Curierul ARMATEI “Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA) Anul XIV nr. 23 (349) z 17 decembrie 2012 z 8 pagini z 50 bani www.curierul.forter.ro C M Y K ACTUALITATE Cincisprezece militari români, care s-au distins prin fapte de curaj în timpul îndeplinirii misiunilor în teatrul de operaþii din Afganistan, au fost medaliaþi de ataºatul militar al Statelor Uni- te ale Americii la Bu- cureºti, locotenent-co- lonel David Sutton, în cadrul unei ceremonii desfãºurate joi, 29 no- iembrie, la sediul co- mandamentului Divi- ziei 1 Infanterie „Da- cica”, în prezenþa ºe- fului S.M.G. Militari români medaliaþi Militari români medaliaþi de cãtre Armata S.U.A. de cãtre Armata S.U.A. LECÞIA DE ISTORIE Ocuparea Bucureºtiului Ocuparea Bucureºtiului de cãtre puterile centrale de cãtre puterile centrale Grupul de armate Prezan, constituit în grabã prin Or- dinul de operaþii nr. 1 din 12/25 noiembrie 1916, al Ma- relui Cartier General, dupã trecerea Dunãrii de cãtre ar- mata lui Mackensen, avea sarcina de a apãra capitala dinspre vest ºi sud-vest. Pla- nul de operaþii al generalului C. Prezan a prevãzut o mane- vrã pe linii interioare, prin care grupãrile inamice sã fie angajate ºi bãtute succesiv. Contraofensiva generalului... În spaþiul anglo-american, cântecele de Crãciun se numesc Christmas Carol. Denumirea vine de la un dans laic italienesc, în cerc, ce dateazã din jurul anului 1400, despre care se presupune cã Sfântul Francis din Assisi ar fi compus, în 1410, un cântec religios. Christmas Carol are o legendã amu- zantã de la sfârºitul seco- lului XVII. Se spune cã o fetiþã cu numele de Carol, s-a pierdut în Londra, într-o noapte îngheþatã de iarnã, iar rudele ºi priete- nii ei au pornit, din uºã în uºã, sã o caute, cum vor face colindãtorii ulterior. C C R R à à C C I I U U N N F F E E R R I I C C I I T T ! ! MOZAIC KAKI 100% În FOB-ul Al Masaak sunt dislocaþi militari din Task Force 33 Posada, aºa cum este cunoscut aici Bata- lionul 33 Vânãtori de Munte din Curtea de Argeº. Com- pania dislocatã pe pãmânt afgan este comandatã de cãpi- tanul Ionuþ Tecaru. FOB-ul este destul de mare ºi este dispus într- o zonã întinsã, la margi- nea munþilor, pe una dintre principalele cãi de infiltrare a insurgen- þilor. În limba pastunã, Al Massak înseamnã fulger. Coincidenþã sau nu, aºa acþioneazã... Marina SUA doreºte sã înlocuiascã flota de mami- fere marine, antrenate în detectarea minelor subacvati- ce, cu roboþi. În ultimii 50 de ani, Marina SUA a antre- nat în cadrul „Sea Mammal Program” numeroºi delfini ºi lei de mare pentru a detecta ºi chiar dezamorsa mi- nele subacvatice. Acest program va fi eliminat pânã în 2017, urmând ca mamiferele sã fie înlocuite cu unele soluþii mult mai pu- þin costisitoare: dro- nele submarine, cu- noscute ºi sub nu- mele de UUV... Fulgerul Posadei Fulgerul Posadei Delfinii ºi leii de mare Delfinii ºi leii de mare sunt lãsaþi la vatrã sunt lãsaþi la vatrã
Transcript
CurierulAARRMMAATTEEII
“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)
Anul XIV nr . 23 (349) 17 decembrie 2012 8 pagini 50 bani
w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o
CMYK
ACTUALITATE
Cincisprezece militari români, care s-au distins prinfapte de curaj în timpul îndeplinirii misiunilor în teatrulde operaþii din Afganistan, au fost medaliaþi de ataºatul
militar al Statelor Uni-te ale Americii la Bu-cureºti, locotenent-co-lonel David Sutton, încadrul unei ceremoniidesfãºurate joi, 29 no-iembrie, la sediul co-mandamentului Divi-ziei 1 Infanterie „Da-cica”, în prezenþa ºe-fului S.M.G.
Mil i ta r i român i medal ia þ i Mi l i ta r i român i medal ia þ i de cãt re Armata S .U.A.de cãt re Armata S .U.A.
LECÞIA DE ISTORIE
Ocuparea Bucureº t iu lu i Ocuparea Bucureº t iu lu i de cãt re puter i le cent ra lede cãt re puter i le cent ra le
Grupul de armate Prezan, constituit în grabã prin Or-dinul de operaþii nr. 1 din 12/25 noiembrie 1916, al Ma-relui Cartier General, dupã trecerea Dunãrii de cãtre ar-
mata lui Mackensen, aveasarcina de a apãra capitaladinspre vest ºi sud-vest. Pla-nul de operaþii al generaluluiC. Prezan a prevãzut o mane-vrã pe linii interioare, princare grupãrile inamice sã fieangajate ºi bãtute succesiv.Contraofensiva generalului...
În spaþiul anglo-american, cântecele de Crãciun senumesc Christmas Carol. Denumirea vine de la un danslaic italienesc, în cerc, ce dateazã din jurul anului 1400,despre care se presupune cã Sfântul Francis din Assisi
ar fi compus, în 1410, uncântec religios. ChristmasCarol are o legendã amu-zantã de la sfârºitul seco-lului XVII. Se spune cã ofetiþã cu numele de Carol,s-a pierdut în Londra,într-o noapte îngheþatã deiarnã, iar rudele ºi priete-nii ei au pornit, din uºã înuºã, sã o caute, cum vorface colindãtorii ulterior.
În FOB-ul Al Masaak sunt dislocaþi militari dinTask Force 33 Posada, aºa cum este cunoscut aici Bata-lionul 33 Vânãtori de Munte din Curtea de Argeº. Com-pania dislocatã pe pãmânt afgan este comandatã de cãpi-tanul Ionuþ Tecaru.FOB-ul este destul demare ºi este dispus într-o zonã întinsã, la margi-nea munþilor, pe unadintre principalele cãide infiltrare a insurgen-þilor. În limba pastunã,Al Massak înseamnãfulger. Coincidenþã saunu, aºa acþioneazã...
Marina SUA doreºte sã înlocuiascã flota de mami-fere marine, antrenate în detectarea minelor subacvati-ce, cu roboþi. În ultimii 50 de ani, Marina SUA a antre-nat în cadrul „Sea Mammal Program” numeroºi delfiniºi lei de mare pentru a detecta ºi chiar dezamorsa mi-nele subacvatice. Acest program va fi eliminat pânã în2017, urmând camamiferele sã fieînlocuite cu unelesoluþii mult mai pu-þin costisitoare: dro-nele submarine, cu-noscute ºi sub nu-mele de UUV...
F u l g e r u l P o s a d e iF u l g e r u l P o s a d e i
Del f in i i º i l e i i de mare De l f in i i º i l e i i de mare sun t lãsa þ i la va t rãsunt lãsa þ i la va t rã
ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 23 (349) din 17 decembrie 2012Pagina 2
ACTUALITATEAPE SCURT
Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.
OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.
COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.
BRUXELLES - NATO se declarã deschis pentru primi-rea de noi state membre. Miniºtrii de externe din stateleNATO au subliniat, la Bruxelles, cã uºa Alianþei Nord-Atlan-tice va rãmâne deschisã pentru statele candidate din Balcaniide Vest, iar Bosnia-Herþegovina, Macedonia ºi Muntenegrupot conta pe sprijinul NATO pentru atingerea acestui obiec-tiv, dar trebuie sã îndeplineascã toate condiþiile ºi standardeleimpuse. Aceastã concluzie a fost formulatã de secretarul ge-neral NATO, Anders Fogh Rasmussen, acesta menþionând cãNATO rãmâne ferm angajat în politica „uºilor deschise”.„Dar nu vom face compromisuri cu privire la criteriile de in-trare în alianþa noastrã ºi vrem sã ne asigurãm cã þãrile careaspirã la aderarea la NATO vor îndeplini criteriile necesarechiar înainte de aderare” - a precizat Rasmunssen, adãugândcã „NATO este ferm angajat în asigurarea progresului state-lor aspirante, ceea ce înseamnã cã le va sprijini sã facã refor-mele necesare”. MOSCOVA - Rusia ºi NATO au rãmasîn afara „spaþiului de încredere”. O nouã reuniune a Con-siliului NATO-Rusia s-a desfãºurat la Bruxelles. Potrivit co-tidianului rus Kommersant, la aceastã reuniune nu a fostadoptat documentul-cheie: acordul privind înfiinþarea „spa-þiului comun de încredere” între NATO ºi Federaþia Rusã. Înfinal, principala temã a fost cooperarea pe linia afganã. Pro-blema apãrãrii antirachetã, care preocupã Moscova, a figurat,de asemenea, pe ordinea de zi. Negocierile dintre ministrul deexterne al Rusiei, Serghei Lavrov, ºi cei 28 de omologi ai sãidin þari membre ale NATO s-a desfãºurat într-un format ne-obiºnuit pentru Consiliul NATO-Rusia: diplomaþii s-au întâl-nit în cadrul unui lunch. Potrivit unor surse diplomatice aleKommersant, propunerea Bruxellesului de a îmbina „utilulcu plãcutul” nu i-a prea plãcut iniþial delegaþiei ruse. Însã,apoi, Serghei Lavrov a acceptat: ministrul a fost prezent laBruxelles doar câteva ore, înainte de a pleca la Aºhabad pen-tru a pregãti acþiuni pe linia Comunitãþii Statelor Independen-te (CSI) cu participarea lui Putin. Caracterul informal al ne-gocierilor a subliniat ºi faptul cã, la actuala reuniune, nu s-aadoptat nici un fel de document important, chiar dacã, potri-vit Kommersant, pentru acest eveniment, pãrþile pregãteauun acord menit sã scoatã relaþiile NATO-Rusia din punctulmort creat din cauza divergenþelor pe marginea problemeiprivind sistemul antirachetã. Este vorba despre iniþiativa ela-boratã de Rusia sub denumirea „Spaþiul comun de încredere”.În cadrul acestui acord se propune ca încrederea dintre Rusiaºi NATO sã fie întãritã pe douã cãi: prin majorarea numãru-lui de exerciþii comune ºi printr-o intensificare semnificativãa schimbului de informaþii, inclusiv pe marginea unor astfelde probleme sensibile precum planificarea militarã ºi refor-marea sectorului militar, precizeazã Kommersant. Potrivitunei surse diplomatice de la Moscova a cotidianuluiKommersant, „în linii mari, Rusia a salutat aceastã iniþia-tivã”, însã nu se aºteaptã la rezultate majore. Probabil, docu-mentul va fi semnat la reuniunea din primãvarã a ConsiliuluiRusia-NATO. Drept rezultat, este de aºteptat ca la reuniuneaactualã sã fi fost semnat doar „Planul de acþiuni comune pen-tru 2013”. Potrivit unei surse de informaþii a ziarului din ca-drul statului-major al Alianþei, reprezentanþii NATO doreausã discute cu Serghei Lavrov posibilitatea extinderii Afgha-nistan Emergency Trust Fund (AETF) pentru deservirea eli-copterelor ruseºti Mi-17, achiziþionate pentru nevoile forþelormilitare aeriene ale Afganistanului. La ora actualã, la AETFparticipã zece þãri, iar mãrimea acestuia este de circa 20 mi-liarde de dolari. Rusia oferã peste 3,3 milioane de euro, dar ºicapacitãþile uzinei de la Novosibirsk pentru reparaþii aviatice.NATO considerã acest proiect unul destul de reuºit ºi doreºtesã-l extindã. Ambele probleme - majorarea numãrului de e-xerciþii comune ºi intensificarea schimbului de informaþii,precum ºi extinderea AETF - urmau sã fie discutate la 27noiembrie, la Moscova, de cãtre ºeful Statului Major al Fede-raþiei Ruse, Valeri Gherasimov, ministrul de externe al Rusi-ei, Serghei Lavrov, ºi comandantul suprem al forþelor militareNATO în Europa, James Stavridis. Însã, potrivit Kommer-sant, aceastã vizitã a fost anulatã practic în ultimul moment.
WASHINGTON - Belgradul cere Washingtonului sãcontinue sã îi ofere un ajutor militar anual. Ministrul sârbal Apãrãrii, care a fost membru al unui Guvern sârb aflat înrãzboi cu Statele Unite ºi NATO, i-a solicitat secretaruluiamerican al Apãrãrii sã continue sã acorde un ajutor militarSerbiei ºi sã menþinã forþe în Kosovo, au declarat oficialiamericani citaþi de AFP. Ministrul Aleksandr Vucici, mem-bru al unui partid ultranaþionalist, a declarat cã apreciazã re-laþiile stabilite între cele douã þãri în materie de securitate ºii-a solicitat lui Leon Panetta sã menþinã acordarea unui ajutormilitar anual în valoare de opt milioane de dolari, au declaratpentru AFP oficiali americani. Vucici ºi Panetta, membru aladministraþiei Bill Clinton care a ordonat bombardarea Serbi-ei în 1999, în cadrul unui conflict cu Kosovo, au insistat asu-pra faptului cã discuþiile lor ar fi fost imposibile în urmã cucâþiva ani. „Nu mi-am imaginat niciodatã cã voi putea sã mãaºez lângã dumneavoastrã”, a declarat Vucici, potrivit aces-tor oficiali. „Însã mulþumim Statelor Unite ºi dorim sã conti-nuaþi sã ne acordaþi un ajutor militar ºi sã cooperaþi cu noi”,a adãugat el, potrivit aceloraºi surse. (P.I.)
Mil i ta r i român i medal ia þ i Mi l i ta r i român i medal ia þ i de Armata S .U.A. de Armata S .U.A.
Cincisprezece militariromâni, care s-au distinsprin fapte de curaj întimpul îndeplinirii misiu-nilor în teatrul de opera-þii din Afganistan, au fostmedaliaþi de ataºatul mi-litar al Statelor Unite aleAmericii la Bucureºti, lo-cotenent-colonel DavidSutton, în cadrul unei ce-remonii desfãºurate joi,29 noiembrie, la sediulcomandamentului Divizi-ei 1 Infanterie „Dacica”,în prezenþa ºefului Statu-lui Major al Forþelor Te-restre, general-locotenentSorin Ioan, ºi a coman-dantului Diviziei 1, gene-ral-maior Nicolaie Doho-tariu, împreunã cu repre-zentanþi din comanda-mentul marii unitãþi bu-cureºtene.
Patru militari români au fost decoraþi cu The BronzeStar Medal: colonel Marius Harabagiu, colonel Iulian Ber-dilã, maior Cristian Guiu, plutonier-adjutant Aurelian Sub-þiricã; cinci, cu Army Commendation Medal: maior ªte-fan-Alexandru Neagu, cãpitan Florin-Silviu Iacob, cãpitanVirgil-Aurelian Nicolau, cãpitan Narcis-Cãtãlin Smeurea-nu, locotenent Gheorghe-Valentin Priciu, ºi ºase militariromâni au fost decoraþi cu Army Achievement Medal: cãpi-tan Petre-Rãzvan Enache, cãpitan Ciprian-Dumitru Vlad,locotenent Emil-Adrian Penescu, caporal clasa a III-a Cor-neliu-Ionuþ Dina, caporal clasa a III-a Tiberius-Adrian Fa-bro, caporal clasa a III-a Gheorghe Niþu.
Pe câmpul de luptã, oamenii sunt cei mai importanþi
Dupã ceremonia de medaliere, ataºatul militar ameri-can s-a adresat militarilor români, evidenþiind modulexemplar în care ºi-au îndeplinit misiunile în teatrul deoperaþii Afganistan. „Cele mai importante, pe câmpul deluptã, oriunde ºi oricând, a subliniat locotenent-colonelulSutton, nu sunt echipamentele, ci oamenii. Bãrbaþi ºi fe-mei, ofiþeri ºi subofiþeri sau soldaþi, ei sunt cei care iau de-ciziile pe câmpul de luptã.”
ªeful Statului Major al Forþelor Terestre, generalul-lo-cotenent Sorin Ioan, a declarat cã fiecare comandant estemândru atunci când subordonaþii primesc aprecieri de lacomandanþii lor direcþi, dar ºi de la parteneri, mai ales cândacestea vin în urma activitãþii desfãºurate în Afganistan.„Teatrul de operaþii reprezintã o misiune de stabilitate ºireconstrucþie, iar complexitatea este datã de faptul cã tre-buie sã fie executate misiuni de luptã ºi misiuni de pregã-tire ºi consilere a Armatei Naþionale Afgane în acelaºitimp.” Acesta a mai subliniat ºi faptul cã sunt foarte mulþimilitari profesioniºti cu rezultate bune: „Citesc aproape zil-nic modul în care ei identificã, pe bazã de indici ºi date, lo-caþiile posibile unde sunt instalate dispozitive explozive ºi,în majoritatea cazurilor, se confirmã. Ceea ce înseamnã cã,prin profesionalismul lor, aceºti militari salveazã vieþi. Deasemenea, citesc ºi rezultate de analizã a unor ofiþeri destat major de la batalioanele de manevrã care sunt transmi-se mai departe ºi care se adeveresc din nou, dupã cercetãridetaliate. Aceasta reprezintã un pas important în pregãtireamilitarilor din forþele terestre. Dumneavoastrã aþi partici-pat la misiunea din Afganistan ºi, dacã aþi fost selecþionaþipentru aceste distincþii înseamnã cã aþi fost cei mai bunidintre cei mai buni”.
Comandantul Diviziei 1 Infanterie, general-maiorNicolaie Dohotariu s-a declarat onorat de faptul cã a avutocazia sã gãzduiascã aceastã ceremonie. „Cei mai mulþi
dintre dumneavoastrã faceþi parte din unitãþi ale Diviziei 1ºi vã rog sã mã credeþi cã este un sentiment minunat sã a-vem sub comanda noastrã oameni de calitate. De aceea vãfelicit încã o datã.”
Referindu-se la misiunea din Afganistan, colonelulBerdilã, comandantul Batalionului 2 Infanterie „Cãlugã-reni”, a declarat: „Din punctul meu de vedere a fost o misi-une excelentã, iar momentul de astãzi are un caracter sim-bolic deoarece aratã preþuirea aliatului american pentru oa-menii noºtri. Este meritul fiecãrui militar pentru misiunileîndeplinite cu succes”.
În opinia colonelului Marius Harabagiu [în dupã-amia-za aceleiaºi zile, colonelul Harabagiu a fost înaintat la gra-dul de general de brigadã - n.r.], festivitatea din 29 noiem-brie a încheiat un ciclu parcurs de cãtre Brigada 1 Meca-nizatã „Argedava”. „În ceea ce priveºte experienþa din Af-ganistan, cel puþin din punctul de vedere al Brigãzii 1 Me-canizate, doresc sã discut despre elementele de noutate pecare le-am adus: operaþiile aeromobile desfãºurate de Ba-talionul 495 Infanterie, operaþiile terestre de acelaºi nivel 1efectuate de cãtre Batalionul 2 Infanterie ºi care s-au des-fãºurat cu succes. În urma acestor operaþii, am menþinutdeschisã autostrada A1 ºi am reuºit sã împingem forþele in-surgente mai departe de respectiva cale de comunicaþii”, adeclarat acesta. Tot ca o premierã a fost ºi folosirea Echi-pelor de Angajare a Femeilor (Female Engagement Team –FET), care au fost angajate, în mod sistematic, pentru acontacta ºi consilia femeile afgane. „Trebuie sã amintescrelaþiile excepþionale pe care le-am avut în teatru cu celedouã brigãzi americane cu care am lucrat, respectiv Briga-da 1-25 «Arctic Woolfs» ºi Brigada 116 Infanterie«Stonewall» care consider cã sunt parte a succesului nos-tru, deoarece fãrã sprijinul lor misiunea noastrã ar fi fost,poate, mult mai grea. În încheiere, vreau sã amintesc misi-unile CIMIC care þin de linia efort-reconstrucþie; respectivcei 500.000 USD alocaþi, atât din fondurile aflate la dispo-ziþia comandanþilor americani, cât ºi din fondurile NATOdupã operaþiile desfãºurate pentru a dezvolta proiecteCIMIC, iar acesta este un lucru cu care noi – brigada ºi celedouã batalioane – ne mândrim. Proiectele s-au derulat prinangajarea echipelor CIMIC avute la dispoziþie, dar ºi asubunitãþilor care au derulat sau au luat parte la astfel demisiuni. Transmit mulþumirile mele întregului personal alBrigãzii 1 Mecanizate „Argedava” care a participat la mi-siune în teatrul de operaþii ºi, în aceeaºi mãsurã, familiilorcare ne-au asigurat un real sprijin pe timpul celor ºase lunide misiune.”
Colonel Ion PAPALEÞ
O patrulã aparþinând Batalionului 2 Manevrã, aflatãîntr-o misiune de cercetare a unui pod, pe autostrada A1,în provincia Zabul din Afganistan, a fost atacatã, dumini-cã, 9 decembrie, în jurul orei 14:25 (ora României), cu ar-mament de infanterie. În urma schimbului de focuri, ca-poralul Daniel Gheorghe Tuicã a fost rãnit în zona gâtu-
lui. Militarului i s-a acordat primele îngrijiri, apoi a fostevacuat de urgenþã, cu un elicopter MEDEVAC, la Spita-lul Militar din Baza Lagman, pentru investigaþii de spe-cialitate, starea lui, la momentul respectiv, fiind stabilã.Militarul, în vârstã de 29 de ani, este cãsãtorit, face partedin Batalionul 33 Vânãtori de Munte „Posada” ºi a maiparticipat la o misiune în teatrul de operaþii din Afganis-tan, în anul 2010.
Biroul de presã al M.Ap.N.
Militar rãnit în Afganistan
În Afganistan, clipele de relaxare sunt puþine,totul desfãºurându-se într-un ritm continuu ºi ra-pid. Bazele de operaþii înaintate (FOB) sunt locu-rile de unde vânãtorii de munte îºi coordoneazã ºiexecutã acþiunile de securizare a autostrãzii A1 ºiprovinciei Zabul. Un astfel de exemplu este FOB-ulAl Masaak.
Eficienþa vânãtorilor de munte
În FOB-ul Al Masaak sunt dislocaþi militari dinTask Force 33 Posada, aºa cum este cunoscut aiciBatalionul 33 Vânãtori de Munte din Curtea de Argeº.Compania dislocatã pe pãmânt afgan este comandatãde cãpitanul Ionuþ Tecaru. FOB-ul este destul de mareºi este dispus într-o zonã întinsã, la marginea munþilor,pe una dintre principalele cãi de infiltrare a insurgenþi-lor. În limba pastunã, Al Massak înseamnã fulger. Co-incidenþã sau nu, aºa acþioneazã militarii români. ªi nueste deloc uºor. Relieful ºi fauna îi protejeazã pe insur-genþi, dar prin mãiestria lor, militarii argeºeni au reuºitpânã acum sã contracareze miºcãrile adversarilor. ÎnFOB se aflã militari afgani ºi americani. Relaþiile din-tre ei sunt bune ºi sunt bazate pe ajutor reciproc. Pro-verbul Omul sfinþeºte locul se adevereºte încã o datã.
Prezenþa vânãtorilor de munte argeºeni pe melea-gurile afgane s-a materializat în ultima perioadãprintr-o serie de capturi, atât de personal, cât ºi de ar-mament ºi muniþii, fapt ce a condus la o uºoarã dimi-nuare a incidentelor în zona noastrã de operaþii, a de-clarat cãpitanul Ionuþ Tecaru. Practic, misiunea de ba-
zã a companiei este asigu-rarea libertãþii de miºcarepe culoarul principal al au-tostrãzii A1, pe care milita-rii argeºeni, spun eu, cã ofac foarte bine. La ora ac-tualã, ne putem mândri cãoamenii noºtri desfãºoarãacþiuni ce au un efect foar-te bun în aria de operaþii.Incidentele tind sã scadã ºiasta mã face sã mã bucur,sã consider cã eficienþasubordonaþilor este unabunã.
Zona de operaþii a celordin FOB-ul Al Masaak estefierbinte tot timpul, atât lapropriu, cât ºi la figurat.Autostrada A1 ºi zona adia-centã este patrulatã conti-nuu de vânãtorii de muntedin aceastã companie.
În MRAP-uri sau pe jos,ei asigurã liniºtea locuitori-lor din zonã. Intervin ori de câte ori este nevoie. De ase-menea, sprijinã forþele de securitate afgane, atât în pre-gãtirea lor, cât ºi pe timpul derulãrii misiunilor.
Paza bunã trece primejdia grea
Vânãtorii de munte dislocaþi în FOB-ul AlMasaak ºtiu cã au o misiune grea ºi complexã: ceicare patruleazã, dar ºi cei din serviciul de pazã, decare depinde liniºtea camp-ului ºi a colegilor de aici.Zona de observare este întinsã, cu multe livezi ºi cul-turi agricole. În zona apropiatã curge râul Tarnak.Munþii se vãd în toatã splendoarea lor. Nimic însã nule distrage atenþia militarilor aflaþi în serviciul de pa-zã. Conºtiincioºi, responsabili, ei sunt la datorie per-manent. Programul este încãrcat, dar ei ºtiu cã trebu-ie sã-ºi execute misiunea ordonatã. Orice miºcaresuspectã este raportatã ºi se iau mãsuri urgente. Re-acþia lor promptã a descurajat de-a lungul timpuluiinfiltrãrile insurgenþilor.
Plutonierul-major Iulian Nãstãsoiu este coman-dant de pazã în Al Masaak. Are la dispoziþie unH.M.M.W.V. cu care patruleazã pe la posturi. Lu-creazã în ture, dar nu se plânge. Este vânãtor demunte de 20 de ani ºi se aflã la a doua misiune în Af-ganistan. Pentru 24 de ore rãspunde de securitatea ºiprotecþia oamenilor din bazã. În afarã de santineleledin posturi, are la îndemânã camere de supraveghereºi observã toatã zona din jurul FOB-ului.
Bãieþii din serviciul de pazã sunt responsabili,fiecare în postul lui, a spus plutonierul-major IulianNãstãsoiu. Raporteazã la timp tot ce considerã cãeste periculos, iar noi luãm deciziile corecte. Rigori-le pe care le avem în þarã sunt aceleaºi ºi aici. Bene-ficiem de sisteme moderne de supraveghere, dar ºivigilenþa militarilor este pe mãsurã, astfel încât li-niºtea celor din camp sã le permitã sã se odihneascãºi sã fie capabili sã execute misiunile ordonate.
Fiecare în foiºorul sãu, cu arma pregãtitã, în caz denevoie, îºi executã serviciul regulamentar. ªtiu cã oriceabatere, oricât de micã, poate deschide o portiþã în acþi-unile celor ce îºi doresc enorm destabilizarea situaþiei.Orizontul este de multe ori acoperit de furtuni de praf,apãrute din senin. Vântul tãios brãzdeazã feþele luptã-torilor. Însã, ochii se ajutã de binocluri ºi aparate de ve-dere pe timp de noapte, iar mâna este tot timpul pe ar-mã. Pentru cã, o secundã de rapiditate poate rezolva osituaþia grea.
Sergentul-major Cãtãlin David împreunã cu capora-lii Neluþ Grecu ºi Nicolae Iliescu erau în serviciul depazã. Erau atenþi la miºcãrile din jurul bazei. Militaricu experienþã, inclusiv a teatrelor de operaþii, ºtiu ce în-seamnã responsabilitatea serviciului de pazã. Chiar da-cã programul nu îi avantajeazã, concentrarea ºi respon-sabilitatea sunt unele dintre atu-urile lor.
Serviciul de pazã constã în supravegherea sectoa-relor pe care le ai în raza posturilor ºi, nu în ultimulrând, în paza celor pe care îi ai în spatele tãu, a afir-mat caporalul Neluþ Grecu. Câteodatã este greu, altã-datã uºor, dar ne-am obiºnuit cu atribuþiile, cu pro-gramul mai ales. Acest serviciu implicã o mare res-ponsabilitate, pentru cã aici toþi suntem o familie ºi,obligat, trebuie sã avem grijã unii de ceilalþi.
În clipele de rãgaz, militarii aflaþi la datorie se gân-desc la cei dragi. Pentru cei de acasã, continuaþi sã-isusþineþi pe bãieþi! Voi sunteþi linia întâi; aici este abialinia a doua de efort. Sã ºtiþi cã orice militar de-al nos-tru, care este foarte bine susþinut moral din þarã, vaavea confortul necesar sã defãºoare orice tip de activi-tate, indiferent de gradul de periculozitate pe care îlare, în teatrul de operaþii din Afganistan. Continuaþisã vã susþineþi soþii ºi soþiile, cu care ne putem mândriîn orice moment, a încheiat mesajul cãtre cei din þarãcãpitanul Ionuþ Tecaru.
Plutonier-major Lucian IRIMIA
KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 23 (349) din 17 decembrie 2012 Pagina 3
F U L G E R U L P O S A D E IF U L G E R U L P O S A D E I
P entru cã s-a mai rãcoritafarã, am hotãrât sã profitde ultima zi de concediu, fie
ea ºi zi de miercuri, plecând la cumpãrã-turi. N-am umblat prea mult, având oþintã precisã, pe undeva prin centrulistoric al Bucureºtiului. Am rãmas uim-itã de câte schimbãri au fost adusemiezului de poveste învelit în coaja tarea prezentului zgomotos ºi plin de praf.Micii producãtori de încãlþãminte dinpiele sunt încet, încet împinºi dinaceastã zonã fierbinte a capitalei, maga-zinele lor transformându-se pe rând înlocaluri pentru distracþie. Nu au scãpatnici prãvãliile anticarilor, ºi aceºtiafãcând loc magazinelor cu articole dedecoraþiuni noi ºi puternic stilizate.
Singurul, Hanul lui Manuc, pare ne-schimbat, cu porþile lui mari din lemnsculptat ce se deschid lacom deasupra aceea ce a mai rãmas dintr-un caldarâmlucrat din bucãþi egale de lemn. Cãci aicise gãsea, pe la 1500, primul trotuar dinBucureºti, lucrat din lemn tãiat în formaunor cuburi, înfipte unul lângã altul, însolul primitor al oraºului însetat de nou.
Alunec repede printre semafoarelecare trezesc la realitate pe oricine traver-seazã podul Dâmboviþei prin dreptul
Pieþei Unirii; ignor gogoºeria care þipa lamine cu oferta specialã afiºatã în geamºi mã înþepenesc pe refugiul tramvaiului32 într-o mare de oameni eºuaþi ºi ei, lasfârºitul unei zile de muncã, pe insulaaºteptãrii. Reuºesc, spre surprindereamea, mai mult dusã de valul de oameni,ca, în smuceala generalã, sã prind chiarun loc pe scaun, lãsându-mã astfel pradãpeisajului care aluneca leneº pe geam.
Câteva acorduri de vioarã încep sãzboare spre urechile cãlãtorilor; nu eramanea, nu era nici cântec popular ori depetrecere. Era „Simfonia primãverii”.Deºi m-am împotrivit la început, nedo-rind sã amestec decorul total nepotrivitcu exaltarea bucãþii muzicale respective,las garda jos ºi accept invazia muzicalã,preferând totuºi sã nu vãd personajul co-lorat din mâinile cãruia pornea avalanºade sunete.
„Simfonia primãverii” se transformãîntr-un vals vienez care începe sã zugrã-veascã pe geamul tramvaiului o altã rea-litate. Economatul pustiu, lãsat în para-ginã la Piaþa Coºbuc, devine o imensã
salã de bal luminatã de candelabrestrãlucitoare. Doamne parfumate îºi lea-gãnã evantaiele privind perechile alune-când, ca înºirate pe o aþã invizibilã, lacomanda arcuºului. ªampania curge învase de cristal, draperiile de catifea roºieascund iubiri secrete, uneltiri... poateplanurile unei crime, cãci dragostea per-mite orice.
Tramvaiul se transformã ºi el într-otrãsurã, iar caii gonesc lãsând în urmã unpeisaj magnific: dealuri împãdurite, unamestec de clãdiri ºi parcuri, o fanteziede culori. Totul se plimba înaintea ochi-lor cu iuþealã ºi sclipiri de fulger. Simtcu claritate mãtasea rochiei care foºneanerãbdãtoare curgând, în existenþa eifantomaticã, peste pantofii brodaþi demâna cine ºtie cui ºi asortaþi cu restul...Restul nu mai existã!
Vãd, prin geamul murdar, vioara cumpleacã. Mâini invizibile sfâºie mãtaseade sunete care mã învãluia ºi lasã urmeadânci presându-mã între visul dintredouã staþii de tramvai ºi zidul crud alrealitãþii prin care nu vroiam sã trec.
Sunetele se ºterg ºi ele, parcurile ºi culo-rile vãzute din trãsurã se urcã unele pes-te altele devenind ziduri înalte ºi reci ca-re ameninþã trecãtorii cu balcoanele lorscoase în afarã ca niºte pumni încleºtaþi.
Am coborât din trãsura de fier, pecare am împãrþit-o cu mulþi alþii, la felde îmbrâncitã ca la urcare. M-am înca-drat cuminte în ºirul de oameni cu frun-þile plecate care aºteptau încuviinþareasemaforului sã pãºeascã spre case. Mãlas din nou inundatã de gândurile lumiireale ºi fac iute un inventar al lucrurilorpe care trebuie sã le cumpãr în drumspre casã, pentru ca mica noastrã gospo-dãrie sã funcþioneze fãrã lipsuri.
Devin repede conºtientã de spaþiul ºitimpul în care mã aflu, fentez cu dibãcieun grup de maidanezi împroprietãriþi deprimãrie cu diverse bucãþi din trotuarulpe care trebuie sã trec în drum spre casã.Realizez, când din reflex caut cheile, cãam în mânã sacoºe ºi geanta, pe care sin-cer mã mir cã n-am pierdut-o în uitareaîn care am plutit.
Se vede treaba cã instinctul desupravieþuire nu a fost cu totul amorþitde sunetele unei lumi strãlucitoare întâl-nite într-un loc neaºteptat ºi cenuºiu.
Plutonier Ioana RAICU
Simfon i i pe Ca lea Rahove iS imfon i i pe Ca lea Rahove i
În spaþiul anglo-american, cântecele deCrãciun se numesc Christmas Carol.Denumirea vine de la un dans laic itali-
enesc, în cerc, ce dateazã din jurul anului 1400, desprecare se presupune cã Sfântul Francis din Assisi ar ficompus, în 1410, un cântec religios. Christmas Carolare o legendã amuzantã de la sfârºitul secolului XVII.
Se spune cã o fetiþã cu numele de Carol, s-a pierdut înLondra, într-o noapte îngheþatã de iarnã, iar rudele ºiprietenii ei au pornit, din uºã în uºã, sã o caute, cum vorface colindãtorii ulterior, iar denumirea de ChristmasCarol a început sã fie utilizatã în þãrile de limbã engle-zã, referindu-se la colindele de Crãciun. Numele a fost
preluat în basmul „Poveste de Crãciun” (ChristmasCarol), unul dintre cele mai controversate, apreciate,iubite ºi rãsunãtoare succese ale scriitorului CharlesDickens.
Când ne gândim la cântecele de Crãciun, inevitabilne vine în minte popularul cântec american JingleBells. Acesta sugereazã mersul cailor ce trag sania pezãpadã. A fost scris de compozitorul James Lord Pier-pont ºi dateazã din timpul Rãzboiului Civil (1861-1865). Este poate cel mai mediatizat, dar nu redã nimicdin atmosfera mirificã, emoþionantã a Crãciunului,doar veselia intensã, subliniatã de clinchetul clopoþei-lor. A fost iniþial un cântec de Ziua Recunoºtinþei ºi senumea „One horse open sleigh”. James Pierpont l-acompus pentru un program de Ziua Recunoºtinþei sus-þinut într-o bisericã din Boston. Acolo, Pierpont a în-vãþat corul ªcoala de Duminicã ºi aceastã linie melo-dicã a fost uºor de memorat pentru elevii sãi. Cântecula fost un succes, iar copiii au fost invitaþi din nou laCrãciun.
Printre acordurile acestei melodii, îºi fac intrareaproducþiile comerciale, ce au ºi mai puþinã tangenþã cuemoþia profundã, trãitã în Seara Sfântã, dar „ambala-jul” (reclama) le face sã fie rãspândi-te, adoptate ºi împãmântenite.
Filmul - feerie muzicalã- „Holi-day Inn”, turnat în 1942, având castaruri „careul de aºi” Bing Crosby,Fred Astaire, Marjorie Reynolds ºiVirginia Dale, lanseazã melodia„White Christmas” a celebrului com-
pozitor Irving Berlin. Povestea ro-manþioasã a fost practic savuratã, iarcântecul White Christmas (cu care-ºiface debutul radiofonic Frank Sinatraîn 1943) a devit un ºlagãr. Ulterior, în
1975, a fost folosit ca semnal muzical, la evacuarea tru-pelor americane din Saigon ºi, uite aºa, un cântec carenu are nimic în comun cu sentimentele deosebite trãiteîn Noaptea de Crãciun devine un simbol al acestuia.
Tot un film romanþios – „Meet me in Saint Louis” deVincente Minelli, a lansat un tradiþional cântec ameri-can de Crãciun, - „Have Yourself a Merry Little Christ-mas” compus de englezul Hugh Martin (unul dintre ceimai celebri compozitori de pe Broadway) ºi cântat deJudy Garland. Happy-end-ul real, cãsãtoria lui Minellicu Judy, a avut o pondere importantã în succesul melo-diei, devenite cântec tradiþional de Crãciun. O altãmelodie dateazã din secolul XVI ºi a fost adusã înAmerica de cãtre emigranþii englezi. Ea era cântatã pela casele nobililor ºi patricienilor de cãtre barzi. În tex-tul cântecului se vorbeºte despre tradiþionala budincãde Crãciun – „figgy pudding” ºi componentele ei debazã: ouã, unt, lapte, mere, nuci, coajã de lãmâie, por-tocalã ºi ghimbir. Acestea sunt elementele definitoriipentru cuvântul sensibilitate?
Cele mai îndrãgite ºi populare cântece de Crãciungermane, atât de rãspândite ºi înrãdãcinate, încât secântã pretutindeni, ca ºi când ar aparþine tuturor
popoarelor sunt „O Tannenbaum”(Obrad frumos!) ºi mai ales „StilleNacht, heilige Nacht” (Noapteliniºtitã, noapte sfântã!), cunoscutmai mult în versiunea englezã „Silentnight”, dar care a fost tradus în 300de limbi pierzându-ºi, practic, origi-nile.
Revenim pe meleagurile mioriticepentru cã, dincolo de hiturile interna-þionale, cântecele autohtone româ-neºti exprimã cel mai bine atmosferaºi trãirile acestei perioade a anului.Dacã adãugãm mirosul de cozonaci,mere coapte ºi vin fiert, nici nu nemai trebuie acorduri în alte limbi. Mãgândesc la ajunul Crãciunului ºi la celal Anului Nou, când, în toate provin-ciile româneºti, se formeazã grupuriºi se merge pe la casele gospodarilorcãrora li se cântã refrenuri ca: „Flo-rile dalbe”, „Leru-i ler”, „Ziurel deziuã”, „O ce veste minunatã”, „Iatãvin colindãtorii”, „Scoalã gazdã dinpãtuþ”, etc. Cu aceste melodii înminte mã întreb unde e sãrbãtoareadin rãspânditele colinde de import?
M.m.IV Monica DEACU
C R Ã C I U N U L Î NC R Ã C I U N U L Î NÞ A R A R E G I N E I M A R G O TÞ A R A R E G I N E I M A R G O T
O biceiurile legate de cea mai importantã sãrbãtoare deiarnã, Crãciunul, diferã de la o culturã la alta, deºi, înunele cazuri, se gãsesc similaritãþi, însã nici una nu
este la fel cu alta. În cazul în care dorim sã petrecem sãrbãtoareape alte meleaguri este foarte important sã fim familiarizaþi cuobiceiurile zonei. În cele ce urmeazã dorim sã vã prezentãm tra-diþiile din þara dragostei – Franþa.
Crãciunul (Noel) ºi tradiþiile lui au fost introduse în Franþa decãtre romani, iar sãrbãtoarea a fost celebratã pentru prima datã înoraºul Reims. Cuvântul „Noel” provine de la sintagma „lesbonnes nouvelles”, adicã „veºtile cele bune”. Romanii au intro-dus aceastã sãrbãtoare dupã ce, în anul 496 î.Hr., Clovis ºi ceitrei mii de soldaþi ai sãi au fost botezaþi în Reims. Au început sãîmpodobeascã bradul abia în anul 1605 (Stratesburg a fost pri-mul oraº care a adoptat acest obicei). ªi astãzi Crãciunul este sãr-bãtorit în date diferite, depinzând de regiune, ºi chiar are numediferite. Astfel, dacã cele mai multe regiuni (sau provincii) îl ce-lebreazã pe 25 decembrie, unele încep sãrbãtoarea pe 6 decem-brie simultan cu cea a Sfântului Nicolae sau Sãrbãtoarea regilor.Lyon are ca proprie tradiþie Sãrbãtoarea luminilor, cu ocazia cã-reia oamenii aprind lumânãri ºi le lasã la geam, ca un semn deapreciere pentru Fecioara Maria.
Aceastã perioadã a anului este foarte importantã pentru fran-cezi, care þin foarte mult la unitatea familiei ºi este obligatoriu catoþi membrii sã se reuneascã la masã. În ajunul Crãciunului, ceimici îºi pregãtesc conºtiincios ghetuþele ºi le lasã lângã sobã, aº-teptând cu nerãbdare ca Moº Crãciun (Pere Noel) sau MicuþulIisus (Le petit Jesus) sã le umple încãlþãmintea cu dulciuri. Ceicare nu ºi-au ascultat pãrinþii în timpul anului ºi au fãcut numainãzdrãvãnii se tem ca nu cumva Pere Fouttard (Tata Fouttard) sãîi viziteze noaptea ºi sã îi batã peste fund. Tot în Ajun se împo-dobeºte bradul, numit de francezi Sapin de Noel, care poate fi vã-zut în toate casele, în toate pieþele ºi în toate birourile.
Francezii sunt persoane foarte credincioase, aºa cã tradiþiilede Crãciun în Franþa nu puteau sã ducã lipsã de elementele reli-gioase. Atât în biserici, cât ºi în casele oamenilor se pune în sce-
nã momentul Naºterii, careeste numit „Creche”. Tablouleste realizat cu ajutorul unorfigurine din lut, „Santons”(sfinþii mici), iar pe lângã elesunt aºezate alte figurine re-prezentând autoritãþile loculuirespectiv. În sudul Franþei,scena este realizatã ºi cu altefigurine care întruchipeazãmagii, pastorii ºi animalele, dar ºi diverse personaje precum pri-marul sau un þãran oarecare. În locurile din faþa bisericilor ºi acatedralelor, de multe ori Naºterea este repreznetatã prin piese deteatru, la care oamenii vin ºi se uitã cu mare drag.
În ziua Ajunului toþi membrii familiei postesc, iar la miezulnopþii se duc sã asiste la slujba religioasã, numitã La Messe deMinuit (sau Liturghia de la miezul nopþii). Lãcaºurile de cultsunt foarte luminoase ºi colorat împodobite, iar clopotele bataproape tot timpul pentru a le atrage atenþia oamenilor cã trebuiesã vinã la slujbã. Dupã Liturghie, participanþii se îndreaptã sprecasã, unde vor serba, printr-o masã copioasã, „Le Reveillon”(Revelionul). Masa este compusã din feluri de mâncare neobiº-nuite pentru restul anului, cum ar fi curcan cu castane sau foiegras. Desertul tradiþional este „buche de Noel”, o ruladã din cio-colatã ºi castane în formã de buºtean. Pe vremuri, francezii obiº-nuiau sã taie un buºtean, sã-l punã pe foc de Crãciun ºi sã îl lasesã ardã pânã de Anul Nou, iar, cu trecerea timpului, acest obiceis-a transformat în delicioasa prãjiturã. Dupã ce cina se încheie,familia se pregãteºte de culcare, nu înainte de a lãsa câteva bu-cate pe masã, de a aprinde o lumânare la fereastrã ºi de a punelemne pe foc, în cazul în care Maica Domnului se hotãrãºte sã letreacã pragul.
Tradiþiile de Crãciun în Franþa sunt foarte simple în ziua pro-priu-zisã a Naºterii Domnului: familia se adunã în jurul braduluiºi deschid darurile lãsate de Pere Noel, urmând sã îºi petreacã în-treaga zi împreunã, povestind ºi cântând colinde. În unele pãrþiale þãrii, darurile au fost aduse pe 6 decembrie, însã modalitãþilede petrecere a timpului rãmân aceleaºi – obligatoriu alãturi de ceidragi!
CMYK
Curierul ARMATEINr. 23 (349) din 17 decembrie 2012Pagina 4
CC RR ÃÃ CC II UU NN FF EE RR II CC II TT !!
Suporþii cu însemnelede grad reprezintã acelesemne distinctive pentrufiecare categorie de per-sonal militar în parte ºipentru fiecare categoriede forþe ale unei armate.
Suporþii cu însemnegrad pentru þinuta de in-strucþie sunt confecþio-naþi prin broderie dinmaterial camuflaj (rip-stop pãdure, deºert saumaterial bej), cu tresedin fir de mãtase de cu-loare neagrã.
S unt foarte multe reguli pentru aranjarea mesei festive ºi ceaa mesei familiale. Dacã înveþi aceste reguli simple, nu veirãmâne de ruºine niciodatã în faþa musafirilor mai sofisti-
caþi. La masa familialã de zi cu zi foloseºti mult mai puþine farfurii,pahare ºi tacâmuri, însã la o masã festivã ai nevoie de multe dintreacestea.
O masã festivã se prezintã de obicei în felul urmãtor. Se aºazã douãfarfurii una peste alta, jos ceade serviciu ºi deasupra ceapentru felul întâi peste carese pune ºerveþelul. Se pundouã–trei coºuleþe pentruchifle sau pâine, depinde câtde mare este masa. Furculi-þele se aºazã întotdeauna pepartea stângã a farfuriei ºi sepun în funcþie de felurile carevor fi servite, aliniate de lastânga spre dreapta.
La dreapta farfuriei, sepun cuþitele cu partea tãioasãspre aceasta, tot în ordineautilizãrii lor. În faþa farfurieise pune lingura de supã cucurbura în sus ºi linguriþapentru desert.
Dacã avem mai multe fe-luri de mâncare, nu aliniem toate furculiþele ºi cuþitele lângã farfurii,nu punem mai mult de trei, restul tacâmurilor, ca de pildã linguriþelede tort, furculiþele ºi cuþitele pentru baclava sau fructe se pun pe o tavã
în apropierea mesei.Numãrul de tacâmuri ºi aºezarea lor diferã în funcþie de meniul servit la masã,
dar aranjamentul de bazã este obligatoriu. La mesele festive, este necesar sãschimbi tacâmurile ºi sã foloseºti pentru fiecare fel tacâmul lui, lafel ºi farfuriile, dar pentru o masã mai puþin pretenþioasã nueste obligatorie schimbarea lor continuã.
Farfuriile sunt ºi ele de mai multe feluri, darpe masã, la început, se pun doar cele douã, însãfoloseºti farfurii separat pentru antreuri, supã,ºi desert.
În faþa farfuriilor, pe partea dreaptã, estelocul paharelor. Sunt multe tipuri de pahare, dartrei dintre acestea sunt obliga- torii pe masã.Paharul de þuicã, de vin ºi de apã. Cele pentru vinalb ºi vin roºu diferã între ele, cel de vin alb este pu-þin mai mare decât celãlalt. Dupã folosirea paharelorde þuicã, ele trebuie luate de pe masã.
Este mai elegant dacã bãuturile aperitive se servesc la o altã mãsuþãunde musafirii pot sta pe canapea sau fotolii, dar nu este obligatoriu, mai ales dacãspaþiul nu ne permite.
Sticlele de apã ºi de vin se pun simetric pe masã ºi la îndemâna bãrbaþilor pen-tru cã ei trebuie sã serveascã bãuturile. Este bine dacã le punem pe o tãviþã, evitândpãtarea feþei de masã. Dacã masa nu este suficient de mare încât sã încapã sticlelepe ea, bãutura va fi servitã în mod obligatoriu de cãtre bãrbatul casei, niciodatã defemeie. Nu se toarnã bãuturã în pahare, dacã nu s-au golit.
Decorarea unei mese depinde mult de mãrimea ei, de felul musafirilor ºi de îm-prejurãri. Pe lângã farfuriile, tacâmurile ºi paharele obligatorii este bine sã punemºi niºte flori în vaze joase sau lumânãri decorative, dar fãrã sã încãrcãm prea multmasa. Dacã este una mai micã, atunci vom pune pe ea exact ce este necesar pen-tru felul respectiv de mâncare. Sã nu uitãm de pe masã nici solniþele ºi recipiente-le pentru piper.
LLAA CCUUMMPPÃÃNNAA DDIINNTTRREE AANNII
P apa Sfântul Silvestru (secolul IV) estenaºul ultimei zile din an. Obiceiurile derevelion au un þel comun, acela ca anul
ce vine sã aducã sãnãtate, bogãþie,noroc, fericire. Este foarte importantca în aceastã zi sã se facã larmã pen-tru a speria spiritele re-le ºi a le þine departede casã. Obiectele cucare se produce gãlã-gia sunt nenumãrate:bici, clopote, diferiteclaxoane, sonerii.
În Ardeal, era obiceiul cala sãrbãtorile mai mari ºide revelion sã se legefân de o roatãmare, sã seaprindã ºi sã ise dea drumulde pe un deal. Sa-ºii care trãiesc în Ar-deal susþineau, îndeosebi,cã roata face legãtura dintre anulcare trece ºi cel care vine. De obicei, însate, se trag clopotele ca rãmas bun ºi pentru anul cevine. La miezul nopþii un bãiat se urca în clopotniþã ºi
de acolo ura an nou fericit, iar oamenii adunaþi în faþabisericii mulþumeau cu cântece.
În Bucovina este obiceiul ca în noaptea de reveliongazda sã ghiceascã în ceapã ce vreme va fi în anul nou.Taie o ceapã roºie pe care apoi o desface în 12 straturicare reprezintã câte o lunã din an, pe fiecare pune unpic de sare ºi le lasã pânã dimineaþa. Unde se topeºte
sarea, luna respectivã va fi ploioasã, undenu, va fi secetoasã. Un alt obicei din zo-nã cere ca feciorii sã meargã din casã
în casã ºi sã ureze un an nou fericit, iarfetele sã facã papanaºi, iar în mijlocul
fiecãruia sã punã o hârtiuþã cu unnume de bãiat. La fierbere, pri-mul care se ridicã este scos, seciteºte bileþelul ºi cel al cãrui
nume este scris acela va fisortitul.
De noaptea anului nousunt legate multe superstiþii,
deoarece în aceastã zi se ghiceacum va fi noul an. De exemplu,
nu este voie sã dai nimic afarã dincasã; dacã dai, tot anul îþi va ieºi totul
din locuinþã. Trebuie sã te fereºti de ceartãºi de neînþelegeri. Femeile nu au voie sã lucre-
ze nimic în gospodãrie, fiind o zi pentru odihnã. Nicianimalele nu sunt puse la muncã. În prima zi din an,dacã persoana care îþi trece întâia oarã pragul este bãr-
bat, vei avea noroc. Dimineaþa trebuie sã te speli cu apãproaspãtã, deoarece acest lucru îþi aduce sãnãtate înnoul an. Odinioarã, cine aducea primul apã de la fântâ-nã se spunea cã a luat apa de aur ºi tot anul va aveanoroc. În unele locuri, se pune un mãr roºu în apa încare te speli drept simbol al sãnãtãþii. De revelion nuavem voie sã mãncãm carne de pasãre pentru cã pasã-rea alungã norocul. Trebuie sã mâncãm carne de porcdeoarece el scormone ºi scote norocul la ivealã. Estebine sã avem pe masã legume cu boabe aducãtoare debani. Superstiþiile sunt multiple, important este sã nufacem un stil de viaþã din respectarea ºi evitarea presu-puselor efecte ale acestora.
Pagina 5
CMYK
Curierul ARMATEINr. 23 (349) din 17 decembrie 2012
LL AA MM UU LL ÞÞ II AA NN II !!
AARRAANNJJAARREEAA
MMEESSEEII
FFEESSTTIIVVEE
Sã vã fie casa, casã;Sã vã fie masa, masã;
ªi la anul sã trãiþi,Sã vã gãsim înfloriþi
Ca merii,Ca perii,
În mijlocul verii,Ca toamna cea bogatã
De toate-ndestulatã!
Grupul de armate Prezan, constituit în grabã prinOrdinul de operaþii nr. 1 din 12/25 noiembrie 1916, alMarelui Cartier General, dupã trecerea Dunãrii de cã-tre armata lui Mackensen, avea sarcina de a apãra capi-tala dinspre vest ºi sud-vest. Planul de operaþii al gene-ralului C. Prezan a prevãzut o manevrã pe linii interi-oare, prin care grupãrile inamice sã fie angajate ºi bã-tute succesiv. Contraofensiva generalului Prezan a în-ceput în ziua de 17/30 noiembrie 1916. Aceste mãsurimilitare de ultimã orã nu împiedicaserã guvernul ºiCasa Regalã sã se pregãteascã pentru evacuare, maiales cã materialele ºi arhivele fuseserã deja expediatespre Moldova cu zile înainte.
Ziua de 18 noiembrie/ 1 decem-brie a adus în porþiunea cea mai im-portantã a frontului un început devictorie românã. Cu toate cã la fine-le zilei, atacul lui Mackenzen nuîmpinsese decât nesemnificativfrontul ºi lupte grele se desfãºuraupeste tot, guvernul ºi Curtea Regalãau decis evacuarea spre Iaºi. Esteposibil ca respectiva decizie sã se filuat datoritã capturãrii unui auto-mobil românesc din Divizia 8 Infan-terie, în care se afla o casetã de fiercu ordine de operaþii române, ordinedin care se desprindea concepþia deansamblu a planului Grupului dearmate Prezan. S-ar putea ca celeamintite sã nu fi ajuns la cunoºtiinþaMarelui Cartier General, deoareceîn acea searã, la sediul sãu de la Pe-riº, generalul Prezan preconiza pen-tru ziua urmãtoare, „cu o tenacitate demnã de admi-rat”, dupã cele consemnate de generalul G. A. Dabija,sã continue ofensiva pe direcþiile concentrice, pentrunimicirea unitãþilor Grupului inamic Kosch, careameninþau capitala. Cu toate acestea, la miezul nopþiide 18 noiembrie, spre 19 noiembrie/ 2 decembrie 1916,trenul ministerial a pornit din gara Periº spre Iaºi. Ionºi Vintilã Brãtianu au mai rãmas în cursul nopþii laMarele Cartier General, urmând sã ajungã trenul, cuautomobilele, în staþia Boboc din preajma Buzãului.Ei nu ºi-au dus nici soþiile ºi nici mama în refugiu, pen-tru a nu fi învinuit primul-ministru de cãtre opinia pu-blicã cã ºi-a pus rudele la adãpost. Mama lor era vãdu-va fostului revoluþionar de la 1848 ºi prim-ministru dintimpul Rãzboiului de Independenþã (1877-1878).
În acele momente grele, regele se afla la Scroviºteaunde staþiona un alt tren cu locomotiva sub presiune.Bãtãlia de la Bucureºti se desfãºura destul de bine, darapãruserã însã veºti proaste dinspre Piteºti, unde tru-pele noastre nu puteau rezista presiunii lui Falkenhayn.Ceea ce a privat trupele din Grupul Prezan de o victo-rie atât de apropiatã „nu a fost nici raportul de forþedefavorizant, nici adâncimea spaþiului de manevrã pâ-nã la aliniamentul Argeº-Neajlov, ci timpul avut la dis-poziþie” în miºcare unitãþilor militare angajate. Tim-pul, deºi a fost bine calculat, „nu a putut fi respectat
din cauza greutãþilor ivite în concentrarea forþelor, caurmare a lipsei de mijloace corespunzãtoare în trans-miterea ordinelor”. Ca atare, inamicul a avut rãgazulnecesar sã-ºi regrupeze forþele, cu mult superioare ce-lor româneºti, ºi a câºtigat pânã la urmã avantajul. Tre-buie amintit cã pe tot parcursul rãzboiului, România,ca aliat, a a stat ca un ghimpe în faþa dorinþelor Rusieide a ajunge la strâmtorile Bosfor ºi Dardanele. Aºa cã,în multe ocazii, acþiunile ruºilor au putut fi suspicio-nate. Ei preferau o Românie înfrântã ºi fãrã pretenþii,care sã nu le împiedice drumul spre Constantinopoldupã rãzboi. De la o Românie înfrântã ei ar fi putut sã-
ºi însuºeascã teritorii, precum Dobrogea, pentru a creaculoarul dorit prin Bulgaria sorã, pânã la Constantino-pol.
Pe 20 noiembeie/ 3 decembrie 1916, spre searã, ge-neralul Prezan a dat ordinul retragerii generale pentrusalvarea trupelor ºi a capitalei de represalii de artilerie.Concomitent, Regele, cu acordul guvernului, desem-nase ca reprezentant, în Bucureºti, al intereselor„Curþii” ºi supraveghetor al palatelor, pe profesorul Al.Tzigara-Samurcaº, directorul Muzeului de Artã Naþio-nalã. Dupã aprecierea lui I.G. Duca, aceste numiri auconstituit grave greºeli ale celor doi oameni de stat.Toþi cei trei demnitari erau germanofili notorii. DarBrãtianu îi alesese tocmai datoritã simpatiilor de careaceºtia se bucurau în cercurile politice ale PuterilorCentrale. Brãtianu spera ca ei sã reuºeascã a ocroti maiuºor interesele populaþiei în cazul ocupãrii capitalei.Cei aleºi au înºelat total încrederea primului-ministru,ajungând simple unelte ale ocupanþilor în urmãtorii doiani de grea opresiune.
În zona de ocupaþie inamicã, au rãmas ºi multe altepersonalitãþi politice, care se opuseserã intrãrii Româ-niei în rãzboi alãturi de Antantã, precum Al. Marghilo-man, P.P Carp ºi mulþi alþii, apropiaþi ai acestora ºimai ales din Partidul Conservator. (O.M.)
www.istorie.ro
UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 23 (349) din 17 decembrie 2012Pagina 6
Miecuri, 20 decembrie, ora 19:30 - Sala Palatuluidin Bucureºti – „LA MIJLOCU’ CERULUI”
ªtefan Hruºcã revine pe scena Sãlii Palatului dinBucureºti pentru a susþine un nou concert de colinde,care marcheazã totodatã ºi lansarea unui nou album.Evenimentul care poartã denumirea de „La mijlocu’cerului” îi aduce pe scena Sãlii Palatului, alãturi de re-numitul artist, pe membrii corului Madrigal. Deºi laorigine este cântãreþ de muzicã folk, începându-ºi carie-ra în 1981 ca membru al Cenaclului Flacãra, ªtefanHruºcã este cunoscut publicului român, în special, pen-tru maniera unicã prin care reuºeºte sã transmitã în fie-care an mesajul Naºterii lui Iisus Hristos. Supranumit ºi„Dascãlul de colinde”, Hruºcã a devenit o emblemã a
interpretãrii colindelorromâneºti de Crãciunºi asta datoritã talen-tului, vocii ºi a dedi-cãrii sale. Deºi din1991 este stabilit laToronto în Canada,cântãreþul revine an dean în þara noastrã pen-tru a încãlzi sufleteleromânilor ºi poatepentru a sãdi totodatãbucuria. Concertul deanul acesta va fi unulcu atât mai special cucât Hruºcã lanseazãultimul sãu materialdiscografic de colinde,
cel de-al 12-lea din carierã, intitulat „La mijlocu’ ceru-lui”. Evenimentul de la Bucureºti face parte dintr-unturneu naþional pe care interpretul îl va susþine în maimulte oraºe din România. (O.M.)
www.spectacole.ro
R e p e r e c u l t u r a l e
Am ajuns ºi anul acesta la prazniculNaºterii Domnului, când ne bucurãm cã,iatã, Dumnezeu se face Om asemenea no-uã, afarã de pãcat, pentru ca pe noi, oame-nii, sã ne înalþe la Sine. Toþi, de la mic lamare, cu bucurie cântãm colindul strãmo-ºesc: „Astãzi, S-a nãscut Hristos, Mesiachip luminos, lãudaþi ºi cântaþi ºi vã bucu-raþi”.
Aceastã zi este minunatã în iconomiamântuirii noastre. Prin dumnezeiasca În-trupare a Mântuitorului, lumina ia loculîntunericului nopþii, cerurile – închise înurma cãderii lui Adam – ni se redeschid cao dovadã a iubirii lui Dumnezeu faþã de lu-me ºi ca o posibilitate unicã de a ne ridica,din nou, lângã tronul Ziditorului a toate. ªicâte minuni s-au petrecut atunci, toate în-cepând cu cea a dumnezeieºtii sãlãºluiri aCelui Neîncãput în pântecele Sfintei Fe-cioare Maria.
De aceea, în aceste zile de mare praz-nic creºtinesc, bucuria Naºterii Domnuluine stãpâneºte pe toþi, ºtiind cã Dumnezeua trimis în lume pe Fiul sãu, dupã cum glã-suieºte un frumos colind, „Sã Se nascã ºi
sã creascã, sã ne mântuiascã!”, ºi pentruca „oricine crede în El sã nu piarã, ci sã ai-bã viaþã veºnicã”.
Din dragoste nemãrginitã faþã de om,Pruncul Iisus, Noul Adam, Se naºte ºi,odatã cu Naºterea Sa, începe o nouã crea-þie, începe restaurarea lumii, a omului.
ªi, mai mult decât atât, Fiul lui Dum-nezeu S-a nãscut nu în palate, nu înconju-rat de bogãþii, ci „pentru cã nu mai era locde gãzduire”, a fost aºezat în „ieslea ceasãracã”, alãturi fiindu-i necuvântãtoarele.Împãratul a toate nu a primit bogãþii, ci auvenit sã I se închine smeriþii pãstori ºi craiide la Rãsãrit, aceºtia din urmã aducându-Imodeste daruri ce aveau sã simbolizeze în-treita slujire a Domnului nostru Iisus Hris-tos pentru mântuirea lumii, ºi care s-au în-tors, „slãvind ºi lãudând pe Dumnezeu,pentru toate câte auziserã ºi vãzuserã pre-cum li se spusese”.
Ce minune poate fi mai mare decâtaceasta: Dumnezeu – Cuvântul, în peºteradin Bethleem, ia trup de om ºi Se sãlãºlu-ieºte printre oameni! De ce? Pentru cã, du-pã cum mãrturisesc sfinþii Pãrinþi, „pe om
sã-l îndumnezeiascã”.Un mare teolog român spunea cã „Fiul
lui Dumnezeu S-a pogorât la om, înãlþân-du-l la nivelul sãu prin har”. Minunea Naº-terii Mântuitorului nostru Iisus Hristosdintr-o Sfântã Fecioarã, adicã dintr-o re-prezentantã a neamului omenesc, ne „aratãcã El îºi afirmã, prin naºterea ca om, atâtcalitatea de Creator al umanitãþii, cât ºivoinþa de a mântui pe aceasta, adicã de ascãpa de moarte ºi de a asigura oamenilor,ce voiesc sã se uneascã cu El, viaþa ferici-tã de dupã moarte ºi fãrã moarte”.
Pânã la Naºterea Domnului, peºteradin Bethleem simboliza sufletul omeniriiîntunecat de pãcate, care, pentru a se ridi-ca din întuneric, avea nevoie de luminaDumnezeirii. Noul Adam, MântuitorulHristos, „Soarele dreptãþii”, „Rãsãritul Celde sus”, este Lumina cea adevãratã, Celumineazã pe tot omul care va sã vinã pelume. A venit sã ia asupra Sa toate pãcate-le lumii, sã-l împace pe om cu Dumnezeu,readucându-l la starea de fiu al Tatãlui ce-resc, a venit sã refacã chipul lui Dumnezeudin om ºi sã-l repunã în demnitatea asemã-nãrii sale cu Creatorul.
Lumina Naºterii Domnului Hristosstrãbate peste veacuri ºi rãsare, an de an,în sufletul nostru, îndemnându-ne sã mer-gem pe Calea Adevãrului ºi a Vieþii.
Crãciunul ne cheamã sã urmãm Prun-
cul Iisus în smerenie ºi, totodatã, în cu-noaºterea faptului cã avem de strãbãtut ca-lea cãtre Împãrãþia lui Dumnezeu redes-chisã nouã, pãcãtoºilor, prin Naºterea ºiprin Învierea Sa. Multe sunt cãile prin careDumnezeu ne cheamã la smerenie. Printrealtele, aºa cum spune un Sfânt Pãrinte,„smerenia vine ºi din dragoste, atunci cândoamenii se smeresc unul înaintea celuilalt,nu din teama judecãþii ºi a pedepsei, ci dinpãrerea de rãu cã ºi-a necãjit aproapele”.
Precum „Iisus sporea cu înþelepciuneaºi cu vârsta ºi cu harul la Dumnezeu ºi laoameni”, la fel sã sporim ºi noi cu fapteledreptãþii ºi ale înþelepciunii pentru a nebucura de roadele harului celui dumneze-iesc revãrsat asupra noastrã.
Aºa dupã cum Mântuitorul Iisus Hris-tos a împlinit voia Celui Care L-a trimis,tot astfel ºi noi împlinim voia lui Dumne-zeu, precum, de fapt, cerem, în fiecare zi,prin rugãciunea Tatãl nostru, când spunem„facã-se voia Ta”. ªi, de fiecare datã, sãavem în minte ºi-n inimã dragostea luiDumnezeu pentru noi: „Învãþaþi-vã de laMine, cã sunt blând ºi smerit cu inima, ºiveþi afla odihna sufletelor voastre!”
E ziua Crãciunului, ziua milostivirii ºia iubirii lui Dumnezeu faþã de noi, oame-nii, ziua iertãrii ºi a bucuriei.
Colonel (r.) ªtefan MITINCU
Lec þ ia de i s to r i e
Narat într-un stil curajos, puternic, uneori de unumor irezistibil, Descendenþii este un roman despre ofamilie neconvenþionalã obligatã de împrejurãri drama-tice sã se reuneascã spre a-ºirecupera propria moºtenire ºiidentitate.
Matt King e un avocat bo-gat din Honolulu, a cãrui soþie,Joanie, a suferit un accident întimpul unei curse de bãrci cumotor ºi se aflã în comã. Maimult, Matt aflã cã soþia lui îlînºela ºi era pe punctul de a-icere divorþul, iar medicii hotã-rãsc sã o deconecteze de laaparate pe Joanie, conform ce-rerii din testamentul acesteia.Tatãl lui Alex, o adolescentãrebelã, care are probleme cualcoolul ºi drogurile, ºi al lui Scottie, aflatã la vârsta tu-turor întrebãrilor, Matt, realizeazã cã se confruntã cu ocrizã existenþialã fãrã precedent ºi cã lui îi revine res-ponsabilitatea de a-i proteja pe ceilalþi membri ai fami-liei.
www.cartinoi.ro
Pogorârea Fiului lui DumnezeuPogorârea Fiului lui DumnezeuCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã
Proiectul fotovoltaic Ra Ra Parc din Isaccea cu o capa-citate de 8,75MW a început sã producã energie electricã lasfârºitul lunii trecute. Parculsolar a fost construit de ger-manii de la Gehrlicher Solarºi aparþine oamenilor deafaceri Emil Morariu (40%din acþiuni), Doru Alin Plo-peanu ºi Rãzvan-ConstantinNeamþu (fiecare deþin câte30%). Gehrlicher Solar aproiectat ºi construit parculsolar amplasat la Isaccea,
proiect ce acoperã o suprafaþã de 14 hectare ºicuprinde peste 35.000 de module fotovoltaice ºinouã invertoare SMA. Proiectul va genera circa12 milioane de kWh anual. Relaþia de afaceri
dintre contractor ºi beneficiari a fost intermediatã de case-le de avocaturã Wolf Theiss (Gehrlicher Solar) ºi Schoen-
herr din partea proprietarilor. „Proiec-tul de la Isaccea ne-a oferit ºansa sã pã-trundem pe piaþa din România ºi, ca ur-mare, vom continua colaborarea cu ac-þionarii Ra Ra Parc. Intenþionãm sã rã-mânem pe termen lung în România”,spune Klaus Gehrlicher, CEO alGehrlicher Solar. Cele douã entitãþi vormai dezvolta împreunã, în Braºov, unproiect fotovoltaic solar pe acoperiº,având o capacitate de 536kWh. (O.M.)
Puþinã filosofie duce sufletul la ateism,dar aprofundarea filosofiei îl duce spre re-ligie.
Oare câte bãtãi de inimã pot umple ni-micul, tãcerea ºi tot universul?
Existã poezie fãrã filosofie, dar nuexistã filosofie fãrã poezie.
Filosofia rãspunde unei nevoi a inte-lectului, de a fi ceea ce este.
Nu se poate învãþa filosofie; se poateînvãþa doar sã filosofezi.
Nici un fulg de zãpadã nu cade vreoda-tã într-un loc greºit.
Absenþa este în aceeaºi mãsurã un leacîmpotriva urii, cât ºi o armã împotriva iu-birii.
Unele suflete merg cãtre absolut aºacum apa merge cãtre mare.
Înainte de a ataca un abuz, trebuie sãvezi dacã îi poþi distruge temeliile.
Activitatea duce la mai multe împliniridecât prudenþa.
Amar este gustul odihnei dupã o acþiu-ne inutilã.
Colonel (r.) ªtefan MITINCU
A fost descoperitã mumia unui animalde companie de acum 1.000 de ani
Descoperirea unui câine mumificat în Mexic arputea aduce noi informaþii cu privire la obiceiurile devânãtoare ale triburilor strãvechi care au trãit înaceastã zonã. În prezent, rãmãºiþele canine excavatede Isaac Aquino ºi despre care se crede cã dateazã deacum 1.000 de ani, la un muzeu regional din Torreon.Exemplarul a fost descoperit în peºtera Candelariadin Coahuila, o regiune semiaridã din nordul Mexicu-lui. Este pentru prima datã când specialiºtii excaveazãastfel de exemplare în Mexic, pânã acum, singurelemumificãri canine fiind gãsite doar în Peru ºi Egipt.Experþii sunt de pãrere cã acest câine a fost domesti-cit de un trib local ºi utilizat în timpul expediþiilor devânãtoare. Descoperirea „întãreºte ideea conform cã-reia câinii erau consideraþi însoþitori în timpul ritualu-rilor de înmormântare. De asemenea, este posibil caaceste animale sã fi fost domesticite”, a explicatarheologul Alejandro Bautista Valdespino. Animalul,despre care se presupune cã ar fi fost mumificat natu-ral, datoritã deºertului ºi a climei uscate, a fost gãsit
alãturi de sute de rãmãºiþe umane ºi mii de artefacteprintre care ºi materiale textile, coºuri, arcuri ºisãgeþi.
Delfinii ºi leii de mare sunt lãsaþi la vatrã
Marina SUA doreºte sã înlocuiascã flota de mami-fere marine, antrenate în detectarea minelor subacva-tice, cu roboþi. În ultimii 50 de ani, Marina SUA a an-trenat în cadrul „Sea Mammal Program” numeroºidelfini ºi lei de mare pentru a detecta ºi chiar dez-amorsa minele subacvatice. Acest program va fi eli-minat pânã în 2017, urmând ca mamiferele sã fie în-locuite de soluþii mult mai puþin costisitoare: dronelesubmarine cunoscute ºi sub numele de UUV -unmanned underwater vehicle. O astfel de dronã esteKnifefish, un vehicul subacvatic în formã de torpilã,ce mãsoarã 6 metri în lungime. Drona submarinã esteîncã în curs de realizare, însã oficialii americani auanunþat cã va fi gata de lansare pânã în 2017. Knife-fish va putea efectua misiuni de 16 ore, folosind sona-rul pentru a identifica minele.
O altã opþiune luatã în calcul de Marina SUA esteSeaFox, un sistem dezvoltat de o companie germanã.SeaFox are un mare avantaj: poate dezamorsa minelesubmarine detectate. Pânã acum, aceastã sarcinã eralãsatã în sarcina scufundãtorilor umani. Oficialii Ma-rinei SUA recunosc cã este posibil ca mamiferele ma-rine sã fie folosite ºi dupã 2017 pentru a efectua unelemisiuni dificile, deoarece nici roboþii cei mai sofisti-caþi nu beneficiazã de un sonar atât de avansat pre-cum este cel al delfinilor.
Marele avantaj al dronelor este cã acestea potefectua misiunile într-un ritm mult mai rapid ºi la un
cost mult mai mic. Spre deosebire de câinii antrenaþisã detecteze bombele, delfinii necesitã mult mai mul-tã îngrijire ºi pot fi transportaþi doar cu ajutorul unorbazine speciale, incluse la bordul unor nave ale Ma-rinei. De asemenea, este necesar ca la bordul navelorsã se gãseascã întotdeauna specialiºti veterinari, ceeace ridicã în mod semnificativ costul misiunilor. Chiardacã nu vor mai avea la fel de multe misiuni ca pânãacum, delfinii ºi leii de mare nu trebuie sã se îngrijo-reze. „Marina este foarte grijulie faþã de aceste anima-le. Practic, ele vor beneficia de o pensie ºi vor fi îngri-jite pânã la finalul vieþii”, a declarat cãpitanul FrankLinkous, ºeful diviziei Mine Warfare. (O.M.)
www.descopera.ro
MOZAICCurierul ARMATEINr. 23 (349) din 17 decembrie 2012 Pagina 7
Authentec vinde una dintresoluþiile de securitate
Authentec, compania deþinutã deApple îºi vinde soluþia de securitatecãtre Inside Secure pentru suma de 48de milioane de dolari. Probabil cã nu
aþi auzit prea multe despre Authentecsau despre Inside Secure, la fel cumne-a scãpat tuturor cã producãtorul desoftware de securitate Authentec afost achiziþionat de cãtre Apple acumaproape 6 luni pentru suma de 365 mi-lioane de dolari. Se pare cã divizia desecuritate începe sã îºi ramburseze in-vestiþia prin noi produse, cum ar fi celde faþã. ESS, Embeded Security Solu-tions, este numele produsului licitat lasuma de 48 milioane de dolari ºi re-prezintã, atât un produs hardware, câtºi unul software specializat pe parteamobilã. Probabil cã vã întrebaþi ce le-gãturã are aceastã tranzacþie cu planu-rile companiei-mamã, Apple. Ei bineInside Secure îºi va consolida poziþiape aceastã niºã de securitate, conside-rând produsul drept o achiziþie strate-gicã. Divizia Inside Secure a furnizatde-a lungul timpului soluþii pentru Al-catel Lucent, CXisco, Fujitsu, HBO,Lenovo, HP ºi chiar ºi Motorola,Orange, Nokia sau Samsung. Ei s-auocupat de securizarea standarduluiNFC care a produs ceva agitaþie în ul-timul timp, iar Apple a fost singurulinteresat, în iulie, de achiziþia compa-niei Authentec. Aceastã vânzare de-monstreazã cã producãtoril de iDe-vice-uri se gândeºte serios la o soluþieproprietarã de NFC, mai sigurã ºi mai
puþin comercialã, pe care sã o integre-ze în produsele lor viitoare, obþinândastfel un avantaj major în orice dome-niu ce implicã o soluþie de securitatecriptatã. Passbook, noua funcþie diniOS 6 ºi din noul iPhone 5, este de ase-menea dezvoltatã în colaborare cuAuthentec.
Smatphone-uri „Cool”,pânã în 1.000 lei
The PhoneGeeks, divizia de tehni-cã ºi telefonie mobilã a EuroGsm, neprezintã o serie de telefoane mobileatrãgãtoare ºi accesibile pentru tineri,disponibile la preþuri mai mici de1.000 de lei sub deviza Cool for More.
Printre aceste telefoane se numãrãmodele precum Motorola Motoluxe,Samsung Galaxy Ace 2, Nokia Lumia610, Samsung Galaxy Xcover, LGOptimus L7, BlackBerry 9320, SonyXperia U, dar ºi douã modele dual-SIM pentru cei care vor sã fie multmai practici ºi sã renunþe la utilizareaa douã dispozitive diferite, ºi anumeAllview Alldro P5 Dual Sim ºi SonyXperia Tipo Dual-SIM. Smartphone-urile prezentate sunt ceva mai limitatedin punct de vedere hardware. Nu sepot compara cu flagship-urile actualegen HTC One X+ sau SamsungGalaxy S3, însã oferã o funcþionalitate
completã fiind dispozitive ce ruleazãun OS cunoscut, ca Android, Win-dows Phone sau BlackBerry OS.Smartphone-urile destinate tinerilorsunt cãutate de acest segment în pri-mul rând pentru preþul lor ceva mai
mic. Dacã ele se regãsesc în magazinede retail cu un preþ sub 1.000 lei, estefoarte posibil sã fie disponibile la abo-namente, la preþuri derizorii sau chiargratuit.
Microsoft Surface, chematãla tribunal
Microsoft a fãcut destul de multãvâlvã odatã cu intrarea pe piaþã a ta-bletelor prin controversata Surface.Dar parcãdupã lansa-rea tableteiºi a nouluisistem deo p e r a r e ,Windows8,nimeni nupare foarteconvins de nici una dintre aceste aºazise „revelaþii”.
Pe lângã faptul cã nu a reuºit sã neconvingã, Surface genereazã tot maimulte controverse în piaþã. Recent, unutilizator pe numele sãu Andrew So-kolowski, avocat în Los Angeles a de-cis sã dea în judecatã Microsoft. Dece? Foarte simplu, pentru cã omul ºi-aachiziþionat o tabletã de 32GB ºi s-atrezit acasã cã avea spaþiu mai puþinde 16GB disponibil. Dupã cum ºtimcu toþii, Windows 8 ocupã o gramadãde spaþiu, mai ales în varianta RT des-tinatã dispozitivelor mobile, fapt de-monstrat ºi cu ocazia review-ului ta-bletei Asus VivoTab RT. Avocatul aînregistrat cazul la Curtea Superioarãdin Los Angeles cu scopul de a de-monstra cã Microsoft a fãcut publici-tate mincinoasã ºi cã întreprind prac-tici neloiale de afaceri.
De cealaltã parte, cei de laMicrosoft se apãrã spunând cã utiliza-torii ar trebui sã ºtie cã tot ce înseam-nã sistem de operare ºi programe pre-instalate se regãsesc tot în memoriainternã ºi astfel este afectat spaþiul rã-mas liber. (O.M.)
www.playtech.ro
N o u t ã þ i î n l u m e a I T
G Â N D U R I Î NG Â N D U R I Î NT R E A C Ã T . . .T R E A C Ã T . . .
ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã
Prima tentativã de creare a unui calculator porta-bil a aparþinut companiei Xerox ºi a avut loc la în-ceputul anilor `70? Xerox PARC (Palo Alto Re-
search Center), o divizie a corporaþiei Xerox care a propus conceptulDynabook – calculatorul portabil, este, totodatã, ºi inventatorul printãriilaser sau tehnologiei ethernet.
Primul laptop din istorie este Xerox NoteTaker? Acesta a fost produsde Xerox în 1976, prin Xerox PARC, ºi conþinea o tehnologie foarteavansatã pentru acele timpuri: 128kB RAM ºi un procesor de 1MHz.Costurile mari de producþie, estimate acum la aproximativ 50.000$, aufãcut ca acest model sã rãmânã un prototip produs în doar câteva exem-plare.
Primul laptop comercial (oferit pentru cumpãrare) a fost Osborne 1,produs în 1981? Acesta costa 1.795$, dar oferea un pachet software de2000$, pe lângã configuraþia hardware destul de avansatã pentru aceletimpuri: 64kB RAM, procesor Z80 de 4MHz ºi douã unitati floppy.
Principalul avantaj al acestui notebook era, pe lângã raportul preþ-be-neficii, faptul cã putea fi transportat uºor cu ajutorul avioanelor comer-ciale, încãpând sub scaunul pasagerilor? Principalul dezavantaj era di-mensiunea foarte micã a ecranului: doar 5 inch.
Deºi a beneficiat de un succes uriaº ºi nesperat în urma lansãrii Os-borne 1, compania producãtoare, Osborne Computer Corporation, ºi-adeclarat insolvenþa la 3 ani dupã înfiinþare, în 1983? Se spune cã proble-mele financiare au început pentru corporaþie în momentul în care s-au fã-cut publice planurile de viitor care prevedeau apariþia unor laptop-urimai performante decât Osborne 1. (O.M.)
www.stiatica.ro
Laptop - ªtiaþi cã...?
Ra Ra Parc, cel mai mare parc fotovoltaic din România
CMYK CMYK
Curierul ARMATEI 2013 2013 La mulþi ani!La mulþi ani!IANUARIEIANUARIE
1 ianuarie - Sfântul Vasile23 aprilie - Sfântul Gheorghe, Ziua Forþelor Terestre
5 mai - Învierea Domnului (Sfintele Paºti)6 mai - Sfintele Paºti
21 mai - Sfinþii Constantin ºi Elena
13 iunie - Înãlþarea Domnului, Ziua Eroilor24 iunie - Sfânta Treime, Naºterea Sfântului IoanBotezãtorul (Sânzienele)15 august - Adormirea Maicii Domnului25 octombrie - Ziua Armatei
30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei1 decembrie - Ziua Naþionalã a României
25 decembrie - Naºterea Domnului (Crãciunul)26 decembrie - Soborul Maicii Domnului
