Petru Groza, Arta lui Olajos Bela poate fi · 2018-08-31 · 2 Informa ia de Duminic / 26 august...

S`n`tate

PAGINA 8

Povestea iei de la începuturi

;i pân[ăîn prezentPAGINA 7

Frumuse]e&

IAnul XVI Nr. 796 Duminic[ 26 august 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Compania GMTO Corpora-tion a anunţat marţi că a începutconstrucţia telescopului gigantMagellan la Observatorul LasCampanas din Chile. Acesta vaavea ;apte oglinzi rotunde, aran-jate ca într-un fagure. Diametrulva ajunge la 24 de metri. Combi-naţia sofisticată între hardware ;isoftware va face ma;inăria să fiede 10 ori mai precisă decât teles-copul Hubble.

Telescopul va fi dat spre folo-sinţă în 2024, iar cercetătorii audeja planuri măreţe pentru el. Da-torită faptului că va putea colectamai multă lumină faţă de orice alttelescop construit vreodată, inclu-siv lumină de la marginea univer-sului, ne va permite să determi-năm distanţa dintre Pământ ;i alteobiecte foarte îndepărtate, precum;i compoziţia lor. Telescopul va darăspunsuri la multe alte întrebări<cum s-au format primele galaxii,natura materiei negre ;i a energieinegre, dar mai ales cum s-au for-mat stelele după Big Bang. Proba-bil va putea răspunde la întrebareape care toată lumea ;i-a pus-o mă-car o dată, privind spre cer< sun-tem singuri în Univers?

Telescopul gigantMagellan, de 10 ori

mai precis dec]t Hubble

Arta lui Olajos Bela poate fi redescoperit[ la Casa Me;te;ugarilor

PAGINA 6

Pentru anumite boli, cum este depildă diabetul se recomandă anumiteprecauții inclusiv la consumul de fruc-te. Cu index glicemic scăzut< cireșe -Index glicemic 22> prune - IG 24> gra-pefruit - IG 25> piersici - IG 28> caise -IG 34> pere - IG 37> mere - IG 38> căp-șune - IG 40> portocale - IG 44> struguri- IG 46> kiwi - IG 53> banane - IG 54.

SATU MARE #CENTENAR

12 fructe recomandate

în dieta persoanelorcu diabet

Petru Groza, om de stat ;i patriot rom]n

PAGINA 5

PAGINA 3

Cadrele didactice dinRom]nia s-au unit de Centenar la Alba Iulia Para;utista Smaranda Br[escu

a fost operat[ de dr. Lükö Béla

PAGINA 10

Jude\ul Satu Mare a fost reprezentat de profesoara Roşu S. Georgeta

PAGINA 4

Ce este bine s[ m]nc[m pe

canicul[?

2 Informa\ia de Duminic[/26 august 2018

Exist[ o specie de oameni, care`;i asigur[ traiul din `n;el[torii,care de care mai inventive ;i mairafinate. ~n raza noastr[ de fron-tier[ sunt foarte dese cazurile decontraband[, care ̀ n ultimul timpnici nu mai sunt nout[\i pentrunoi. Grani\a noastr[, de;i pare s[fie c]t se poate de `mp[nat[ degr[niceri, totu;i nu e, sau nu poates[ fie at]t de bine p[zit[, ca s[ nuse `nt]mple din c]nd `n c]nd, darpentru aceea destul de des, aparec]te un nou caz de contraband[.

Fire;te, fiecare caz ̀ n parte este des-tul de ingenios ;i rafinat, ̀ ns[ cazul cares-a `nt]mplat zilele trecute la Halmeu,respectiv pe ;oseaua care vine de la Hal-meu la Satu Mare, iese din comun.

O idee bun[

Ca s[ po\i deruta organele de con-trol ale frontierei, nu e destul< `nc[ nuai f[cut nimic. Materia contrabandat[trebuie s[ fie dus[ `n centrul \[rii, ori;i pentru aceasta e nevoie s[ ai o ideebun[ pe care s-a gr[bit s[ o pun[ c]t derepede `n aplicare.

~n America de fapt, printr-o ideeoriginal[ ;i potrivit[, diminea\a te scolimilionar gata. Astfel s-o fi cugetat ;idomni;oara noastr[ Roth din Halmeu,;i dup[ ce minunata sa idee a fost pus[`n aplicare se vede c[ treaba i-a mersc]t se poate de bine, a;a de bine `nc]t,din s[rac[ ce era, d]nsa a `nceput s[ se`mbrace din ce `n ce mai bine ;i maielegant.

Cum opera domni;oara Roth

D]nsa la `nceput lua cu `mprumuto tr[sur[ cu un cal ;i venea `n fiecareDuminic[ la Satu Mare. D]nsa ;tia c[Duminica toat[ lumea nu se prea ocup[de slujb[, doar at]t gr[nicerii c]t ;ifunc\ionarii au ;i ei dreptul s[ se maiodihneasc[, o zi pe s[pt[m]n[, doar ;iDumnezeu a;a a l[sat, ca ;ase zile s[lucr[m, iar a ;aptea s[ ne odihnim.Domni;oara Roth f[cea chiar invers,d]nsa se odihnea ;ase zile, iar chiar a;aptea zi c]nd toat[ lumea se odihnead]nsa atunci se punea pe lucru. :i nucumva s[ se cread[ `ns[ c[ d]nsa f[ceaceva treab[ mare. Lucrul ei era c]t sepoate de u;or. Ea lua vreo zece,dou[zeci de kilograme de m[tase, le

`nv]rtea `mprejurul trupului ei ginga;;i alb ca spuma, se urca ̀ n harabaua cuun cal ;i hai, hai m[gurele hai, p]n[ laSatu Mare unde avea locurile anumitepentru v]nzarea m[rfii, ce o avea asu-pra ei.

:ti\i povestea cu ulciorul?

Care spunea c[ ulciorul at]ta a um-blat la f]nt]n[ p]n[ c]nd totu;i odat[s-a spart. Gr[nicerii vor fi b[gat deseam[ c[ domni;oara Roth `ncepe s[se poarte din ce ̀ n ce mai elegant[, p]n[ce odat[ le-a s[rit `n ochi, cum de odomni;oar[ at]t de bine `mbr[cat[ se`ncumet[ s[ mearg[ `n fiecare Dumi-nic[ la Satu Mare pe o c[ru\[ at]t deproast[, dar ei au v[zut c[ astfel de da-me elegante au obiceiul s[ se plimbe cuautomobilul. Gr[nicerii s-au pus peg[nduri ;i s-au hot[r]t c[ ̀ ntr-o dumi-nic[ i-or \ine calea frumoasei ;i`nc]nt[toarei domni;oare.

Zis ;i f[cut

~n Duminica trecut[ gr[nicerii ;i-au executat planul binechibzuit dinain-te ;i domni;oara Roth s-a pomenit lacap[tul ora;ului Halmeu c[ doi gr[ni-ceri o opresc `n drum ;i o `ntreab[ des[n[tate, unde vine, unde merge, ;i c]tealte fleacuri de acestea, ;ti\i cum se`ntreab[ oamenii care se `nt]lnesc`nt]mpl[tor pe drum.

- Merg la Satu Mare, le-a r[spunsdomni;oara Roth, nevinovat[.

- Merg numai singur[ la ni;te rude,r[spunde domni;oara ;i mai nevino-vat[.

- P[i. `ncepe cel[lalt gr[nicer, e cumult mai u;or s[ mergi la Satu Mare cutrenul, doar e ieftin ;i `n dou[ date e;tiacolo.

Aici domni;oara s-a cam `ncurcatpu\intel.

Atunci zice un gr[nicer.- Ei, duduie, parc[ acas[ la Halmeu

e;ti cu mult mai sub\iric[, ;i acum mise pare c[ e;ti foarte bine.

- Da, ai dreptate, r[spunde rar, am\inut o cur[ de `ngr[;are, care dup[cum vezi mi-a prins foarte bine, de altfelsunt cam r[cit[ ;i m-am ̀ mbr[cat pu\inmai bini;or.

~ns[ gr[nicerul cel[lalt mai`ndr[zne\ a cuprins-o de dup[ br]u ;ia constatat c[ defapt e prea bine`mbr[cat[ ;i a poftit-o s[ se ̀ ntoarc[ iar`n ora; la companie, unde mai de sil[,mai de voie bun[, domni;oara Roth s-a dezbr[cat de cele patrusprezece kilo-grame de m[tase, c]te au fost g[site`nf[;urate `n jurul trup;orului ei gin-ga;.

Fire;te c[ i s-au dres actele ;i acumdup[ c[ldurile cele mari a;teapt[ lar[coare judecarea, desigur nu-i va pro-cura o pl[cere.

(Satu Mare, anul XI, nr. 34, duminic[25 august 1929, pag. 1)

Pentru c[ pe deoparte e cald ;in[duf, iar de alta suntem `n nepl[cutasitua\ie de a v[ oferi acelea;i aspectepe care vi le-ar procura Constantino-polul turcesc. Aceasta mul\umit[dr[gu\ei noastre de Prim[rie, a c[reiaten\ie este nem[rginit[.

Ora;ul nostru v[ poate oferi, vorbaaia, cu v]rf ;i `ndesat pitorescul Con-stantinopolului turcesc, dac[ v[ ve\ilua inima ̀ n din\i ;i ve\i merge pe scur-ta, dar larga strad[ care leag[ bulevar-dul Regina Maria de strada Cuza Vod[,unde se face t]rgul zilnic de diminea\[.Acolo, dup[ ce s-a ispr[vit cu v]nzareazilnic[, sunt l[sate a;a cum le-au l[satt]rgove\ii toate resturile de legume, coji;i c]te alte murd[rii `ntocmai ca `n al-bul orient. Citeam undeva c[ am avea;i un fel de inspector al murd[riilor,nici nu e de mirare c[ `ntre feluri\ii deinspectori se afl[ ;i un astfel de speci-men, ̀ ns[ ̀ ndr[znim s[ ̀ ntreb[m, ;i cudrept cuv]nt, ce face domnul inspec-tor? Or poate, o fi pe la b[i....

Estetizarea ora;ului nostru mergede minune. ~ntocmai ca maurul, cares'a `mbr[cat `n haine nem\e;tiirepro;abile, dar dup[ o vreme ;i-a luatdesagii peste ele, cam a;a a brodit-o ceide la ora; cari au grija de`nfrumuse\area ora;ului nostru.

Nu trebuie s[ ai sim\ul rafinat alvreunui occidental ca s[ consta\i lipsade gust cu care s’a `ng[duit s[ se pun[automatele de bomboane a;a cum suntpuse ast[zi.

P]n[ c]nd alte ora;e `ncearc[ s[ sedebaraseze de st]lpii de orice fel de pestr[zi, noi - pup[z[ peste colac - maiag[\[m de st]lpi automatele colorateat]t de prost, ca ;i prin aceasta s[ d[mdovezi la lume c[ suntem un ora; depust[. Canonadele noastre multiplecontra salc]milor din pia\[, precum ;icontra scoaterei t]rgului cu ;atre, auavut rezultatul urm[rit de noi prin`nlocuirea unui centru de murd[rie cuun splendid parc (de al c[rui stil nevom ocupa `n alt r]nd) - acum `ns[,dup[ ce avem parcul ;i str[zile destulde estetizate, a venit cineva cu proastainspira\ie ;i a dat voie s[ se a;eze pre-tutindenea galbenele ;i ur]tele auto-mate.

Pretindem s[ se pun[ odat[ cap[tla toate aceste ;i s[ se deie ordin pentru`ndep[rtarea acelora de pe st]lpii dinora; ;i s[ se a;eze ̀ n locuri mai discrete,pe ziduri, dar s[ nu fie v]r]te, ca acum,`n ochii obosi\i ai trec[torilor.

(Satu Mare, 25 august 1929, pag. 3)

De;i criza este accentuat[ ;i lumease vait[ de lipsa de bani, au r[s[rit `nora;ul nostru ̀ n dauna bunurilor mo-ravuri ni;te cafenele, unde murd[ria,specula ;i prostitu\ia sunt `n plin[desvoltare. Astel `n plin centru cafe-neaua..... unui fost agent de poli\ie`nchide ̀ n ea depravarea ;i incorecti-tudinea.

La ori ce or[ din zi sau din noapteg[se;ti aici prostituate, g[se;ti derbe-dei gata pe scandal sau gata s[-\i bagem]na `n buzunar spre a te fura. Nu

numai aceast[ cafenea se prezint[ `naceste condi\iuni, sunt ;i altele, carenu fac cinste ora;ului. Le vom lua lar]nd pe toate, cu g]ndul curat de asc[pa ora;ul de ele. Credem c[ dl.Chestor Popovici care a f[cut ordine`n acest ora;, lucru ce-i face cinste, seva ocupa prin organele sale de ceeace se ̀ nt]mpl[ ̀ n cavernele pomenitede noi mai sus.

A;tept[m...

(Satu Mare, 24 august 1930, pag. 2)

O bog[\ie important[ a jude\ului nos-tru sunt vitele. ~nainte cu c]\iva ani nunumai vechiul Regat, dar chiar str[in[ta-tea cump[ra vite de munc[ din acest jude\.Anul trecut comer\ul de vite mergea prost,dar anul acesta se `ndreptase. Dintre 800de vagoane de vite cornute, care mergeaulunar la Viena ;i Cehoslovacia, 200 de va-goane erau cump[rate de la noi. Uniis[teni n-au ascultat `n prim[var[ sfatulmedicilor veterinari spre a-;i inocula vitelecontra febrei aftoase. S-au ivit mai multecazuri. Cea mai contaminat[ comun[ a

fost C[r[;eu. Faptul acesta a produs pa-gube tuturor pl[;ilor din jur. Cehoslovaciiau oprit importul vitelor din jude\ul nos-tru. :apte pl[;i au fost somate s[ nu maifac[ comer\ de vite pentru aceast[ \ar[.~n prezent, gra\ie m[surilor luate, nici unsingur caz de febr[ aftoas[ nu mai se afl[`n jude\. De;i febra aftoas[ s-a stins cudes[v]r;ire, cehoslovacii nu mai permitintrarea ̀ n \ar[ a vitelor ce provin din re-giunea noastr[. Ar trebui desigur ca s[-;i spun[ cuv]ntul Camera de Agricultur[.O interven\ie a ei ar fi hot[r]toare.

Nu mai merge\i la Constantinopol

Iar[;i automatele

Cafenele sau localuri de infec\ie?1930 Situa\ia cresc[torilor de vite

Imagine din Halmeu la `nceput de secol XX

O nou[ ;i ingenioas[ contraband[ de m[tase la HalmeuDomni;oara Roth a fost prins[ de gr[niceri cu 14 kilograme de m[tase

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

1929SATU MARE #CENTENAR

26 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

SATU MARE #CENTENAR1930

Accidentul para;utistei Br[escu

Duminic[, 17 august, Reg. 2Avia\ie Cluj a organizat la noi odemonstra\ie aviatic[. Fiindc[ afost prima ̀ n acest gen mai multemii de persoane au \inut s[ parti-cipe. Demonstra\ia aceasta a avutloc pe terenul de exerci\ii al Gar-nizoanei. Spre a se evita vreun ac-cident, dl. colonel Papadopol, co-mandantul Garnizoanei, a luatm[suri ca publicul s[ fie \inut lao anumit[ distan\[ de locul ate-riz[rii.

Primele aeroplane ;i-au luat zborulexecut]nd mai multe mi;c[ri pericu-loase ̀ n condi\iuni admirabile. Publicula;tepta cu ner[bdare s[ vad[ cel maigreu num[r din program< Lansareadomni;oarei Br[escu cu para;uta. Unavion s-a ridicat `n scurt timp la 2.000metri, transport]nd pe para;utistarom]n[. C]nd a atins aceast[ ̀ n[l\ime,dra Br[escu s-a aruncat `n spa\iu. Aurmat un moment impresionant. Pa-ra;uta luat[ de v]nt era purtat[ ̀ n sprecomuna Micula. ~ntruc]t navigarea `nspa\iu se f[cea `n condi\iuni bune, ni-meni nu b[nuia accidentul. Dra Br[es-cu a parcurs distan\a aceasta p]n[ `napropierea p[m]ntului, c]nd para;utaa cobor]t asupra unor arbori de pemo;ia dlui Debreczeny. Voind s[ se sal-veze, para;utista s-a ag[\at de v]rfulunui pom. Para;uta, pierz]nd greuta-tea, s-a str]ns provoc]nd accidentul.Imediat au sosit la fa\a locului mai mul-te automobile. Para;utista era `ntins[la p[m]nt, ;i se v[ita de dureri mari lapiciorul drept.

Transportat[ la spital s-a constatatc[ are fractura piciorului drept. Doc-torul Luko, eminentul nostru chirurg,i-a f[cut opera\ia necesar[, pun]ndu-i piciorul `n ghips. Se crede c[ cura-gioasa noastr[ para;utist[ va fi resta-

bilit[ complect, bun`n\eles dup[ ̀ nde-lungate `ngrijiri medicale.

Accidentul acesta a impresionatad]nc publicul de la noi ;i ̀ n dup[ masazilei de duminic[ numeroase persoanemarcante din ora; cereau rela\ii la spitaldespre starea s[n[t[\ii drei Br[escu. (Satu Mare, Nr. 34, duminic[, 24 august1930, pag. 2)

Smaranda de Dariu Pop

A picat `ntre noi dintre nori.A;a a; putea s[-i spun eu Smaran-dei Br[escu, prizoniera spitaluluidin Satu Mare. Doctorii, nemi-lo;ii [;tia de doctori, au condam-nat-o la c]teva s[pt[m]ni denemi;care. ~n momentul acelac]nd am z[rit-o `n pat, am sim\itun fel de du;m[nie c[tre ei ;idu;m[nia ce o sim\eam parc[ s-aunit cu revolta ei mut[ ;i am maisim\it c[ ner[bdarea ei nu mai`ncape `n albul spitalului`nm[rmurit, `ns[ `ntre ner[bda-rea ei ;i `ntre dorin\a ei de a fisprinten[ ;i s[n[toas[ era ca obar[ picioru;ul ei fr]nt.

C]nd eram gata s[ `ncep firul uneiconversa\ii palide de spital, prin feres-trele deschise p[trunser[ deodat[ va-lurile sonore ale unei simfonii cere;ti,trimise de elicea unui aeroplan ne-ast]mp[rat, ce zbura zgomotos deasu-pra temni\ei ei albe.

Nu am `ntrebat-o de ce pl]nge.Las, s[ pl]ng[. Pl]nsul e cel mai

dulce calmant. M-am sup[rat `ns[ peceilal\i cari erau `n odaie cu noi. Ei nuaveau nici un drept s[ pl]ng[, doarpl]nsul era patrimoniul ei. Aeroplanulnu venise pentru nici unii din odaie, cinumai pentru d]nsa, pentru Smaran-da, prizoniera spitalului alb din SatuMare. ~n clipele acelea am `n\eles c[Smaranda are inim[, Smaranda pl]nge.

Eu `mi `nchipuiam c[ d]nsa, cea maicurajoas[ fiin\[ omeneasc[ din \ar[,nu cuno;te lacrima. :i dac[ are inim[,nu `n\eleg cum are inim[ s[ se aruncedin ̀ naltul v[zduhului, de la at]tea miide metri cu para;uta, care `n clipalans[rii se proiecteaz[ pe albastrul ce-

riului ca un sinistru ;i alb ;i uria; semnde `ntrebare< Doamne, se va deschideoare?

O privesc. Copila aceasta care aoprit r[suflarea at]tor oameni mi sep[rea acum ca o p[s[ric[ ̀ n colivie, cuaripioarele fr]nte....

Dar ochii ei s-au ̀ ndreptat spre mi-ne, m-au chemat ;i am `nceput firulpalidei conversa\ii de spital...(Satu Mare, Anul XII, Nr. 34, Duminic[24 august 1930, pag. 1)

Rubric[ realizat[ de A. Zaharia

Dup[ accidentulde la Satu Mare,

para;utistaSmaranda

Br[escu a fostoperat[ de

dr. Lükö Béla

Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897, Hănțești - d. 2 fe-bruarie 1948, Cluj) a fost prima femeie parașutist cu brevetdin România, campioană europeană la parașutism (1931).

„ - Ești curios să știi, ce senzații stranii am, când mă aflususpendată în nemărginire, între cer și pământ? Ar trebuio atentă și meticuloasă notație psihologică, care să înregis-treze clipă cu clipă sbuciumul și frământarea mea intimă.Cu două zile înainte, sunt prada unei stări de spirit parti-culare. Nu se poate descrie. Se simte. În sfârșit, am ajuns pestadion. Mecanicii mi-aduc parașuta. Trebuie s-o aranjez.Îmi tremură tot corpul, dar mâna lucrează calmă, liniștită,cu precizie matematică, cu calcul științific. Când m-amurcat în avion și când se îndepărtează de pământ, am nervi.Sâcâitori, enervanți. Avionul face câteva viraje. Căutămlocul prielnic pentru săritură. Ei bine, se întâmplă atunciun fenomen surprinzător, a cărui taină n-am reușit încă s-o descifrez. Nervii înghiață. Nerăbdarea se risipește. Stareaaceea particulară se pierde în înălțimi... Intervine calmul.Lucrez cu atâta tact și cu atâta sânge rece, încât, mai târziu,în ceasurile mele de insomnie și de meditație, mă minunezsingură. Dar, iată, am ieșit din cabina avionului. Cu o mânăcrispată, cuprind bara rece, mă uit în jos, privesc terenul,privesc altimetrul, care indică înălțimea, fac o rugăciunemută... și-mi dau drumul. Din momentul în care mă aruncși până când se deschide parașuta, trec prin cele mai grozavechinuri. Mă întreb înfrigurată< - Se deschide ori nu se des-chide? Două alternative< moartea sau viața. Secundele mise par ceasuri. Inima îmi stă în loc. În sfârșit, simt o scutu-rătură puternică. Parașuta s-a deschis! Nu-ți poți închipui,câtă dragoste porți în aceste momente pânzei aeriene carete-a salvat! Mă uit în jos, mă uit în toate părțile. Se audmurmurul mulțimii, aplauzele, muzica. La 100 metri de-asupra pământului, trec prin al doilea sbucium. Simt că vinprea repede. S-ar putea să cad sdrobită în țărână.

Nu mi-e teamă de moarte, m-ar durea o invaliditate,dar m-ar chinui mai greu insuccesul...”

Interviul realizat de ziaristul H. Soreanu a ap[rut `nRealitatea Ilustrată, înaintea mitingului de la Satu Mare.

La mitingul de la Satu Mare, 17 august 1930, pe un vânttare și turbulență atmosferică puternică, Smaranda suferăun groaznic accident, soldat cu o dubl[ fractură la picior șimai multe coaste rupte, urmate de o spitalizare îndelungatăla Satu Mare și imobilizare la pat de aproape șase luni.

Suferința și desnădejdea au fost înfrânte și în primăvaraanului 1931 a început din nou demersurile în vederea sta-

bilirii recordului mondial de lansare cu parașuta de la marealtitudine.

~n 1932 a stabilit primul record de traversare a MăriiMediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de1.100 km, între Roma și Tripoli. În acealași an 1932, la 19mai, devine campioană mondială la parașutism, în urmaunui salt realizat cu o parașută de construcție românească,de la înălțimea de 7.400 de metri, cu durata de 25 de minute,acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul dinWashington. Recordul precedent, deținut de un american,fusese de 7.233 de metri.

A fost una din puținii instructori de parașutiști militari.A activat ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de laBăneasa.

În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra “Es-cadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.Semnatară, alături de alte 11 personalități (între care gene-ralul Aldea, prof. univ. dr. Grigore T. Popa), a unui memoriuprin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, defapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic. Afost condamnată de comuniști la închisoare în contumacie,nefiind găsită în procesul “Sumanele Negre” ca făcând partedin Mișcarea Națională de Rezisten\ă (MNR), organizația“HAI”, împreună cu comandantul Companiei de MisiuniSpeciale din cadrul Batalionului Parașutiști, căpitanul MihaiȚanțu, și Victor-Ionel Sassu (ofițer parașutist). Ascunsă deoameni de suflet - prof. univ. Ion I. Gheorghiu din Iași șipreotul Matei Dumitru - nu a mai fost găsită niciodată. Afost căutată și de oficialitățile sovietice pentru a face in-strucția soldaților sovietici.

O versiune acceptată în general este că a decedat pe datade 2 februarie 1948. Potrivit cercetărilor întreprinse de prof.Neculai Staicu - dar încă neconfirmate - mormântul ei s-arafla în Cimitirul central din Cluj, unde ar fi fost îngropatăsub numele de Maria Popescu la o poziție concesionată înanul 1970 unei alte persoane.

În memoria sa, au rămas o stradă din București, care îipoartă numele, și cartea "Jurnalul celebrei Smaranda Brăes-cu", apărută în 2010 și semnată de Tudor și Ana Maria Si-reteanu, strănepoţi ai parașutistei.

~n ziarul “Satu Mare” au ap[rut dou[ articole despre ac-cidentul Smarandei Br[escu. Le public[m `n r]ndurile demai jos.

~n 1931 Smaranda a devenit campioan[ mondial[ la para;utism ;i `n 1932

a stabilit primul record de traversare a M[rii Mediterane `n 6 ore ;i 10 minute

Smaranda Br[escu - `n centru - `nainte de stabilirea recordului mondial `mpreun[ cu aviatorul Popan[, `n dreapta


PERSONALIT~}I

Istoria este o practică socială,prin felul în care este scrisă, fiindluată drept dovadă sau garanție ajudecăților omului, ea determinăinterpretările, interacțiunile șicomportamentele sociale prezenteși viitoare ale indivizilor.

Un rol important în cadrul stu-diului istoriei îl reprezintă perso-nalitățile. Autorii prezentului ma-terial au analizat cele mai impor-tante momente din viața și activi-tatea publică și politică a Dr. PetruGroza, care îi va ajuta pe cititori săînțeleagă atitudinea și poziția sa înanumite perioade ale vieții sale.

Petru Groza s-a născut la 7 decembrie1884, la Băcia, județul Hunedoara, în fa-milia preotului ortodox Adam Groza. Stră-moșii lui Dr. Petru Groza au slujit din tatăîn fiu la Altarul Domnului ca preoți. Eraude baștină din Munții Apuseni, comunaRovina. Străbunicul lui este Simion Groza,preot și un renumit tribun al lui AvramIancu. El a căzut în 1849, în lupta aprigăcu ungurii de la Dupăpiatra, județul Hu-nedoara. Mormântul lui se află în cimitirulde la Țebea, lângă mormântul lui AvramIancu, sub gorunul lui Horea.

Referindu-se la descendența și profilullocului unde s-a născut, Petru Groza spu-nea următoarele< “...m-am născut și mi-am petrecut copilăria la dangătul clopote-lor de vecernie, în mirosul tămâii și gustulprescurii, la umbra turnului bisericii stră-moșești” (Petru Groza, “Memorii, Adiolumii vechi”, București, Editura Compania,2003).

După ce a terminat cursurile școlii pri-mare, în septembrie 1895, este înscris laColegiul Evanghelic Unguresc din Orăștie,unde va studia 8 ani. Colegiul din Orăștieavea un program foarte strict, o disciplinăseveră medievală. Rigorile erau foarteaproape de militărie, respectându-se tra-diția întemeietorului, contele Kun Koc-sard. În cei 8 ani, acel regim auster, dincare nici bătaia nu lipsea, va modela firealui Petru Groza. (Ibidem)

Studiile ;i `nceputul carierei politice

Cu toate năzdrăvăniile sale, Petru Gro-za se bucura atât de aprecierea colegilor,cât și a profesorilor unguri. După opt ania stăpânit la perfecție limba ungurească,precum și literatura și istoria Ungariei.

Între 1903 și 1905, a studiat la Facul-tatea de Drept din Budapesta, precum șila Facultatea de Studii Economice. La Bu-dapesta, Petru Groza a legat multe priete-nii, îndeosebi cu Ion Lupaș, Ioan Lepădatuși Octavian Goga. Petru Groza renunță înanul trei la facultățile din Ungaria și din1905 își continuă studiile la Berlin, iar apoila Facultatea de Drept Comercial și Eco-nomic din Leipzig. În anul 1907, obținetitlul de doctor în științe juridice cu dis-tincția “Magna cum Laude”. Reîntors înțară, a practicat avocatura la Lugoj și Deva.Se implică în viața bisericii ortodoxe, fiindmembru laic al Sinodului Mitropoliei Si-biului din 1910.

Cariera politică o începe în PartidulNațional Român din Transilvania, atrasfiind de idealurile pentru care luptau lideriimișcării naționale din Ardeal< George Popde Băsești, Ștefan Cicio-Pop, AlexandruVaida-Voievod, Vasile Goldiș, Iuliu Maniuși alții. În ziua de 1 Decembrie 1918 a par-ticipat la Marea Adunare Națională de laAlba Iulia, unde cei 1.228 de delegați aleși

ai românilor, prin credinționale din Tran-silvania, Banat, Maramureș și Țara Ungu-rească, au votat “Rezoluția Unirii” fărăcondiții, decretând unirea tuturor acestorregiuni cu România (Ioan Scurtu, “Româ-nia, Documentele Unirii, 1918”, EdituraFundația Culturală Română, 1993, p. 141).

Petru Groza a intrat într-un conflictcu Iuliu Maniu, care dorea o unire condi-ționată pe timp de 10 ani, timp în care Ar-dealul ar urma să aibă un guvern autonom,iar Petru Groza susținea o unire necondi-ționată. Petru Groza împreună cu un grupde tineri delegați conduși de AlexandruVaida Voevod au pătruns cu forța în ho-telul Dacia, unde se afla conducerea Par-tidului Național Român din Transilvania,făcând presiuni pentru o unire necondi-ționată cu România.

După Marea Unire, Petru Groza a fostîn plină ascensiune politică. În 1919 a fostales deputat în Parlamentul României pelista Partidului Național Român din Tran-silvania. În martie 1920 părăsește partidulîmpreună cu o grupare condusă de Octa-vian Goga și în 17 aprilie 1920 se înscrieîn Partidul Poporului condus de generalulAlexandru Averescu. Formațiunea prezi-dată de generalul Alexandru Averescu afost chemată la putere de către Regele Fer-dinand, datorită manevrelor de culise în-treprinse de fruntașul liberal Ionel I. C.Brătianu, pentru a determina căderea ca-binetului Blocului Parlamentar, coalițiepolitică din care făcea parte și Partidul Na-țional Român din Transilvania. În acestguvern, Petru Groza a fost numit Ministrude Stat fără portofoliu, în perioada 16 apri-lie - 13 decembrie 1921.

La alegerile din martie 1922 și cele din1926 este din nou ales deputat pe listelePartidului Poporului. Petru Groza primeș-te portofoliul lucrărilor publice, iar din 14iulie 1926 este Ministru de Stat fără por-tofoliu. Intervin noi neînțelegeri între Re-gele Ferdinand și Brătianu, care duc la că-derea guvernului (Gheorghe Florescu,“Despre împrejurările aducerii la putere aguvernului Averescu în martie 1920” înAnuarul I. I. A Iași, VI, 1969).

La 30 de ani, ajunge unul dintrecei mai boga\i rom]ni

Ascensiunea sa economică în industrie;i finanțe îl făcuse pe Petru Groza să fieunul dintre cei mai bogați români, în jurulvârstei de 30 de ani. Prin sosirea la Bucu-rești a acumulat noi moșii, fabrici, bănci,magazine, cinematografe și izvoare de apeminerale. Într-un ritm amețitor, de la lunăla lună, ajunge președinte, vicepreședintesau membru în consiliile de administrațieale celor mai mari și renumite întreprin-deri și bănci din Ardeal, Banat, Bucovinași Vechiul Regat. A fost și președinte alUniunii Generale a Industriașilor din Ro-mânia.

În anul 1927, guvernul Averescu, dincare făcea parte și Petru Groza, a fost răs-turnat de la putere printr-un joc meschinde culise al liberalilor. În această situație,Petru Groza se retrage la Deva, într-unexil de șase ani, care au fost autoimpuși,renunțând complet la activitatea politică,dedicându-se afacerilor sale.

Întors la Deva, Petru Groza și-a propussă uite complet învățăturile lumii vechi. Else afla, în final, deși un om foarte bogat, lastânga. Despre această perioadă, desprefrământările sale privind drumul pe careva merge în viitor, Petru Groza va scrie în“Memorii” următoarele< “Retragerea meadin arena politică și economică în solitu-dinea de la Deva a fost începutul unei pe-rioade de șapte ani, în care mi-am revizuit

tot ce învățasem în această perioadă și mi-am aplicat o rețetă radicală, am luat unburete și am șters de pe tablă cunoștințelemele toate formulate pe care le-am învățatpe vremuri la universitățile din Budapesta,Berlin, Leipzig (...)”(Ibidem).

~n anul 1933 `nfiin\eaz[ Frontul Plugarilor

Petru Groza revine pe scena publicăpe 8 ianuarie 1933, când fondează FrontulPlugarilor. Aceasta era o formațiune carese situa pe stânga eșichierului politic.Această formațiune a intrat sub aripa pro-tectoare a Partidului Comunist din Ro-mânia, care era o filială a InternaționaleiComuniste de la Moscova, iar în acea pe-rioadă se afla în ilegalitate. În localitateanatală a lui Petru Groza, pe 24 septembrie1935, a fost semnat acordul pentru înfiin-țarea Frontului Popular Antifascist întreMadosz și Frontul Plugarilor, ambele for-mațiuni erau satelite ale Partidului Comu-nist din România (Gheorghe Ioniță, “Pen-tru un Front Popular Antifascist în Ro-mânia”, Editura Politică, București, 1971).

Trei zile mai târziu, cele două forma-țiuni împreună cu Blocul Democrat și Par-tidul Socialist s-au întrunit la Țebea, undesub Gorunul lui Horea și la mormântullui Avram Iancu au încheiat un acord princare se angajau să lupte în comun împo-triva pericolului fascist (Ioan Scurtu, C.Mocanu, D. Smîrcea, “Culegere de docu-mente privind Istoria României”, 1918-1944, București, Editura Didactică și Pe-dagogică, 1994, p. 312-313).

În anul 1943, Frontul Plugarilor a par-ticipat la crearea Frontului Patriotic Anti-hitlerist, iar la 20 iunie a susținut formareaBlocului Național Democrat între P.N.Ț.,P.N.L., P.S.D., P.C.R. din România. În pe-rioada regimului Antonescu, Petru Grozaa fost arestat din motive politice și internatîn lagărul de la Caracal. Când a ajuns Notacu privire la arestarea lui Petru Groza, IonAntonescu a scris< “Petru Groza trădător?Nu. Să fie imediat pus în libertate”.

Petru Groza a revenit în prim planulscenei politice după lovitura de stat de la23 August 1944, când regele Mihai îl de-mite din fruntea statului și îl arestează peMareșalul Ion Antonescu (Emilian Iones-cu, “Antoneștii în seiful Castelului Alb” în“Magazin istoric” nr. 5/1967). În acest fel,România a ieșit din alianța cu Germania.Regele Mihai a numit un nou guvern demilitari și tehnicieni în frunte cu generalulConstantin Sănătescu. Din acel guvern afăcut parte și câte un reprezentant din par-tea partidelor din Blocul Național Demo-crat.

Pe 12 septembrie 1944, România asemnat armistițiul cu Națiunile Unite(Ioan Macsony Stârcea, “Memorii”, vol.III,P. 1422 – 1498), care stabilea noul statutinternațional al României, ieșirea din răz-boiul antisovietic și angajarea în luptă îm-potriva Germaniei hitleriste, plata unorînsemnate despăgubiri de război, anulareaDiktatului de la Viena, stabilirea frontiereiromâno-sovietice din 28 iunie 1940. AstfelRomânia a devenit o țară ocupată deU.R.S.S., iar S.U.A. și Marea Britanie girauaceastă realitate. La 9 octombrie 1944 s-arealizat o înțelegere între Stalin și Chur-chill, potrivit căreia România intra în sferade influență sovietică în proporție de 90%(Winston Churchill, “Memoires sur la De-uxieme Guerre Mondiale”, vol. VI, Paris,1953, p. 234-236).

Pe plan intern, pe 13 octombrie 1944,P.C.R. și P.S.D. au denunțat, în mod oficial,actul de colaborare cu Partidul NaționalLiberal și Partidul Național Țărănesc în

cadrul Blocului Național Democrat, au ie-șit de la guvernare și s-au constituit într-onouă coaliție denumită Frontul NaționalDemocrat. Acest fapt a stârnit o nouă crizăpolitică, timp în care F.N.D. a pornit ouriașă și vehementă campanie împotrivapartidelor istorice. Frontul Plugarilor aaderat la noua coaliție politică de stânga.Din cauza presiunilor politice, pe 4 no-iembrie 1944, generalul Sănătescu a formatun nou guvern, de largă concentrare și co-laborare politică (“Arhivele Istorice Cen-trale”, Fond Casa Regală, nr.27, 1944, f. 1).

Atât liderii de la Moscova, cât și co-muniștii autohtoni, au considerat că per-sonalitatea și carisma lui Petru Groza arputea asigura legitimitatea în fața lumiioccidentale în noul cabinet Sănătescu. Pe-tru Groza este numit vicepreședinte alConsiliului de Miniștri. Cu toate acestea,crizele provocate de comuniști și socialiștiau continuat, iar Constantin Sănătescu s-a văzut nevoit să își depună mandatul în6 decembrie 1944. Șef al noului Cabinet afost numit generalul Nicolae Rădescu, întimp ce Petru Groza și-a păstrat mandatulde viceprim-ministru.

Frontul Național Democrat a conti-nuat să organizeze manifestații de stradăsub lozinca “ Vrem guvern F.N.D.”. La Con-ferința Națională a P.C.R. din iarna anului1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost alessecretar general, iar Vasile Luca și AnaPauker secretari. În iarna lui 1945, Ghe-orghe Gheorghiu-Dej, liderul comuniști-lor, a efectuat o vizită la Moscova, în timpulcăreia s-a stabilit programul de acțiunepentru preluarea puterii în România și în-lăturarea forțelor reacționare în frunte cuIuliu Maniu (Nicolae Rădescu, “Începutulocupației” în “Memoria” nr. 6/1990, p.108).

La Conferința de la Ialta din 4-11 fe-bruarie 1945, Marile Puteri au hotărât in-trarea definitivă a României în sfera de in-fluență sovietică (“Relații Internaționaleîn Acte și Documente, vol. II, 1939 – 1945”,București, Editura Didactică și Pedagogică,1976, p. 185-186).

Ca urmare, F.N.D. a pornit un asaltpentru răsturnarea guvernului. S-a acțio-nat pentru preluarea prefecturilor și a pri-măriilor și s-au organizat manifestații șilupte de stradă. Pentru a avea susținerepublică, F.N.D. și-a atras de partea lor ță-ranii, cărora li se promitea prin FrontulPlugarilor reforma agrară, prin împroprie-tărirea țăranilor și confiscarea moșiilor.

România se afla într-o mare criză po-litică. La 26 februarie 1945 a sosit la Bu-curești Andrei Vișinski, care solicită o au-diență la Regele Mihai. Andrei Vișinski,născut la Odessa, a fost Ministru de Ex-terne al U.R.S.S. în perioada 1949-1953.A mai îndeplinit și funcția de ProcurorGeneral al U.R.S.S. în organizarea proce-selor politice de la Moscova din perioadastalinistă și la procesele de la Nürnberg. Eli-a impus șefului Statului român demitereaimediată a generalului Rădescu, acuzân-du-l ca fiind reacționar și fascist, criticândaspru partidele istorice și pe Iuliu Maniu(Nicolette Franck, “O înfrângere în victo-rie, 1944-1947”, București, Editura Huma-nitas, 1992, p. 143-153).

Speranțele depuse de Constantin Vi-șoianu, ministrul de Externe, în sprijinulS.U.A. și Angliei s-au dovedit iluzorii. Vi-șinski a exercitat puternice presiuni asupraRegelui Mihai, adoptând o atitudine agre-sivă, izbind cu pumnul în masă, trântind

ușa și declarând< “Ialta sunt eu”.În 28 februarie 1945, la orele 3<30, Vi-

șinski solicita o nouă audiență la Palat. Cuaceastă ocazie îi dă Regelui Mihai un ter-men ultimativ de două- trei ore, pentru adenunța și a demite guvernul generaluluiRădescu și pentru a desemna un nouprim-ministru. Generalul Rădescu demi-sionează și cu un avion militar se refugiazăîn Turcia, apoi cere azil politic în Anglia.

La 1 martie 1945, Vișinski revine dinnou la Regele Mihai, anunțându-l că PetruGroza va fi prim-ministru< “Trebuie să co-munic Majestății Voastre, că am însărci-narea din parte Guvernului U.R.S.S., a Ge-neralissimului I.V. Stalin, să vă declar căomul care ne inspiră încredere este Dr. Pe-tru Groza, ca președinte al Consiliului deMiniștri. Acesta este un lucru confidențialpe care vi-l spun numai Majestății Voas-tre”.Vișinski a discutat cu Petru Groza șii-a propus să accepte funcția de Prim-Mi-nistru, în cazul acesta România va primiînapoi Ardealul de Nord, luat de unguriîn anul 1940.

Numit premier de Regele Mihai

Petru Groza s-a consultat cu Iuliu Ma-niu, i-a cerut sprijinul, propunându-i săintre în guvern, unde P.N.Ț. va primi patruposturi de miniștri. Iuliu Maniu l-a sfătuitsă refuze funcția de prim-ministru. Dis-cuția dintre ei a durat mai multe ore. Ma-niu îi cerea să nu se bage, spunându-i căși copiii lui se vor jena de numele său. Gro-za s-a supărat și i-a răspuns< “Dacă pot să-mi salvez țara distrusă și să reprimim Ar-dealul de Nord, prefer să mă compromit.Iar dacă copiilor mei le va fi rușine demine, n-au decât să-și schimbe numele”.Cu altă ocazie, Dr. Petru Groza spunea<“Dacă eu stăteam deoparte, dacă renun-țam, nu exista azi administrația româneas-că în Ardeal. E drept, am avut noroc cuStalin. Suntem siliți să ne batem și să ac-ceptăm compromisuri”.

La 6 martie 1945, Regele Mihai l-a nu-mit pe Dr. Petru Groza ca Prim-Ministruși a prezentat lista membrilor guvernului.Din cei 18 miniștri, au fost 4 din parteaP.C.R., 3 din partea P.S.D., 3 din FrontulPlugarilor, 3 din partea P.N.L. (aripa Ghe-orghe Tătărăscu), 1 P.N.Ț (aripa AntonAlexandrescu), 1 din Uniunea Patrioților,1 din Confederația Națională a Muncii(sindicate) și 1 din Uniunea Preoților De-mocrați. De remarcat că P.N.Ț. Iuliu Maniuși P.N.L. Brătianu, au refuzat să facă partedin guvern. Guvernul impus de Vișinskis-a intitulat de largă concentrare națională.În realitate, el întruchipa o coaliție fictivă,pentru că toate partidele care și-au propusminiștri erau sub influența P.C.R., ca to-varăși vremelnici de drum.

Pe 8 martie 1945, sub semnătura luiPetru Groza și a lui Gheorghe Tătărăscuca vicepreședinte al Consiliului de Miniștriși ministru de Externe, s-a trimis lui Stalintelegrama prin care se solicită, în termenidiplomatici, dar ferm, retrocedarea Tran-silvaniei de Nord României. Fapt fără pre-cedent, Stalin a răspuns în 24 de ore< “Gu-vernul Sovietic a hotărât să satisfacă cere-rea Guvernului Român și, în conformitatecu Convenția de Armistițiu din 12 sep-tembrie 1944, să consimtă pentru instau-rarea în Transilvania a administrației Gu-vernului Român”.

Ioan Corneanu și Mircea Pîrlea

Petru Groza, om de stat;i patriot român

Revine în prim planul scenei politice după 23 August 1944 c]nd RegeleMihai I `l aresteaz[ pe mare;alul Antonescu


S~N~TATESiropul de C[tin[ alb[ ajut[ la `nt[rirea imunit[\ii naturale a organismului `ntruc]t

fructele acestei specii sunt un adev[rat complex de vitamine ;i minerale naturale. Acesteavin `n ajutorul organismului `n procesele de distrugere a agen\ilor patogeni ;i `n cele destimulare a form[rii de anticorpi.

Hyper Seleniu este un produsatent formulat pentru completareanecesarului de seleniu ;i bor dinorganism.

Acest demers este cu at]t mai impor-tant cu c]t ritmul vie\ii noastre devine totmai alert ;i stresant, iar alimenta\ia noastr[devine tot mai haotic[, procesat[ ;i plin[de toxine, aditivi, zaharuri rafinate ;igr[simi rele (trans, saturate, cu raport ome-ga 6 / omega 3 dispropor\ionat) fapt cecre;te stresul oxidativ ;i statusul proinfla-mator din organism. To\i ace;ti factori destres, ̀ mpreun[ cu un efort fizic neadecvat(e.g. sedentarism), o hidratare insuficient[,un somn de slab[ calitate, fumatul ;i ex-cesul de alcool, ̀ n timp, pot avea un impactserios asupra s[n[t[\ii. De aceea, supli-mentele ce au la baz[ compu;i activi cupropriet[\i antioxidante (seleniul, fructo-boratul de calciu) ;i antiinflamatoare (fruc-toboratul de calciu) sunt o solu\ie natural[;i la ̀ ndem]n[ pentru combaterea acestorfactori cu impact negativ asupra s[n[t[\iinoastre.

Pentru realizarea suplimentului, aufost folosite ingrediente 100% naturale pre-cum fructoboratul de calciu ;i drojdia se-lenit[. Aceste ingrediente naturale au omatrice informa\ional[ ce nu a fost dena-turat[. Acest lucru le permite substan\eloractive s[ ac\ioneze sinergic, complet]ndu-se ;i poten\]ndu-se reciproc, beneficiind`n plus ;i de o biodisponibilitate foarte ma-re. Datorit[ formulei concentrate, produsul

de fa\[ asigur[ o cantitate optim[ de prin-cipii active, fiind totodat[ u;or de utilizat.Astfel, acest produs deosebit a fost specialconceput pentru a avea o ac\iune< antioxi-dant[, de cre;tere a fertilit[\ii masculine ;i

de ameliorare a func\iei sexuale, antiin-flamatoare, mineralizant[, imunomodu-latoare, de men\inere a bunei funcțion[ria tiroidei ;i de men\inere a s[n[t[\ii fane-relor (unghii, p[r).

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[pentru siropurile Hypericum suntrecoltate din zone nepoluate, ecolo-gic curate, astfel ̀ nc]t putem garantaeficien\a maxim[ ;i puritatea pro-dusului, prin lipsa de contaminan\itoxici carcinogeni, erbicide, insecti-cide ;i `ngr[;[minte chimice.

C[tina alb[ (Hippophae rhamnoides)este o specie de arbu;ti originar[ din re-giunile reci ;i temperate ale Asiei ;i Euro-pei. Aceasta este dioic[, ceea ce ̀ nseamn[c[ unii arbu;ti au doar flori de sex mascu-lin, `n timp ce al\ii doar de sex feminin.De aceea, pentru ob\inerea fructelor, estenecesar[ plantarea celor dou[ tipuri de ar-bu;ti unul ̀ n apropierea celuilalt. Deosebitde `ndr[git[ ;i de valoroas[, C[tina alb[are o gam[ larg[ de ̀ ntrebuin\[ri, de la ali-menta\ie p]n[ la industria cosmeticelor,medicin[ tradi\ional[, furajare ;i chiar ;i`n fixarea ;i restaurarea solurilor degra-date. ~n prezent, cel mai mare cultivatorde C[tin[ alb[ este China, care folose;teaceast[ specie at]t `n scopuri economice,c]t ;i ecologice, de remediere a terenurilorafectate.

Siropul de C[tin[ alb[ ajut[ la ̀ nt[rireaimunit[\ii naturale a organismului ̀ ntruc]tfructele acestei specii sunt un adev[ratcomplex de vitamine ;i minerale naturale.Acestea vin `n ajutorul organismului `nprocesele de distrugere a agen\ilor pato-geni ;i `n cele de stimulare a form[rii deanticorpi. De asemenea, compu;ii cu pro-priet[\i antioxidante din aceste fructe ajut[la combaterea form[rii radicalilor liberi,cauza stresului oxidativ. Astfel, fructele deC[tin[ alb[ con\in `n mod natural fibre,uleiuri volatile, bioflavonoide, betacaroten,

zeaxantin[, licopen, taraxantin[, polife-noli, fitosteroli, aminoacizi, acizi gra;i po-linesatura;i, taninuri, fructoz[, glucoz[,vitamine (A, C, D, complexul B, E, P, K),minerale ;i oligoelemente (K, Mn, Cu, P,Ca, Mg, Fe, Na). Spre exemplu, acesteasunt mai bogate `n vitamina C dec]t por-tocalele sau l[m]ile, av]nd circa 700 mgla 100 grame produs. De asemenea, c[ti-na-alb[ este ;i o surs[ foarte bun[ de vita-

mina B12, av]nd concentra\ii mai maridec]t multe alte fructe.

~n vederea sporirii ac\iunii sale, pro-dusul de fa\[ a fost fortifiat cu un plus devitamine hidrosolubile din grupa B, vita-mina C, dar ;i vitaminele liposolubile D3;i E. De remarcat con\inutul `n vitaminaB12 cu activitate biologic[ extrem de ri-dicat[. De asemenea, s-au ad[ugat lecitin[;i minerale ;i oligoelemente precum calciu,magneziu, crom, zinc ;i seleniu. Siropulde fa\[ are o activitate antioxidant[ natu-ral[ ridicat[ datorit[ ac\iunii sinergice avitaminelor C ;i E, a microelementelor Se-leniu ;i Zinc, a polifenolilor ;i apigmen\ilor naturali zeaxantin[ ;i tara-xantin[. Aceast[ activitate `l recomand[`n combaterea efectelor negative ale stre-sului oxidativ la nivelul celular, stres ceeste asociat maladiilor grave cardiovascu-lare, neurodegenerative, inflamatorii, can-cerelor ;i `mb[tr]nirii precoce.

Produsul este un bun adjuvant `n eli-minarea substan\elor toxice din organism,contribuind la protejarea rinichilor ;i aprostatei. Acesta este eficient ;i ̀ n norma-lizarea colesterolului sanguin ;i a triglice-ridelor serice, datorit[ con\inutului `n fi-tosteroli, regl]nd tensiunea arterial[ ;iamelior]nd circula\ia s]ngelui. Astfel, da-torit[ compu;ilor biologic-activi precumlicopenul, acizii gra;i polinesatura\i ;i fi-tosterolii, produsul de fa\[ are o ac\iunecardioprotectoare.

Vara este anotimpul care oferădin belșug fructe dulci, zemoase șiaromate din care putem să ne asi-gurăm aportul de vitamine și mi-nerale necesar organismului pentrua rămâne sănătos și plin de energie.

Fructele sunt nelipsite inclusiv dindieta persoanelor cu diferite afecțiuni,deși pentru anumite boli, cum este depildă diabetul, se recomandă anumiteprecauții.Pepenele, de exemplu, conținefoarte multe zaharuri, mai exact are unindice glicemic (care arată cât de repedeintră zaharurile din alimente în fluxulsangvin și cât de repede poate crește gli-cemia) de 72 la 100 de grame, ceea ce îlface puțin indicat în dieta unei persoanecu diabet. Cu toate acestea, pepenele re-prezintă o sursă excelentă de vitamineși minerale< vitamina A - ajută la func-ționarea corespunzătoare a inimii, rini-chilor și plămânilor și susține vedereași sănătatea ochilor. O porție de 280 degrame de pepene asigură 31% din can-titatea zilnică recomandată de vitaminaA> vitamina C - este un antioxidant pu-ternic și asigură un sistem imunitar pu-ternic, ceea ce înseamnă că organismulpoate lupta cu răcelile și infecțiile și chiarpoate preveni anumite tipuri de cancer.O porție de 280 de grame de pepene asi-gură 37% din cantitatea zilnică reco-mandată de vitamina C> magneziu și po-tasiu - îmbunătățesc circulația sangvinăși ajută la funcționarea rinichilor. O por-ție de pepene (280 g) conține în jur de170 miligrame de potasiu> fibre - o dietăbogată în fibre menține sănătatea siste-mului digestiv și ajută organismul să eli-mine toxinele> vitaminele B1 și B6, fier,calciu și licopen (antioxidant care luptăîmpotriva radicalilor liberi ce afecteazăintegritatea celulelor şi sistemului im-unitar)> citrulină - un aminoacid ne-esențial care previne creșterea tensiuniiarteriale.

Cât zahăr conțin fructele?

Orice fruct are un index glicemic(IG) cuprins între 1 și 100. Cu cât estemai mare indexul, cu atât fructul estemai puțin recomandat persoanelor cudiabet. O persoană cu o astfel de boalăar trebui să aibă o dietă echilibrată, să-nătoasă, cu cel puțin 5 porții de fructeși legume pe zi. De asemenea, este im-portant să cunoașteți cantitatea de za-haruri și carbohidrați din fructele pe ca-re le mâncați. Este recomandat să alegețifructe cu o cantitate redusă de zaharuriși carbohidrați și să beți cât mai puținesucuri de fructe (naturale sau smoot-hie-uri). Ca regulă generală, fructele cuun conținut scăzut de carbohidrați au șiun index glicemic mic, deci pot fi mân-cate fără probleme de persoanele cu dia-bet.

Fructe cu index glicemic scăzut sunt<cireșe - Index glicemic 22> prune - IG24> grapefruit - IG 25> piersici - IG 28>caise - IG 34> pere - IG 37> mere - IG 38>căpșune - IG 40> portocale - IG 44> stru-guri - IG 46> kiwi - IG 53> banane - IG54. (sursa< scoalapacientilor.ro)

Siropul de C[tin[ alb[ Hypericum contribuie la tonifierea sistemului nervos

Asociația Pro Consumatori din Ro-mânia (APC România) a analizat conţin-utul a 155 de sosuri comercializate înmarile structuri comerciale. Acest studiuface parte din Campania Națională deInformare și Educare ”Să învățăm să în-țelegem eticheta!”. Prin această campa-nie, experții Asociației Pro Consumatori(APC) își propun să-i învețe pe consu-matori să înțeleagă eticheta produselorastfel încât să facă achiziții în cunoștințăde cauză pentru familiile lor.

Studiul a fost realizat de către o echi-pă de experți ai APC, coordonați de cătreconf. univ. dr. Costel Stanciu. ExperțiiAPC au analizat conţinutul a 31 sosuride maioneză, 33 sosuri de roşii, 20 sosuride soia, 7 sosuri de usturoi şi 64 de altetipuri de sosuri. În urma cercetării eti-chetelor, specialiștii au ajuns la concluziacă sosurile din fast-food-uri sunt soluțiichimice. S-a mai constatat că există pro-duse precum sos de usturoi, dar care defapt nu conține decît 1% usturoi deshi-dratat și 7% substanțe chimice, sos bar-beque cu aromă de afumătură și 10 lin-gurițe de zahăr, sos de pește cu o pătrimesare sau sos de maioneză cu 11 aditivialimentari. Un sfert din sosurile de ma-ioneză analizate conțin c]te 7 substanțechimice, iar 8 din 10 dintre ele conținîntre 5 și 11 substanțe chimice.

În cazul sosurilor din tomate s-a con-statat că un sfert din produsele analizatenu conțin aditivi alimentari. 8 din 10 ti-puri de ketchup sunt realizate din pastăde tomate, dar sunt și produse în com-poziția cărora se regăsesc ingredienteprecum sucraloză și conservanți.

În privința sosurilor de soia, opiniaspecialiștilor este că acestea sunt soluțiide saramură cu gust de soia, unele dintreele cu o cantitate mare de sare și zahăr,potențiatori de gust și aromă.

“Sosurile realizate după reţete tradi-ționale au foarte puține ingrediente încomun cu sosurile realizate în sistem in-dustrial. Sosurile din comerţ, în marealor majoritate, sunt realizate din apă,cantităţi infime de ingrediente naturale,uleiuri vegetale, extracte vegetale, pro-teine vegetale şi animale, amidonuri, acidcitric, conservanți, coloranţi, EDTA șiarome. Aromele sintetice sunt nelipsitedin sosurile industriale, în cele mai multecazuri acestea apar menţionate pe eti-chetă cu denumirea generică de arome.Aromele artificiale nu sunt altceva decâtun amestec de substanţe chimice folositepentru a imprima produsului respectivaroma ingredientului principal, care sefoloseşte într-o cantitate infimă. Dintrearomele artificiale regăsite în sosurileanalizate menţionăm< aromă de afumă-tură, aromă de fum, aromă de paprika,aromă de tomate, aromă de iaurt, aromăardei iute etc. La majoritatea sosurilorindustriale întâlnim şi ingrediente subformă de extract, respectiv depudră/praf, cum ar fi< extract de anșoa,extract de drojdie, extracte de legume,extract de ciuperci, praf de usturoi, pudrăde paprika, praf de ceapă, pulbere depraz etc.

Cei care încă mai au dubii în ceea cepriveşte impactul unor sosuri industrialeasupra sănătăţii lor ar trebui să găseascăun răspuns la întrebarea despre cât desănătos poate fi un sos pe eticheta căruiaapare menţiunea “După deschidere sepăstrează la frigider şi se consumă înmaxim 3 luni”. Având în vedere compo-ziția predominant chimică a acestor pro-duse nu recomand folosirea lor în ali-mentația destinată copiilor, femeilor în-sărcinate și a persoanelor cu problemegrave de sănătate. Alegerea unui anumitsos nu este un lucru aşa de greu, dacăîncercăm să înţelegem importanţa aces-tuia pentru anumite feluri de mâncare.Sosurile pentru mâncăruri sunt precumcireaşa de pe tort!", a declarat conf. univ.dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.

APC România< Sosurile din

fast-food-uri suntsolu\ii chimice!

Hyper Seleniu completeaz[ necesarul de seleniu ;i bor din organism

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

12 fructe recomandate

în dieta persoanelorcu diabet


ART~

În cursul acestei săptămâni s-a deschis la Casa Meșteșugarilordin Satu Mare o interesantă și im-portantă expoziție retrospectivădedicată lui Olajos Bela, pictormaghiar care a trăit aproape 50de ani la Satu Mare, locul șederiisale în orașul nostru fiind marcatprintr-o placă memorială ampla-sată la intersecția străzilor Mirceacel Bătrân și Micu Klein.

Peste 50 de lucrări aflate în patrimo-nial familiei, aduse de fiica artistului,Szakats Zsuzsanna, pot fi admirate în lu-minoasa sală de expoziții de la etajul clă-dirii din strada Ștefan cel Mare, până în7 septembrie. Poate fi redecoperită astfelo artă de o finețe rară, ieșită din canoa-nele împărțirilor stricte în genuri. Binear fi ca programul de vizitare să fie maibine definit și respectat, în beneficial pu-blicului.

O viață discretă

Olajos Béla s-a născut la Gödöllő, înUngaria, la 2 decembrie 1910, într-o fa-milie intelectuală burgheză. În 1929 aabsolvit liceul romano-catolic local. Din1931 a studiat filosofia în Veszprém timpde patru ani universitari. Între 1934 și1939 îl găsim la Academia de Arte Fru-moase din Budapesta, unde studiază pic-tura în clasa lui Szőnyi István, cu profe-sori ca Megyer Meyer Antal, László Kan-dó, Jenő Bory, Vilmos Aba Novák.

Ajunge la Satu Mare în cadrul unuiprogram guvernamental maghiar imple-mentat după dictatul de la Viena, princare mai mulți intelectuali de valoare aufost triimiși în teritoriul anexat. Predăla prestigioasa Școală de Stat pentru In-dustria Metalelor și Lemnului. În 1942este trimis pe frontul rus, luptând în Vo-ronej, Minsk, Kiev, în cartierul Cernîgor.Chiar înainte să plece pe front o cunoaștepe ziarista Vaczy Magda, care îi va devenisoție. Se căsătoresc în 1944, nu se întorcîn Ungaria după pacea de la Paris, ci sestabilesc permanent în Satu Mare. Unan mai târziu se naște fiica lor.

În 1945 a participat la o prezentarecolectivă a unor expoziții individuale,organizată de sindicatele din Casa Albă.

Îi sunt furate trei tablouri, drept pentrucare alege să nu mai prezinte vreodatăexpoziții personale, dar este prezent înmod regulat în expoziții de grup pro-vinciale, județene sau tematice. Face di-ferite meserii pentru a-și întreține fami-lia, după ce școala unde preda este trans-formată în școală de ucenici. Talentulsău special este remarcat de Fondul pen-tru Arte Plastice, numeroase picturiajungând la proprietari elvețieni, ger-mani și suedezi. Cetățean maghiar fiind,până în anii 1960 nu a putut părăsi zonaSatu Mare decât cu aprobări speciale dela Miliție, pentru a participa la turneede șah, sport în care a devenit un maestruredutabil. Va preda la Școala Generalănr. 5 până în 1970, când se pensionează.

În ciuda unei stări de sănătate ruinateîn anii de război, a devenit un profesorapreciat și un om de o rară noblețe, im-plicându-se activ în operațiunile de sal-vare din urma inundațiilor din 1970. Vi-zitează tot mai des Miercurea Ciuc, undes-a stabilit fiica sa, și suferă mai multeoperații. Moare la 18 aprilie 1991 în spi-talul din orașul harghitean. A avut însăsatisfacția apariției unui album de artist,în 1975, într-o ediție comună a ComisieiJudețene pentru Cultură și Uniunii Ar-tiștilor Plastici.

În 1995 văduva sa publică o carte dememorii. În septembrie 2008 are loc înAtelierul Paul Erdos o primă expozițiememorială, curatoriată de Judit Erdos,urmată de o largă retrospectivă deschisăîn 5 noiembrie 2010 la Muzeul de Artă,la 100 de ani de la nașterea artistului,urmată de un moment similar la Mier-curea Ciuc. În 2016 o expoziție memo-rială este organizată în orașul natal Go-dollo.

O armonie care se împacă cu lumina

Criticul și istoricul de artă BannerZoltan, prieten personal al artistului, celcare a prezentat mai multe dintre expo-zițiile memoriale (inclusiv cea curentă),a analizat arta lui Olajos Bela într-uneseu consistent, din care redăm câtevapasaje.

”Singurătatea lui - care a fost camu-flată în mod desăvârșit în fața contem-poranilor prin comportamentul său mo-

dest, senin, prietenos, într-un mod boemși de jocul său de șah sau hoinăreala depescar - este de o natură artistică, aceastăsingurătate artistică a izvorât din aceadistanță și contradicție aproape de ne-trecut care s-a întins între cultura lui pic-toricească acumulată, acuratețea și sen-sibilitatea artistică și între condițiile deviață din provincie (pe care le-a acceptatfără îndoială benevol), de lipsa de per-spectivă intelectuală. Au contribuit laacest exil artistic acoperit cu o mascareînșelătoare și l-au amplificat fenomenelede înstrăinare din societatea național-comunistă de umanismul lui adânc, cu-rat, naiv, păstrat în condițiile, în ciudaunei crize morale în continuă adâncire.(…) Acest spirit al umanismului esteemanat cel mai vizibil și cel mai atrăgătordin portretele lui de copii care aproapenu au pereche în pictura maghiară.

Olajos a urmărit această moșteniresentimental-expresivă și totodată con-structivă în sens spiritual, folosindu-sede ea ca limba lui maternă pictoriceascăîn vederea promovării propriei perso-nalități impulsive și totodată lirice. Și lafel ca poeții pe tărâmul lor, și el a creatdin acest „vocabular” cunoscut și de uzcomun un univers autonom de pictură,în care remodelează la lumina unui izvorciudat, cu origini ascunse Omul, obiec-tele, formele naturii și ale arhitecturii(...) Privind tablourile lui atenția noastrănu este captată de ceea „ce se întâmplă”ci de ceea ce pur și simplu „este”, obser-văm că toate sunt de parcă „ar fi”, ar exis-ta în realitate, și totuși avem impresia căîn același momen acestea vor și dispare,se destramă ca o fantasmă. O fantasmățesută din lumină, luminând, aerian, șitotuși concret? Tocmai această contra-dicție aparentă este legea, esența metodeide creație a imaginii fanteziste a lui Ola-jos Béla și a efectului asupra noastră. (...)Dramele liniștite, declarațiile sentimen-tale subite formează lumea lui... (VégváriLajos). Și în acest sens și Olajos “creeazăo armonie care se împacă cu lumina”.

Probabil ar fi auzit despre el multemulțimea istoricilor de artă și a priete-nilor artei, dacă el ar fi stabilit cu ei relațiisociale, într-un alt oraș, sau chiar pe unalt continent, și nu acolo unde, în dece-niile lui de tinerețe și de vârstă matură,adică în cele ale desăvârșirii lui artistice,chiar și stăriunțele cele mai nobile umane

și artistice au fost suprimate de variantaprovincială a celei mai imposibile și umi-litoare experiențe, cea a sistemului co-munist după model sovietic. (...)

Însă atât tablourile mijlocii cât și celemici sau foarte mici, de 10-15x15-20, ca-re s-au adunat ca niște cărți de joc și aufost vândute din atelier, fiecare foaie, fie-care tablou face impresia unor detalii,unor părți ale unei singure fresce marinepictate. Părți componente ale unei vi-ziuni pictoricești asupra lumii – care îșipoartă sensul, destinul în interiorul ei -, care pot fi împărțite și grupate dupămotive, însă totuși fiecare detaliu este deaceeași valoare, și ele emană o forță deaceeași importanță de sintetizare senti-mentală și de gândire din acea compo-ziție mare care se poate construi în im-aginația noastră. ”Băiete, locul tău ar fila Paris, nu aici”, a tot repetat bătrânulAurel Popp când l-a vizitat. (...)

“El face parte dintre puținii care semai pot lăsa captivați de natură, care maipot trăi liniștea încurajatoare care esteoferită de natură”, scria Ágopcsa Marian-na, care a ajuns cel mai aproape de esențaartei lui cu ocazia ”unei vizite neobiș-nuite de atelier” din anul 1978. (...) Com-pozițiile lui care se pot numi peisaje suntîn primul rând rezolvările unor proble-me ale ritmului culorilor, ale formei, alereliefului (...) toate impresiile naturale,omenești și transcendentale care îi eli-berează imaginația se materializează petablourile lui ca și o realitate transcen-dentă în forma geometriei caselor demunte cu un acoperiș de căciulă, în re-gistrul de tuburi de orgă ale trunchiurilorcopacilor, sau în caracterul aerian al al-biilor, al griurilor de iarnă (și ce culoride gri minunat variate are el!) intensifi-cate până la violet.

Articolul invocat al lui Ágopcsa neconduce la o altă linie a unui gen plin deenigme. “Femeile lui enigmatice sunt lafel fără vârstă. Parcă ar fi niște simboluriale timpului nemișcat, ale eternității -fiecare formă este închisă în sinea ei (...)Ținuta figurilor feminine este caracteri-zată de demnitate, de o singurătate reți-nută (...) Aici nu sunt acțiuni spectacu-loase, nu sunt evenimente (...) singurarealitate este expresia energiei eterne careemană din aceste figuri.” Niște cariatidemoderne care poartă niște poveri de ne-definit, eroinele unor balade necunos-

cute, care au fost condamnate de soartăla o tăcere pe viață, niște coruri ale dra-melor grecești antice care spun totul des-pre adevăr prin forma lor prelungită, cuniște gesturi sau tocmai prin nemișcarealor. (...)

Portretele lui de copii sunt niște me-ditații lirice, ele înfloresc în toată splen-doarea pletelor de pe frunte, implicateîn joacă, cu niște afinități psihologice re-date de creta de pastel. Pe compozițiilelui cu figuri sau cu portrete omul este înacelași timp o ființă naturală și spirituală.Pictorul caută secretele unei lumi cu do-uă fețe - iar în această lume există pelângă real și irealul, lângă viața care nuse poate cunoaște este prezentă și moar-tea, lângă realitate este și mitul. Pe lângănaturalețe și frumusețe se regăsesc aiciși pocitul, absurdul, fantomaticul. (...)

Olajos Béla face figura umană po-trivită pentru expresia unor chestiunicare sunt dincolo de palpabil și dincolode cele ce se pot spune prin vorbe astfel,nudurile lui senzual de frumoase stră-lucesc la limita eroticii și a ezotericii, lafel ca figurile feminine ale celor mai mari- de exemplu Botticelli, Giorgone, Pous-sin, Boucher, Ingres, Manet sau Degas.(...)

Motivele lui cu subiecte din cele maivariate sunt legate printr-un lanț detransfigurație și continuitate, așa cumsunt legate și imaginile când visăm. Însăaceastă plutire asemănătoare unui visnu se scufundă niciodată într-o treziretulbure, absurdă și încărcată de contro-verse> din contră< pictorul transpune vi-sele lui curate, scăpate de tot ce este ne-esențial și finisate străvezii de parcă amprivi viața printr-o perdea de tul. Pro-iecția simultană în același loc și sincro-nizarea viziunii, a visului, a amintirilorși a imaginației consacră arta lui OlajosBéla într-una din picturile cele mai emo-ționante și totodată cele mai caracteris-tice picturi din Europa Centrală. (…)Iar el și-a îndeplinit această misiune nuprin lozinci, declarații, nu conformvreunui program, ci prin niște trăsăturide pensulă sau de cretă extrafine ale in-ocenței, ale cinstei și solidarității, dincare, cu trecerea vremii, reiese pentrunoi din ce în ce mai convingător și valumina din ce în ce mai departe exem-plul său artistic purtător și creator alunor valori deosebite.”

“Olajos Béla face figura umană potrivită pentru expresia unor chestiuni care sunt dincolo depalpabil și dincolo de cele ce se pot spune prin vorbe astfel, nudurile lui senzual de frumoase stră-lucesc la limita eroticii și a ezotericii, la fel ca figurile feminine ale celor mai mari - de exempluBotticelli, Giorgone, Poussin, Boucher, Ingres, Manet sau Degas.” (Banner Zoltan)

Arta lui Olajos Bela poate fi redescoperit[ la Casa Me;te;ugarilor


MOD~

Ne mândrim cu ia româneascăși o purtăm cu drag, însă cât demulte lucruri știm, cu adevărat,despre istoria ei? Ia, numită și că-mașă cu altiță, este cea mai cu-noscută și, cu siguranță, cea maireprezentativă piesă a costumuluitradițional românesc. Extrem deimportantă în viața satului, ia asuferit de-a lungul timpului mo-dificări, fiind influențată și deportul de la oraș.

Nu se cunoaște cu precizie mo-mentul apariției acestui articol de îm-brăcăminte, însă cercetările atestă fap-tul că ia ar putea data încă din perioadaculturii Cucuteni.

Este un obiect vestimentar realizatintegral manual, pe pânză de bumbac,in sau borangic, cu broderii ample șibogate, în culori vii, având adesea apli-cațîi de mătase, paiete sau mărgele. “Ie”este un termen care se adresează ex-clusiv cămășii purtate de către femei.

Nu doar că aceste broderii cusutemanual sunt unicat, dar ele erau rea-lizate în mare taină, pentru ca povesteaspusă cu ajutorul acului de cusut să nufie sursă de inspirație pentru nicio altăfată din sat. Zestre de preț, oferită îndar din generație în generație, ia eraadesea lucrată într-o perioadă lungăde timp, fiind modificată pentru a co-respunde vârstei sau statutului socialal femeii care o purta.

Croiala acestei cămăși tradiționaleromânești sugerează forma unei cruci– o bucată de material de formă drep-tunghiulară, cu mâneci largi și o des-chizătură rotundă în partea de sus, nu-mită și “gura iei”. Aceasta din urmăeste întărită cu o cusătură specifică,realizată cu fire de bumbac sau mătase,în culori asortate cu broderiile de perestul cămășii. Mânecile iei sunt în-crețite la umeri și uneori și la încheie-turile mâinilor, formând volănașe de-licate.

Iată câteva sugestii< ie cu flori roșii,din zona Muscelului, ie din Argeș, bo-gat decorată și colorată, sau ie veselcolorată din zona Teleormanului. Nueste o întâmplare faptul că ia imită for-ma crucii, deoarece viața satului ro-mânesc este strâns legată de credințaîn Dumnezeu. Mai mult decât atât,unul dintre motivele des întâlnite pecămășile tradiționale românești estechiar simbolul crucii.

Personalități care au promovat ia românească

Numeroase personalități ale Ro-mâniei, dar și de pretutindeni, au alessă integreze ia în garderoba de zi cu zi.Regina Elisabeta, Prințesă de Neuwiedși prima Regină a României, a fost fas-cinată de frumusețea portului tradi-țional, pe care l-a adoptat și l-a impusca standard la curtea regală.

Regina Maria, nepoată a RegineiVictoria a Marii Britanii și cea de-adoua Regină a României, a fost unadintre marile promotoare ale portuluitradițional românesc, pe care l-a iubitși l-a purtat cu eleganță. În urma sa aurămas numeroase fotografii care atestădragostea pe care Regina a purtat-o ieiromânești. Datorită ei, această cămașăa devenit un adevărat etalon vestimen-tar pentru toate femeile din aristocra-

ția românească și a fost purtată cu dragatât de Principesa Ileana, cât și de Prin-cipesa Elena.

Nu doar persoanele de rang înaltși-au îndreptat atenția asupra acesteicămăși tradiționale. Mari artiști au pic-tat pe pânzele lor femei îmbrăcate înportul românesc, precum pictoriiHenri Matisse (tabloul “La BlouseRoumaine”, realizat în anul 1940) sauConstantin Daniel Rosenthal (tabloul“România revoluționară”, realizat laParis, în anul 1850 - modelul care i-aservit pictorului drept muză este MariaRosetti, soția lui C.A. Rosetti).

Nicolae Tonitza, Camil Ressu, IonTheodorescu-Sion, Francisc Șirato sauDumitru Ghiaţă sunt câteva dintre nu-mele marilor artiști români pe careportul popular i-a inspirat în realizareaoperelor artistice. De asemenea, cân-tăreața Maria Tănase s-a număratprintre personalitățile care au purtatia românească, făcând-o cunoscută înîntreaga lume.

Ia, prezentă pe podiumurilede mod[

Însă drumul iei nu s-a oprit aici.Cămașa românească a fost o sursă deinspirație pentru creatorii de modă.Punctul de pornire l-a reprezentat co-lecția designerului Yves Saint Laurent,din toamna-iarna anului 1981. Fasci-nat și inspirat de tabloul “La BlouseRoumaine” al pictorului francez HenriMatisse, designerul a lansat colecțiacu același nume. În sezonul primăva-ră/vară 1997-1998, designerul a inclusdin nou în colecția sa elemente dincostumul tradițional românesc.

Ulterior, numeroși alți designeri auales să reinterpreteze în notă modernăportul popular românesc, închinândcolecțîi întregi frumoasei ii< Jean-PaulGaultier (2006), Oscar de la Renta(2008), Philippe Guilet (noiembrie2011 – colecție tribut adus României),Carolina Herrera (2013), Kenzo, AnnaSui sau Agatha Ruiz de la Prada.

Tom Ford a adus în prim plan pepodiumurile de prezentare ia din zonaSibiului, mai exact din regiunea Făgă-raș. Cântăreața britanică Adele a pozatpentru numărul din martie 2012 al re-vistei Vogue, ediția americană, îmbră-cată în una dintre realizările designe-rului, inspirată din broderiile negrespecifice zonei geografice româneșți.

Și vedetele iubesc ia românească!

Iar de aici nu a mai fost decât unpas – ia românească a devenit popularăprintre vedetele de la Hollywood și nunumai. Fotomodele și actrițe precumKate Moss, Nicole Kidman, Halle Ber-ry, Emma Stone, Jennifer Garner, An-ne Hathaway, Katie Holmes, EmmaWatson, Sharon Stone sau RaquelWelch au inclus ia în garderoba lor.

Și vedetele din țara noastră au ales,în ultimii ani, să poarte acest elementvestimentar. Andreea Marin, Andra,

Ozana Barabancea, Loredana, GinaPistol sau Ilinca Vandici sunt doar câ-teva dintre numele celor care au readusîn atenție “bătrâna” ie. Întră și tu peflorideie.ro și vezi ce model ți se po-trivește!

Ziua Universală a Iei

Mai mult decât atât, ia noastră areși o zi dedicată - data de 24 iunie esteacum marcată drept Ziua Universalăa Iei. Această zi este serbată în peste50 de țări și mai mult de 100 de orașe.Nu este o întâmplare faptul că dataacestui eveniment coincide cu o săr-bătoare importantă a românilor, res-pectiv Sânzienele, deoarece ia are bro-date simboluri magice, destinate să oapere de rele și de ghinioane pe ceacare o poartă. Într-un material viitor,vom vedea ce semnificațîi au simbo-lurile cusute și care este povestea aces-tora. Sigur vei găsi un model pe placultău din zecile de ii cu model unicat.

Ia este o cămașă purtată de femei, caracteristică portului naţional românesc, confecţionatădin pânză albă de cânepă, bumbac, de in sau de borangic. Ia este împodobită cu broderiisau cusături.

Povestea iei de la începuturi ;i pân[ăîn prezent


DIET~

Vara, când temperatura devi-ne tot mai sufocantă, trebuie săacordăm o atenţie specială ali-mentaţiei. Aceasta trebuie sa fieechilibrată, cu un aport optim denutrienţi şi minerale. Astfel, vomputea duce la capăt toate îndato-ririle zilnice.

Pentru a elimina riscul deshidra-tării, recomand consumul de alimentebogate în apă, în special fructe şi legu-me. Organismul are nevoie de 1 litruşi jumătate - 2 litri de apă pentru reab-sorbţia volumului de lichide şi de săruriminerale pierdute prin transpiraţie,spune nutriţioni;tii.

Iată care sunt, în opinia specialis-tului, alimentele şi lichidele la care nutrebuie să renunţăm în această perioa-dă!

Castraveţii nu sunt doar o gustarerăcoritoare şi crocantă, ci şi legume devară sănătoase şi gustoase, cu beneficiiuimitoare asupra sănătăţii. Castraveţiisunt compuşi în proporţie de 95% dinapă, ceea ce înseamnă că într-o zi căl-duroasă de vară ne pot ajuta să nemenţinem hidrataţi.

Există multe moduri de a ne bucurade beneficiile castraveţilor, aceştia pu-tând fi consumaţi atât cruzi în salate,cât şi muraţi. Însă castraveţii pot fi fo-losiţi şi ca o bază excelentă pentru suculde legume, iar asta pentru că au o aro-mă răcoroasă şi conţin apă. La aceastăbază se poate adăuga spanac, salată ver-de, pătrunjel, ţelină. Sucurile pot fi omodalitate ideală de a consuma cas-traveţii.

Pepenele este fructul ideal pe timpul verii

Bogate în apă, frunzele de salatăsunt o sursă extraordinară de vitamine,A, B1, B2, B9, C, K, potasiu, magneziu,iod, fosfor, cupru sau zinc. Salata verdeeste s[racă în calorii, s[ţioasă, accele-rează procesul de eliminare şi chiar re-glează apetitul, ajutându-ne astfel săscăpăm de kilogramele în plus într-unmod natural şi sănătos.

Dovlecelul. Este bogat în antioxi-danţi, vitamine, dar totodată şi în mi-nerale esenţiale pentru funcţionareaorganismului, cum ar fi sodiu, potasiu,calciu, magneziu.

Fructele cele mai bune de consu-mat sunt pepenele rosu, pepenele gal-ben, piersica, căpşunile. Pepenele estefructul ideal pe timpulverii, are un conţinut ri-dicat de apă, este bogatîn vitami-ne şine

ajută să ne păstrăm energia în perioa-dele caniculare.

Căpşunile contribuie la revitaliza-rea organismului, fiind bogate în mi-nerale şi vitamine, reduc stresul şi gră-besc procesul de vindecare. Căpşunilese numără printre cele mai iubite şi să-nătoase fructe ale sezonului şi pot fiincluse în topul fructelor cu o puter-nică capacitate antioxidantă. Se consi-deră că proprietăţile antioxidante aulegătură cu culoarea roşu-strălucitoarepe care o au.

Rodiile ajută la reducerea tempe-raturii corporale şi, în plus, sunt bogateîn vitamine şi minerale care asigurăbuna funcţionare a organismului. Ro-diile reprezintă o sursă importantă devitamine, A, B5, C, E, K, acid folic, dar

şi minerale< calciu, pota-siu, magneziu, fier.

Ceaiul de mentăsau men-ta dintr-

o li-

monadă uşor îndulcită cu miere ajutăla reducerea temperaturii corpului.Este recomandat consumul de ceai dementă după o masă copioasă, dar şiîn cazul indigestiilor sau meteorismu-lui (balonării).

Pentru echilibrarea pierderilor decalciu din organism pe timpul verii estebenefic consumul de iaurt. Acesta poa-te fi consumat la orice masă. Este osursă sanogenă de proteine şi este re-comandat şi persoanelor care dorescsă scadă în greutate.

Pline de vitamine, sucurile natu-rale şi smoothie-urile ne ajută să lup-tăm contra oboselii din timpul cani-culei. Trebuie să acordăm atenţie za-hărului din aceste băuturi şi să încer-căm să diluăm cu puţină apă.

Supa. În acest mod ne şi hidratăm,dar prin aportul de fibre combatem şi

tulburările detranzit.

Ce este bine s[m]nc[m pe canicul[

Castraveţii nu sunt doar o gustare răcoritoare şi crocantă, ci şi legume de vară sănătoase şigustoase, cu beneficii uimitoare asupra sănătăţii. Castraveţii sunt compuşi în proporţie de 95%din apă, ceea ce înseamnă că într-o zi călduroasă de vară ne pot ajuta să ne menţinem hidrataţi.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


Mersul la psiholog nu mai eun subiect tabu în România. Psi-hologul a devenit acel stâlp de în-credere la care apelează multă lu-me atunci când se află în impasși pur și simplu nu mai știe înco-tro să o apuce.

Consilierea psihologică joacă unrol important în creșterea calității viețiidin foarte multe motive pe care ne-am propus să le analizăm în materialulde față.

Tehnici pentru eliberarea de constrângeri

O ședință de consiliere psihologicăînseamnă o întâlnire cu propriile emo-ții, gânduri, sentimente și comporta-mente. La psiholog suntem deschiși,originali cum s-ar putea spune, și nutrăim în spatele unui paravan. Ne eli-berăm de constrângeri în scopul de ane îmbunătăți calitatea vieții, evidentcu ajutorul unor tehnici cunoscute despecialiști.

Principalele obiective

Printre obiectivele principale aleconsilierei psihologice se numără creș-terea armoniei persoanei consiliateprin dobândirea unei spontaneitățimai mari, adică îmbunătățirea capa-cității de a alege, de a fi conștient, pre-

zent, în fiecare moment, îmbunătățireacapacității acesteia de a fi mai permi-sivă cu sine și cu ceilalți și creștereagradului de responsabilitate legat detot ceea ce i se întâmplă.

Conștientizarea comportamentelor, gândurilor și emoțiilor

Persoana consiliată primește așa-dar intrumente cu ajutorul cărora săîși facă viața mai frumoasă. Starea detensiune cauzată de anxietate, de de-presie, se poate rezolva la psiholog.Acolo, în cabinet, sunt conștientizatecomportamentele, emoțiile și gându-rile, iar cu ajutorul specialistului se gă-sesc mijloacele necesare depășirii pro-vocărilor dificile din viața de zi cu zi.

Ce învățăm în cabinet?

Un psiholog bun poate să ajute opersoană să devină conștientă de reac-țiile ei fizice, emoționale și mentale și,mai mult decât atât, să le poată con-trola. La psiholog învățăm să identifi-căm situațiile stresante, să avem maimultă energie pentru a ne mobiliza re-sursele interne, să devenim asertivi.

Fiecare dintre noi trăiește po-vești de dragoste, despăr\iri, dez-voltă de-a lungul anilor fel de felde rela\ii cu cei din jur. Cu altecuvinte, rela\iile sunt parte a vie\iinoastre și fără comunicare, ca fi-in\e sociale, nu putem răzbi.

Fiecare rela\ie înseamnă cel pu\ino picătură în paharul dezvoltării noas-tre pe plan personal. Asta chiar dacăunele rela\ii nu \in toată via\a, ci iau laun moment dat sfârșit. Fie că vorbimde rela\ii de cuplu ori rela\ii de priete-nie, amici\ie.

Din toate putem învă\a câte ceva

Putem învă\a din toate câte ceva cela un moment dat s-ar putea să ne fiede folos, chiar dacă nu nouă personal,altor oameni cărora le-am putea da unsfat din tot ceea ce am acumulat.Rela\iile, de orice fel ar fi ele, trebuiedesigur să fie benefice pentru toatepăr\ile implicate, ca într-un proiect,pentru că în caz contrar devin de-adreptul toxice. Foarte mul\i oameni in-tră în rela\ii fără să stea prea mult pegânduri. Nu conștientizează ceea cefac, pasul pe care îl fac, mai ales în cazulrela\iilor amoroase când euforia înce-putului le taie respira\ia. Sunt șanse sătrăiască fericite până la adânci bătrâ-ne\i, în schimb sunt șanse să se tre-zească mai devreme sau mai târziu dinvisul trăit și să nu fie prea încântate deamintiri.

Ruperea legăturii și culegerea

învă\ăturilor

Psihologii ar spune că acesta e mo-mentul de conștientizare, momentulîn care unul sau chiar ambii parteneridescoper[ concluzia că a sosit clipa ru-perii legăturii, a rela\iei. Și nu e nimicgrav în asta, spun tot psihologii, carene explică faptul că în momentul con-știentizării am putea chiar culege roadepentru dezvoltarea noastră personală.

Conștientizare

Învă\ăm acum să comunicăm efi-cient. Desigur, fiecare își dorește o des-păr\ire pe cale diplomatică, odespăr\ire ca între doi oameni maturi,inteligen\i. În momentul conștientiză-rii se presupune că avem răspunsul laîntrebarea de ce s-a ajuns aici, ce aș-teptări am avut, de ce nu a mers, de cenu se dorește găsirea unei solu\ii. Unelerela\ii se răcesc și mor. Este cazulrela\iilor în care partenerii simt că nue nimic de făcut și nici sentimentelenu îi dau afară din casă.

Comunicare asertivă și gestio-narea emo\iilor

În schimb rela\iile cu vechime, cumulte sentimente și emo\ii trăite în doi,necesită comunicare. Fiecare trebuiesă își spună păsul și să dea dovadă desinceritate. Ori asta se poate face numaicând dăm dovadă de o bună gestionarea emo\iilor și suntem conștien\i de va-loarea noastră și nevoile personale. Iatăcă gestionarea conflictelor și comuni-carea asertivă joacă un rol foarte im-portant.

Importan\a consilierii psihologice în via\a de zi cu zi

Copiii ;i dezvoltareapersonal[

Rela\iile, de orice fel ar fi ele, trebuie să fie benefice pentru păr\ile implicate

Consilierea psihologică joacă un rol important în creșterea calității vieții

Rela\iile, o pic[tur[ în paharul dezvolt[rii noastre pe plan personal

DEZVOLTARE PERSONAL~

Noi, adulții, vorbim foarte mult înultimul timp despre cât de mult ne ajutădezvoltarea personală. Citim, participămla diferite cursuri, seminarii pe aceastătemă. E posibil să simțim că ne-a fost fu-rat startul ;i facem asta mult mai târziudecât o fac alții din alte state europene.:i s-ar putea să avem dreptate, să simțimcă ne este destul de greu să abordăm acestdomeniu la 30, 40, 50 sau chiar mai mulțiani.

Tocmai din acest motiv, să ne gândimla copii. Cât de repede învață ei, prin joc,totul? Cât de dificil ni se pare nouă, pă-rinților, să îi îndrumăm pe calea cea bunăîn viață? Fiecare părinte î;i dore;te ce emai bun pentru copilul său. Vrea ca aces-ta să î;i împlinească visele, să aibă o viațăde calitate. Cu alte cuvinte, putem preabine să îi îndrumăm pe copii spre tot ceeace presupune dezvoltarea lor personalăca primă etapă pentru tot ceea ce va ur-ma. Dintr-un copil ce a făcut cuno;tințăcu acest segment de mic va ie;i un adultcapabil să î;i îmbunătățească la tot pasulcalitatea vieții.

:i copiii visează!

La fel ca noi, adulții, ;i copiii au vise.Îi putem ajuta să le descopere ;i să leacorde atenția cuvenită. Unii se viseazăaviatori, alții medici, pompieri, fetițelecochetează cu ideea de a deveni învăță-toare, asistente sau cântărețe. Nu e nimicgrav în faptul că de-a lungul anilor î;ischimbă aceste dorințe, aceste vise. Copiiitrebuie încurajați să realizeze ce efortpresupune fiecare vis ;i ce li se potrive;tecel mai bine. Părintele poate să îi acordetimp, să îl încurajeze în visele lui, să îlîndrume spre activitățile ce i-ar putea fa-ce plăcere. Fiecare copil are talentul său,sentimentele sale, trăirile sale. ;i, tot a;a,fiecare are abilități. Trebuie urmăriteaceste abilități fără a-l obliga pe copilulcare are un talent la matematică să re-zolve zeci de pagini de probleme pe zi.Interesul copilului trebuie încurajat.

Rolul părin\ilor

Speciali;tii atrag atenția părințilorasupra faptului că, la fel ca educatorii,învățătorii, profesorii, au un rol foarteimportant în crearea contextului necesardezvoltării personale a copilului. Îi ofe-rim iubire fără a pune condiții, suntemun model pentru copii. Aici intervine co-municarea. Copilul poate descoperi înnoi, adulții, talente pe care le credeampierdute. Copilul trebuie să vadă în noiomul mare care face ceva pentru el, careface ceva pentru comunitatea în care tră-ie;te. A;a reu;im să ne încurajăm copiii,să îi susținem în îndeplinirea viselor lor.Îi învățăm ce sentimente trăiesc, ce stăriau, ce emoții îi încearcă. ;i reu;im doarprin comunicare ;i timp de calitate pe-trecut cu ei.

Pagin[ realizat[ de Andrei G.


EDUCA}IE

~n perioada 6 - 9 august 2018,cu ocazia Centenarului MariiUniri, la Alba Iulia a avut loc alXLI-lea Congres al Asociaţiei Ge-nerale a Învăţătorilor din Româ-nia. Activităţile au prilejuit par-ticiparea a sute de educatoare, în-văţători, profesori de gimnaziu şiliceu din sucursalele AGIRo dintoate judeţele României, din Aso-ciaţia Cadrelor Didactice de EtnieRomână din regiunea Cernăuţi,din regiunea Odessa din Ucraina,din Asociaţia Generală a În-văţătorilor din România - filialaRepublica Moldova, inclusiv dinşcolile cu grafie latină şi chirilicădin regiunea nistreană, care auafirmat că “AM FOST LA MAMAACASĂ!”.

Evenimentul s-a derulat în partene-riat cu Casa Corpului Didactic “Alexan-dru Gavra” Arad, Inspectoratul Şcolaral Judeţului Alba, Inspectoratul Şcolaral Judeţului Arad, Consiliul Judeţean Al-ba, Consiliul Judeţean Arad, SeminarulTeologic Ortodox “Sfântul Simion Şte-fan” din Alba Iulia, Complexul MuzealArad, Muzeul Naţional al Unirii din Al-ba Iulia, Universitatea “1 Decembrie1918” din Alba Iulia.

Alţi oaspeţi de seamă s-au alăturatparticipanţilor, fiindcă la congreseleAGIRo (primul ţinut în 1898) nu au lip-sit preşedintele ţării, preşedinţi ai Aca-demiei Române, miniştri, rectori. Mo-narhul ţării spunea la unul dintre acestecongrese că “dacă soarta nu m-ar fi pusacolo unde sunt aş fi fost învăţător”. Ne-am bucurat de prezenţa maestrului Ni-colae Furdui Iancu, cel care a fost 10 aniînvăţător în Alba Iulia.

“Adevărat că mai cinstit lucru nueste în lume şi mai scump şi mai curat,decât omul procopsit la învăţătură.”(Mihail Sadoveanu)

Uniţi `n cuget şi simţire, am răspuns “DA!” pentru UNIRE!

Am trăit momente înălţătoare în salaCongresului AGIRo 2018, de la Alba Iu-lia, dedicat sărbătoririi a 100 de ani dela Marea Unire, alături de colegii ce aurăspuns afirmativ chemării lansate. Cumult timp înainte ne-am rezervat locuriîn hotelurile din Cetatea Unirii şi am în-chiriat Casa de Cultură a Studenţilor,cea mai încăpătoare sală din oraş, pentru7 şi 8 august, fiind primiţi cu pita cetăţiişi cu sare. Sala evenimentului cultural,de amploare mai solemnă, mai priete-noasă, a fost încărcată de suflete plinede dorinţa de a culege nectarul cuvinte-lor aşteptate la congresul centenar uni-onal.

În fiecare din ei am văzut o rază desoare ce gingaş m-a încălzit, acolo, înacea poiană cu flori multe, cu fluturi al-baştri, galbeni şi roşii, îndreptându-migândul curat şi sincer către oameni deînaltă valoare spre care tind să cresc şieu. “Ca să fim noi oameni, au fost alţioameni, şi ca să fie alţi oameni, suntemnoi oameni.” (Nicolae Iorga)

La intrare, pe peretele interior, aufost aplicate trei panouri, pe care toţiparticipanţii, frumoşi, veseli, inteligenţi,modeşti şi toleranţi, unii purtând portulnaţional şi cocardă tricoloră, cu sau fărăsimbolul AGIRo, au semnat o declaraţiede unire a României cu Republica Mol-dova şi un apel la respectarea în actenormative şi în practică a aceloraşi stan-

darde care există în România în ceea cepriveşte dreptul la educaţie în limba ma-ternă în Ucraina şi Serbia. La final, aces-tea au intrat în posesia Muzeului Naţio-nal al Unirii din Alba Iulia, pentru păs-trare. Un gând şi o caldă evocare, la ceade-a suta aniversare!

Emoţii mari şi vibraţii profunde ne-au cuprins în momentul intonării unuicântec vechi, “Imnul Învăţătorilor”, cân-tat pentru prima dată în perioada inter-belică. Întreaga adunare dăscălească afost binecuvântată de ÎPS Irineu, care avorbit cu căldură participanţilor desprerespectul pe care îl poartă învăţătorilor,“pentru că ei sunt aceia care dăltuiesc însufletele odraslelor tinere iubirea de pa-trie, iubirea de glia străbună”.

Domnul prof. Viorel Dolha,preşedintele AGIRo, a vorbit despre cân-tecul “Îndemn la Unire”, compus de di-rectorul Liceului Prometeu din Chişin-ău, propunând şi lansând ca temă pentruacasă dascălilor învăţarea acestui cântecde către toţi copiii. Voci la unison, efu-ziune profundă a marcat deosebitul mo-ment când întreaga sala a cântat “În-demn la Unire”.

Au urmat sesiuni, cursuri, confe-rinţe, prezentări ale unor importanţi fur-nizori de formare, activităţi susţinute deinvitaţi speciali din mediul didactic şicultural. Au conferenţiat personalităţide prestigiu din domeniul ştiinţelor edu-caţiei. Au avut loc intervenţii ale unoredituri prestigioase ce şi-au prezentatnoutăţile şi au oferit pachete gratuiteparticipanţilor. S-a realizat şi un schimbde bune practici, s-au distribuit volumele“Portrete de dascăli”, “Buletinul Congre-sului” şi Revista AGIRo şi au fost dez-bătute probleme ale cadrului legislativeducaţional.

Ne-au bucurat inima şi sufletul pânăla lacrimi toate surprizele şi momentelememorabil de înălţătoare pregătite şisusţinute de copii, printre care amintesc<Ansamblul folcloric de la Chişinău, “Ho-ra-Horiţa”, condus de instructor prof. dr.Constantin Şchiopu> Mădălina Ivaşcu -actriţă, fostă elevă a Şcolii Gimnaziale“Nicolae Drăgan”, Galda de Jos> grupulfolk al Parohiei Galda de Jos, îndrumător

prof. Matei Sorina> grupul de dansuri şicântece populare “Dor teiuşan”, instruc-tori Vasile Man şi Dana Dumitrean.

Copiii moldoveni au demonstrat căsunt extrem de talentaţi, reamintindu-ne că UNIREA tuturor românilor ar tre-bui să fie PRIORITATEA NOASTRĂ,mai ales în acest an omagial. Ei au reîn-viat toată măreţia neamului. A răsunatecoul cântecelor tradiţionale, frumu-seţea portului popular şi energia dan-sului strămoşesc.

De altfel, la final, în ultima zi, auavut loc demonstraţii de epocă în aer li-ber, oferite în mod special participanţilorla congres de către gărzile cetăţii, gardanaţională etc. (Poarta a IV-a a CetăţiiAlba Carolina din Alba Iulia). Au evoluatşi copiii de la Hora-Horiţa, care au primitmulte aplauze pentru energia debordan-tă, precizia şi viteza paşilor, eleganţamişcărilor, culegând admiraţie şi încu-rajări intense, al căror chip a fost luminatde un permanent zâmbet.

S-au ţinut scurte alocuţiuni încura-jatoare sub forma unui elogiu adus das-călilor. Au avut loc intervenţii ale ofi-cialităţilor din ISJ şi administraţia pu-blică locală Alba, mediul academic, aleoaspeţilor, ale reprezentanţilor AGIRodin ţară şi de peste hotare, dintre carevoi aminti doar pe câţiva. A luat cuvântulMarcela Dărămuş, inspectorul şcolar ge-neral al IŞJ Alba, care a vorbit despreimportanţa meseriei de dascăl< “Fără în-văţători, nu am exista ca profesori sauuniversitari. Învăţătorii duc greul”.

A fost prezent în sală şi arheologulConstantin Inel, fostul director adjunctal Muzeului Naţional al Unirii din AlbaIulia, actual director al ComplexuluiMuzeal Arad, care a transmis şi mesajulvicepreşedintelui CJ Arad, Claudia Bo-ghicevici, de profesie tot dascăl. De laUniversitatea “1 Decembrie 1918” AlbaIulia, prof. univ. dr. Adela Socol, în ca-litate de prorector al universităţii, atransmis mesajul conducerii universi-tăţii< “Mă înclin şi eu în faţa activităţiidvs. Suntem conştienţi, noi, universitarii,cât de importantă este formarea iniţialăa tinerilor şi suntem dependenţi de ac-tivitatea dvs. Noi credem că în fiecare zi

e ziua dvs.”. S-a evidenţiat rolul dascălilor în în-

făptuirea Unirii şi modelul pe care ni-llasă celor prezenţi şi viitorimii, amin-tindu-se că, la 1 decembrie 1918, au par-ticipat ca delegaţi de drept câte 2 delegaţide la fiecare dintre cele 37 de reuniuniînvăţătoreşti din Ardeal, Banat, Crişanaşi Maramureş, dar şi câte un delegat dela fiecare dintre cele 27 de şcoli secun-dare, institute teologice, pedagogice şişcoli civile româneşti.

Cadre didactice au mai participatatunci şi ca delegaţi aleşi în cercurileelectorale româneşti, dar şi delegaţi re-prezentând societăţi culturale sausecţiuni comitatense ale gărzii naţionale.Pe lângă aceşti învăţători şi profesori cudrept de vot au mai fost prezente la Ma-rea Adunare Naţională alte sute de cadredidactice, însoţind sătenii români dintoate zările Transilvaniei.

Cu vibraţie în suflet, în sala eveni-mentului cultural, a fost auzită vocea ră-sunătoare a maestrului Nicolae FurduiIancu, cel care a fost învăţător timp demai mulţi ani în Alba Iulia, oraşul încare interpretul de muzică populară lo-cuieşte. El a răspuns chemării colegilorde breaslă, transmiţând mesajul de dra-goste multă, putere şi sănătate, pentru ane împlini misiunea aleasă până la ca-păt.

“Am fost ;i eu la Alba Iulia!”

Ca “pătimaş al catedrei”, în calitatede cel care “întrupez din lumina necu-vintelor”, am primit mesajul, în mod ne-condiţionat, cu sufletul sincer şi deschis,emoţionată de vibraţia clipelor petrecuteîn Academia şi Altarul Unirii, din inimaRomâniei Mari, acolo unde soarele ră-sare pentru întreaga fiinţă, în cel mai is-toric loc al patriei. Am călcat pe pămân-tul îmbibat cu lacrimi şi sudoare, ceţâşnesc din caldarâmul cetăţii, am simţitenergia antică ce mă animă şi mă în-deamnă la un sănătos şi luminat patrio-tism, deoarece UNIREA ÎNTĂREŞTEŞI ÎNALŢĂ UN NEAM. ”Unicul dor alvieţii mele este să-mi văd naţiunea mea

fericită…” (Avram Iancu) TRĂIASCĂROMÂNIA MARE!

Informaţii despre Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România (AGIRo)

Asociaţia Generală a Învăţătorilordin România (AGIRo) este cea mai ve-che şi importantă asociaţie profesionalăa cadrelor didactice (învăţători, educa-toare şi profesori) din ţară. Este semna-tară a pactului naţional pentru educaţie.

AGIRo este luată în evidenţa MECTcu nr 217/23.07.2008 în conformitate cuLegea 246/2005, OUG 75/2005 privindasigurarea calităţii educaţiei, OG129/2000 privind organizarea activi-tăţilor de formare profesională, Legea324/2003 privind cercetarea ştiinţifică.În 27.01.2011 AGIRo a semnat cuMECTS Protocolul de colaborare princare i se recunoaşte rolul consultativ pelângă minister în proiectarea, funda-mentarea şi aplicarea strategiilor naţio-nale în domeniul educaţiei în confor-mitate cu art 14 alin. (1) din Legea nr.1/2011. AGIRo este (conform statutului)“o asociaţie non-guvernamentală, non-profit, independentă, cu beneficiu pu-blic, continuatoare a Asociaţiei Generalea Învăţătorilor din România cu statutautentificat de Tribunalul Ilfov cu nr.12686/1927 prin sentinţa nr. 39/30 iunie1927 (de atunci în România Ziua În-văţătorului este 30 iunie) şi înscrisă înregistrul persoanelor juridice cu nr.354/1927> cu activitatea abuziv întrerup-tă în 1945 şi reactivată prin hotărâreacelui de al XXVIII-lea Congres Naţionalal Învăţătorilor din România şi Învăţăto-rilor Români de peste Hotare de la Araddin 28-29 octombrie 2006”.

AGIRo funcţionează ca o federaţieavând în jumătate din judeţele Românieiasociaţii judeţene ale învăţătorilor caresunt membre AGIRo (13 membre fon-datoare, celelalte aderând ulterior), iarîn cealaltă jumătate a judeţelor sucursalejudeţene ale AGIRo.

Din octombrie 2010 s-a înregistratla Ministerul Justiţiei din Chişinău Aso-ciaţia Generală a Învăţătorilor din Ro-mânia - filiala R. Moldova. Mai avemsucursale în alte 6 state în care există co-munităţi româneşti.

Primul congres AGIRo a fost orga-nizat în 1898 la Ploieşti. AGIRo a orga-nizat după reactivare 13 Congrese Naţio-nale (XXVIII-XL) la Arad, Bucureşti(Palatul Parlamentului şi UniversitateaPolitehnica), Constanţa, Slobozia,Chişinău, Buşteni, Slatina, Suceava -Cernăuţi - Eforie Sud, Cluj-Napoca -Slatina - Apşa de Mijloc, Transcarpatia,Ucraina, Academia Învăţătorului Mo-dern la Vadul lui Vodă, R. Moldova, şişcoli de vară internaţionale la Chişinău,Izmail şi Satu Nou, raionul Sărata, re-giunea Odessa, Ucraina, şi Eforie Sud.La aceste evenimente cel mai mic număra fost de 750 de delegaţi, iar cel mai marede 1.500 de delegaţi din absolut toate ju-deţele ţării. La mai toate congresele AGI-Ro au participat miniştrii Educaţiei înfuncţie şi foşti miniştri ai Educaţiei. Aumai participat şi miniştrii Educaţiei dinR. Moldova, preşedintele României,preşedintele şi vicepreşedintele Acade-miei Române, parlamentari, europarla-mentari, reprezentanţi ai autorităţilorlocale, personalităţi ale vieţii publice şidin domeniul culturii.

Roşu S. GeorgetaProfesor de limba şi literatura

română la Liceul Tehnologic “Ioniţă G. Andron”, Negreşti-Oaş

Cadrele didactice din Rom]nia s-au unitde Centenar la Alba Iulia

Primul congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo) a fost organizat în anul 1898 la Ploieşti

Grup de cadre didactice participante la eveniment. Singura reprezentant[ a jude\ului Satu Mare, Roşu S. Georgeta, esteultima din dreapta

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România (AGIRo) este cea mai veche şi importantă aso-ciaţie profesională a cadrelor didactice (învăţători, educatoare şi profesori) din ţară. Este semnatarăa pactului naţional pentru educaţie. Primul congres AGIRo a fost organizat în 1898 la Ploieşti.AGIRo a organizat după reactivare 13 Congrese Naţionale.


RE}ETEPiersicile sunt originare din China, unde piersicul era perceput ca fiind “pomul vieţii”. Vechii

perși au făcut cunoscute aceste fructe și în Imperiul Roman, romanii numindu-le “mărul persan”. Oare câţi dintre consumatorii de piersici și-au pus întrebarea dacă fructul zemos are sau nu are

și calităţi terapeutice?

Desert cu fructe

Cartofi sc[zu\i cu cârna\i afuma\i

Mod de preparare<

Se prepară budinca după rețeta depe plic și se răcește amestecând. Cânds-a răcit complet, lingură cu lingură seadaugă iaurtul și se amestecă. Fructelese zdrobesc și împreună cu zahărul va-

nilat se adaugă și acestea la amestec.Se pot folosi și fructe din compot, daracestea se strecoară în prealabil, saueventual chiar și fructe congelate. Aces-tea din urmă se lasă într-o strecură-toare să se dezghețe lent, la tempera-tura camerei, iar apoi le folosim întoc-mai ca și fructele proaspete. Se îndul-cește cu miere, se amestecă cu migda-lele și se pune în pahare, stratificat cufulgii de cereale sau biscuiții zdrobiți,ori acestea se presară deasupra. Se lasăla frigider circa 2 ore, apoi se serveșteornat cu fructe, frișcă sau cu toppingde fructe. Dacă le așezați stratificat,câte un pic de topping se poate turnași între straturi.

Ingrediente<

O budincă de vanilie sau cuzmeură, 1/2 l de lapte, 3 linguri dezahăr, 200 grame iaurt, 4 lingurimiere de albine, un pahar mare cufructe de pădure sau 250 g de căp-șuni (sau alte fructe moi< fragi,mure, vișine, caise, piersici etc.) 3-4 linguri de migdale tocate mă-runt, 100 grame fulgi de cerealesau biscuiți mărunțiți, un pliculețde zahăr vanilat, frișcă sau top-

ping de fructe pentru ornat.

Mod de preparare<

Cârnații se prăjesc și se scot dinulei. Cartofii curățați se taie cubulețesau fâșii, după preferință. Ceapa mă-runțită se călește în uleiul în care s-auprăjit și cârnații, se presară cu boia,apoi se adaugă repede și cartofii binespălați. Se condimentează după gust,cartofii se călesc, apoi se sting cu apă,

cât să-i acopere bine. Se adaugă cârna-ții, apoi ardeiul tăiat în două și curățatde semințe, sau bucăți mărunte, și selasă mâncarea la fiert până câmd car-tofii se înmoaie, iar zeama scade, saudacă vă place chiar până când devinepăstoasă. Dacă e nevoie, înainte de ase lua de pe foc, se mai poate condi-menta puțin. Se servește cu murături,de preferință castraveți sau varză mu-rată, ornat cu smântână sau cu ardeiiute. În perioada de vară se asorteazăfoarte bine și cu o salată acrișoară decrudități.

Ingrediente<

Un kg de cartofi, 200 g decârnați afumați (pot fi și picanțidacă vă place mai iute), o ceapă,8-10 linguri de ulei, un ardeigras, o lingură de delicat de casă,sare, piper, o linguriță de boia

de ardei.

Ciorbi\[ de dovlecei

Mod de preparare<

Dovleceii se răzuiesc, se lasă câtevaminute cu puțină sare, după care sestorc de apă. Într-o oală de circa 4 litrise pune uleiul la încins, se adaugă ceapatocată mărunt și morcovii tăiați feliuțe

subțiri și se călesc puțin, apoi se adaugăsupa și laptele. Se fierbe puțin, pânăcând morcovii se înmoaie pe jumătate,apoi se adaugă dovleceii și se fierbe dinnou câteva minute. Făina se amestecătreptat cu smântâna sau iaurtul, cu grijăsă nu formeze cocoloașe, se toarnă însupă se adaugă mărarul, se condimen-tează și se fierbe circa 10-15 de minutede la primul clocot. Se poate servi cuadaos suplimentar de smântână, even-tual cu puțin oțet sau cu ardei iute.

Ingrediente<

2 morcovi, o ceapă mijlocie,4 dovlecei (zucchini) de mărimipotrivite, 2 litri de supă de carnesau de legume (se poate preparași din cubulețe de supă), 1/2 litrulapte, 2-3 linguri de ulei de floa-rea soarelui, 2 linguri de făină, olegătură de mărar verde tocat mă-runt, smântână, iaurt sau lapteacru (după preferință), sare, pi-

per, pătrunjel verde și usturoi.

Cocktail de mere ;i lime

Mod de preparare<

Merele se curăță, se spală și se storccu storcătorul de fructe. Se adaugă sa-rea de lămâie și puțină apă, pentru apăstra culoarea sucului cât mai plăcută.Pentru prepararea coctailului lime-ul

de spală bine și se taie în 8 bucăți, sause feliază. Se pune peste ele îndulcitorul(zahărul sau mierea) și se lasă așa circao oră, după care lime-ul se stoarce bine,cu o lingură sau cu o furculiță, fără săse scoată bucățile de fructe din vas. Seadaugă gheața și se umple paharul cusuc de mere. Dacă doriți să preparațiun cocktail cu alcool se va folosi o can-titate mai mică de suc de mere, aceastaînlocuindu-se cu 40 ml vodcă și 20 mlrom. Se poate decora cu felii de lămâie,frunze de mentă sau eventual batoanede scorțișoară.

Ingrediente<

Un lime (calculat pentrufiecare porție de aproximativ400 ml), 2 linguri de zahăr (saude miere), 4 mere, câteva cris-tale de sare de lămâie, gheață(cuburi sau pulbere), felii de lă-mâie, frunze de mentă sau ba-toane de scorțișoară pentru or-

nat.

Piersica este un fruct aromat de se-zon, savurat de toţi consumatorii. Ea areorigine exotică și este cu o istorie ce da-tează din secolul al X-lea. Piersicile suntoriginare din China, unde piersicul eraperceput ca fiind “pomul vieţii”. Vechiiperși au făcut cunoscute aceste fructe șiîn Imperiul Roman, romanii numindu-le “mărul persan”. Oare câţi dintre con-sumatorii de piersici și-au pus întrebareadacă fructul zemos are sau nu are și ca-lităţi terapeutice?

Piersicul (Prunus persica) este un ar-bore care atinge 8 m înălţime. În EuropaCentrală piersicul, pentru a fi ferit defrig, este plantat în podgorii de viţă devie. Pomii sunt sensibili la frig, de aceease practică frecvent altoirea prunului cumlădiţe de piersic. În prezent, piersiculse găsește pe tot mapamondul, fiind unpom fructifer destul de comun. Varian-tele nealtoite, mai bine spus piersicii ră-săriţi ca urmare a aruncării în grădini asâmburilor, nu au înălţime foarte mare,dau fructe ceva mai mărunte, iar viaţalor este de regulă foarte scurtă. Rodescdevreme, iar după împlinirea a 5-6 aniîmbătrânesc brusc și mor.

Indiferent de soiul lor, piersicile auproprietăţi medicinale nebănuit de pu-ternice, de care putem beneficia din plin,cu o condiţie< să știm cum să le consu-măm. Au un conţinut mare de vitaminaC, E și provitamina A și alte 6 tipuri devitamina B (tiamina, riboflavina, vitami-na B6, niacin, acid pantotenic, acid folic).Acestea mai au în componenţa lor fier,magneziu, fosfor, zinc, iod, potasiu și se-leniu. Conţin, de asemenea, cantităţi de-loc neglijabile de fitonutrienţi, antioxi-danţi și carotenoizi, fibre. Cea mai mareparte a mineralelor din piersică sunt con-centrate în zona din interiorul fructului,de culoare roșiatică.

Aceste fructe se pot consuma sub for-mă crudă, suc, compot sau confiate. Pier-sica se poate congela și se poate conservasub formă de gem de piersici, care păs-trează cea mai mare parte a beneficiilorfructului proaspăt. Frunzele și florile depiersic se pot folosi sub formă de ceai,pentru acţiunea lor antiseptică, depura-tivă și de combatere a infecţiilor parazi-tare.

Piersicile sunt bogate în beta caroten,care se transformă în Vitamina A în corp,ce ajută la menţinerea unei vederi sănă-toase, previne apariţia degenerescenţeimaculare și protejează retina de pericolulradicalilor liberi. Piersicile conţin douăcarotenoide, luteina și zeaxantina, careprevin apariţia cataractei.

Prezenta magneziului în piersici neajută să menţinem la distanţă stresul șianxietatea. Vitamina B prezentă și ea înfruct are efecte asemănătoare serotoninei,numită și “hormonul fericirii”.

Piersicile pot fi aliatul nostru în luptacu surplusul de kilograme. Prin compușibioactivi previn apariţia obezităţii și abolilor asociate cu aceasta. Prin asimila-rea nutrienţilor din piersică, organismularde mai multe calorii decât conţine fruc-tul în sine.

Piersica nu conţine nicio unitate desodiu, ceea ce face ca acest fruct să fieperfect pentru persoanele care suferă undezechilibru al raportului de sodiu și po-tasiu și pentru cele cărora le este reco-mandată o dietă săracă în sodiu. Com-binate, toate aceste beneficii fac din pier-sici fructul perfect pentru persoanele careau afecţiuni ale rinichiului.

Au un efect benefic și împotriva as-tmului, bronșitei, tusei seci și hiperten-siunii. Conţin multe fibre, care ne ajutăîn echilibrarea tranzitului intestinal și încombaterea unor boli precum consti-paţia, ulcerul, gastrita sau hemoroizii. Înplus, piersicile sunt bune pentru a scăpade toxinele din stomac și previn astfelapariţia unor boli.

Vitamina C din piersică ţine la dis-tanţă radicalii liberi și ne face pielea maielastică și mai fermă.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Piersica are propriet[\imedicinale neb[nuit de puternice

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


Regina muzicii pop a împlinit60 de ani şi a organizat o petrecereexcentrică la care au participattoţi prietenii apropiaţi, dar şi co-piii ei< Lourdes şi Rocco, copiiibiologici, şi cei patru adoptaţi dinMalawi.

Madonna a sărbătorit cu mult fastîmplinirea vârstei de 60 de ani. Vedetaamericană a zburat tocmai la Marra-kech, în sudul Marocului, unde a or-ganizat o petrecere extravagantă, carea ținut cinci zile și cinci nopți. Reginamuzicii pop a ales palatul vechi El Fenn,cu piscină şi o terasă imensă, și nu s-aabținut de la cheltuieli. Și-a cazat oas-peții în camere de 400 de dolari penoapte și le-a servit numai bucate alese,pe care apoi le-a scăldat în șampaniescumpă. Invitații au dansat pe ritmuriorientale și nu au plecat la culcare în-ainte de ora 4 dimineața.

Fotografiile de pe instagram suntmărturiile că Madonna a făcut o aro-ganță de ziua ei, iar la averea sa, esti-mată la 500 de milioane de dolari,această chetuială abia se simte. Cântă-reața a purtat ținute și podoabe speci-fice Marocului, cerându-le și invitațilorsă celebreze împreună cu ea culturaberberă din magicul Marrakech. Ace-știa au îmbrăcat porturi arabe și au pe-trecut până în zori alături de o Madon-na “foarte politicoasă și foarte modes-tă”.

“Ne-am așteptat ca Madonna săcânte la petrecere, dar nu a făcut-o. Ni-cio melodie de-a ei nu s-a auzit. Ne-acerut să nu o invităm să ne cânte. (...)A băut foarte puțin. Nu s-a îmbătat ni-ciodată”, a dezvăluit un apropiat de-alvedetei, care a participat la petrecere.

Petrecerea a costat mii de dolari

Potrivit unei publicaţii străine, Ma-donna a cheltuit mii de dolari numaipentru a decora palatul pentru aniver-sarea ei. Nu au lipsit de lângă ea, înaceste zile speciale, cei șase copii - Lour-des, de 21 de ani, Rocco, de 18 ani, Da-vid și Mercy James, de 12 ani, și geme-nele Stella și Esther, de 5 ani. Cu ocaziaîmplinirii a 60 de ani, Madonna a lansato colectă în beneficiul asociaţiei cari-tabile “Raising Malawi”, care susţineorfanii şi copiii vulnerabili din Malawicu programe de sănătate şi de educaţie.

“Pentru aniversarea mea nu potgăsi un cadou mai mare decât să punîn legătură familia mea mondială cuaceastă ţară magnifică şi copiii care aunevoie de noi”, a scris ea pe contul per-sonal de Facebook.

Începuturile carierei

Pe numele său complet MadonnaLouise Ciccone, s-a născut la 16 august1958 în Bay City, Michigan, Statele Uni-te ale Americii. Este supranumită “re-gina muzicii pop” şi este cântăreaţă,actriţă, producătoare şi compozitoarede muzică pop. A câștigat șapte premiiGrammy, a fost laureată a două premiiGlobul de Aur și este autoare de cărți.Madonna și-a petrecut întreaga copi-lărie în Pontiac, suburbie a orașuluiDetroit. Tatăl ei se numea Silvio An-thony “Tony” Ciccone și era un inginerde origine italiano-americană. Mama,Madonna Louise Fortin, avea să moarăbolnavă de cancer la sân în decembrie1963, când fetița ei avea cinci ani. Tatăls-a recăsătorit cu Joan Gostafson, an-gajata familiei.

Împotriva voinței tatălui ei, Ma-donna începe să ia lecţii de dans la vâr-sta de 14 ani, avându-l ca profesor pe

Chrystopher Flynn. A frecventat cur-surile școlii Rochester Adams HighSchool, unde s-a remarcat prin rezul-tatele școlare și ca membră a echipeide majorete. Și-a încheiat studiile preu-niversitare în 1976, iar în 1978 a intratla Facultatea de Dans din Michigan.

În anul următor, cu doar 35 de do-lari în buzunar, Madonna se mută înNew York, având în vedere începereaunei cariere de dansatoare. Vorbinddespre mutarea în New York, Madonnaa declarat că “A fost prima dată cândam mers cu avionul, prima dată cândam mers cu taxiul. Am venit aici cu 35$. A fost cel mai curajos lucru care l-am făcut vreodată”.

Controverse

Prima apariție șocantă a artistei în-tr-un spectacol a avut loc la premiileMTV Video Music Awards din 1984,unde a interpretat melodia “Like a Vir-gin”. Madonna a apărut îmbrăcată în-tr-o rochie de mireasă, purtând o cureacu însemnul “Boy Toy”. Interpretareaacesteia a avut o coregrafie provoca-toare. Cu toate că publicul a fost șocat,după această întâmplare popularitateacântăreței a crescut și mai mult.

În 1986, al doilea single de pe albu-mul “True Blue” intitulat “Papa Don’tPreach” a provocat controverse datoritătemei< o tânără adolescentă care rămâ-ne însărcinată și decide să nu avortezecopilul. Cu toate că mulți au susținut-o pe artistă, alții au criticat-o, conside-rând că interpreta promovează sarci-nile adolescentine.

Madonna ;i-a s[rb[torit aniversareade 60 de ani în Maroc

Madonna practic[

bodyART

Madonna a devenit celebr[ ;i prin forma sa fizic[ de invidiat.Este cunoscut faptul c[ vedeta munce;te foarte mult ca s[-;i men\in[condi\ia fizic[. Printre antrenamentele sale a inclus ;i bodyART.C]nt[rea\a a m[rturist `nc[ din 2015 acest lucru `n cadrul unuishow TV. Primagym Satu Mare te invit[ s[ `ncerci acest tip deantrenament care face bine ;i trupului ;i sufletului. Mai mult, vineri,31 august Primagym va fi gazda unei super clase de bodyARTsusţinută de Ulli Mangold. Clasa va dura o oră ;i jumătate cuîncepere de la 18.30. Organizatorii evenimentului spun că programul susţinut de UlliMangold este o “poezie în mi;care”< “O clasă plină de energie benefică, care te va ajuta să-i simţi atâtputerea cât ;i gingă;ia. Un dans fără început ;i fără sfâr;it, în careyin-ul ;i yang-ul sunt împletite mereu, într-o curgere lină, ce-ţi vamângâia trupul, sufletul ;i mintea. Mi;carea o vei face timp de 60de minute, după care 30 minunte ai să experimentezi o meditaţiede relaxare”. Ulli Mangold este master trainer ;i educatorinternaţional, cu o pasiune deosebită pentru dans, bodyART ;iyoga, pe care le predă de peste 25 de ani, cu devotament ;i dăruire.Prin tot ceea ce face transmite măiestrie ;i profesionalism ;i văa;teaptă să vă împărtă;ească prin mi;care experianţa bodyART-ului. Locurile sunt limitate. Nu mia sta pe g]nduri ;i vino la la recepţiaPrimagym de pe strada Eroii Revoluţiei nr. 5, Satu Mare.

Dac[ Madonna practic[ bodyART, de ce nu `ncerci ;i tu?

Primagym te invit[ `n 31 august la o `nt]lnire cu master trainerul interna\ional Ulli Mangold

Date post:	19-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Petru Groza, Arta lui Olajos Bela poate fi · 2018-08-31 · 2 Informa ia de Duminic / 26 august...

Documents