Philip Carter gi Ken Russell
Testepsihometrice
1000 de modafiEli pentru a vd evaluape rso n al itate a, cre ativitate a,
inteligenta Si gdndirea laterald
Traducere gi adaptare: Mihai-Dan Pavelescu
rilHIonmPRTSSruJ
Redactor: Viorica HorgaTehnoredactor: Rodica BoacdCopert6: Luca Emil Cornel
Titlul original: Psychometric Testing - 1000 Ways to Assess Your Personality,Creativity, Intelligence and Lateral Thinking
Copyright @ 2001 by Philip Carter and Ken RussellAll rights reserved. Authorised translation from the English language editionpublished by John Wiley & Sons, Ltd.
@ 2008, reeditare 20l6.Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rczervataEditurii METEORPRESS.
Contact:Tel./Fax: 021.222.83.80E-mail : [email protected]
Distribufie la:Tel.ffax: 021 .222.83 .80E-mail: [email protected]
ISBN 978-973 -7 28-680-2
Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nafionali a Rominiei.
Cuprins
Teste psihometrice
Introducere
Testele psihometrice existi de la inceputul secolului alXX-lea, dar in ultimii 25-30 de ani au inceput si fie utilizate pe
scard larg6, deoarece angajatorii trebuiau sI se asigure din capul
locului c[ plasau persoanele cuvenite in posturile cuvenite. Unuldintre principalele motive ale acestei necesitili il reprezinti costul
mare al erorilor, care include atdt necesitatea relu6rii materialelorpublicitare gi intervievdrii candidalilor, cdt gi investifiile suplimentare
pentru instruire.Societatea britanic[ de psihologie (British Psychological
Society) definegte testul psihometric ca fiind ,,instrumentulconceput pentru a evalua cantitativ unul sau mai multe atributepsihologice".
Folosirea test[rii psihometrice in selectare este de acum bine
instaurati qi poate fi utilizati pentru a oferi informafii obiectivedespre aspecte diferite ale inzestrdrilor candidafilor; de exemplu,
mdsura cunogtinlelor, motivafiiloq personalitifii gi poten{ialului lor.
Cele doud tipuri principale de teste psihometrice folosite sunt
chestionarele de personalitate gi testele de aptitudini.Prin,personalitate" se in{eleg gabloanele de g6ndire, percepere
gi comportament care sunt unice pentru fiecare individ in parte gi
care il deosebesc de alli indivizi. Personalitatea noastrl implicipredictibilitatea felului in care vom acfiona saureac{ionain diverse
circumstanfe.
Bineinfeles cI in realitate nimic nu este atdt de simplu qi
reacfiile noastre in diverse situalii nu sunt niciodat[ perfectpredictibile. Din multe puncte de vedere, termenul ,personalitate"face imposibil[ o definifie simpl[, intrucit folosirea sa este foarte
r[spdndit[ in diverse contexte.
Testul de personalitate 1
Dintre cele trei opliuni oferite la fiecarepunct, bifali cuv6ntul
tlcspre care considera\i cdvise aplicd cel mai bine. in toate cazttiletrcbuie sd alegeli un singur cuvdnt, pentru a obline o evaluare
prccis6. DacE nu sunteli sigur in privinfa infelesului exact al unuicuvdnt, este recomandabil s6-i citili definilia intr-un diclionar,liindcd astfel punctajul va fi mai aproape de realitate.
1.
a) oscilantb) sigurc) adecvat
imprejurlrilor
2.
a)blazatb) energic
c) suportabil
3.
a) ezltantb) tenace
c) obiqnuit
4.
a) refractarb) rdbddtorc) echilibrat
5.
a) timidb) cu principiic) cump[tat
6.
a) nesigurb) fermc) firesc
7.
8.
a) impr5gtiatb) concentrat
c) ordonat
9.
a) suspicios
solide b) directc) comun
a) fluctuant a) certire(b) hotir6t b) temerar
c) fidel deprinderilor c) respectabil
10.
a) contemplativb) rezistentc) politicos
11.
12.a) nedecis
b) cutezitorc) onorabil
Teste psihometrice '1,2
13.
a) agitatb) seme!
c) la locul lui
14.a) neastdmplratb) categoric
c) normal
15.
a) pagnic
b) vehement
c) corespunz[tor
16.
a) nervos
b) decis
c) metodic
17.a) prudent
b) durc) moderat
18.
a) surescitabil
b) prompt
c) conqtiincios
19.
a) imprevizibilb) neinfricatc) imparfial
20.a) nestatornic
b) inflexibilc) conformist
21.a) enigmaticb) dezghefat
c) capabil
22.
a) ambivalentb) vivacec) precis
23.a) mu[urqitb) efervescent
c) statornic
24.a) nefericitb) rezistent la qocuri
c) meticulos
25.a) cu perspective modeste
b) optimistc) corect
EvaluareAcordafi-vi 0 puncte pentru fiecare rdspuns ,d",2 puncte
pentru fiecare r[spuns ,,b" gi 1 punct pentru fiecare rlspuns ,,c'0.
40-50 de punctePersonalitate foarte puternici.Cuvinte cheie: tenace, ambilios, hotirdt.
l3I
Turul de personalitate 1
in general gtifi exact ce anume dorili in viaf[ 9i nu vI oprilip0n[ nu vi atingefi felurile.
in general veli avea succes, dar vefi deveni probabil frustrattlucl nu v[ ve{i atinge lintele.
25-39 de punctePersonalitate foarte echilibratd ca tdie.Cuvinte cheie: politicos, tolerant, amabil.Punctajul indic[ in principal faptul ci ii sus{inefi pe al{ii in
aceeagi mdsur[ in care sunte{i ambifios pentru aspirafiilepcrsonale. Sunteli un bun membru de echipd qi gtifi ce dorili de laviaf[, dar suntefi pregdtit sd acceptafi cobordqurile inevitabile, ca
gi urcugurile.
Sub 25 de punctePersonalitate mai pulin puternici.Cuvinte cheie: indecis, ezitarfi, nehotir6t.Punctajul indicS o lipsd de incredere gi indoiald fa{[ de
capacit6file personale. Depi putefi fi in relafii de pace cu lumea gi
rnullumit de destinul propriu, asta poate insemna cd nu vicxploatafi potenfialul in mod suficient. Poate fi in avantajulpersonal si vd stabilifi obiective mai inalte gi s[ in{elege,ti ci ave{i
totatAtatalentgi capacitate de areuqi inviafi c6t oricare alt individ.
Cat de agresiv suntefi?
in general, agresivitatea este o formd de comportament
specific regnului animal, caracterizat prin atacul unui animal
asupra altuia. Agresivitatea poate s[ ia forma conflictelor intre
membrii speciilor diferite in scopul oblinerii hranei sai ca
autoapirare, ori a atacurilor indreptate impotriva membrilor din
aceeagi specie - cum sunt lapii care se izbesc cap in cap.
in cazul oamenilor, termerul agresiune seutilizeazi in general
pentru o varietate de acfiuni, care includ atacul sau ostilitatea la
adresa altei persoane; agresivitatea poate fr ca.uzat6- de factori ca
teama sau frustrarea, dorinfa de a determina frica sau fuga altor
indivizi gi tendinfa de a impune altora ideile sau interesele proprii.
Pentru oameni, experienla acumulati prin invdlare este
important[ in determinarea nivelului de comportament agresiv;
in general schimbul de insulte sau prezenla armelor au fost invSlate
din diverse surse.
Ob{inerea de c[tre copii a unor recompense, ca juclrii, aten]ie
gi dulciuri, in urma unui comportament agresiv poate duce de
asemenea la consolidarea acestui tip de comportament. Copiiiinvafd sd fie agresivi gi prin'observarea altor persoane, avdnd
modele de via
Teste psihometrice 108
7. Vi aflafi la volan gi aproape cE sunteli implicat intr-unaccident, din cauza altui gofer. in ce fel este cel maiprobabil sE reacfionafi?
a) ridicafi din umeri gi considerali cd ali avut noroc c[accidentul nu s-a produs
b) vI pldnge{i despre celilalt gofer at0t in gdnd, cdt qi
celorlalfi pasageri din automobilul dumneavoasffa
c) gesticulafi firios spre celilalt qofer qi poate ii scipali gi
cdteva vorbe grele
8. Credeti c[ un comportament agresiv este necesar ca
mijloc de atingere a unui scop?
a) nu tocmai qi chiar dac[ ar fi aga, nu-i stilul meu
b) poate fi necesar in anumite circumstanlec) da
9. Cdt de frecvent utiliza,ti dojeni moderate?
a) niciodati sau rarb) destul de des
c) foarte des
10. Ati recurs weodatila violenfS?
a) nu gi nu pot intrevedea weo circumstan,ti in care s-o fac
b) nu, totugi nu pot elimina poslbllttatea s-o fac in anumite
circumstanfe cu totul'excepfionalec) da
11. Ce plrere avefi despre afrma[ia,,rdzboaiele incep atunci
cdnd riul triumft asupra binelui"?a) sunt de acord
b) nu sunt sigurc) nu sunt neap[rat de acord
r09 CAt de agraiv sunteti?
12. Opersoani vdfaceun lucru destul de nepldcut. in ce feleste cel mai probabil s[ reacfionali?
a) nu intreprindeli nimic, dar considera[i cd a[i inv6,tat cevagi fineti minte si nu vI mai incredeli niciodatE in persoana
respectivd
b) discutali in intimitate cu persoana respectivd qi o inrebafide ce a procedat in felul acela
c) nu v[ glsifi linftea pdn[ nu-i rdspunde(i in acelaqi fel
13. Crede{i ci de{inefi un filon de cruzime?
a) nu
b) poate
c) da
14. V-a[i descircat vreodat[ frustrarea pe un vdnzdtor care
nu era deloc cooperant, ci de-a dreptul nesuferit?
a) nu, cu un asemenea gen de atitudine nu ajungi niciierib) cutotul ocazionalc) da, mai des decit ocazional
15. Pentru a treia sdmb[t[ la rdnd, vecinii cei noi dinapartamentul de aldturi au organizat o petrecerezgomotoasd care dureazd toatd noaptea. in ce fel este
cel mai probabil s[ reacfionafi?
a) in slptimdna urm[toare, vefi avea cu ei o discufie foarte
calml in care ii ve{i intreba dac[ este posibil ca pe viitors[ faci mai pulinl g[l[gie, deoarece nu pute{i inchide
ochiib) ve{i lua legltura cu autoritilile locale, pentru a v[ interesa
dac[ este posibil s[ deschide(i impotriva lor o ac{iune
legali prin care s[-i obligafi s[ reduc6 nivelul de zgomot
c) vefi bate in perete cflnd hlrmllaia atinge apogeul
Teste psihometrice 110
16. Ati fost vreodatl atit de furios, inc0t s[ fr agitatpumnulspre cineva?
a) nub) nu, totugi nupot eliminaposibilitatea s-o fac intr-o buni
zi in anumite circumstanfe
c) da
17. Pe trei posturi TV se difuzeazd la aceeagi or[ treidocumentare diferite. Pe care dintre ele l-a[i alege?
a) viafa silbatic[ din Alaskab) perioada prohibiliei in SUAc) bombardamentul japonez dela Pearl Harbour
18. Cet de frecvent folosili impreca{ii dure?
a) niciodatib) cu totul ocazionalc) mai mult dec6t ocazional
19. Ce crede{i despre persoanele care bat cu pumnul in masd
la gedinfe?
a) mi se par infantileb) in aproape toate cantile, gestul respectiv nu le va ajuta
si-gi impund punctul de vedere
c) uneori astfel de acliuni sunt necesare pentru a transmiteideea gi a-i convinge pe al,tii
20. Pe care dintre urmdtoarele sporturi il urmlrili cu cel maimare interes la televizor?
a) popice
b) biliardc) box
21. Pe care dintre urmltoarele tipuri de comedie il preferafi?
a) comedia de situaliib) farsa
c) satira
111 Cdt de agruiv sunteti?
22. Introdaceli bani infi-un automatpentruparcare ca s[ lua{iun tichet, dar nu cdpdtali nimic. in ce fel este cel maiprobabil sI reacfiona]i?
a) aplsafi cdteva butoane, apoi introducefi din nou bani, ca
s[ vedefi dacd de data aceasta funclioneazib) il ciutafi pe paznicul parcErii pentru a-i povesti ce s-a
intdmplatc) tragefi un qut automatului
23. $titi sau nu sd pierdeli cu elegan{i?a) qtiu si pierd cu eleganlIb) nu existd eleganlI atunci c6nd pierzi, atit doar c[ unii
indivizi se comportd mai echilibrat cdnd sunt invingic) nu gtiu sd pierd cu eleganfE
24. A1i trigat weodat5 ca si cdgtigafi, indiferent la ce anume?
a) nub) poate cd am mai ocolit nilel regulilec) da
25. Care.dintre urm[toarele afirma]ii vi rezumi mai binep6rerile fa
