insftument a dewnit popuiat din ctuzl cd ocupl spa;iu maimic insl nu dte valoatea acustictr a pianelot orizontale.

Pianul are un aco tdari tenperar, adrcl semitonuiile slnt fuate ia intervale egale, tenun$odu-se la diferengeleexistente lntre nnitonnl ctomatic ai cel diatonic.

Pianr;J tezlizeezl toate sunetele cupdnse ln cele gapte octave, de \a la dtn sabcontra octaod plnl Ia fadin ocava a patta (eventual plnl h do din octava a ancea - tapte octave gi jumtrtate).

Un pian bun se distinge prin sonoritatea nobil-i gi amploarea ry""l"l"i. Instrumentele de bund.calitatesintsusceptibilJ -- plnl la ulr Punct anumit - sl tedea divetse nuanfe colotistice.

- Mecanismul daviatuiii ttebuie sL dtspund de o egalitate perJectd de s:ur:,e,.e pe toatll lntindetea instrumentului.Cir alte cuvinte el trebuie sl aibl un mecanism impecabil, cotespunz?ltor tututor cerinEelor de execu4ie, atitsub raporhrl dinanic aI coloritului sonor, cit gi in ceea ce privegte. funcliooatea ireprogabil[ a- mecanismuluiioterioi, claviatnra ttebuind si rlspundd la toate intenfiile pianistului. Pianul permite redizlrile tehnice celemai prodigioase. Aceasta nu mai depinde doar de cdttrtq instrumentului ci gi de ndie$ria fiaai$*hi, demiilo?ceb lui tehnice si muzicale. Oriclt de bun at fl un insrument, este nevoie gi de anumite calitl$ dinpaitea interyretului ca ifo4l gi elasticitate musculartr, finege, sensibilitate, Precum 9i.$oz-atea acestota, o anumitilionformagii a bragului gi'a-mlinii, sisteme muscular 9i nervos strnltoase, capabile de a se adapa cedngelorcele mai vatiate.

CITEVA NOTIUNI ANATOMICE $I FIZIOLOGICE NECESAREUNUI PIANIST

Ca orice munctr, gi munca pianistului se executl deopouiv\ q nlirih gi an nintea, de aceea clteva noliu-ai

de anatomie gi fg,iologie a1e miiirilor gi ale sistemului nervos le socotim necesate pentru buna desflgurare a

acestei munci complexe.Ornul este un animal biped, cu staEiune verticaltr. Deplasatea ln spagiu.atlt a corpului. cit.;i a difetitelor

sale odti componente (.ap, eit 9i membte) se efectueazd cu ajutorul naschilor fix1F Pe drfeite. aase' Tr:a'

fitatel oaselor Lonsitui sihclhl. Oasele sint unite unele de altele prin liganente $i a]te formalutu' care l3 'd:

ioc alc[tuiesc o artic laTie. Prin ea se mengine contactul - lntre doui capete osoase, ial pe de altl Parte aitr-

culalia permite nbilitaica diferitelot segmente ale corpului'pentru studiul unei migcdri va itebui str cunoigtem oaseh, drtictkliile gi aqchii ce iau pa*e Ia pro-

ducetea ei.Migclrile cele mai importante in cintatul 1a pial..se-execttS in plimul rlrrd din rnetnbrele suferioare 9i in al

d.oitea rind din trunckr tr"pr"r"trili pli" ili"riiiiiirtti). vom expunddeci in mod succinat anatomia 9i fiziologia

acestor segmente ale corpului omenesc:- Cko* wrtebrald' teptezinti un arc solid cate susgine capul, trunchiul 9i membrele superioare. Tot ea

***!;i"*f"iilT,#i':::i*,'#;Ht\x* ,*u*icateli imprinrr o rgrrl ce aminteete riteta ..r. Aceastr

formd liziolosicti ii -al eUsti"ii"t. si fl.*ibilii"t". De aceea, o lingtdhgidd a liazistnl*i este tte/iteascd, wfiliologic'i:

;;-;;;;;;;;; ;t*-L o;trari, iiftaenlind deJauorabil calitatea s*netihi si tts*inlq cttttatul ''" """ri^iYtti';;;;i;#'i;";#;JJJtr.ur"t" a.".pJ"i "" o9"t" deplasa Iie lnainte, rie inapoi' l-a

timpul clntatului Ia pian, greutatea corpului irebuie transmiil mai mult sau mai pugil pe claviatutd' dt, 1*Tpiariistnl nu ttebuie-.r/ Satl,i ptopitu-zis pe scaun- ci..sd n reqemc numal Pe malgmea scaunuul tl Pe Ploorur

ttlrg , t va manevra corp.tl -spte

cla-viatuti dupl necesitlli''' Meabrti ssperior, crti se a'rticuleazt cu eentira vapnlia (formatl din ckaictth 9i onoplat), este aicituit

din btal, antebral 9i mlni.- Iiiayul cuprinde un singur os, numit hmertts, cate se articuleazl cu omoplatul, fotmind artict'

lalia tm,ir*lui.Antebralul este compus din doul o?fje - radius gi c*bitrc - cate se unesc cu humerusul, fofinisd orti'

ulalia cot .Radinut se articuleazl cu oasele tniinn ( earp*l), formind artic,tldlia nlinii sa't a p*nndai (<poigntt>'1'

Cubitusul nu ia parte lt aceastl articulagie..Mlu este

'compustr ai" -a "t"tti

giru{ -{e

oase ( carp" ,n:taT? 9i la.lzilgcle c'tte fotmeazd' scheleml

aegaebt. Fiecare deget este compus din'aei falange, cu excepgra degetului ffl te (?1lire) cate are ouraj

doul falange.To# oasele miinii sint legate lntle ete ptin articul4ii .destul de solide dat 9i foatte mobile io ansamblul

lot, fapt c te ^te

o deosebitl importangl pentru Planritl'' 'Migclrile ce se por produce'intt-o' arlcdagie -oarecare

sint ln funcaie d3 forna, ."P:t"lo: ?t11t._-T, j.:

strscsc ln contact. As..fel', cind caprrul unui os are o forml sfcricdrias al celuilalt fotml de c.t?d' 92t! 3 t"Pin'1

ifetic se va putea migca in tiate setsurie: ioainte, lnapoi, lateral gi.-de jut imptgur \d: !ud_u I jY,T:.*

in articulagia -uolrului). DacI un captrt osos ate.formtr de scripetl, celtrldt caPlt al osulul ce rormeaza arE -

culatia va'putea ao"J"" p" 1""tt ritip"t. numai lntr-o singara diefSe: lnaiite sau inapoi" cum este cazul

la articulatii cotr:lui sau la cea dintre doul falange'

Dupl direclia 1or, migcirile din difedte articulafi ale membrului superior slnt de mai multe feluti:* irhxitnea (indoirea), care se execut[ ln jutul unui ax transversal ce tiece Prin aticula;ie;- Extensisnea (intindetea) cate teaduce segmentul lndoit ln poziyt nipdd1'- Abduqia - migcarea de deptrttare de corp;- AddacTia - migcarea de apropiere de corp;- Rotalia * miqcatea de lnvlrtite a unui segment de membtu in f urul axului slu longitudinal.Toate aceste migciti le gisim Ia aticulagia umltului.La nlnd mai deosebim o formE speciall de rota{ie cate ie executi gi ea hi jurul unui ax longitudinal

ce trece prin antebtag gi anume: rotalia ln afar,i (ce aduce palma lnainte) , numitd, ttt|kalie, gi rotalia ht fuiduntr.a(ce aduci pilme, tnapii), numitd, prinafie. In migcatea de-ptonaEie, tadiusul lncalecd p.este cubitus, care nu iaparte la uigc"re. ir.l-ini nna arjculattr de tadius, este ,ntrenati de qrs, care_a acestuia, producindu-se astfelprorulia nlinii. Lo pian se cintl deci cu mina in ptonagie, cu tadiusul lncilecat peste cubitus. Cum aceastlititodine a mlinii esie nefueascl, nefiziologic[, se ingilege acum de ce cintatul tdel*ttget la pian obosegte mlna,1

Afatl de ditecgia migctuilor, intr-tafticulatie mti trebuie luatl ln considerare 9i anplitzdinea migcirilot.Ee este ln fwcye de' exteitibilitatea ligamentelor, care mengin intte ele capetele osoase- din articulatie, ptecumgi de Jorla nusirlard cate acyioneazd aiupra oaselor, provocind prin contracgia lor_ deplasatea.ln..sPaliu a. dife-riteloi segmente ale membielor. Pentru pianist esd foarte impottant ca migcfuile in articulagiile, membtuluisupetior J[

"ibl o amplitudine clt mai mare, iat tceasta o obfne p,rin exetcil.ii susginute 9i .gtadate'- Elementele active ale oricitei migciti slnt nqcbii, care asculti de voinqa omului. Mugchii au o potgiune

mijlocie ctrmoasl, elastictr ;i contractill, gi doul extremitt$ 6broase, necontractile, r,:onite lendoafle' Ptteacontractil[ este formatl di; libre m*tcslare. Munca fiectrrui mugchi teprezinti munca totalitilii fibrelot carelcompun. Cu clt mugchii sint mai grogi, adictr cu cit congin mai multe fibte, cu atit slnt mai . pu19t1uci gipot indeplini o mooil mai mare. 5e tcee^ ute o grEeald a eere rnor naschi aici,

-crm slnt ni ai ali kr, sd

ixecute o'at#tcd ,tecores?trn<dt0are dt mdrimea Si ptteria br, c:ltm s-a ptocedat !n vec,hilg sisteme de exetci;ii dedegete, cind li se ceieau

-sl indeplineasci efoitud- exagetate, care corespuodeau de fapt fo4ei unot mugchi

mad ca cei ai btagului.Orice mugchi se prilde, cu eiutorul tendoanelor, cu un caplt de un os,iat cu celilalt caP1t de-osul

pe care ttebuie ill manwreze. Semnifcalia tend6nului penttu mugchi este analogi cu cea a unei curele de'transmisiune pentru un motor. Mugchii ie afld ln mod permanent intr-o ugoad stare de contrac;ie numittrtotuu mtcc ar, stare ce este imprimatl ti conttolatl de centdi nervq3i.

Datoriitr insugitilor d€ a p ciltracta 9i relaxa, mugchii sJ scurteazl gi se lungesc. ln felul acesta eiapropie sau deprttenzd oasele pe ca.re se prind.' '

Lz e*ec,it"rea unei mipciri iau parte atit mugchii respectivi cit gi cei antagoniSti. Astfel,-.la o migcateunde inttl ln funcfie nEcltii fixui na pate gi mugchi antagonigti adid nuscbii elcryori, s*t pe ling| add*cto.riiau parte 9i abductirii eti. InietvenEia aitagonigtilor este foaite i1nry*f gi contribuie, impteunl. cu gtavitagia,lz titideiea mugchilor precum gi la noderirea gi reglerea niScdrilor. Cu aite cuvinte, o miscate voluntail nu seexercittr cu precizie decit cu intervengi a eottcomitettd a antagonigtiloi car e dozeazd, ftiieaze gi echilibteezl oarecrimamploarea 'migclrii. lntt-o migcate de flexiune, mogihii

'er.tenrori - fie ci se telaxelzl', petmillnd asdel o

miglare clt mai ampll gi mai npide a flexotilot, fie ci ie contracg. ;i e! d.at nai p\in .decit flexodi, modedndastiel amplitudinei gi- tapiditalea migcitii - conffibuie b ptectziz ei. Aceste

^c\,itrr:j s;n ltane ale flexodlor

gi extensJrilor slnt p6sibiie gt{ie itfwnlui ttenls cate se disttibuie cottmmitent la' anbeh grt'tp ri ,rl,ucttlare.-

SI studiem icum niscdrile ln fiecate aticula$e a membrului superiot:O serie de mrtgchi ridic,i, al1ii coboard o*ele centtrii scapulare. Umlrul mai _poate fr d s tndinte s u tras

lrupoi, gi chiat poate-str execute mi;clri de rotalie cate vin si aiute. la_ tidicatea btaprlui chiat de la lnceput.Aceastl miEcare a omoplatr:lui este deosebit de importaoti pentru pianist.

In articula;ia siarnlsi, btagul executl, ptin mugchii hexoti, -extensoti,

adductori, _abductori 9i .rotatori'migcirile tespective. Acegti mugchi se adapteazi ia cele mai fine rnigcnti, deoatece, din cauza mXlimii 1or,

ei migci fo^.t" .rgoi bralul, iar'prin reglarea arrionioasi a amplitudinii migcdrii fac posibill echilibratee desi-virgitl a acesteia.'

Pentru anumite mi;cfui fne 9i precise ln timpul clntatului la pian, btalul este cel mai indicat. De aceease zice: ( clnti din umeri>.

Articulagia cotllai, p:.jLn mugchii cate se insetl pe bt4 gi antebtal, executi numai migclti de flexiuregi de extensiune. ln timput clntatului, antebralele sint ugot flectate.

La afiebra! gtrsim d setie de mugchi cate prin acgiunea lor ptoducf,exiunea, extensiune4 abducfiS' 4d""FCsupinagia gi pronigia nlililor. Tot pe antebt"g se insetl o sede de mugchi ai ctrtor tendoane lungi mergpiil ta litoige, iai prin actiunea loi produc extensiunea $ flextunea

-fugetelor. - -- lvtt- dr. o .,;gX patiard gi alta dar:ald. Palma cupdnde muqchii flexoti,_ adductoti 9i abductoti ai dege-telor. Faga dorsaH i niiinii nu'congine nici un mugchi propdu-zis ci numai tendoaoele mugchilot extensoriu niinii gi u degetelor.

r Atitudias f,ziologicl, anatomic{ a elinii c6tc @. d. t rni'lronalic, cum o e.flIm b clalati h acodan'

U!.clle deaereior :i:r ia i::.;e dc co:-rrer+rie mu--.cidor testr€L=r:- \L-sir:c -;':rc --.arqr r dcastdc:::: cele de rstensiune, de ferir:.oe (cere se esecuti il limiti de .i5', ;i de ia:eriLare iaodi:cg.e i ddugi€).

F .r)ti):tatu degetelor este in fulcgie de posibilitatea rie indndere a ligamentelor, iat nobilitetn degetelor:-'-Ce de czpacitatea miinii de a putea cuprinde simultao un numi.r mai mare de clape.

firmozitatea pianistului necesiti existenga unot ligamente extensive, maleabi-le gi suficiett de iargi, m,iz= b iazz degetelot. Dezvoltatea extensibilitlgii degetelot nu este in funcgie numai de antrenamentul tehnic- :: de condigia ca pianistul sX lespecte, in migctrrile sale, legile fiziologice ale muncii musculare. Una drn:::s:e legi cere ca migcitile pianistului si fie cit mai libete gi mai totunde gi asemlnltoate cu acelea pe care:::i ie executi in mod instinctiv in activitatea de toate zilele.

SISTEMUL NERVOS $I MUNCA PIANISTULUI

VAZUTA SUB ASPECT FIZIOLOGIC

f

f

Cunoagterea funcgiontrtii sistemului neros gi a diferitelor procese psihologicc are conseciole Ptactice.in:,:-eniul tuturot maaifestitilor muzicale, De aceea, atit pentru pianigti clt mai ales pentru ptofesori, socotimicrte necesat cunoa$terea fiziologiei actiaitdlii flenzdse srperinare, fept crte va prne fu:tr-o lumintr noutr o serieic rrobleme legate ile ceagia, execugia gi percep;ia muzicall-

- Legtrtuta=dintre olgaf,e gi difetite gesuturi, ca 9i buna funcjionare a inttegului otganism, cste indePlinitt'.tt sisten nenos.

Deosebim:- Sisten*l nruos certral, format din ereier Si nddaua spindtii;- Sistenr nruos periJeric, alcdtuit din fitigoate ne*oase (nni).Suprafap cteierul-ui lste fotmatl din numetoase sttatuti de celr,tle ,tefrndse alcltuind scoarla cenbratd-Cei ele renoase nu sint lisplndite in mod egal in tot cuprinsul sistemului netvos central ci sint aglomerate

-: ::umite locuri speciale din intedorul creierulii, al a,idsoii spindrii.gi al gargliorihr spinali. ln cteier, aceste::lr:rerid poarti ;umele de centri nemoSi, pnind sub dependenga lor fuo4iile unot anumite organe, ca de

--.ii, celtrol pentru mi$carea miinilot gi a picioatelor, centrul vorbirii, centrul auzului etc.-

tn timpul funcfonfrii 6btelor, celulelor gi centrilot nerogi circuli o energie specialtr - e elgit ,tcnrottd--:'rcnai ca gi curentul electric printr-un fit de metal) - denumitl infltx nerttot.

Centtii newogi slnt de dorii feluti: unii primesc /rz afard prin l;riermediul organe lor dc inl to*e infotaaiie:::-:ie ceea ce se iniimpll ln lumea ce ne inconjoattr ( centri seqoriali). Alf centti ttimit spre periferie ordinele

-: :iganele tespe eive ( ientri notori). Asdel, de la celulele nervoase sJe certrilor notori plea,cd irnpulsuri nel!'oasei=! n4chi pe cate-i fac s[ se contracte; ln felul acesta iau naqtere niScdri (automate sau voluntate)..

Iiecariismul fundamental prin care funcgioneazi cteietul gi centlii motori din subordine (cum sint cei rlinz.::e t spindrii) este zg*numitt:I refex.

Re/texul este o teaclie prompti, :,apidi,, t otganismului la o excitagie venitl din afat\; de pildl: cind;:lgem cu mlna un obiect fierbinte, mina se tettage imediat.

- Cum se nagte un reflex?Lingl mtrduva spinlrii se aAL garylionii spinali, uptnzind, cel e senqoriale. Fiecate din aceste celule da

:.--,;: prelungiri, una foatte lungl care aiunge plni la piele ( nert*l seqitit) gi a doua mai scuttl, cate patruode

'- dduva spinitii (intr-o altd celuld zisl ,ltltoare).Celuli din miduva spinirii are gi ea o prelungite foate lungl (wn*l notor) caie merge la un ao9-

-'r mtqchi. Excitagiile produse de piele (durerea) aiung prin nervul senzitiv la ganglionii spinaii gi de_ acolo,r celulelele dir mlduva spindrii. Prin newul motor, excitagia metge la mu;chi, ptovoclnd contraclia lut arre drept rczultat, io cazul de mai sus, fdt^getea. brusctr a miinii.

ikisti gi reflexe mai complicate ca, de pildt, merstal oml:trrui (rcntru cate este nevoie de o serici: reflexe ce se pettec la difetite etale a.le sistemului newos), precum ,si clntat*l la 1zbz(dupd partitur6-'au.re dinafari).-

Mccittisnri fmdamental al re llexul este deci transmiterea urci excita;ii cdtre s cefitrtr fler,)ls, calt 0 hgtti't:;e 7x altd cah din nol ta perifuie, aitre ,t orgdn exec*or (mugcti).

R efexul studiat mai sus este un refex lnndsclt.Fr;sti gi refext dobtndite, nomite reflexe condi|iorutc, care dispat dac{ condifile din mediul erteriot nu

=ei coresDund nevoilor de dezlintuite a acestui tefex.

S : organ senztwaC - cenlm ?uraosM: rniltdti

Clntatul la pian se bazeazl pe o serie de tefexe lnnilscttc $ cot difiorrdte, produse prin anttnarrrcnt metdic.Lt baze fiurcgio"Itii sistemului cervos, dupl Pavlov, stau doutr proccse fi:ndamentale: procesul.dc

excitalic Ai procesul opus de iabibilh ce^se manifeslf concomiteat, PrJmul &{dnfde o acgiune oarecare, in timpce al doilea o liniteaqd ln inteositate. In sisteoul scrvos ccoftal se produce o luptl continul inte ptoceselcde excitat'e 9i inhibigie,

Tot Pavlov l ar|/at d scoartacea de sintezl.

cerebtall arc doull fun4ii fiindamentale: funda de andizl gi

Pdr fan(ia & ataliqd a scoa4ei ccrcbnlc sc la;elege capacitatea de a ne da seama de cele mai f,acvariafi ln mediul exterior, cum ar Ii posibilitatca de a difercngia Mfi*"r, inteositatea, duaa sau timbrulsunetelor. Centrii nervogi care exercid firncgia de artalizl au fost numigi arcliqatori de ctrtre Pavlov.

Pnn Janclia & sinteqd se lngelege scoa4ei cerebtde de a asimila ti grupa inft-o ,tnitdtc b^teacele excia;ii cate nu aiung la cteier ln mod izolat, seu ula dupl alta, ci ln mod simultan.

Pnnnh & excitafh, dc inbibilie, & atali$ $ de iateqa $fi caucteristice Pentfl fecare individ fu partc.Iauaii predominl ptocesele de excitagie, la al$i din contrl, cele de inhibigie. De aci rezulti o mul;ime de ti/uide istm nenos. Astel se explicl diversiatea de temperamenh nqicah, unul 6ind mai impulsiv, altul mai tem-perat in reacgiile sale, totul 6ind t" fu""F" de gradil & nobilitzte a procenlr nervoare, rdid de rapiditatea otcare se face uecerea de la exrciafe le inhibifie.

Studierea de cltre ptofesorul de pian a activittgii nervoase supedoate a elevului stru ofetil incontes-tabtl o bazd mai solidl, mai gtiiqi€cf, metodelor sale pedagogice cu privire la multiplele aspecte ale percep-giei muzicale, ale execuliei gi chiar ale compozigiei.

Pe aceastl bazi gi condugi de invlltrtura pavlovisttr, vom cluta lo cele ce utmeazl s[ facem o succintllanalizi psihologicl a muncii pianistului.

Muaca lianistdd se compurre din6-e sslis de reflexe motdce a ctrror activitete, foate complexl 9isubtil4 este reglatl de analiqator Tvplav din- scoarta cerebtali

Un viriuoz al pianului nu este decit un pianist care a dobindit in gradul cel mai inaltreilexele condi!ionale' respective, ce se formeazi treptat tn munca sa pianistici., De aceea, de la

. inceput trebuie sI fim atenfi [a crearea qnor refiexe juste, cxe lu timpul vor constituiautomat isme. Formarea reflexilor cere timp, iar menginerea lor, antrenament sistematic.

Ca gi in invilarea oriclrui megtegug, la inceput lucrudle metg mai anevoios; dat,o dati stabilitgrefe xele, se adlncesc ptin exercilii uetodice, ctpltlndu-se deprinderea muncii complexe. Ar 6 insl foatte gte-tit sI se creadl & invdgara deprinderilor se limiteazl doat la fotmarea gi la adincitea teflexelor condifonate.Atit in timpul formtdi deprinderilor clt .gi dupl aceea, un tol imens il ioacd i$erue(ia nnstiinlei. Aceastaeste o fomi superioaril a fun4iulii nervoase. Uo exemplu ne va limuri lntregul ptoces al lnvlprii:

Cercetind mu:rca elevului pianist h diferitele ei faze de dezvoltatq constzttrm cd, ia inceput, clntahrlla pian se produce destul de greoi gi oelndemlnatic, sub control vizual 9i tactil, pianisiul opdndu-se.metzula pasajele mai gele. Pe mlsuta anttenamentului, contolul vizual se elimini din ce ln ce, dezvoldndu-les;nS*I tactil gi cel kiuetteqic care dd acel sias al ckpela (< TasteryeJibl >) fZr[ de care nu se poate obgine vir-tnoz;t^te . Acest siml se lntltregte odat2t cu orientatea dupl anumite gruputi de clape (clapele legre) catevor servi ca putrcte de sprijin, Coqtii"t" prezeogei unor asemenea puncte de odentate este un important aju-tor pentnr dobindirea siguanfei execuf ieiExistii gi alte metode ra;ionale cate indici anumite Puncte de rePer,lnlesnind asdel execugia pianisticl. Cu timpul lnsl, dup6. ort*ate exetci;ii, piaoistul captrfl teprinderile motoareAecesare pertru a lucra .nai repede gi ffuI gteteli; b u&ru ntelor, degetde se lndteapti in mod refux sptcdapele respectivg migclrile piadstului devin ln mare parte attumate.

Pianistul i*roz e dpltat toate aceste deprinderi datodtl faptului ctr de la inceputul ptimelor exet-cigii a participa t corstiinfa, cire a sabilit ni lcgd:tai nervoase. Pe disura ancen

-etttoi'L degetele gi mina

piaoistului Locep str lucreze 9i f{rl participatea coogtiin;ei, adicl lo mod a$onat, prin refleriele condiliooateie s-au stabilit. Migcfuile degetelor vor fir::4iona cu adt mai sigut, cu cit au fogt la inceput insugite in modconstient gi apoi automatizate. pria exercigii.

A;Itind mai sus ci m-unca pianistului imbraci gi un aspect 'fiziologic, ece:str nu inseanrni.de loc ci arta pianistului ar fi un'simplu act ntecanic. Tehnica nu trebuie sI deninl un scop insine, ci un mijloc cu ajutorul clruia pianistul ,trebuie si exprime conlinutul unei opere de articare, la rtndul ei, este un mod de reflectare a. realitigii prin imagini artistice.

ME$TE$UGUL PIANISTULUI

Cintatr:l la pian se tenlizeazd. pdntr-o gedg de.migclti executate cu degetele, cy pina gi.cu bra;ul.

-\ceste migclti ale irianistului, lt fel cz toate celelalte migciti ale corpului omenesc, se desflgoat]. in concor-d^F * ieg;h nuitthc. Din puna de vedere_ mecanic,. cotpul omului ttebuie ptivit ca uo sistem de pirgbi:tlanSilte. P]in acestea lqelegim p[rgile corpului,-peste incheietutile ctrtora tiec (dup[ cum s-^

^tdtat in cap]-

totul precedeot) nigte benzi elastice (mugchi 9i ligamente) cu aiutorul ctrtota pianistul migcil btalcle, mii-oilegi degetele.' -

Fiecare ftagment muzical clntat este legat de folositea judicioast a forlelor inlerte cit gi a celot cxtcru.Sub denumirea di forp innrrc ingelegem forta mutchilor,. lat sub cea de forfe extene cuprindem fo4a gari-:ugiei, la cate se adaugl fo4a cenuifugd, fo4ele de reaclie, fo4a de afl.rncare, eaergia cineticl etc.

' Mett de aqiunea fo4elot atltate, trebuie sI mai f.inem seama gi de inerfie, adictr de proprietatea uoui

corp de a-gi plstra starea de rqraus sau de migcare pinl cind o altl fo4d, va acgiona asupta _Iui. Ine4ia cor-g"i"i pianistutui se va manifesta gi l'r unele cazuti, _cum at fr. tn excrciliih * .fort:, 9 re P?\ la.pdma vedere,.egate-numai de folosirea ragionaH a fo4elot musculate actiaei ln realitate, ln astfel de exercigii intervin inu-onisurtr oarecate gi fo4a gravitaliei, ine4ia corpului, ptecum 9i fo4ele de teaciie.

Dar succesul unei bune execugii ou este in funcgie numai de starea aparatr:lui muscular gi a niveluluide dezvoltate a unei coordoniri adecvate migctrdlor ci gi de anumigi factori de otdin psilnlogic, ln pdmulriad de siguranla €neeulieirde fac,'itatq de a avea o pllite muzicall genetaltr - o lirie a clntatului - lucrurcalizabil numai daci pianistul este ln fifllician in adevdtatsl lngeles al cuvintului gi stlpln pe o sumi dedeprin<ieri motoare, cu alte cuvinte pe nestegug*l propriu-zis al pianulul

- Penttu inceput, este foarte necesar z dezvolta ln elevi exr4jul ctltat , tncredetea ln putedle propri:,

-,ririnduli-se mereu necesitatea de a acliona botdrit, cu migcLi rapide gt largi, fdt\ qovtrite sau tatooiii.i-z baza deprindetilor rebuie s[ sta dorin{a de a lattitge.

Desigur, ln munca pranistului nu este de aiuns, dupi cum am u\tat, numu o bunl cootdonare a

-i;clrilot ci uebuie dezvoltat\ capa,atztea de folosite ralionaltr Ltit a foqei musculate cit gi cootdonarea

zcti"nii celodalte fd4e despre cale rm mzi votbit: fo4a gtavitagiei, fo4a de reacgie, fo4a cenffifugi gi es€{-gie cinedcn, a:Jlizttet fudicioasl L Lcestota contribuind la fotmarea unui mecanism motot impecabil, s;nitos.

Formatea deprindedlot motrice se tea,lizeazl pm exereilii qilnia. Automatizarer migcdirlot se face priorEp€tarea insistentl a unor formule tehnice sau a unor pasaje ti este gtegit de t lnvdTa dintt-o datl paginiiatregi dintr-o piestr. Pentru a lnv g* ralional, se Ittcteaz\ pe problerne tehnice, de cite 2-4 misuri, repetirdeceeagi 6gutl sau pasaj tehnic de zeci gi uneori sute de ori, plnl ce elevui reugegte sI asimileze cu deslvir-

;i.e forna gi catacterul migcdrilor, pottivite penttu figuta muzicall respectivi, Ftrrtr numetoase repelxd alezceloragi migcld nu s-a putut 6xa lndeajuns de bine la(nl re/lexelor.

Executarea pedectl a unui exercigiu mai complex nu este altceva declt repetarea depdndedlot motticeinvipte. La bar;a lnsugitilor orictrror depdndeti noi, de regultr stau elementele depdnderilor vechi din acti-dtatea de pinl acun. lJultzttea lot uguteazi mult inv5latea migcitilor noi. Penru stabilirea unui ansamblude migclti, trebuie bine insugite deprindetile motrice corespunzitoate. Noi gtim gi am aritat d invi;areadeprindedlor motrice se face pe baza activitigii letvoase supetioare.

Organismul rdaptaz\ cu ajutorul funcpei adiqatoare a ceierului diferitele acgiuni dia migcatea carese executtr. Datodtl acestei funcfii, organismul porte diJerenlid multiplele acliuni ale mediului exten gi ale celuiiotem. Am .txtut cl aceastl activitate nervoasl superioattr este un rezultat al ptoceselor de excitalu gi

;nhibil;e. Sistemul unitar, echilibtat, al ptoceselor de excita,tie gi de inhibigie care se elaboteazi in scorrla cere-brali io urma ac;iunilot excitanlilor extetni, la excitanli constangi aqioneaz| intr-o otdine strict determinatl,reprezentind stereotipti dinanic. MiscLrile mlinilor pianistului constituie deci o inlinluire de steteotiputi dina.-mice Repetind anumite pasale tehnice timp de siptimini intregi 5i in vitezi iporiti (.laci.e cazul),

la ,rn moment dat, cind pasajul e bine invlgat qi pare ci nu se ntai fac.progrese, este bine si se

intrerupi pentru o [uni,- doui, exersare? acestor pasaje, Se permite astfel o mar buni trxare a

reflexel'or qi a stereotipurilor dinamice. in plus, acbst procedeu permite qi arantajul unei inhibiliide proteclie, care inliturl oboseala miinilor.

Vedern dar cum cleaJea stereotiputilot dinamice este acelati lucru cu insugitea depi{ridetilot. motdce.Fixarea unor stereotiputi din2mlg. gresite drce fdrl indoialii la un rezultat negativ.. Prin utmate, in cursulantrenamentului ttebuie s[ ginem seimi de condi;iile cirota le dtrm nagtete, urmitind necontenit ca rePe-tarea acgiunilot excitangilot extemi sI fre ta\zzttr ln mod constant in acnaSi ordine, r;umu astfel pudndu-seobE)ne siskmatiqarea migcltilor.

Vedem dat cl insugirea deprinderilor tebnice pretinde ceringe insemnate atit aparatului muscular cit 9isistemuiui oervos central, care indeplinegte fun4ia de coordonatot precum gi alte func;ii importante in pto-

cesul formirii deprinderilor motrice.Calitatea cintatului va depinde de modul cum acgioneazi complexul mecanismului mgtot !i de faptul

dacl activitatea musculatd a piairistului respectli sau celcl leglle liqiohgin ale muncii musculate. Pottivite culegile {iziologice sint numai icele migclri ale miinilot pianistului, tezultate din conttaclia tnui ntntdt clt maireZss de gruluti musculate, ltrsind celorlalgi mugchi o libertate cit mai mate in statea lot naturall. Cu altecuvinte, iigietile pianisnrlui tebuie efectuate fld petmanente incotdlti musculare, lucru cese teo'lizuzd' ptin

acele cotectl gi fr'imoase miScdri artdte. Migc[rile h linie Jrintd nu pot sI tdspundil unot migclti. fiziologicenotmale, deoatece o schimbate bruscd de ditecgie a liniei implicl o frhtare, o lncordare a mugchilot, cate larindul ei impiedicl toate acele migclri fh modulate ale miinilor; ln acelagi timp, lceastr inseamni 9i o pier-

fure inlutill de enetgie.O lncotdare-musculati lrriinte de atae, lipsind-o de proprietatea cea mai importanttr - /hxibilitate Si

ehsticitate - altereazd. calitatea gi intensitatea sunltului. Asemenea lncotdiri compromit uguril4a 9i continui-tatea migctrrilor precum ;i linia armonioasl a cintatului, cate.devine dgid colguros. Dimpottivl, migcltilecontinuei in tinii c*rbd, sint mai economice gi obosesc mai pugin. Asigutind o mai buni coordonate a mil-cIrilor, realizlm o tehnicl mai elasticl, mai armonioasl. Oboseala survine tocmai din opdtea migcltilot 9i in111ma contractiilor prelungite simultan. Dat lncordarea ptelungitl a rnugchilor nu numai_ ci. ingreuiazi

- mig-

clrile miiniloi piariistului-, impiedicind astfel munca mugchilor gi a tendoanelot, dar il deprinde .pe elev- cumigciri fo4ate,

-nenaturale, de iate cu greu se va putea debatasa. O_ asemenea ptactici poate. cu timpul. chiarimbolnlvi mina, ducind la imposibilitatea de a mai cinta la pian. Deci, pentru a se evita oboseda miiniior,mugchii mad ai bragului 9i ai-antebtagului trebuie sX riminl relaxali dnd ei nu_ patticipl la migcate_;i maizles inaitte de atac. beottece altetnatea contractiilor cu relaxidle musculare constituie una din condi$ile vir-tuozitlgii, elevul trebuie s,i iwele de la fucep*t a-gi stlpini mugchii, deprinzindu-se in a-i relaxa 9i conttlcta- c0'

;tient, dlpit necesitate. Cind el aiunge si ia cunoyin|i de statea mugchilrc1 sii, el invagi.de .fapt a-Si.ana/i7a.o situafj Jiqiotogit,i, invifnd a extinae acest control 9i la mugchii mici ai miinilor, dobindind xsdgl e rnei

orare uqu.inli in-rni;care. Ptin anumite exerci,tii, putem face ca elenrl si cigtige o mai mare abilitate in tehnicade stapinire a mugchilor. ln acest scop il facem si execute pe deplin cotstient :or:lele migciri_ pe cate_ pini atunci1e-a efectuat in mod artomat in vialf de toate zilele, cum sint migclrile picioarelot gi ale miinilot ln mers.

Am aritat ci pianistul trebuie sl lucreze la pian cu un numlr tedus de mu;chi, celelalte_ gtupuri mus-culate rlminind relaiate, in stare de towls Jiqiologic. Mai mult: gruputile musculate se vor intrebuin\a pe rind,astfel ca munca musculari a unui grup si se intretupi metodic, in mod succesiv, avind momente de repaus(in cate va lucta ur: alt gtup de mugchi); numai in felul acesta mugchii se pot odihni dnd pe rind, testabi-lindu-qi statea notmali.-in

primele leclii ne vom sttidui si invilim pe micul pianist sI deosebeasci, ptin exemple teale, sta-rea de conttacgie a mugchilor de starea de relaxare, adici, siarea tontstt/ui lor normal.

EXERCITII PRELIMINARE FARA PIANMISCAREA M1INII LA PIAN. RELAXAREA BRATULUI

Exetci;iile acestea se vor face paralel cu nofunile cuptinse ln capitolele precedentc ai cu exetci;iile de auz'

a) Se iasl btanrl sl ztlfie inert din articulagia umiidui'

b S;;AA;p".tira1rJ nhxat, pentru ca'sl-l ltrslm sI cadl dh oou cu aceeagi libertate, geu ca gi

un obiect.- - Exerc$iile cu bragrl rekxat se fac penttu. ca toate locheietude sI capete clatticitatc, Se mai produce

ln plus gi o migcate natutdi de osdlalic liberl a btaFrlui'' Siopul acestot exercilii este

"iela ca mlna si se deprindt s[ devinl liberd ln oscila$a bragului. StI-

plnind bmirrl, piaaistul se poate mai bine concentfa a'upt, tttrJmilor degetelor.

Duptr mise{dle liberc de oscilagie 9i de flexibilitate ale btagului, putem prcceda la o altf ntgctrj: !&1,to tiliii ,iiiii fe o

"no-ita clapI. Aceste exetcigii se fac instr intii cu toatil mina deasupra claviaturii. DupI

ce clapa a fost apisatl, mina se vi deplasa brusc, citziqd de pe claviaturil, apoi.iarllgi se va avinta 1o sus cu

;^;f;h;;;, fij1r1; ctrdea din nou.pe clape, intii Ia Intlmplare, cu toatt mina,,apoi nlq"i T degetul 3

sau'primele tr6i desete pe o anumitl clipl, eventual succesiv pe {iecare di" sunetele gamei lui do.mzi.ot sao

ale iltei game. E ;d b-ine sii lovim la ilceput clapele din octard ln octdril, P?.o;tta .ca mioa sl arbe tsmP_ sa

f^a i ,$rop arcsitd dintr-un loc lntr-altul, far btag{ q qe pgatl rrenline tot timpul Tttr-o rekxare na!h!,

Dioatece ln practici se observtr multe confuzii ln -legltud

cu execuarea corectl a acestor mildti

Dentru o mai clarl litelegere a lucririlor si analizlm mai amllungit aceastl migcare.' Miscarea de dephJare a miinii se comPune din uei faze pdlcipale:

1.];;;rt*" ci ,ton ,onsg1t tr" -otrr*iol

in care mina presegti clapa. Aceasttt migcate folosegte. fiory

Oroyntni, tai|1rea miinii flcindu-se printr-o impingere bruscl-a aceiteia dl la {apf spre o anumittr direqie

(in'cazul de fall spre dreapta). Migiarea bmgului se flce din lncheietura urnlrului.'--

--t ifiit ,'iiri; este' fia in 'care mina, pirtrsind clapa, nu mai ate nici un sprijin in migcate.. Zborul

este un efect a,l elanului ittilial, cu alte cuvinte nu mai esie in fuocAie de munca musculati a braguld care

uebuie s[ rlmioi tot lrnp:ui relaxat, menlinlnduli elasticitatea pinl Ia caqltul "ti9gtii.- - -

3, Ciderea libtra "

ioiinii p" ciapl si efectueaza plin fup -gre

tatd1ii sile naturalg musculatus continuiod

sd tdrin6- relaxatd. Acgioneazi agadar numai Jorla graaita[iei'Inbinarea acestor trei fale forneafi o singtrd migcare'pianistgl ttebuie si lrr.rizi .o at;lia fo;rte concentrattr, controllndtt-1i meteu migclrile miinii. Ra;iunea

poate desiqut aiuta Ia conffolul migcnrii, dar pianistul trebuie sl aiuogl s[ imtil oateqtm mi;carea' se- d€a

ieama de ela, qi iUia dupi clteva incetciri va percepe uqaliile c te ^W

etunci cind migcarea se execl.ttl. corcct.

Co ctt pianisiul va aciimula mai multe nqayl; 2'ropr;i il tgi va repiezeota mai bine strttctttt niSairii, cu z;tit

deprinditea motrice se va forma mai repede.^ pentru a putea conttola mai bine libertatea mlinii,

-care di. nagtere acelei.senzagii de greutate a bra-

n:.lui- acelui <Geaichtpefiihl > despre care se vorbegte atit de mult in tehnica moderni, vom a$eza min' ele-

fu; p" -"tgi*u

.1"'Ji"rorii, avind prina fakngit r.d.eggtdot fectahi, iar celelalte ln exlensine, ^P""T. "ryi

pe elei str-gi-telaxeze intteaga musculaturd a btaplui pini se cooviage stngtn.cL bratu.l este neincofdat. rrl

i.loi """rt",

braEui trebuie i,i se odihnavd, sif n spriiine deci pe dapl...Dupi. aceea, lI punem sl-gi reducificptat

^p;as te degetelor pe clape gi si utmireasci din nou sAtea mugchilor: elevul va observa cum acegtt?

i ;

re inco,dea4i treptat pini la deplina contraqie, in timp ce degetele ating din ce ln ce tot mai utot clapelepiaoului. Acum bragul nu se mai sprijini de loc pe claviaturtr.

Scopul acestor exercifi este acela ca elevul s,i inaet3 a1i rehxa Jd cont/dcld bralil in nod cottstient, duploecesitate, eliminind efotturile inutile ale altor mugchi. Dupi citeva incetctrri corecte, elevul igi va da perfectde bine seama de wryliile ce apat atunci dnd drrtd, corect,

$i acum, inainte de a lncepe exetciEiile la pian, este oevoie str mai 'llmurim clfiva temeri foarte impor-aogi, de care ne vom izbi necontenit ;i anume:

.4. $tim ci, ln mod obignuit mlna se lirc 6e pe clapi, fie deasupta, liber, ftrd sI cadi ;i intr-o ugoatlstare de conttacgie a btaplui. Chiat gi ln migcate, bragul nu este complet relaxat ci littut, stslendat, altminterinu am putea si ginem mlna in aet.

Si incercim a tidica mina, cu cotul pugin inclinat spre nivelul umidui, 9i s[ o menginem ugot inace std Pozilte, ca pe nigte adpi in zbor. Aceasta este pozigia numiti cu nlna litu,ttd se.u cu mina *Soard. Acesttermen uebuie reginut.

B. Vom lncetca acum si lisim ffeptat mina in jos, printr-o m$care foatte lini gi unifotmi, stlpi-niti io mod egal.

Aceasti migcate se numette tu wina dirlatd sa:u ca mlra frlutd.C. Ridiclm diu nou btagul gi apoi il lislm sd cadd grel, ca un obiect, cu mugchii complet relaxali.

Acest fel de a cL:nta se oUmette cu bral greu. .

Se continul exetcigiile pentw relaxarea zssc atttrii braf*lui, Se poate incepe acum pdn ^

se atxtaele.vuJn:i clapele pianald.

Fiindci avecr de a face cu elevi de diferite virste, chiat 9i cu copii care nu au vizut incX un pian,felul de ptedate vaiazd dttp6" lmprejurdri. ln orice caz es'te necesat sI ie expliclm cum este construit un ase-menea instrurnent, cum se migci pltEile claviatutii, cum se produce sunetul (vezi cap. I). Explicatea trebuief4cut[ la gndul de lngelegere al elevilor; la copiii mici nu se vor da noliuni prea gtele. Vom face atengi peelevi str obsewe cI pianul ate clape albe gi negte, ci acestea din urmi slnt a;ezate in gtupuri de cite doutrsau trei clape gi Ie vom

^tlt^ cd fiecate clapl albi sau neagtl corespunde unui anumit sunet, purtind un

aoumit nume. Le at}lJ:m apoi elevilot cum suni clapele cind le aplsim, insistind asupra faptului ci uneiesuni mai gos 9i altele mai

^subgire. Celor care posedi'oatecare cunogtinle- muzicale le viom sfune c[ clapele

albe sint pentru sunetele naturah (diatolice), iat cele negre pentnr s\aetele alterdtc (crunatin),Denumirca clapelot este aceea a notelor: do, re, ui, fa, sol, h, si.

DO B[ MI TA SOI [A SI DO RE MI TA SOt IA SI DO

Penffu recunoagtetea lot ne orientlm dupi clapele negle, cale sint agezate, dupl cum am vi.zut, iagtupud de cite doui sau trei. Agezim pianistul in dteptul clzper dd, explicindu-i c6. tceasta. se tepeti drn op!in opt sunete. Cu acelagi procedeu se invalX 9i denumirea celorlalte clape 1

I Socotesc necesa! ca matetialul cuprins ln aceste ttei lectii sd 6e ote&t elevului in otdine:r ir: care se a€i. Ioceoind de i.r: :.j-r_:iprodisorul e Lb€r si-'r irnpani rnat€rir dup;, pbsibiliufle clevului.

*

lltl tlll

Elesol r ra 'RF b tio dems in faga clapei lu dt (do cent:'al.)Se vor edn schimbfui de pozigie a scaunului cici aitminted nu. i se poate dezvolta

dnlal he zld (<Tatbqtftll >).

TINUTA CORPULUI $I A MIINII

La pian cotpul se gine dtept, in pozigie comodi ti liaigtit[, niciodattr lnlepenit ci elastic, pugio indi-mt de la mijloc spre pian, formind astfel un unghi de 10-300. Daci pianistul stl prea rigid, inseamni cImugchii spatelui slnt incordagi, iat acersth" incordate anueneqzd. dup[ sine gi mugchii umlrului, avind drj?tconsecingi o critpare a mlinilot ;i.a degetelor. Cind coryul este pugin lnclinat, omoplafii se elibeteazi de €d-tatea lor qi aceaitX libertate se reflecti imediat ptintt-o telaxtte a mutchilot umlrului cate, la dndul lor, eli-beteazi gi mugchii bralului. ln anumite situalii, umedi se tin liberi $i puFn coborili, ridiclndu-se numai cindbta;ltJr atacd, acorduti mari in maximum de intensitate, pentru a petmite bragrlui o migcare mai latgi.

Btalul trebuie s5' fie lifur gi nicidecum strins de corp. Mlna se /lecteaqd la 50-60' gi - cind situa;iileo cer - ntt se extind.e mai mult de 30-40'. Clnd ridiclm btalul, cotul se indeptrrteaztr pugin de cotp.

Cotpul devine mai elastic dactr pianistul nu se lasi cu toati gteutetea sa pe scaun ci se spdiini. rnaimult de matginea scaunului. Greutatea corpului se impate deci lntre scaun'gi pictofi:l ttlng.

ln cazul copiilor mici, cind piciorul nu atinge podeaua, apezim sub picioarele copilului un scluoel"pentru ca el sI aibd un reazim sigur. ln nici un ciz iu se admiie ca picio&ele sI atlmi: tn aet sau si 6evltlte sub scaun, aceesta gi pentru motivul ci picioarele ttebuie deprirse de la lnceput It stea ln fala pedalelor,rezemindu-se de ctrlclie, iat vltfi:l lot sI poati la nevoie ap[sa pedala.

lnngimea scaunului vat'razd de la caz h caz, lir funcgie de lungimea membrului superior 9i lo geneal,de coostrucgia 6zicl a pianistului gi chiat de calitatea insttumentului.

Pentru locepttori, care au mlna mai debili precum gi pentru cei cu predispozilii la criQdri, se ve Pre-fen un scaun mai lnalt. Cu cit pianistul gade mai los, cu adt se impune o migcate mu actittd a degetdog ebtalului, a mugchilot spatelui gi ai galelor. F&t lndoidl ctr este mult mai ugot de clnat de pe un scaunmai inalt, totagi coloralia taseti se tel'lizeozl mai bine dacl pianistul gade ceva mai jos.

Distanla cea mai potrivittr de piaa este ^eeea

care nu-i nici prea apropiatt (ca mlna si nu lie deraojadin migcnde ei), dar nici prea depltate (pentru ca micul pianist s[ nu fie silit sd-gi lntindl mina ln mod for-

fat pe pian ln timp ce clnti). Distanla dinue cotp qi pian va fi ln funcgie de lungimea antebragului. C,ei cumembrele scurte vor gedea mai aproape de instrument pentru ca libeta migcere a bragului s[ nu fie stiojeniu-

Am stiruit mai mult asupla acestui capitol fiindcX trinuta corectll a cofpului este de maie impomni.Libertatea de acgiune a mu;chilot, lmpteuni cu ptogtesul tehnic al pianistului, cditatea sunetului cit gi liber-atea execufieisint ln stdctl legituri cu o linutl corcctd a cbtpului la pian.

{<

Jinem s[ preciz m de la inceput ci nu opinlm pentfu a impune elevilor o antmitd linntit e rniiniinici chiar la incepitori. Otice sforgare in a sili pe elev si. adopte o anumitl pozigie a miinii ssig o pierdere

de lrcme, care ar p'utea stinjeni pe viitor cintatul l'iber 9i natural a'l pianistului. lri celi ce urmeazt ,'o- "t-at"

do^tanumite principi i Stiinlifice care ar putea ajuta profesorul la aceastd dificil[ problemi. Profesorul va trebui si rec'omandeinstr stS.ruitor elevului necesitatea unei munci actire a degelelor gi si. arate importanla simfului tactil al drlwilor

De cele mai multe ori elel'ul reugegte singur s5-qi foraeze in timpul cintatului pozilia nalurald a miinii,printr-o munce actiud a degelelor.

Rolul profesorului este acela c4 cercetlttd niu eleuiui, si-I ajute cu sfaturile sde la gisitea celor mainatutale migciri.

Tinuta corecti si naturall a mlinilor este in func1ie de o sede de condigii individuale ca: raportuldintte lungimea degetelot gi ldlimea mlinii propriu-zise, taponul dintre lungimea diverselor falange, dezvol-tarea musculatudi etc.

Cu cit degetele 2-3-4-5 sint mai scurte fagi de ligimea mlinii (socotiti la lncheietura degetelor), cu atitele vor avea o mobilitate mai mare gi vor permite pianistului si, clnte cu degetele m lntilse.

Degetele lungi se vor line nu ittdoite. In aceasti pozigie, posibilitigile dinamice ale degetelor sint cer-amai reduse.

O lungime mai mate a policelui poate compensa intr-o misutl oarecare dezavantaiele cauzate. de. aceastldispropo4ie

-dintre lungimea- degetelor 9i liiimea mlinii. Printr-un poiice mai lung se poate evita indoitea

excesivl a celo alte degete.E mai avantajos

-penttu pianist ca prima falmg| sL fie mai lungl .lJclt falangele II gi III.- ,Cu cit este mai miti diferenia de lungime dintte degete, cu atlt mina estb mai avantaios modelattr pentru

piaq {iindcl se poate egalz mu :ugor forla.atacalni, mai es ln tril.Ua alt avantai ce-l ptezintl clntatul cu degetele mu fntinse este sensibilitatea deosebittr pentru anumite

subtilitlgi coloristice'gi de -expresivitate,

din cauz6 cI degetele in poz|1lt aceasta dau imp{:sia.u-nei tdevdtatepre|rr$id a clapelor,'dind aieeagi spnzalie ca gi cum degetele at cinta direct pe coatde. De altfel, cintatul inpozlFa aceasta este mal puln obosltof.

ln pozilia flectatd, degetele reclaml un efort muscular mai mare, dat nu e mai pulin adevltat .ci inpozi;ia aceasta'controloi exe"itiei este mai ugot, iar pianistul iqi poate stiPini.mai bine degetele. Mai ales in

itaciato gi sforqand.o sau in ciniatul forte gi fortissino, unde se cere sigurangi gi o mini solidi, degetele pulin

indoite pot preze ta wrntaje indiscutabile.Dupi aceste generalitili, si vedem acnm Prdctic ptoblema linutei miinilot:Am amintit JI re lra idopta o anumitl iinutn a miinii Einind seami de construclia fizicl individuali

a fieclrui pianist gi de natuta pioblemelot tehnice ce ntmeazL a. fi. tezolvate (cintatul pe clape negte etc ).ln general, tecomandim doui pozilii ale miiniloi:

Pozigia corecti a mlinii Pozilia gtegiti

Po$fia utwald (cum este cazul la incepltori) in care degeteie sint nai lndoin;

Poqilia largd, in care degetele se gin pugin mai lntinn, spre a se putea evita extensiunea_.fo4atl z \9 .-mentelor. Dar gi aci degetele sint in cea mai rnare paLrte /hctate (falanga I), extensiunea neapliclndu-se decitfaiangelor II pi III'

- Ptin aceasti dispozigie deosebit,i a, falangelor, se ob;ine un unghi aptoape dtept intte degete gi podul

palmei precum gi intte dosul miinii gi antebrag. Aceasta poziiie o socotim cet mai wantqoasi pentru clntatgi iatd de ce'

Tendoanele mugchiior extensod 9i aie {lexorilor degetelot descdu in aceastX pozilie doul r:nghiuti:un unghi deschis in ios (lntte degete gi podul palmei) 9i un unghi deschis _in sus (intre _ dosp-l . miinfi 9iantebrafl. Tendoanele care intrl in tecile lot fibroase 9i trec pe sub ligamentele transverse ale miinii folosescdrept scripete aceste doud unghiuri peste care se indoaie. Prin aceste unghiuri flcute de degete gi de minapropriu-zisl, mugchii chelruiesc, spre a-gi mengine poziga gi pentru a cinta la pian, aproximativ cu 60-7A0/oira.p"p" di.o fo4a necesari ceruti ln cazul cind antebralul, mina gi falangele I at fi dnute y', aceeali lirie,astfel cum se pteconizeazl in unele metode.

Pozigia in cate prina Jalangi este fectatd iar celelalte extiflse este m^ ^\raf,faio

sd gi pgntru munca mus-chilor mici, deoarece, profitind in acela;i timp ;i de fott3 n&:utal| a braEului, g{eutatea lui se poate trans-mite cu mai multl ugutinli pe clapl.

Se va mai evita indoirea excesiv* a degeteior qi pentru faptul ci este o atitudine ne/ireascd pentru miini,degetele {iind silite si peniste indefinit }ntr-o stare de incordare excesivi. Atit mugchii cit gi tendoanele sintgre'u adaptabile uoei aiemenea pozitii, deoarece fo4a extensiunii este cu mult mai mici decit aceea a fleriunii.Fe de alti parte, pozigia incotdati a degetelot poate produce in mod inevitabil gi incordarea_ mugchilor aote-bralului,

"t i utlr a ;xtensorilor gi flexotilor miinii.- ln felul acesta, dezvoltatea unei motiilitlgi a degetelor

€st; mi t limitat1 Tot din cauza incordldi excesive a extensodlot cregte gi ftecarea in tecile tendoanelor ;iin ligameotele trar$vetse ats miinii, tapt crte cu timpul poate ptovoca chiar imbolnivirea lot.

Pozilia gtegiti

DEPLASAREA MIINII $I A$EZAREA EI PE CLAVIATURAFUNCTIA DEGETELOR

- _ I'lainte de a incepe cintatul la pian, ltslm miinile sI se odibneascl pe genrmchi; dupl aceca, cxccorlmptimele incerciti. de deptindere asupra felulpi cum uebuie sI 6c deplasattr hlna spre pian, nraEut sc iliclIini$it din articulapa umltului gi se prne cu aceeagi migcare pe claviatul. EventuAeb difcultl$ de

'iaorrile codjlm ulterior.

-. n::$ procedeu de a pme mina cu o migcare nat*ah pe claviaturl, pe clt pare de simpll" cete la ce-

litate o abittate oatecare, necesitind --la unii copii - chiar un antcnameni mai haelungat, AUa d"gr lccrcexercitrii preliminate, ptocedlm la primele exercifi de degete.

, P"l{rr buna funclionare. a degetelor, trebuie_ca migcltile lor sii fie libtc, poz$t lncordatl . dege-telot . putind aduce cl _sine 9i incord-ar,ea . bt^Fild, Degetele tebuic str se bucute de rin grad de agoafu.invdfnd a se migca indgpe.ndeq unul de altul, Migcarea lot se face Ia baXa &gtclor, oi Wald szrp*ht.

Intrucit in timpul cintatului au l9c. o setie de migctrri Joarte rapi& ale mugchilor miA, atettia Lebui€antrenafi spre a putea tispunde scopului, adictr f4chdu-i st dea loc unor reaqji motoate iscti$aaec. Amvdznt c5" o state de lncotdare a braplui ar putea frlna, aceste migcfi. N.mai un bra; bine ralzxat poa* *$spundi, Ia impulsutile- ptimite de la -cteiet, cu repeziciuoea cuvenittr. Relaxarea brapiui estc dcci o'condtiefltrrtr de cate nu putem ajunge la o perfecti stlpioire a degetelor.

ATACUL

- . P:7n -a_ta.c

se ingelege aqiunea prin care degetul pune ln migcare clapa. Caliatea sunctqlui cste infun$e d'e Jcl*l cum atacl, cum cade dCgetul pe ctapl; adicd de t*Sc*,'I)o. at"i bun 4l mtiqii ptoduce c$ctuluoci unelte de pteci'ie r cl apasl imediat clapa, puntndu-i ln

' migcare lntreg mecaaismufl, cu o iuFag

fulgcrltoate.' Atacul trebuie si fie ekstic gi botdrlt, Deoarece.<< tooul face muzica >r, se cuvine deci str acordttm o deose-

bitl ateo;ie ttqrezlil, pregdand atacul cu mare -gdil.

O condi$e princrpall penttu obginerea uaei sonoddghumoese este lnsl astocontrolt l cB utechca, asdel ci se impune antnurei arecki elevului. Scrtibilita* :urlgdn+cepaciatea de a$oasciltarc io mod ctitic - controllnd metet, calitarca sunetului gi deci a tutcului - trcbui;cultivate .cu,. persevefcnF 9i ln mod sistcmetic. Autoconttolul redam{ 6 mafe putefe de cotimtran, grrecrlaqi o *nsibilitatc deosebitl a auzului.

.. Pianistul,_asc-ultlnduSi me.pu. fel.ul cum cintl, &rnpcrd -skgn

metoda cea mai potrivitt pcntru e4icodia gregelile. Pe de alti pate, dindulgi scama de progesui realizat, nu se va plictisi nlciodatn di studieriepfca amdnunEitl gi lndelungattr a uaui fragment muzical.

, Dupl. concepfi-ile pedegogice mzi.ver:'J4 -tqeal

eta considerat ceva innlscut, ca flcind parte rtin com-plexi ajea tdentului. S-a dovedit lns?l d tuteul se poate forma, dezvolta gi miti printt-o acluae corectl adegetelot, a miinilor 9i a btaprlui, de aceea vom ptoceda totdeauna cu mare'griji la ef.ctr.tarea' misctrilor lor.

Aoalizind atac , ir deosebim. mai multe faze. lat| fazele principale ale migc{rii:Degetul se tidici cu o migcatr alltttatd, cz azvllht de un iesot, pe clt poiibil Jdrd eJort, ca apoi s?l

poat\ aidea din nou Pe qT1 ptin fo4a greutdlii lai, La carc se adaugr gi forsi acmiau di etaul niscitril.Putem sintetiza astfel fazele atacului:

1. Debarasarea de fo4a ine4iei 9i acumularea de energie potenlialt;2. Yelotrtcatea enetgiei potenfale;3. Clderea libert (< freier Fall >).

Cu alte cuvinte, in locul fo4elot mnsctirare actiye se vor utili?a gi anumite fort3 exterw, ca fo4a elanului(energia potenliali) gi forta gtavitatiei. Numai in felul acesta mina va fi scutiti de oiice obosealx sau cdspare.Dar este o etoare a crede ci toate problemele pianistice se pot tezolva at degete pasiue, tili"iafi numai io4agravitaliei. Inp s este o condigie pentru producerea unei sonoritlgi ftumoasJ gi 6a se poate lnsugi printr-unantrenement. sistematic gt cgtylent al migcitii. Pdn repetatea indehrngatl, miicarea c&ecti rc iltoaatiryaVl9i cu timpul deprinderile devn refexe (vezi capitolul despte reflexi gi insugfuea dcpdnderilot tn mindrpianistului) .

. Pe. de altd -parte,

felul cum se pune in migcare clapa, modul de a ^clion^

al degetului sint relative. Laincepitoti acest fel de antrenament este modul cel mai !ficace oentru dob-indire a un:i/. atae sigur gi viguros,asigurind degetelor suplelea, mobilitatea, agi\tatez gi spontaneitatea necesari.

. . Degetelc (falPgi"- D ,vot tlmine mereu ugor fleaa*, peatta a putea cidea pe alrJm, aptrslnd energicdapele pini a le simli fundamentul (<Grud fiihhn>, dupi expresia lui Anton Rubiniteil). 'Braqul trebiiesI se odihneasctr, cu alte cuvinte r/ n spriine- pe fiecare clapi.

-

- La. incepXtoti, degetele vor ataca clapela de la o lntrl-lime de cca 5 cm., atingloduJe cu partea lor

citnoasl (9: "::f l"ghiilg se vor. tlia scuft). ln-ceea ce privqte in,ilfinea La, cate se-ridicd degetel^e, aceasa

este o. ptoblemX -tndtyiduald,

mai ales la piar-u*ii formlfi. Trebuie str avem gtiiii ca degetel e sd,- r\mirr| fxaxf:tl 3 F*gd lor de atingere cu clapz, rdicZ str nu dwieze. Mai ttebuie J iim cu g"tijl ca degetele itr au

fittind' fotlat pe_ fundamentul clapei aplsate ci ele s[ fre re.laxate imediat duptr cldere, fentru a"evita asdelelatrdcltlra- mugchilot miinii. Fixatea incheietutilor ttebuie sI fie ugoad, fttd lncordlti iau ttemurtrturi. Deaceea, ttebuie sI se lugeze cu atenlia foafte concentratr,.

- Am.attrtat,cl Jnrla

^t^cvlui piovine nu atit din degete sau de la cot clt din umeri qi spate (muqchii

spatelui). In felul acesta, bntul, . antebtalul, mina gi degitele formeazd. w tot rnitar, oo /r, "optiir

iou"do-uZ puncte extreme - umeti gi virfud - restul riminind liber. Mai ales poigtet-rl (lncheietuta mliriii) trebuiesll 6e totdeauna elastic Ai str nu se fting?l violent din incheieturtr.

At^crl.l ftebi.e.?regdtit .Calitatea 9i o<ptesivitatea zunetului sint in funclie de $dplnirea mugchilor 9i deconc€ntralea sensibilittrEii _ tactile in virfudle degetelor, de < magnerismul > r'irfurilor. -Degetele

tiebuie iX 6e11 f9l $e sprintene. gi de elastice ca gi o minge in migcare. Brapl- are un rol cind acriv, clnd ceva mai pasiv,ajutind numai miggatea degetj:lor. Asdel, in tehrici articakti, bralul .nu ia parte activtr la clntat ci do^at vapedecta migcarea degetelor. ln cantilene, btalul are instr un tol ditect, acit.

^ Jinem str. atJagem. atengia- ptofesorilor .de pian care se ocupl lndeosebi cu instruirea copiilor ci, lainceput, micul pianist trebuie si lucreze cu degete- cit mai actiae. Expedenga ne-a dovedit cl o te^hnictr reali-zat[ cu degete prea pasive, in aceasti etapl de dezvoltare nu poate duce la un rezultat satisfdcitor. Deqetelepasive ptoduc o tehnici unilaterali, gteoaie, lipsitl de strXluciie. De aceea, aceastl tehnicl noui (a lui bteit-haupt), bazati'- Pe f94a gravita;iei, trebuie ing-leasi just. Pe de alti parte este o eroale de a denrolta athticmusculatura degetelot. .Pig:,"I ate. nevoie nu de'mugchi mati, :Jlfizi ci, dimpouivl, de mugchi mici, rnII-diogi, elastici,_ pe.cate-i obginem pdn migclri tapide, sprintene, ailntate.

, .Fgrla lW*lor este p-topotlio n d, cu rapiditatea migiirilor lor. Si nu ptactictrm ins6, teltnica degetetor nmod izolat. Ea ttebuie si fie insolittr de o.relativl relaxate a lntregului orginism. Atit pentru calitiea s,,ne-$y "ia 9i penttu realiqarea tebtiai des|vfugit[, dup] cum am v{z:ut, rela-xarea este o iondigie sin q*a non.Orice lncotdate muscular[ ce deptrgegte o anumittr limitt poate deveni un factot care si ftineze ati: vitezacit 9i forJa migcfrii' cluzlnd lro acelagi timp 9i o risipn inutib de energie. Firegte cd, prin asemenea proccdeenenarurale, se risctr gi o tcddere a nobilitilii degetetor.

- Calitatea Si in*rtsitatea suetului dcpind de- ndrinea forpi, de p*nctul de aplicare a ace$ei Jorle Si de ilteya

cdderii degehlor pe ckPe.timpul antrnamentului Gtudiului), pianistul caplttr deptindetile motoare necesale spre a putea face

sr.varieze acegti ttei factoti. Un sunet frumds iste in funcgie de iorectitudioea migctrrilor. Autiomatiiarea uoorniSairi gregite va duce la un rezultat negativ.

. . Nu putem accentua lndeajuns asupra faptului cI pianistul ttebuie sl luctez.e M atenlia Joarte cofltefittuhi,m1 {es in ceea.ce privegte starea poignet-dli, evitind inlepenfuea sau crisparea lui. Iar cealaltl condiEie cetebuie-tcspectati de pialist este eo$rolul permatent ct tiebla al rcali4lrii ihatAc a fecdrtti snnct.

Sd nt ttitdm cd Johired nei metoda bsne estc Jaetor l & baqd al ai4tottaA; teh;ai.

NOTIUNI ELEMENTARE DE TEORIE A MUZICII

_ Elevul igi va insugi, concomitent cu oretcili.ile de pini acum, noliunile elementare de teorie a muzicii.El. trebuie fZcut si ln;eleagi cd m*qica erte drta stnetelor, cd, st*diind muzica, va itvdla cum srl cinte sauchiar_si aiungi

-s,i combinc rtnetele ca ele sl devini pldeute utechli gi strne ptoducl in'acelagi timp aaumite

enolii snfetesti. In ceea ce. privegte corfittut*l unel opete de atti, li vom rr ta. pdn exemple dem^onstrativecA ea poate exprima anumite sentinente sau idei ce refectd realitatea

. Profesorul. va exPlica apoi, potrivit gtadului de inEelegere al micului pianist, cI ehnetteh cozrtittniscale muzicii sint in numlr de patru: nehdia, ritnul, arnonia gi tinbrul,

Melodia este o succesiune -de

sunete, ordonate dupl anurnite norme de compozitrie muzicali, asdel casi ptoducd un efect plicut utechii.

. ._Rilnul este gtadul de pulsalie al gintli1 tezultat din disttibuirea judicioasd a. acrcntelor, precum 9i aulhrilor de nole lntte ele; ritmul mai poate fi defnit: diriqianea sinetriai a tinzputui prin s*rlet. Nu existi melodie{Iti dtm. Melodia capiti un sens ma1ical numai pdn titm. El este elenientul- ce d[ viattr muzicii.

Armonia este efectul muzical produs pdn intonatea simultand a mai multor sunete, dupX anumite legi.Tinbrul este c itatea cate face si se deosebeasci lntre ele difetitele instrumente muzlica.le .^o ooc:f.

omenegti.Stnet constittie aaterialui nu$cii. Din punct de vedere 6zic, sunetul este produsul aibraliilor unui

corp elastic sau sonor, pe-care organul 1os_tru auditiv le petcepe ca nnqaVii sonori. Corpul sonor poate hotganul vocal omenesc, un instrument muzical etc. DacI vibra,tiile slnt regila* gi armonioise, sunetui capiticatzcter m*6ical, impresionlndu-ne plicut. Sunetul produs de vibragii multiple ;i nregutaa ne displace 9i sen]urnelIe Uorltot.. .. .Sunetele muzicale se pot deosebi unele de altele pdn patru ptopdetitgi t hdllitdae, ibtet$itstta, dt 74tz

J ttmbf ul.

Dintre acestea, F)en!fl, lNrierea nqicah cele mai impotante slnt lndQinea gi dmata.

^ Itdllinea este propdetatea ce o are suoetul de a fi, rnai lult saumai grant.

inelEimea depinde de ilndni vibrrltilot ce le executl url corp elastic in&-o sactafidd. Cu clt coroul {grce ;ainulte vibtaEtt,pe secundi, cu atit va produce un sunet nai inalt; daci produce un numdr nai nic-de ya1bngysunetul tezultat va li mai grat.

O coatdi mai scutti flce mai multe vibralii decit o coardl mai lungl de aceeagi gtosime, iar doulcoat-de la fel de lntinse _ qi de lungi, insi de gtosimi diferite, vot produce suiete diferiti, Jea subgire produ-cind un sunet mai inalt, ia;t cea gtoastr un sunet

- mai grav . Actst lucnr se poate demonsma pe

"o piro

deschis. Sub tapottul fttdlfinii, sunetele se afltr unul faEI de altul c* treptele uwi itdri,ln partea de los a scEriiglsindu-se sunetele grave, iat tn partea de sus cele lnalte. Din cauzf acestei asemInfui, succesiunea suitoarcsau cobotltoare a sunetelot latrebuinlate in muzictr se numette vard aqicald.

Durata suu:.etufui ne aratd elt tiab ttebuie str cinttrm un sunet ln rioott cu altul.Tinbrti este c itatea szn caloarea distincdvi a doutr sau mai multe sunete. oroduse de diferite instru-

mente sau voci omenegti. El rezulttr din suptapunetea diferitelot slmh ornonici.Intersitatea este ttria unui sunet. Ea depiode de anplittdina vibragiilor.

DEOSEBIREA DE iNAi,i.IME A SUNETELOR

Am vlzut c?l suoetele se deosebesc pt'lln lndlfinc.Distaoga dintte doud snnete se nume$te intenal, Intewal,tl cel mai mic utilizat in muzica europeanl

cste scmitott . DouI seinitonuri fotmeazl uo laz. $irul de sunete care se succedl la distan;I de tonri gi sbai-toari, otindrtte duptr anumite reguli, atlt ln suir clt 9i ln coborire, se numette - duptr cum am spus -surd mqicald sau gaad.

Aadizlnd fel*l cum este alc{tuitl scara muzicall, descopetim doutr lucrud importante pentru sistemulnostru muzical: asemdnarea Perfectd a oridtui sunet cv oetar)a lui (crr sunetr:l al optulea), fie deasupra, fededesubtul lui, precum gi o anumitl ordiw simetricd in xaniarea tonudlor gi a semitonurilor unele duplaltele. Din cauza acestot asndldi din opt ln opt trepte suitoate sau coboritoare, au a fost nevoie pentrutotalitatea sunetelot existente decit de 7 s*ute fu anetttale, celeldte surcte, rcietate la difrih octate (vap-tioate sau inferioate), dminind sI poarte acebasi den*niri.

Sistemul nosru muzical lnuebuin;eazl astizi doul feluri de denumiti ale celot 7 sunete muzicale:denumitca itthan6, do, ra, ni, fa, sol, h, si sau denumirea literali A, B, C, D, E, F, G. H. Prima doumirese inttebuin;eazd gi ln pra noastttr.

Al optulea sunet al gamei, nefiind declt reproducctea celui dlndi la intervalul de octavtr, se numettede aserrenea do, aI noullea sunet tot re, oJ z*elet - ni Si as3 mai departe, Cu aceste tapte nnme de sunete,ooi putem denami orice s rrrt elrlis de diferite instrumente muzicale shu de vocile omenegti.

Fiecate intcnal poerttr ti el o deaumire, care se dtr dupd wndrul de trepte pe care-l cuprinde. Asdeltepetatea aceluiagi sunet se chearth, tt,tiion s* lrind (do-do). Iatewahi de la do Ia rc'se nua'egte sec*ndd;debdoleai-hrfd;deladolafa-caart f idebdobsol-ni$d;deladalala-sextd;deladolei - se/find, iar de la rb lt alt d4 - octdad, Se lngelege de la sine ctr gi intervalele re-ai, re-Ja, re-tol etc,se vor oumi respectiv acundd, te4d, cldrtd etc,

SCRIEREA SUNETELOR

Sunetele se pot scrie 9i citi lntocmai ca literele gi cuvintele.Gtitea sunetelor se poate.face cu glasul ( cintlnd) sau la un instrument m:uzic*I (exemtlld), dar, ca

gi cuvintele, ea se mai poate face gi ltt gtnd, dea cu iaagiuVia nuqical,i. Muzicianul poate in felul acestasii memore4t orice bucatl muzicald 9i sd o reprodxcd mai tirziu din memorie la un insttument; el ar puteashiat sl sqlsqs piesa din memorie.

Dupi cum sunetele votbidi sint reptezentate pdn anumite semae numite litete, tot asfel sunetelemuzicale pot fi inftrgitate prin anumite senne speciale numfte lote. Ele au forma unti oaal, sau a uni puct.Olahh pot h :inph, sau Prevlzute an o linigd aerticald. Pmcteh aa totdeauna clte o linirVd uerticald, he injos, lie in sus.

Notele se scriu pe un grup de 5 linii paralele ti egal distanlate una de alta, r;iumit portatit.

La lnceputul portativului se g2lsette un setzn nttmit cheie. La piaa se folosesc doul chei: cbeia ltai tolgi eheia hi fa.

Locul cupms lntre llntile porativului se numeite slafiu, LirJile gi spaliiie portativului se numelotea2i.si se numlrl de ios lo sus. Pentru scrieten t tror trotelor, ou aiung cele 5 linii ale potativului, de aceeqln cazul acesta, oe servim de nigte liniup mici orizoatale, scrise deasupta sau dedesubtul portativului t:uese !.utnesc lirii stplinentare sau linii ajrtdtoare i pe de vom. scde note mai lnalte sau mai joase.

Fiindci muzica pentru pian cup:iade foarte multe note, pentru u$urarea cititului (care ar 6 foarte gteudaci s-ar gtilirl p6a multe linii suplimentare) ne folosim de dod portatiae cu sctiituti diJeritez unz h cbeiald Ja y oitz lz cbcia lsi sol. Cde douL portative siot legate cu o linig gi printi-o a cohdi. CheizI,.:t sol (( cheiade violioi >) s€ drunEte asdel deoarece semnul incepe dela nota nl, czte serveste ca utti & h**zan,

)dEdo(,

rxltnzindu-rc h cuooa+tetcz cdo'ddtE ac- kanirul dc ms * foi!*Eft4!4 P.frr -

&l|1, -z'peo.tru notele tnalte, iet' podativul dc jos (or chd. lui /a autnid $ cbciz & fo) - pccu -"drtt

glrft'

edid p€otm ;tu tt*rgt.

T - l lJlT

- ? ? F-

SOI, tA SI DO RXMI TASOI,TASI DO NEMI FA SOIIASI DO RE MI fASOI.

LOCUL NOTELOR PE PORTATIV $I DENUMIREA LOR

IN CHEIA DE VIOLINA SI IN CHEIA DE BAS

Oale'; l7 -

Din tabloul de mai sus, vedem ce, de pildX, nott do de difedte toligimi poattl urmlttoatele deoumiri:

h s,abcontra, do conha, do marc, do nic, d/, do", do" 1i dot,

FORMA $I DURATA NOTELOR $I A PAUZELOR

Am vlzut ci notele, in afatl de tnilgime, mai au gi duatd; acasta se mai numegte 9i wloan. Valorile

notelor sint la numit de gapte. Cind muziia tace, se folosegte tn semn natrrit panld cale ate de asemeoca

satc talori dtfetite.Fmma rotelor diferi dupl dttala lot (adicn dupi ttakarea Lot).

Aceste valod se obfn ptin divizatea lot Xtt cite fud (diiznne kurd)z

Nota cu durata cea mai lungtr fclosittr in muzicl este mta lfireagd (rninea); ea se notetzl pdntr-unoual gol gi vt fr cintatl (liutd) atita timp cit num6tIm 1-2-3-4 sau facem patlr bdhii.

Pentru a putea exprima o frndtate din valoarea ei, ii adiugim o linie tcrticald, fie in sus, fie in ios,gi o numim doine, Ea va fi cintatl (,tinutl) atita timp cit numlrtrm 1-2 sau facem dod bdtdi.

P(itri oa (sfertul), c4re este a pitra parte diltr-o- rotd ltttrea&i, se scrie ca un p nct ctr o linie vertiuldqi duteazi atlta timp cit se numtrtE 7 sar:' hcem o bdtaie,

Optir?ted, ardtcl a opta parh din nta lfireagd, se scrie ca un Pr4nct c'r o lilie antiaald gi u stegahl,$aisPrerycinea este a Saispreqecea parte din nota / reagi. gi se scrie c,t dor,i $egth{e.TreiqeciSidoinea este a 72-a parte ditr rota lfireagd gi are trei :tegrhle.Sairycisipdtrinea este a 64-a parte din wta tfireagi gi

^re Patru stegalele.Cind avem mai malte optimi, 16-imi, 32-imi sau 64-imi la rn loc, ele se leagi intte ele ptin atitea bare

cite stegulele aveau.

. Tabloul de mai jos rezum[ cele invilate pinl aici, aritind gi forna pauqelor coiespunztrtoaf,e valodlorde note:

NotaVdoaree tidcrlumilca Forma Du!eta Pauzclc

o r l lnot: intreagd (urime) oval gol 4 bidi

J tlzdoime oval gol cu o linie 2 biLtzi

)u4

ptrtrimc un punct cu o linic 1 bdtaie l

I r-rat) J u8

optimcun punct cu o linie ti

rm Btegulelc i te2hlMtaie 1

hF=a'a au16

tai6p!ez€cimcuo Duoct cu o linic $i

ioul atcgulclccite 4j'a l bttaie 1

t - ll \ -

N t-la laa trcizccitidoime idcm cu 3 6tc4ulclc cite8Llbttaic I

^,=

t164taiz€ci$ipltlime

idcm cu 4 stcgulctc dte 16 Is 1 Htaic {

.,D 4D N{.\lu qv %N

- -o_

I--d_

| . '| , '

, -

aa

-r-l t t laaaa

, ) ,

"-- t,4,

Iaa

-aa..

- l,a-

-- l-t) ) ) )

-_-

aaaaaaa aaaaaaaa aaaa aaaa aaaa aaaa

TABLOIJL COMPAXATIV AT VAIORILOR DE NOTE

DESPRE I,TASUNA

Numdrarea timpilor lncepe de la bata de mlsuri gi se terminl la cealaltl badt.

numara:

,u/nare: I

Daci, ln timp ce clntdm sunetele unui git de note de aneasi lndlline gi de dnatd egald, lt auzd frerireir::e miscim mlna dteaptl in jos gi in sus (numitlnd m'-doi, ui-doi), aunci um siali cl sunetul intii este=-t mai accerttrdt decit sunetul al doilea. Sunetul ptimei note se numeste timp tare, iar sunetul notei a doua-:inp slab. Observim cI timpul tate alteraeaqd cu cel slab ln mod consecvint.

_ Daci dupi fiecate din grupurile de cite dodl note vom trage clte o linie oerticald (bard), vedem &:-i'i tormat mai multe cisule care cupdnd suqete dccentsate qi neacce$ut4 Acnste nitdTi, cuprinse intre doul--,tr-, se numesc mds*ri:

numaf

23

Orice desfi;utate a unei melodii sa mdsoard in muzicl cu o x tate de tinp; cea mai inuebuirlati este

b,itrinea. Cifrele pe cate Ie vedem la /ficepatul.otictrui portativ ^t^t\

elte asefiened lfiitdli srat clPtins-e [q-o'mtrsutl. Din ceil dool cifte suprapuse] cifta de ios

-arattr taloarea notei folositl ca uniate de mlsurl, iat

cea de sus - lumdrul de timpi dintr-o misuti.ExistX m sttti sinph, conptre 9i nixte.

Mdsnrile sinple pot zvea doi tinpi sau trei tinpi; ele aa tm singtr aeccnt'

Mdsnile sitph pot fr bitare de 2 ti,Trpi (713) ;t binare de 3 ti,lPi|ltr)t tot ele mai pot h terure

dr 2 ti'lryi {tXg) se:u teinare de t tinpi CeB }).Mdsgrile corn?tlre slat formate mai ales din doui misuti simple de 2 timpi, 6e eIe bhate sau terfidre i

ele capltl astfel 4 timpi. Cele mai incebuin,tate sint misurile de | (ptovenitl dio doui mls't:d binare de!)

9i 1! (provenitl dio doui mdsu.ti terure de 6r).

Mdsmite mixte se alcituiesc prin combinagia misutilor de 2 timpi cu cele de 3 timpi.

MXsura de i: i + i@"i+i).Mtrsura de ! poate 6 consideratl ca provenind din I cnruia li lipseqte 1 optime. De aceea

^te doi tin?i

(ca 9i f), dar de dutat! iregah.

RITMICA

. Am mai at;1t^t cZ, dtmul este sufletul muzicii. Acest cuvint ptovine din limba gteaci Si inseamn| migcarcsimetricd. Aceast{ migcare simetrici o observXm nu numai la muzicl ci la toate fenomenele naturii.

La unii copii,'simgul dtmului este dezvoltat de la sine; la a19ii, titmul -ttebuie

educat.Toate suneiele unui cintec se gdsesc in raporturi absolut precise unul fa;I de altui in ceea ce privegte '

durata \ot. Observtrm ciin muzicd, -la

fel ca qi in versuti, existi o slccesiane t l,istratd a timpilor accentuagigi neaccentuali. Toate aceste elemente constitutive ale muzicii, ca ritnsl gi mdsura, reptezintl mijloace impor-

tante de exDrimate muzicali.Exet&1iile de mai ios se executi Iie pe mas5, fie lovind o cla:pl t pianului:

E\ERCrTrr PE\TRL INDEPE\DE\T-{ RrT\IIC{ -{ UII\IL{|R

Aceste exercilii se vor executa cu ambele miini.

Nota punctati (doimea cu punct), pe care o observim in misuta de f, hseamntr ctr va {i ;inutiipe toatd durata misurii, adictr trei timpi (vezi 9i pag. 59).

PARTEA PRACTICA

EXERCITII DE CITIRE A NOTELOR LA PIAN

Inaiote de a incepe clntatul ra pian, se $zeazl pozigia eievului pe scaun in faga pianului, conform

-.':cadilot date in capitolul respectiv.---p.*- .a pianistul si-gi'poati concentra intteaga_ atengie exclusiv asrpla ,ziScdrilof

miinii' incepem

-, i sin a$ica kilil a degetet1r. i4i.r" r" v^ ^rez^

nu pJ claviatutl ci pe cap_acul claviatudi .(sau P9 " Tta):_1.;;i'hi;-""-"*"Ui"1"i, atndu-i o forme rotunjita, cu ptima filingd y'ectatdriat celelalte extinse, idird

-'", 4or, nejorSat gi nattral.

IatI pozi;ia corecte a mlidi:

NumItI: snt't, doi, trei, fatru.

lnainte de a rosti < onu>, degeri. mate va Ii ridicet cu o mi,scare foarte- rapidd, clzlnd (ln dipl ctnd

rosreste ( sttu>>\ De pi"n' Actionea Je'ddicare 9i de cddere a degetului ttebuie. efectuatl cu. o singutl dJTt:

God'ridi"e- 6&"i"t, uebuie str ne gindim le atacal notei urmltoare gi nicidecum la exlstenta ^

dona tue

dmsebite ale milcdtii de tidicate 9i de lovite'

Dup[ ce profesorul aratl cum trebuie sd aclioneze degetele, elewl va face utmtrtoatele exerciln fdrd:aat, ni'fel de'ginnastic,i a degctelot, cu valod de note lnttegi:

Aceste exercigii, care se vot efectua pe rind cu toate degetele, se fac timp de citeva lec;ii, pinl ceelenrl iqi va fi lnsu;it atit finuta corectl a rnlinii cit gi migcirile iuste ale degetelor,

Abia dupl ce observlm ctr degetele se mi9ctr ugor 9i independent, folosim roadele acestei gimnasticipcntru clntahrl la piafl.

Acum utmeaztr momefltu] ccl mai important t, eleru! ua cdnla primulsanet Iapian,Profesorul vL atac tare suneh d/. D]upd ce l-a intrerupt, va cere elevului .r/-,cr inagiuqe acest su.net

cit mai exact, nu nurnai sub rapotul Xfillinii ci 9i sub raportul coloritului, rdic6, al tinbrulti.Agezind mina elevului pe piao lo fnuta potrivitI, ll punem sd lncerce sd realiqeqe gi el acest sunet,

Drin aplsarea clapei tespective.- 'Dlpd atac,-profes6tul va inueba pe eldv dacl sunetul emis a snfl t exact ata cum gi l-a inchipuit, saua sunat altfel, mai aspru sau mai moale, eventual mai stddent sau mai estompat, flti culoate, Elevul va fiincurajat si efectueze noi lncetciti: acestea vor fi din ce in ce mai reugite dactr igi va corecta felul de atacarea clapei, realizind astfel inaginea sunetului tespectiv. Penttu a teugi pe deplin, i se va atlta ctr este nevoied.e o conceltrare 'foarte putemic[ a atenliei a*dititte pream 7i de eontrolal Permanent al felului clrm a sunatde fiecate dattr sunetr:l emis.

Vom lua apoi pe rind

'i

alte suhete, cu al cirot nume elevul se va familtat'tza treptat, gi dlm elevuluica primi leclie acest < joc> de inaginarc a nti st/fiet (cr tdrie $ cuhar) gi realiqarea li ptn tryeu.

Duptr citeva lecgii mergem mai departe, cerind elevului sI incetce a-qi imagina sunetul cate se gtrsegtein imediati vecinltate (re satt si) cu cel pe cate l-t avztt mai inainte (do).ll punem s[-l clnte la pian, lntre-binduJ apoi dactr este la fel cu cel pe care gi l-a imaginat. Daci nu este exact acela, atunci elevul se vastrldui sn gi-l imagineze mai cotect, tocetcind din oou sd-l te izeze la piao:

mina dreaptii

mlna sthgl

?-32

la;td, incd un alt exercigiu penuu ardcri aherutir a doul sunete iruecinale:

mina dreapttr

mina stingl

Penttu a. puter lega cele doul sunete (adicl pentru a face ca si nu se audi {iecate sunet pret iqolat,ca execugia si fie mai cursifi), vorn avea gtijtr sI nu ridicim degetul 1 de pe clapi decit ln clipa cind degetul 2a Ltaczt cl^D urmitoare,

Exeriiliile vor continua mai mult timp in felul acesta, antrenind concomitent gi urech^ea. Cele pentruantrenamentul urechii vor constitui o pelmaflent[ preocupare a elevului gi in lec,tiile viitoare. Jntre rih.F, vomcontinua c,a giarastica a*td a degetelot.

CINTATUL CU AMBELE MIINIEste bine ca tlntrrul pianist si-gi obignuiascl ochiul chiar de ia lnceput cu ambele portative. Dupa

cum am mu atdtrt, pottativul de sus serveste pentru mina dreaptl, adicl pentru sunetele mai inalte, iarcel de ios pentru mina sting[, adictr pentru suletele mai grave.

it

Portativ general

Cele doui Ja,ltrrFe siat udte hue de printr-o |iais aettiot! dc;cgirr'cr, icrE=: e. o t#- Int:lliate, ponadrui acesu, nrlmir 2urltir g1;ra!, este de 11_linij. ln practid ign Ed;.i. ia rjhr s€ s'primi,deg:rece * g*p de prea multe linii ar incurca foarte mult citirea notelor, Aceasti linie miJlocie se adaugLztn:i la neuoie, du se inlocuieste cu o Iinie satrtS, (lirie tuplinexlard sa:u ajztdtoare), destinata notei dd (<-rhceeral >).

F-xerciliile cate utmezizi. ne dau imptesia ci lucim cu ambele rilni tnlreand; in realitate, mikiTe alter-.:;qri, dar atengia_ se. incordeazi deopotriad pentru amindoud portativele in aielagi timp. Abia mai tirziu r-on-ucra cu sunete lovite rifitittft.

Pentru stimulatea elevului, incepem cu cintece melodioaseL. Deoatece anbitttsul (extensiunea) clnteculuiioninesc depigegte cai a, Iirtta melodicl o ,lrn ,t ?drli intre cele doul mtiai. Avem griil ca la fiecare exer-cliu sd fixim pozigta cotectd. a mlinii gi si utmitim respectarea digitd{iei indicate. -

€- ?.) G

4c) 4 €>

Am vlzut cX t ttisl'rrile sinPh se impart ln doi gi tre.i tinli, iat cele conpav - in patru timpi. Mlsura in care

a'rmir[g1 l-2-3-4 aie 4 timPi 9i o lnsemnlm cu f. Cifta . de sus ne ^t^td

cti rirrei are misura, deci rtlnebuie si numirtrm, iat cifra de ios - unitatea de m[sut[, adicl aaharea unti timp 1. Aceastl vaioare este;dtrined, Mlsura aceasta este o xttittltd clntpt$d.

Exetcigiile cme rffne zd cuptind mnsuti de 4 timpi.

Exetciliile acestea ti cele urmtrtoare se vor cinta cu degete solide dat nu rigide; digitalia va {i cea indicatl,:itindu-se la inceput folosirea degeteior 1gi 5, aceasta.pentru o mai buni 6xare i miinii.

4-

ta ta

Q

o

a-r- ; -

Pentru a clnta corect, elevul trebuie si se depdndtr *-;i controla metet niscdrile gi tuyal, de aceiarr lemoriza de la inceput toate aceste exercidi.

I T+atc picscle crlc ou poartd alti menpunc slnt comPuse dc autoarea tcestei M.tode.

35

i)

MisuradecLz 7-2.

24 este o mtrsurd simpli gi cuprinde 2 tinpi; rntztea de misuti este pdtriflea. vom numara

7u+ +t-

4

.Incepind cu exercigiile. urmitoare, vom intrebuinqa 9i degetul 1. Folosirea lui justi are oTlfe ifporlangi in tehnica .pianistici. Prin felul cum este alcituiti mina, degetul r r" Iti"intl prgi"obllc sr susEne mina in echrhbru.

Mi;cirea degetului .l .trebuie. si fie elastici, naturald, cici cea mai mici incordare e s ^rputea provoca crisparea miinii 9i a bragului, dar gi moliciunea lui ar putea,,dirima.. mina.

I Io notele tipiite pini la sfirtitul sccolului trecut vom lodloi totdcauna semrul c penrru rn sura f. ttt ,tpari*r

" moderne, acest

sctttt! tru 6c eai totlcbuinlcrrn. ln ererciliile noastte l-am ldtrebuinlat pe alocuri, spte a ob$aui pe elev cu acest semn ;r cate-l va iatio.i desigurlo lotcle 4{ritc t ai d.oult.

$

3

2 .t .r ir ? 1 tl -------]F----_l

ffi- -T-r - f i T f T '=='----- =_-T- T-rT---r- T T---nt- -

=:T-". - .1 = l= 1." .1. . - l

ffir rF --_--T-- r

43 2 3 4

xetcitiul de nai sus se cinti pini la bara de repetilie, duplL c rc se rePetli de la capit, dat numai pini:ile insemnate cu cifta 1, cate se sar, trecindu-se direct la cele insemnate cu cifn 2. tr{isurile insem-cifra 1 se numesc ?rimd aolta (<< prini- oari >) iat cele insemnate cu cifra 2- secotda uolta (<<r doua,

EXERCITII CU NOTELE INVATATE PTNA ACUM

ffiffi

\tentie .la pozigia corecti a degetelor I 9i 5, pentru ca lesitura dintre sunete si se poat:n conditii bune.

13t

I r t f f i

rceste exercilii vor. ajuta la consolidarea miinii, degetele 1-5 fiind considerate ca doi stilpirere a boldi palmei.

| :t'

l,=| ..,r,.lT,'.':i:l

| '=r';,

| .,,- ff'rir:

II,,IFil#t - - -I Aceste

ile susFnere a

Duoi curn in vorbite se formeazl silabe si cuvinte din litere, tot astfel in mluzic suaetele se constituie

in prubari mzi mici sau mai mari (motite szu,'mal. titzfu, fraqe nuqicah), formind nitdli nelodin si ritmice,

carE si leagi organic.unele de altele. Elevul trebuie ficut si ingeleagl de.la inctput ce muzlca nu este numal

un gir de "suneie de diferite inntlimi ;i durate ci. tn Sir de uaittili nekdin avind o exptesie ptopde' Penttu

ca iceste gtupuri sonore si fie Line inlnnguite gi sti curgd intocmai ca votbirea, ssnetele m grsp $ttor ,0r

fi cintate /egaie; dacl nu se procedeazl astfel, linia melodici s-at dezmembta'

DESPRE LEGATO

u -{*--

C)

...-.--l

i), 2t

Acest fel de a cinta se indicl fie prin cuvlntul italim legato, fie printr-un arc, mai scuft-sau mai lung(cind imbdi;igeazi notele iirttegului pasal).

Aceste oiese se vor cinta qi cu vocea, apoi yor fi scrise din memorie de cltre elev. Acestmod de l-ucru iezvolti arenqia $i memoria elevuiui, ajutind.uJ in acelaqi timp 9i la crearea automa-dsmelor vizuale, auditive gi mnemotehnice (de memorizare).

De asemenea, exerciqiile manuale vor tinde la spontaneitate 9i precizie, reproducind ast{el cu

exaftitate textul muzical.

Vom mai continua citva timp cu asemenea exetcilii in cate melodia este rcpattizati \n mod alternatio

lr cele doul miini. Avind in vedere ci acest procedbu teclaml o concenttate deosebiti a ateQiei, o resP€care

riguroasl z digitayiei indicate de autor, o incord*te deosebiti V Slttli1ii_yttSrcalr, aceste exetcilii dezvolti simgul

d| disciptitui,;uterea de cuncefitrare gi inteligeQa nuqicali. a elevului. Ele il.vot.deptinde id. .nr4 htcteze ttccasic

ci cu iudecaie, cu ralinted, imagininda-;i asditiu oice fragment muzical inainte de aJ cinta.

Numai dupi ce elevul r.ugegte, prin studiere zilnici, si cinte curgltor, flri opriti,. toate aceste

exerci;ii de pini aci prccum ;i .ele ."re. vor urma,. se poate-poriri cu toati inctederea. la piese .3d9. :mai complicate. DopI .om vom vedea, la aceste piese melodii principalt va fi numai la una din miioi

- in special la cea dreapti - cealalti mini suslinind aconpadanentul.

16

t7

Rostul exeritiilor de PinI acum este acela de aJ depdnde pe elev cu ?erceperea, eitirea nptclor, irrto-y:.:r.?i ,f1-:::i.9r_t:^t,l];

Pt:: ul .ve invdga. pe

-dinaJard to"t.

"...i._ exetcigii,'co*orm cu indicaliils p16fg_

sorulu' La lnceput Pfolesorul va atuta l^ ,r m.iral, pentru ca elel.ul si-9i poatL concentra mai bne )tntiaasupra migctrrilor miinilor.

DESPRE MELODIE

Profesorul va explica elevului cI orice melodie simpli produce aceeagi impresie ca gi cum ar 6 formatldin doul pL4i: o intrebire (fraza lntecedentl) piun nispuis (fiaza consecventi). ̂

Elevul se va convinge usor cind i se vot cinta exemplele urui.toafe:

{l

' -?:a - : ' : a: , : ' - '=

in procesul normal al execufiei - care nu poate fi altul decit cel bazzt P9 nltndz a1dititt( - fulcirile

,-a.,.1* '.i", i"a6f"Uif legate dL inaginile an4tote sugerate de aederea succesiunii totelot, Astfe), uderea

-,-=riiiri- "*rt"t trebuie cu frmpul si pr6ducn eli.vullat inagini ardititte ctte, la tindul lot, vot ' ptotluce raar-

;:;': motoare ale degetelor.

l l

DIEZUL, BEMOLUL $I BECARUL

lnilgimea. sunetelor poate fi utcatr sau coboriti ca un semitoi prin intrebuingarea unor seane dz alte-ra{te sau accideflfi, scrise inaintea lot.

?ie<s! .(fl ridiai ifil1imex, notei (inai,,tea cireia este pus) cu un semiton. .Bcnolal ($) coboaril inllqjmea notei cu un semiton.

^, . fu,,:,il (\) anahald efectul diezului sau al bemolului, aritind ci nota utmeaztr a se intona la inrl;imea

'ri ^*j!tt'r: ,tcidenEilot se mengine. asup t^. ttd r0r notelor de aceeagi inilEime din cuprinsul unei misuri.rn masufa utmiitoare, accrdenlu trebuie scrigi din nou sals se anu/eaq,i cu aiutorul unui- beear.

22

23

{2

2+

l;

Cintec popular rominesc

ltr;

I

U-':---

-.--..- t

-.--

?1) ??? b- t?

ar-< + + t - G

ARMURAunele melodii - dupi cum vom vedea - au scri;i mai mulgi acciderry, la elteie.Totalitatea acestor semne de dterafie - dieqi sa:u benoli 4eza1i imediat dupl cheie - se numeste arm rd.

Accidentii acegtia, . scrigi imediat dupi cheie, au o in{luen$ ' asipta trturor dotelor cu acelngi nke di tot

cuprinslrl, piesei, chiar daci aceste note - sinr d,e ldtlini a;prlte, iata apar!.in altor octave.

'Primul diez este totdeauna.nota, Ja. plrryr'se-scriu l-a armurl din ̂ cdci ln cinci note (adicil ditt tyitttd

itt ainhi), incepind ot fa, ln ordinea urmito ire: fa, do, nl, re, la, ni, i.

Cintec popular rominesc(prelucrare)

Benolii si scria la cbeie tot dnt cuittd in caintti, dat in ordine inuers,i decit diezii, adici si, ni, la, re,

::/, do, Ja

prin repetarea sistematici a, acestor exetci,tri, elevul doblndegte, cu dmpul, depdndetile motoate necesa(e

D€rltru a lucrla mai tepede gi fiti gregeli. Dupi cltva timp, degetele se vot indtepta aatanat spte clapele

iespective, mi;citile pianistului devenind ln mate nisur| refexe,

LEGATO DE DURATA

Cind intilnim dou5. sunete de arcea;i in,ilfiue kegate ct rn ttr(, nota a doua nu se mai cinti, degetul

;in:;:O pe claptr atit timp cit drreaTd cele dour iote la an kc. Atcul catr Ie leagi se numeste legito tle

Melodie popular[

31

EXERCITII CU DOLANOTE LO\'ITE SI}ILLTA\

I

' : . )

Elevul va inudga' pc dinafarti toate aceste exercilii. Profesotul va continua si-l ajute pe elev la numirar,: - :.r ca acesta si-si poati. concentfa intreaga atentie asupra migcdrilor degetelor.

34

", ^ ,_9f:::-Ti,:nt ct edtrcana aaltrlai, profesotul va inclica elevului unelc exercigii pentru eliberarea bragulaisr a lncnetetuft,tof .

* - Pt- aceastl metodi de luctu, gi mai ales ptin exercigii sistematice gi ralionale, se ugureazi foarte multmunca elevulur.

EXERCITII CU MIXA FIXATA

. Aceste exetcilii, de mare importanli pentru dobindirea exteiltibititdlii ligamente/or din atticulagiile falan-gelor, se executl astfel:

. Iitl* degetele, fiti si sune, pe clapele cotespunzitoare notelor dio p^Mnteze, adincinclu-le cit maimult si. lininduJe tot timpul nemiScate, cu- excepgia acelora care lucreazi.

*,T ui:r,. ci degetele

:e,lyTe.pl."_rI .prin cifrele 7, 2, 3, 4, 5, incepind cu degetul mare, alina remine.tot timpul .lini;titi, incheietuta foatte elasticd, evittndu-se orice sfortareo. Miscirilc dese-telor trebule sd' l1e libere, rlmin-ind tot timpul lectate in mod natural. Degetele se migci

"g"i ,tt 'to bail (An

l::l:ytit" metacarpo-falangiani) cu excepiia.aegetului.mate care, neavirid decit doJ[ fd;il.;-;r;r];ri;

nllscarlle.sale;l_Pe Primul metacarpian. Deci, la pian, miscarea degetului mare se executl din irticulalia caroo-nreracarpiantr. Cu _o clipi_ inainte de a zice << tnurr, degetul liFet se ridici cu o miscare f*ri; ;;;idd ;:;la nrvelul de cca 5 cm. de unde; in momentul cind rostim < antt>>, ftebuie si cadi indarit, ^ai..i,iau-r!

l"clapr. Ca la otice atac, vom avea si.a'it o-singmi uiscare gi nt doul. ln c|pa iniiti r;air;, arg;"1=i; iclapi, ttebuie si ne gindim la, cdderea \i."

{8

PrLe ur;rare, ne aflam io izr,a rui sin3nrt ;"t'n -:z:;:

;'-:-- a r:-e:3 ci- i: :-lr-:':: C:--: :;:::unr de ridicare si alta de lovire.

Aceste exercilii se vor cinta cu degete solide dar nu dgide. Prin executarea 1or corecti, degeteie r-orcipdta Jorf,i ;i independenl,i.

- iJoiele- coptiise intre barele de repetilie trebde repetate. Aceste exetci;ii se fac zilnic, pini ce degetclelucreazi usot si indebendent de deqetele vecine.

ltr i^rof cind's-ar produce "vteo crispare a degetului sau a antebratului, exetciliiie hvbttie l trer Pk'Iati acum exetcilii aseminitoate Pentru mina stingi:

In exercitiile rm:toare lu€reaz-i cite doui degetc, anume dcgctcle iijtrc;na\e. Schin'b^tc degctelot trebuic €fectuatd cu multS prccizi.

Acine^al |cna/ iU. i '^degetelof1 ' i2const i tu ienirgm-monctt t ,Pianistul t rebuiesiaibisenzagiaca.. i icumatexst^oPiei i&/cad/u| | i t |e.e\eaoEd€gete, in sensul ci in cfipa cind unul din degetc atingc clapa, celilalt sc ridici io mod a4tozlat (c talcrelc unci balan,e).

Toarc d€gctclc sc vot ridica la fcl, altj:,ioteri sc ptoduce iaega/itarc de sunct li tltn.

Asenrenea exercilii tehnice vot continua chiar 9i in anii urmitori, cleoatece tebnica doltindit,i n,t s:rrenline decit cu ajutotul unot astfel de exetci;.ii zilnice.

EXERCITII CU MINA LIBERA

Pozigia corectl a miinii ii imprimi acea formi mtunjihi, cu prima falangf fuc,tatd iar _celelalte cam.inacecagi linie (in extensbau). Degetele 4 9i 5 sint ugor trase spte interior, contribuind in felul acesta ca m.inasi 6e mai bombati.

' Exerci;iile care urmeazi se fac cu un sunet potrivit ca intensitate gi egal pentru fiecate notii. Se impuoeo mare prudengi spre a nu se ptoduce cumva vr€o crispare a degetelor sau a antebragului.'

Degetele vor fi bine artict hte, dar firn a cidea in exagedti.Ele se migci dc Io b4<d, asdel cum am aritat la. pa;g. 44 Migcarea la inceput va 6 foare modeteti-

12

EXERCITII TEHNICE DIN ll'lcnnmruRA wtfit.ltt

Din cele invi,tate pinl acum, obsetvim c5, -tn -fiarl

de munca muscularl a degctelor, ua rol importaot

il mai are si ztru impteuntr .i iiiA. parri.tot tiebuie, prin urmare, _si dobiodeascl o'fexibilita* 9i Ia arti-

.J"fiit ".o,".

,"g*ir,t.. indeosebi artictlalia'niittii (" 4151't ." - <-ru,t(*hn! 'll ,":tt "t

mare antren2ment'

Otrira- c[ migc?rile -a

proo.,llE"t. aill ti<lt r9t"m-qui"f Si a umltului au fost inEoduse in ptactica ince-

;n;rt;-rt'i, rrrcf i<":hr"G;;;;;.r), {Iri iolosir; lot concreti in materialul muzical studiat pini

acum. Abia mai tirziu * p", i"i"rii" unele exerci;ii, migciri .ale miinii sau ale bragului, incuraiind pe elev

si incerce dacl piesele soil -

i bine prin acestor mlclri'

Se mai pot face ;i alte exerci;ii preliminare:i"

"'"rat -i"" in'pozigie ooriola, cu degetele .6xate pe clapele. pianului' _Pe timpul intii'. ridi=

il1de ios in sus din aniculagia

'pumnulu.i, pe timpul al doilea o cobodm incet. Penru a evita flSldltatea m\s -

cirilor, acestea se efectueazl in modul urmitot:Cind mine se ridici,

-*f r" J"p*.r"l puEin de col* !!aaa!a lnqului), {:scriind

ttt arc de vreo 70"'

ln mo-.otot cind mina .obo"t'1, cotul se "a

apropia dio nou de corp (addrctie). Aceste exercigii con-

stituie un anttenament cu bune tezultate pentfu suPlelea aticulagiilor'

DEPLASAREA BRATULUI

Am vizut ci murca pe care o cetem migcfuilor trebuie sl fie conformi cu capacitatea lot. Cind e nevoiede o fo4i mai maie, ne folosim de migcatea antebtaplui; cind e nevoie de o migcare mai micii reculgjqla migcliile miinii, ginind braErl liniqtit. Cind ttebuie sI producem un sunet foate putemig nu ne vom foloside pirghiile mici ale degetelor ci de foqa mu;chilor mari, care pun in migcare pirghia bmprlui sau a ante-bratului.

CADEREA TIBERA A BRATULUI il A MIINII

Exerciliul care urmeazi, cuprinzind doud note, adici folosind doai degete deothtd, po*e ft listt

;i pcntru mai tirziu:

MI$CARI DE COORDONARE

mina dreapti

mina stingl

Cartibwtc cer sunete mai pline, mai sonore. Alirz gi vitfu aegctdor trdnb si sid d "A€o legituri stdnsi intre pian gi deget. Se va cinta cu braEul liber, cu degetcie bioe hfrndate h drPi drt-gind imptesia ca 9i cind iunetele se produc in fundul clapei. Brapl va interveni cu o migcare &1a) IalraIA,ipre a rc,tunii sunetul 9i a-l face mi liuntric. De astii dati, mrroca musculatl. a degetelot e rnei mici. Greu-tatea braplui vt fr rcpa;r:dz*tL in mod egal pe fiecate deget; incheietusa piinii va fi ceva rnai mobili, darfLtd z-i exageta ondulaliile,

CINTATUL IN ANSAMBLU. MI$CAREA CONTRARA

Exercitiu preparator

ede nlj Fr"eze consecventi

Acelagi exerciliu, cintat in pitdmi:

al

-?t Fbita ^, la tc

Acela;i exercigiu cu tonul fundamental /a:

'l-ranspunerea piesei de mai sus se fac€ cu ajutoful

35

inaginaliei auditive.

a-)

* t

MI$CAREA PARALELA LA OCTAVA

Exercitiu preparator

U. t '

----1-+? ?*?. ?-t?

----( -+? ;''-!+? ? zt??e e

r-|n6l

Si se lucreze concentrat, ralional, potnind nrereu delz calitalea sunetului, rar si cu miiniJe separate.

38

-\\..-

.':-^

--

.<-^

39

t l , '.-i-=

^ . )+ ?t -

.s

)

(

SEXTE $I DECI}IE PARALELE

Anglaise

Elevul nu trebuie sI uite niciodati ci o brilri pozilie a corpului, x l,ratelor, a rrii iniior ;: I Jc::"eior.

precum si ,Jn l {es corect, impreuni cu o mare precizie a misurii, forrr,..L:',i i '.rzl ,inci br,nc .rtculii.

40

dupd E.Hichattl- ( I62l 1669 i

Ointec popular german

l t

g (ptelucrare)

Acest cintec are ibrmi de lied nic (o_b_o).

EXERCITII DE LEGATOAm vizut ci notele care constituie \it mltit, o Jra4i n*qical,i sal- tn pasaj tebnic ce trebuie sX se audi

i-olinluite s1u fln nici o intterupere intre ele,.se"cinii tejat. tm aritai ci- acest luctu se indici ffe prin.suvintul ita'lian' legato.. fie printr-un arc cate imbr'lligeazi toaie aieste sunete. Reamintim cA pentru a iintalegalo, btagul se line liber, cu incheietura miinii clastiia' ;i pulin ridicat,i. Degetele trebuie bine aplsate pe claplgi se vot spriiini bine pe ele, in asa fel ca mina si vir'fui desetelot sl iimtx ca si cum ar el*ist" o'leeitirdgi se. vot sprijini. bine pe ele, in aga fel ca mina gi virfui degetelot sI iirinterioati intre pian .;i deget. Nlina va sta linistitd, repartizinJ aceeagi gter

gi cum ar exista o legit*niinterioa^ri intre pian ;i deget. trIina va sta linistitd, freate clapl..r4 ,'rrs plau sr uegef. lurna va sta unlsuta, feparuzlnd aceeagl gfeutate pe flecafe clapa.

S.unetele trebuie si dea. impresia ci se intilnesc in fundul clapelot, lqcto .e ie tealizeazS, ^numai

dacl nu

{esprind3l degetui de pe clapl decit in clipa cind a pus in miicare clapa urmitoare. Acest fel de a cintadi o tehnici mai expresivi.

n.st7.

. Aceste exercigii de schimbare a doui degete pe aceeagi clapicintztul lepato,

Elevul trebuie sd rcaTizeze acest lucru flri nisi o sforgare,ati: cit este necesar spre a nu permite acesteia sI se ridice.

p,l va ,,umbla" asdel cu doul degete pe aceeagi clapi, apoi

sint foarte folositoare pentru

sprijinindu-se pe clapi numai

va trece la clapacondnuind migcarea.

5t

urmaroarc,

I

\

42

32

59

A se exersa cu miinile seDatate.

CONDUCEREA INDEPENDENTA A VOCILOR

ExerciJiu preparat0r pentru independenJa ritmicfl a miinilorMiqcarea alternativ paralel[ gi contrard

Marq

Aten;ie la calitatea sunetului.

Cintec popular gernlan(:rel ucr:re'

17

Cintec popular rnaghiar(pteiuctate)

,r.'1a-.-(

tJ,\ {

{

243

POLIFONIA-\cest ternlen muzical arati ci intr-o piesi muzicali pot exista mai multe melo<lli strptapasr, care se

.::.:in, dialogind intre ele-

Ifl -.r'? '

I

I

Migcarea imitativa

CanonCornelrus

Canon(cu cadenli libertr)

to1iI

5 27

lntt-tn eatton la doui voci, cele doutr melodii se r.trmdresc una pe alta la o distangd riguros precistr(dupi une sag mai multe misuti).

r_rExercitii

\

53il

o --{_l -_

, , t -?t

al--

t t*C??? ?]4

rle5a ilttt:a

ttI

- - l.l'J '' tl,r

EXERCITIX CU NOTE PUNCTATElJnpunct agezitla dreapta unei no tiii rdrcgte aaloarea ar irrcd. o iumtrtate. Valoarea notei astfei Lrri::::j

numeste taloare btlttctahi.

;6

. ) |

/----_------=-_

ft{elodie cu acompaniament

aU

ffifid':ffi':'1fi:;;i:il:"""ili'ifi,""oJirk?:'i"Ty,';"i: "?f,:"::i;,'::';j:,":.T::;:f?:;';::Este bine ca exersarea pieselor si fie precedati. de o execugie corecti gi expresivi a profe-sorului' Daci profesorul

" reuiit. g a.i"liriJ'a.J"G -ititiiiiii' ,rl"ii"r-r, preser, acesra se vasimgi mai pregitit in invigarea .i,-ir;;;i"f;i".rio. g..o.lrile execudei.

i(

{

59

(

I

t' l

I

SIICOPA

u \-:

4c7 6" +^.

Tem[ cu variatiuni

Deplasarea accent*lui pe timpii slabi (de pe timpii tari) se numegte sincopti. Aceasti- deplasare :re:,: ori dJ cite od timpul tare (sau prina notd a timpului trte, in caz cL e subditiqat) are o ualoare ntai u::iiecit nctele utmxtoare. Dupi cum vedem in exemplul de mai sus, o sincopi poate lua nagtere ;i prinrr-u:..:;ala de duatd

ri0

4

se noleaza':

ultima variagiune.variariuni pe tema

/.4 r t,=.<

sint sincopele dinfacl 9i .el citeve

EIevulElevui

fFlc62

YL Ltit^ c teva incerca ii

3

{64 I

\--

/./---:--_-\;?

r-- 3:-;-:-

TRIOLETUL

Am vizut ci orice valoare 9: i"^,u

p:"1. fi impdtftn ( subdh,irytd) in douli ualori mai mici gi egale (sub-diviziune biur,i). Drcb' in roc.de " Fpl$t o pdlri)e in doui,t ri"feai* r""rJ lroudrrririone ternare,arunci oblinem un trioret. ptgz.eng,l.rnoi ttioiet *'"r"ie pri. dft; t, si,c;!;i'i ,;1irit 4aret gtapar',i.Cele trei note ale tdoletului ttebuie si dor"z" '"*".t cit o ptrtrime.

La exercigiile ce urmeaz-tr, pentru. inceput se va numrra.r-it;;;;;; fiecare trioret (adict ttundrind!i:i

fit:": 1o1n. 1 Brupului); abia. dupn t. aenot a'pdns bine ifimri terrar, va rncepe si numere 1-2pentru cele doad triohte din mdsura de doj ilnti.

Exerci{iu preparatorElevul va incepe prin

normar, numai ti/t?ur'tar;, ,oirj.V;::'#:r?ff#!.u.ot trei in ttEi note' Dupi aceea' va accentua in mod

3

---1aJa

a 3

.? .9

MASURA DE $Este o misuri de 2 timpi (ca si misura de fl in crtrfiecrte din ei este impd,4it in trei

ziune ter,tdrri) ' valoarea fiectrrui timp este o p.itrirle c,. ?uttct ( uaroare purcratd). uarur" a. ftransfotma in | 'yetgind

parctal pttrimii 9i considerind grupul de trei optimi w triotet (.4,'.oia.qha J la miilocul barei). Invers, o misurd de !, cate cuptinde tdolete, se poate transforma in !uf, ?ttnct la fiecare pltrime si gtergind cif:*- J de la bara ttioletului.

(subdivi-

se. poate

ii scdem

adiugind

ri5

aa

i

I

-r-

L

f

---

?'-?.

?' ?' +'

--

?,

Pe lingi rernpo, dinamica (intensitatea) sunetelor constiruie de asemenea un miiloc foarteviu de expresie .muzjcali. Astfel se va. explica elevului ci in muzici, emoqia se poate caracteriza,printre altele, 9i. printr-o intlrire gradatl a sunetelor. Cind atmosfera se'calmeizl, se cinri maiincet.. Si .ferim^ pianistul de a privi o bucati muzicali numai ca o simpli construcgie sonori ; eltrebule arutat ln clescoperrrea contrnutulur el expreslv.

i16t i '

r !

-,B

at t I

I ;2 zaal

Elevul va copia exerciliul de mai sus, ttansfotmindu-l in misuri de ! . Va zvea gtijd, sX adauge unpunct si \a pauza, de pitrime.

SEMNELE DE NUANTAREIteuilatea sunetelor se aratX in muzici prin anumite senfie sa:u p:iln terneni italieni.

p : piano: incetpp : pianissin : foarte incet

ppp - mai incet decit ppmf : ne<<o forte - pe iumltate tare

f : forte: tueff : fortitsino: foarte tarefff : mai tare decit ff

sf : sfu'<!to, sforqandt - sforfat, sfortind.{z- rinfor<ando : intirind, accentuind

g.regterea tteptatd a intensitifii sonore se noteazi. prin crucendo.(prescuttat crerc.) sau prin semnul <. slibirea ffept,'td'

^ intensitilii se noteazi fie oiin derrescrrai lptri"itit--iri*rr.;, fi. ptin ,tiriiiiio(prescurtat dim. sau dinit,) sau.prin semnul

- . . . . . - - - -

------- - - - - - - -

SCHIMBAREA POZITIEI MIINII

Pozilia mlinii se schimbi dupi mersul d.esenului melo<lic:

il

t^ stg.

1 :: i , . - : - i : :

aJ

ph

-I/

5-

\

I

(

f iS {

(

at

0

/n ----=:=> --=..--

2 1-\

?_

-'

La joc

I l-*;==-- ri{ '

u- l

n-.-iJ?

I I t--

i?=

J'

SCHIMtsAREA DEGETELOR PE ACEEA$I CLAPA

De cite oti se intin.rplr si avern intr-o piesl muzicali dour sau mai muite not€ repetate, este bine- mai ales intt-o miscare rapidi - se schimbim degetele p. ".""ai

J*px.' i..*,; schimbare uebuie frcutacu o inigcare rapidi gi eiastici, de felul cum o executem depinzind. in cea mai mare parte frumusetea sunet'lui.

,.. -^^, ,t,1.::ti,l.- 9" T"j^j:r,.sc

\.or execura separar penrru fiecare mi'i, l:: inceput inrr_o misc:rre rard,apol dln ce ln cc mar repede.

69

(

I

--t

Soldalii defileaza

ir)

2lt

-;a

Cimpoia$ul

7I

t4

-7 -J

aJ--- mJ'

==::--- ,?f

Sturllu tehnic

-4 t- F

. .......---.

---'-'-:--lt-

-+

a -+

Se va realiza o egalitate perfectl in intensitatea sunetelor.Aceiasi studiu, sctis in mdsurade I cu gaisprezecimi:

71

72

{-

a) l . l ! -

e

L -

L-..-

_a- +

Exerciliul acesta se va cinta in difetite maniere: hgato, ttaccato, ttzn hgatl etc, precum gi in misura ;cu saisptezecimi. De asemenea-- in utmitoarele vatiante titmice, dupX cate va niscoci gi eletul eire-e:

STACCATO

,^ -^-^'l punct agezat deastp.ra unei note &lrtea<d valoarqa zcesteia la.jumdtate. N{amera de a cinta asdse note r.' rtate se numeste stacuto (adic| < despe4it>)i

73

Staceato executat din mind

{. (

I

'lDESPRE MI$CARE (TEMPO)

- Gradul de iugeali - mai mare sau mai mictr - in cate se cinti o piestr muz ical| se n.umegte tenpa sau mi;tart.

Tempoul se noteazi prin termeri de miscare h linba italiand, scrigi totdeauna la inceputul pilsei. feosebim treigrade de iufeall:

TEMPO RAR

largo 1arg, foarte largLento lentAdagio rar, ageza.tLarghetto mai pulin rar, rdrigorAndanle mergind, potrivit de rar

TEMPO MODERAT

Andantino mai putin rarModerato potrivii, moderat

TEMPO RAPID

Allegretto repejor

'rllegro repede (:,,vesel")Vivace iute, viorPresto foarte reoedePrestissimo cit se poate de repede

La acegti telmeni se mai adaugi gi uoele califcatfue care modifici migcarea, sau care ^tuta"

cardctcl lsztt cxpresi tatea pieseit

affettuoso cu afecgiuneagitato agltttcantabile ca gi cum s-ar clntacon espressione cu expresiecon brio cu elancon fuoco cu foccon moto migcat (: < cu migcare >)con spirito cu spititgtazioso gralios

. maiestuos

moderato moderat, poftivitmosso migcatpii mmso mai migcatrisoluto hotlritscherzando glumindschetzoso glumeg, gigalnicsostenuto susfinuttempo giusto mi;care precisiVIVO V1u

l-rn,.r [ur.z

(

75

{76 I

II

Allegrettq , ' , :, \* / ! Bdla Bar{dk

(188r -re45)

77

mf- , r l . - \

u-r l l

P->' +T- 1-

L-i-s \l r

?T-

tT-

L-, I

tT_

*t- +

^+-+e

AllegrettoE L,

{-7

Bdla Bartdtr(1881 - t9+5 \

78

Studiu de legato gi staccato alternativ

79

Alle gr o

-t' i

9

a\ lbluoru tenntcn ,i .:' ;!

4

dapd C9y! 9?.".rUi ,

80

a

t 3 ' ! I - ' - l r79r-1P5?)

p --=----

3

1111,/

p

Cq1_l^! 49-1ng

81

ttffi;F+Jv Fr r | | | Ft I I rT rT T--_-- - : - : -

. r . ? ? +

: :EE-=E-

+- l t+ ^ le?- l +

trl

{\ t ( '

I-5 .-

U

p

2'-?12

? - - ^c?

Al legrei to

\:j

II

Eler-ul va da o atentie deosebiti la egalitetea notelot; nici o noti si nici un gtup de note nu trebuje:i se .:.udi timp mai indelungat decit celilit.

BXERUiTii t'iti{TRU IIEPAR?AREA DEuETEL0R

84

lulius l(norr

l r i l ius Kn

85

DEPA$IREA INTERVAI]ULUI DE CVINTAAm cintat Pini acum piese.compuse numai in limita unui interval de intd. vom incerca si depi;inaceasti intindeie de cinci no?e ptin

-.lodii ttrai.o-pt.o. i;;;.;;;;;;i; # cintem astfel de piese.

]'-.3: fitt citev-a exerci;ii p..par"^to"te. Trebuie sr il'i";; cu mare ate41re, cici exerciliile scrise in pc{7ii targireclamd o grijl deosebiri in

f:-::: *::',:1;;,; ;d;::,ffi 3'?.":;:,""i'Pdf::',:K,"';:,!H::#'::f-;:f;U::t**;;:;lmunc[ plarustuhi, autorul pieselot a indicat la fi]ecare noti.digitalia

"." *"i

"or""ad. Indical.iile autorului,fird rezulta,tul unei experie-nge, mai inderungate,

""i-n'*rp..r^te de elev y'n nod co secuenr.

, " 6 .i':?;:,,."T,'i,!^f!l{li,1"if'o:.r.:1ffi: :t}::ru :lr 3#i::x1,;:,j;:,*x':r:l:#is,i, r{ina

i - ,

Erercilii preparatoare

Yt+- - \

Exercitii practice

" -rr.lrilt"l"ttte

se fac dupi un plan bine stabilit, intr-o anumiti formx si aplicindu-se cea mai ralional: jrra::rr,

ut)

Andantino

Andantino

Allegretto

s9

90

91

Vivace

: !51

\

I

LARGIREA SPATIULUI DF] ACTIVITATE TEHNICA

,-.^^^-PT:. i:^c, deplasim lini{it ntina.deasupta claviaturij, descriind in arc pintr la clapa care urnreazi r durronata' ryIlscarea aceasta se tace din bral, a,dici, din articulaqia zmdr ui, care trebuie si rimini liberd.

92

AllegroH. Wohlf art

( 179?-rs63)

MARTELLATO

Gnd cele doui miini lovesc ahernatia cite o notd, cintind. accato si de cele mai multe ori in miscarerapidd, se spune cI se. cinti martellato (de la narte/lo, care in limba italiani lnseam n6. ciocan\.

s

\Ilegtetio

93

Pianistul trebuie sI controleze necontenit aceasti migcare arcuiti. Dac[ acest control se face nu numaicu participatea senribilitdlii mcsczlare ci ;i cu ajutorul ratiuttii, mlgcatea va reugi mai bine gi va fi repede insu;itI.

F]XERCITII PENTRU ACORDUL ARPEGIAT

Piese in arpegii

r\li e gro r/aptr Corneliu s Glrlitt

/

Ie4j

(

IAllegreito

e5lA.F. diidicke

0871195r)i3

. ._\J

.- . - \

- - \

. \*.

"p-

1 23r ' . 7

*

-. 1r ,

1} t^

t{E

1)I

'=-7

a'---->-+

13

Allegretto Muzio Clemenl i{|t52,t832)2

r-l .

+

:--\

+l ' -

Uintec popular maghiar(ptelucrate)

Alle g;retto

.-=1

a-/ bJ

-"fbttb.

.--_=- p

a?

Andartino

(

'-e8 I

Exerci{iu pentru miqcarea lateral[ a degetului 1. Jinind mina libe_ri in formi.boltiti, la inilgimea cotului, degetul 1 se va migca ugor de la

dr1gta. la stinga^ qi de la stinga la dreapta, deasupra clapei, fIrI a i apisa. Migcarea trebuie sd fiesupli qi precisi. Se. va numira ,,unu" cind degetul se giseqte sub palmi gi ,doi,, cind deserul seindepirteazi lateral in afari.

EXERCITIIPREPARATOARE PENTRUDEGETELOR

MOBILITATEA

Acelagi exercigiu se poate face gi cu mina sprijiniti pe capacul pianului sau pe masi.

AllegrettoStudiu

99

I

PORTATOMai n]uitc note Jl.tccLtto 9i legate inlre e/e cu Ln arc se cirlLd. intr-o manicri. numfta Uortato. Acest rel de :at'rca notele nu creeazr o intrerr.iperc tata/d in succesiunea lor ci o legiturd

^ i rrp,:iira, mar lntima.

Pentru a cinta corect un pasal portato,_bta;ul inten ine cu. o migiare ondulatolate, mai ales in pp. El isili::.9,.:.r:1:.1,.': :9-_t^Sr: \r,frrcare

no.ti, in,timp ce rDi;cirile.degetelor devin mai potolite, juir,incl nrairxunrnc, cu afte cuvrntc bra{ r c,ndtrt?.5.onetuI p^rtoto este mai-greoi, mai profund, mai expresir.

Cintec popular german

100

CintecMax Eisikovit:

101

Moderato J - ro

ExerciJiu pentru migcarea laterald a degetului 1

Sirbi

103

(ptelucrate)

Si nu riitim nici un moment ci o bunl digitagie ugureazi iintatul..La cantilene, unde avem nevoie de sunete mai pline, de o leglturi mai exptesivi, niai intimi, bragul

are un rol gi mai impottant. Gteutatea naturali a intregii miini se va muta de pe o clapi pe alta printr-olibertate mai mare a btagului - ldsind incheietura umitului cit mai mobili; degetele vor fi bine intirite ;ifixate. Dupi transmiterea gteutigii pe clape, incheietura miinii tevine in pozilia ei notmaltr, Precizia cintatuluieste in funcgie de libertatea cu cate se migci bralul, de elasticitatea lui. Ondula;iile miinii la inceput si nu6e prea ptonunEate, evitin$ tisipa inutili de migciti. Totul trebuie sA fie concentfat in uirfri.

. Elevul ttebuie sd invele de la inceput sd se aset te singut, si obsetve cum se prelung:ge sunetul gi si ri,ndinecontenit spre calitatea. sanetului. Reugita este ln func,tie de sensibilitatea mai mate sau mai micL pe careo are pianistul fa$ de nuangele de colorit al sunetelor.

-\:-, d;r.t.irrc'

t04

r05

4.-:_.-=-,

^ t -?

1--

t.lr

2

].-----.-.,-

t.t&J---

.-. -- +-C

1{,6

EXERCITII CU NOTE DUBLE

Din cimpoi

(

Nota cate poarti , lidald deasrpta se v^ li e intrega ei valoare 9i se va cinta mai apEsat (< tennto>).

1101pe -e €

v

-e- e

*Lnl

€ 51

111

. Toate exefcifiile de pini acum sint scutte penttu a pnte fr, repetate cu ugurin,tl. Memorizarea pieselor;i automatizatea miscirilor se face mai usor daci luctim cu exetcilsJ me/odioase, ritmice sau cuprinzind anumiteDrobhne tcbnice,

EXERCITII PREGATITOARE PENTRU TERTE

\otcle intlcgi se vor linc pe intreaga lor valoare.

Elevul va da atenlie la simultaneitatea sunetelot.

Acest exercigiu comporti miscdti libere clin antebra;.

Andante :: .

flz \

I

dzpzi Joseph^-Hagdn

o 1+++p

'. "-----------

-------------,1 . !+

Cetinele-cetioar6

Andantino2

Mircea Hoinic

Poco nt .

113

tempo

Melodie

n4

\(

rita,rd,

Cittiec popular naghiar(pteluctate)

Eugen Cu t eanu

Cintec popular(prelucnre)

Andantino

116

--'---.../--l

ofl

|]il

, lt*fl l'.""qt coroanti (fermata), arztd, cd.nota deasupra cd.reia sc afld rrebuie rinute ccl putin de dt-,rimar mult decit valoarea ei normali; in general, se lasi la gustul interpretului.

EXERCITII PENTRU DEPLASAREA }I1h-II STN.iGI

Andante

Colind[(ptelucrate)

-'-_{_ , *_

__--_-- -

-!-j_/

118 p+-

-1-

!2

t'

l

Cintec popular maghiar(prelucrate)

121

ln cazul ci::get sau din btag.

elevul nu ftic si lucreze singur, ptofesotul va preciza daci notele staccato se fac din

Cintec popular din Transilvania

Sost erruto

a, tempo/:\

€A

Liviu Come'

112

r t ,

I

(

ri - 6'l r l a, tempo

r-i 4^u - F-4 frg,

- - -.._tmJrn

he--* I'7tp subdto

A

f"a4=....__tmf"_ tJ

74t subito

l)

l r r : l

Toconeliletcintec de copii din Gorj) Tudor Ciortea

CopiLi.reqte

123

IL:J-NZ

aJmf

It

-jf ?

ta

a

?]- a

a

a

>\ .AT--4

u^* F.-:--a -<-_

f\. '1

Vesante poco t i t .

L/. . . .=_-

hmf=:'=--:

I I Imf-=-"- - T,

r ltP>-P

EXERCITII DE TRECERE A DEGETULU I

7:t,dt1

m, satg,

na. dx

m.slg.

Allegretto '7

Cintec popular(prelucrate)

124

I

lf -

U '-

p

>--+l!--

l|x

E Le Ctruppeu(18 -1tS?-,r '

setnpre lega12r)

--.-''----/'+

- 1D

>v

---.--.-

?^t

----:7

---.-t , -v

--

><

r i t . a tempo:>- a-{

L, >>

>

-.'----. 'C^+

ct'esc.

+ ---}

,_,.2

---./

2ttt,/ '

+-'-;

\+

-l>-=-- -. - - '1

. - ' t ^ +

I

126

fFtk

25 21

q/ --...-----

==>

A

p ----.--a/-lr

ErEXERCITII DE RITMICA $I DE TRECERE A DEGETULU 1

128

II

e bolnavlP[pu$ica meaAndante molto espressivo

'--tA

-=- r LJt Pi l l

TT

+1> T-

130

''-_-r:_-_.,I

Cintec popular

131

dryod Sabin\. Dragor

Ftrgm Culealt

; 132

EXERCITII PENTRU SUPRAPUNEREA DEGETELOR 3 $I 4 $I.IIUCOVOIEREA DEGETULUI 1 SUB PALMA

Braful va face o migcare ondulatorie la trecerea degetului mare pe sub celelalte sau a acestola peste degetul

Elare.

Moderato -AIIe Ero

133

F ierarulCarmen Petra BasacoPol

cresc. poco {1 poco

rgrT>\

Wol fganE Anra derrs Moza rt- I l?56 - t'Jgt )Allegro

/-._-1 t

{135 t

111

\{arqul soldatilor de plumb

136

hl oderato

1.)-t ' ) (

?-"--,--............"---

Antlaniiuo

1is

Hora

Ilr

IT2,Lb

a-. / r r l r

rn'fhu

4 11- t\ 1:

,t1>t

u

?

Yeselie\ l legre: : , ,

p bt'n rz:tma{o\1+U

I

\

Mo derato2

Ghiocelul131

1+1

/

p non legalo

Exereifiu preparator

Musette

Johana Sebastian Bsch(r685 - 1750 )

l l r .L)J

J) J .L J ) J J J

J )J

Cintet'iCules rie B€la Barf6k in Bihor

Cantabi le, molto rubatoC -

- ---------Tudor Ciortea

113 --=_=_= -_=:::>

r i t . poco 11

\{

I

t_4f

*rf ' '=.-

5 ' -

\=

,dolce I --

rubato ri t . poco A

\+ -ri

t

mf marcato --

7 =---- --=7?"*-E:? -tz

. - - . - -r.t -t-; i

l l

. . -+-

3a. =

GAMA

Un_9ir 49 q?Pt" sunete care trmeazl. unul dupl altul,'ln urcare sau ln coborire, lncheindu-se cu un al optulea;octava celui dintii, se numegte gamd.

Am intirziat intenf-ionai stu-diul gamelor la pian pentru ca elevul sE fie mai intii stipin pe elementele tehnicede bazb de care are nevoie 1a r-ealizarea corecti a- gamilor: miScareq Si egalizarea celor cin'ci digete, mtgcarei titeriiia d.egetului unw si miscarea d,e d,eplasare a miinii d,e.asupra acesiui digit, /recum 9i miscarea lairal,i tiberd a bratelor .

Abia acum :otmeazl' s[. cunoasci uizual .pe cLaviaturl notdle cire "otritituiu

fiecare gamd ("u "tap"'.t|.sau negre), folosind in acelagi timp o digitafie justl

Sunetele care alcituiesc gama se fil:mesc lre?te.In cadrul gamei, Iiecare treaptl are un ro1 bine stabilit 9i poartL o denunrire speciall:

Treapta I Tonicd

Treapta II : Su|ratonicd.

Treapta III : Mediantd

Treapta IV : Subd,ominant,i

Treapta V : Dominantd

Treapta Vf - Su|rad,orninantd

Treapta VII : Sensibild

Gama d,o nrajor are toate sunetele naturale.

miha si ingatn9a

Treptele I, IV gi V se _numesc trepte principal,e |iindcL au funcliuni importante in ganri.Treptele ll. ftl, \|I gi VII se nimeJc treite secund,are.

Gama care are cinci tonuri gi doud. semitonuri (intre treptele III-IV 9i VII-VI[) se ntmegte garnd m,ajord.

GAMA DO MAJOR

ra orea

mrna sti

1

dlt

' - -"--

- -r -;---.-..-.--.-.----..-

e

I|r

-lmiotim ci bsqr:i tfebuie si fzci o m4czre ooduletoare Ia trcccrcr d€GfiIri 'ra,rc F sd' dtr|E t

i acestora peste degetul mare.

EXERCITII PENTRU MI$CAREA PROGRESIVA

O mi;care progresiu,i .intewine atunci cind figurile tehnice sint asttel alcituite, incit mina este neroiti

si-9i schimbe me'reri pozigia normali 1n Pl<ilie larld sa:u rutrlnsd, sau si treaci_ de lz poziEia largl Ia F-ozigiaresirinsi. Schimbarea poziliei miinii no ttiboi" efectuati brusc. cicu multi

-grijn. Mina, care continu[ si rimioi

Iinigtitl, face o migcaie de rotire laLtetzld; mi;carea aceasta ffebuie flcuti f6arte lent, pentru 94 si nu sufere

linia simetrici a jocului. Schimbarea degetului tlebuie oarecum pregdtiti dusttpra-clapei ce ntmezd,^ 6

atinsi, in aga fel ia degetul sd poate cddea perpedicular pe clapi. Se observd.astfel ci mina 9i btaEul au

.rn roi covii;itor. Bragu"l nu treBuie s[ stea ie -loc

.ci utmeazi deplasatea miinii cu o migcate o."dd1a*:

cind ipre dieapta, cind spte stinga, schimbindu-pi necontenit splliul de activitate, pentru.ca degetele sI

nu fie itinienite in acgiunea lor. f,inind astfel mina fxatd intt-o anumit[ pozi;ie (nu inSepenitl), ea va Puteaactiva meieu ne o intindete de i cttirttd.

Elevul va da atenEie la egalitatea 9i clatitatea executiei

, rs l t*

ExerciJii pentru game

$I PIBSE IN GAMA DO MAJORSTUDIIVivace.

t44

| fltE " Ka r l ZuscLrrr . ido - I t 1854 -1926)

\

1 t aE' ==.F_'=

0 leelie plictisitoal'eModerato

(?lictisi t)

- \ l legret to

147

'/--

a

G

r -I?r- t 21

),

7,

),

.J

.tr

obiectivul urmlrit prin ac.est studiu este realizarea ega16 9i fluirld a pasajelor in formr de sama.

Piesa nricl

All o

;.-\ . l -5---'*------

fF +? e

T- ?

' I

_T- a

A'

?e

1.7'

FORMAREA GAMELOR MAJORE CU DIEZI $I CU BEMOLI

DupS modelul gamei d,o major se fiotmeazd 9i alte game majore.Dai6 urcb.m toaie sunetele iamei d.o major iu o cvint4 perfecti, oblinem gama sol major.Pentru a avea insi intre treptele VII gi VIII un semiton . iar intre treptele VI gi VfI un ton, urcem treapta \ LI

folosindu-ne tle o alteratie suitoara. Vom avea in loc de /a tattral, Ja d,iez .

Dac[ transpunem gama sol major cu o cvintl perfectl mai sus, dup6 acelagi mode1, obtinem gama re major.

A rmu ra

#_d.-

Din cele spuse retlnem c[: gama re major s-a format- din sunetul ru, care repr-ezintl treapta V din gama sol

maior : la rindul 'ei, gan;a sot majoi s-a format-pe sunetul sol, care reprezintl treapta V din ga :a d,o -maior '- Agadar, gamele majore cu diezi se inlinfuiesc dir cvint6. perfect[ in cvinte pertectA: d,o, s'ol, re, ta' ,nr '

sr,

ia diez, do diez.'- - -i11.15"ili*a

gamelor cu diezi o putem explica 9i altfel, mai plastic, prin lnlsnJuirea tetracordurilor.

unUI Armu na

-\nalizied gama dc; major, observi.m ci. ea este formata din d.ottd. tetracortl.uri.

l l

T lJ

E1e au aceea5i structure din puncl de vedere al orinduirii tonurilor 9i sernitonurilor. lntre cele d.ou6 tetra-cordui se afli un ton. Primu1.tet.""ora pot""gt" a"-r"-i"i*a, iar al rloirea d.e ra rlominantd.InlSnfuirea tuturor gamelor majore'cu diezi se face,- cum am, aretat maisus,din cvinte perlecld in cvinti per-l::11;^:di:u-t:i:. intinfuire de . tetracoiduri. tr i"r""i

"a't"tracordul superior

"r !"*.i -pr"""aente

deviue lerracordlnrerlor al gamer care urmeaz5.

Do major letracordul I

tet"acordrl I

b"mo1ii"ttru a pbstra lnsi ordinea succesiunii tonurilor 9i a semitonurilor, folosim sunete alterate (cu diezi sau cu

Transpunind gama do rrfi"

""b;;l;;";T;""Hid; iltXrriXrf^t* trepte rnai sus, vom obJine gama.fa major, cu conrtifia ca notasist

Gamele majore cu bemoli sere benol, sol bemol, d,o bemol.

succed din cvartl perfectl in cvartl perfectd: fa, si bemol, mi benol, la bem.ol.

ton ton lton i,cn lon ton ltm

urr

GAMA SOL MAJOR

sruDrr $I PIESE Ix caun sol IIAJoR

1{9

{ l le grettoCarl C zernu

11791'1857) "

I

\

Joc rominesc

Al legret to

l;Ul

1T*r+1 4 4,- )_t

J 2

--

5 c

3 - - --! --------------

eJ

-=-

r

)4trE

dJ E+ i* \+J'

-{ i legl o l ra non t loppo S.} l .Mai i<aparl tsr i?-1!34s-.--

-=...--_-------=

T

e--n--,p++

..--

* '------.?' -z>

'---. L .;=>

a I ernpo6"5

-==-__;

irtre-q pasajul c te ^te

deasupra cifra 8, urmati. de o linie lunctatl, se r-a cinta c,t o oriat'i ry.ii ::::,

Joc bulgirest..

:{: -__-;

GAMA FA }IAJOR

Studiu

M IV V VI \4I \4II

153 , lt l

)a- -.-l+ rJ-_-.--_-

. ?entru a obline claritate gi egalitate in miyarea degetelor, se va exersa la inceput intr-un tempo mai rar. ,.u-mirindu-se precizia in articularea degetelor, apoi se'a trec-e treptat la tempoul inifia.i.

l:l

:t

GAMELE ITINORE

Gamele care se formeaza pe treapta vI a ganrelor majore se n:u:rrresc gente minore satt gam< relative

Gamele minore se preziniE sub irei aspecte: natufal,e, armonice 9i nelo.dic.e ' . .. -Gama minord. natrliala contine aceleagi sunete ca 9i gama majori a cirei relativl este.Gama minori armo"i"a

"i" ii".pt VIi alteratl suiior- (sensibiia) , formindu-se in acest fel un interval de securdl

Eeritl iltre treptele VI 9i \ltl.Gama minorI melodici are treptele VI gi VII alterate suitor, in urcare, iar ln coborire este identici cu garla

ninor! uatura16.Din aceste trei variante ale gamelor minore, cea mai folosit[ este gama minorl armonici.

GAMA LA MINOR

Rela.tiva Eafrei. do major este gama ,4 mlnor'

Gama /a minor armonic

sruDII $I PIESE In CAUA LA MIN0RMelodie

l5A

II :---------- -

?t^?

7

TII .

u r-l_l

p-

^ ?? A' h+ ,rATl- -.- 4

3. t 4 il

it

Johann Philipp Kirnlerger(I72r - tf83't

27 zl- 5

155

z11

-j'--*-.---'-*

I?J\

GA}TA MI MINORRel.ativa gamei sol major este gama mi mitor.

Gama rni mrnararm0nicm Iv v tr \T !1ll Ad" , P81

SrlT S

Amintiri din copil[rie

A. F. Goedicke(r87? - 195;)

. ; ;

GAMA RE MINORRelativa gamei fa major este gama re minor.

Gama re frrinor armonic

Aria

Andantino Henry Purcel( 1659 - l69s)

r r ltr w v Y_-14vI[

158

s-2--1-. . , . r1,(1659-1695

d-grazioso --

t?2 .2 I .fr.+ hz id3 r- .a

1X> 3 41.2

alzs 3

r t I 2

--

\zg2

5'1 4-2t l

4

EXERCITII CU }IIINILE ALTERTATNE

l lol to al legretto

dim. | ; i

-'g43 glblvll!r.

\

I

\

I

\ ar , I

E\ERrlfiI RITIIICEAllegreilo Georg Fr iedr ich Haenoe.

(1685,1?59)

I

I

Carl Czerny( 1791 - 1857) '

(

161

I

\

I

II

PEDALApedala se folosegte pentru prelungirea snnetelor clrora 1e impriml o cantabilitate sporitl 9i. o mai,mare bo.gttie

timbJa. prin folosirea pi a"r"i irot. siu acorclul cintat continul -s[ sune chiar gi dupi ci degetele aa prrisit clapele

atacate, atita vreme cit piciorul apasl pedala.

Pedalizarea soliciti rlin partea pianistului o atenfie 9i o pecizie deosebitl, independen]a ritmicI a,.gic-ier- d9r

precum 9i controlul auditiv ce1 mai concentrat, pertru ca eieiui sa-gi dea seama de-la inc6put de modificirile tle

ii-bru ce apar prin Pedalizare.Exercitiile rle peaatrrar!'se vor incepe fdrl qian.. Elerrrl trebrrie s6-gi

-insugeasci bozitia iustd a piciorului

oe oedal4. cd.lciiul trebuind .ai"i""ii"" .piiiiiti p" poi*, i";;G ficiotutui iplicati pe pe?lall. fti timpul execufiei

;i.{;i;;-ii tilut permanent in conta6t iu pedali, chiar qi at'nci cind nu o apasl.

DuDA cum ln cintatul la pian se urmerette intlependenla miinilor 9i .a. d.eg9f9f9r,-toJ a9a 9i la invifarea pedale i

trebuie !6 se urmr"reascr nariTiaiii'i'n;-J;;i.tti"'.4iorirr"r pi"iotitui fati de ;iiiarea degetelor pe cla-

riaturl.--- Deocamtlat6, vom invlla trei modtri de ped'li"are:

1. Peilala' simulfani,' care se aplicl codconiteat 'irr atacul sunetului'

, 2. pedata ae uttrzterei'#re? f;i;;d.;-"pl;;i "ria r"-""*

"l fie unite o serie de acorduri sar sunete a'l

ci:or leeato ru s-ar putea t""l;;;r;;i;; ti"g"t"r"i 1,"a"rt s" .rt" elib"ta imediat ilu1fr ce a fost luat acordul urmi-

tor. cari este consolidat cu o noul pedalizare'' 3. Peitala sincopatd, ln care pedala se apase sincopat'ln general, tr p.a.u.r.,"-Ti'"tr"i"ir9]#iGa"r"i [J" t"t atit <le important ca 9i acela a1 aplslrii' de aceea

"".r"i1iil" de pedaiizare se vor face cu atenfie 9i pricizie in ambele migc6ri'

ExerciJii pregfltitoare

II

aJ -.'----'-

w#

d e__g +€

L-...-- |

4e

l - l

70Yr

.ee

l_r

Andantino

(

I)J ] | t l l t r r l

, (at r l

Andantino

Ultirnul exercifiu se va executa mai intii in acorduri cu pedalizare.

162

CarI Czerny(179I - t857'

163

l$

' L1 --- t tE e-o

5

dYYYIzi3

r f o '^ .V V11f)r

?1vII

___-.1 | l l__l L- l l

MI$CAREA LATERALA A BRATULUI

164

A.E Goedicke(l8ri- l95l)

I(

DESPRE ACORDURI

Trei sau nrai multe sunete -cintate simultan constituie ttn acord. Acordul care se formeaz{ pe tonica uneigame se compune din treptele I, III gi V.

Exereitii pentru pregdtirea acordurilor

Pentru atacul notelor duble sau ai acordurilo r, pozifa miinii se pregitegte dinainte.

l3t

i lupd Carl Czern-(1791 - 185:

1ti6 (

\

;313{

Giocoso

MI$CARr DE COORD0NAREStudii

Cornelius Gurlitt(r820-r.9or)

{E

Elevul lgi va fixa forma mlinii inainte de atac.

Allegretto

r - t - l r - --(ris6- tattlAllegretto

169

DESPRE ARPEGII

Sunetele nnui acord clntate succesiv constituie ttn arpegiwI-,a rcalizarea arpegiilor contribuie antebraful cu o migcare ondulatorie.

Aceste arpegii se vor executa ln toate tonalitltile, inpreunl cu gama respectivl la doul mlini (la octar.I)dupi modelul din anexa II.

552311

658811

Arpegii iuugi

1i0

42

.f- - -- - r

1B 5'

^ . La inceput, a?egiile se vor studia sub formd de acorduri, cu alternarea brafelor. DupI oblinerea independenlei

Hr#tff:"rlr1tt"tr,ativ| a brafelor, se va urmrri in desftgurarea

"tp.ill"l t.itilit""

"griitagii io trecer"l a. tJ o

Philipp Emanuel Baeb(1714 1?88 )

L7L

l f l

Allegro assai

; ,a- t"- i?3=' . i?: i-' ,

)

I

7 g

a.,)"tf2te t 3'|ta4-t l 5o? c

f+ . ,2 frffi'H.:1r=-\_5 a

Exerci{ii cu diferite formule tehnice

Muzio Clement i(17s2 - 1832)

172

)

L,a realizarea acestui studiu este necesarl. suplefea ln migcarea alternativl a bra]elor.

EXERCITII CU MI$CARE DE ROTIRE. . Exercitiile care_urmeazi se execute cu o migcare de rotire laleral| a antebratului. Aceastd. migcare ondulatorie

trebuie ficuti foarte 1ent, cu mult5 stplefe, pentru ca sE nu sufere linia simetricl a formei de riigca:e. Degetelearticlrleazl. natural. Se va exersa p.ai intii cu miinile seDarate.

leggiero

L:_-_:E.e - : :_- ' : i

Allesletto

Johann Nepornuk HurnmelG778 , 1837 )

4 , ,Z E.- 3

a)

'f :1--= e .t

//'-?'

MASURA DE BLadislau Mriller

Giocogo

(

174 I

i " "*3--g3-: "^1Lrzs-2 1ar rz34 l r , zBt

a,4f .f -p

STACCATOJ[ranul vesel

EXERCITIU PENTRU DEPLASAREA BRATULUIAllegretto

Ischerzando leggierissi4o

3

S. M. Maikaparfra6? - te38 1

176

DESPRE ORNAMENTEOrnamentele sint note sau grupuri de note care contribuie la impodobirea unor sunete de bazi. ale unei.melodii,- imprumutindu-le mai multi eforesivitate- nrc r" i"ai"e pti" ."-""'"p""iurJ";;;" note scrise mai meruntdecit cele cate compun melodia propriu_zisi..ornamentele nu au o valoari proprie in mrsura respectiva, ci preiau din valoarea notei lingi care sint scrise.

Apogiatura:

Mordentul: !v

Crupetul: ta^11

:€

Trilul x inseam-n5. prin: if - ----

MenuetModerato

:a Johann Sebastian Bach( 1685 _1750.)

177

-5

.,*-

5Z

#l-=EEIts-

31, t

I ') --:-::='=--. dim.? -----r-"'-'-- -?-

-

: - t ' :_

----8:

rt st'-1-

2 4

rit.

2i

Mordentul arat6 succesiunea rapidl a trei sunete lnvecinate. lncepe lntotdeauna de 1a sunetul principal, bro-dindu-se la secunda sutrrerioard. gi revenind la sunetul inifial. Cind sunetul mordentului este alterat, accidentul sescrie deasupra sau dedesubtirl sunetului principal.

STUDI{.; II{ SALTURI CU MTINILE IT,IcRucT$ATEFelir Le Coupper

uSll - 1887 )

m. dr.

m. sl.

(i

Prin.salt-se inlelege deplasarea miinilor la distanfe mari. Aceasti deplasare se face cu o miyare arcui:).Con;iaind formule variate de arpegii. acest studiu uimdregte, pe lingi realizarea arpegiilor propriu-zise. ob;i-suplelei in migcarea brafelor.nerea

LEGATOMenuet

Jean Phil ippe Rameau( 1683 - r i64 )

,

1;9 ^f

\

I

Melodie

AndantinoRobert Schumann

{ 18r0 r856 )

180

a t 1

D?

A =.-

r2- 1

a)

A-

ra l . a temPo1

l 'o t

I r , 1 ^2

I

r).

e-l I

,_

---_:-----

STUDII $I EXERCITII TEHMCE

f e sel

1:1

v<TkFF iE>x I

- r -1

z J ^, r4 ').

f1

?- t )

?F

t P. t+ 2. ,

f" {ot

\

)

1rl2.t

13L 2L 2154

(

I

)

a-Fl--4 \oso

1rl3

?'o"z rs- ; - ; -

CALITATEA UNEI BUNE EXECUTII

O realizare pianistici superioari cere din partea interpretului o serie de condigii, printre carc

sonorltatea $r Precrzra.CalitlEilc cerute unui sunet in execufia muzicall sintt fr*m*ropa ntn/, jlslel,-ca, egali4tca, e]astieitatca,

fernitatga gi sigwa4a. Pentru cucetitea fiecireia-dintte aceste,calitl1i in patte, pianistul are mul! de luctu, mei

iles m..lt a. fuoAit. Odatl stipin pe, ele, el trebuie si continue sl munccasci cu atenlia incordatii 1rcnmra le intregine.

Un sunet frumos este plin de expresie, de profunzime; de consistengi gi de vibta,tie' Un sunet odcit

de subiil, de nobil gi de catifelat ar fi, posedl in acela;i timp oarecare forl,i. De aceea, sunetul ttebuie si

bt amploarc, str fie plin gi totund, a'dic[. sonor.. Calitatea cea mai di seamtr gi care se poate dezvolta mult prin studiu este mkralia ttyuhi, adSi acee

nuanlafe expresivl pe care o observim - !i cate ne incintd imediat - in atta matilot virtuozi. De ase-

rn".,"1, ,. poate dezvolta la elev 9i rcea gradayie a intensitllii sunetului, de la un piattissino delicat, pini le

acel Jorte impunitor ce impresioneazi atit de adinc. Penttu aceasta trebuie neaPirat educatl ureche4 precum

si outerea de concenttate a elevului.O alti condilie a unei sonorittrgi frumoase este egalitatea. Aceasta lnseamne,

-q intii, a putea exe-

cuta note egah ca diatd. Nici o notl sau grup de note ou ttebuie si se audl timp mai indelungat decit altele

de aceea;i ial.,oare. Tot prin acest tefmen se ingelege gi egalitatea in itknsitatea sunetului.Egalitatea in dtraia notelor se obfne printr-o miSc.*re egali t degetelot; ea. este ln funcgie_ de un antte-

namqnt iistematic. Inegalitatea in valoaiea notelot provine din resiguragi sau din lipsa unei educa;ii egale a

degetelor,' Eg lit^tn it intetsitate se obgine pdntt-o lretinle egali pe fiecare clapl. Sigunn;a execuliei se capiti

printr-un studiu indeluneat si constiincios.' E*ersatul ttebuie ficut co rlbdare qi dragoste de muncl, deoarece tehnica se dobindegte numai prin-

tr-o munc{ sustinutl $i sistematici in cuts de ani de zile. Ea se cigtigl Pas cu pas, incetul cu fu,rcetul, asemenee

unui edi6ciu, fn ."t" fi"."rd cirimidl este agezati 9i cimentati una cite una, de 14 temelie pini la acoperig-

Cu cit edificiul va fi mai mate, cu ^tit

b^z ttebuie str fie mai solidl.

Jinem si mai subliniem cI frumuse{ee sonori, striluciree tchnici, intensitatea 9i ^dinamicasunerelo; nu rrebuic privite numai ca simplc deprinderi tehnice -tehnica nu trebuie niciodad g

fie un scop in sine -^ci ca. deprinderi arlistice- de execulie. Totul trebuie pus in slujba exPr6i-vitiqii, a eiprimlrii conginutului muzical.

Cum se studiazaIn arta pianului, flri studii discipliute, suslinute gi metodic otgtnizate, chiat gi talentul cel mai puter-

nic e sotit a nu-gi putea dezvolta calitdflle.Numai printr-un studir perseuerenf, pianistr:l igi dezvolti sensibilitl;ile artistice.cu care va putea sezisa

cele mai variat-e nuanle ale unei piese muzicale, insugindu-gi in acelagi timp depriilcrile molnare neces^re Er'n-tru e\ecutafea ei cotectl.

Deprinderea unot migclri corccte se fotneaz\ ln cumul repeldrilor, Pentru aceasta nu este insl su6-cientl cantitatea ci calitatea m:uncli, adicd, Jelul cum se studiazl.Conditia principall a dobindidi unei tehnici impecabile este precipia cintatului gi corectitttdinea migcirilo:.Exercigiile ia.ute' intt-un mod neglijent il pun pi elev in pdmejdia de a-gi insugi unele deprinded gqite.

Realizarea diverselbr probleme tehnice se face pdn mi;c\ti rutrale , gi simple, care nu obosesc-

t i5

:coPui sntrenan*y:l :1lt:1_j i^

g:ii:11 1i a llnati<area celor mai bune migciri care, in acelasi timp,'.rlcf.ie .i rie cir nrai rannde gi mai puEin obosiroare.Dar aceastl ai lttre nJ trebiie'si n"

"" s"op in sine, frindci nu totdeauna ntodzl de a cirjta c te terccree^zd este cel mai bun,.;i

lyiyarih prin care pianistul reogegte- si i.a* i*^gi;il.

^ttisti.. ,;;;;;; ;cit mai^ puEinl cheltuiali de etort.

Inainte de a-;i incepe exetcigiile, elevul trebuie si--gi creeze _gi co,ililii psibice .potrivite, izolindu-se pe

:1,-f:'lill.* llo,cuFrile Sirunte'ate "ie1ii .otiJi.ne.. ti".^i "

riiiii.H"il;;;, concentrarea in muncin vor asrgura un.proces psihic ;i fizic de pregitite rodnici.'Dxersatul zllntc este obllgator, dat aceastd. munci.trebuie planificati rational. Etapele zilnice de studiutrebuie altetnate sistematic.,gi

f,*igggi. ." ."r*ni. a. odihnn, de relaxare, nu numai fizici ci si psihici.Atunci cind s-a stabilit. obignuin;a cu un anumit tip de munci, si ne redactrm-;h"fi; . Jtoiii#"]:Planificarea muncii - dupl un sistem oatecare - ilg"q" ,l a.i"i"r

"" ii-pJ'o .omponenti fireasci inviafa noasffi intelectualr. se eviti in felul acesta

-J"r p.ip'ii il;Aid fi

t*r" il determini munca zisL<dupi inspitalie >' lncet"l-cl tl.:1t,,.."-Ig"r. ,p"ti!i ;""u-l oreiSr'de &"r."i". Mobilizarea fo4elot decate dispune elevul se face in mod trePtat -

".i"sr"'e^ste o lege fiziologi.e iriJ"^.rr,ae - 9i nu in modpripit sau exagerat' Un anumit ritm de inuncr, pe cate il consid"erim .a'ma f"rroiruil pentru pqterea indi-viduali a muncii fiecirui elev. in Palte,-tteb"i" roi".tut." strictete. o.i..

"r"g.r-"-iau salt violent in muncrduce la o diminuare a atentiei, -elevul

nemaiputi'ndu-ra .orr"an,r^ asupra problemelor muzicale; randamentulmuncii scade repede gi, in locul claritilii gi al plecerii .u ."r. mun.." inainte, apare o senzatie de epuizare.*!:::)9:.-*it?.1_".:tateral

poate'duci.ta o.necaniqme aeuuto"r" ji-.'ru"'r'la, srrnettoi.tenfltca este ln tuncue de confotmalia;i.supleEea..miinilor, de putefea asociativi a pJihicului, de cla-ritatea 9i rapiditatea co cat! Iocteazi memoria, de i..rliuut"t.^ aitistici, d; ;;"p;" imediati a textului gide rapiditatea cu cate teaclioneazi siste.mul -"r."t*,

." at;-;,iil;;_il' iirli""# "".i

serii de condi,tii psi-hice ;i fzice, care impteuni duc la, realiqarea orti}.--lut tt"ca de prekilire

" f1.i, nl"1 se face dupi rn plan bine stabilit, aplicind cea mai ragional E slructurda migclrilor, odatl cu o digitagie adecvati.digitalie bundt aiutl pe'elev.la tea'lizttea. unei Jraqdri cll.te a propnziliei muT.icale, contribuind in ace-

lfl:,lffi. 9i La. rczotv,net mai comodi a dt.'r.rrelor pio{teire tehnice i. i"};' [ i,'.ti,'Ji;: ;i,#ili; lil;i

Nu intotdeauna digitafia indicatr in flote este cea mai buni. De aceea, pianistul trebuie si judece singrr,obi;nuindu-se a observa loaie tmdnuntele rragmentuiui muzical, pentru a putea alege eI singtr acea digitagiecare i7 favonzetzl mai bine, confotm condigftor r^r" g"i...- il.t"i.""e aigr,Tpi ii.asr de elev ca cea maitdecvatd' pentru tealizatea figurilor tehnice, iu ti"t"i" ,r i" tr-;t;;;;;;;;':;'iL1fr-"r" muzicale conlinutede fragmentul respectiv.Innilarea

^unei pi.es9.t1:.1,.

!tt" descifrana patiturii. Aceasta se face la inceput cu un sunet mare,in temp1 tar, atit cit ttebuie ca s; tto.. s."p. nic_i'un aminunt, apoi ffeptat mai repede si cu o sonoritate -sc'i< ld' Este mai gteu, dat ,mai nece""t peintro formarei su.reiuloi, a cinta in pia; decit.

"1ir^"{" }*r.Piev se invati ralional,.ct iudecati; se lucteazi tiniar, otizaitil, .- "]iili-l)p"ilr{,"2 ^rrn1r^

ioarte concen_trati, pornind mereu de la calitatea sanetnlai.Penffu ca .l.o"l ri..::_*i:di, illleSerea, adid

.sensu/ nuzicat -a{ niesei in intregut ei,piesa se va desface in fragmentele ei compbnente , pentru a putea urmiri asttel cu toatr atengiadesfigurarea , tematicl, precrim 9i strrr"tura--el lr-.rr"",

Mrcul pranrst trebuie sr .9un9as9r. btne lorma^in care este .scrisi piesa, lucru ce-i va ajurafoarte mult L descifrarea conlinutului .i l.im".-n ac"as.ti privingr,, iati ce spune Schumann: ,,Nuvegi ingelege. fondul declt {upr'ce "rd r.rpi"i'i;;;a unei bucrri muzicare...

---^,----Ar fi ideal ca ingelegerea

"ongin"fJui ;ggj;I":. ;g-rq-ffi si u.izua!., citind in gindParntura g pe o carte' ctun au. preconizat in Melod.a lor' \falter CiJekrng gr un numir demaegtri. sovietici, adicl numai cu- ajutorul imaginaliei auditiae.

Abia dupd aceea incepe eleuul studieni pr.p.i"-;rl'" pi.r"i, frazi cu frezi, sau pe pro_bleme tehnice' iealizind in acest f.l ".

pt"".r-7,r8't,t,, de cunoa$tere a piesei in toate aminunteleei' Elevul trebuie si aibi in-orice -o-.lnt

;ir"d-i;ili pr*it-ii7iiii"iof'liuo si motivelor, evi-tind totdeauna cintatul meslnrc.Tot pentru a avea o idee.cit mai clarr a piesei ce, urmeazr a..fi invigad, este bine ca profe-sorul si cinie in faa elevului, i" ."-po"i- i"&"tf" d"

"u.o.,. pirjile ce formeazi obiectul lecgiei,intrucit caracterul unei piese

:rt.-n i""ci; iid. tpppout .rr'tll- r.-.*I"u.l; artminreri, elevulnu-qi va putea forma o idee precisr ,rupr, '*n9ir,r."r"i''*rir.i"'J;*;i" "^""'Succesiunea ztlnici' a oreior de .*.ti^t pr..o- gi inceperea muncii totdeaun a la aceeali ord creeaze oobisnuinli cit se poate de favotabili m"ncll. pi'lov

" ,limi"', .., nt.."r.i. IrittlJ

-r. a.rrngorri mai rapid;i cu o cheltuiali de enerqie mai mici daci anumite'ferro*.n. d"'-"diu, simnalizate scoattei cerebrale, sePioduc totdeau na in aceisi ordine s,i 11 ,rtt"g;-,ii,.'I" ni.i un caz elevul nu va incheia exersarea zilnicipinr ce nu

'a izbuti si exicute pt .i. .it.o"'.'*...itii'-'.rrr", intr-un tempo cit de lent - deoarece. potri.r-ir

| -rC

I rezultatelor obginute in domeniul psihologiei s-a dovedit ci primde impr€sii timin cd miputeroic intipdrite. O iaterpretare neconforml, plini de gregeli, chia_r daci acestea sint ulterior inliturate, arpuree sA reapari sub influenla unei emo;ii, tocmai cind pianistul. se .aflI P: .tt.+ de .concert.'

Cit timp existl greleli sub taporul exactitilii sunetului, a titmului gi a digita;iei, nu Putem consideraca terminat[ etapa intii de studiere, Numai cind elevul reu;egte sI cinte corect ;i cutgitor, Putem acceleramiscarea, revenind instr din cind in cind la cea ini,tiali sau la o migcale mai modetati.

Procesul de autamatiTare a migcirilor capiti cu timpul o importanli tot mai mare, in sensul ci mina- reuseste sI execute tehnic iotele firi o concentfate de aminunt a atenliei. Aceasti automatizate se obline

prin eretcigii repetate, astfel incit funclia degetelot se crce z|.f5;t[ ca pianistul si mai fie preocuPat de rea-iizarc.^ tehnicd a,Aecl,rci mi;ciri in parte. N{ina trebuie si-gi obfnl acel automatism fin, ca rezultat a1 educa$ei

'tehnice, al gindirii 9i al voingei creatoate artistice (< kiinstleriscber KpnWille>) care_il caractetizeazi pe adereraml

interpret. Migcitile miinii trebuie si fie in armonie cu ginditea gi simlirea pianistului, ca gi cind intreaga lui

tringi at participa la cintat.. Aotomatlzarea r4igcirilor degetelot merge mai ugot daci elevul intte timp. a memotizat tttelodit piesei-

De aceea, memorizrtet notelot se iace intii auditiu gi abia in utmi se cintl la pia:t. Ea' se va face in mod

cctit, \rmdrind. in mic tendin;el e de direQie a liniei nelodice sau mergind de Ia o pdvire de ansamblu a intre-

gului inspte detaliu.' ' Dripi ce elevul a reugit sA cinte din memorie piesa la pian, ptocedind merett frtzi. cu frazl, el r-e

. deschide din cind in cind notele pentru a controla daci nu s-au strecurat inexactitlgi.; In etapa a dala de lacra, cind pianistul este in stare si cinte curgitor gi cu o buni sonoritate, se poate

i miri 9i viteza (daci este cazul)-i

' Pentru o mai mare siuurangi a cintatului qi pentru obginerea vitezei, in cazul cind ar fi

I vorba de pasaie mai qrele din punct de vedere tehnic, se poate utiliza sr metoda translormdrilorI ritmice. PL o'trEaptit suDerioa;I de dezvoltare pianisticl unii virtuozi folosesc in anumite cazuriI transformlri meloilice si'chiar transformiri ale st]ucturii armottice (F. Busoni), ca mijloc de a-gi

I pro-oln" tehnica qi siguranga execu [iei. Nu trebuie insi uitat cI pe primul plan rdmine totdeauna

| . dezadluirea conl i t lutului de idei Si sert t imente.

I Pi.r" se va cinta apoi in diferite maniere tehnice (rtaccatl, Iegato, nan legato etc.) ot drfeite nun\e

I diultice, eventual transbinindu-se exercigiul, cu ajutorul imaginagiei auditive a elevului, gi in alte tznalit,iti.

I OupL terminarea'acestei a doua etape, pianistul trece la faqa fnald a, strdierii. Tot ce a studiat minu-

I tios pinl acum in miqcare lentl, il va cinta in tempoul normal, aptofundind gi dezvoltind inaginea mulicak.

I -

Este foatte irnportant sI nu lislm fi6i6d4ti. un copil si cinte piese pe cate nu le poate inlelege, nu

I l. po"t. inagina. 55, nu uitim insi c[ problemr- interprettirii flu se pune decit dupl ce pianistul este stlPin

I p. -

depdhdeiile motoare. Eliberarea congtiinlei de dificultlqile tehnice asiguri o mai bunl concentrare a

I acesteia asupta conceptiei artistice.I lnainie de e*^i-t.n sao de concert, pianistul vt evita si cinte mult, aceasta pentru a-qi putea plstra

I in:reaga prospefime emolionall.I

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIIII

AI{EXA IPiese pentru pian din literatura universall

CuculAllegretto,

Francois Couperin( 1668 , t?33 )

2

t-

\ {

\

I

MenuetHar dnl8 0.r '

Joseph(173/

Andante4

\

L

? ; ao^ 2

D. C. al Fine

VariaJiuni pe o veche melodie francezd,

AllegroVolfgang Amadeue Mozart

-__116-l7el)81A1

\

I

9 z 2t B z t

Yar. il

72 4 1, -3-: | 9'--!

Var lll

,i4

t t1

\sI

, ? i r"'o.:u'""1

F:r 'U

o4,,?\ .',-T..

; t=- t * . * :

l'ar. Y

\

I

\

- lI

i

t

Sonatin[Ludwie vau Beethoven

(rzro- rezz)4

Allegro assai4

i

Prima durere

AndanteRobert S chumana

( l8 l0 , 1856 )

-'12 *-:-"--

45 3 4

I

a'

f. t+

7 t+* +g

, t\

L \ {

\

t

Cintec tristC6sar Franck(1822 - 1890 )

a 4

?b.

' ' -+-

b.

1' l3

a

. t+?- l t+ b.

fr4 fr+2

Lq

e- l--r--

172

Andantino

Aram Haciaturian

z'n f cantabi le=:-=-:==-t*xt ,------l--)--=-

b4 + t+

\

)(

a

-:"-1-l-.-> r<'-1--l=-----:LoQ+++

--<-__--; +cre.tc,

+

z-- ---l-==

L1)-

tlI

- - taaa

Z^:L,aah:=

+?

! : r

'Dans

Dmitri SostakoYici

t ; rz ia;2

8'

Marq Serghei Prokofier(r891-r9s2 )

o l_l r, .!l t i "r i-.___--r l

--:4f

+++?

Andantino

^ll l l l tA L UI'l(Caietui L

\-ISabin \-. Drac"i

f_J

.--.-.-?X t t

-: -------!:--

t l -?

tL------L-o--_:___-:a)

Ii {;7C p t--_39'

o?^?

------]-

A

ar l

4f

a.)

a'-. . >>-++a ta ta ta t- 7e Z- -> i -;- - . .^>

. , 1- '_-A4/ t - ^

piu lento

d-; ' ' ' \

-

7t ' \_

t - |I

fn{1 '

?/i

=..-_'--l --rya tem

d t4J

? +& 'nff r ' - ' -

I

l+^ -.

++

,nv I

?

+

Fa, Marito...

AndanteSabin V. Dragoi

_H'-aa) o

>--

--

aJ .--Jl

l-r-l

.-r E__

l-|-|-r?

t^m scnncl0D. (Din ,,Poze gi Pozne", Caietul I)

Repei le d =sp) Mihail Jora

mp

\-+ .,-_-- -'._- .. \l\iv

.-^r. .'7 ,'^e 'a-7 ^

{#a)

' | 'z- ' . , . ./''--+ a-i ,.-'-- ,,-o

--a _.--e

es?r'es 8?oo3 -s

l--_-1:+.- tj + A-+a

,p m1)

\"--t l\J \_r ..._-j\.,--]

ar--'/-*

-i

,--'^ t'-t,rf-

F I El >r

\_J \={

" ,{,---^ ,-. ..-+ 1-l .--l ,r-a r-* 4

._

Q "!la- ----la

p"\,

/

Moiterat (J = ao )

Allegro comodo

.r- v E,[uu ra|' -f(Din ,,Poze gi Pozne", Caietul I)

e3?r

Mihail Jora

Rodica Sutzu

n:p

v

Dansul papu$ii

o P eq)rcssioo

A - -1.

I

ess.-

A_r YV

?atrl p-

-

+.4 al

.J

2.

pb-. l '

2 ry

-

:', "L hj ll----. 2,4 --

b?'(

3

fa l h i l t l

Y

b. #t r . h^

I

f r r - lt '+- O-

ryh.

J

183

u f

#+i b. i+r1- l

f

b. #e b. b.h+.'F "4p

U

"!f+2

a.2 2

2'2

I

Piese

'{--.------'

mici pentru copii

t j

Filip Lazir( 1894 1936).

a tempo

Joc popular

Allegrefto Alma Cornea- Iones cu

a=F-jr

L# )-

}H a

Gamele majore gi minore. Gama cromaticfiAI.{EXA II

I

IIt

itI]

Itt

tI

IIIIItIIIIl

htI ' iII

IIIIi

I

iII

I

i

'.

GAMELE MAJORE SI MINORE

DO ]lAJOn

28 S 1Z A 5-

)J l t t )RE M..!.JOR

5 5rol" l

r - l I- -e

e-2 t ,5^4 2, 18

.1: :3^z1EBz

z.451,r tJJr. " 4 z, I o

1l

f A MINOR

melodic

"': -

-=armonlc

C--C-,

;=- =e +

J!I IJJJ- l r

l r

a, 51 51 3,+ea.==t

sr MAJOI

lt

(

'_,:1

FA{ MAJOR

R[i MINOR

5r?911s

t sr z s i1r!fJ

i2215

melodic

t, tl ul q) aa I

a.--10-

urb unon

melodic

armomc

lqJq-l lulvJ'l i

l lq i lq! iJ

, o, 1 l ' l r l n,) l ! t1a

sr b unron

melodic

YNOR

.\odrc (

(

F,{

mel

r ; I ld ly | t t t{"-o"" I

a!tl t'CJ

tl ult l 1 ' l

!J 4 ztds

JlJ l 1 i t1 . tmb

r -2 - - . 3- -3 - '2 _ |

l l t t t)t tJ /1*'i{

FA

542

C+J

o1JJ l ;- . .-4

I4 -4,

:qr l+J!* l r

Jn r r , r n

GAMA CROMATICA

I z sL a t q 1gr l i? ?1

'l 2

l t

rnr

f f i r€F.. ,

CUPRINSUL

1

Prefaf|Prefa![

Armura

edifia IIIedilia I

Pag.

.t

41a1a

PARTEA TEORETICA

PARTEA PRACTICA

Exercilii de citire a notelor la pian

l ll5t7l92l23

Cintatul cu ambele miiniDespre legatoDespre melodieDiezul, bemolul 5i becarul

Legato de duratlExercitii cu mlna fixatSExercifii cu mlna libertrMigclri de coordonare

3334384042'4446€5U5255tt60bl

6iltt5

68686^7r

76

828686879t92tto

r0l109

Migcarea paralell la octavlSexte 9i decime paraleleConducerea independenttr a vocilor

Dxercilii cu note punctatePolifonia

SincopaTrioletulM6sura de $Semnele de nuantareSchimbarea pozifiei miiniiSchimbarea degetelor pe aceeagi claplstaccatoDespre qrigcare (tempo)Depdgirea intervalului de cvint[Llrgirea spafiului de activitate tehnicl

Et

iI

-1

Gama. Gama il,o maiotil*"itiiE"t* migcarea progresiv[ "' ' ;F*-"i"" !"-"r* majore cu diezi 9i cu bemoli ' ' ' ' '

Gama soJ rnajorGama la tr:.aiorGamele .ndnore.Gama mi mirl'ot

Gzma la minsr

Garna ze minorExercitli cu miinile alternatlveExercilii ritmice

Studii 9i exercitii tehnice ..'6"fii.tl".""i 6une execufii ' Cum se studiazb

ANEXA I

Piese peutru pian tlin-literatura universal6

ANEXA II

Gamele maiore 9i minore ' Garna iromatic[

ReLlador rc\pon\ ib i l : VICTORI GiURC^

Telnorcdacror: BEATRICE I IANOI-1U

i " ' i ' i ' b l : ' 4r t r '' " :''',:)',:';:,,i:",:' :,,' 'il,.: i:

":, t:" ) , -: " '' ] : t : ca"r ' ' "

" ' " , . ) , . , . .

118119t23t24128r29131132133t34135r37138140

' l4r1441461481418150153155

159

187